PROGRAMELE ŞI PROIECTELE DE CERCETAREPENTRU ANUL 2017

Teme principale de studiu (programe):

1. Paleoliticul şi mezoliticul în spaţiul carpato-dunărean 2. Preistoria spaţiului carpato-dunărean3. Civilizaţia greco-romană în zona danubiano-pontică 4. Spaţiul carpato-danubian în epoca post-romană şi medievală5. Numismatică antică, bizantină, medievală, islamică şi modernă6. Lumea nord-tracică în lumina cercetărilor pluridisciplinare7. Muzeul Naţional de Antichităţi8. Cercetări arheologice preventive9. Colaborări interne şi internaţionale10. Redacţia publicaţiilor Institutului

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 1

a. Denumire: PALEOLITICUL SI MEZOLITICUL IN SPAŢIULUI CARPATO-DUNĂREANb. Coordonator: dr. Roxana Dobrescu, CŞ Ic. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute; racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicăriid. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografiie. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătatef. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: BAZINUL OAŞULUI ŞI MARAMUREŞULUI IN TIMPUL PALEOLITICULUI SUPERIOR: CADRU CRONOLOGIC ŞI CULTURALb. Coordonator: dr. Roxana Dobrescu, CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Adina Boroneanţ (CŞ II), dr. Adrian Doboş (CS III), dr. Valentin Dumitraşcu (CS III)d. Termen de realizare: 2015 - 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Nord-vestul Transilvaniei s-a bucurat de o cercetare sistematică (M. Roska 1928, C. S. Nicolăescu-Plopşor 1957, M. Bitiri anii 60-70, Al. Păunescu şi C. Ivanciuc 1987-1990, R. Dobrescu şi A. Tuffreau 2005-2006). Zona este marcată geografic de existenţa celor două micro-depresiuni intracarpatice, Oaş şi Baia Mare, situate la contactul dintre câmpia Someş-Tur şi grupul septentrional al munţilor vulcanici Oaş-Gutâi. Particularităţile mediului fizico-geografic au oferit condiţii excelente unei locuiri intense, iar deschiderile create de râurile Tur şi Talna, spre vest, şi zonele destul de joase ale Carpaţilor spre nord-vest, au facilitat stabilirea unor relaţii cu zonele învecinate: câmpia Someşului, bazinul Kosice şi poate, de ce nu, cu grupurile din Moldova. Din cauza deflaţiei puternice din zonă, nivelurile arheologice se află la mică adâncime (în jur de 0,50 m), ceea ce a avut drept rezultat aprecieri şi încadrări geologice imprecise. In anii 70-80, determinarea geocronologică a culturilor paleolitice a fost stabilită pornindu-se de la rezultatele analizelor pedologice făcute de H. Asvadurov (H. Asvadurov et alii 1964, 1970) şi a analizelor de polen datorate Ştefanei Roman (H. Asvadurov et alii 1970) şi lui M. Cârciumaru (1980). Conform acestor cercetări, aşa-numitul Musterian tardiv aparţine interstadiului WI/ WII, Aurignacianul WII (poate şi WII/ WIII), iar Gravettianul WII/ WIII (?) şi WIII. Materialul litic aurignacian a fost reluat şi reinterpretat de către R. Dobrescu în cadrul lucrării Aurignacianul din Transilvania, stabilindu-se trei faze de dezvoltare a acestei culturi în zonă: Faza I (Aurignacian precoce – Buşag), Faza II (Călineşti II), Faza III (Boineşti, Remetea Şomoş I – II, Călineşti I). Cercetările recente de la Boineşti (2005-2006) au schimbat sensibil încadrarea cronologică a sitului. Astfel, datările de tip IRSL, studiul tafonomic, analiza materialului litic şi remontajele efectuate pe acest material au permis identificarea a trei unităţi arheologice D1, C1 şi C. Aceste unităţi arheologice corespund Musterianului (D1 aparţine unei faze târzii a MIS 3) şi Aurignacianului (C1 şi C remaniate în Holocen). Rezultatele obţinute la Boineşti ne-au încurajat în a continua cercetările şi asupra celorlalte aşezări din zonă cu extindere spre Bazinul Transilvaniei, respectiv situl de la Ileanda Perii Vadului. Urmărim efectuarea de cercetări de suprafaţă, sondaje, datări. De asemenea, un studiu aprofundat al materiilor prime (surse, circulaţie) ar putea clarifica pe viitor atât relaţiile dintre comunităţile umane din marea depresiune intracarpatică, cât şi posibilele legături dintre acestea şi cele din zonele est-carpatice. f. Scop: sporirea informaţiei, analize şi concluzii la nivelul cunoştinţelor actuale, realizarea unor studii monograficeg. Material şi metode de lucru: depozitele institutului şi ale muzeelor, cercetări de teren pentru depistarea de noi aşezări şi sondaje de verificare, săpături arheologice h. Rezultate scontate: vezi punctual fi. Valorificarea rezultatelor: Roxana Dobrescu – Periegheze, reluarea cercetărilor arheologice la Ileanda-Perii Vadului, redactarea raportului tehnic; prelucrarea materialului litic rezultat în vederea apariţiei unei studiu la finalul proiectului; Se va publica un articol într-o revistă indexată BDI.

Adina Boroneanţ – participare la sondajele arheologice prevăzute, redactarea rapoartelor tehnice de sǎpǎturǎ.Valentin Dumitraşcu – analiza materialului arheozoologic, cercetări arheologiceAdrian Doboş – participarea la cercetări arheologiceEste prevăzută publicarea cel puţin a unui studiu despre rezultatele acestor cercetărij. Colaborări în ţară: MNIR (Mihai Florea: ridicare topografică), Universitatea „Valahia” Târgovişte (dr. Loredana Niţă: studiul materialului litic), dr. Alexandru Ciornei: studiul materiilor prime, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Baia Marek. Colaborări în străinătate: - Mission Archéologique Française (dr. Agnes Lamotte, dr. Alain Tuffreau), Université des Sciences et Technologie de Lille (dr. Sanda Balescu, Antoine Kostek)l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 2

a. Denumire: TRANZIŢIA DE LA MEZOLITIC LA NEOLITIC IN ZONA PORTILE DE FIER. UN STUDIU MULTIDISCIPLINARb. Coordonator: dr. Adina Boroneanţ, CȘ IIc. Colectivul de cercetare: dr. Roxana Dobrescu (CS I), Meda Toderaş (CS), dr.Valentin Dumitraşcu (CS III)d. Termen de realizare: 2012 - 2017 - etapăe. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Proiectul include următoarele situri arheologice în care au avut loc săpături: Peşterile Climente I-II, Adăpostul de la Cuina Turcului, Răzvrata, Icoana, Peştera Veterani, Veterani Terasă, Ostrovul Banului, Schela Cladovei, Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare. La aceastea se adaugă materialul recoltat ca urmare a unor periegheze realizate anterior construcţiei hidrocentralelor Porţile de Fier I şi II, atât în zona de amonte cât şi în cea de aval. O mică parte din aceste material (mai ales pentru perioada mezolitică) a fost publicată de dr. V. Boroneanţ şi Al. Păunescu. Documentaţia de săpătură şi o parte a materialului ceramic– referitoare la neoliticul timpuriu – a fost valorificată de către A. Boroneanţ în cadrul tezei de doctorat. f. Scop: 1. valorificarea materialului arheologic mezolitic şi neolitic (12 000 - 5500 cal BC) rezultat in urma cercetărilor de salvare ca urmare a construcţiei celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I si II şi contextualizarea sa în cadrul documentaţiei de săpătură2. Noi cercetări sistematice în situl arheologic de la Schela Cladovei (responsabil de santier dr. Roxana Dobrescu);3. Noi cercetări de teren pe zonele înalte de terasă care în cursul cercetărilor vechi nu au fost investigate.g. Material şi metode de lucru: Materialul de lucru este constituit atât de vechile colecţii de sit cât şi de cel rezultat in urma cercetărilor din ultimii 5 ani de la Schela Cladovei. Metodele de lucru se vor axa pe noile tehnici de datare şi cu izotopi stabili, determinarea surselor de materii prime (silex şi obsidian), studiul faunistic asupra colecţiilor nestudiate anterior.h. Rezultate scontate: o cronologie rafinată a evoluţiei comunităţilor respective în zona Porţile de Fier, legături cu zonele învecinate, posibile rute de schimb sau de procurare a materiilor prime, informaţii noi asupra ditei şi dinamicii populaţiei în zonăi. Valorificarea rezultatelor: studii şi articole referitoare la fiecare sit în parte, editarea unui volum si studii partiale (în colaborare cu prof. Clive Bonsall) privind cercetările arheologice de la Schela Cladovei realizate în cadrul proiectului de colaborare româno-britanic. Publicarea în 2017 unui articol referitor la cercetările din zona Portile de Fier şi participarea la EAA -2017 (Maastricht).j. Colaborări în ţară: Muzeul Regional Porţile de Fier, Institutul de Fizică Nucleară Horia Hulubei, Muzeul Naţional de Istorie, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu a judeţului Mehedinţik. Colaborări în străinătate: prof. Clive Bonsall, dr. Kath McSweeney (Universitatea din Edinburgh), dr. Laszlo Bartosiewicz (Universitatea din Budapesta)l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: STUDIUL RESTURILOR DE ANIMALE DIN SITURILE ENEOLITICE SUVOROVO ŞI YAGNILLO, BULGARIAb. Coordonator: Valentin Dumitraşcu (CS III)c. Colectivul de cercetare: Valentin Dumitraşcu (CS III)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: în urma săpăturilor arheologice efectuate de către Muzeul de Arheologie din Varna au fost prelevate loturi de materiale faunistice eneolitice, încă nestudiate. Informaţiile de natură arheozoologică, atât în sens paleoeconomic cât şi paleoecologic, sunt foarte reduse pentru această zonă.f. Scop: Proiectul işi propune analiza acestor loturi, în contextul eneoliticului dobrogean.g. Material şi metode de lucru: va fi aplicată metodologia arheozoologică – determinare anatomică şi specifică, estimarea curbelor de mortalitate, a structurii populaţiilor de animale pe sex şi vârste, vor fi identificate metodele de tranşare şi de prelucrare de unelte, arme şi podoabe. h. Rezultate scontate: Publicarea rezultatelor intr-un studiu la finalul proiectului, comunicări ştiinţifice in Romania si Bulgaria.i. Valorificarea rezultatelor: vezi punctul h.j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinătate: - dr. Vladimir Slavchev, Muzeul de Arheologie din Varnal. Bugetul solicitat: în funcţie de posibilităţi, pentru deplasarea pe teren în vederea studiului.m. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 2

a. Denumire: PREISTORIA SPAŢIULUI CARPATO-DUNĂREANb. Coordonator: dr. Radu Bajenaru, CS I, director adjunctc. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute;

racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicăriid. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografiie. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii

parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătatef. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: PROIECTUL ARHEOLOGIC PIETRELEb. Coordonator: Dr. Radu Băjenaru (CS I)c. Colectivul de cercetare: Meda Toderaş (CS), Adelina Darie (doctorand la zi). Ion Cernău (doctorand), Carol Terteci )doctorand) (v. lit. j-k).d. Termen de realizare: 2019e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: majoritatea cercetărilor din România privind tell-urile neo-eneolitice (peste 100 numai în sudul României) au avut ca obiectiv numai obţinerea de informaţii stratigrafice şi (re)verificarea acestora. Cel mai adesea săpăturile au fost de mici dimensiuni (sub forma unor sondaje), lipsind o imagine de ansamblu a structurii acestui tip de monumente. Au fost neglijate în special publicarea detaliată a contextelor şi materialelor excavate, studiile interdisciplinare (referitoare la formarea tell-urilor, tipul de subzistenţă, paleo-mediul, sursele de materie primă, aspectele tehnologice etc.), studierea arealului din afara tell-urilor ş.a.m.d. Proiectul Arheologic Pietrele are drept obiectiv studierea detaliată, pentru prima dată în România, a tuturor aspectelor legate de societatea neo-eneolitică care a “construit” tell-ul de la Pietrele şi integrarea acestora în cadrul altor proiecte de cercetare din România (ex. Southern Romania Archaeological Project, Bucşani, Hârşova), Bulgaria (ex. Karanovo, Drama, Junacite, Durankulak), Grecia (ex. Sitagroi) sau Turcia (Aşağı Pinar).f. Scop: 1. obţinerea a cât mai multor informaţii privind cronologia relativă şi absolută a sitului: date radio-metrice şi analiza ceramicii- ambele puse în relaţie cu observaţiile stratigrafice; 2. analizarea structurilor de locuire: arhitectura construcţiilor eneolitice şi semnificaţia acestora; 3. analizarea materialelor descoperite nu numai din punct de vedere tipo-cronologic, ci şi din punct de vedere tehnologic (ex. secţiuni subţiri, difractometrie cu raze X, analize chimice, analize metalografice); 4. reconstituirea detaliată a tipului de subzistenţă (analize palinologice şi arheozoologice); 5. stabilirea modului în care s-a format tell-ul: ce a determinat comunitatea din prima aşezare plană de la Pietrele să-şi continue existenţa în acelaşi loc; 6. relaţia între tell-ul de la Pietrele şi mediul geografic înconjurător: se vor continua cercetările începute în anul 2005 în vederea reconstituirii mediului geografic preistoric (analize sedimentologice şi geomorfologice); 7. reconstituirea sistemelor de schimb la mare distanţă prin analizarea surselor de materie primă; 8. continuarea cercetărilor geomagnetice efectuate în anii 2004-2006 atât pe tell, cât şi în vecinătatea tell-ului; 9. documentarea aerofotografică a zonei în care se află tell-ul.g. Material şi metode de lucru: Sistemul de săpătură utilizat este Harris matrix. Toate materialele arheologice sunt înregistrate în baza de date a proiectului, fotografiate, desenate şi descrise. Se vor face analize arheozoologice, arheomagnetice, paleobotanice, sedimentologice, radiometrice, geomagnetice, tehnologice etc.h. Rezultate scontate: vezi punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: Rapoarte tehnice de etapă. Rapoarte generale. Prezentari pe web. În final se va redacta un volum monografic.Meda Toderaş - Redactarea raportului preliminar privind săpăturile de la Pietrele-Măgura Gorgana din campania 2016 împreună cu colegii de la Berlin. - continuarea documentării (prin fişe de obiect, fotografii şi desene) a pieselor de cupru descoperite în campania 2016. - vizita de documentare la DAI-Berlin, Eurasien Abteilung în vederea redactării şi predării la tipar a raportului de săpătură de la Pietrele-Măgura Gorgana, campania 2016;

j. Colaborări în ţară: Andrei Mocanu (Muzeul Judeţean Teoharie Antonescu, Giurgiu).k. Colaborări în străinătate: Dr. Svend Hansen (coordonator- partea germană), dr. Norbert Benecke, dr. Reinder Neef, dr. Agathe Reingruber (DAI-Eurasien Abteilung, Berlin); Ivan Gatsov, Lili Gatsov, Petranka Nedelcheva (Nov Bîlgarski Universitet, Sofia); Florian Klimscha(DAI-Orient Abteilung, Berlin); Nico Becker, Tobias Groppe, Andreas Knäpper, Ute Koprivc, Michael Prange, Melanie Röring, Tilmann Vachta, Heide Wrobel (Institut für Archäologische Wissenschaften, Ruhr-Universität, Bochum); dr. Jürgen Wunderlich, Tina Hoppe (Institut für Physische Geographie, Universität Frankfurt a.M.); Richard Ehrich, Michael Müller, Christoph Schröder, Maria Peters (Institut für Prähistorische Archäologie, Freie Universität Berlin); Petar Zidarov (Tübingen), Irma Berdzenisvili (Tbilisi), Jorrit Kelder (Amsterdam). l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Deutsches Forschungsgemeinschaft

PROIECTUL NR.2

a. Denumire: SITUL PREISTORIC DE LA COSTIŞAb. Coordonator: dr. Anca-Diana Popescu (CŞ III)c. Colectivul de cercetare: dr. Adina Boroneanţ (CȘ II), (vezi şi lit. j).d. Termen de realizare: 2015-2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Situl arheologic din punctul Cetăţuia a fost cercetat sistematic în anii 1959-1960, 1962, 2001-2008, 2010, 2013; s-au obţinut informaţii importante despre structura depunerilor preistorice, amplasarea şi conţinutul diferitelor construcţii şi a rezultat o cantitate mare de material arheologic (ceramică, obiecte din piatră, os, metal). Rezultatele vechilor cercetări au făcut obiectul unui raport de săpătură şi a câtorva sumare prezentări, restul materialului rămânând în mare parte inedit. Rezultatele cercetărilor începute în 2001 au constituit subiectul a şase studii semnate de membrii proiectului sau de colaboratori, a unui raport de săpătură, a unor rapoarte sumare prezentate în Cronica săpăturilor arheologice şi a unor comunicări susţinute la sesiuni naţionale şi internaţionale, precum şi în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.f. Scop: cunoaşterea tipului de habitat şi a practicilor funerare ale comunităţilor eneolitice şi din epoca bronzului din zona cursului mijlociu şi inferior al Bistriţeig. Material şi metode de lucru: materialele arheologice (ceramică, piese de metal, piatră etc.) vor fi documentate prin descriere, desen, fotografiere; documentaţia de şantier (planuri şi profile ale secţiunilor şi complexelor arheologice) va fi prelucrată pe computer; au fost prelevate probe pentru analize sedimentologice; vor fi continuate analizele arheozoologice şi antropologice; vor fi selectate eşantioane ceramice pentru analize de pastă şi pigmenţi; va fi analizat materialul litic.h. Rezultate scontate: vezi punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: elaborarea de studii; prezentarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Anca-Diana Popescu – prelucrarea materialelor arheologice preistorice (fişe de obiecte, desen, fotografii, prelucrare digitală); redactarea unui studiu.

Adina Boroneanţ – prelucrarea materialului litic în vederea publicării;j. Colaborări în ţară: Institutul de Antropologie „Fr. Rainer” (Andrei Soficaru- analize antropologice); Muzeul Naţional de Istorie a României (Constantin Haită- analize sedimentologice), Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Istorie Bacău, Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (dr. Bogdan Constantinescu, dr. Daniela Cristea-Stan, analize de compoziţie a metalului), Universitatea Valahia (dr. Monica Mărgărit).k. Colaborări în străinătate: -l. Bugetul solicitat: 20 000 RONm. Alte subvenţii de cercetare: l. Bugetul solicitat: 20 000 RONm. Alte subvenţii de cercetare: din proiectul Habitat, mediu şi resurse naturale în zona Dunării de Jos în pre- şi protoistorie (HABITAT), responsabil ştiinţific dr. Radu Băjenaru.

