Embriologie

|

Embriologie(lb greaca)

Embrion=ceva ce se dezvolta in interior

Logos=stiinta

Embriologia studiaza dezvoltarea fiintelor vii de la zigot pana la nastere. Nasterea este un act fiziologic prin care fatul viabil este expulzat. Dezvoltarea organelor continua si dupa nastere, ele perfectionandu-se pana la o anumita varsta dupa care incepe regresia, care se termina o data cu moartea. Evolutia individului de la stadiul de zigot la starea de adult reprezinta ONTOGENEZA.

Dezvoltarea se realizeaza in 2 etape:

1)Prenatala (intrauterina)

a)Perioada preembrionara: reprezentata de gametogeneza adica formarea celulelor sexuale mature

b)Perioada zigot: in prima saptamana de dezvoltare incepe cu fecundarea si se termina cu formarea emrionului

c)Perioada embrionara: pana la sfarsitul saptamanii a 8-a se formeaza embrionul si se dezvolta mugurii organelor

d)Perioada fetala: dureaza pana la nastere si este determinata de organogeneza

2)Postnatala

a)Perioada perinatala: prima saptamana

b)Perioada de nou-nascut: pana la sfarsitul primei luni de viata

c)Perioada de sugar: pana la sfarsitul primului an de viata

d)Copilaria: pana la 10-12 ani

-prima copilarie: pana la 7 ani

-a II-a coplilarie: pana la 10-12 ani

e)Perioada puberala: la fete dupa 10 ani, la baieti dupa 12 ani si dureaza 1 an

f)Perioada pubertatii: dureaza 3 ani

g)Adolescenta: pana la 19-20 de ani (maturitate fizica, sexuala si emotionala)

h)Perioada de maturitate/Adult:

-timpurie:pana la 25 de ani (terminarea priceselor de crestere)

-propriu-zisa: pana la 60 de ani

i)Perioada de batranete/Senescenta: pana la moarte

Embriogeneza

In desfasurarea embriogenezei se disting perioade cu trasaturi dominante; acestea sunt:

1)Segmentatia

2)Blastocitul

3)Gastrulatia

4)Neurulatia

Segmentatia

Segmentatia incepe cu diviziunea mitotica a zigotului din care iau nastere 2 blastomere egale.

Blastocit unilaminar

Numarul micozelor creste in progresie geometrica in timp ce volumul blastomerelor scade.Dupa disparitia membranei zigotului (zona pellucida) blastomerele se maresc si ajung la dimensiuni normale. In faza de 2 pana la 16 blastomere produsul de conceptie se numeste morula. In continuare diviziunea devine inegala, apar celule mai mari numite macromere si celule mai mici numirte micromere. In continuare se produce un clivaj intre macromerele si micromerele si intre ele se formeaza o cavitate numita cavitatea blastocistului. Macromerele formeaza masa celulara interna sau embrioblastul. Micromerele se dispun la periferie si formeaza masa celulara externa (trofoblast).

In ziua a 7-a apare blastocistul bilaminar. Peretele cavitatii blastocistului se dubleaza. Cel de-al 2-lea strat de celule apare pe suprafata interna a cavitatii blastocistului. Acest al 2-lea strat e format din celule turtite si poarta numele de membrana exocelomica. Din acest strat cavitatea blastocistului ia numele de sac bipeling primar. In ziua a 7-a embrioblastul va fi format din 2 straturi celulare. Unul orientat spre cavitatea blastocistului, format din celule poliedrice mici care este numit lipoblast. Celalalt strat este situat intre lipoblast si trofoblast si este alcatuit din celule mari asezate dezordonat , acesta numindu-se epiblast(deasupra). Epiblastul se va separa de trofoblast si intre ele apare cavitatea amniotica. Epiblastul si lipoblatul alcatuiesc discul embrionar.

Intre zilele 12-14(faza blastocistului trilaminar) apare mezodermul. Celuele epiblastului devin inalte, se ordoneaza intr-un singur strat formand ectodermul embrionar. Celulele blastocistului devin cubice si se

ordoneaza intr-un strat numit endoderm embrionar . Embrionul se alungeste, are forma de scut, aproape de margininea craniala celulele hipoblastului devin mai inalte si celulele epiblastice care corespund zonei formeaza precordala care va devreni membrana orofaringiana.

Din celulele trofoblastului se diferentiaza tesut mezenchimal situat intre trofoblast. Acest tesut formeaza mezodermul embrionar care este aproape lichid, bogat in substante nutritive care sunt transmise discului embrionar care este lipsit de vase de sange.

Blastocistul Trilaminat

In interiorul mezodermului extraembrionar apare o cavitate care este numita cavitate coriala sau celom extraembrionar.