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: MORMINTE CU CARE DIN EPOCA FIERULUI IN SUD-ESTUL EUROPEI b. Coordonator: dr. Emilian Teleaga (CS III)c. Colectivul de cercetare: dr. Emilian Teleaga (CS III) (v. lit. j-k)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Datorită dificultăţilor tehnice legate de restaurarea carelor din mormintele de Epoca fierului în sud-estul Europei acestea sunt cunoscute numai prin rapoarte preliminare. În 2006 au fost documentate mormintele de la Somlóvásárhely, Miskolc-Diosgyör, Gyöngyös şi parţial Szentes-Vekerzug şi Balsa (Ungaria), parţial inventarul Tumulului 2 de la Vraca-Mogilanskata Mogila şi Strelča (Bulgaria), parţial mormintele tumulare de la Atenica (Serbia), Peretu, Toarcla, Vurpãr, Cugir (România). Documentarea s-a completat în 2009 şi a fost finalizată în 2011.f. Scop final: cunoaşterea formelor de care din sud-estul Europei şi interpretarea fenomenului mormintelor cu care din aceastã regiune; publicarea mormintelor cu care în seria „Monographien RGZM”.g. Material şi metode de lucru: documentarea mormintelor cu care în muzeele respective; sãpãturi de control la Atenica ; analizele tehnice a unor piese de car în laboratoarele RGZM-Mainz; restaurarea unor care în laboratoarele RGZM-Mainz; analize paleozoologice şi anthropologice prin metode convenţionale ale resturilor osteologice; analize genetice şi prin metoda izotopilor de stronţiu.h. Rezultate scontate: vezi punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: Pentru lucrarea Morminte cu care în SE-Europei în epoca fierului, Publicarea volumului: Emilian Teleaga, mit Beiträgen von Adrian Bălăşescu, Antje Büttner-Teleaga, Andrei Dorian Soficaru, Studien zu den Wagengräbern des thrakischen Typs), Studien zur Eisenzeitlichen Archäologie Thrakiens, vol. 2/2, Studien zu den Wagengräbern aus Vraca und Ždanec.j. Colaborări în ţară: dr. A. Bălăşescu (MNIR), A. Soficaru (Institutul de Antropologie "Francisc Rainer").k. Colaborări în străinătate: prof. dr. M. Egg, dr. M. Schönfelder (RGZM-Mainz), dr. N. Torbov (Muzeul Vraca). l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: finanţarea fundaţiei Humboldt de 4880 Euro pentru publicarea primului volum în seria Monographien RGZM.

PROIECTUL NR. 4

a. Denumire: POPEŞTI (JUD. GIURGIU). LOCUIREA PRE- ŞI PROTOISTORICĂb. Coordonator: Dr. Nona Palincaş (CS II)c. Colectivul de cercetare: Nona Palincaş (CS II)d. Termen de realizare: 2020 - etapa.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

Situl de la Popeşti, jud. Giurgiu, este cea mai mare aşezare din epoca bronzului şi a fierului din sudul României. Aşezarea de epocă getică a fost identificată cu Argedava şi legată de începuturile statului geto-dac. Săpăturile arheologice au avut loc – cu întreruperi – între 1954 şi 2009, dar până în prezent prelucrarea şi publicarea stratigrafiei şi structurii locuirilor nu s-a făcut nici măcar pentru un singur nivel şi cu atât mai puţin pentru întregul sit. Există doar publicaţii ale acelor resturi arhitectonice care au fost percepute ca ilustrative pentru importanţa sitului, dar lipsa relaţiei lor cu structurile mai modeste face ca înţelegerea caracterului locuirii să fie lacunară.f. Scop: Prelucrarea stratigrafiei sitului de la Popeşti şi reconstituirea tuturor nivelelor de locuire, respectiv a celor din epoca bronzului şi din prima şi a doua epocă a fierului.g. Material şi metode de lucru:

- prelucrarea planurilor din toate săpăturile de la Popeşti;- corelarea planurilor cu carnetele de săpătură (72 de carnete din săpăturile vechi la care

se adaugă cele din săpăturile recente: 1988-2001, 2009);- corelarea planurilor şi carnetelor de săpătură cu publicaţiile despre Popeşti;- corelarea întregii documentaţii cu materialul arheologic, acolo unde este nevoie;- comparaţia cu alte situri contemporane (adică de epoca bronzului, Hallstatt şi Latène).

h. Rezultate scontate:- Obţinerea unei imagini a locuirii în principala aşezare din epoca bronzului şi a fierului

din sudul României, care să facă posibilă – în stadii ulterioare de cercetare - analizarea altor aspecte: evoluţia socială locală, relaţii economice şi politice cu lumea egeo-anatoliană şi central-europeană. Totodată reconstituirea nivelelor de locuire va constitui un sprijin indispensabil pentru înţelegerea contextului materialelor deja publicate sau în curs de publicare (în principal cele din epoca bronzului şi începutul epocii fierului), precum şi pentru publicarea categoriilor de material arheologic ce încă nu au fost prelucrate i. Valorificarea rezultatelor:

Pentru monografia cu titlul Locuirea pre- şi protoistorică de la Popeşti (jud. Giurgiu), cu publicarea prevazută pentru 2020, în 2017 va continua - reconstituirea resturilor arhitectonice ale nivelelor preistorice

Finalizarea în 2017 a unui studiu cu titlul de lucru The Late Bronze Age Fortifications from Popeşti (Southeastern Romania): Reconstruction, Origin, Function and other Problems şi predarea la o revistă BDI .

Publicarea unui volum monografic după modelul altor situri publicate exemplar în Europa (de ex. B. Hänsel, Kastanas. Die Grabund und der Baubefund, 1989).j. Colaborări în ţară: -k. Colaborări în străinătate: -

PROIECT NR. 5

a. Denumire: ORGANIZARE SOCIALĂ ȘI RITUAL FUNERAR LA SĂRATA MONTEORUb. Coordonator: dr. Nona Palincaş (CS II)c. Colectivul de cercetare: dr. Nona Palincaş (CS II)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În pofida faptului că organizarea socială în epoca bronzului a preocupat timp de decenii arheologia românească şi că analizele s-au bazat aproape exclusiv pe studiul necropolelor, se constată că modelele de organizare socială cu care s-a lucrat sunt mai degrabă intuitive, i.e. nu sunt în acord cu rezultatele cercetării din antropologia socială şi din arheologia socială din alte zone ale Europei.f. Scop: A. Publicarea celor două necropole inedite de la Sărata Monteoru (Cimitirele nr. 1 şi 2) şi republicarea celor două necropole deja publicate (Cimitirele nr. 3 şi 4), deoarece unul dintre ultimele două (Cimitirul nr. 4) a fost publicat cu multe greşeli, iar în cazul celuilalt inventarul funerar trebuie documentat mai detaliat. B. Analiza evoluţiei relaţiilor sociale în cadrul comunităţii de la Sărata Monteoru de-a lungul a cca. 300 ani (cca. 1800-1500 BC).g. Material şi metode de lucru: 1. Se va prelucra pentru publicare sub formă de catalog toată documentaţia şi tot inventarul funerar din cele patru cimitire. 2. Se va face relaţia cu analiza antropologică pe care urmează să o faca dr. Mihai Constantinescu de la Institutul de Antropologie “Francisc Rainer”.h. Rezultate scontate: O analiză a procesului de structurare a societăţii în cazul studiat şi participarea la discuţia internaţională cu privire la geneza societăţilor complexe.Obiective 2017: - întocmirea catalogului ilustrat al Necropolei nr. 1 de la Sărata Monteorui. Valorificarea rezultatelor: Monografie a celor patru cimitire.Nona Palincaş – documentarea materialului din necropolă.j. Colaborări în ţară: dr. Mihai Constantinescu de la Institutul de Antropologie Francisc Rainer.k. Colaborări în străinătate: -l. Bugetul solicitat: 15.000 lei, reprezentând costul analizelor antropologice (90 lei/schelet x cca. 90 de schelete existente), costuri cu deplasarea la Muzeul din Buzău pentru documentarea inventarului funerar şi cumpărare de literatură de specialitate din străinătate.m. Alte subvenţii de cercetare: -

PROIECTUL NR. 6

a. Denumire: O ARHEOLOGIE A ZONEI ÎNALTE DIN MARAMUREŞUL ISTORIC.b. Coordonator: Alexandru Dragoman (CS III)c. Colectivul de cercetare: Alexandru Dragoman (CS III)d. Termen de realizare: 2012-2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Spre deosebire de zonele mai joase, mai ales a teraselor văilor râurilor, zona înaltă din Maramureşul istoric nu a fost deloc cercetată arheologic. Proiectul se înscrie în continuarea cercetărilor etno-arheologice realizate pentru alte zone geografice din România şi Balcani de către John Nandris [Londra] sau a cercetărilor arheologice efectuate în Carpaţii polonezi.)f. Scop: Identificarea şi înregistrarea prin cercetări de suprafaţă a urmelor materiale pre- şi protoistorice dintr-o serie de micro-regiuni din zona înaltă a Maramureşului istoric (peste 850/900 m altitudine) şi a relaţiilor dintre aceste urme materiale şi mediul înconjurător. Se vor avea în vedere şi descoperirile similare din Ucraina. Pentru a facilita accesul la descoperirile din Ucraina se va apela eventual pentru finanţare la Programul de Cooperare transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-UcrainaDocumentarea elementelor de arhitectură tradiţională şi a elementelor de cultură materială asociate cu ocupaţiile tradiţionale. (Argument: În contextul în care impactul modernităţii a dus progresiv la dezintegrarea comunităţilor tradiţionale, documentarea şi înregistrarea arheologică a elementelor de cultură materială vernaculare considerăm a fi absolut necesară.)g. Material şi metode de lucru: Înregistrarea GIS a descoperirilor; efectuarea de carote în vederea determinării grosimii depunerilor antropice; documentare fotografică; descriere detaliată inspirată din fenomenologia peisajului; analiza materialelor colectate.h. Rezultate scontate: vezi pct. g.i. Valorificarea rezultatelor: Publicarea de rapoarte preliminare şi a unui/unor volum(e) privind siturile pre- şi protoistorice în contextul lor montan, precum şi cultura materială vernaculară din aceeaşi zonă. Realizarea unei expoziţii de fotografie la MJIAM.Radu-Alexandru Dragoman – finalizarea raportului ştiinţific referitor la cercetările arheologice de teren efectuate în anul 2016; Efectuarea de cercetări arheologice de suprafaţă şi de sondaje în zona Pasul Prislop – Vârful Geamănu, Munţii Maramureşului şi Munţii Rodnei.

j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare (Dan Pop, Raul Cardoş, Marius Ardeleanu, Bogdan Bobînă, Sorana Ardeleanu, Zamfir Şomcutean, Dorian Ghiman), Sorin Oanţă-Marghitu (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ciprian Astaloş (Muzeul Judeţean Satu Mare), Tiberiu Vasilescu.k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: Deplasare, cazare şi diurnă timp de o lună pe anm. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 8

a.Denumire: ÎNCEPUTURILE METALURGIEI ÎN SPAŢIUL CARPATO-BALCANIC. TEHNOLOGIE, TIPOLOGIE ŞI IMPACT SOCIALb. Coordonator: dr. Radu Băjenaru (CS I);c. Colectivul de cercetare: dr. Anca-Diana Popescu (CS III); Meda Toderaş (AS); dr. Cristian Eduard Ştefan (muzeograf), Adelina Darie (doctorand).d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent. Etapă 2017; anual se vor formula obiective specifice de cercetaree. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există în momentul de faţă numeroase studii şi monografii privind piesele de metal din eneolitic şi epoca bronzului din spaţiul carpato-balcanic, principalele teme tratate fiind tipologia şi ariile de răspândire ale acestora.f. Scop: obţinerea unei imagini coerente şi documentate a apariţiei şi evoluţiei metalurgiei în spaţiul menţionat, în neo-eneolitic şi epoca bronzului, cu privire specială asupra unor teme mai puţin deazbătute la noi: resurse şi minerit, tehnologie, compoziţia chimică a metalului, precum şi rolul social al pieselor de metal în cadrul comunităţilor umane respective.g. Material şi metode de lucru: documentare bibliografică, cercetare de teren, documentare în depozitele arheologice, analize de tehnologie şi compoziţie în laboratoarele specializate.h. Rezultate scontate: vezi pct f.i. Valorificarea rezultatelor:

Radu Băjenaru, Pavel Mirea: studiul Toporul cu gaură de înmănuşare transversală de la Roşiorii de Vede şi câteva observaţii cu privire la tipul Pădureni, pentru revista Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman;

Radu Băjenaru: studiul Pumnalele de metal din aria Cucuteni-Tripolye, pentru revista Dacia;

Radu Băjenaru: studiul Toporul de tip Corbasca de la Stoina (jud. Gorj), pentru revista SCIVA;

Radu Băjenaru: studiul Toporul plat de la Brădeşti (jud. Gorj), pentru revista Litua;Radu Băjenaru: participare la Conferinţa OREA organizată de Academia Austriacă de

Ştiinţe, intitulată Searching for Gold – Resources and Networks in the Bronze Age of the Eastern Balkans, Viena, 8-10 iunie 2017, cu titlul: Fragmentation of metal artefacts. Case study on Early Bronze Age shaft-hole axes from Bulgaria;

Radu Băjenaru: lucru la volumul Topoarele cu gaură de înmănuşare transversală din bronzul timpuriu din zona de NE a Peninsulei Balcanice;Anca Popescu: vor fi documentate piese de metal aparţinând epocii bronzului şi primei epoci a fierului din colecţii muzeale. Va fi predat la tipar un studiu ȋn legătură cu tema de plan.j. Colaborări în ţară: dr. Bogdan Constantinescu (IFIN Măgurele);k. Colaborări în străinătate: dr. Thilo Rehren, dr. Milijana Radivojevic (Institute of Archaeo-Metallurgical Studies, University College London); dr. Stefan Alexandrov, dr, Tania Hristova (National Institute of Archaeology with Musem – Bulgarian Academy of Sciences, Sofia).l. Bugetul solicitat: 2000 leim. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 9

a. Denumire: Necropola de la Desa (jud. Dolj), reprezentarea funerară a elitelor din perioada La-Tène tîrziu.b. Coordonator: Emilian Teleaga (CS III)c. Colectivul de cercetare: Emilian Teleaga (CS III), Marius Basceanu (doctorand)d. Termen de realizare: 2013-2018.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Prin cercetările arheologice sistematice de la Desa, punctul Castraviţa, realizate în 2011-2014 au fost descoperite 10 morminte, datate ca. 300-75 a. Chr. Aceste morminte aparţin unei necropole de incineraţie situată pe o dună de nisip şi suprapusă parţial de o fortificaţie romană. Printr-un studiu preliminar au fost analizate mormintelor de incineraţie de războinici şi s-a stabilit existenţa unor depuneri de inventar (posibile cenotafuri). Necropolele din această perioadă sunt foarte rare în zona civilizaţiei La-Tène, constituind fenomene periferice la marginea acesteia aşa cum sunt descoperirile funerare de tip Padea-Panagiurski kolonii.f. Scop: Cercetarea integrală a necropolei din punctul Castraviţa şi integrarea necropolei în fenomenul funerar de tip Padea-Panagiurski kolonii; studiul microregional al comunităţilor în care se integrează elita războinică de la Desa.g. Material şi metode de lucru: valorificarea informaţiilor oferite de ridicarea topografică şi de scanarea geomagnetică, săpături arheologice cu documentare minuţioasă pentru precizarea ritului funerar, studiul probelor de sol, restaurarea şi analiza materialului arheologic (în principal metalic), studii tehnologice şi metalografice, studii antropologice şi paleozoologice, datări Carbon 14; studiul impactului fortificaţiei romane asupra dunei cu morminte La-Tène târzii.h. Rezultate scontate: documentarea interdisciplinară a unei necropole de aproximativ 70 de morminte precizând ritul funerar, cronologia relativă şi absolută în zona Porţilor de Fier din perioada La-Tène târziu până la instaurarea controlului roman; studiul modului de afirmare a unei comunităţi din Oltenia în relaţia ei cu lumea mediteraneană şi tracică, respectiv cu zonele civilizaţiei La-Tène de la vest de Porţile de Fier şi cu centrele de putere din Transilvania.i. Valorificarea rezultatelor: 2017 - un studiu in revista Prähistorische Zeitschrift.j. Colaborări în ţară: Florin Ridiche, Leonard Ionescu (Muzeul Olteniei, Craiova), Petre Gherghe (Universitatea din Craiova), Virgil Apostol (Muzeului Naţional de Istorie a Romȃniei, Bucureşti), Marius Bâsceanu (doctorand, Institutul de Arheologie Bucureşti).k. Colaborări în străinătate: Markus Egg (RGZM, Mainz)l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: Muzeul Olteniei (Craiova), Ministerul Culturii, Fundaţia Alexander von Humboldt.

PROIECTUL NR. 10

a. Denumire: Noile cercetări arheologice de la Barsesti in contextul studiului inmormântărilor şi obiceiuri funerare din perioada Hallstatt-ului târziu la Dunărea de Josb. Coordonator: Emilian Teleaga (CS III)c. Colectivul de cercetare: Dorin Sârbu (AC), Ana-Maria Mureşan (restaurator metale)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Ȋnmormântările şi obiceiurile funerare din Hallstattul târziu la Dunărea de Jos sunt puţin cercetate. După descoperirile arheologice din anii 1950-1970, a urmat o perioadă de stagnare a cercetărilorde teren, dar şi o sistematizare a cercetărilor vechi; ele au fost interpretate prin prisma unui demers mixt istorico-arheologic. Astfel s-au conturat trei grupuri culturale importante, Ferigile, Bârseşti şi Ciumbrud, interpretate ca fiind expresia arheologică aidentităţiietnice a tracilor şi eventual a sciţilor.

Reluarea cercetărilor arheologice în necropola nepublicată de la Bârseşti permite o nouă abordarea acestui monument funerar: studierea interdisciplinară a tumulilor şi a întregului spaţiu funerar în contextul paleogeografic specific hallstattului târziu. f. Scop: Cercetarea îşi propune înţelegerea structurii necropolei de la Bârseşti, a modului de viaţă a populaţiei respective în comparaţie cu a populaţiilor de la Ferigile şi Ciumbrud prin realizarea unui studiu paleoantropologic comparativ a celor trei necropole şi a tumulilor ca expresie socială a comunităţilor care i-au înălţat.Analiza descoperirilor funerare hallstattine târzii de la Dunărea de Jos urmăreşte precizarea cronologiei interne a necropolelor de la Bârseşti, Ferigile şi a celor din grupul Ciumbrud. Cercetarea obiceiurilor funerare îşi propune înţelegerea modului de constituire şi reprezentare a identităţilor micro- şi macroregionale într-o perioadă de cristalizare a unor structuri politice vag conturate în izvoarele antice.g. Material şi metode de lucru: Studiul palinologic al platoului Dumbravă de la Bârseşti, cartarea detaliată a suprafeţei funerare, prospectarea geomagnetică şi georadar a suprafeţei necropolei, restaurarea materialelor arheologice de la Bârseşti, analiza necropolelor de la Bârseşti, Ferigile şi Gogoşu, cercetări paleoantropologice ale populaţiei acestor necropole, inclusiv mobilitatea şi dieta alimentară, cercetarea arheozoologică, datările cu radiocarbon, studiul structurilor sociale reflectate în grupele de morminte hallstattiene târzii.h. Rezultate scontate: întocmirea secvenţei palinologice a platoului Dumbravă, topografia, structura şi dezvoltarea necropolei de la Bârseşti, analiza antropologică şi arheologică materialelor de la Ferigile, Bârseşti, Tigveni şi a celor din mormintele de tip Ciumbrud pentru a putea stabili asemănările şi diferenţele între populaţiile necropolelor respective.i. Valorificarea rezultatelor: E. Teleaga şi colaboratorii, articol ISI pentru Prähistorische Zeitschrift, 92, 2017 privind rezultatele proiectului PN-II-RU-TE-2014-4-1602.j. Colaborări în ţară: Adrian Bălăşescu, Mihai Constantinescu, Vasilică Istrate, Mihaela Culea, Ştefana Stoica, Georgiana Ducman.k. Colaborări în străinătate: Firma Posselt & Zickgraf Prospektionen; Universităţile din Berna şi din Zürichl. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare: Ministerul Educaţiei Naţionale (UEFISCDI) prin proiectul PN-II-RU-TE-2014-4-1602.

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 3

a. Denumire: CIVILIZAŢIA GRECO-ROMANĂ ÎN ZONA DANUBIANO-PONTICĂ

b. Coordonator: dr. Constantin C. Petolescu, CŞ Ic. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute.

Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicăriid. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografiie. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii

parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătate.f. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: Cetatea greco-romană Histriab. Coordonator: dr. Alexandru Avram, CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu (CŞ I), dr. Mihaela Mănucu Adameşteanu (CS II asociat), dr. Mircea Victor Angelescu (CŞ III), Iulian Bîrzescu (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Mircea Dabîca (CŞ III), Florina Panait- Bîrzescu (CŞ III)d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba despre un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti, recent inclus pe Lista Patrimoniului Cultural European (2007);e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi numeroase publicaţii sub formă de cărţi (ex. seria monografică Histria), studii, note, rapoarte, ghiduri turistice si prezentări pe web, care ilustrează cele mai variate aspecte ale unei vieţuiri de peste 1500 ani f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai vechi oraşe de pe teritoriul României, sub toate aspectele ei, de la fondare (sec. VII a.Ch.) până la încetarea locuirii (sec VII p.Ch.); integrarea rezultatelor cercetărilor în cunoştinţele generale despre evoluţia civilizaţiei greco-romane continuarea cercetărilor arheologiceg. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, studiul şi documentarea materialului din depozite, confruntarea cu izvoarele scrise contemporane, prospecţiuni arheometrice, crearea de baze de date etc.h. Rezultate scontate: vezi i.i. Valorificarea rezultatelor: - volume sau părţi de volume din seria monografică Histria. Rezultatele săpăturilor: Mircea Angelescu 1.În cadrul temei Evoluţia cartierului din sudul cetăţii Histria

Organizarea materialelor scrise şi arheologice pentru publicarea unui volum monografic privind incintele histriene.

Elaborarea unui studiu de sinteză privind Basilica Pârvan de la Histria, studiu ce vizează valorificarea exhaustivă a rezultatelor cercetărilor de teren efectuate în acest sector sudic al cetăţii romane-târzii de la Histria, a materialelor de arhivă existente şi a datelor recente din săpăturile arheologice din acest sector; studiul va fi realizat împreună cu colegii Irina Achim şi Valentin Bottez ce va fi prezentat şi publicat sub titlul A city reconfigured - old and new research concerning the Late Roman urbanism in Istros la Congresul de la Constanţa - cel de al VI-lea Congres Internaţional de studii cu privire la antichităţile Mării Negre.

Participarea la Sesiunea Naţională anuală şi la sesiunea anuală de comunicări a Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa/Pontica;

Continuarea inventarierii şi desenului ceramicii din săpăturile efectuate în sectoarele SG, SGext, TXXXIV, Sb şi BasP din depozitele de la Histria.

2. Continuarea actualizării aplicaţiei bazate pe tehnologia GIS privind inventarierea cercetărilor arheologice de la Histria

Continuarea asigurării actualizării aplicaţiei realizate prin tehnologia GIS pentru inventarierea spaţială a săpăturilor prin transpunerea şi corelarea informaţiilor conţinute de

ridicările topografice şi a bazelor de date cu care să permită, reprezentarea vizuală simultană a:- hărţilor şi a conţinutului lor tematic (relief, ape, unităţi administrative, descoperiri

arheologice pentru fiecare epocă istorică etc)- informaţiilor referitoare la amplasamentul şi distribuţia geografică a săpăturilor

arheologice şi a monumentelor din cadrul sitului arheologic Histria.6.Continuarea inventarierii ceramicii din săpăturile efectuate în sectoarele SG, SGext, TXXXIV, Sb şi BasP din depozitele de Histria.Irina Achim Continuarea cercetărilor de teren în aria Basilicii cu criptă de la Histria în vederea finalizării

săpăturilor şi valorificarea parţială a rezultatelor obţinute prin participarea la lucrările celui de-al 6-lea International Congress on Black Sea Antiquities – The Greeks and Romans in the Black Sea and the Importance of the Pontic Region for the Graeco-Roman World (7th c BC – 5th c AD): 20 Years on (1997–2017), Constanţa, 18–22 September 2017, Secţiunea 4 (New excavations and Projects), cu comunicarea intitulată: A city reconfigured - old and new research concerning the Late Roman urbanism in Istros (autori: I. Achim, V. Bottez, M.V. Angelescu, L. Cliante, A. Țârlea, A. Liţu);

Predarea spre publicare a studiului de sinteză intitulat New research on the Early Christian basilicas in the southern part of the acropolis of Istros (I. Achim, M.V. Angelescu, V. Bottez).

Mircea Dabîca: Redactarea unui articol cu titlul Opaiţe romane descoperite în Sectorul Sud de la Histria.

Termen final 2017. Participarea la sesiunea institutului şi la cea naţională de rapoarte şi comunicări precum şi, în

măsura posibilităţilor, la sesiunea anuală Pontica. Realizarea raportului tehnic de săpătură şi a celui pentru Cronica Cercetărilor Arheologice

din România.Iulian Bîrzescu: Tema Zona sacră de la Histria. Cercetarea va fi continuată alături de prof. dr. Alexandru

Avram, dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu, dr. Florina Panait Bîrzescu, dr. Virgil Apostol. Pentru 2017 este planificată o campanie de săpături în colaborare cu prof. dr. Adam Rabinowitz de la Universitatea din Austin, Texas.

Tema Histria în epoca arhaică. Se are în vedere continuarea cercetărilor şi valorificarea descoperirilor din aşezarea de la Tariverde şi continuarea studiului ceramicii arhaice şi clasice timpurii de la Histria din depozitele şantierului.

Tema Peisajul histrian în Antichitate (în colaborare cu dr. Luminiţa Preoteasa şi dr. Alfred Vespremeanu Stroe -Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti). Sunt avute în vedere mai multe campanii de carotări la Histria şi în regiunea Deltei Dunării, în scopul stabilirii evoluţiei peisajului din jurul cetăţii de la începuturi până astăzi.

Florina Panait-Bîrzescu: Practica dedicatorie la Histria. Am în vedere continuarea studiului monumentelor votive

descoperite la Histria, în principal a bazelor de statui. Rezultate 2017: susţinerea unei comunicări, publicarea unui articol.

Prelucrarea unui lot de 40 statuete de teracotă din colecţia de antichităţi a Muzeului Brăila (colecţia Bălcănescu). Teracotele provin de la Histria şi Callatis. Rezultate: contribuţie într-

un studiu colectiv (împreună cu Iulian Bîrzescu şi Valeriu Sîrbu), dedicat colecţiei de antichităţi a Muzeului Brăilei, termen de predare la tipar 2017.

Prelucrarea lotului de monede provenind din săpăturile sectorului T, Histria (împreună cu Th. Isvoranu). Prelucrarea se află în curs, o serie de piese necesitând încă restaurarea. Rezultat final: predarea unui articol spre publicare.

Virgil Apostol: continuarea colaborării la cercetarea de arhitectură în sectorul Zona Sacră (membru colectiv

cercetare) continuarea cercetării de arhitectură în sectorul Poarta Mare-Turnul Mare (membru în colectivul

de cercetare) continuarea cercetării de arhitectură în sectorul Cartierul de Sud (membru în colectivul de

cercetare)j. Colaborări în ţară: Octavian Bounegru (Universitatea Al.I.Cuza - Iaşi), Paul Damian, Adela Bâltâc, Costin Băjenaru (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), Viorica Rusu-Bolindeţ (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)k. Colaborări în străinătate: Konrad Zimmermann (Universitatea Rostock); arh. Gordana Milošević (Institutul de Arheologie, Belgrad)l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare: se va aplica la Ministerul Culturii şi Cultelor si, probabil, se va obtine, un contract de finantare pentru cercetare arheologică şi conservare primară

PROIECTUL NR. 2

a. Denumirea proiectului: Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său: arheologia unui peisaj antic. Rezultatele cercetărilor.b. Coordonator: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu, CS II (asociat)c. Colectivul de cercetare: dr. Mihaela Mănucu-Adameşteanu (CŞ II, asociat), dr. arh. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Iulian Bîrzescu (CŞ III), dr. Florina Panait Bîrzescu (CS III), Virgil Apostol (CSIII)d. Termen de realizare: 2018 – finalizare.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Orgame este oraşul antic cu cea mai veche atestare documentară de pe teritoriul României, cf. Hecateu din Milet, Periegesis, fr. 172 (sfârşitul sec. VI în.Hr.) Săpăturile arheologice, desfăşurate în cadrul proiectul de cercetare „Cetatea Orgame/Argamum şi teritoriul său” au confirmat vechimea locuirii greceşti pe acest amplasament, situându-i începuturile către mijlocul sec. VII în.Hr. Situl arheologic este complex, fiind compus din vestigii de locuire fortificată, extra muros şi necropole aferente, având o durată de viaţă îndelungată (sec. IX în.Hr. – sec. X d.Hr.). Ocupând o suprafaţă totală de aprox. 117 ha, Orgame/Argamum se află pe teritoriul administrativ al localităţii Jurilovca, com. Jurilovca, jud. Tulcea (punct Capul Dolojman) şi este înscris în Grupa A a Listei monumentelor istorice din România. Totodată, terenul pe care este amplasată locuirea fortificată face parte din Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (sit UNESCO şi RAMSAR din 1991), categoria „zone strict protejate”. Incadrarea vestigiilor de locuire într-un peisaj natural aflat în permanentă transformare face ca cetatea greco-romană Orgame/Argamum să constituie, de facto, nucleul unui peisaj istoric unic şi invită la dezvoltarea unor studii complexe, care să aibă în vedere urmărirea interacţiunii dintre mediul ambiant şi cel antropic, pe parcursul îndelungatei vieţuiri de la Capul Dolojman. Tinând seama de aceste aspecte, proiectul de cercetare, iniţiat în 1965 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, a urmărit atât stabilirea cronologiei locuirii, cunoaşterea fomelor de ocupare a terenului de pe amplasamentul de la Capul Dolojman, cât şi explorarea teritoriului înconjurător pentru identificarea resurselor şi a urmelor unor locuiri contemporane cu cea de la Orgame/Argamum; în ultimele două decenii, cercetările arheologice de teren (săpături sistematice, periegheze, săpături de diagnostic) au fost completate cu studii de geologie, petrografie, geomorfologie, cartografie, aerofotografie, electro- şi magnetometrie, arheozoologie, paleoantropologie etc. In urma acestui efort de documentare s-a acumulat o informaţie, relevantă pentru tematica de cercetare abordată, care de-a lungul anilor şi-a găsit reflectarea în publicarea mai multor rapoarte preliminare, studii parţiale şi a trei volume în cadrul seriei monografice Orgame/Argamum. Intrucât cadrul legislativ actual nu mai permite Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române continuarea cercetărilor de teren în calitate de organizator al lor, se ia în considerare întreruperea temporară a acestora. In acest timp, membrii proiectului îşi vor concentra activitatea asupra prelucrării informaţiilor, datelor şi materialelor dobândite în etapa anterioară, în vederea publicării lor în volume sau studii monografice. f. Scop: Difuzarea rezultatelor cercetării din etapa precedentă, în scopul integrării lor în studii de sinteză cu caracter istoric sau paleoambiental; crearea unei plaforme de cunoaştere referitoare la sit care să permită, în viitor, atât continuarea cercetării programate a vestigiilor antice, cât şi conservarea şi punerea în valoare a lor, ca sit istoric.

Material şi metode de lucru: spălarea şi marcarea materialelor arheologice rezultate din săpăturile din anii 2000-2003 în sectorul Incintă greacă (cca 1000 pachete);corelarea înregistrărilor din teren cu materialele arheologice recoltate în sectorul Incintă greacă (anii 1998-2004);selectarea fragmentelor de lucerne greco-romane, din ansamblul descoperirilor şi predarea lor, spre studiu în vederea publicării, lui Florin Topoleanu;selectarea fragmentelor de teracote descoperite la Orgame/Argamum şi prezentarea lor spre evaluare, în vederea studierii şi publicării de către Florina Panait-Bîrzescu;identificarea unor eventuale loturi de descoperiri monetare, provenind din săpături sau descoperiri fortuite la Orgame/Argamum, în colecţia numismatică a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, în vederea completării documentaţiei şi realizării studiului de circulaţie monetară în zonă, conform atribuţiilor stabilite prin Protocolul şantierului; urmărirea şi impulsionarea realizării/finalizării studiilor privind ceramica romană din sectorul extra-muros (D. Paraschiv, M. Mocanu, S. Honcu) şi descoperirile monetare de la Orgame/Argamum (M. Iacob); eventual, predarea lor spre publicare, în funcţie de conţinut, formă şi întindere;continuarea cooperării cu ICEM Tulcea în asigurarea condiţiilor de conservare şi punere în valoare a vestigiilor mobile şi imobile de la Orgame/Argamum.Monica Margineanu-Carstoiu: Continuarea studiului privitor la urbanismul cetaţii Argamum. Pregǎtire pentru tipar a primei pǎrţi a studiului, Elemente de arhitecturǎ ale fortificaţiei romane târzii (colaborator Virgil Apostol).Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetarea de arhitecturăh. Rezultate scontate: reconstituirea pattern-ului interacţiunii om/mediu pe durata locuirii de la Orgame/Argamum (în cazul de faţă, observarea răspunsului specific al comunităţii umane locale la transformarea vizibilă a mediului, inclusiv în cazuri de hazards); determinarea relaţiilor Orgamei cu lumea indigenă şi cu cea colonială pontică în epoca preromană; identificarea circuitelor economice şi culturale regionale şi extraregionale la care a fost conectată aşezarea pe durata existenţei ei; identificarea unor eventuale producţii artizanale locale.i. Valorificarea rezultatelor: vezi mai susj. Colaborări în ţară: dr. Mihaela Iacob (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. Dorel Paraschiv (CŞ 2, ICEM-Tulcea), dr. George Nuţu (muzeograf 1A, ICEM-Tulcea), Marian Mocanu (muzeograf 1, ICEM-Tulcea), Stefan Honcu (drd., Universitatea “Al.I. Cuza”, Iaşi).k. Colaborări în străinătate: -l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: granturi, sponsorizări

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ TROPAEUM TRAIANIb. Coordonator: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat)c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), Adriana Panaite (CŞ III), Virgil Apostol (CS III)d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent, fiind vorba de un şantier pilot al cercetării arheologice româneşti şi şcoală pentru cercetarea arheologică clasică din România; 2017- etapăe. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologicef. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lorg. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, reorganizarea şi inventarierea sistematică a depozitelor de sit, cercetări de teren şi sondaje, cartare GIS/GSM a descoperirilor, continuarea înregistrărilor geofizice şi geomagneticeh. Rezultate scontate: vezi i.i. Valorificarea rezultatelor: Alexandru Barnea - documentare şi prelucrare de informaţii şi materiale arheologice; va continua publicarea ştiinţifică şi de popularizare a rezultatelor cercetării.Adriana Panaite – continuarea cercetarilor arheologiceMonica Mărgineanu - Dezvoltarea studiului Fortificaţii romane din Dobrogea prin predarea la tipar a studiului arhitectural al ansamblului fortificaţiei de la Tropaeum Traiani. Virgil Apostol - continuarea colaborării la cercetările de arhitectură; membru colectiv cercetarej. Colaborări în ţară: Gh. Papuc, G. Talmaţchi, L. Lungu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa), M. Severus Ionescu (Craiova), E. Gămureac (Ministerul Culturii şi Cultelor), Dan Ştefan (firma Net 4 you), F. Scurtu, Virgil Apostol (Muzeul Naţional de Istorie a României), Ştefan Bâlici (Universitatea de Arhitectură “I. Mincu”)k. Colaborări în străinătate: : Institutul de Arheologie si Etnologie de la Varşovia al Academiei Poloneze de Știinte, Proiectul comun Tropaeum Traiani in the Roman trade network and road system - archaeological evidence, 2016-2018, nr. 302/16.02.2015l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare: Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, prin practica studenţilor, eventuale finanţări externe prin cooperări internaţionale.

PROIECTUL NR. 4

a. Denumire: CETATEA ROMANĂ DINOGETIAb. Coordonator: Adriana Panaite (CŞ III),c. Colectivul de cercetare: prof. dr. Alexandru Barnea (CŞ I asociat), Adriana Panaite (CŞ III) (v. lit j)d. Termen de realizare: permanent.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologicef. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi de teren, conservarea descoperirilor, înregistrarea şi interpretarea lor; prezentare monografică a aşezării romane de lângă Garvăn.g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren h. Rezultate scontate:i. Valorificarea rezultatelor: Alexandru Barnea, Adriana Panaite- valorificarea materialului deja acumulat prin publicarea unui volum referitor la situl arheologic; documentare, prelucrare material arheologic.j. Colaborări în ţară:-k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 5

a. Denumire: VIAȚA ÎN ORAȘELE ȘI AȘEZĂRILE DIN ZONA DUNĂRII DE JOS ÎN EPOCA ROMANĂ ȘI ROMANĂ TÂRZIEb. Coordonator: Prof. dr. Alexandru Barnea (CS I asociat)c. Colectivul de cercetare: dr. Adriana Panaite (CŞ III), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), dr. Alexandru Barnea (CS I asociat)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu respectiv: f. Scop: cercetarea mai în amănunt a vieţii spirituale în această zonă de graniţa a imperiului, pentru a avea o imagine mai coerentă şi completă.g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, în muzee, documentare în bibliotecih. Rezultate scontate:Documentare a cercetătorilor români şi bulgariColocviu în Bulgaria concentrat pe tematica proiectului.Irina Achim 27 ianuarie 2017, ora 17.30 – Va susţine conferinţa lunii ianuarie la Pontificio

Istituto di Archeologia Cristiana, Roma, la invitaţia profesorului Philippe Pergola; titlul conferinţei: L’archéologie paléochrétienne en Roumanie : état de la recherche, nouvelles orientations;

Predarea pentru publicare a studiului cu titlul Mort violente „pro Christi nomine” : considérations sur le dossier des martyrs de la Scythie;

Predarea spre publicare a articolului cu titlul Anciennes recherches, nouvelles considérations sur la crypte repérée dans le périmètre de la rue K. Marx à Constanţa; contribuţia va fi găzduită de revista Dobroudja 31, 2016 (număr dedicat prof. Dr. Gh. Atanasov pentru cea de-a 60-a aniversare) (în colaborare cu L. Cliante / MINAC);

i. Valorificarea rezultatelor: publicarea unei culegeri de studiij. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinate: cu Academia Bulgară de Ştiinte, a se vedea protocolul comun semnat în 2015; Life in the towns and settlements of the LowerDanube Region during the Roman Age and Late Antiquity, 2015-2017, nr. 72/14.01.2015

l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare: sponsorizări

PROIECTUL NR. 6

a. Denumire: Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minorb. Coordonator: Prof. dr. Constantin C. Petolescu, CŞ I asociatc. Colectivul de cercetare: Prof. Alexandru Avram (CŞ I), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II), Prof. Constantin C. Petolescu (CS I asociat) d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Corpus Inscriptionum Latinarum, editia I (1875), editia II (1902); Inscriptiones Scythiae Minoris, volumul I (1984), volumul II (1988), volumul III (1999), vol. IV (2015), volumul V (1980); Inscriptiile Daciei Romane, volumul II (1977). A existat un proiect al Academiei Române cu acest titlu, coordonat de D. M. Pippidi şi I. I. Russu, ce cuprindea două serii: IDR şi ISM. Se are în vedere revigorarea acestui proiect, urmând a fi coordonat de Alexandru Avram, Ioan Piso şi Constantin C. Petolescu.f. Scop: publicarea inscripţiilor descoperite pe teritoriul Olteniei si Dobrogei descoperite după publicarea CIL III şi a volumelor din cele două serii naţionale de inscripţii IDR şi ISM – se are în vedere publicarea ediţia a doua din Inscripţiile Daciei Romane II (C. C. Petolescu), şi un nou volum din seria Inscriptiones Scythiae minoris VII. Supplementum ad ISM I, III, IV, V, addenda et corrigenda (Al. Avram, Fl. Matei-Popescu)g. Material şi metode de lucru: depozitele institutului şi ale muzeelor din zona respectivă, arhivele IAB şi ale muzeelor din zona respectivă h. Rezultate scontate: vezi punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: vezi punctul f.Constantin C. Petolescu – documentare pentru completarea repertoriului epigrafic al Daciei sudice (Oltenia şi Muntenia), în vederea pregătirii ediţiei a doua din Inscripţiile Daciei Romane II; continuǎ colaborarea la Année Épigraphique (Paris).Florian Matei Popescu continua înregistrarea inscripţiilor pentru pregătirea unui nou volum din seria Inscripţiile din

Scythia minor, addenda et corrigenda; se va concentra pe zona de interes a volumul ISM V (zona limes-ului danubian de la Capidava la Noviodunum

pregătirea unui volum care va reuni inscripţiile descoperite de-a lungul limes-ului danubian de la Durostorum la vărsarea Dunării în Marea Neagră (v. şi proiectul nr. 13, coordonator Al. Avram).