Cavitatea imparte mezodermul in 2:

- portiunea de mezoderm dintre trofoblast si cavitatea poriala numita si mezoblast extraembrionar(somato pleura);

- partea de mezoderm dintre cavitatea coriala, sacul vitelin si discul embrionar numita si mezoblast extra embrionar splannic sau splanopleura.

In partea caudala a discului embrionar ramane o punte de tesut mezenchimal care leaga discul embrionar de trofoblast. Acesta este numit pedicul de fixatie si se va transforma in cordon ombilical. Din mezenchimul splanic al sacului vitelin incepe procesul de vasculogeneza si hematopoeza.

Gastrulatia

Gastrulatia incepe in saptamana a III-a. In aceasta faza apare mezodermul embrionar si discul embrionar devine trilaminar. In ziua a 15-a, in partea caudala a discului embrionar, pe linia mediana apare o ingrosare a ectodermului care este numita linia primitiva.

Extremitatea rostrala a liniei primitive este mai ingrosata si se numeste nod primitiv. In centrul sau se gaseste o foseta numita foseta primitiva. Atat linia cat si nodul primitiv sunt alcatuite din celule cu o rata mitotica ridicata. Din aceste celule rezulta celule rotunde. Pe linia mediana a liniei primitive se formeaza santul primitiv.

Celulele rotunde se invagineaza la nivelul santului primitiv formand un nou strat situat intre ectoderm si endoderm. Acest strat este mezodermul embrionar care migreaza spre periferia discului embrionar unde se va continua cu mezodermul extraembrionar. De la nodul primitiv celulele mezodermale vor migra spre extremitatea rostrala si formeaza pe linia mediana o prelungire numita procesul notocordal.

Acesta fuzioneaza cu lama precordala.

O parte a tesutului mezenchimal ocoleste lama pericordiala apoi fuzioneaza anterior de ea formand mezodermul cardiogen. Posterior de linia primitiva se gaseste o zona in care ectodermul ramane in contact cu endodermul (membrana clocala). In zilele 16-17 din fosa primitiva va porni in procesul notocordial un canal care este numit canalul notocordal. El comunica cu cavitatea amniotica prin fosa primitiva.

Din ziua a 18-a planseul canalului notocordal si endodermul de sub el incep sa se resoarba dinspre extremitatea cefalica.

Dupa reabsorbtia planseului, canalul notocordial ia numele de canalul neurenteric si face legatura intre cavitatea amniotica si sacul vitelin. Tavanul canalului neurenteric impreuna cu tesutul in care este inglobat se numeste placa notocordala. Ulterior placa notocordala se desparte de endoderm si formeaza notocordul . Endodermul isi reface continuitatea si acopera notocordul.

Notocordul creste cronio-caudal. Linia primitiva se scurteaza iar nodul primitiv se apropie de extremitatea caudala a discului embrionar.

Neurulatia

Neurulatia se desfasoara de la sfarsitul saptamanii a 3-a pana la sfarsitul saptamanii a 8-a. In aceasta perioada foitele embrionare sufera transformari morfogenetice, apar mugurii organelor si se definitiveaza forma externa a corpului embrionar.

Ectodermul Embrionar

In saptamana a 3-a incepe ingrosarea ectodermului cuprins intre lama neurala. Se continua inspre lateral cu ectodermul prin 2 benzi subtiri numite jonctiuni neuroectodermale).

Aceste jonctiuni se inalta si formeaza plicele neurale care vor da nastere crestelor neurale.

Lama neurala se transforma in sant neural. Extremitatea craniala a lamei neurale se largeste si da nastere santului optic si placodei optice. Crestele neurale cresc si se apropie pe linia mediala.

In zona cervicala incepe fuziunea plicelor neurale si santul neural se transforma in tub neural iar ectodermul isi reface continuitatea si acopera tubul neural.

Extremitatile tubului neural raman deschise, cel cranial - neuropor rostral se inchide in ziua a 25-a iar extremitatea caudala – neuropor caudal se inchide in ziua a 27-a.

Odata cu inchiderea neuropolului rostral apar 2 strangulatii care conduc la formarea a 3 vezicule cerebrale (prozencefalica, mezencefalica si rombencefalica).

Crestele neurale si ectomezenchimul

Din punct de vedere topografic crestele au fost impartite in encefalice si medulospinale. Acestea genereaza populatii celulare apoi dispar in sens cranio-caudal. Din aceste populatii celulare se formeaza ganglionii senzitivi ai nervilor cranieni cu exceptia perechii 8. Se mai formeaza ganglioni autonomi ai extremitatii cefalice, ectomezenchimul capului si gatului care formeaza tesut osos, cartilaginos, dermic, odontoblaste si altele.

Din ziua a 30-a celulele din crestele neurale prozencefalice migreaza in mugurele fronto...........Celulele din crestele neurale mezencefalice migreaza spre zona in care se dezvolta oul pre.........si in mugurii maxilari si mandibulari. Celulele din crestele neurale rombencefalice formeaza cercurile branhiale si cele aortice.