Propunerea spre publicare a unei noi serii a Notelor Epigrafice revistei SCIVA.Alexandru Avram - continuarea înregistrării inscripţiilor pentru pregătirea unui nou volum din seria Inscripţiile din Scythia minor, VII, addenda et corrigenda; se va concentra pe zona de interes a volumelor ISM I (Histria) şi III (Callatis).j. Colaborări în ţară: Prof. Emilian Popescu (Academia Română) (v. lit. j-k), Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti; Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie Constanţa, Institutul de Cercetari Eco-muzeale Tulcea, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Argeş, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Drobeta Turnu-Severin k. Colaborări în străinătate: Académie des Belles Lettres et Inscriptionsl. Bugetul solicitat: 10. 000 RONm. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 7

a. Denumire: Civilizaţia greco-romană în Moesia Inferiorb. Coordonator: dr. Cristina Alexandrescu (CŞ II)c. Colectivul de cercetare: dr. Mircea Angelescu (CŞ III), dr. Liana Oţa (CŞ III), Irina Achim (CŞ III), Adriana Panaite (CŞ III), Florian Matei Popescu (CŞ II), C. Alexandrescu (CS II)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice şi epigraficef. Scop: continuarea cercetărilor arheologice şi epigraficeg. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren, cercetări în muzee, documentare în bibliotecă h. Rezultate scontate:i. Valorificarea rezultatelor: Irina Achim

Finalizarea şi predarea la tipar a contribuţiei cu titlul Săpături arheologice preventive în aria bisericii paleocreştine de la Capidava. Campania 2015;

martie 2017 – participarea la lucrările sesiunii interne a IAB; Publicarea articolului cu titlul The intra urbem dead and burials in the North-Balkan area

during the Late Antiquity. Traditional urbanism vs. new Christian anthropology? în F. Gogâltan, S. Ailincăi (eds.), Settlements of Life and Death. Studies from Prehistory to Middle Ages, Tulcea, 2016

Adriana Panaite Pregătirea pentru publicare a lucrării de doctorat Drumuri romane în Moesia Inferior,

susţinută în 2011.j. Colaborări în ţară: Muzeul Callatis (Mangalia), Muzeul de arheologie şi istorie naţională Constanţak. Colaborări în străinătate: Collège de France (Paris), Muzeul de arheologie din Megara (Grecia)l. Bugetul solicitat: 10. 000m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 8

a. Denumire: Civilizaţia romană în Dacia b. Coordonator: dr. Florian Matei-Popescu (CŞ III), c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II) (v. lit. j), dr. Constantin C. Petolescu (CŞ I asociat), dr. Florian Matei-Popescu (CŞ II) (v. lit. e)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice.Constantin C. Petolescu – responsabil al şantierului Câmpulung-Jidova şi Drobeta, participare la săpăturile arheologiceFlorian Matei-Popescu – va participa în calitate de membru al colectivului la săpăturile arheologice din cadrul şantierelor Câmpulung-Jidova, Voineşti (termele romane) şi Drobeta (Amfiteatrul militar roman)f. Scop: valorificarea ştiinţifică a cercetărilor arheologice; publicaţii.g. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, depozite, cercetări de teren h. Rezultate scontate: publicaţii; comunicări; expoziţie. i. Valorificarea rezultatelor: Constantin C. Petolescu, Florian Matei-Popescu, T. Cioflan, Ion Dumitrescu (v. lit. j) – redactarea raportului preliminar de cercetare pentru Cronica Cercetărilor Arheologice din România pentru şantierele Jidova şi DrobetaCristina Alexandrescu va continua tema de cercetare „Statuaria din bronz în castrele din Dacia romană” si pregatirea unui manuscris continand catalogul si ilustratia acestora precum si comentariul analitic al pieselor.j. Colaborări în ţară: Muzeul Romanaţiului Caracal; fiz. Gh. Niculescu (LNCPC Ministerul Culturii şi Cultelor); Muzeul de Istorie Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României; Muzeul Olteniei Craiova; Muzeul Judeţean Argeş (Teodor Cioflan, Ion Dumitrescu);k. Bugetul solicitat: -.

PROIECTUL NR. 9

a. Denumire: Arhitectura greco-romană pe teritoriul României b. Coordonator: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I )c. Colectivul de cercetare: arh. dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), I. Bîrzescu (CSIII), Virgil Apostol (CSIII)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: A fost un domeniu absent în cercetarea românească, neexistând preocupări de şcoală, instituţionalizate. Până la ora actuală, poate fi caracterizat ca incipient, rezultat al unor preocupări izolate, în general datorate unor cercetători formaţi – sau instruiţi - la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”. Nu există decât două şantiere arheologice de epocă greco-romană pentru care studiul paţial al unor probleme de arhitectură greacă sau romană s-a concretizat prin studii speciale publicate (Tropaeum Traiani şi Histria) şi un singur monument din Dacia romană abordat din punct de vedere arhitectural (un monument funerar circular de la Alburnus Major). Pe teritoriul Daciei romane un proiect de restaurare al cunoscutului monument medieval, biserica Sf. Niculae din Densuş, a prilejuit realizarea unui studiu arhitectural exhaustiv al materialului litic roman incorporat în zidurile bisericii (M. Mărgineanu Cârstoiu şi colab.), prilej cu care acelaşi colectiv a realizat voluntar inventarierea, catalogarea, studierea şi (în curs) publicarea pieselor de arhitectură incorporate în împrejmuirea monumentală a bisericii din Ostrov; monografia arhitecturii capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, asteaptă încă să apară. Amintim, în trecere, de existenţa câtorva publicaţii (articole) care se referă la probleme de arhitectură romană, dar care sunt expresia diletantismului care bântuie încă în învăţământul de arheologie din România, în privinţa problemelor legate de ars aedificandi antică. Prin urmare, în România, arhitectura antică - care constituie un teritoriu de cercetare fundamental în arheologia clasică internaţională – nu se constituie încă nici pe departe într-un domeniu de studiu consolidat. In curs de cercetare (de către M. Mărgineanu Cârstoiu) sunt probleme de arhitectură din cetăţile Histria (Zona Sacră), Tropaeum Traiani, Argamum, Halmyris. f. Scop: Analiza pieselor de arhitectură de la Tomis (Constanţa) va fi puntea de acces spre finalizarea (după ce vor fi studiate şi piesele aflate la Muzeul din Mangalia) unui studiu exhaustiv prin care să se documenteze originea, evoluţia, zonele de influenţă şi de iradiere ale stilurilor şi principiilor compoziţionale care particularizează arhitectura cetăţilor greco-romane din zona dobrogeană a Pontului Stâng. Acesta va oferi cercetării arheologice şi istoriei artei greco-romane un material de reflecţie fundamental referitor la cetăţile din zona pontică, în absenţa căruia arheologia clasică românească va fi privată de unul din instrumentele cele mai importante pentru lărgirea orizontului de cunoaştere a antichităţii. Pentru arheologia clasică, în general, o asemenea absenţa ar continua să perpetueze o pată neagră.g. Material şi metode de lucru: piesele arhitecturale greceşti şi romane care se află în muzeul din Constanţa; acestea se raportează, din punct de vedere cronologic, la perioada cuprinsă între epoca elenistică şi perioada imperială târzie. Pentru a fi studiate, acestea urmează să fie relevate, catalogate, analizate din punct de vedere stilistic şi compoziţional. h. Rezultate scontate: Studiul va extinde zona de cunoaştere prin cercetarea problemelor de gen în cetăţile fondate de greci pe coasta Mării Negre, corespunzătoare Dobrogei de astăzi, cu

excepţia Histriei, ale cărei fragmente arhitecturale au fost deja publicate (M. Mărgineanu Cârstoiu, Architecture grecque et romaine. Membra disiecta, Histria XII, Bucuresti, 2006). i. Valorificarea rezultatelor: Monica Mărgineanu Cârstoiu -

Organizare simpozion internaţional „Arhitectură , Restaurare, Arheologie” (ARA 2017); întreţinere web-site www.simpara.ro (al simpozionului Arhitectură, Restaurare, Arheologie”).

Finalizarea completărilor cu fragmentele ahitecturale din lapidariul institutului şi introducerea lor în cuprinsul monografiei Piese de arhitecura de la Tomis-Callatis.

Iniţierea redactării, în vederea publicării, a concluziilor cercetărilor din ultimele decenii asupra asupra urbanismului roman de la Tropaeum Traiani Argamum şi parţial – Halmyris. Colectiv: M. Mărgineanu Cârstoiu (coordonator) ;V. Apostol (colaborator)

Pregătirea în vederea redactării şi publicării, a studiului (monografic) privind materialul litic roman de la bis. Sf. Nicolae din Densuş, împrejmuirea pseudo-romană a bisericii din Ostrov si alte spolii romane din zona învecinată Ulpiei Traiana Sarmizegetusa. (colectiv: M. Mărgineanui Cârstoiu (coordonator); V. Apostol (colaborator pt relevee si partea grafică).

Virgil Apostol colaborare la publicarea unui studiu referitor la fortificaţia de la Argamum – finalizare

2017 (coordonator dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu) dezvoltarea pentru publicare a tezei de doctorat Incintele oraşelor romane din Dobrogea,

finalizare 2018j. Colaborări în ţară: dr. Gh. Papuc, dr. Constantin Chera, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa (pentru piesele de arhitectură de la Tomis); Robert Constantin, Muzeul de arheologie, Mangalia (pentru piesele de arhitectură de la Callatis); dr. Viorica Crişan, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Cluj-Napoca (pentru Cetatea Zânelor, Covasna); dr. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bucureşti (pentru „Centrul Istoric”); k. Colaborări în străinătate: Natalia Toma (masterand arhitectură antică Freie Univ. Berlin)l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 10

a. Denumire: Cercetări asupra artelor antice şi iconografiei b. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II).c. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu (CŞ II ) d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv f. Scop: valorificarea ştiinţifică a materialelor rezultate din cercetări arheologice, din colecţiile muzeelor şi eventual particulare; crearea unui cadru de discuţii specifice; racordarea la nivelul european a metodologiei, cercetării şi publicării monumentelor şi materialelor arheologice; deschiderea de discuţii de ansamblu, comparative şi interdisciplinare asupra monumentelor şi artefactelor din zona carpato-danubiano-pontică.g. Material şi metode de lucru: depozite, cercetări de teren, documentare adecvată prin desen şi fotografie, analize de material, eventual crearea de baze de eşantioane reprezentative. h. Rezultate scontate: studii şi monografii; serie de comunicări periodice; identificarea şi formularea de proiecte de cercetare de profil. i. Valorificarea rezultatelor: Cristina Alexandrescu - participare la XV. Internationales Kolloquium zum Provinzialrömischen Kunstschaffen, Graz, 14. bis 20. Juni 2017 cu o comunicare despre monumentele votive din zona Troesmis, dedicantii si materialele utilizate..j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 11

a. Denumire: CORPUS SIGNORUM IMPERII ROMANI ROMÂNIAb. Coordonator general pentru România: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CŞ IIc. Colectivul de cercetare: prof. dr. C.C. Petolescu (vezi şi lit. j şi k)d. Termen de realizare: permanente. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Serie iniţiată în 1963 de International Association for Classical Archaeology şi publicată din 1964, însumând peste 97 volume, având drept ţel publicarea şi studierea tipologică, funcţională, cronologică a tuturor descoperirilor de monumente din piatră de epocă romană purtătoare de reprezentare de pe teritoriul fostului Imperiu Roman. f. Scop: realizarea componentei pentru Romania a proiectului internaţional Corpus Signorum Imperii Romani (http://csircolloquium13.arheomedia.ro/ The_Colloquium/Corpus_Signorum_Imperii_Romani).g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, foto); analize şi studii interdisciplinare asupra materialului litic şi urmelor de policromie; studii comparative asupra iconografiei etc. h. Rezultate scontate: catalog; studii de sinteză. i. Valorificarea rezultatelor:

- realizarea mai multor volume referitoare la descoperirile din România, structurate în două serii dedicate provinciilor Dacia respective Moesia inferior, în limba engleză, franceză sau germană cu un rezumat cuprinzător în limba română;

- realizarea unor studii în care să fie publicate piese inedite sau rediscutate piese deja publicate;

- intalniri anuale ale colegilor din Romania care se ocupa de studiul artei romane provinciale.Cristina-Georgeta Alexandrescu va continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor din nordul Dobrogei (pentru seria Moesia inferior).C.C.Petolescu şi Cristina-Georgeta Alexandrescu vor continua realizarea manuscrisul volumului dedicat monumentelor funerare din Dacia inferior (pentru seria Dacia).j. Colaborări în ţară: muzeele din Tulcea, Mangalia, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Craiova, Caracal, Timişoara; dr. A. Baltres (Institutul Geologic al României).k. Colaborări în străinătate: muzeele din Mainz şi Bonn, Academia Austriaca de Stiinte, Centre Camille Jullian Aix-en-Provence. m. Bugetul solicitat: 10000 RON.n. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 12

a. Denumire: SANCTUARE IONIENE DE EPOCĂ ARHAICĂb. Coordonator: Iulian Bîrzescuc. Colectiv de cercetare:-.d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Sanctuarele ioniene sunt cunoscute îndeosebi prin cercetările arheologice din metropole. Mai mult, arhitectura sacră din Ionia a avut o mare influenţă în Grecia, Sicilia, sudul Italiei şi îndeosebi în Propontida şi Marea Neagră, unde o parte erau sanctuare-filială.

Ca parte a lumii ioniene, sanctuarele pontice nu s-au bucurat de un mare interes în literatura de specialitate. Apariţia lor rară în lucrările de sinteză, se explică pe de o parte prin dimensiunile monumentelor, construite în cea mai mare parte din materiale perisabile, şi calcare, care se exfoliază uşor, de folosirea rară a marmurei, iar pe de altă parte de publicaţiile, care numai în rare cazuri sunt satisfăcătoare. f. Scop: Plecând de la sanctuarele de la Histria şi Milet, proiectul îşi propune o analiză a modului de funcţionare al acestor sanctuare în metropole şi apoikiai, prin valorificarea unor descoperiri şi contexte arheologice. g. Material şi metode de lucru: cercetări la Histria, Milet şi în alte sanctuare din Ionia şi Marea Neagră.h. Rezultate scontate: - o primă analiză a principalului sanctuar de la Histria în contextul sanctuarelor arhaice din metropolă. Iulian Bîrzescu – publicarea unui articol privind sanctuarele ioniene. Valorificarea rezultatelor: publicarea de articole şi studii, eventual monografii, ce privesc sanctuarele din Ionia şi cetăţiile ioniene din Marea Neagră; comunicări.j. Colaborări în ţară: - dr. A. Baltreş (Institutul de Geologie, Bucureşti). k. Colaborări în străinătate: - prof. dr. Volkmar von Graeve (Milet).

PROIECTUL NR 13.

a. Denumire: Inscriptiones Scythiae Minoris VI. Supplementum ad ISM II.Tomis.b. Coordonator: Alexandru Avram (CS I)c. Colectivul de cercetare: Alexandru Avram (CS I)d. Termen de realizare: 2017.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Volumul publicat de Iorgu Stoian în 1987 (ISM II. Tomis) este total depăşit. Lipsesc multe documente care ar fi trebuit să fie incluse în corpus, comentariile sînt nesatisfăcătoare, iar limba română în care a fost publicată lucrarea restrînge în mod evident cercul de utilizatori. Mai mult decît atît, peste 100 de noi inscripţii au fost descoperite între timp, marea majoritate publicate în diverse reviste, dar şi ca. 20 de monumente inedite. f. Scop: prezentarea unui volum complet (ca. 640 de numere, inclusiv inscripţiile ceramice, faţă de cele 468 prezente deja în ISM II), cu addenda et corrigenda la ISM II (noi comentarii, corecturi de lectură, noi restituţii, adăugiri bibliografice etc.) şi cu un supplementum de ca. 170 de noi inscripţii + două anexe (1: inscripţii pe sigilii, sec. IV-VII p.C.; 2: inscripţii pe ponduri). Acest volum va constitui o primă etapă în continuarea seriei Inscriptiones Scythiae Minoris. În paralel, colegii Florian Matei Popescu şi Constantin C. Petolescu lucrează (în cadrul unui proiect pilotat de primul din cei doi, tot sub egida institutului) la un volum conceput în acelaşi stil (ISM VII), care va cuprinde numeroase addenda et corrigenda la inscripţiile din restul Dobrogei (Histria, Callatis, limes-ul danubian şi interiorul regiunii). Toţi cei implicaţi lucrează în comun, după un plan stabilit deja în detaliu.g. Material şi metode de lucru: autopsia monumentelor epigrafice (aflate cu precădere la Bucureşti şi la Constanţa) şi studiu de bibliotecă în vederea comentariilor.h. Rezultate scontate: corpus-ul va intra definitiv în circuitul ştiinţific internaţional.i. Valorificarea rezultatelor: Proiectul este aproape definitivat, urmează să se întocmească ilustraţia completă în vederea predării operei la tipar (ca. 850 p. de manuscris prezentat la un rînd şi jumătate + ca. 200 pl.), verificări bibliografice, etc. j. Colaborări în ţară: Maria Bărbulescu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa), Livia Buzoianu (Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa).k. Colaborări în străinătate: - l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare: cheltuieli de deplasare în ţară, cu precădere la Constanţa, în vederea studiului monumentelor epigrafice.