Mezodermul embrionar

Mezodermul embrionar participa la formarea majoritatii organelor. Din ziua a 14-15-a prolifereaza intens si da nastere la 2 benzi longitudinale situate pe o parte si cealalta a notocordului, benzi numite mezoderm paraaxial. El se continua spre lateral cu mezodermul intermediar iar acesta cu cel lateral astfel formandu-se 2 lame (parietala si viscerala). Spatiul dintre cele 2 lame este extraembrionar.

Intre zilele 20 si 30 mezodermul paraaxial se segmenteaza in sens croanio-caudal si da nastere unor aglomerari de tesut mezenchimal care sunt asemanatoare cu un sireag de margele numite somite. Bombeaza la suprafata embrionului si observarea lor permite aprecierea varstei emrionului. 42-44 somite:

4 occipitale

8 cervicale

12 toracale

5 lombare

5 sacrale

8-10 coccigiene

Somitele occipitale duc la formarea craniului si a muschilor limbii dupa care dispar. Mezodermul intermediar se desprinde de cel proximal si formeaza nefrotoamele si cordoanele nefrogene. Mezodermul lateral ramane nesegmentat. Din mezodermul lateral visceral se formeaza masele musculare laterale ale arcurilor branhiale. Din mezodermul somatic se vor forma membrele.

Endodermul embrionar

In stadiul tubului neural si somatic, discul embrionar incepe sa se curbeze atat cranio-caudal cat si transversal. Datorita curburii transversale endodermul se transforma in gent apoi in tub care se intinde de la membrana orofaringiana pana la cea clocala. Membrana orofaringiana se reabsoarbe in jurul celei de-a 30-a zi de dezvoltare si se stabileste comunicarea intre cavitatea bucala primitiva si intestinul anterior.

Dezvoltarea aparatului branhial

Dezvoltarea aparatului branhial incepe in saptamana a 4-a prin aparitia unei ridicaturi pe partile laterale ale faringelui care sete primul arc brahial. Ulterior apar inca 5 perechi de arcuri brahiale care se dispun caudal de primul arc. Arcurile se aseamana cu niste coloane situate de o parte si de alta a regiunii in care se formeaza capul si gatul. La sfarsitul saptamanii a 4-a se observa la exterior 4 perechi de arcuri brahiale. Perechile 5 si 6 sunt mici si nu se vad.

La exterior arcurile branhiale sunt separate prin santuri numite fante branhiale. Spre interior arcurile sunt separate de santuri cu o adnacime mai mare numite pungi faringiene. Fantele branhiale sunt acoperite de ectoderm iar pungile de endoderm. Intre 2 arcuri branhiale ectodermul fantelor este in

contact cu ectodermul pungilor si se formeaza membranele branhiale.

Dezvoltarea arcurilor incepe prin migrarea celulelor din crestele neurale. Primul arc este numit arcul mandibular. Pe el se vor forma 2 ridicaturi, una mai mare numita mugurele mandibular si una mai mica numita mugurele maxilar. Al 2-lea arc este numit arcul hioidian. Acesta va da nastere osului hioid si regiunii invecinate acesteia. Celelalte arcuri sunt numite prin cifre de la 3 la 6.

Structura arcului brahial

Initial este compus dintr-un ax central, format din mezoderm. Acesta provine din mezodermul lateral. Axul este acoperit la exterior de ectoderm si la interior de endoderm. Ulterior arcul este inconjurat de ectomezenchim. Fiecare arc branhial contine o artera, o lama cartilaginoasa, o componenta musculara si un nerv. Ectomezenchimul primului arc branhial da nastere cartilajului mandibular. Din acesta se vor forma mandibula, maxila, ciocanul, nicovala, ligamentul sfeno-articular si ligamentul anterior al ciocanului. Ectomezenchimul celui de-al 2-lea arc va da nastere la scarita, procesul stiloid, ligamentul stilohioidian, partea superioara a osului hioid si cornul mic al acestuia. Restul hioidului se formeaza din cartilajele arcului al 3-lea. Din cartilajele arcurilor 3 si 6 se formeaza scheletul cartilaginos al faringelui. Arterele arcurilor brahiale provin din arcurile aortice, acestea fiind structuri tranzitorii. Prima pereche de

arcuri da nastere arterei carotide externe. Din arcurile brahiale deriva muschii striati.

Din primul arc brahial iau nastere muschhiul masticator, muschiul ilohioidian, pantecele anterior al muschiului digastric, muschiul tensor al valului palatin.

Din al 2-lea arc iau nastere muschii pielosi, muschiul stilohioidian, pantecele posterior al muschiului digastric. Fiecare arc branhial are nervul sau cranial.

Primului arc ii corespunde nervul trigeaman, arcului al 2-lea - nervul facial si arcurilor branhiale 3-6 le corespund nervii glosofaringian si vag.

Fantele Branhiale

In saptamana a 5-a arcul branhial 2 se dezvolta mai rapid si acopera arcurile branhiale 3 si 4. Astfel se formeaza o depresiune numita sinus cervical. Ulterior arcul 2 se uneste cu o alta proeminenta (creasta epicardica) si fantele branhiale 2, 3 si 4 imperuna in sinusul cervical se oblitereaza si gatul ia un contur plan. Din prima fanta branhiala se formeaza epiteliul meantului acustic extern. Celelalte fante branhiale se vor reabsorbi.

Pungile Faringiene

Prima punga faringiana va forma cavitatea timpanica, antriul mastoidian si tuba auditiva.

A 2-a punga faringiana va forma criptele amigdaleolor palatine.

A3-a ia parte la formarea timusului.

Din a 3-a si a 4-a se vor forma glandele paratiroide.

Membranele branhiale

Din prima membrana branhiala se va forma membrama timpanica. Celelalte dispar.

Dezvoltarea fetei

Fata se formeaza din 5 muguri faciali care apar in jurul orificiului bucal primitiv (stomoderm). Cranial se afla mugurele fronto-nazal. Caudal de acesta, pe partile laterale se afla mugurii maxilari. Caudal de acestia sunt mugurii mandibulari.

Mezodermul celor 5 muguri e continu. Nu exita despartituri interne care sa corespunda santurilor care delimiteaza mugurii la exterior. La sfarsitul saptamanii a 4-a in portiunea inferioara a mugurelui fronto-

nazal ectodermul se ingroasa, formandu-se astfel placodele nazale. Pe marginea placodelor mezenchimul se ingroasa si formeaza mugurii nazali mediali si laterali.

In aceasta faza placodele nazale se gasesc in depresiuni numite cavitati nazale. Mugurii nazali laterali sunt despartiti de mugurii mandibulari prin santul nazo-maxilar.

La sfarsitul saptamanii a 5-a mugurii nazali laterali se unesc cu mugurii maxilari iar santul nazo-maxilar se tranfosforma intr-un tub numit duct nazo-lacrimal.

In saptamana 6-7 mugurii nazali mediali fuzioneaza intre ei si se unesc cu mugurii maxilari.

Din mugurii nazali mediali se formeaza segmentul intermaxilar care da nastere filtrului buzei superioare, portiunea premaxilara a maxilei.Mugurii maxilari vor forma buza superioara lateral de filtrul si regiunea obrazului. Din mugurii mandibulari se formeaza buza inferioara, regiunea barbiei si partea inferioara din regiunea obrazului.

Dezvoltarea boltii palatine

Palatul se dezvolta din 2 muguri – palatul primar si palatul secundar. Palatul primar ia nastere din segmentul intermediar si va contine dintii incisivi. Palatul secundar reprezinta primordiul palatului dur si al palatului moale . El se dezvolta din procesele palatine laterale, care sunt 2 proeminente mezodermale, situate pe parte mediala a maxilei. La inceput sunt situate lateral de limba si orientate spre inferior. Apoi limba coboara si procesele palatine laterale devin orizontale si fuzioneaza pe linia mediana. Spre anterior fuzioneaza cu palatul primar iar in sus fuzioneaza cu septul nazal.

Procesele palatine cresc catre exterior si dau nastere palatului moale. Pe linia mediala intre premaxila si procesele palatine si gaseste un canal numit canalul nazo-palatin.

Dezvoltarea limbii

Din punct de vedere al dezvoltarii limba este formata din 2: corp, radacina. Corpul se dezvolta din ectoderm iar radacina din endoderm. Limita dintre cele 2 este marcata de un sant in forma literei V numit V-ul lingual. Corpul se dezvolta din 3 muguri:

- tuberculul impar:median, apare in saptamana a 4-a pe planseul faringelui intre extremitatile anterioare ale primelor arcuri branhiale.

-2 muguri linguali laterali: pereche, apar in sapt 5, situati para-median, provin din arcul mandibular.

Cei 3 muguri vor fuziona. Mugurele lateral acopera tuberculul impar. Portiunea faringiana a limbii se dezvolta din 2 muguri situati caudal fata de primul. Acesti 2 muguri se numesc capula si eminenta lipobranhiala. Capula se formeaza din fuziunea extremitatilor mediale ale arcurilor hioidiene. Eminenta hipobranhiala se formeaza din extremitatea mediala a arcurilor branhiale 3 si 4. Capula este acoperita de eminenta si dispare.

Portiunea orala fuzioneaza cu cea faringiana. Fuziunea este marcata de un sant in forma de V, numit santul terminal. In varful V-ului se gaseste o foseta care este gaura oarba, loc de origine al muachiului tiroidian.