PROIECTUL NR. 14

a. Denumire: Muntenia de nord în secolele I-III p. Chr.: daci, sarmaţi, romanib. Coordonator: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I)c. Colectivul de cercetare: dr. Liana Oţa (CŞ III), Valeriu Sirbu (CSI)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În ciuda faptului că s-au scris mai multe monografii (Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, 1984; Vasile Dupoi, Valeriu Sîrbu, Pietroasele-Gruiu Dării. Incinta dacică fortificată (I), 2001; Valeriu Sîrbu, Sebastian Matei, Vasile Dupoi, Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării (II), 2005; Dragoş Măndescu, Cetăţeni. Staţiunea geto-dacă de pe valea Dâmboviţei Superioare, 2006) şi mai multe articole de sinteză (semnate de Gh. Bichir şi M. Tzony, şi apărute în reviste de prestigiu, precum Dacia N.S. XXI, 1977, Pontica X, 1977 sau Carpica X, 1978), subiectul este departe de a fi epuizat. Toate contribuţiile amintite fie se concentrează asupra evoluţiei unui sit, fie sunt lucrări generale, dar care privesc doar un anumit aspect (doar descoperirile aparţinând „dacilor liberi” din Muntenia sau doar mormintele sarmatice). Ceea ce lipseşte chiar şi astăzi, în mod paradoxal, este o încercare de corelare a evoluţiei tuturor acestor secvenţe privite până acum disparat (aşezări dacice, morminte sarmatice, descoperiri carpice), într-un spaţiu care beneficiază de şansa reunirii tuturor acestor tipuri de descoperiri. Este, de altfel, singurul spaţiu care a mai rămas neanalizat, dintr-un demers început în 2007, pe parcursul căruia au fost publicate monografiile referitoare la estul (Sarmaţii din judeţul Brăila, 2009) şi sudul (Sudul Munteniei în secolele I-III p. Chr. Sarmaţi, daci, romani, 2014) Munteniei. f. Scop: întocmirea unor cataloage ale obiectelor de origine romană, sarmatică şi dacică pe teritoriul judeţelor Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa. Odată cu acest studiu de sinteză, se va finaliza repertorierea şi analiza vestigiilor din secolele I-III p. Chr. din Muntenia.g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere)h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind evoluţia zonei de nord a Munteniei pe parcursul secolelor I-III p. Chr.; stabilirea unei cronologii locale a mormintelor sarmatice; studierea importurilor romane din zonă (tip, cronologie); prezentare sintetică a siturilor dacice din sec. I p. Chr. i. Valorificarea rezultatelor: Valeriu Sîrbu, Liana Oţa – redactarea studiului de sinteză Muntenia de nord în secolele I-III p. Chr. (2017);j. Colaborări în ţară: Muzeul Judeţean Buzău (Sebastian Matei), Muzeul Judeţean Prahova (Marinela Peneş, Bogdan Ciupercă), Muzeul Judeţean Argeş (Dragoş Măndescu).k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzeele din judeţele Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţam. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 15

a. Denumire: Descoperiri sarmatice şi importuri romane în spaţiul de la est de Carpaţi (secolele I-III p. Chr.)b. Coordonator: dr. Liana Oţa (CŞ III)c. Colectivul de cercetare: dr. Valeriu Sîrbu (CŞ I), dr. Alexandra Comşa (CŞ II)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: O analiză a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic datate în general în secolele I-III p. Chr. rămâne încă un deziderat al cercetării. Articolul de sinteză scris de Gh. Bichir, acum mai bine de patru decenii (Dacia N.S. 1977), este unul foarte general şi care analizează laolaltă descoperiri aparent unitare, dar care, la o privire mai atentă, se dovedesc a fi deosebite între ele. Lucrări de sinteză precum Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii din spaţiul est-carpatic (sec. I a. Chr. – începutul sec. II p. Chr.) , 2006 (scrisă de V. Bârcă) nu repertoriază decât o parte a mormintelor sarmatice din spaţiul de la est de Carpaţi. Analiza pe spaţii foarte largi are meritul că oferă, într-adevăr, o privire de ansamblu asupra unei multitudini de descoperiri, dar şi dezanvantajul major că lasă nerezolvate o serie de întrebări precise (care este cronologia exactă a mormintelor sarmatice de la est de Carpaţi? pot fi presupuse, ca în cazul Munteniei, mai multe etape de pătrundere a comunităţilor sarmatice? cum se datează importurile romane din mediul sarmatic şi care au fost căile lor de pătrundere? ce semnificaţie au descoperirile sarmatice din aşezările dacice anterioare anului 106 p. Chr.?). Aglomerarea unor astfel de întrebări, la care nu se pot da decât răspunsuri foarte generale, cel puţin deocamdată, determină, în timp, un adevărat blocaj al demersului de cercetare asupra mormintelor sarmatice, iar contribuţiile nu pot depăşi o anume rutină, bazată, în principal, pe reluarea analizei trăsăturilor de ritual funerar, diferenţele faţă de contribuţiile anterioare constând, mai degrabă, în rezultatul numeric, prin adăugarea noilor descoperiri, decât într-o nouă abordare. f. Scop: studiu de sinteză privind descoperirile sarmatice şi importurile romane din mediul sarmatic de la est de Carpaţi, care să poată oferi posibilitatea unei comparaţii viabile cu descoperirile similare sarmatice şi romane din Muntenia.g. Material şi metode de lucru: documentare (descriere, desene, fotografiere)h. Rezultate scontate: studiu de sinteză privind mormintele sarmatice din spaţiul situat la est de Carpaţi; stabilirea unei cronologii a mormintelor sarmatice din spaţiul est-carpatic; studierea importurilor romane din mediul sarmatic (tipuri, cronologie, căi de pătrundere). i. Valorificarea rezultatelor: Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – continuarea documentării bibliografice; catalogul mormintelor şi descoperirilor sarmatice din zona Moldovei (2017);Liana Oţa, Valeriu Sîrbu – definitivarea catalogului mormintelor şi descoperirilor sarmatice din zona Moldovei; redactarea studiului (2018). j. Colaborări în ţară: muzeele locale (Bacău, Piatra Neamţ, Vaslui, Focşani, Botoşani), Institutul de Arheologie din Iaşi.k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: decontarea cheltuielilor de deplasare la muzee din zonăm. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 16

a. Denumire: TROESMIS - de la castru de legiune la cetatea romano-bizantinăb. Coordonator: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ IIc. Colectivul de cercetare: dr. Cristina-Georgeta Alexandrescu, CȘ II; dr. Albert Baltres, CȘI; dr. Adriana Panaite, CȘ III; dr. Daniel Spânu, CȘ II; doctoranzi.d. Termen de realizare: 2020.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: In ciuda importanţei sitului cercetările arheologice sunt foarte puţine. Incepand din 2010, in cadrul lucrarii de plan Siedlungsarchaeologie’ in aria sitului de la Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea) (Proiectul 7 din Programul de Cercetare 3) au fost reluate cercetarile la Troesmis. Rezultatele preliminare au fost comunicate si publicate anual si urmeaza să apara un prim volum monografic in 2016. De asemenea, din 2014 exista si un site www.troesmis.arheomedia.ro.f. Scop: cunoaşterea evoluţiei unuia dintre cele mai importante centre antice de pe limesul dunarean, castru de legiune, municipiu si, ulterior, aşezare şi fortificaţie romano-bizantină, sub toate aspectele sale, de la perioada preromana/romană timpurie până la ultimele atestari din punct de vedere arheologic, in prima jumatate a sec. al XIII-lea. g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren pe suprafete ample, folosind metode interdisciplinare de investigare în vederea reperarii nucleelor de locuire in aria sitului antic; săpături arheologice de control; săpături arheologice în zone determinate prin cercetari geofizice a fi semnificative; analiza şi documentarea materialelor arheologice; etc.h. Rezultate scontate: Delimitarea corecta a ariei sitului antic si includerea acesteia in aria protejata (limitata acum la nici macar 25%!); reluarea cercetarilor arheologice sistematice la Troesmis in cadrul unui management de sit de lunga durata conceput in cunostinta de cauza si adaptat necesitatilor reale ale sitului.i. Valorificarea rezultatelor: Serie monografică TROESMIS; articole; conferinţe; expoziţii.

Cristina-Georgeta Alexandrescu pregatirea volumului monografic Troesmis II privind proiectul Troesmis din perioada 2014-

2017. studii de specialitate asupra materialelor arheologice din cadrul proiectului Troesmis

(valorificand mai ales analizele interdisciplinare in curs pentru zguri si plumb). participare la 4th International Conference on the Roman Danubian Provinces Traian and the Danubian Provinces, Zagreb - Croatia, 15-17.11.2017 cu o comunicare despre

proiectul Troesmis.Cristina-Georgeta Alexandrescu şi colaboratori, studii si analize asupra materialelor arheologice din cadrul activitatilor de survey din anul 2015.j. Colaborări în ţară: ICEM Tulcea; MINAC Constanţa; Institutul Geologic al României.k. Colaborări în străinătate: Academia Austriacă de Știinţe; Universitatile din Stuttgart şi Tuebingen (Germania); RGZM Mainz.l. Bugetul solicitat: 20000 RON pentru publicarea celui de-al doilea volum din seria monografică.m. Alte subvenţii de cercetare: Pentru perioada 01.10.2015-30.09.2017 prin PNII-RU-TE-2014-4-2063 (Resurse naturale, peisaj si locuire antica in nord-vestul Moesiei - studiu de caz Troesmis).

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 4

a. Denumire: SPAŢIUL CARPATO-DANUBIAN ÎN EPOCA POST-ROMANĂ ŞI MEDIEVALĂ

b. Coordonator: dr. Adrian Ioniţă CŞ Ic. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute.

Racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicăriid. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografiie. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii,

monografiif. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program:

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: Rituri şi ritualuri funerare în Transilvania în secolele III-XIII b. Coordonator: dr. Radu Harhoiu CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Radu Harhoiu (CŞ I), dr. Adrian Ioniţă (CŞ I), dr. Daniel

Spânu (CŞ II), Ervin Gáll (CS III)d. Termen de realizare: final – 2017 (cercetare şi valorificare prin publicarea monografică a

sitului Sighişoara „Dealul Viilor - Necropolă”)e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologicef. Scop: continuarea cercetărilor arheologice; racordarea la nivel european a metodologiei,

problematicii şi publicării.g. Material şi metode de lucru: cercetări de teren, săpături arheologice, prelucrare de

materiale din depozite, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.i. Valorificarea rezultatelor:Obiectiv 2017 - predarea la tipar a monografiei arheologice Sighisoara – Dealul Viilor. II Cercetări arheologice în punctul “Necropolă”

Prelucrare materiale arheologice/ săpături arheologicea. Colaborări în ţară: Gh. Baltag (Sighişoara)b. Colaborări în străinătate: Nikolaus Boroffka, Rodica Boroffka (Deutsches

Archäologisches Institut, Berlin)c. Bugetul solicitat: 100.000 leid. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 2

a. Denumire: situl arheologic de la Târgşoru Vechi b. Coordonator: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II)c. Colectivul de cercetare: dr. Gheorghe Alexandru Niculescu (CŞ II), Andrei Măgureanu (CŞ

III), Dorin Sârbu (asistent cercetare), Daniel Spânu (CS II), Anton Alin (doctorand)d. Termen de realizare: permanente. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: rapoarte de săpătură, studii şi o

monografief. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Târgşoru Vechi; racordarea

la nivel european a metodologiei, problematicii şi publicăriig. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite,

documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilor din mil. I d.Hr.

h. Rezultate scontate: vezi punctul i.Obiective 2017: studierea necropolei din secolele III-IV; prelucrarea materialelor arheologice din campania 2016 (sector D); comunicare ştiinţifică în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Știinţifice a IAB; continuarea reamenajării depozitului (termen final 2018). i. Valorificarea rezultatelor:Prelucrarea materialelor arheologice din campania 2016, predarea raportului de cercetare arheologică pentru CCA 2016; comunicare ştiinţifică în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări Știinţifice a IAB. Daniel Spânu

Finalizarea şi publicarea studiului D. Spânu, M. Dima, A. Frânculeasa The Mălăieştii de Jos (Co. Prahova) Silver Craftsman’s Hoard from the End of the 3rd Century AD.

Finalizarea îngrijirii şi publicarea monografiei Dan Lichiardopol, Muntenia colinară în epocă romană. Contribuţia cercetărilor de la Târgşoru Vechi.

- Cercetarea oraşelor medievale: drd. Alin Anton – redactare teză de doctorat privind Oraşul medieval Târgşor în lumina cercetărilor arheologice.- drd. Simona Munteanu, prezentare proiect şi examen în conexiune cu teza de doctorat Ceramica de la Oraşul de Floci în secolele XV-XVIII.

j. Colaborări în ţară: dr. Bogdan Ciupercă, Alin Anton (drd. IAB) - Muzeul judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

k. Colaborări în străinătate:l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: Ceramica din secolele VI-VII de pe teritoriul oraşului Bucureştib. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), Simona Munteanu (doctorand)vezi şi lit. j-k.d. Termen de realizare: 2017.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Pe teritoriul actual al oraşului Bucureşti au fost cercetate o serie de aşezări extrem de importante pentru înţelegerea fenomenelor istorice petrecute la Dunărea de Jos în secolele VI – VII p.Chr.. Din păcate, ceramica, principalul inventar din locuinţele şi gropile cercetate, nu a fost analizată. Până în prezent nu a fost realizat decât un singur studiu, sub forma unei teze de doctorat privind ceramica din Muntenia, dar în această lucrare nu au fost incluse decât fragmentele ceramice publicate în diferitele rapoarte şi articole. Facem menţiunea că acest lot publicat reprezintă un procent infim din materialul ceramic din depozite, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete.f. Scop: cercetarea unor probleme şi aspecte insuficient cunoscute (tipologie, tehnologie...); racordarea la tipologiile europene g. Material şi metode de lucru: depozite, documentare, h. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monograficăi. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătatePublicarea unui studiu de sinteză pe tema proiectului.Realizarea unui studiu de caz referitor la ceramica din sec. VI-VII p. Chr. din aşezarea de la Ciurel.j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureştik. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 4

a. Denumire: Repere arheologice ale civilizaţiei bizantine la Dunărea de jos (siturile de la Păcuiul lui Soare şi Nufăru)b. Coordonator: dr. Oana Damian CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Oana Damian (CŞ I), dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu (CŞ I), dr. Virgil Apostol (CŞ III), Valentin Dumitraşcu (CŞ III), Gabriel Vasile (CŞ)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologicef. Scop: continuarea şi valorificarea cercetărilor arheologice de la Păcuiul lui Soare şi Nufărug. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, prelucrare de materiale din depozite, documentare bibliografică, studii interdisciplinare (arhitectură; paleo-botanică, antropologie fizică)h. Rezultate scontate: vezi punctul i.

Continuarea temei Fortificaţia bizantină de la Nufăru: completarea datelor arheologice Obiective 2017:

completarea datelor arheologice şi arhitecturale privind fortificaţia bizantină de la Nufăru pentru curtinele analizate în perioada 2009–2014; definitivarea studiului preliminar privind ansamblul fortificaţiei cercetate până în pezent

- săpături arheologice la Păcuiul lui Soare şi Nufăru (cu finalizarea cercetării necropolei din punctul Trecere bac – zona curtinei nordice şi a instalaţiei portuare bizantine);

- completarea bazei de date a descoperirilor bizantine din cele două situri; - documentare bibliografică; - reorganizarea depozitelor arheologice aferente.

i. Valorificarea rezultatelor:Fortificaţia bizantină de la Nufăru, definitivarea studiului preliminar privind ansamblul

fortificaţiei cercetate până în prezent, pe baza completării informaţiei prin verificări de teren punctuale (Oana Damian)

Consideraţii istorico-arheologice asupra populaţiilor atribuite necropolelor medievale din Dobrogea (sec. XI –XV) obţinute prin prisma analizelor de antropologie fizică, teză de doctorat în curs de elaborare; Complexe funerare postbizantine din zona curtinei sudice, studiu (Gabriel Vasile)j. Colaborări în ţară: Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Institutul de Arhitectură şi Urbanism „I. Mincu”k. Colaborări în străinătate:l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 5

a. Denumire: Civilizaţia grupurilor de colonizare în Transilvania medievalăb. Coordonator: CS I Dr. Adrian Ioniţăc. Colectivul de cercetare: CS I Dr. Daniela Istrate (Marcu), d. Termen de realizare: 2020e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

În istoriografia din România problema grupurilor de colonizare în Transilvania medievală în lumina cercetărilor arheologice este insuficient studiată. Vestigiile acestor populaţii – „oaspeţi” occidentali sau colectivităţi de origine est-europeană au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea secolelor XII-XIII au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. Cimitirele coloniştilor din Transilvania nu sunt prea bine cunoscute. Cercetarea acestei componente a civilizaţiei noilor veniţi în arcul carpatic s-a făcut aproape exclusiv în contextul unor şantiere de restaurare a monumentelor, în care atenţia era concentrată mai ales spre elementele zidite şi pe restituirea acestora.f. Scop: Obţinerea a cât mai multe date de natură arheologică privind prezenţa coloniştilor occidentali în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia civilizaţia medievală. Influenţa acestora asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona Bazinului carpatic, dar chiar şi la sud şi est de Carpaţi. Istoria poporului român poate fi doar parţial înţeleasă, fără considerarea acestora şi în lipsa înţelegerii rolului pe care l-au jucat aceste grupuri etnice de colonizare.g. Material şi metode de lucru: Prelucrarea datelor şi a artefactelor provenite din cele câteva sute de morminte atribuite oaspeţilor occidentali, a diverselor descoperiri din situri aparţinând epocii de început a colonizării, dar şi din perioada următoare. h. Rezultate scontate: contribuţii arheologice privind grupurile de colonizare în Transilvania, în special cele de oaspeţi occidentali: comunicări, studii, note, monografii arheologice de sit. i. Valorificarea rezultatelor (2017):

Adrian Ioniţă:- Completarea informaţiei în lumina noilor cercetări (încă în curs de desfăşurare) de la cetatea Feldioara; corelarea noilor date cu descoperirile de la biserica evanghelică.- Un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie.- Participarea la cel puţin o conferinţă- Participare şantiere arheologice (responsabil de şantier, şef sector, membru al colectivului) - Responsabil şantier Feldioara – în funcţie de finanţare.

Daniela Istrate:- Prelucrarea cimitirului medieval descoperit în jurul Bisericii din Deal din Sighişoara. - Un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie.- Participarea la două conferinţe interne.- Participarea la o conferinţă externă.j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie Braşov, Muzeul Sighişoarak. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 6

a. Denumire: Nomazii timpurii în estul Europei şi bazinul Dunării inferioareb. Coordonator: Dorin Sârbuc. Colectivul de cercetare: Dorin Sârbud. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Perspectiva de interpretare care domină până în prezent studiile referitoare la nomazii timpurii (cimmerieni, sciţi şi sarmaţi) din Europa Centrală şi Răsăriteană este una tradiţională. Culturile sau grupele arheologice au fost definite plecând de la informaţii din sursele scrise. Menţionarea în sursele antice târzii a unor nume de populaţii (cimmerieni, sciţi sau sarmaţi) a constituit o justificare suficientă pentru postularea existenţei unor grupe etnice imaginate ca unităţi culturale omogene, monolit, funcţionând pe baza unor norme culturale acceptate. Respectiv şi culturile sau grupele arheologice atribuite cimmerienilor, sciţilor şi sarmaţilor sunt văzute ca reflectări materiale ale aceloraşi norme culturale. Recurenţa pe arii geografice largi a unor elemente de cultură materială este cel mai adesea văzută ca exprimând arheologic migraţia unor grupe etnice (purtătoare de culturi arheologice) din patria lor de origine spre alte zone. Fără a pune la îndoială realitatea deplasărilor de populaţii în vechime, rămâne totuşi de actualitate reevaluarea perspectivelor cultural-istorică şi etnicizantă normativiste, încă dominante în arheologia nomazilor timpurii. Acest lucru este necesar din două motive mai importante: 1. criza accentuată în care se află în prezent noţiunea de „cultură arheologică”; 2. reevaluarea în antropologia culturală de dată mai recentă a unor concepte tradiţionale precum „cultură”, „grup etnic”, „identitate socială” sau „etnică” etc.f. Scop: Analiză critică a interpretărilor tradiţionale din arheologia nomazilor timpurii prin prisma tendinţelor recente din arheologie şi antropologia culturală. Definirea mai clară, pe baze strict arheologice a unor fenomene ţinând de cultura materială. Confruntarea în ultimă instanţă a informaţiei arheologice cu imaginile care pot fi construite pe baza surselor literare.g. Material şi metode de lucru:Material de lucru: informaţie inedită din arhive de arheologie; inventare arheologice nepublicate din muzee şi alte depozite arheologice; descoperiri arheologice publicate în reviste şi cărţi de specialitate.Metode de lucru: constituirea unei baze de date cu informaţia arheologică publicată; identificarea şi prelucrarea ştiinţifică a informaţiei şi inventarelor arheologice inedite; analiza informaţiei publicate şi inedite prin studii tipologice, comparative şi de distribuţie teritorială; analize combinatorii şi prin programe statistice; studii de caz.h. Rezultate scontate: vezi punctul i.i. Valorificarea rezultatelor: Obiective 2017: - un articol de sinteză privind tema proiectului la una din revistele Institutului de Arheologie - Bucureşti;- o comunicare la sesiunea ştiinţifică a Institutului de Arheologie - Bucureşti;- o comunicare la sesiunea ştiinţifică a Institutului Patrimoniului Cultural - Chişinău;- finalizarea tezei de doctorat.j. Colaborări în ţară: ---k. Colaborări în străinătate: Institutul Patrimoniului Cultural (Chişinău).l. Bugetul solicitat: ---m. Alte subvenţii de cercetare: ---

PROIECTUL NR. 7

a. Denumire: Analiza colecţiei Pongráczy-1904 (secolele III-XII)b. Coordonator: Ervin Gáll (CŞ III)c. Colectivul de cercetare: Ervin Gáll, d. Termen de realizare: 2019e. Prelucrarea colecţiei György Pongráczy (Timişoara). Colecţia întruneşte un lot de piese cumpărată de către un ofiţer al armatei Imperiului Austro-Ungar de pe teritoriul Serbiei la începutul secolului XX (sunt menţionate 4 oraşe din Serbia estică din secolul XIX). Numărul pieselor, peste 500, se datează între secolele III-XII. f. Scop: Scopul cercetării este publicarea întregului lot de piese (în jur de 500).g. Material şi metode de lucru: h. Rezultate scontate: o monografie care să includă toate piesele care compun colecţia.i. Valorificarea rezultatelor: j. Colaborări în ţară: Daniela Tănase (Muzeul Banatului din Timişoara)k. Colaborări în străinătate:l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 8

a. Denumire: Cimitirul din secolele VI-VII p.chr. de la Sărata Monteoru. Publicarea monografică.b. Coordonator: Andrei Măgureanu (CŞ III)c. Colectivul de cercetare: Andrei Măgureanu (CŞ III), vezi şi lit. j-k.d. Termen de realizare: 2018.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice. Subiectul pe care îl propun spre analiză nu a mai făcut obiectul unei cercetări până în prezent. Până în prezent au fost publicate doar câteva rapoarte de săpătură incomplete, care reprezintă sub 10% din descoperirile arheologice, iar nivelul publicării sale lasă oricum de dorit, informaţiile oferite fiind extrem de succinte şi incomplete. La Sărata Monteoru a fost cercetată, încă din anii ’40, cea mai mare necropolă din secolele VI-VII p.Chr. din spaţiul nord-dunărean, ea suscitând interesul tuturor arheologilor români sau străini care se ocupă de epoca Marilor Migraţii.f. Scop: publicarea necropolei de la Sărata Monteoru, studierea fenomenelor funerare din epocă g. Material şi metode de lucru: lucrul în depozite, laboratoare şi biblioteci în ţară şi străinătateh. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi lucrare monograficăi. Valorificarea rezultatelor: organizarea unui simpozion, comunicări, studii şi lucrare monografică publicate în ţară şi în străinătateObiectiv 2017: Andrei Măgureanu – continuă documentarea în vederea realizării unui studiu publicabil j. Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie al Municipiului Bucureşti, Muzeul de Istorie Judeţean Buzăuk. Colaborări în străinătate: Institutul de Arheologie şi Etnografie din Cracovia al Academiei Polone (Bartolomiej Szmoniewski)l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 9

a. Denumire: Evoluţia habitatului în microregiunea Someşului Mic din secolul IV până în secolul XI b. Coordonator: Ervin Gállc. Colectivul de cercetare: Erwin Gáll d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: există studii în care sunt publicate descoperirile din această perioadă, şi rezultate ale analizei antropologice şi arheozoologice (în acest sens de exemplu analizele lui Antónia Marcsik, Szilárd Gál, Matyas Vremir, Annamaria Diana: Acta MN 2002‒2003, MCA 2010; MCA 2013). O analiză globală a evoluţiei habitatului din regiunea Someşului Mic între secolele IV‒XI lipseşte însă total din analizele arheologice.f. Scop: pe lângă analiza teoretică se are în vedere publicarea necropolelor de la Cluj-Napoca-strada Banatului, respectiv Jucu-Nokia Tetarom, dar şi publicarea materialului inedit a necropolei de la Someşeni.g. Material şi metode de lucru: prelucrare de material, analiză teoretică, documentare bibliografică, completarea bazei de date a literaturii şi descoperirilorh. Rezultate scontate: lărgirea cunoştinţelor noastre privind evoluţia habitatului epocii medieval timpurii în regiunea Someşului Mici. Valorificarea rezultatelor: Obiectiv 2017 - Articol monografic sau monografie: Erwin Gáll, David Petruţ, Norbert Kapcsos, Mihály Huba Hőgyes, Alpár Dobos, The Little Someş Valley in the 4th‒12th Centuries. Contributions to the evolution of the habitats in the early Medieval Agej. Colaborări în ţară: Ioan Stanciu (IAIA ‒ Cluj-Napoca), József Gábor Nagy (arheolog independent ‒ Cluj-Napoca), Nándor Laczkó (student, UBB).k. Colaborări în străinătate: pe măsura posibilităţilor materiale vor fi realizate analize de 14C în laboratorul Institutului de Fizică Atomică de la Debreţin (Ungaria)l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare: -

PROIECTUL NR. 10

a. Denumire: Civilizaţia turcică şi turco-musulmană în zona danubiano-pontică b. Coordonator: CS I Dr. Adrian Ioniţăc. Colectivul de cercetare: CS I Dr. Eugen Nicolae, drd. Adriana Gaşpard. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:

În istoriografia din România problema populaţiilor turcice în lumina cercetărilor arheologice este insuficient studiată. Vestigiile nomazilor turanici au atras atenţia de mai multă vreme, dar problema a rămas în dezbatere, departe de a avea o imagine cantitativă şi calitativă clară. Deşi cercetările în situri din vremea Hoardei de Aur au început acum circa 60 de ani, informaţiile arheologice publicate sunt relativ puţine şi viu discutate. În ceea ce priveşte cercetarea perioadei otomane la Timişoara, problema se pune doar de câţiva ani, când cu ocazia lucrărilor de reabilitare au avut loc săpături preventive pe o arie destul de extinsă în centrul municipiului. Aceste săpături au scos la iveală elemente de arhitectură ale oraşului otoman şi cantităţi impresionante de materiale.f. Scop: Obţinerea a cât mai multe date de natură arheologică privind prezenţa populaţiilor de origine turcică în spaţiul menţionat, pentru a aprecia la justa valoare contribuţia şi modul cum au influenţat aceştia formarea şi evoluţia ulterioară a ţărilor române. Influenţa acestor populaţii – pecenegi, uzi, cumani, tătari, turci otomani – asupra civilizaţiei şi culturii materiale în zona danubiano-pontică. g. Material şi metode de lucru: Prelucrarea datelor şi a artefactelor provenite din cele câteva sute de morminte atribuite turanicilor târzii, a diverselor descoperiri din epoca Hoardei de Aur din siturile din Rep. Moldova, precum şi a unei mari părţi din materialele de epocă otomană scoase la iveală cu ocazia săpăturilor din ultimii ani de la Timişoara.h. Rezultate scontate: contribuţii arheologice privind populaţiile turanice din sec. X-XIII, arta epocii Hoardei de Aur şi Timişoara în epoca otomană: comunicări, studii, note, o monografie, o teză de doctorat. i. Valorificarea rezultatelor:

Adrian Ioniţă: - Obiceiuri funerare la populaţiile turanice din spaţiul cuprins între Carpaţi, Dunăre şi Nistru în sec. X-XIII – monografie. Termen final 2018. Obiective 2017Adrian Ioniţă: completarea informaţiei; definitivarea planşelor cuprinzând complexele; analiza ritualurilor funerare; o comunicare la o conferinţă ştiinţifică; un articol/studiu într-una din revistele Institutului de Arheologie.Eugen Nicolae: prelucrare de materiale din epoca Hoardei de Aur descoperite în Republica Moldova; o comunicare la sesiunea anuală a institutului.Adriana Gaşpar: participare la săpăturile arheologice de la Timişoara; prelucrare de material arheologic; redactare şi susţinerea tezei de doctorat privind Timişoara în epoca otomană în lumina descoperirilor arheologice.j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinătate: Dr. Ana Boldureanu – M.N.I.M., Chişinău; Dr. Lilia Dergaciova, Dr. Svetlana Reabţeva, Dr. Ion Ursu – Institutul Patrimoniului Cultural al A.S.M, Chişinău (Rep. Moldova).l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 5

a. Denumire: NUMISMATICĂ ANTICĂ, BIZANTINĂ, MEDIEVALĂ, ISLAMICĂ ŞI MODERNĂ

b. Coordonator: dr. Eugen Nicolae, CŞ Ic. Scop: conservarea şi creşterea colecţiei numismatice; identificări şi expertize în

sprijinul cercetării arheologice şi istorice; studii şi cercetări de numismatică şi discipline înrudite.

d. Rezultate scontate: vezi proiectele de cercetaree. Modul de valorificare a rezultatelor: fişe, inventare, rapoarte, cataloage, repertorii,

expoziţii, comunicări, studii, monografii.f. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: Identificare, inventariere, evidenţă şi expertiză numismaticăb. Coordonator: Theodor Isvoranu (CS III).c. Colectivul de cercetare: dr. Eugen Nicolae (CS I), dr. Aurel Vîlcu (CS I), dr. Theodor

Isvoranu (CS III). Participanţi permanenţi: dr. Mihai Dima (CS III). d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent; realizarea se face în funcţie de cantitatea de

monede rezultate din săpături, de achiziţii şi solicitări de expertiză interne şi externe, de posibilităţile de deplasare în ţară şi peste hotare.

e. Scop: reorganizarea colecţiilor existente pe baza principiilor moderne; evidenţa (inventare, fişe, note informative) şi sistematizarea informaţiei; prelucrarea materialului numismatic predat de şantierele arheologice; expertize şi schimburi de informaţii cu alte instituţii din ţară şi din străinătate.

f. Material şi metode de lucru: colecţii numismatice, piese recoltate din săpături sau provenind din descoperiri întâmplătoare, arhive ştiinţifice, bibliografie; identificare-catalogare-repertoriere, măsurători şi analize.

g. Rezultate scontate: introducerea în circuitul ştiinţific a documentelor numismatice.h. Valorificarea rezultatelor:

- Eugen Nicolae: trimestrul IV – minimum 60 de piese lucrate.- Aurel Vîlcu: trimestrul IV – minimum 100 de piese lucrate.- Theodor Isvoranu: trimestrul I – minimum 60 de piese lucrate.

Participanţii permanenţi vor participa la prelucrare de material provenind din săpături arheologice şi colecţii, la expertize şi schimburi de informaţii, în funcţie de solicitările punctuale înregistrate în cursul anului.(Pentru celelalte trimestre vezi Proiectul nr. 2)i. Colaborări în ţară: - muzeele judeţene, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române Colaborări în străinătate:

- cu instituţiile din Chişinău – Institutul Patrimoniului Cultural; Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală; Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”; Societatea Numismatică din Republica Moldova; Şcoala Antropologică Superioară; Agenţia Arheologică Naţională; Universitatea de Stat – în cadrul acordului de colaborare dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova

- cu laboratorul AOROC-Ecole Normale Superieure, prof. Georges Depeyrot- Bugetul solicitat:

j. Alte subvenţii de cercetare:-

PROIECTUL NR. 2

a. Denumire: Numismatică antică, bizantină, medievală, islamică şi modernăb. Coordonator: dr. Aurel Vîlcu (CS I).c. Colectivul de cercetare: dr. Eugen Nicolae (CS I), dr. Aurel Vîlcu (CS I), dr. Theodor

Isvoranu (CS III). Participanţi permanenţi: doctoranzii Florin Ciulavu, Dan Vasilescu, Paul Dumitrache, Marius Blasko; dr. Mihai Dima (CS III).

d. Termen de realizare: temă cu caracter permanent.e. Scop: valorificarea prin publicare a colecţiilor existente şi a materialului numismatic rezultat

din cercetări arheologice.f. Material şi metode de lucru: colecţii numismatice, piese recoltate din săpături sau provenind

din descoperiri întâmplătoare, arhive ştiinţifice, bibliografie; analiză epigrafică, iconografică şi stilistică, comparaţii de ştanţe, analize metalografice şi statistice.

g. Rezultate scontate: contribuţii la istoria producţiei şi circulaţiei monetare, la istoria artei şi a religiilor; datarea descoperirilor arheologice; contribuţii la istoria economică, socială, politică şi militară.

h. Valorificarea rezultatelor:Eugen Nicolae:

- trimestrul I: definitivarea unui articol în colaborare cu Aurel Vîlcu pentru o culegere de studii care urmează a fi publicată în Bulgaria (descoperiri de monede antice din Republica Moldova); o comunicare la sesiunea institutului

- trimestrul II: predarea şi publicarea unui editorial (în colaborare) în revista Dacia; o comunicare la conferinţa internaţională a Institutului Patrimoniului Cultural de la Chişinău

- trimestrul III: pregatirea unor comunicări pentru Simpozionul de Numismatică de la Chişinău, Congresul de Tracologie (Bulgaria – în colaborare cu Aurel Vîlcu), sesiunea Pontica (Constanţa).

- Aurel Vilcu:- trimestrul I: definitivarea unui articol în colaborare cu Eugen Nicolae pentru o culegere

de studii care urmează a fi publicată în Bulgaria (descoperiri de monede antice din Republica Moldova); o comunicare la sesiunea institutului

- trimestrul II: un articol privind atelierele monetare vest-pontice în perioada autonomiei- trimestrele III-IV: un articol privind descoperiri monetare la Dunărea de Jos; pregătirea a

două comunicări care vor fi prezentate la Congresul de Tracologie (Bulgaria – în colaborare cu Eugen Nicolae) şi la sesiunea Pontica (Constanţa).

Theodor Isvoranu:- trimestrul I: pregatirea unei comunicări pentru Sesiunea Naţională de Comunicări

Ştiinţifice a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”- trimestrul II: un articol privind descoperiri monetare la Dunărea de Jos- trimestrele II-IV: pregătirea de publicare a unui volum despre circulaţia monetară la

Histria şi Tomis în epoca romană imperială, studiu comparativ pe baza statisticii descoperirilor; pregatirea unor comunicări pentru Simpozionul de Numismatică de la Chişinău, Congresul de Tracologie (Bulgaria), sesiunea Pontica (Constanţa).

Participanţii permanenţi vor preda câte o contribuţie la una din revistele institutului sau la alte proiecte editoriale ale institutului, sau vor prezenta o comunicare la sesiunile organizate de

Institut sau sector în cursul anului 2017 sau la alte reuniuni ştiinţifice. Doctoranzii vor prezenta referatele prevăzute pentru anul 2017 în planul individual al studiilor de doctorat.i. Colaborări în ţară: - muzeele, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, muzeul BNRColaborări în străinătate: - cu instituţiile din Chişinău – Institutul Patrimoniului Cultural; Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală; Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore”; Societatea Numismatică din Republica Moldova; Şcoala Antropologică Superioară; Agenţia Arheologică Naţională; Universitatea de Stat – în cadrul acordului de colaborare dintre Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.- cu laboratorul AOROC-Ecole Normale Superieure, Paris, prof. Georges Depeyrot- cu Consiliul Internaţional de Numismatică şi instituţiile afiliatej. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 6

a. Denumire: LUMEA NORD-TRACICĂ ÎN LUMINA CERCETĂRILOR PLURIDISCIPLINARE

b. Coordonator: dr. C.Schuster, CŞ Ic. Scop: continuarea unor cercetări pe probleme şi perioade insuficient cunoscute;

racordarea la nivelul european a metodologiei, problematicii şi publicăriid. Rezultate scontate: fişe de documentare, studii şi monografiie. Modul de valorificare a rezultatelor: comunicări, rapoarte de săpătură, studii

parţiale şi monografice publicate în ţară şi în străinătatef. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: „Bazinele Argeşului şi Dâmboviţei: în perioada Bronzului Final, Hallstatt-ului şi Latène-ului. Studiu interdisciplinar”b. Coordonator: prof. dr. Cristian Schusterc. Colectivul de cercetare: dr. Alexandru Morintz, dr. Alexandra Comşa, dr. Georgeta El Susi, dr. Done Serbănescu, dr. Ion Tuţulescu, dr. Laurenţiu Mecu, dr. Alexandru Nălbitoru, prof. dr. David Monsees, dr. Christine Markussen, dr. John Crary, drd.: Carol Terteci, drd. Catalina Cernea.d. Termen de realizare: 2019; e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv:f. Scop: Cunoaşterea dinamicii comunităţilor din Bronzul Târziu, din Hallstatt şi Latène în spaţiul bazinului Argeşului Inferior, în raport cu regiunile învecinate, dar şi altele mai îndepărtate (Muntenia de Est şi de Vest, Dobrogea, sudul Moldovei, Oltenia, Transilvania de Sud-Est, Bulgaria, Grecia, estul Mediteranei). Obiective 2017

a. Activitatea în teren: - a.1.: săpături sistematice la Radovanu-Gorgana a doua, jud. Călăraşi;- a.2.: periegheze şi scanări magnetometrice microzona Chirnogi-Căscioarele-Radovanu-

Crivăţ, jud. Călăraşi – cu specială privire asupra tumulilor (în continuarea programului din anul 2016; se va realiza de o echipă mixtă Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” &Archaeo/Community Foundation California S.U.A.);- a.3.: periegheze jud. Ilfov; jud. Călăraşi;jud. Giurgiu; Municipiul Bucureşti.

b. Activitatea în depozitele arheologice, arhive şi biblioteci: Centrul de Tracologie (depozit şi bibliotecă), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (bibliotecă), Muzeul „Civilizaţiei Gumelniţa” Olteniţa (depozit şi arhivă), Baza Arheologică Radovanu (depozit), Muzeul Municipiului Bucureşti (depozit).

g. Material şi metode de lucru: cercetări inter- şi pluridisciplinare = investigaţii arheologice de teren; analize de laborator (ceramica, materialul osteologic uman şi animal, materialul litic, piesele de metal, sticlă); studii antropoligice şi arheozoologice; geo-scanări; aerofotografii; restaurare h. Rezultate scontate: vezi punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: C. Schuster

- Argeşul Inferior în perioada secolelor IV-III a. Chr.” (în colaborare; partea a doua; „Aspecte funerare”).- „Bronzul Târziu în Muntenia: reevaluări şi aspecte noi” (în colaborare)

j. Colaborări în ţară: Muzeul „Civilizaţiei Gumelniţa” Olteniţa, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu, Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, Universitatea „Valahia” Târgovişte, Universitatea Dunării de Jos Galaţi k. Colaborări în străinătate: Muzeul Isperih (Bulgaria), Muzeul Tutrakan (Bulgaria), Archaeo/Community Foundation California (Statele Unite ale Americii) l. Bugetul solicitat: 15000 lei.m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 2

a. Denumire: Monografia aşezării fortificate de la Bâzdâna-Calopăr, La cetate (sec. iv a.chr. – sec. i p.chr) b. Coordonator: dr. Vlad V. Zirra, CŞ IIc. Colectivul de cercetare: dr. Vlad V. Zirra (CS II), dr. Valentin Dumitraşcu (CŞ III) (v. lit. j-k)d. Termen de realizare: 2017e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: până în momentul de faţă în arheologia românescă, în ciuda faptului că au fost identificate numeroase aşezări fortificate corespunzătoare perioadei geto-dacice doar o mică parte dintre acestea au fost cercetate prin săpături arheologice şi, cu atât mai puţin, prin săpături sistematice. Oricum faţă de cercetările de teren încheiate sau în curs, literatura arheologică pe tema respectivă este mai puţin bogată decât ar fi fost de aşteptat. Unele aşezări, chiar s-au bucurat de prea puţină atenţie în privinţa valorificării rezultatelor investigaţiilor. În ansamblu asupra domeniului respectiv, deşi cantitatea de informaţie este considerabilă, ordonarea şi consistenţa acesteia lasă destul de mult de dorit. Eforturile conjugate ale lui C. M. Tătulea (1981-1990) şi apoi ale noastre (1993-2004) au urmărit în limita fondurilor (relativ reduse) sesizarea şi înregistrarea cât mai echilibrată a problematicii specifice a aşezării din punctul „La Cetate”: depunerile arheologice rezultate în urma locuirii, fortificaţiile succesive, manifestările rituale legate de acestea.f. Scop: valorificarea rezultatelor cercetărilor de teren din perioada 1993-2004 cât şi din perioada anterioară (1981-1991, săpături efectuate de C. M. Tătulea); integrarea problematicii aşezărilor fortificate din Oltenia în peisajul ştiinţific privitor la aşezările contemporane din România şi ţările limitrofe, cu accent deosebit pe orizontul cronologic al sec. IV-III a. Chr.g. Material şi metode de lucru: materialul recoltat, începând cu 1981 şi până în 2004, este foarte bogat şi în cea mai mare parte inedit. O parte din el a fost valorificat sub formă de rapoarte de săpătură, articole, prezentări pentru web, interviuri TV, expoziţii, etc. Cantitatea foarte mare de ceramică, în cea mai mare parte fragmentară, eşantioanele de materiale de construcţie (cărămizi de chirpic, umplutură de fortificaţie – pământ ars), piese de metal, tipare, creuzete, etc. necesită un efort îndelungat de sortare, fişare, desen, fotografiere; documentaţia constituită pe teren, la rândul ei, trebuie revăzută, selectată, reordonată, etc.; parte din materiale (ceramică, materiale de construcţie, etc.) merită analizate din punct de vedere fizico-chimic, termic; completarea documentaţiei (acolo unde din cauze obiective nu au fost posibile săpături) se poate face prin mijloace arheometrice. Desigur, bogăţia impresionantă de materiale de diverse tipuri necesită constituirea unei baze de date generale, care să cuprindă totodată şi documentaţia de teren existentă, cât şi urmărirea şi amplificarea bibliografiei aferente la zi; metode de lucru implicate: stratigrafie, tipologie, chorologie, analize fizico-chimice (amintite mai sus), arheometrie, analize statistice şi combinatorii.h. Rezultate scontate: vezi punctul f.

i. Valorificarea rezultatelor: Monografia aşezării fortificate de la Bâzdâna, punctul “La Cetate”, termen final 2017; „Rezultatele analizelor 14C din situl „La Cetate”, Bâzdâna”. În colaborare cu Muzeul Olteniei se vor continua săpăturile de la Bâzdâna „La Cetate” şi în cursul anului 2017; raport de săpătură 2017.j. Colaborări în ţară: dr. Olimpia Bratu, Direcţia Oficiului de Patrimoniu, Târgu Jiu, Gorj; dr. Dorel Bondoc, Muzeul Olteniei, Craiova, Dolj

k. Colaborări în străinătate: HORIBA Jobin Yvon SAS, 16-18 rue du Canal 91165 Longjumeau Cedex, Francel. Bugetul solicitat: cercetarea propriu-zisă prin săpături poate fi considerată încheiată, însă o cercetare arheometrică asupra materialelor rezultate este foarte oportună; faptul că cea mai mare parte a acestora se află la Muzeul Olteniei, Craiova, impune aducerea lor la Bucureşti (Casa Academiei) în vederea prelucrării. Analizele preconizate (punctul f) implică, de asemenea costuri, parte din ele putând fi efectuate numai în străinătate. Totodată trebuie luate în calcul costurile de editare-tipărire în vederea fructificării documentaţiei recoltate. Ţinând seama de aceste considerente bugetul estimativ al proiectului de este 50.000 RON.m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: Tracii în epoca romană. Contribuţii la etnogeneza romanităţii orientaleb. Coordonator: dr. Mihail Zahariade (CŞ I)c. Colectivul de cercetare: dr. Mihail Zahariade (CŞ I)d. Termen de realizare: 2020e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Problema rolului elementului trac in armata romana imperiala (dar si in cea de epoca tarzie) a ramas un deziderat al istoriografiei romanesti si internationale in general. G. G. Mateescu deschidea calea unei abordari sistematice a problemei printr-un studiu de mare profunzime publicat in Ephemeris Daco Romana din 1923 si intitulat „Traci nelle epigrafi di Roma”. In deceniile care au urmat, studiile asupra lumii trace si impactul civilizatiei romane in acest spatiu au abordat o gama larga de probleme, nerezolvate pana atunci, dar au ignorat imortanta studiului penetratiei tracilor in armata romana ca factor de romanizare a lor. Cele cateva abordari relativ recente sunt fie prea generale fie prea punctuale, pe probleme cu totul restranse, astfel incat necesitatea unei abordari analitice si atotcuprinzatoare a fenomenului trac in armata romana imperiala se impune cu acuitate.f. Scop: proiectul, structurat pe sase volume privind trupele auxiliare, legiunile, trupele pretoriene, equites singulares (garda imperiala), cohortele de politie si pompieri de la Roma, flota isi propune sa prezinte prezenta tracilor in armata romana imperiala pe baza materialului epigrafic, intr-o forma exhaustiva, pe categorii de trupe si structurat pe probleme. Recrutare, mobilitate sociala, familiile soldatilor, religia lor, armata romana ca factor de romanizare, veterani si rolul lor in romanizarea tinuturilor trace. Textul va fi insotit in permanenta de supplementa de inscriptii si diplome militare precum si de ilustratie, harţi, scheme, tabele.g. Material şi metode de lucru: materialul epigrafic existent, publicat in reviste de specialitate din strainatate dar si din tara, literatura stiintifica moderna pana la cele mai recente lucrari. Ca metoda de lucru, subiectele vor fi abordate pe baza unui plan anterior intocmit, studierea pe grupuri de probleme si elaborarea de capitole.h. Rezultate scontate: proiectul va avea ca scop relevarea gradului de romanizare a tracilor in cadrul importantului corp social care a fost armata romana si reverberatiile acestui intens fenomen social si cultural pentru restul societatii trace.i. Valorificarea rezultatelor: Mihail Zahariade: I. In cadrul proiectului se finalizeaza redactarea volumului II din proiectul ”Tracii in armata romana imperiala din secolele I-III d. Chr.”, si anume „Tracii in trupele pretoriene romane” cu finalitate in 2020.II. Vor fi redactate articole (litera C) prevazute pentru anul 2017 din lucrarea „Lexicon of Thracian Place-Names” („Lexicon de nume trace”) cu termen nelimitat.j. Colaborări în ţară: -k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 4

a.Denumire: Societate si mediu ambient in extrema Scythia Minorisb.Coordonator: Mihail Zahariade c.Colectivul de cercetare: Mihail Zahariade, Lucian Muresan, Ioana Cretulescu, George Bounegru, Emilian Gamureac, George Nutud.Termen de realizare: 2020.e.Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: proiectul cu titlul de mai sus continua proiectul anterior: Autohtoni, Romani si migratory si isi va propune pe langa cercetari arheologice si restaurari, un accent mai mare pe domenii de varf in cercetare care sa lamureasca mai detaliat anumite aspect. Se vor efectua cercetari la situal arheologic de la Murighiol, jud Tulcea (fortificatie si asezarea civila).f.Scop: Cunoasterea mediului ambient, a structurilor si organizarii urbane, a sistemelor defensive, capacitatea lor de a face fata solicitarilor fizice si umane, organizarea militara si sociala, modalitatile in care transformarile din ultimele secole ale antichitatii au influentat configuratia arhitectonica, urbana si demografica a asezarii. g.. Materiale şi metode de lucru; sapaturi arheologice sistematice h. Rezultate scontate: Stratigrafie, cronologie istorica, evolutie arhitectonica, descoperiri de obiecte minore care sa contureze cronologia sitului, reconstituiripartiale ale zidului de incinta, turnurilor, cladirii tribunului; punerea in evidenta a cladirii tribunului cu intregul system de hypocaustum si camera cu functionalitatea lor. Publicarea monografiei: Halmyris IV. Basilica episcopalis de la Halmyris;i.Valorificarea rezultatelor: monografii stintiifice; expunere in muzee locale, crearea de publicatii de popularizare si activitati de re-enactment. j. Colaborări în ţară: Lucian Muresan (Doctorand UB), Ioana Cretulescu (Doctorand UB), George Bounegru (Muzeul Unirii Alba Iulia), Traian Dvorski (arheolog expert, pensionar), George Nutu (ICEM).k. Colaborări în străinătate: Scoala Americana de la Athena; Romisch Germanische Zentral Muzeum, Mainz l. Bugetul solicitat: 30.000 leim. Alte subvenţii de cercetare: eventuale sponsorizari.

PROIECTUL NR. 6

a) Denumire proiect: Vestigii târzii La Tène şi de epocă romană provincială din zona Sighişoarei.

b) Coordonator: Daniel Spânu c) Colectivul de cercetare: Daniel Spânud) Termen de realizare: 2020. e) Stadiul actual al cunoştinţelor: Cercetările îndelungate de teren efectuate de Dr. Radu

Harhoiu la Sighişoara Dealul Viilor (1979-2012), Dr. George Baltag şi subsemnatul la Albeşti Valea Şapartocului (1989 şi 2005-2006) au furnizat relativ numeroase şi variate materiale de epocă târzie La Tène şi romană provincială care în cea mai mare parte sunt documentate, dar încă inedite.

f) Scop: Definirea formelor de habitat din microzona Sighişoara atât de epocă târzie La Tène cât şi de epocă romană provincială şi studierea lor comparativă.

g) Material şi metode de lucru: cercetări arheologice de teren; documentarea clasificarea şi dezbaterea datării materialelor studiate; cercetări interdisciplinare.

h) Valoificarea rezultatelorObiective 2017

Tema Descoperirile târzii La Tène de la Sighişoara „Dealul Viilor”. Publicaţii: Finalizarea şi publicarea studiului D. Spânu, Câteva materiale din perioada târzie La

Tène de la Sighişoara „Dealul Viilor” şi relevanţa lor microregională.i) Colaborări în ţară: Muzeul de Istorie din Sighişoara.j) Colaborări în străinătate: -k) Bugetul solicitat: -l) Alte subvenţii de cercetare: -

PROIECTUL NR. 7

a. Denumire: Civilizaţia traco-geto-dacă în lumina săpăturilor arheologice de la Cârlomăneşti, jud. Buzăub. Coordonator: V.V. Zirra, CS IIc. Colectivul de cercetare: Despina Măgureanu (cercetător); Theodor Isvoranu (CS III), prof. dr. Mircea Babeş, cercetator asociat) (v. lit. j-k)d. Termen de realizare: 2018e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: cercetări arheologice sistematice în anii 1967, 1972-1981, 2001-2009; publicaţii în revistele Dacia, SCIVA, Materiale, Cronica Cercetărilor Arheologice, Mousaiosf. Scop: continuarea săpăturilor în suprafaţă; cercetarea zonei imediat înconjurătoare; publicarea monografică a diferitelor sectoareg. Material şi metode de lucru: săpături arheologice, investigatii arheo-geofizice, fişarea descoperirilor pe areale şi complexe, scanare documentatie veche, cartare, tipologie, stratigrafie, studiu arheometalurgic pe monedele şi alte artefacte de arginth. Rezultate scontate: studii (seria Cârlomaneşti ) si publicare monograficăDespina Măgureanu (2017)

- publicarea unui studiu asupra descoperirilor legate de prelucrarea metalelor în dava de la Cârlomăneşti

- publicarea unui studiu despre locuirea de sec. IV-III de la Cârlomăneşti – Cetăţuia. (coautori M. Babeş, S. Matei)

- prelucrare documentaţie din arhiva şantierului- participare la conferinţe interne şi internaţionale (Congresul de Tracologie 2017)

i. Colaborări în străinătate:j. Bugetul solicitat: 2000 RON pentru deplasări; 15 000 RON fond săpăturik. Alte subvenţii de cercetare: cofinanţare asigurată de Muzeul Judeţean Buzău pentru tipărirea volumului Cârlomăneşti 1; colaborare în cadrul PN II. Programul 4, proiect Istoria văii Buzăului (ISTVB) cu Muz. Jud. Buzău, Muz. Brăilei şi Digital Domain (2007-2010).

PROIECTUL NR. 8

a. Denumire: ARHEOLOGIA FUNERARĂ GETO-DACĂ ŞI DACO-ROMANĂ. Practici funerare la Dunărea de Jos, în perioada sec. V-III a.Chr.b. Coordonator: dr. V, Zirra, CS Ic. Colectivul de cercetare: Anca Ganciu (cercetǎtor), dr. Daniel Spânu (CS III) ; d. Termen de realizare: 2020e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Necropolele din spaţiul vechii Dacii, datate în a II-a epocă a fierului şi în epoca romană (sec. V a.Chr. – IV p. Chr.) sunt încă insuficient cercetate şi publicate. În cadrul IAB, în ultimii 40 de ani s-au efectuat săpături în necropolele de la Poieneşti (3 necropole cercetate integral, total 540 morminte), Romula (săpată parţial:peste 200 morminte) şi Stelnica (săpată parţial, 368 morminte). În 2007, 2008, 2009 în regim de urgenţă, au fost reluate săpăturile în necropola de la Zimnicea (Câmpul Morţilor), descoperindu-se 37 noi morminte. Stadiul publicării acestor necropole este nesatisfăcător, chiar dacă prelucrarea materialului (desen, fotografie, fişare, cartări etc.) este avansată.f. Scop: Proiectul îşi propune: 1. continuarea săpăturilor şi cercetarea exhaustivă a necropolei de la Stelnica (A. Ganciu); 2. Continuarea săpăturilor de la Zimnicea; 3.valorificarea săpăturilor din necropola romană de la Romula (1965-1970, Mircea Babeş); 4. publicarea monografică a necropolelor deja săpate de la Poieneşti (M. Babeş, D. Spânu), a mormintelor săpate la Romula în anii 1965-1970 (M. Babeş), a ”mormântului-cuptor” şi a noilor morminte de la Zimnicea (M. Babeş, A. Ganciu), precum şi, după săparea integrală, a necropolei de la Stelnica (A. Ganciu, Gh. Matei). Demersul are implicaţii metodologice şi teoretice pentru domeniul arheologiei funerare şi implică obligatoriu studiul antropologic (C. Muja, colaborare N. Miriţoiu)g. Material şi metode de lucru: fondul documentar şi materialele descoperite în vechile săpături, prelucrate deja în mare parte, aflate la IAB, precum şi la muzeele din Vaslui, Slobozia, Caracal şi Alexandria; metode: săpături arheologice, restaurare, desen, fotografie, analiza statistică-combinatorie ; cercetare interdisciplinară, cu contribuţia indispensabilă a antropologilor.h. Rezultate scontate: vezi punctul f. Dezvelirea, respectiv cercetarea exhaustivă a necropolelor de la Poieneşti, Stelnica si Romula (total prezent cca 1100 morminte). Analiza sistematică a ritului şi ritualului funerar, a compoziţiei inventarului, ducând la decelarea unor evoluţii relevante istoric ; structura biologică, demografică, socială şi etnică a populaţiilor respective. Realizarea unor studii de metodă şi teorie a fenomenului funerari. Valorificarea rezultatelor: Publicarea monografică a necropolelor; comunicări şi studii pe aspecte parţiale, comune toturor necropolelor în discuţie; valorificare muzeistică în cadrul Institutului de Arheologie (prin redeschiderea MNA), în cadrul MNIR, precum şi al muzeelor din Vaslui, Alexandria, Caracal şi Slobozia.D. Spanu (2) Continuarea documentaţiei materialelor din necropola de la Enisala Valea Netului. Colaborare cu Dr. S. Ailincăi (ICEM-Tulcea).A. Ganciu Publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la Stelnica „Grădiştea Mare”, campania 2016, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România.

j. Colaborări în ţară: Institutul de Cercetări Antropologice «Francisc Rainer» al Academiei Române (dr. N. Miriţoiu), MNIR, muzeele din Slobozia (dr. Gh. Matei), Vaslui, Alexandria şi Caracal.k. Colaborări în străinătate: DAI – Eurasien Abteilung, Berlin (prof.dr. S. Hansen)l. Bugetul solicitat:-m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 9

a.Denumire: Asezarile dacice si romane de pe valea Teleajenului: sapaturi, recunoasteri de teren si investigatii pluridisciplinare la castrul roman de la Drajna de sus, jud. Prahova. b.Coordonator: Mihail Zahariade c.Colectivul de cercetare: Mihail Zahariaded.Termen de realizare: 2020e.Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: -f.Scop: Cunoasterea sistemelor defensive dacice (Latene II) in preajma razboiului cu romanii din anii a doua jumatate a secolului I si capacitatea structurilor si mediului ambient de a rezista la un asediu pe care armatele romane l-au efectuat in anii 101-102 asupra lantului de cetati dacice de pe valea Teleajenului.g. Materiale şi metode de lucru: sapaturi arheologice sistematice. h. Rezultate scontate: Stratigrafie, cronologie istorica, evolutie arhitectonica, descoperiri de obiecte minore care sa contureze cronologia sitului, reconstituiri partiale ale zidului de incinta, turnurilor, cladirii tribunului; punerea in evidenta a cladirii tribunului cu intregul system de hypocaustum si camera cu functionalitatea lor; activitati de re-enactment cu locuitori din comuna. i. Valorificarea rezultatelor: monografii stintiifice; expunere in muzee locale, crearea de publicatii de popularizare si activitati de re-enactment. j. Colaborări în ţară: Marinela Penes (Muzeul judetean de istorie si arheologie Prahova), Lucian Muresan (Doctorand UB), Ioana Cretulescu, Traian Dvorski (arheolog expert, pensionar), Bogdan Ciuperca (Muzeul de Istorie Judetean Prahova).k. Colaborări în străinătate: -l. Bugetul solicitat: 30.000 leim. Alte subvenţii de cercetare: eventuale sponsorizari.

PROIECTUL NR. 10

a. Denumire: Populaţiile străvechi şi vechi, autohtone şi alogene de pe teritoriul României şi spaţiile învecinate. Studiu antropologic şi paleopatologic. b. Coordonator: Alexandra Comşac. Colectivul de cercetare: Alexandra Comşad. Termen de realizare: 2020e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Există o serie de morminte izolate (inclusiv depuneri funerare în aşezări) şi necropole studiate din punct de vedere antropologic însă ele sunt în număr insuficient deocamdată pentru a putea creiona cu certitutine caracteristicile unora dintre epoci, chiar dacă pentru unele, cum ar fi perioada neolitică sau Epoca Bronzului există numeroase date. In plus, practicarea ritului incineraţiei a fost considerată multă vreme ca fiind un impediment major, de exemplu pentru studierea populaţiilor din perioada hallstattiană, când acesta a reprezentat ritul funerar dominant. In ultima vreme însă, prin preluarea unor metode folosite în antropologia medico-legală (forensică) s-a creat posibilitatea de studiere a scheletelor incinerate, obţinăndu-se date relevante şi pentru arheologie. f. Scop: Lucrarea respectivă va furniza date concrete, privind unele dintre populaţiile din arealul la care ne referim, oferind, în unele cazuri, explicaţii suplimentare privind practicile funerare ale acestora, ca şi unele aspecte sociale, sau de patologie ale acestora. g. Material şi metode de lucru: Etapele de lucru pentru studierea scheletelor sunt următoarele: prelevat din teren (după caz), spălat, reîntregit, marcat, examinarea morfoscopică pentru stabilirea sexului şi vârstei, efectuarea măsurătorilor specifice, stabilirea taliei şi a tipologiei, efectuarea de comparaţii cu alte schelete individuale sau necropole.In anul 2017 se va urmari:

- Studiul scheletelor de la Alexandria –Buzescu; - Studiul scheletelor de la Isaccea-Ivan Bayr;- Studiul scheletelor şi mormintelor de incineraţie de la Deva; - Studiul scheletelor de la Stolniceni;Prelevarea şi analiza materialului osteologic uman pe şantiere arheologice:- - Stolniceni, Rep. Moldova (iulie-august);- - Radovanu, jud. Călăraşi (august-septembrie).

h. Rezultate scontate: Se vor aduce contribuţii suplimentare la cercetările antropologice şi paleopatologice efectuate până în prezent.i. Valorificarea rezultatelor: - analiza antropologică a osemintelor umane descoperite în situri arheologice din diferite perioade istorice ca: Radovanu, Curăteşti, Militari-Câmpul Boja, Romula, Alexandria-Buzescu etc.

- valorificări prin comunicări şi prin publicarea de articole de specialitate (Thraco-Dacica, Buridava, Revista de cercetări arheologice şi numismatice);.

- Participa la şantierul de săpături arheologice de la Stolniceni (Republica Moldova). j. Colaborări în ţară: Muzee (Bucureşti, Iaşi, Olteniţa, Alexandria, Brăila, Tulcea, Călăraşi etc.) şi universităţi, dar şi alte instituţii, care mă vor solicita ulterior.k. Colaborări în străinătate: - Universitatea din Chişinău (Repubica Moldova), Institutul de Antropologie din Sofia (Bulgaria).l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare:

PROIECTUL NR. 11

a. Denumire: PROIECTUL HERON. Cercetări de arheotopografie pentru preistoria şi antichitatea spaţiului sud-est europeanb. Coordonator: Alexandru S. Morintz (CS III)c. Colectivul de cercetare: Alexandru S. Morintz ( a se vedea pct. j şi k)d. Termen de realizare: permanent, cu valorificare pe etape. Etapa I-a (1.01.2016 – 31.12.2018) Elaborarea metodologiei de cercetare a arheotopografiei şi testarea acesteia prin studii de caz.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: În prezent nu există studii de referinţă dedicate măsurătorilor topografice în preistorie şi antichitate pe teritoriul României. Caracterul perisabil al materialelor din care erau confecţionate instrumentele, dar şi reticenţele de interpretare, au făcut ca semnalările unor descoperiri de aceste gen să fie cvasiinexistente. Totuşi, există două excepţii extrem de importante. În anul 1940 Radu Vulpe, publicând cercetările sale efectuate în staţiunea aparţinând culturii Cucuteni de la Calu, jud. Neamţ, prezintă şi un artefact despre care afirmă: „[…] il n’est pas non plus exclu d’avoir affaire à un ustensile métrique: la régularité des espaces qui séparent les traits et les point mentionnés plus haute, plaide en faveur de cette hypothèse” (R. Vulpe, Les fouilles de Calu, Dacia VII-VIII (1937-1940), p. 48-49 şi fig. 26/4 şi 29/5). Mai mult, două decenii şi jumătate mai târziu, Radu Vulpe revine asupra subiectului şi publică separat artefactul, de data aceasta într-o revistă de metrologie (R. Vulpe, Unealtă metrică primitivă găsită la Calu (Piatra Neamt), 1965, Metrologia aplicată, 11, p. 508-511). În anul 2013, Eugen Nicolae publică un artefact pe care îl defineşte ca fiind „un etalon medieval moldovenesc pentru măsurarea lungimii” (E. Nicolae, Un etalon medieval moldovenesc de o jumătate de palmă, Studii şi Cercetări de Numismatică, IV (XVI), 2013, p. 165 şi fig. 1). Deşi diferite ca material de fabricaţie şi despărţite cronologic prin milenii, cele două descoperiri sunt similare prin destinaţie: etaloane pentru măsurarea distanţelor. Raritatea descoperirilor de acest gen se datorează, în proporţie covârşitoare, interpretării ca atare de către descoperitorii.f. Scop: stabilirea unei metodologii de testare a unor artefacte cu posibile conotaţii topografice; reconstituirea unor proceduri practice de măsurare, ţinând cont de nivelul noţiunilor matematice existente în epocă; realizarea unui catalog al descoperirilor pentru România.g. Material şi metode de lucru: reanalizarea unor descoperiri anterioare, punblicate sau inedite; compararea acestora cu descoperiri din alte zone.h. Rezultate scontate: a se vedea punctul f.i. Valorificarea rezultatelor: - susţinerea a două comunicări la simpozioane ştiinţifice internaţionale; - finalizarea şi publicarea a două studii în revistele Institutului.j.- k. Colaborări în ţară şi în străinătate: se vor stabili în funcţie de obiectivele fiecărei etape din cadrul proiectului.l. Bugetul solicitat: -m. Alte subvenţii de cercetare: -

PROIECTUL NR. 12

a. Denumire: Brăiliţa, o necropolă unică în zona Dunării de Jos. Mormintele din perioada de tranziţie, epoca bronzului şi a doua epocă a fieruluib. Coordonator: Valeriu Sîrbu (CS I)c. Colectivul de cercetare: Cristian Schuster (CS I), Radu Băjenaru (CS I)d. Termen de realizare: 2017-2018.e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Deşi despre siturile de la Brăiliţa s-au publicat o monografie (N. Harţuche, Complexul arheologic Brăiliţa, 2002), ca şi o serie de articole de-a lungul vremii, considerăm că prin noul proiect se vor obţine rezultate valoroase, din mai multe puncte de vedere.Menţionăm că noul volum se va referi doar la necropolele din perioada de tranziţie, epoca bronzului şi a doua epocă a fierului, nu şi la vestigiile din aşezări ori din alte perioade istorice.În primul rând, se va adăuga analiza antropologică a 166 de morminte regăsite, după publicarea monografieidin 2002, la Institutul de Antropologie ”Fr. Rainer” Bucureşti. De asemenea, se vor prezenta rezultatele extertizei arheozoologice care, de asemenea, nu există în volumul menţionat.În al doilea rând, se va include analiza de specialitate a pieselor din silex, piatră, os, corn, scoici şi melci, absentă şi ea în publicaţiile anterioare.În al treilea rând, se vor desena şi se vor executa fotografii de înaltă rezoluţie pentru toate piesele semnificative, întrucât în publicaţiile anterioare s-au făcut puţine desene, iar fotografiile sunt, practic, inutilizabile. f. Scop: O cunoaştere mai aprofundată atât a materialelor arheologice şi a fenomenelor funerare, cât şi a societăţii şi a vieţii spirituale din epocile respective, care se va realiza prin corelarea documenţatiei de pe şantier (carnete, planuri, desene, fotografii), a hărţilor zonei, cu analizele materialului arheologic din expoziţia si din depozitele Muzeului Brăilei ”Carol I”, apoi prin analizele antropologice si arheozoologice. g. Material şi metode de lucru: analize de specialitate, studierea documentaţiei şi a pieselor, desenare şi fotografiere, documentare, redactare.h. Rezultate scontate: comunicări ştiinţifice, articole, cataloage, carte i. Valorificarea rezultatelor: cartej. Colaborări în ţară: Andrei Soficaru, Mihai Constantinescu (Institutul de Antropologie ”Fr. Rainer” Bucureşti), Monica Mărgărit, Loredana Niţu (Universitatea ”Valahia” Târgovişte), Adrian Bălăşescu (Muzeul Naţional de Istorie a României), Stănică Pandrea (Muzeul Brăilei ”Carol I” Brăila).k. Colaborări în străinătate: l. Bugetul solicitat: deplasări la Muzeul Brăilei ”Carol I” Brăilam. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. 7

a. Denumire: MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢIb. Coordonator: dr. Oana Damian, CŞ Ic. Scop: reînfiinţarea Muzeului Naţional de Antichităţi în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”; reinventarierea şi reorganizarea colecţiilor şi a depozitelor pentru a include în circuitul ştiinţific naţional şi internaţional patrimoniul Muzeului Naţional de Antichităţid. Rezultate scontate: reintrarea în circuitul muzeistic a colecţiilor Muzeului Naţional de Antichităţi, actualizarea colecţiilor de studiu, realizarea unei arhive a MNA e. Modul de valorificare a rezultatelor: realizarea de expoziţii temporare şi permanente, de cataloage de piese, CD-rom de prezentaref. Durata: permanentg. Proiectele de cercetare propuse în acest program

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI. Evidenţa arhivei scrise şi fotograficeb. Coordonatori: dr. Roxana Dobrescu, CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Andrei Măgureanu, CŞ III, dr. Adriana Panaite, CŞ III, Cătălin I. Nicolae (fotograf), Ancuţa Boca (conservator), Cristina Bîltîc (documentarist), colectivul de cercetători-arheologid. Termen de realizare: temă cu caracter permanente. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: documente de arhivă, fond de fotografii şi clişee, registre-inventar de colecţii, baze de date f. Scop: indexarea, scanarea, fotocopierea documentelor arhivei scrise; organizarea şi inventarierea fondului fotografic, digitizarea arhivei fotografice, în special a clişeelor pe sticlă, gestionarea fondului arhivistic scris şi fotografic în baze de date integrateg. Material şi metode de lucru: depozite şi colecţii; documentare; inventariere; întocmire de fişe h. Rezultate scontate: asigurarea evidenţei şi gestionării unui fond arhivistic, cartografic şi fotografic importanti. Valorificarea rezultatelor: facilitarea accesului cercetătorilor la arhiva scrisă, fotografică şi cartografică, asigurarea condiţiilor optime pentru prelucrarea arhivei scrise şi fotografice; alcătuirea de studii, albume, publicaţii on line pe site-ul MNA, expoziţii temporare

j.Bugetul solicitat: -

PROIECTUL NR. 2

a. Denumire: MUZEUL NAŢIONAL DE ANTICHITĂŢI. Evidenţa colecţiilor. Organizarea depozitelor arheologiceb. Coordonatori: dr. Oana Damian, CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Cristian Ştefan (muzeograf I), Ancuţa Boca (conservator), Cristina Bîltîc (documentarist), Valentin Viişoreanu (asistent); colectivul de cercetători-arheologi, sprijinit de personalul din sectorul conservare-restaurare-desen-fotografied. Termen de realizare: temă cu caracter permanente. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: registre-inventar de colecţii, registre de depozit, baze de datef. Scop: reinventarierea colecţiilor şi reorganizarea depozitelor reprezentând patrimoniul mobil al Muzeului Naţional de Antichităţi; alcătuirea de baze de date integrateg. Material şi metode de lucru: depozite şi colecţii; documentare; inventariere; întocmire de fişe h. Rezultate scontate: asigurarea evidenţei, depozitării şi mişcării corecte a pieselor de patrimoniui. Valorificarea rezultatelor: facilitarea accesului cercetătorilor la piesele din depozite şi colecţii; asigurarea condiţiilor optime pentru selectarea pieselor destinate studiului şi expunerii; j.Bugetul solicitat: 50 000 lei

PROIECTUL NR. 3

a. Denumire: Punerea în valoare a documentelor arhivei scrise şi fotografice şi a patrimoniului mobil ale muzeului naţional de antichităţi b. Coordonator: dr. Roxana Dobrescu, CŞ I, dr. Oana Damian, CŞ Ic. Colectivul de cercetare: dr. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, CŞ I, dr. Iulian Bârzescu, CŞ III, dr. Florian Matei Popescu, CŞ II, dr. Cristian Ştefan, muzeograf, dr. Andrei Măgureanu, CŞ III, Despina Măgureanu, CŞ, dr. Virgil Apostol, CS IIId. Termen de realizare: 2017 – etapăe. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: sinteze privind istoria MNAf. Scop: realizarea de cataloage sau prezentări monografice pentru piesele inedite; albume, expoziţii g. Materiale şi metode de lucru: depozite şi colecţii; documentare; inventariere; întocmire de fişe h. Rezultate scontate: asigurarea prezentării patrimoniului unei instituţii seculare i. Valorificarea rezultatelor: editarea de cataloage pentru colecţiile inedite, publicaţii on line pe site-ul MNA, expoziţii temporare ca organizator sau co-organizator; realizarea unui muzeu virtual, pentru facilitarea accesului cercetătorilor şi, indirect, în perspectivă, şi a publicului mai larg la patrimoniul divers al instituţieiCristian Ştefan – Situl neolitic de la Radovanu – La Muscalu. Valorificarea cercetărilor realizate de Eugen Comşa. Studiu monografic şi expoziţie; termen final 2018; Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Virgil Apostol – Colecţiile Muzeului Naţional de Antichităţi. Piese de arhitectură. Catalog – finalizarea catalogului 2017Florian Matei Popescu – definitivarea manuscrisul unui prim volum: Inscripţiile latine din Muzeul Naţional de Antichităţi / Latin Inscriptions from National Museum of Antiquities. Publicarea in revista SCIVA a unei noi serii a notelor epigrafice (VII).Iulian Bârzescu – Colecţiile Muzeului Naţional de Antichităţi. Ceramica greacă. Catalog – documentare, prelucrarea materialului, finalizarea catalogului – 2017

Întreţinerea site-ului de prezentare a istoriei şi patrimoniului Muzeului Naţional de Antichităţi (permanent), Andrei Măgureanu, Oana DamianBugetul solicitat: -

PROGRAMUL NR. 8

a. Denumire: COLABORĂRI INTERNE ŞI INTERNAŢIONALEb. Coordonator: dr. Eugen Nicolae (CŞ I)c. Scop: editarea în cadrul unor serii de publicaţii (monografii şi cataloage) internaţionale

a rezultatelor cercetării arheologice efectuate în cadrul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan", precum şi a celei realizate de cercetătorii institutului nostru în colaborare cu alte institute de profil din străinătate

d. Rezultate scontate: publicarea de monografii şi corpus-uri, studii de sintezǎ.e. Modul de valorificare a rezultatelor: vezi supra punctul e.f. Durata: permanentg. Bugetul solicitat: -

PROIECTUL NR. 1

a. Denumire: Lower Danube from Palaeolithic to Medieval ages (Dunărea de jos din paleolitic până în evul mediu)b. Coordonator general pentru România: dr. Radu Băjenaru (CŞ I)c. Colectivul de cercetare: toţi membrii institutuluid. Termen de realizare: 2017 (etapă)e. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: săpături arheologice, cercetări de teren, câteva studii şi monografii publicate; f. Scop: cercetări şi studii comune româno-bulgare privin evoluţia culturală la Dunărea de Jos din paleolitic până în Evul Mediu; cercetările se vor axa pe următoarele teme:

Paleoliticul la Dunărea de Jos; Dunărea de Jos în neolitic şi eneolitic; Mileniile IV-II la Dunărea de Jos; Traci şi daci la Dunărea de Jos; Limes-ul de-a lungul Dunării de Jos (sec. I-VI d. Chr.); Formarea şi dezvoltarea culturii medievale (sec. VII-XVIII); Cercetări epigrafice şi numismatice de-a lungul frontierei comune dintre România şi

Bulgaria.g. Material şi metode de lucru: documentare în biblioteci şi muzee, cercetâri de teren;h. Rezultate scontate: vezi pct. f; cunoaşterea cât mai aprofundată a realităţilor arheologice şi culturale de pe ambele maluri ale Dunării;i. Valorificarea rezultatelor: studii de sinteză individuale sau comune (româno-bulgare) pe temele enunţate la pct. f;j. Colaborări în ţară: k. Colaborări în străinătate: Institutul Naţional de Arheologie şi Muzeu din Sofia, al Academiei Bulgare de Ştiinţe; coordonatorul proiectului din partea bulgară este dr. Stefan Alexandrov;l. Bugetul solicitat:m. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAMUL NR. 9

a. Denumire: CERCETĂRI ARHEOLOGICE PREVENTIVEb. Coordonatori: dr. Andrei Măgureanu, CȘ IIIc. Scop: editarea în cadrul unor serii de publicaţii (studii, monografii şi cataloage) internaţionale a rezultatelor cercetării arheologice preventive efectuate în cadrul Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"e. Rezultate scontate: publicarea de monografii şi corpus-uri, studii de sintezǎf. Modul de valorificare a rezultatelor: vezi supra punctul e.g. Durata: permanenth. Bugetul solicitat:

Proiectul nr. 1

a. Denumire: Valorificarea cercetărilor arheologice preventive b. Coordonator: dr. Andrei Magureanu (CȘIII)c. Colectivul de cercetare: dr. Adina Boroneant (CȘII), Meda Toderaş (CS), dr. Alexandru Morintz (CS III), dr. Cristian Stefan (muzeograf), Despina Magureanu (CS)d. Termen de realizare: perment; etapa -2018e.Teme de cercetare: 1. Tema: Cimitirul bisericii Sf. Dumitru2. Tema: Șantierul A1-LD3, sit 43. Santierul archeologic Alma Viig. Material şi metode de lucru: prelucrarea materialului archeologic, analize 14C şi matalografice, restaurare, conservareş intocmirea de cataloage de lucru.h. Rezultate scontate: vezi punctual i.Obiective 2017:- prelucrarea materialului archeologic şi a documentaţiei de săpătură rezultate în cercetarea din 2015-2017 din cele trei şantiere- prezentarea cercetarii la Sesiunea Nationala de Rapoarte în 2017- reluarea studiului antropologici. Valorificarea rezultatelor: Despina Măgureanu, Santierul arheologic Alma Vii, jud. Sibiu – publicarea rezultatelor cercetării sub formă de articole în vedere realizării publicării monograficej. Colaborări în ţară: Raluca Iuliana Popescu, Elena Gavrilă (MIMB)k. Colaborări în străinătate: Annamaria Diana (University of Edinburgh)l. Bugetul solicitat: - m. Alte subvenţii de cercetare:

PROGRAM EDITORIAL

a. Denumire: REDACŢIA PUBLICAŢIILOR INSTITUTULUI b. Coordonatori: coordonator general - dr. Eugen Nicolae (CŞ I); coordonatori adjuncţi: dr. Cristina Alexandrescu (CŞ III), dr. Oana Damian (CŞ I), dr. Roxana Dobrescu (CŞ I), dr. C. Schuster (CŞ I), Aurel Vîlcu (CS I).c. Colectiv: membrii comitetelor şi colegiilor de redacţie avizate de Consiliul Ştiinţific al Institutului şi aprobate de Academia Românǎ.d. Scop: valorificarea prin publicare a rezultatelor cercetării în Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” şi din alte instituţii, muzee, societăţi ştiinţifice etc.e. Rezultate scontate: integrarea rezultatelor cercetării în circuitul ştiinţific intern şi internaţional; continuarea schimbului de publicaţii, deocamdată principalul mijloc de creştere a fondurilor bibliotecii institutului f. Valorificarea rezultatelor: predarea la termenele stabilite către Editura Academiei Române a revistelor „Dacia. Revue d'Archéologie et d'Histoire Ancienne”, „Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie”; „Materiale şi cercetări arheologice”, „Thraco-Dacica”, „Studii şi Cercetări Numismatice”, precum şi a seriilor monografice şi a altor publicaţii.g. Durata: permanenth. Proiectele de cercetare propuse în acest program - publicaţiile de la punctul f. i. Bugetul solicitat: