· Web viewExistenţa unui stoc redus de dosare la finele anului 2015 (210 pentru cauzele de drept...

CURTEA DE APEL TIMIŞOARA

RAPORT RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE

CURTEA DE APEL TIMIŞOARA ÎN ANUL 2015

Timişoara 8 martie 2016

Cuprins

Consideraţii introductive.....................................................2Prezentarea generală a Curţii de Apel Timişoara................3

CAPITOLUL I...................................................................................6STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015..................................................6

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015.................................61.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii,

complete specializate/materii..................................................61.2. Încărcătura pe judecător........................................211.3. Managementul resurselor umane...........................301.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva

indicatorilor de eficienţă........................................................341.5. Problemele generale de management ale instanţei

..............................................................................................51I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei79I.3. Calitatea actului de justiţie.........................................94

I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare........................................94

I.3.2 Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)................................................................................109

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare......................115I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adaptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar...................................................................................122

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar............................................................................................128

CAPITOLUL II..............................................................................138PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015.......................138CAPITOLUL III.............................................................................146INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR..................146

3.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar. 1463.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar......146

CAPITOLUL IV.............................................................................147ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ................................................147CAPITOLUL V..............................................................................153RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ.......................153CAPITOLUL VI.............................................................................163CONCLUZII.................................................................................163

1

Consideraţii introductive

Realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficientRealizarea unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient reprezintă o condiţie pentru afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat şi,reprezintă o condiţie pentru afirmarea principiului separaţiei puterilor în stat şi, deopotrivă, o premisă pentru consolidarea democraţiei într-un stat, un standarddeopotrivă, o premisă pentru consolidarea democraţiei într-un stat, un standard prin care se reclamă bunăstarea şi morala într-o societate civilizată.prin care se reclamă bunăstarea şi morala într-o societate civilizată.

Justiţia, ca valoare socială îşi are rolul său, de necontestat, în interiorul uneiJustiţia, ca valoare socială îşi are rolul său, de necontestat, în interiorul unei astfel de construcţii.astfel de construcţii.

Promovarea justiţiei în societate are conotaţii care absorb nu doar idealuriPromovarea justiţiei în societate are conotaţii care absorb nu doar idealuri ale Dreptului, ci şi tehnici, metode apte să o însereze în ţesutul social. Esteale Dreptului, ci şi tehnici, metode apte să o însereze în ţesutul social. Este motivul pentru care reforma în justiţie reprezintă un proces continuu, inepuizabilmotivul pentru care reforma în justiţie reprezintă un proces continuu, inepuizabil şi care îmbracă noi şi noi forme, în funcţie de etapele pe care o societate leşi care îmbracă noi şi noi forme, în funcţie de etapele pe care o societate le parcurge.parcurge.

Societăţile moderne nu mai pot fi concepute în afara proceselor deSocietăţile moderne nu mai pot fi concepute în afara proceselor de management apte să le conducă spre progres, bunăstare şi civilizaţie.management apte să le conducă spre progres, bunăstare şi civilizaţie.

Reforma managementului judiciar, cu capacitatea sa de a conduce laReforma managementului judiciar, cu capacitatea sa de a conduce la instaurarea şi consolidarea unui management juridic în activitatea fiecăruiinstaurarea şi consolidarea unui management juridic în activitatea fiecărui magistrat reprezintă provocarea timpului prezent.magistrat reprezintă provocarea timpului prezent.

Activarea funcţiilor managementului judiciar nu este una uşoară, având înActivarea funcţiilor managementului judiciar nu este una uşoară, având în vedere că justiţia este susţinută, din punct de vedere bugetar, de o structură carevedere că justiţia este susţinută, din punct de vedere bugetar, de o structură care nu aparţine puterii judecătoreşti, fiind influenţată decisiv de nivelul resurselor penu aparţine puterii judecătoreşti, fiind influenţată decisiv de nivelul resurselor pe care statul şi le permite să le pună la dispoziţia sistemului judiciar român. Maicare statul şi le permite să le pună la dispoziţia sistemului judiciar român. Mai apoi, politicile statului în domeniul justiţiei sunt, în esenţă, de tip guvernamental,apoi, politicile statului în domeniul justiţiei sunt, în esenţă, de tip guvernamental, exprimând în cel mai înalt grad, voinţa statului în consolidarea justiţiei române. exprimând în cel mai înalt grad, voinţa statului în consolidarea justiţiei române.

Limitele înregistrate în asemenea domenii, oarecum exterioare sistemuluiLimitele înregistrate în asemenea domenii, oarecum exterioare sistemului judiciar propriu-zis, pot fi depăşite sau atenuate în mod substanţial prinjudiciar propriu-zis, pot fi depăşite sau atenuate în mod substanţial prin dezvoltarea şi promovarea unui tip de management judiciar la nivelul instanţelordezvoltarea şi promovarea unui tip de management judiciar la nivelul instanţelor judecătoreşti, având caracter special.judecătoreşti, având caracter special.

Succesul în domeniu depinde nu doar de calităţile personale ale lideruluiSuccesul în domeniu depinde nu doar de calităţile personale ale liderului unei organizaţii judiciare ci şi de acţiunile declanşate de acesta la nivelulunei organizaţii judiciare ci şi de acţiunile declanşate de acesta la nivelul organizaţiei pe care o conduce şi de măsura în care asemenea acţiuni antreneazăorganizaţiei pe care o conduce şi de măsura în care asemenea acţiuni antrenează întreg personalul instanţei.întreg personalul instanţei.

În egală măsură, transparenţa proceselor de management declanşate laÎn egală măsură, transparenţa proceselor de management declanşate la nivelul unei instanţe judecătoreşti reprezintă cheia succesului, căci ea este denivelul unei instanţe judecătoreşti reprezintă cheia succesului, căci ea este de natură să atragă contribuţia benefică a tuturor participanţilor în proceselenatură să atragă contribuţia benefică a tuturor participanţilor în procesele manageriale de tip judiciar, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este de natură sămanageriale de tip judiciar, pe de o parte, iar, pe de altă parte, este de natură să stimuleze încrederea societăţii în justiţie, permiţând destinatarului actului destimuleze încrederea societăţii în justiţie, permiţând destinatarului actului de justiţie să-şi configureze „modelul” de magistrat care le inspiră siguranţa şijustiţie să-şi configureze „modelul” de magistrat care le inspiră siguranţa şi speranţa în legătură cu exerciţiul drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale. speranţa în legătură cu exerciţiul drepturilor şi libertăţilor lor fundamentale.

3

Prezentarea generală a Curţii de Apel Timişoara

Curtea de Apel Timişoara are potrivit Legii nr. 304/2004, republicată, următoarea structură organizatorică a instanţelor judecătoreşti componente:

A. Curtea de Apel Timişoara;B. Tribunalul Arad în cadrul căruia funcţionează cinci judecătorii:

1. Judecătoria Arad; 2. Judecătoria Ineu; 3. Judecătoria Chişineu Criş; 4. Judecătoria Gurahonţ; 5. Judecătoria Lipova

C. Tribunalul Caraş-Severin în cadrul căruia funcţionează patru judecătorii: 1. Judecătoria Reşiţa; 2. Judecătoria Caransebeş; 3. Judecătoria Oraviţa; 4. Judecătoria Moldova Nouă;

D. Tribunalul Timiş, în cadrul căruia funcţionează cinci judecătorii: 1. Judecătoria Timişoara, 2. Judecătoria Lugoj; 3. Judecătoria Deta; 4. Judecătoria Sânnicolaul Mare; 5. Judecătoria Făget.

A. Curtea de Apel Timişoara, cu sediul în municipiul Timişoara, în cursul anului 2015, a avut următoarea structură organizatorică:

Secţia I-a civilă, pentru cauze civile şi cauze de familie şi minori; Secţia a II-a civilă, pentru litigii cu profesionişti şi cauze de insolvenţă; Secţia pentru litigii de muncă şi asigurări sociale; Secţia de contencios administrativ şi fiscal; Secţia penală; Departamente:

Departamentul economico-financiar şi administrativ Birouri

Biroul de informare şi relaţii publice Biroul de informatică

Compartimente Registratură, arhivă, grefă, compartimentul documentare şi

bibliotecă.Curtea de Apel Timişoara îşi desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul

Timiş şi Judecătoria Timişoara în Palatul Justiţiei din Timişoara, cunoscut sub denumirea de Palatul Dicasterial.

Conducerea Curţii de Apel Timişoara a fost asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 5 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 6 membrii aleşi de adunarea generală a judecătorilor, la care se adaugă preşedintele instanţei, membru de drept al colegiului.

Adunarea generală a judecătorilor curţii, a fost compusă din 55 de judecători, conform statului de funcţii.

4

B. Tribunalul Arad, cu sediul în municipiul Arad, Bd. Vasile Milea, nr.2-4, în cursul anului 2015, a avut următoarea structură organizatorică:

Secţii:o Secţia I civilă; o Secţia a II-a civilă, pentru litigii cu profesionişti şi cauze de

insolvenţă;o Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de litigii de muncă şi

asigurări sociale; o Secţia Penală;

Departamente: Departamentul economico-financiar şi administrativ;

Birouri: Biroul de informare şi relaţii publice; Biroul de informatică; Biroul de statistică; Biroul de executări penale;

Compartimente: Registratură, arhivă, grefă, bibliotecă.

Tribunalul Arad îşi desfăşoară activitatea, alături de Judecătoria Arad în clădirea Palatului de Justiţie din Arad.

Conducerea Tribunalului Arad este asigurată de un preşedinte, un vicepreşedinte şi 4 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 7 membri.

C. Tribunalul Caraş-Severin s-a organizat în principal astfel:Secţii:o Secţia I civilă;o Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ-fiscal, litigii cu

profesionişti şi cauze de insolvenţă;o Secţia penală.

Birouri : Biroul de informatică; Biroul de Informare şi relaţii Publice; Birou de executări penale; Biroul pentru apostilă.

Departamente: Departamentul economico-financiar şi administrativ;

Compartimente Registratură, arhivă, grefă;

Bibliotecă.

5

Birouri : Biroul de informatică; Biroul de Informare şi relaţii Publice; Birou de executări penale; Biroul pentru apostilă.

Conducerea Tribunalului Caraş-Severin este asigurată de : un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii celor trei secţii şi Colegiul de conducere constituit din 7 membri. D. Tribunalul Timiş a dispus de următoarea structură funcţională:

Secţiio Secţia I civilă, pentru cauze civile, cauze de familie şi minori, litigii

de muncă şi asigurări sociale;o Secţia a II-a civilă rezultată prin reorganizarea secţiei comerciale; o Secţia de contencios administrativ şi fiscal; o Secţia penală.

Birouri Biroul de informatică; Biroul de informare şi relaţii publice; Biroul pentru apostilă; Biroul de executări penale.

Departamente Departamentul economico-financiar şi administrativ.Compartimente: Registratură, arhivă, grefă.

Conducerea Tribunalului Timiş este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţie, un Colegiu de conducere format din 7 membri.

6

CAPITOLUL ISTAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii, complete specializate/materii

Curtea de Apel Timişoara şi tribunalele din raza sa de competenţă, au avut pe rol în cursul anului 2015, un număr de 66994 dosare, după cum urmează:

Tribunalul Timiş 25311 dosareTribunalul Arad 11313 dosare

Tribunalul Caraş-Severin 11629 dosareCurtea de Apel Timişoara 18741 dosare

7

Precizăm că volumul de activitate de mai sus cuprinde cauzele nou intrate şi stocul de dosare din anii precedenţi, după cum urmează:

Denumire instanţă Cauze noi înregistrate StocTribunalul Timiş 17408 dosare 7903 dosareTribunalul Arad 9079 dosare 3639 dosare

Tribunalul Caraş-Severin 6324 dosare 5305 dosare

Curtea de Apel Timişoara 11316 dosare 7425 dosare

Comparativ cu anul 2014, se constată că la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş, Tribunalul Arad şi Tribunalul Caraş-Severin s-a înregistrat o scădere a volumului de activitate. Astfel, la Curtea de Apel Timişoara numărul de dosare a scăzut cu 5519 dosare (29,45%), la Tribunalul Timiş, numărul de dosare a scăzut cu 1510 dosare (5,63%), la Tribunalul Arad, numărul de dosare a scăzut cu 3170 dosare (21,89%),la Tribunalul Caraş-Severin, numărul de dosare a scăzut cu 866 dosare (7,17%).

8

1.1.1. Volumul de activitate pe Curtea de Apel Timişoara

În anul 2015 pe rolul instanţei au fost înregistrate 11316 de cauze noi, cu 8672 de cauze mai puţine decât cele înregistrate în anul 2014 când s-au înregistrat 19988 de cauze noi, având o complexitate cumulată de 111748 puncte.

Dacă la numărul cauzelor nou intrate adăugăm stocul de dosare provenit din cauzele înregistrate în anii anteriori şi rămase nesoluţionate până la data de 31.12.2014, şi anume 7425 (6458 civile şi 967 penale) dosare, rezultă că volumul total de activitate aferent anului 2015 a fost de 18741 de cauze.

La data de 31.12.2015 din totalul de 18741 de cauze, 16399 au fost soluţionate, 305 cauze se aflau suspendate din diverse motive (toate dosarele suspendate fiind în materie civilă) iar 2342 de dosare reprezintă cauzele cu care s-a intrat în 2016 fiind amânate în vederea judecării sau aflate în procedura prealabilă, stocul fiind aşadar de 2647 de dosare (2342+305).

Datele statistice prezentate mai sus au fost obţinute din rapoartele predefinite existente în aplicaţia STATIS, conform instrucţiunilor de utilizare a datelor transmise de CSM în vederea uniformizării la nivel naţional a prezentării informaţiilor statistice. De precizat că în rapoartele predefinite din aplicaţia STATIS un dosar este considerat ca fiind soluţionat în momentul în care hotărârea este încărcată în aplicaţie şi câmpul respectiv este închis. Aşadar nu intră în categoria dosarelor soluţionate dosarele în care s-a pronunţat soluţia dar sunt în curs de motivare a hotărârii.

Cu excepţia dosarelor suspendare, datele preluate din aplicaţia STATIS coincid cu evidenţele proprii obţinute ca urmare a prelucrării electronice a datelor din aplicaţia ECRIS, existând o diferenţă de circa 0,2% între valorile obţinute prin cel două prelucrări informatice.

Diferenţa de valoare este mai mare în situaţia cauzelor suspendate întrucât aplicaţia STATIS ia în considerare numai cauzele suspendate după data de 01.01.2011, pe câtă vreme aplicaţia proprie ia în calcul toate dosarele suspendate inclusiv cele suspendate anterior anului 2011. Conform acestor evidenţe numărul cauzelor suspendate la data de 31.12.2015 este de 529 de cauze ( în scădere faţă de anul 2014 când au fost 616 cauze) dintre care 94 suspendate anterior anului 2011.

Întrucât în anii anteriori datele au fost obţinute din propriile evidenţe informatice, pentru comparaţie vom prezenta şi datele obţinute în acest fel.

Astfel, conform acestora stocul cu care s-a intrat în anul 2015 a fost de 3734 dosare, au fost înregistrate un număr de 16549 dosare, fiind soluţionate 16856 de dosare.

Dacă considerăm, în mod tradiţional, un dosar ca fiind soluţionat la data pronunţării soluţiei şi nu la data redactării hotărârii, datele statistice prezentate

9

mai sus vor suferii modificări. Astfel, în această variantă, stocul iniţial ar fi de 3383 dosare (incluzând şi suspendatele), numărul dosarelor soluţionate ar fi de 16473 iar stocul final ar fi de 3444 dosare din care 2915 pe rol şi 529 suspendate. De asemenea volumul total de activitate ar fi de 19886 de dosare.

Volumul de activitate privit distinct prin prisma repartizării dosarelor pe secţii şi complete specializate, comparativ şi cu anii anterior, reiese cu claritate din tabelul de mai jos.

Cauze intrate 2013

Cauze intrate2014

Cauze intrate2015

Cauze aflate pe rol la data de

31.12.2015

suspendate soluţionate

Civil + minori şi familiei

1857 1157 956 225 72 1139

Litigii de muncă şi Asigurări Sociale

3039 1460 1927 591 111 1873

Litigii cu profesionişti şi

Faliment

1999 1787 1670 274 45 1961

Contencios Administrativ şi

fiscal

13795 12515 3753 841 77 7860

Penal 2272 3069 3010 411 0 3566Total 22962 19988 11316 2342 305 16399

Complexitate 2015Complexitate cauze noi

Complexitate volum total activitate

Complexitate cauze noi secţia I civilă

Complexitate cauze noi secţia litigii de muncă şi asigurări sociale

Complexitate cauze noi secţia a II-a civilă

Complexitate cauze noi secţia cont. adm. şi fiscal

Complexitate cauze noi secţia penală

2013 222398 296827 22343 29426 21225 124832 245722014 191565 251742 13832 15213 18715 112449 313562015 111748 183363 10202 17358 17669 33888 32631

Evoluţia stocului

2013 2014 2015Dosare pe rol 3360 5216 2037suspendate 912 582 305Stoc efectiv 4272 5798 2342

10

Imaginea volumului activităţii instanţei, comparativ cu perioada 2013 -2015, reiese şi mai elocvent din graficele de mai jos:

Conform aplicaţiei Statis la sfârşitul anului 2015 existau pe rolul instanţei un număr de 2342 de dosare.

Dacă comparăm numărul de cauze nou înregistrate, constatăm în fapt o scădere a volumului de activitate de la 27339 dosare în 2013 la 24260 dosare în 2014 şi la 18741 în anul 2015 (scădere cu 3079 dosare în 2014 faţă de anul 2013, iar în anul 2015 o scădere cu 5519 dosare faţă de anul 2014).

1.1.2. Încărcătura pe judecător

Numărul de judecători care şi-au desfăşurat activitatea, pe parcursul anului 2015, la Curtea de Apel Timişoara, a fost fluctuant. Aceste fluctuaţii sunt prezentate pe larg la capitolul 1.4. din raportul de activitate.

Faţă de această fluctuaţie de personal putem concluziona că în anul 2015 activitatea Curţi de Apel Timişoara a fost asigurată în medie de 53 de judecători (53 estimat pentru 2014 şi 48 estimat pentru 2013), astfel că raportat la volumul de activitate reiese o încărcătură medie de dosare per judecător de 824 de

11

dosare, mai mică decât cea din anul 2014 care a fost estimată la 1282 de dosare/ judecător, şi mai mică decât cea din anul 2013 care a fost estimată la 1790 de dosare/judecător.

În cadrul Secţiilor civile au activat pe parcursul anului 2015 un număr mediu de 43 de judecători, rezultând că încărcătură medie de dosare pe judecător în materie civilă a fost de 880 dosare (2078 dosare/judecător în 2013 şi 1447dosare/judecător în 2014), încărcătura medie este mai mică decât cea din anul 2014 şi anul 2013.

În cadrul Secţiei penale, unde pe parcursul anului 2015 au activat 10 judecători, încărcătură medie de dosare per judecător în materie penală a fost de 582 dosare ( 6696 dosare/judecător în 2013 şi 571 dosare/judecător în 2014).

încărcătura dosare/complexitate 2015

• --------*

încărcătura medie/judecător volum activitate

Complexitate medie/judecător volum activitate

---------x----------------------------------------

încărcătura medie/judecător

nou intrate

Complexitate medie/judecător

nou intrate

Secţiile civile 880 3261 465 1840Secţia penală 582 4312 441 3263

Instanţă 824 4405 460 2108

12

Chiar dacă prin Hotărârea nr. 1305/2014 a Consiliului Superior al Magistraturii au fost stabiliţi indicatori de eficienţă unici la nivel naţional, fiind abandonat vechiul indicator ce măsura operativitatea şi înlocuit cu indicatorul denumit „rata de soluţionare", pentru a putea face o comparaţie cu activitatea din anii precedenţi vom analiza activitatea instanţei din anul 2015 şi prin prisma „operativităţii", astfel cum a fost ea calculată în anii precedenţi

Pentru calculul operativităţii s-a folosit formula prezentată în „Ghidul de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor", anexă la Hotărârea CSM nr. 10 din 17.01.2008. Astfel, operativitatea reprezintă raportul dintre dosarele soluţionate şi dosarele intrate cumulate cu dosarele aflate în stoc din care se scad dosarele suspendate.

La calculul operativităţii fiecărui complet de judecată au fost utilizate două formule de calcul. În varianta întâi (real) raportarea s-a făcut la numărul total de dosare înregistrate pe complet în anul 2015, iar în varianta a doua s-au prezentat datele statistice conform modului de calcul solicitat pentru raportări de Consiliul Superior al Magistraturii.

Diferenţa dintre cele două variante de calcul constă în aceea că în varianta a doua cererile în anularea ordonanţei de plată sunt considerate înregistrate pe rolul preşedintelui de complet, iar un dosar nu este considerat soluţionat decât în momentul în care hotărârea este încărcată în aplicaţia ECRIS, fără a se lua în calcul data pronunţării hotărârii.

În tabelul în care este prezentată a doua variantă de calcul a operativităţii, pentru fiecare judecător s-a calculat şi indicatorul de eficienţă dat de rata de soluţionat o dosarelor.

În concret încărcătura de dosare repartizate fiecărui complet de judecată şi evoluţia în timp a acesteia reiese din tabelul de mai jos unde datele sunt prezentate distinct pe fiecare judecător în parte:

13

Încărcătura pe judecător

Nr.Crt.

Nume şi prenume judecător

Nr. dosare/judecător

1 Gheorghe Oberşterescu 4972 Lucian Lăpădat 4443 Lidia Barac 23524 Daniela Calai 5635 Marinela Giurgincă 4976 Maria Lăpădat 4447 Ana - Maria Nica 4348 Cristian Pup 9819 Rambu Rambu 42110 Claudia Rohnean 39611 Florin Şuiu 43412 Marian Bratiş 26313 Dorin Ilie Ţiroga 47514 Anca Buta 52015 Petruţa Micu 46316 Ramona Ioţcovici 45417 Maria Ofelia Gavrilescu 51418 Romulus Adrian Stoian 48819 Ştefan Lucaciuc 53120 Maria Bacău 47021 Florin Moţiu 46622 Lucian Ciucur 48423 Maria Biberea 64024 Florin Dogaru 62725 Ioan Jivan 33326 Mircea Creţu 62627 Carmen Puşa Pârvulescu 61928 Camelia Lucaciuc 33829 Raluca Panaitescu 63930 Vasilica Sandovici 60531 Dumitru Popescu 61632 Nistor Erica 232033 Pătru Răzvan 155134 Olaru Rodica 155135 Pătraşcu-Duma Diana 102436 Dascălu Maria 154737 Codrea Ruxandra 142338 Istrate Monica 143339 Oana Cristian Danile 72040 Popescu Ştefania Emanuela 100241 Florea Nela Adelia 151342 Pokker Adina 142243 Lăsconi Diana 152844 Schnepf Aurelia 177145 Oberşterescu Gheorghe 358

14

46 Barac Lidia 214647 Constantin Costea 36948 Flavius Ionescu 57149 Florentina Pârvu 58850 Codrina Iosana Martin 56851 Dana Vişoiu 57452 Laura Ani Bogdan 58353 Anca Nacu 65154 Gheorghe Bugarsky 58655 Ioan Popescu 62656 Flavia Florenţa 600

Curtea de Apel Timişoara a avut pe rol, în cursul anului 2015, un număr total de 18.741 dosare, după cum urmează:

Denumire instanţă Cauze noi înregistrate StocCurtea de Apel Timişoara 11.316 dosare 7.425 dosare

VOLUMUL DE ACTIVITATE AL CURŢII DE APEL

15

1.1.3. Volumul de activitate pe secţii

a) Secţia I civilă

Datele statistice ale anului 2015 ne îndreptăţesc a considera ca foarte bun rezultatul anului de activitate judiciară recent încheiat, în condiţiile în care, scriptic, în cadrul secţiei au funcţionat 11 judecători dar, faptic, doar 10. În concret, domnul judecător Gheorghe Oberşterescu a activat în cadrul secţiei până în aprilie 2015 – fiind apoi delegat pentru un an în cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal – iar d-na judecător dr. Lidia Barac a revenit în secţie după plecarea acestuia, ceea ce face ca activitatea ambilor să acopere de fapt activitatea corespunzătoare unui singur post de judecător.

Adăugând la aceasta şi faptul că, din data de 14.10.2015, Secţia I Civilă a rămas nu numai fără încă un judecător (domnul Lucian Lăpădat încetându-şi activitatea prin pensionare) ci şi fără postul său (care, în raport de statistica volumului de activitate a Curţii, a fost alocat Secţiei penale), se poate afirma fără, a fi neapărat subiectivi, că întreg personalul secţiei, judecători şi grefieri, s-a mobilizat exemplar, motiv pentru care merită o deplină apreciere.

Chiar şi în condiţiile în care la nivelul acestei secţii nu s-a putut realiza dezideratul constituirii unor echipe stabile de judecător-grefier – ceea ce garantează rapiditate şi coerenţă procedurilor judiciare şi administrative ce trebuie asumate – (existând doar un număr de 8 grefieri pentru cei 10 şi apoi, 9 judecători ai secţiei) personalul secţiei şi-a dus la bun sfârşit sarcinile de serviciu încredinţate.

Remarcabilă este contribuţia judecătorilor şi grefierilor secţiei nu numai în gestionarea, în condiţii optime, a activităţii de judecată specifice secţiei ci şi în ajutorul dat colegilor din Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal prin participarea la judecarea unei părţi însemnate a dosarelor acestei secţii, atât prin includerea, prin rotaţie a câte unui judecător din cadrul Secţiei I Civile în completele de recurs ale celeilalte secţii, cât şi prin constituirea unui complet de judecată, exclusiv, din judecători ai secţiei, complete care au funcţionat constant din primăvara anului 2015 până la finele acestuia.

Evaluarea datelor statistice referitoare la activitatea Secţiei I Civile, în conformitate cu dispoziţiile Hot. nr. 1305/2014 a CSM (modificată prin Hot. nr. 149/2015) a condus la caracterizarea acestei activităţi ca fiind „foarte eficientă”, fapt datorat soluţionării unui număr important de dosare: 1055 în materie civilă propriu-zisă şi 93 în materie de minori şi familie, (a căror soluţionare, cu data de 1.01.2015, revine tuturor judecătorilor secţiei, prin dispariţia în fapt a completului specializat), cifră care se situează peste numărul de dosare nou înregistrate (881

16

şi, respectiv, 68), ceea ce a permis un grad de eficienţă de 119, 75% şi, respectiv de 136,76%.

Realizarea acestor indicatori de eficienţă s-a bazat atât pe atacarea stocului de dosare la începutul anului (inclusiv ca urmare a examinării periodice a dosarelor suspendate) cât şi pe o gestionare atentă şi responsabilă a dosarelor repartizate spre soluţionare.

Existenţa unui stoc redus de dosare la finele anului 2015 (210 pentru cauzele de drept civil propriu-zis şi 15 pentru cauzele de dreptul familiei şi minori), ce reprezintă aproximativ jumătate din stocul existent la începutul anului (448) - a permis realizarea unui indicator de 0,95% ceea ce, potrivit criteriilor în materie stabilite de CSM, este caracterizat ca fiind „foarte eficient”.

b) Secţia a II-a civilă

Activitatea de judecată la 1 ianuarie 2015 a început cu un stoc rămas din anul 2014 de 565 dosare care, în urma amânării, au primit termen de soluţionare în anul 2015, la care s-au adăugat cauze noi intrate pe parcursul anului 2015 de 1670 dosare, din care 1236 dosare înregistrate potrivit noului Cod de procedură civilă, fiind astfel sesizaţi spre judecată cu un număr total de 2235 dosare – litigii cu profesionişti şi insolvenţă.

Referitor la acest stoc din anul 2014, menţionăm că:- acest număr include dosarele ce au avut ca termen de judecată luna

ianuarie 2015, fiind amânate din anul 2014, cele suspendate, precum şi cele care figurau în aplicaţia ECRIS nefinalizate, deşi au fost soluţionate şi redactate;

- 39 de dosare având ca obiect contestaţie act fiscal s-au aflat în stocul Secţiei a II-a civilă la începutul anului 2015, întrucât din eroare au fost înregistrate pe rolul Secţiei a II-a civilă şi nu pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, însă prin Hotărârea nr. 16 din 17 iunie 2015 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Timişoara s-a aprobat închiderea dosarelor greşit înregistrate şi care nu aparţin secţiei, în vederea neutralizării stocului nereal de dosare.

Dintre dosarele având ca obiect litigii cu profesionişti şi insolvenţă, la finele anului 31.12.2015, se reţin ca fiind soluţionate 1961 dosare, rămânând un stoc de 274 de dosare pentru anul 2016 (din care 45 de dosare suspendate, 33 de hotărâri care se află în interiorul termenului de redactare însă nu sunt finalizate/închise în aplicaţia ECRIS şi 196 dosare care urmează a fi soluţionate în cursul anului 2016).

Prin urmare, în anul 2015 a fost pronunţat un număr de 1711 hotărâri (sentinţe şi decizii diferenţa până la 1961 fiind încheieri finale de dezinvestire).

Distribuţia hotărârilor pronunţate, în funcţie de natura cauzelor şi de gradul de jurisdicţie este următoarea: 447 decizii în recurs; 1158 decizii în apel; 29 de sentinţe în fond; 77 de sentinţe în fond, în camera de consiliu.

17

Luând în considerare dosarele specifice domeniului de competenţă materială a secţiei (litigii cu profesionişti şi insolvenţă), se constată că în raport cu numărul de cauze aflat pe rolul acesteia în anul 2014 (2096) şi numărul de dosare aferent anului 2015 (2235), volumul de dosare a crescut în anul 2015 cu 139 dosare.

c) Secţia penală

În anul 2015 la secţia penală au fost înregistrate 3010 dosare noi, situaţia acestora pe grade de jurisdicţie prezentându-se după cum urmează: 1070 dosare în primă instanţă, 1398 dosare în apel şi 542 dosare în contestaţie.

Comparativ cu anul 2014, când au fost înregistrate 3069 dosare noi, anul 2015 prezintă o scădere cu 59 de dosare noi înregistrate, ceea ce reprezintă un procent de 2 %. În primă instanţă s-a înregistrat o creştere 115 dosare, în apel o creştere cu 159 dosare, în contestaţii o scădere cu 315 dosare.

La cele 3010 dosare înregistrate în anul 2015, se adaugă stocul de 967 dosare rămase nesoluţionate din anul 2014 din care 436 dosare de primă instanţă, 325 dosare în apel şi 146 dosare în contestaţii şi 57 dosare în recurs, rezultând un total de 3977 dosare aflate pe rolul secţiei penale în anul de referinţă, din care 1508 dosare primă instanţă, 1724 dosare în apel, 688 dosare în contestaţii şi 57 dosare în recurs.

În anul 2015 au fost soluţionate 3566 dosare, pe grade de jurisdicţie situaţia fiind următoarea: 1398 dosare în primă instanţă; 1449 dosare în apel, 57 dosare în recurs şi 662 dosare în contestaţii. Comparativ cu anul 2014 când s-au soluţionat la secţia penală un număr de 2949 dosare, se constată o creştere de 617 dosare soluţionate, un procent de 21%.

La finele anului 2015, la secţia penală au rămas nesoluţionate 411 de dosare din care 110 dosare de primă instanţă, 275 dosare în apel şi 26 dosare în contestaţie.

Comparativ cu anul anterior când stocul de dosare la finele lui 2014 a fost de 967 de cauze, se constată o scădere a stocului cu un nr. de 556 de cauze, un procent de 57%.

Au fost formulate 87 cereri de abţinere din care au fost admise un număr de 75 şi 12 au fost respinse. Au fost formulate un număr de 10 cereri de recuzare, toate fiind respinse.

În procedura reglementată de dispoziţiile art. 139 şi următoarele din Codul de procedură penală, a autorizării interceptării şi înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuare prin telefon sau prin orice mijloace electronice de comunicare şi a autorizării înregistrării de imagini s-au înregistrat 13 dosare şi au fost eliberate 139 mandate de supraveghere tehnică.

18

Au fost înregistrate 4 dosare având ca obiect confirmare ordonanţă provizorie; 4 dosare având ca obiect percheziţie domiciliară; 1 dosar având ca obiect percheziţie informatică şi 2 dosare privind obţinerea de date financiare.

În cauzele de urmărire penală judecătorul de drepturi şi libertăţi a emis 6 mandate de arestare preventivă.

În ce priveşte acţiunile legate de cooperarea judiciară internaţională în materie penală au fost soluţionate 87 dosare având ca obiect sesizări legate de executarea unor mandate europene de arestare, în conformitate cu prevederile legii 302/2004.

Situaţiile acestor mandate în funcţie de statul solicitant este următoarea:De asemenea în cursul anului 2015 au fost înregistrate şi soluţionate 6

dosare având ca obiect comisie rogatorie internaţională şi audiere prin videoconferinţă.

Operativitatea pe secţie.La secţia penală în cursul anului 2015 au fost înregistrate un număr de

3010 nou intrate şi au fost soluţionate un număr de 3566, potrivit datelor din rapoartele STATIS, rezultând o operativitate pe secţie de 118%.

Situaţia pe judecători este următoarea

d) Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale19

Nume judecător Dosare nou intrate Dosare soluţionate OperativitateConstantin Costea 291 343 118%Flavius Ionescu 461 495 107%Florentina Pârvu 461 463 100%Codrina Iosana Martin 462 516 112%Dana Vişoiu 457 487 107%Laura Ani Bogdan 456 523 115%Anca Nacu 459 563 123%Gheorghe Bugarsky 457 565 124%Ioan Popescu 455 571 125%Flavia Florenţa 451 497 110%

În perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 pe rolul secţiei s-au înregistrat un număr de 1927 dosare fiind soluţionate un număr de 1873 dosare.

La cauzele noi înregistrate s-au adăugat un număr de 541 dosare provenite din stocul anului 2014, din care 111 sunt dosare suspendate, rezultând un număr de 2357 dosare rulate de litigii de muncă şi asigurări sociale.

Operativitatea privind activitatea secţiei la 31.12.2015 se prezintă astfel:

Cauze intrate în 2015 Soluţionate Suspendate Operativitate

1927 1873 111 97%

Se impune precizarea că în decursul anului 2015 în cadrul secţiei de litigii

de muncă şi asigurări sociale au existat trei complete de judecată de recurs şi 8 complete de apel.

e) Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Volumul de activitate pe Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.În cursul anului 2015, volumul de activitate al secţiei de contencios

administrativ şi fiscal a fost de 8701 dosare, dintre care 3753 cauze noi şi 4948 stocul din anul anterior.

Faza procesuală

Stoc la început-ul anului

2015

Intrate2015

TOTAL SOTC +

NOU INTRATE

Soluţionate2015

NesoluţionateDin care

Dosare cu o

vechime între 5-

10 ani in sistem

Dosare cu o

vechime peste 10

ani in sistem

OperativitateSoluţionate

intrate

suspendate

Fond 223 421 644 507 137 0 0 21Apel 20 105 125 114 11 0 0 1

Recurs 4705 3227 7932 7239 693 1 0 55Secţia: cont. Adm. Fiscal

4948 3753 8701 7860 841 1 0 209% 77

Dosarele suspendate la finele anului 2015 sunt în număr de 77, conform raportului generat de aplicaţia Statis – „Listă dosare suspendate la zi”.

20

Se înregistrează o singură cauză cu vechime în sistem între 5 şi 10 ani, în recurs.

a) Volum de activitate pe complete:

Complete recurs Stoc dosare la 01.01.2015

Dosare noi intrate Dosare soluţionate

RCA1/RCA1T 1100 447 1475

RCA2/RCA2T 1020 429 1393

RCA3/RCA3T 892 439 1261

RCA15 373 362 531RCA4 1147 417 1474RCA 16(complet taxe de poluare înfiinţat cu data de 1 mai 2015)

- 823 804

RCA17(complet înfiinţat cu data de 1 mai 2015)

- 289 239

RCA8 2 - 2RCA9 14 - 14RCA10 6 - 6RCA11 6 - 6RCA12 3 - 3RCA13 3 - 3RCA14 5 - 5

21

Nr. crt. Complete fond

Stoc dosare la 01.01.2015

Dosare noi intrate

Dosare soluţionate

1 CA1 10 52 492 CA3 30 51 523 CA4 28 45 574 CA5 19 52 485 CA6 13 40 356 CA7 13 38 407 CA8 18 16 248 CA9 14 35 439 CA10 16 47 4510 CA11 27 44 44

Nr.crt.

Complete Apel Stoc dosare la 01.01.2015

Dosare noi intrate

Dosare soluţionate

1 A1 3 7 72 A2 2 10 33 A3 - 14 124 A4 1 13 75 A5 2 11 126 A6 4 14 147 A7 1 12 88 A8 - 12 99 A9 3 6 510 A10 - 13 8

PONDEREA CAUZELOR ÎNREGISTRATE PE MATERII LA CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

Analiza volumului de activitate al secţiilor Curţii de Apel Timişoara, pe grade de jurisdicţie (primă instanţă, apel, recurs), urmează a fi observată în Anexa nr. 1.

1.2. Încărcătura pe judecător

În cursul anului 2015, încărcătura pe judecător, pe schemă, pe volum de activitate se prezintă astfel: 43657/55 = 794 dosare/ judecător.

Curtea de Apel Timişoara a funcţionat constant cu un număr mediu de 53 de judecători.

Încărcătura pe judecător efectiv pe volum de activitate se prezintă astfel: 43657/53 = 824 dosare / judecător.

Raportat la secţiile instanţei, situaţia se prezintă astfel:

22


Ca urmare a reaşezării competenţelor materiale ale instanţelor în materie civilă dar şi a aplicării, încă din faza iniţială a procesului, a măsurii de disciplinare a justiţiabililor constând în obligaţia de regularizare a cererilor (şi, pe cale de consecinţă, a trierii acestora şi al punerii pe rol doar a acelora întocmite cu respectarea exigenţelor prevăzute de art. 194 şi urm. C.pr.civ.), numărul cauzelor cu care a fost investită Secţia I Civilă a Curţii de Apel Timişoara a suferit modificări în raport cu anii anteriori.

În concret dacă până spre cea de-a doua parte a anului 2014 şi începutul anului 2015, pe rolul Secţiei figurau mai ales dosare de recurs (cale de atac posibil de exercitat în condiţiile vechiului Cod de procedură civilă, în majoritatea materiilor), începând cu cea de a doua jumătate a anului 2015, numărul acestora s-a diminuat ajungând la o proporţie sensibil egală cu cea a cauzelor înregistrate sub imperiul dispoziţiilor noului cod, (potrivit cărora curţile de apel au devenit, prin excelenţă, instanţă de apel în cauzele revenite în primă instanţă spre competenta soluţionare tribunalelor), pentru ca, în prezent, acestea din urmă să devină majoritare în cadrul şedinţelor de judecată.

A crescut, în schimb, în proporţie însemnată, numărul cauzelor de primă instanţă atribuite secţiei ( de la 68 la finele anului 2013 la 127 în 2014 şi la 238 în anul 2015) – tendinţă care se manifestă şi în continuare –, explicaţia constând în faptul consacrării unor noi norme atributive de competenţă în sarcina acesteia prin noul Cod de procedură civilă.

Mai precis, dacă până la data de 15.02.2013, cererile de strămutare pe motive de bănuială legitimă referitoare la dosare aflate pe rolul judecătoriilor sau al tribunalelor erau soluţionate de către Înalta Curte de casaţie şi Justiţie, după această dată, asemenea cereri – conform art. 142 alin. (1) C. pr. civ. - sunt de competenţa Curţilor de Apel.

Cealaltă cauză care explică creşterea numărului dosarelor de primă instanţă aflate pe rolul secţiei I civile a Curţii de Apel Timişoara o constituie numeroasele conflicte negative de competenţă declanşate între instanţele ierarhic inferioare în care Curtea, asumându-şi practic un rol în interpretarea unitară a legii, a fost chemată să intervină prin pronunţarea hotărârilor regulatoare de competenţă.

În termeni concreţi, încărcătura numărului de cauze specifice contenciosului secţiei, pe un judecător, (raportată la un număr scriptic de 10 judecători pentru întreaga perioadă a anului 2015, deşi în cel de a treilea trimestru au activat doar 9), a fost de 314,1 / judecător.

Luând însă în calcul activitatea efectivă de judecată a acestora, constând în participarea lor de-a lungul întregului an şi la soluţionarea unei părţi din cauzele

23

atribuite Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, numărul cauzelor revenite spre soluţionare a fost de 710,5 dosare/judecător.

Această prezentare a fost necesară pentru a se putea concluziona corect că reducerea încărcăturii de dosare pe judecător la nivelul Secţiei I Civile în raport cu anii precedenţi a fost nu rezultatul unor deficienţe manageriale în înregistrarea la timp a dosarelor sau în circuitul lor de la instanţele ierarhic inferioare la instanţa de control judiciar ci consecinţa directă a modificării competenţelor acesteia din urmă, aspect de ordin obiectiv, neimputabil instanţei.

Media pe secţie ( Secţia Civil I) – 314,1 dosare/judecătorMedia pe secţie ( dosare Secţia I Civilă + dosare CAF) – 710,5 dosare / judecător.


24

Nr. crt. Numele şi prenumeleTotal dosare

(stoc + intrate)Civil I CAF Total

1. Gheorghe Oberşterescu 139 - 1392. Lucian Lăpădat 145 299 4443. Lidia Barac 206 2146 2352

4. Daniela Calai 335 228 5635. Marinela Giurgincă 305 192 4976. Maria Lăpădat 344 100 4447. Ana-Maria Nica 334 100 4348. Cristian Pup 282 699 9819. Claudia Rohnean 356 40 39610. Florin Şuiu 354 80 434

Încărcătura pe judecător în anul 2015 va fi evidenţiată în varianta I, ce se referă doar la dosarele de competenţa acestei secţii şi varianta II care include şi dosarele soluţionate de judecătorii acestei secţii în materia contencios administrativ şi fiscal, astfel încât în prima variantă media în secţie a fost de 407,45 dosare/judecător, iar în varianta a II-a de 466,18 dosare/judecător.

Varianta I

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Stoc dosare la

01.01.2015

Dosare intrate în

2015

Încărcătură judecător

1. Marian Bratiş 100 163 263

2. Dorin Ilie Ţiroga 96 304 400

3. Anca Buta 122 305 427

4. Petruţa Micu 169 199 368

5. Ramona Ioţcovici 122 309 431

6. Maria Ofelia Gavrilescu

84 389 473

7. Romulus Adrian Stoian

123 288 411

8. Ştefan Lucaciuc 124 276 400

9. Maria Bacău 19 416 435

10. Florin Moţiu 59 365 424

11. Lucian Ciucur 64 386 450

Varianta II

Nr. crt. Numele şi prenumele Total dosare(stoc+intrate)Civ II CAF Total

1 Marian Bratiş 263 - 2632 Dorin Ilie Ţiroga 400 75 4753 Anca Buta 427 93 5204 Petruţa Micu 368 95 463

25

5 Ramona Ioţcovici 431 23 4546 Maria Ofelia Gavrilescu 473 41 5147 Romulus Adrian Stoian 411 77 4888 Ştefan Lucaciuc 400 131 5319 Maria Bacău 435 35 47010 Florin Moţiu 424 42 46611 Lucian Ciucur 450 34 484

Aceste date sunt exprimate în cifre totale, în sensul că ele conţin, în funcţie de variantă, numărul total al dosarelor, şi anume atât cele înregistrate potrivit competenţei speciale a Secţiei a II- Civilă, cât şi dosarele repartizate acestei secţii de pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

c) Secţia penală Încărcătura pe judecător. În cursul anului 2015 încărcătura medie pe judecător a fost de 571, 6

dosare.Situaţia pe judecători este următoarea:

Nume judecător Stoc Dosarenou intrate

Încărcătură

Constantin Costea 78 291 369Flavius Ionescu 110 461 571Florentina Pârvu 127 461 588Codrina Iosana Martin

106 462 568

Dana Vişoiu 117 457 574Laura Ani Bogdan 127 456 583Anca Nacu 192 459 651Gheorghe Bugarsky 129 457 586Ioan Popescu 171 455 626Flavia Florenţa 149 451 600

d) Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale Încărcătura pe judecător şi pe complete relevă următoarele date:- pe judecător :

Numele şi prenumele L.M.A.SMaria Biberea 640

Florin Dogaru 627

26

Ioan Jivan 333

Mircea Creţu 626

Carmen Puşa Pârvulescu 619

Camelia Lucaciuc 338

Raluca Panaitescu 639

Vasilica Sandovici 605

Dumitru Popescu 616

Din tabelul de mai sus rezultă o medie pe judecător de 560,33 dosare.

- încărcătura pe complete:

Complet Stoc Intrate2015

Soluţionate 2015

CA1 + LA1 48 290 228CA2 + LA2 48 274 214CA3 + LA3 48 277 220CA4 + LA4 47 278 222CA5+LA5 48 305 240CA6+LA6 47 268 210CA7 + LA7 48 285 224CA8 + LA8 48 289 226

NOTĂ:

În data de 3.07.2015 nu s-au mai putut repartiza dosare pe completele notate cu CA, datorită faptului că procedura de repartizare nu consideră eligibil un complet ce are data recomandată mai mult de 10 ani din ziua curentă, sens în care s-au creat noile complete notate cu LA, componenţa completelor rămânând aceiaşi.

Complet Stoc Intrate2015

Soluţionate2015

CLM1 58 66 21CLM2 58 68 20CLM3 58 61 21PI 1 3 3PI 2 0 0PI 3 3 3PI 4 1 1

27

PI 5 4 4PI 6 0 0PI 7 3 3PI 8 0 0

e) Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal

MEDIA PE SECŢIE –1420,6 dosare / judecător

Numele şi prenumele TOTAL DOSARE(stoc+nou intrate)

Nistor Erica 2320Pătru Răzvan 1551Olaru Rodica 1551Pătraşcu-Duma Diana 1024Dascălu Maria 1547Codrea Ruxandra 1423Istrate Monica 1433Oana Cristian Daniel 720Popescu Ştefania Emanuela 1002Florea Nela Adelia 1513Pokker Adina 1422Lăsconi Diana 1528Schnepf Aurelia 1771Oberşterescu Gheorghe 358Barac Lidia 2146

MEDIA PE SECŢIE –699,2 dosare / judecător

Media pe secţie (judecători de pe Secţia Civilă II şi Secţia Civilă I)

Numele şi prenumele TOTAL DOSARE(stoc+nou intrate)

Nistor Erica 2320Pătru Răzvan 1551Olaru Rodica 1551Pătraşcu-Duma Diana 1024Dascălu Maria 1547Codrea Ruxandra 1423

28

Istrate Monica 1433Oana Cristian Daniel 720Popescu Ştefania Emanuela 1002Florea Nela Adelia 1513Pokker Adina 1422Lăsconi Diana 1528Schnepf Aurelia 1345Barac Lidia 2146Oberşterescu Gheorghe 358Lucaciuc Ştefan 131Ţiroga Ilie Dorin 75Bacău Maria 35Buta Anca 93Micu Petruţa 95Gavrilescu Ofelia 41Stoian Romulus Adrian 77Moţiu Florin 42Ioţcovici Ramona 23Ciucur Lucian 34Lăpădat Lucian 299Pup Cristian 699Şuiu Florin 80Giurgincă Marinela 192Rambu Rujiţa 80Nica Ana-Maria 100Calai Daniela 228Lăpădat Maria 100Rohnean Claudia 40

29

Operativitatea pe secţii – materii

Ponderea cauzelor soluţionate pe materii la Curtea de Apel Timişoara

30

Situaţia statistică privind media de soluţionare a cauzelor

la Curtea de Apel Timişoara şi la instanţele arondate aferentă anului 2015

Nr. crt.

Denumire instanţă Număr dosare

Durata de Soluţionare: Medie în zile Complexitatea într-o şedinţă

Totală Pronunţare Redactare

1. CURTEA DE APEL TIMIŞOARA 16404 94,3 135,5 58,8 125052. TRIBUNALUL ARAD 9071 18,2 96,5 21,7 60703. JUDECĂTORIA ARAD 16910 2,7 76,9 15,8 115914. JUDECĂTORIA CHIŞINEU-CRIŞ 1673 7,6 64,7 12,9 13355. JUDECĂTORIA GURAHONŢ 1547 00,6 86,7 13,9 10166. JUDECĂTORIA INEU 1678 19,6 96,7 22,9 733

7. JUDECĂTORIA LIPOVA 1805 23,7 111 12,7 8508. TRIBUNALUL CARAŞ-SEVERIN 8514 74,8 334,5 40,3 37279. JUDECĂTORIA REŞIŢA 6204 03,1 150,9 52,2 297510. JUDECĂTORIA CARANSEBŞ 4702 37 98,3 38,7 259111. JUDECĂTORIA ORAVIŢA 2590 19,1 124 195,1 154112. JUDECĂTORIA MOLDOVA

NOUĂ1032 67,8 103,1 64,7 649

13. TRIBUNALUL TIMIŞ 16630 83,7 138,3 45,4 828714. JUDECĂTORIA TIMIŞOARA 32936 30,5 89,5 41 2089815. JUDECĂTORIA LUGOJ 3681 37,2 95,3 41,9 223716. JUDECĂTORIA FĂGET 1138 26 87,3 38,7 66017. JUDECĂTORIA DETA 2270 9,2 69,6 19,6 153918. JUDECĂTORIA SÂNNICOLAU

MARE2647 38,1 64,3 73,8 1986

Situaţia statistică privind media de soluţionare a cauzelor

la Curtea de Apel Timişoara - pe materia juridică aferentă anului 2015

Nr. crt.

Materia juridică Număr dosare

Durata de Soluţionare: Medie În Zile Complexitatea într-o şedinţă


1. Civil 1055 45,6 114,7 130,9 6652. Minori şi familiei 93 97,6 99,3 198,3 53

31

3. Litigii de muncă 1599 41,4 104,4 37,0 12494. Asigurări sociale 285 74,6 126,9 47,7 1955. Litigii cu profesionişti 682 90,9 99,5 191,4 3826. Faliment 1243 02,1 60,2 41,9 9447. Contencios

administrativ si fiscal7890 37,0 201,9 35,1 6477

8. Penal 1243 02,1 60,2 41,9 944

1.3. Managementul resurselor umane

A. Constituirea aparatului managerial

În cursul anului 2015 funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Timişoara a fost

ocupată de doamna judecător Erica Nistor, preşedintele numit al acestei instanţe, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1392/2014.

Una din funcţiile de vicepreşedinte de la nivelul Curţii de Apel Timişoara a fost ocupată cu începere de la data de 15.07.2013 de doamna judecător Camelia Lucaciuc, numită prin Hotărârea nr. 671/2013 a Consiliului Superior al Magistraturii, iar în cea de-a două funcţie de vicepreşedinte a fost numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 550/2015 domnul judecător conf. univ. dr. Marian Bratiş, cu începere de la data de 01.07.2015.

Conducerea secţiilor Curţii de Apel Timişoara, a fost asigurată în anul 2015, după cum urmează:

- Preşedinte secţia I civilă – domnul judecător Lucian Lăpădat – numit cu începere de la data de 08.10.2012, până la data eliberării sale din funcţia de judecător, prin pensionare – 14.10.2015, după care, a fost numită în funcţia de preşedinte al acestei secţii doamna judecător Calai Daniela Rodica, prin hotărârea nr. 866/2015, cu începere de la data de 28.10.2015.

- Preşedinte secţie penală şi pentru cauze cu minori şi de familie – domnul judecător Constantin Costea – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 766/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

- Secţia a II-a civilă a fost condusă de domnul judecător Marian Bratiş – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/26.03.2014, până la data de 01.07.2014, dată de la care a fost numit vicepreşedinte. Cu începere de la data de 08.07.2015, secţia a fost

32

condusă de domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga, numit cu delegaţie prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 587/2015.

- Preşedinte secţie de contencios administrativ şi fiscal – domnul judecător Răzvan Pătru – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 767/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

- Preşedinte secţie litigii de muncă şi asigurări sociale – domnul judecător Ioan Nicolae Jivan – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 768/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

B. Resursele umane, în funcţii de execuţie, aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015

B.1. Situaţia resurselor umane la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor judecătoreşti din circumscripţia acesteia

La începutul anului 2016, statul de funcţii al Curţii de Apel Timişoara şi al instanţelor arondate acesteia prevede un număr de 983 de posturi.

Schema de personal cuprinde 303 posturi de judecător, 14 posturi de asistent judiciar, 594 de posturi de personal auxiliar de specialitate şi conex, 34 de posturi de funcţionar public, 38 de posturi de personal contractual.

Din cele 983 de posturi, la 1 ianuarie 2016 sunt ocupate 961 de posturi.În cursul anului 2015 au intervenit următoarele modificări cu privire la

numărul total de posturi din raza de competenţă a Curii de Apel Timişoara (total posturi la 01.01.2016 – 983, faţă de total posturi la 01.01.2015 – 979):

- prin Ordinul nr. 3831/C/13.11.2015, s-a suplimentat schema de personal a Curţii de Apel Timişoara cu un post de judecător;

- prin Ordinul nr. 3968/C/17.11.2015, s-au modificat statele de funcţii ale unor instanţe din raza Curţii de Apel Timişoara prin suplimentarea posturilor de grefier cu studii superioare, astfel:

o Un post la Curtea de Apel Timişoara;o Un post la Tribunalul Timiş;o Un post la Tribunalul Arad;o Două posturi la Judecătoria Timişoara;

- Prin Ordinul 4042/C/03.12.2015 s-a constatat reincluderea în fondul de rezervă, începând cu data de 14.10.2015, a unui post de judecător, care a fost repartizat Curţii de Apel Timişoara spre a fi ocupat de dl. judecător Moţiu Florin;

- Prin Ordinul 4157/C/15.12.2015 s-a transferat un post de judecător de la Judecătoria Lugoj la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

33

Ca urmare a acestor modificări, numărul total de posturi din statele de funcţii ale instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara a ajuns, la finele anului 2015, la 983 de posturi.

B.2. Resursele de judecători la nivelul Curţii de Apel Timişoara La nivelul Curţii de Apel Timişoara, la începutul anului 2015, statul de

funcţii a prevăzut n număr de 55 de posturi de judecător, din care au fost ocupate 53 de posturi. În cursul anului 2015 nu au promovat şi nu s-au transferat alţi judecători, faţă de anul 2014, însă de la data de 21.06.2015 domnul judecător Oană Cristian a promovat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la data de 17.10.2015 s-a pensionat domnul judecător Lucian Lăpădat. Numărul mediu de judecători pe anul 2015 este de 53 de judecători.

B.3. Situaţia personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal

B.3.a. Resursele umane la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor judecătoreşti din circumscripţia acesteia

Cât priveşte posturile de personal auxiliar de specialitate şi conex, la

începutul anului 2016, în statul de funcţii sunt prevăzute 594 de posturi faţă de 587 posturi la începutul anului 2015.

Cele 594 de posturi finanţate sunt împărţite în 427 posturi de grefier (de şedinţă, documentarişti şi statisticieni), 76 de posturi de grefier arhivar, 22 de posturi de specialist IT şi 69 de posturi de personal conex (agenţi procedurali, aprozi şi şoferi).

În cursul anului 2015, au fost organizate următoarele concursuri: 1. La data de 30 octombrie 2015 - concurs pentru ocuparea următoarelor

posturi: grefier arhivar şi agent procedural pe durată determinată la Judecătoria Timişoara, grefier arhivar la Judecătoria Moldova Nouă şi agent procedural la Judecătoria Ineu.

2. Tot la data de 30 octombrie 2015 a fost organizat un concurs pentru angajarea unui muncitor la Judecătoria Sânnicolau Mare.

3. La data de 20 iulie 2015 a fost organizat concursul pentru ocuparea postului de manager economic la Tribunalul Arad.De menţionat că pentru ocuparea postului vacant de manager economic la

Tribunalul Arad a mai fost organizat un concurs în cursul lunii mai 2015, însă, nicio persoană nu a promovat acest concurs.

34

4. S-au făcut demersurile pentru organizarea unui concurs în vederea ocupării posturilor vacante de funcţionar public vacante la Tribunalul Arad şi Tribunalul Caraş-Severin, concurs care urmează să se desfăşoare la data de 1 martie 2016.S-a organizat de asemenea, concursuri/examene de promovare după cum

urmează:1. La data de 11 septembrie 2015 – un concurs de promovare la instanţă

superioară, pentru ocuparea unui număr de două posturi de grefier cu studii superioare la Curtea de Apel Timişoara;

2. Promovarea personalului auxiliar de specialitate (grefier şi grefier arhivar) în trepte sau grade superioare, în data de 13 noiembrie 2015

3. Promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare , la data de 13.11.2015

4. La data de 26.11.2015 s-a organizat un examen de promovare în grad superior a funcţionarilor publici de la instanţele arondate Curţii de Apel Timişoara.În cursul anului 2014 au încetat activitatea un număr de 16 persoane –

personal auxiliar de specialitate şi conex, posturi care s-au ocupat în cursul anului 2015, în măsura în care a fost posibil, prin definitivarea unor persoane angajate pe perioadă determinată, conform art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 8/2007 sau prin valorificarea rezultatelor concursurilor susţinute, conform art. 24 alin. (2) din Hotărârea nr. 126/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii – pentru ocuparea posturilor de grefier, respectiv art. 211 din Hotărârea nr. 185/2007 a Consiliului Superior al Magistraturii – pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar şi personal conex. De asemenea, au încetat activitatea 1 muncitor - personal contractual şi 1 referent – funcţionar public – post pentru care s-a solicitat transformarea în post de consilier (la Tribunalul Caraş-Severin) şi s-a vacantat un post de consilier – funcţionar public la Tribunalul Arad prin reîncadrarea titularului în funcţia de manager economic ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens.

La începutul anului 2016, la Curtea de Apel Timişoara este vacant un post de grefier cu studii superioare, suplimentat la finele anului 2015, post aflat în procedură de ocupare prin promovare.

Cât priveşte structura posturilor de funcţionari publici – în schema de personal de la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara figurează 34 de posturi dintre care, la data de 1 ianuarie 2016 sunt vacante două posturi de consilier la Tribunalele Arad şi Caraş-Severin, posturi aflate în procedură de ocupare.

Cu referire la personalul contractual, din cele 38 de posturi, la începutul anului 2016 sunt ocupate 37 de posturi, fiind vacant postul de îngrijitor de la

35

Judecătoria Ineu, post pentru care s-a solicitat transformarea în post de şofer şi transferul postului astfel transformat la Curtea de Apel Timişoara.

B.3.b. La nivelul Curţii de Apel Timişoara statul de funcţii cuprinde la sfârşitul anului 2015 un număr de 152 de posturi, din care, un număr de 55 de posturi de judecător, iar personalul auxiliar de specialitate, personalul conex, personalul contractual şi funcţionarii publici ocupă împreună un număr de 97 de posturi împărţite pe categorii de personal, astfel:

- 64 de grefieri, din care 46 de grefieri cu studii superioare, 15 grefieri cu studii medii, 2 grefieri documentarişti şi un grefier statistician;

- 3 specialişti IT,- 9 grefieri arhivari;- 3 agenţi procedurali;- 2 şoferi;- 9 funcţionari publici;- 7 personal contractual.

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

1.4.1. Analiza pe secţii a activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă


În ceea ce priveşte indicatorul de eficienţă a activităţii secţiei constând în rata de soluţionare a dosarelor (operativitate), procentul de 119,75 % pentru materia cauzelor de drept civil propriu-zis şi cel de 136,76% pentru materia celor de dreptul familiei şi minori - încadrabile în gradul de eficienţă „foarte eficient” - îndreptăţesc concluzia că mobilizarea judecătorilor secţiei a fost exemplară, mai ales în cea de a doua parte a anului 2015 în intenţia – reuşită de altfel - de a depăşi rezultatul nesatisfăcător al primelor luni.

Calificativul de „foarte eficient” acordat gestionării stocului de dosare şi exprimat în procentul de 0,95%, este explicabil, pe de o parte, prin aceea că s-a realizat un management mai bun al şedinţelor de judecată (prin studiul temeinic al dosarelor, întocmirea notelor de şedinţă şi printr-o documentare adecvată în privinţa doctrinei şi jurisprudenţei) dar şi prin repunerea pe rol a dosarelor suspendate, ceea ce a condus la reducerea stocului de dosare înregistrat la

36

începutul anului (448 dosare) la aproape jumătate (241 dosare), la sfârşitul acestuia.

Cu referire la calificativul de „foarte eficient” (81,99%) acordat dosarelor din materia civilă propriu-zisă închise într-un an, acest rezultat reflectă situaţia gestionării lor mai bune în raport cu dosarele din materia minori şi dreptul familiei al căror calificativ este doar „eficient” reprezentat de proporţia 72,04%.

Explicaţiile pentru aceste rezultate înregistrate la finele anului 2015 – după ce la finele primului trimestru pentru ambele materii calificativul a fost „foarte eficient” (conform coeficienţilor de 95,75% şi respectiv 100%) ţin atât de deficienţele constate în modul de închidere a multora din dosare în programul ECRIS cât şi de aspecte de ordin legislativ intervenite în cursul anului 2015, cu impact asupra activităţii de judecată.

Pe de altă parte, au existat situaţii de imposibilitate a soluţionării a unor dosare în mai puţin de un an ca urmare a pronunţării în cursul anului 2015, de către Curtea Constituţională, a două importante decizii cu efect direct şi imediat asupra activităţii instanţei.

Este vorba despre Decizia nr. 12/2015 şi Decizia nr. 380/2015 care au declarat neconstituţionale textele din Legea nr. 198/2004 şi, respectiv, din Legea nr. 255/2010 raportat la art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, în ceea ce priveşte sintagma „la momentul efectuării expertizei” în raport cu care se stabileau până atunci despăgubirile pentru imobilele expropriate.

Întrucât în majoritatea covârşitoare a dosarelor cu un asemenea obiect aflate pe rolul secţiei expertizele efectuate la instanţele de fond avuseseră în vedere criteriul prevăzut în forma iniţială a textelor de lege menţionate, ca urmare a pronunţării acestor decizii, în toate aceste dosare s-a impus refacerea sau completarea expertizelor în sensul stabilirii despăgubirilor în raport cu data exproprierii, - criteriu temporal avut în vedere de Curtea Constituţională –, probe a căror administrare a prelungit durata de finalizare a judecării dosarelor.

Din moment ce procentul de operativitate caracterizează activitatea judecătorilor secţiei ca fiind foarte eficientă, nerealizarea la acelaşi parametru a indicatorului vizând numărul dosarelor închise într-un an rezultă că se datorează într-o mică măsură factorilor subiectivi ce ţin de o gestionare sau de o pregătire corespunzătoare a şedinţelor de judecată.

În ceea ce priveşte indicatorul referitor la redactarea hotărârilor peste termenul legal ce caracterizează activitatea din anul 2015 a Secţiei I Civile ca fiind „satisfăcătoare” pot fi identificate mai multe cauze ce explică acest lucru.

O primă cauză – despre s-a făcut vorbire anterior – este cea legată de modul de închidere în sistem a unor dosare soluţionate anterior anului 2015, care a alterat, de altfel, într-o măsură mai mare sau mai mică, toţi indicatorii de eficienţă a activităţii secţiei.

37

O altă cauză este omisiunea judecătorilor de a observa că în multe cazuri, datorită caracterului special al dispoziţiilor legale pe care se întemeiază anumite cereri, se impune nu numai soluţionarea lor cu celeritate ci şi redactarea hotărârilor în termene mult mai reduse decât cel de 30 de zile ( îndeobşte cunoscut în materie), termene pe care nomenclatoarele ECRIS le indică în mod expres.

În fine, o a treia cauză ce ţine tot de o conduită subiectivă vizează fie redactarea peste termen (justificată sau nu) de către judecători a conceptei hotărârii, fie tehnoredactarea ei peste termen de către grefieri (justificată sau nu) chiar dacă motivarea hotărârii de către judecător s-a făcut cu respectarea termenului legal.

În vederea îmbunătăţirii acestui criteriu de eficienţă au fost dispuse în cursul anului anumite măsuri care se impun a fi păstrate şi în continuare respectiv:

- verificarea, la sfârşitul fiecărei luni, pentru luna anterioară şi pentru luna în curs (în ipoteza cauzelor cu procedură urgentă) a situaţiei redactărilor/tehnoredactărilor, inclusiv a modului în care dosarul este închis în programul ECRIS.

- prezentarea lunară în şedinţele secţiei a situaţiei hotărârilor neredactate în termen pentru discutarea cauzelor care au permis acest lucru în vederea prevenirii lor în viitor.


Un prim indicator la care ne referim, reprezintă rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv ca fiind raportul dintre dosarele finalizate în perioada de referinţă şi dosarele nou intrate în aceeaşi perioadă de referinţă, cu menţiunea că aceşti indicatori la secţiei se referă distinct la cele două specializări respectiv, faliment şi litigii cu profesionişti.

- la faliment, valoarea indicatorului a fost de 109,52% - foarte eficient;- la litigii cu profesionişti, valoarea indicatorului a fost de 127,24% - foarte

eficient.

Operativitatea pe secţieNr. crt.

Secţia dosare intrate în

2015

dosare soluţionate

în2015

Operativitate %

1. Secţia a II-a Civilă 1670 1961 117,42

Operativitate pe judecător / dosare din Secția a II-a civilăNr. crt.

Numele şi prenumele

dosare intrate în 2015

dosare soluţionateîn 2015

Operativitate %

38

1 Marian Bratiş 163 208 127,602 Dorin Ilie Ţiroga 304 340 111,843 Anca Buta 305 330 108,194 Petruţa Micu 199 275 138,195 Ramona Ioţcovici 309 334 108,096 Maria Ofelia

Gavrilescu389 369 94,85

7 Romulus Adrian Stoian

288 329 113,04

8 Ştefan Lucaciuc 276 312 113,049 Maria Bacău 416 387 93,0210 Florin Moţiu 365 388 106,3011 Lucian Ciucur 386 400 103,62

Stocul de dosare în materia falimentului a avut valoarea de 156 dosare, din care mai vechi de un an - 0 dosare, valoare indicator - 0,00 %, rezultând gradul foarte eficient, în materia litigii cu profesionişti existând un stoc de 118 dosare, din care dosare mai vechi de un an 2 dosare, cu o valoare a indicatorului de 1,69 % ce s-a încadrat în gradul de eficienţă foarte eficient.

Un alt indicator vizează ponderea dosarelor închise într-un an, raportat la care în materia falimentului a reieşit o valoare a indicatorului de 96,70% încadrabilă în gradul foarte eficient, iar la litigii cu profesionişti cu o valoare de 78,74 % activitatea a fost încadrată la gradul eficient.

Litigiile cu profesionişti a presupus o soluţionare a cauzelor preponderent în faza de apel, ceea ce a implicat deseori administrarea de probe, gradul de complexitate a cauzelor fiind tot mai mare şi problemele de drept material şi de procedură dezbătute a determinat acordarea termenelor pentru soluţionarea excepţiilor, cererilor şi apărările părţilor, fiind efectuate deseori şi expertize judiciare.

Spre deosebire de rezultatele bune la indicatorii anteriori, situaţia este diferită în cadrul secţiei la indicatorul ce se referă la redactările peste termenul legal, întrucât din punct de vedere statistic, în materia falimentului dosare soluţionate prin hotărâre fiind de 1221 din care neredactate în termen un număr de 212 dosare, valoarea indicatorului fiind de 17,36 % rezultând grad de eficienţă satisfăcător, iar în materia litigii cu profesionişti, dosare soluţionate prin hotărâre fiind de 544 din care neredactate în termen un număr de 171 dosare, valoarea indicatorului fiind de 31,43 %, rezultând grad de eficienţă ineficient.

Referitor la această stare de fapt, trebuie precizat că în luna mai 2015 s-a întocmit un Raport privind constatările şi planul de măsuri referitoare la creşterea indicatorilor de eficienţă a activităţii Secţiei a II-a Civilă, în care s-a constatat că indicatorul „E. Redactările peste termen” nu exprimă realitatea activităţii secţiei. Din verificările efectuate rezultă că numai 20 de hotărâri au fost redactate peste termen, luând în considerare data pronunţării şi cea a închiderii poziţiei. În

39

aplicaţia STATIS numărul acestor hotărâri este de 166, rezultând o diferenţă negativă de 146 de hotărâri.

În vederea îmbunătăţirii activităţii Secţiei a II-a Civilă şi a creşterii gradului de realizare a indicatorilor de eficienţă, precum şi pentru a oferi o statistică care să reflecte cât mai fidel rezultatele obţinute de judecătorii secţiei, s-a propus între altele, următoarele măsuri:

Efectuarea la zi de către grefierii de şedinţă a operaţiilor electronice privind închiderea poziţiilor pentru fiecare dosare şi hotărâre, potrivit cerinţelor speciale de completare a câmpului descris în „Document final” şi verificarea închiderii acestei operaţiuni.

Măsura are scop eliminarea datelor nereale referitoare la stocul de dosare, dosare mai vechi de 1 an şi numărul hotărârilor redactate peste termen.

Verificarea de către preşedinţii completelor de judecată a modului de operaţionalizare a aplicaţiilor electronice din programul ECRIS referitoare la închiderea poziţiilor şi completarea corespunzătoare a câmpului „Document final”, de către grefierii de şedinţă, după redactarea hotărârilor.

Eliminarea numărului de hotărâri neredactate în termen se va realiza prin:a) creşterea frecvenţei verificărilor efectuate de grefierul şef al secţiei

asupra termenului de realizare a hotărârilor în concept de către grefierii de şedinţă;

b) întocmirea de către fiecare grefier de şedinţă a unei evidenţe la zi referitoare la numărul hotărârilor aflate în procedura redactării, pe complet de judecată şi judecător redactor, din care hotărâri în cauze urgente şi hotărâri în cauze de drept comun, cu indicarea pentru fiecare categorie a datei la care expiră termenul de redactare, închiderea poziţiei în aplicaţia ECRIS şi depunerea hotărârii la mapă;

c) efectuarea săptămânală de către grefierul şef al secţiei a unui control aplicat asupra respectării de către grefierii de şedinţă a termenului de redactare a hotărârilor în concept, a depăşirii termenului de motivare a hotărârilor de către judecătorii redactori şi asupra întocmirii şi ţinerii evidenţei arătate mai sus. Asupra aspectelor negative, grefierul şef de secţie va întocmi un raport care va conţine constatările rezultate din verificări, cauzele disfuncţiilor înregistrate, persoanele responsabile şi propunerile de măsuri, raport care va fi supus examinării preşedintelui secţiei:

d) verificarea de către judecătorii redactori a respectării de către grefierii de şedinţă a obligaţiilor regulamentare referitoare la termenul şi calitatea redactării hotărârilor în concept, data închiderii poziţiei dosarului în aplicaţia ECRIS şi completarea corespunzătoare a câmpului „Document final”;

e) asanarea evidenţei secţiei cu privire la dosarele înregistrate în sistem anterior introducerii aplicaţiei ECRIS privind închiderea prin document final a poziţiilor, pentru aducerea la zi a acestei evidenţe şi înlăturării statisticii nereale

40

referitoare la preexistenţa dosarelor nesoluţionate mai vechi de 1 (un) an şi a stocului de dosare. Această activitate se va realiza sub coordonarea grefierului şef de secţie, prin completarea poziţiilor corespunzătoare de către grefierii de şedinţă însărcinaţi să efectueze aceste activităţi.

Aceste măsuri au fost implementate ulterior, însă ele au fost incluse şi în evaluarea gradului de eficienţă pentru Semestrul I 2015, când de asemenea au fost analizate cauzele unor întârzieri la redactarea hotărârilor şi prin Adresa nr. 909/17.07.2015 s-a menţionat că se va proceda la:

- identificarea tuturor situaţiilor de neînchidere a documentelor în evidenţele ECRIS, respectiv derularea succesivă a tuturor operaţiunilor în sistem până la cea finală şi verificarea săptămânală de către grefierul şef secţie a acestor situaţii şi luarea măsurilor de derulare a operaţiunilor respective;

- identificarea posibilităţii de evidenţiere a acelor situaţii în care redactarea hotărârii a avut loc în termen şi s-au realizat şi operaţiunile în sistem, însă ulterior intervin redeschideri a documentelor ca urmare a necesităţii îndreptării unor erori de cifre, nume, date, caz în care sistemul de evidenţă modifică data redactării şi apreciază că ultima operaţiune efectuată este cea de referinţă, care însă nu corespunde cu data reală a redactării;

- prin raportare la cazul particular în care un magistrat deţine procentul cel mai mare al hotărârilor neredactate în termen, se impune a fi monitorizată activitatea de redactare a acestuia, a fi luată în considerare şi posibilitatea ca în perioada critică, pentru un interval temporar de timp, a se reduce numărul de cauze repartizate pentru redactare la acest magistrat şi preluarea lor de către ceilalţi membri al completului.

Ca atare, în Semestrul II al anului 2015 s-au realizat în cea mai mare parte obiectivele propuse şi au fost rezolvate o parte din cauzele de întârziere, ceea ce a determinat ca în Trimestrul IV să se ajungă la o creştere a gradului de eficienţă în cele două materii, după cum urmează: faliment – gradul eficient şi respectiv litigii cu profesionişti – gradul satisfăcător; aceşti noi indicatori nu reflectă pe deplin creşterea gradului de realizare a indicatorilor de eficienţă, urmând ca şi în anul 2016 să fie urmărit îmbunătăţirea lui, mai ales că Preşedintele Curţii de Apel Timişoara a emis Dispoziţia nr. 26/6.11.2015 având ca obiectiv exercitarea unui management administrativ-judiciar aplicat şi centralizat asupra metodelor destinate să înlăture disfuncţionalitatea referitoare la redactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti, ca urmare a Hotărârii nr. 24 din 2 noiembrie 2015 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Timişoara.

Prin această dispoziţie s-a implementat Planul de măsuri care a avut ca puncte de îndeplinit: monitorizarea permanentă a dosarelor la care s-a depăşit termenul de redactare, monitorizarea şi menţinerea unui echilibru permanent între numărul de dosare noi intrate pentru fiecare termen de judecată şi numărul de cauze soluţionate la acelaşi termen, crearea „timpilor liberi de redactare” a

41

hotărârilor anterior pronunţate şi neredactate, timpi cu frecvenţă constantă, periodică, după 2 sau 3 şedinţe de judecată ori la intervale de timp situate la 30-40 de zile de activitatea de judecată, creşterea eficienţei metodelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti cu termen de redactare critic, monitorizarea judecătorilor şi grefierilor de către preşedintele instanţei în mod permanent şi luarea la timp a măsurilor de remediere/corectare a deficienţelor înregistrate cu privire la numărul de dosare şi numărul de zile având termen de redactare depăşit.

c) Secţia penală

În cursul anului 2015 la Secţia penală s-au înregistrat următorii indicatori de eficienţă:

a. Rata de soluţionare a dosarelor calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate.

În perioada 01.01.2015 -31.12.2015 au fost înregistrate un număr de 3010 de dosare nou intrate şi au fost soluţionate un număr de 3557 de dosare cu un grad de eficienţă de 118,17% - foarte eficient.

b. Stocul de dosare la data de 31.12.2015 a fost de 409 dosare din care 1 dosar mai vechi de 1 an-valoare indicator 0,24%- grad de eficienţă-foarte eficient.

c. Ponderea de dosare închise într-un an. Dintr-un număr de 3557 dosare pronunţate la secţia penală au fost închise un număr de 3349 de dosare-valoare indicator 94,15 % - grad de eficienţă-foarte eficient.

e. Redactări peste termen. Dintr-un număr de 1978 de dosare soluţionate şi vizualizate în programul ECRIS la poziţia „hotărâre” un număr de 502 nu au fost redactate în termen, fiind o medie depăşire în zile de 156,28- valoare indicator 19,74 %-grad de eficienţă –ineficient.

Fiind efectuate verificări s-a constatat că datele din STATIS nu sunt reale, în ce priveşte numărul de hotărâri neredactate în termen, întrucât au fost incluse şi un număr mare de hotărâi care în realitate au fost redactate în termen însă urmare a efectuării unor menţiuni greşite în programul informativ ECRIS au rezultat date eronate cu privire la momentul în care acestea au fost redactate.

d) Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale

Cu referire la indicatorii de eficienţă a activităţii secţiei în perioada de referinţă – 01.01.2015 – 31.12.2015 în ceea ce priveşte gradul de eficienţă „Satisfăcător” la materia juridică „litigii de muncă”, în ceea ce priveşte capitol - Rata de soluţionare, analiza Curţii de Apel” – rubricile – dosare intrate -

42

soluţionate – se datorează faptului că în perioada 01.11 – 31.12.2015 pe rolul secţiei au fost înregistrate un număr de 440 dosare, din care un număr de 366 dosare au fost înregistrate în luna decembrie.

Aceste dosare s-au aflat în procedura administrativă a pregătirii judecăţii şi în mod obiectiv nu puteau fi soluţionate în cursul anului 2015 pentru că termenul de judecată nu se putea stabili decât în anul 2016.

Modul de evidenţiere a acestui indicator de eficienţă de către aplicaţia STATIS – ECRIS aşa cum este reglementat în prezent va face în mod inevitabil ca în situaţia în care se înregistrează un număr mare de dosare înaintate în căile de atac la sfârşitul perioadei de referinţă , în cazul nostru perioada noiembrie – decembrie, să se înregistreze un indicator scăzut chiar ineficient.

Considerăm că nu se pune problema existenţei vreunei deficienţe şi nici nu există posibilitatea luării unor măsuri legale pentru creşterea gradului de operativitate, din această perspectivă, atâta timp cât subzistă acest mod de calcul a indicatorului de mai sus, iar dispoziţiile legale şi regulamentare privitoare la înaintarea dosarelor în căile de atac trebuie respectate [art.136 alin. (1) şi alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti).

De asemenea considerăm că acest indicator în actualul mod de evidenţiere nu poate fi relevant atât timp cât poate face ca activitatea unei secţii, remarcabilă în decursul unui an, să apară „ineficientă” ca urmare a unor factori care nu pot fi influenţaţi în mod legal.

OPERATIVITATEA PE JUDECĂTORI

Numele şi prenumele Intrate2015

Soluţionate2015

Operativitate%

Maria Ana Biberea 486 474 97,53Florin Dogaru 473 458 96,82Ioan Jivan 228 239 104, 8Mircea Creţu 473 455 96,19Carmen Puşa Pârvulescu 465 445 95,69Camelia Lucaciuc 232 238 102,58Raluca Panaitescu 485 465 95,87Dumitru Popescu 452 440 97,34Vasilica Sandovici 463 445 96,11

În raport de aceste date, la nivelul secţiei s-a înregistrat la 31.12.2015 o operativitate de 97%.

Maria Ana Biberea, a participat la 27 de şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel şi recurs a rulat 640 dosare din care 486 la prim termen a pronunţat 474 dosare din care a redactat 244 dosare, având o operativitate de 97,53 %;

43

- Florin Dogaru, a participat la 26 de şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel şi recurs a rulat 627 dosare din care 473 la prim termen, a pronunţat 458 dosare din care a redactat 220 dosare, având o operativitate de 96,82%;

- Ioan Nicolae Jivan, a participat la 13 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel, 24 în recurs a rulat 333 dosare din care 228 la prim termen, a pronunţat 239 dosare din care a redactat 123 dosare, având o operativitate de 104, 8 %;

- Carmen Puşa Pârvulescu, a participat la 26 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel şi recurs, a rulat 619 dosare din care 465 la prim termen, a pronunţat 445 dosare, din care a redactat 223 dosare, având o operativitate de 96,19%;

- Raluca Panaitescu, a participat la 27 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel şi recurs, a rulat 639 dosare din care 485 la prim termen, a pronunţat 465 dosare, din care a redactat 233 dosare, având o operativitate de 95,87%. Dumitru Popescu, a participat la 27 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel şi în recurs, a rulat, a rulat 616 dosare din care 452 la prim termen, a pronunţat 440 dosare, din care a redactat 222 dosare, având o operativitate de 97,34%;

- Camelia Lucaciuc a participat la 13 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel, 24 în recurs, a rulat 338 dosare din care 232 la prim termen a pronunţat 238 dosare din care a redactat 107 dosare, având o operativitate de 102,58%

- Mircea Creţu, a participat la 27 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel, 24 în recurs, a rulat 626 dosare din care 473 la prim termen, a pronunţat 455 dosare, din care a redactat 206 dosare, având o operativitate de 96,19%.

- Vasilica Sandovici, a participat la 27 şedinţe de judecată de litigii de muncă şi asigurări sociale în apel, 24 în recurs, a rulat 605 dosare din care 463 la prim termen, a pronunţat 445 dosare, din care a redactat 220 dosare, având o operativitate de 96,11%.


În ceea ce priveşte operativitatea secţiei se constată o schimbare pozitivă, operativitatea pentru anul 2015 fiind de 209% conform evidenţei Statis, în timp ce pentru anul anterior – 2014 – a fost înregistrată o operativitate de numai 71,71%.

44

Principala cauză a creşterii semnificative a operativităţii a constat în reducerea importantă a volumului de activitate, în condiţiile în care în anul 2014 volumul de activitate al Secţiei contencios administrativ şi fiscal a fost de 15.270 dosare, dintre care 12.515 cauze noi şi 2755 dosare – stocul din anul anterior. Pe de altă parte, în anul 2015 volumul de activitate a fost de 8701 dosare, dintre care 3753 cauze noi şi 4948 stocul din anul anterior.

Se observă nu numai faptul că numărul de dosare nou înregistrate a scăzut de la 12.515 (2014) la 3753 (în 2015), dar şi faptul că s-a redus stocul de dosare la finele anului 2015, care a fost de 841 dosare, comparativ cu 4948 dosare – stocul la începutul anului 2015.

În ceea ce priveşte stocul de dosare, se observă, de asemenea soluţionarea în cursul anului 2015 a unui număr semnificativ de dosare din stocul anului anterior.

Astfel, stocul la 1 ianuarie 2015 era de 4948 dosare, iar la 31.12.2015 s-a înregistrat un stoc de numai 841 dosare, conform evidenţelor STATIS, reducerea numărului de cauze nou înregistrate permiţând judecătorilor secţiei să soluţioneze cauze din stoc.

Stocul de dosare a avut valoarea de 841 dosare, din care mai vechi de un an - 7 dosare, valoare indicator - 0,83 %, rezultând gradul foarte eficient.

Un alt indicator vizează ponderea dosarelor închise într-un an, a reieşit o valoare a indicatorului de 93,49% încadrabilă în gradul foarte eficient.

În ceea ce priveşte numărul de dosare soluţionate la nivelul Secţiei Contencios administrativ şi fiscal, în anul 2015 au fost pronunţate un număr total de 7860 de hotărâri, în timp ce în anul 2014 au fost pronunţate 10.828 de hotărâri (din care 1550 au fost pronunţate de judecătorii celorlalte secţii, iar 9278 au fost pronunţate de judecătorii secţiei de contencios administrativ şi fiscal). Scăderea numărului de hotărâri pronunţate la nivelul secţiei nu constituie un indice negativ, având în vedere faptul că s-a redus semnificativ numărul de cauze nou înregistrate, iar stocul de dosare s-a diminuat de la 4948 la 841 dosare.

În ceea ce priveşte indicatorul ce se referă la redactările peste termenul legal, întrucât din punct de vedere statistic, dosare soluţionate prin hotărâre fiind de 7639 din care neredactate în termen un număr de 752 dosare, valoarea indicatorului fiind de 9,84 % rezultând grad de eficienţă foarte eficient.

1.4.2. Analiza de ansamblu a activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Indicatorii de performanţă instituiţi în vederea măsurării eficienţei activităţii instanţelor conform Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 149/19.03.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii sunt următorii:

45

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

c) Ponderea dosarelor închise într-un an - reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de !a înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) - reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final;

Notă: acest indicator nu face obiectul prezentei analize, fiind exclus pentru curţile de apel.

e) Redactările peste termenul legal - reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre.

Rezultatul grafic al cumulării celor 4 indicatori de eficienţă a activităţii Curţii de Apel Timişoara în perioada analizată, astfel cum reiese acesta din aplicaţia statis-ECRIS este următorul:

Analiza centralizata indicatori eficienta activitate

SITUATIE STATISTICAE06.Q01 Indicatori ficienta, analiza CurteCRITERPerioada analizata: Început perioada{01.01.2015} - Sfârşit perioada{31.12.2015} DE CAUTARE

GRAD GENERAL DE EFICIENT FOARTE EFICIENT EFICIENT SATISFAC

ATOR E

01E

02E

03E

05

ORDINE DE

UMIRE CURTE DE APEL

FORTE EFICIENT

EFICIENT SAT

15SFACA

TORI

Curtea de Apel TIMISOARA

E

01E

02E

03E

05

Explicaţie rezultat:

46

Aşa cum se relevă din aplicaţia statis-Ecris, Curtea de Apel Timişoara înregistrează la finalul anului 2015 rezultatul foarte eficient, prin aportul parametrului „foarte eficient” privind operativitatea de soluţionare a dosarelor, reducerea stocului de dosare şi ponderea dosarelor închise într-un an, respectiv a parametrului „eficient” la indicatorul redactarea în termen a hotărârilor pronunţate.

Concluzie:În perioada analizată, Curtea de Apel Timişoara s-a încadrat în gradul de

performanţă „ Foarte eficient”. În continuare se vor prezenta datele statistice conţinute de aplicaţia

Statis - ECRIS aferente fiecărui indicator, precum şi scurte comentarii relative la reflecţiile asupra gradului de performanţă realizat, astfel:

A. Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate

În perioada anului 2015 Curtea de Apel Timişoara a înregistrat un număr de 11320 dosare nou intrate şi un număr de 16404 dosare soluţionate, rezultând o valoare a operativităţii de 144,91%, pe instanţă, încadrând Curtea de Apel Timişoara la acest indicator, în gradul „Foarte eficient”.

Definiţie indicator – Operativitatea se va calcula ca fiind raportul dintre dosarele finalizate în perioada de referinţă şi dosarele nou intrate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimată procentual.

Grade de eficienţă :1. Foarte eficient – peste 105%2. Eficient – între 100% şi 105%3. Satisfăcător – între 90% şi 100%4. Ineficient – sub 90%

Rata de soluţionare, analiza Curţii de Apel Timişoara

01.01.2015-31.12.2015TOTAL NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR GRAD DE EFICIENŢĂINTRATE SOLUTIONATE

11.320 16,404 144,91 % Foarte eficient

POZITIE MATERIE JURIDICA

NUMAR DOSARE01.01.2015-31.12.2015 VALOARE

INDICATORGRAD DE

EFICIENŢĂINTRATE SOLUTIONATE

1 Asigurări sociale 221 285 128,96 % Foarte eficient2 Civil 881 1055 119,75 % Foarte eficient

3 Contencios administrativ şi 3753 7890 210,23 % Foarte eficient

47

fiscal4 Faliment 1135 1243 109,52 % Foarte eficient

5 Litigii cu profesioniştii 536 682 127,24 % Foarte eficient

6 Litigii de muncă 1716 1599 93,18 % Satisfăcător7 Minori şi familie 68 93 136,76 % Foarte eficient8 Penal 3010 3557 118,17 % Foarte eficient

9 Proprietate Intelectuală 0 0 0,0 % -

SITUATIE01.Q01 Rata de STATSTICACRITERII DE CAUTARE soluţionare, anaizaCurte.Perioada analizata: Început perioada{01.01.2015} - Sfârşit perioada{31.12.2015}

NUMARDOSARE

VALOAREINDICATOR

SOLUTIONATE INTRATE FOARTEEFICIENT EFICIENT SATISFACATO

R INEFICIE

181217 1 2431 11 ,57

LISTA

REZULTATE

GRAD DE

EFICIENTAORD

NE

DENUMIRE CURTE DE APEL NUM DOSARESOLUTIONAT

EINTRAT

EFOARTEEFICIENT

EFICIENT

SATISFACATOR

INEFICIENT

1Curtea de Apel ALBA IULIA

10043 9215108,9

9%

2 Curtea de Apel BACAU 7948 8270 96,11%

3 Curtea de Apel BRASOV 5820 5511105,6

1%

4Curtea de Apel BUCURESTI

45093 38694116,5

4%

48

5 Curtea de Apel CLUJ 16810 13437125,1

0%

6Curtea de Apel CONSTANTA

6955 6735 103,27%

7Curtea de Apel CRAIOVA

17232 17570 98,08%

8 Curtea de Apel GALATI 7899 7727 102,23%

9 Curtea de Apel IASI 8018 7601105,4

9%

10 Curtea de Apel ORADEA 7731 7124108,5

2%

11 Curtea de Apel PITESTI 7927 7563 104,81%

12Curtea de Apel PLOIESTI

9583 9125105,0

2%

13Curtea de Apel SUCEAVA

8144 7308111,4

4%

14Curtea de Apel TARGU MURES

5334 5057105,4

8%

15Curtea de Apel TIMISOARA

16404 11320144,9

1%

Comentariu:

În intervalul de timp analizat, acest indicator s-a menţinut constant la nivelul „Foarte eficient”, valoarea indicatorului fiind poziţionat între procentele de 93,18 % şi 210,23%, rata dosarelor soluţionate plasându-se, la nivelul instanţei, la o valoare medie de 144,91%. Calificativul satisfăcător, cu un procent de 93,18%, la Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, materia litigii de muncă, nu se datorează activităţii depuse de judecători ci înregistrării în cursul lunilor noiembrie şi decembrie 2015 a unui mare număr de dosare noi, în apel, transmise de Tribunalul Timiş (440 de dosare, din care 336 dosare numai în luna decembrie), care urmează a parcurge etapa de regularizare/comunicare şi fixare a primului termen de judecată în intervalul de timp următor.

49

Totuşi, privit acest indicator prin luarea în considerare a rezultatelor aferente trimestrului IV al anului 2015, se constată că parametrul se ridică la foarte eficient, cu 173,56%, pe instanţă, respectiv, cu o valoare de 125,71% la Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, materia-litigii de muncă.

B. Stocul de dosare

La finele anului 2015, din totalul de 2343 dosare aflate în stoc, un număr de 12 dosare sunt mai vechi de 1 an. În consecinţă, Curtea de Apel Timişoara s-a încadrat în gradul „ Foarte eficient”.

Definiţie indicator - Stocul se va calcula ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe.

Grade de eficienţă :1. Foarte eficient – sub 5%2. Eficient – între 5% şi 10%3. Satisfăcător – între 10% şi 15%4. Ineficient – peste 15%

Vechime dosare în stoc, analiza Curţii de Apel Timişoara

31.12.2015

TOTAL NUMAR DOSAREVALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENŢĂ

IN STOCDIN CARE

MAI VECHI DE 1 ANI

2343 12 0,51 % Foarte eficient

POZITIEMATERIE JURIDICA

TOTAL NUMAR DOSARE31.12.2015

VALOARE INDICATOR

GRAD DE EFICIENŢĂ

IN STOCDIN CARE

MAI VECHI DE 1 ANI


3Contencios administrativ şi fiscal

841 7 0,83 %Foarte eficient

4 Faliment 156 0 0,00 % Foarte eficient5 Litigii cu

profesioniştii 118 2 1,69 % Foarte eficient

6 Litigii de muncă 499 0 0,00 % Foarte eficient7 Minori şi familie 15 0 0,00 % Foarte eficient

50

8 Penal 409 1 0,24 % Foarte eficient9 Proprietate

Intelectuală 0 0 0% -

SITUATIE STATISTICAE02.Q01 Vechime dosare in stoc, analiza CurteCRITERII DE CAUTAREStoc la data: 31.12.2015

NUMAR

DOSARE VALOAREINDICATO

R

GRAD DE EFCIENTA

IN STOC

DIN CAREMAI

VECHI DE1 AN

FOARTEEFICIENT EFICIENT SATISFACA

TORINEFICIE

NT

52259

1541 2,95%

ORDINE

DENUMIRE CURTE DE APEL

NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR

GRAD DE EFICIENTA

IN STOC

DIN CAREMAI VECHI

DE1 AN

FOARTEEFICIENT EFICIENT SATISFACA

TORINEFICIE

NT


2035 522,56

%

2Curtea de Apel BACAU

2552 100,39

%

3Curtea de Apel BRASOV

1551 312,00

%


17867 6963,90

%

5 Curtea de Apel CLUJ 3434 742,15

%


2834 762,68

%


4945 2444,93

%

8Curtea de Apel GALATI

2053 733,56

%

9 Curtea de Apel IASI 2258 783,45

%

10Curtea de Apel ORADEA

2060 321,55

%

11Curtea de Apel PITESTI

2523 130,52

%

12 Curtea de Apel 2565 21 0,82

51

PLOIESTI %13

Curtea de Apel SUCEAVA

1894 110 5,81%


1293 171,31

%


2343 120,51

%

16Curtea Militara de Apel BUCURESTI

52 23,85

%

Comentariu:

Gradul de eficienţă la acest indicator exprimă nivelul ridicat de atac al stocului scriptic de dosare, constituit din „stocul istoric”, reflectat de evidenţele statistice necorectate din anii anteriori, şi stocul real, reprezentat de numărul de dosare aflat pe rolul de jucată al instanţei, după corecturile aduse în lunile aprilie-iunie 2015.

C. Ponderea dosarelor închise într-un an

În perioada de referinţă, din totalul de 16404 dosare soluţionate, un număr de 15141 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 92,30%.

În consecinţă, la acest indicator, instanţa s-a încadrat în gradul „Foarte eficient”.

Definiţie indicator - reprezintă suma dosarelor soluţionate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă la o anumită instanţă, exprimată procentual.Grade de eficienţă :

1.Foarte eficient – peste 80%2.Eficient – între 70% şi 80%3.Satisfăcător – între 65% şi 70%4.Ineficient – sub 65%

Pondere dosare închise,analiza Curţii de Apel Timişoara

01.01.2015-31.12.2015TOTAL NUMAR DOSARE VALOARE

INDICATOR GRAD DE EFICIENŢĂSOLUTION. DIN CARE

52

INTR-UN AN

16.404 15.141 92,30 % Foarte eficient

POZITIEMATERIE JURIDICA

NUMAR DOSARE01.01.2015 - 31.12.2015 VALOARE

INDICATOR GRAD DE EFICIENŢĂSOLUTION. DIN CARE

INTR-UN AN



7890 7376 93,49 %Foarte eficient

4 Faliment 1243 1202 96,70 % Foarte eficient

5 Litigii cu profesioniştii 682 537 78,74 % Eficient

6 Litigii de muncă 1599 1485 92,87 % Foarte eficient7 Minori şi familie 93 67 72,04 % Eficient8 Penal 3557 3349 94,15 % Foarte eficient

9 Proprietate Intelectuală 0 0 - -

Pondere dosare închise intr-un an, analiza Curte

ITUATIEE03.Q01 Pondere dosare închise intr-un an, analiza Curte.CRTERII DE CAUTAREPerioada analizata: 01.01.2015 - 31.12.2015

GRAD GENERAL DE EFICIENTALOAE

INDICATOR

SATISFACATORINEFICIENTTOTAL

NUMAR DOSAREV

SOLUTIONATE DIN CAREINTR-UN

AN181217 164693

STATISTICA

LISTA REZULTATE

ORDINE DENUMIRE CURTE DE APEL

NUMAR DOSARE VALOAREINDICATOR

GRAD DE EFICIENTASOLUTIONATE

DIN CAREINTR-UN AN

FOARTEEFICIENT EFICIENT SATISF. INEFICIENT


10043 9752 97,10%

2 Curtea de Apel 7948 7657 96,34%

53

BACAU


5820 5589 96,03%


45093 35740 79,26%

5Curtea de Apel CLUJ

16810 14823 88,18%


6955 6494 93,37%


17232 16759 97,26%


7899 7690 97,35%

9Curtea de Apel IASI

8018 7554 94,21%


7731 7288 94,27%


7927 7472 94,26%


9583 9257 96,60%


8144 8019 98,47%


5334 5220 97,86%


16404 15141 92,30%


276 238 86,23%

Comentariu:

Indicatorul privind ponderea dosarelor închise într-un an se situează la nivel foarte eficient, datorită desfăşurării cu celeritate a activităţii administrativ-judiciare, dar şi corecţiilor aplicate în propria evidenţă asupra dosarelor soluţionate în termenul de un an dar închise ulterior acestui interval de timp, ceea ce a produs două categorii de efecte: pe de o parte, s-au înlăturat din evidenţă menţiunile neconforme, cu consecinţa aducerii la zi a dosarelor nesoluţionate într-un an, iar pe de altă parte, închiderea poziţiilor dosarelor asanate în evidenţele instanţei în semestru I şi II au determinat procente ridicate de dosare soluţionate într-un an.

D. Redactările peste termenul legal

54

În perioada de referinţă, din totalul de 14085 de dosare soluţionate, un număr de 2080 de dosare au fost redactate peste termen, determinând încadrarea instanţei în gradul „Eficient".

Definiţie indicator - reprezintă procentul instanţei respective de redactare peste termen a dosarelor finalizate cu document de tip final Hotărâre. Termenul de redactare este cel incrementat în nomenclatoarele Ecris.

Grade de eficienţă :

1 .Foarte eficient – sub 10%2.Eficient – între 10% şi 15%3.Satisfăcător – între 15% şi 25%4.Ineficient – peste 25%

Hotărâri redactate peste Termenul Legal, analiza Curţii de Apel Timişoara

01.01.2015-31.12.2015

DOSARE SOLUTIONATEVALOARE INDICATOR

MEDIEDEPASIREIN ZILE

GRAD DE EFICIENŢĂ

PRIN HOTARARE

DIN CARE NEREDACTATE IN TERMEN

14085 2080 14,77 % 160,57 Eficient

NR.CRT

MATERIE JURIDICA

DOSARE SOLUŢIONATE01.01.2015-31.12.2015

VALOARE INDICATOR


GRAD DE EFICIENŢĂ

PRIN HOTARARE


1 Asigurări sociale 281 60 21,35 % 103,15Satisfăcător

2 Civil 784 157 20,03 % 354,05Satisfăcător


7639 752 9,84 % 109,41Foarte eficient

4 Faliment 1221 212 17,36 % 88,23Satisfăcător

5 Litigii cu profesioniştii 544 171 31,43 % 420,82 Ineficient

6 Litigii de muncă 1563 211 13,50 % 64,80 Eficient7 Minori şi familie 76 15 19,74 % 475,53 Satisfăcăt

55

or8 Penal 1978 502 25,38 % 156,28 Ineficient9 Proprietate

Intelectuală - - - - -

Comentariu:Parametri înregistraţi la acest indicator trebuie evaluaţi prin luarea în

considerare a trimestrelor I şi II cănd, datorită erorilor şi omisiunilor înregistrate în sistemul de închidere a poziţiilor în aplicaţia ECRIS, pe parcursul anilor anteriori, dar şi a controlului redus asupra nivelului de încadrare a redactării hotărârilor judecătoreşti, valorile performanţelor s-au situat la cote scăzute.

Rezultatele bune înregistrate la acest parametru de performanţă, în special în ultimele 4 luni ale anului se datorează, eforturilor de închidere a poziţiilor restante din perioadele anterioare, dar, mai ales adoptării la nivelul Curţii de Apel Timişoara a două seturi de măsuri, ceea ce a condus la recuperarea restanţelor şi ţinerea sub control a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti.

Un prim set de măsuri a avut ca obiectiv principal aducerea la zi a evidenţelor din aplicaţia ECRIS, în special prin revenirea, controlul şi operarea închiderii poziţiilor incorect evidenţiate.

Un al doilea planl de măsuri a fost supus examinării Colegiului de conducere iar, mai apoi, adoptat prin Dispoziţia nr.26/06.11.2015 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Timişoara.

Conjugate, aceste măsuri au condus la creşterea parametrilor la performanţa „foarte eficient” în trimestrul IV al anului 2015.

Hotărâri redactate peste Termenul Legal, analiza Curţii de Apel Timişoara

01.10.2015-31.12.2015



GRAD DE EFICIENŢĂ

PRIN HOTARARE


4095 382 9,33 % 16,78 Foarte eficient

NR.CRT PERIOADA



GRAD DE EFICIENŢĂ

PRIN HOTARARE


101.10.2015-31.10.2015

1519 134 8,82 % 8,55Foarte eficient

201.11.2015- 30.11.2015

1413 133 9,41 % 31,17Foarte eficient

3 01.12.2015- 1163 115 9,89 % 9,71 Foarte eficient

56

31.12.2015

NR.CRT MATERIE

JURIDICA

DOSARE SOLUŢIONATE01.10.2015-31.12.2015

VALOARE INDICATOR


GRAD DE EFICIENŢĂ

PRIN HOTARARE


1 Asigurări sociale 76 4 5,26 % 4,75Foarte eficient

2 Civil 228 25 10,96 % 6,16 Eficient


1950 169 8,67 % 23,08Foarte eficient

4 Faliment 375 47 12,53 % 21,23 Eficient5 Litigii cu

profesioniştii 205 33 16,10 % 9,55 Satisfăcător

6 Litigii de muncă 572 27 4,72 % 6,11Foarte eficient

7 Minori şi familie 24 4 16,67 % 2,25 Satisfăcător8 Penal 665 73 10,98 % 11,63 Eficient

E. Analiza centralizata indicatori eficienta activitate

SITUATIE STATISTICAE06.Q01 Indicatori Eficienta, analiza CurteCRITERII DE CAUTAREPerioada analizata: Început perioada{01.01.2015} - Sfârşit perioada{31.12.2015}

FOARTE EFICIENT EFICIENT SATISFACATOR

INEFICIENT

E

01E

02E

03E

05

ORDINE

DENUMIRE CURTE DE APEL

GRAD DE EFICIENTA

FOARTE EFICIENT EF CIENTSATISFACAT

ORINEFICIENT

1

Curtea de Apel ALBA IULIA

E

01E

02E

03E

05

2Curtea de Apel BACAU

E

01E

02E

03E

05

57


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05

5Curtea de Apel CLUJ

E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05

9Curtea de Apel IASI

E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05


E

01E

02E

03E

05

F. Dosare nesoluţionate, mai vechi de 10 ani înregistrate în sistem

58

La finele anului 2015, Curtea de Apel Timişoara a raportat un număr de 3 dosare mai vechi de 10 ani, înregistrate în sistem, toate la Secţia I civilă.

1. Dosarul nr. 5006/C/2000 al Tribunalului Timiş a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 73/27.02.2001, însă, după 13 ani de la pronunţarea sentinţei o parte a declarat apel.

2. Dosarul nr. 7044/59/2004* ( înregistrat iniţial ca dosar 6255/2002 la care au fost conexate şi alte dosare) a fost soluţionat în primă instanţă prin sentinţa civilă nr. 2717/05.06.2003 a Judecătoriei Arad.

La data de 14.10.2004 Curtea de Apel Timişoara a suspendat judecata recursului, conform art. 47 din Legea nr. 10/2001.

Dosarul a rămas suspendat aproape 9 ani. Dosarul a fost repus pe rol din oficiu, în vederea perimării, la 10.12.2015 şi apoi la data de 21.01.2016, cauza a fost soluţionată.

3. Dosarul nr. 2298/59/2014* (număr iniţial 7959/C/2000) a fost înregistrat la Curtea de Apel Timişoara la data de 27.03.2014 ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare, dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 2240/05.06.2013.

La data de 10.09.2014 s-a dispus suspendarea cauzei conform art. 2551

c.pr.civ. La un an după această dată, 10.09.2015, pârâţii-apelanţi au depus cerere de repunere pe rol.

Judecarea apelului în primul ciclu procesual a fost suspendată mai bine de 7 ani ( de la data de 14 mai 2004 la data de 13 septembrie 2011).

În final, se remarcă faptul că, în prezent, Curtea de Apel Timişoara înregistrează doar un singur dosar pe rol având o vechime în sistem mai mare de 10 ani.

1.5. Problemele generale de management ale instanţei

1.5.1. Organele manageriale ale Curţii de Apel Timişoara

Managementul administrativ-judiciar operativ al Curţii de Apel Timişoara este asigurat, potrivit organigramei instanţei, de preşedintele Curţii de Apel, ajutat de un număr de doi vicepreşedinţi ai Curţii de Apel, cinci preşedinţi de secţii, corespunzător celor cinci secţii constituite în cadrul acestei curţi de apel, şi prim-grefierul instanţei ajutat de grefierii şefi de secţii. Managementul administrativ-judiciar deliberativ al Curţii de Apel Timişoara este exercitat de Colegiul de conducere al instanţei, colegiu constituit

59

din 7 membri, dintre care 6 membri aleşi prin vot de către judecătorii Curţii de Apel şi un membru de drept – preşedintele acestei instanţe. Managementul administrativ – financiar este exercitat de preşedintele Curţii de Apel, unul dintre vicepreşedinţii delegaţi de preşedinte cu astfel de atribuţii, de managerul economic şi managerul public ai acestei instanţe.

În cursul anului 2015 funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Timişoara a fost ocupată de doamna judecător Erica Nistor, preşedintele numit al acestei instanţe, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1392/2014.

Una din funcţiile de vicepreşedinte de la nivelul Curţii de Apel Timişoara a fost ocupată cu începere de la data de 15.07.2013 de doamna judecător Camelia Lucaciuc, numită prin Hotărârea nr. 671/2013 a Consiliului Superior al Magistraturii, iar în cea de-a două funcţie de vicepreşedinte a fost numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 550/2015 domnul judecător conf. univ. dr. Marian Bratiş, cu începere de la data de 01.07.2015.

Conducerea secţiilor Curţii de Apel Timişoara, a fost asigurată în anul 2015, după cum urmează:

- Preşedinte secţia I civilă – domnul judecător Lucian Lăpădat – numit cu începere de la data de 08.10.2012, până la data eliberării sale din funcţia de judecător, prin pensionare – 14.10.2015, după care, a fost numită în funcţia de preşedinte al acestei secţii doamna judecător Calai Daniela Rodica, prin hotărârea nr. 866/2015, cu începere de la data de 28.10.2015.

- Preşedinte secţie penală şi pentru cauze cu minori şi de familie – domnul judecător Constantin Costea – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 766/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

- Secţia a II-a civilă a fost condusă de domnul judecător Marian Bratiş – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 443/26.03.2014, până la data de 01.07.2014, dată de la care a fost numit vicepreşedinte. Cu începere de la data de 08.07.2015, secţia a fost condusă de domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga, numit cu delegaţie prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 587/2015.

- Preşedinte secţie de contencios administrativ şi fiscal – domnul judecător Răzvan Pătru – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 767/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

- Preşedinte secţie litigii de muncă şi asigurări sociale – domnul judecător Ioan Nicolae Jivan – numit prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 768/18.07.2013, cu începere de la data de 18.07.2013.

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Timişoara a funcţionat pe întreaga durată a anului 2015 cu numărul complet de membrii, fiind constituit din: 1 - preşedinte - judecător Erica Nistor, preşedintele Curţii de Apel Timişoara;

60

2 - membru – judecător Marian Bratiş, vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, înlocuit la expirarea mandatului de domnul judecător Florin Moţiu începând cu 14. 12 2015; 3 - membru – judecător Carmen Pârvulescu, preşedintele Secţiei de litigii de muncă şi asigurări sociale; 4 - membru – judecător Răzvan Pătru, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal; 5 - membru – judecător Florentina Pârvu, din cadrul Secţiei penale; 6 - membru – judecător Dorin Ilie Ţiroga, din cadrul Secţiei a II-a cvilă; 7 - membru – judecător Ruxandra Codrea, din cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Funcţia de prim-grefier al Curţii de Apel Timişoara este ocupată prin numirea, pe bază de concurs, a doamnei Floare Nyiredi, pentru un mandat de 5 ani, prin Decizia nr. 150/20.11.2014 emisă de preşedintele Curţii de Apel Timişoara.

Funcţia de manager economic este exercitată de doamna Dana Ţăran conform numirii sale prin Decizia nr. 141/A/IX/I/06.06.2005.

Curtea de Apel Timişoara dispune şi de un manager public, funcţia fiind ocupată de doamna Megan Rosana, conform Deciziei nr. 103/07.07.2014.

Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Timişoara, organ deliberativ al judecătorilor instanţei, fără atribuţii manageriale administrativ-judiciare, a avut spre dezbatere activitatea desfăşurată de instanţă în anul 2014, alegerea unor noi membri în Colegiul de conducere al instanţei, analizarea unor propuneri de modificare a legilor de organizare a justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi dezbaterea unor probleme de drept din domeniul jurisprudenţei instanţelor Uniunii Europene şi al cooperării judiciare intra-comunitare în materie civilă şi penală.

1.5.2. Exercitarea funcţiilor specifice managementului judiciar de către organele manageriale ale Curţii de Apel Timişoara

Preşedintele Curţii de Apel Timişoara exercită în mod direct, în calitate de

manager al Curţii de Apel şi al instanţelor din circumscripţia acesteia, toate funcţiile manageriale referitoare la conducerea, organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor administrativ-judiciare şi administrativ-financiare necesare pentru buna funcţionare a acestor instanţe, fiind ordonator secundar de credite şi preşedinte al Colegiului de conducere al Curţii de Apel Timişoara.

Vicepreşedinţii Curţii de Apel Timişoara exercită managementul administrativ-judiciar şi administrativ-financiar al instanţei în domeniile de operaţionare delegate acestora de către preşedintele Curţii de Apel, prin ordin de

61

serviciu şi dispoziţii emise în executarea hotărârilor adoptate de Colegiul de conducere al instanţei, pentru a susţine managementul general exercitat de preşedintele Curţii de Apel.

Preşedinţii de secţii din cadrul Curţii de Apel Timişoara exercită managementul administrativ-judiciar la nivelul secţiilor, în special cu privire la organizarea, coordonarea, comunicarea, controlul şi reglarea activităţii administrativ-judiciar desfăşurate de judecătorii şi grefierii repartizaţi în cadrul acestor secţii.

Prim grefierul Curţii de Apel Timişoara exercită managementul administrativ-judiciar cu privire la personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex al instanţei, în conformitate cu dispoziţiile regulamentare şi ordinele preşedintelui Curţii de Apel, respectiv, cu dispoziţiile date de vicepreşedinţii instanţei, potrivit atribuţiilor delegate în legătură cu repartizarea, organizarea, conducerea, coordonarea, pregătirea profesională, reglementarea şi controlul activităţilor specifice desfăşurate de personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex.

Managerul economic al Curţii de Apel Timişoara exercită, pe baza dispoziţiilor date de preşedintele Curţii de Apel, managementul economic şi administrativ-financiar al instanţei cu privire la organizarea, coordonarea şi controlul departamentului economico-financiar şi administrativ, în vederea planificării şi asigurării resurselor bugetare necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei, a eficientei gestionări a bunurilor puse la dispoziţia instanţei şi corectei organizări a evidenţei contabile a acesteia, precum şi a obţinerii unei bune execuţii bugetare a resurselor financiare alocate.

Managerul public al Curţii de Apel Timişoara exercită, în special, managementul asupra proiectelor de finanţare europeană, potrivit domeniilor de activitate alocate justiţiei propuse a fi finanţate din fonduri ale instituţiilor Uniunii Europene.

La nivelul Curţii de Apel Timişoara în anul 2015 s-au exersat toate funcţiile managementului judiciar referitoare la prevederea activităţilor administrativ-judiciare şi administrativ-financiare necesare, la conducerea, comunicarea, organizarea, coordonarea şi controlul acestor activităţi, acordându-se o atenţie permanentă creşterii indicatorilor de performanţă a judecătorilor, secţiilor şi instanţei în ansamblul său.

În vederea realizării acestor deziderate aparatul managerial al Curţii de Apel Timişoara a exersat un management participativ, una dintre formele de management compatibilă cu structura personalului din sistemul instanţelor judecătoreşti şi cu specificul activităţilor administrativ-judiciare desfăşurate de aceste instanţe.

Acest tip de management a avut ca destinatari atât managerii şi judecătorii din cadrul Curţii de Apel Timişoara, cât şi managerii instanţelor arondate acestei

62

Curţii de Apel, prin angajarea acestor destinatari în participarea la activităţile de evaluare a performanţelor specifice, la remedierea disfuncţiilor apărute şi la propunerea unor soluţii de remediere sau de perfecţionare a unor domenii şi sectoare deficitar reglementate prin regulamente specifice.

Se înscrie în conţinutul acestui tip de management judiciar caracterul deschis şi transparent al dezbaterilor Colegiului de conducere, astfel; informarea judecătorilor instanţei asupra ordinii de zi propuse pentru dezbatere; consultarea acestora prin intermediul membrilor colegiului de conducere asupra problemelor de pe ordinea de zi şi a posibilităţii de a contribui cu propuneri proprii; invitarea judecătorilor care nu au calitatea de membri, la şedinţele colegiului de conducere, pentru a susţine solicitările propuse; comunicarea prin publicare pe pagina de intra-net a instanţei a tuturor hotărârilor adoptate de colegiul de conducere, precum şi a dispoziţiilor preşedintelui instanţei referitoare la coordonarea sau reglementarea unor activităţi.

De asemenea, în vederea pregătirii propunerilor de acte decizionale, au fost atraşi vicepreşedinţii Curţii de Apel şi preşedinţii de secţii ai instanţei, prin invitarea acestora la şedinţele Colegiului de conducere, dar şi prin organizarea unor şedinţe tehnice operative destinate rezolvării eficiente a unor probleme curente de organizare, coordonare sau control.

În raport cu managerii instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, acelaşi management participativ este ilustrat de întâlnirile trimestriale organizate de preşedintele Curţii de Apel cu preşedinţii Tribunalelor Arad, Timiş şi Caraş-Severin, respectiv, în mod distinct, cu preşedinţii judecătoriilor arondate acestor tribunale, în vederea identificării gradului de realizare a performanţelor specifice, a problemelor organizatorice, a gradului de valorificare a resurselor umane şi materiale, precum şi a sprijinirii acestor instanţe cu privire la remedierea disfuncţiilor, realizarea indicatorilor de eficienţă, la asigurarea infrastructurii şi a resurselor umane deficitare.

În cadrul exercitării funcţiei manageriale privind planificarea/prevederea activităţilor administrativ-judiciare se evidenţiază următoarele acţiuni întreprinse la începutul anului 2015:

măsuri la compartimentul IT de a se introduce obiectul secundar; în cadrul managementului de caz se impune a fi luate măsuri de fiecare

judecător din cadrul secţiei; preschimbarea termenelor de judecată pe fiecare complet, din trimestrul III

2015 (septembrie, octombrie) şi aducerea lor în primul semestru al anului 2015;

monitorizare a cauzelor pe acest semestru care au ca obiect taxe de poluare+dobânzi;

63

realizarea unei permanenţe în rândul grefierilor, în sensul că vor asigura constituirea completului cu grefieri de la alte secţii, prin rotaţie, pentru cauzele de taxe de poluare+dobânzi;

celelalte cauze (contencios administrativ şi contencios fiscal) vor fi gestionate cu grefieri de la Secţia Contencios administrativ şi fiscal;

suplimentarea numărului de judecători la Secţia Contencios administrativ şi fiscal, pentru 1 an de zile, cu încă 3 judecători de la secţiile la care volumul de activitate permite acest lucru, urmând ca noul complet să judece cauze de contencios administrativ şi contencios fiscal;

compunerea completelor să se realizeze cu doi judecători de la Secţia Contencios administrativ şi fiscal şi un judecător din secţiile I şi a II-a civilă;

până la sfârşitul lunii martie, preşedinţii secţiilor I şi II civile să aducă la cunoştinţa colectivului de judecători din cadrul secţiei posibilitatea de a trece la Secţia Contencios administrativ şi fiscal şi să obţină acordul acestora, în caz contrar se vor utiliza criteriile de realocare a judecătorilor de la o secţie la alta prevăzute la art. 221 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare

preschimbarea termenelor trebuie să se realizeze până la 31 martie 2015, sens în care Domnul judecător Răzvan Pătru va prezenta o nouă situaţie cu termenele schimbate;

până la 1 iulie 2015 se va monitoriza lunar volumul de dosare înregistrate la Secţia Contencios administrativ şi fiscal în vederea luării imediate a măsurilor ce se impun pentru gestionarea acestuia în mod eficient;

standardizarea hotărârilor pronunţate în cauzele având ca obiect taxe de poluare şi dobânzi la aproximativ 2 pagini.Tot astfel, în exercitarea funcţiei de coordonare, control şi reglare a unor

activităţi administrativ-judiciare referitoare la respectarea datei recomandate de aplicaţia ECRIS, având în vedere adresa nr. 5030/IJ/39547DIJ/2014 din 26.03.2015 a Inspecţiei Judiciare privind adoptarea unor măsuri la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor arondate pentru punerea în aplicare a Hotărârii nr. 114/18.02.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a hotărât continuarea implementării Hotărârii nr. 718/03.07.2014 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel cum a fost modificată, precum şi monitorizarea aplicării măsurilor dispuse prin această hotărâre, precum şi Hotărârile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Timişoara nr. 7/17.03.2015, nr. 11/21.04.2015, nr. 12/22.04.2015 şi nr. 13/23.04.2015, Conducerea Curţii de Apel Timişoara a dispus un set de măsuri cu privire la:

Stabilirea unui interval de timp cuprins în 1 – 10 zile, în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii. Aceste termene vor fi utilizate în practică de Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia Litigii de

64

muncă şi asigurări sociale şi de Secţia de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Timişoara.

Supravegherea lunară a numărului de cauze de acelaşi tip pe Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi sesizarea din timp a Colegiului de conducere pentru înfiinţarea pe secţiile civile a noi completuri pentru cauze având ca obiect „restituire taxe auto”. Responsabilul pentru această măsură este preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

Generarea unor rapoarte bilunare/lunare pentru fiecare complet de judecată, pentru dosarele în care urmează a se împlini data recomandată şi prezentarea acestora preşedintelui de complet.

Grefierul şef de secţie va urmări introducerea rezoluţiilor judecătorului în aplicaţia ECRIS şi preşedintele de secţie va verifica lunar respectarea datei recomandate, iar în caz de depăşire a „datei recomandate” se vor întocmi procese verbale care vor fi depuse la mapă, la primul grefier.

Întocmirea de rapoarte lunare privind dosarele în care data recomandată s-a depăşit fără a se fi demarat procedura scrisă şi dispunerea de măsuri administrative de către preşedinţii secţiilor civile.

Monitorizarea lunară, de către conducerea administrativ-judiciară a instanţei/secţiei a modalităţii de stabilire a datei recomandate şi a primului termen de judecată.

Desemnarea persoanelor responsabile cu întocmirea rapoartelor lunare şi prezentarea preşedintelui de secţie în vederea monitorizării şi dispunerii măsurilor necesare, astfel: Sub aspect tehnic, de generare a rapoartelor se desemnează Domnul Adrian Suru – specialist IT ; grefierului şef de secţie va comunica lunar preşedintelui de secţie, situaţiile de încălcare a dispoziţiilor art. 200 alin. (1) şi art. 201 alin. (3) C. pr. civ., privitor la data recomandată şi primul termen de judecată; preşedintele de secţie va comunica, trimestrial, colegiului de conducere situaţiile menţionate în vederea analizării măsurilor ce se impun.

Exerciţiul funcţiei manageriale referitoare la organizarea eficientă a activităţii Curţii de Apel Timişoara, pentru asigurarea unei proceduri comune de lucru privind respectarea dispoziţiilor regulamentare în materie, precum şi a modului de efectuare a repartizării aleatorii prin intermediul programului informatic ECRIS, prin Dispoziţia nr. 1330/2015, au fost implementate o serie de măsuri cu privire la:

identificarea obiectului cauzei şi a stadiului procesual de către grefierul şef de secţie sub supravegherea preşedintelui de secţie;

la modul de efectuare a repartizării aleatorii prin aplicaţia ECRIS;

65

redefinirea numelui tuturor completelor cu păstrarea componenţei acestora. Compunerea completelor de judecată cu aprobarea Colegiului de Conducere;

la elaborarea planificării de permanenţă se vor respecta dispoziţiile art. 98 alin. (5) şi urm. din ROIJ, în sensul că listele de permanenţă se întocmesc pe zile şi vor fi desemnaţi 3 judecători/zi în lista de permanenţă, cu excepţia secţiei penale, care datorită particularităţilor specifice materie va desemna 1 judecător/zi. Când judecătorul cauzei se află în incompatibilitate şi este desemnat un judecător din lista de permanenţă, se va încheia proces verbal privind includerea din lista de permanenţă a judecătorului care să înlocuiască judecătorul aflat în incompatibilitate. Acest proces verbal va trebui să fie bine motivat pentru a nu exista suspiciuni. Se impune organizarea secţiilor astfel încât recurgerea la planificarea de permanenţă să se facă numai în mod excepţional.Exercitarea activă a funcţiilor manageriale privind coordonarea,

comunicarea, controlul şi reglarea s-au pus în evidenţă, de asemenea, în scopul organizării eficiente a activităţii Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor din circumscripţia curţii de apel pentru asigurarea unei proceduri unitare de lucru în vederea ridicării gradului de performanţă şi înlăturării neregularităţilor care afectează în mod negativ indicatorul „hotărâri redactate peste termenul legal” din aplicaţia STATIS care atestă nerespectarea termenului de 60 de zile prevăzut de art. 342 C. pr. pen. pentru realizarea procedurii în cameră preliminară şi în scopul înlăturării acestor disfuncţionalităţi, atât la nivelul secţiei penale a Curţii de Apel Timişoara, cât şi la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara a fost adoptat un set de măsuri, prin Hotărârea nr. 20/06.10.2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Timişoara, iar prin Dispoziţia 14/16.10.2015 a preşedintelui Curţii de Apel Timişoara s-a dispus introducerea setului de măsuri centralizate pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor cu privire la procedura electronică de închidere a cauzelor în camera preliminară, conform prevederilor art. 342 – 348 C. pr. pen., constând în:

Continuarea instruirii grefierilor de şedinţă participanţi în cadrul completelor de judecată în procedura camerei preliminare, de către grefierii informaticieni, cu privire la instrumentarea corectă a aplicaţiei ECRIS în vederea obţinerii în mod real a finalităţii închiderii poziţiilor referitoare la dosarele înregistrate în camera preliminară.

Verificarea regularităţii respectării de către grefierii participanţi în cadrul completelor de judecată în camera preliminară precum şi de judecătorii de cameră preliminară a termenului de 60 de zile prevăzut de art. 342 Cod procedură penală pentru finalizarea activităţilor procesuale corespunzătoare camerei preliminare, concomitent cu verificarea închiderii poziţiei dosarului accesând câmpul deschis al aplicaţiei, în mod

66

corespunzător şi anume: „încheiere cameră preliminară ” sau, cumulat, „încheiere cameră preliminară” şi „hotărâre” în cazul restituirii dosarului la Parchet sau a soluţionării în alt mod a cauzei în cameră preliminară, în cadrul disp. art. 342-348 Cod procedură penală.

Efectuarea de controale semestriale cu privire la respectarea măsurilor dispuse mai sus de o echipă desemnată de preşedintele Secţiei penale a Curţii de Apel Timişoara.În exercitarea unui management administrativ-judiciar aplicat şi

centralizat asupra metodelor destinate să înlăture disfuncţionalitatea referitoare la redactarea în termen a hotărârilor judecătoreşti, la nivelul conducerii Curţii de Apel Timişoara a existat o preocupare continuă pentru înlăturarea rezultatelor negative înregistrate de sistemul Statis-ECRIS, cu privire la indicatorul „Redactarea peste termen a hotărârilor judecătoreşti” la nivelul instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, sens în care Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Timişoara prin Hotărârea nr. 24 din 2 noiembrie 2015 a adoptat un plan de măsuri în acest sens.

Ulterior, a fost emisă Dispoziţia nr. 26 din 06.11.2015 a preşedintelui Curţii de Apel Timişoara prin care a fost implementat un plan de măsuri privind eficientizarea activităţii instanţelor judecătoreşti din cadrul Curţii de Apel Timişoara sub aspectul redactării în termenele legale a hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

În esenţă, planul de măsuri se referă la : monitorizarea permanentă a dosarelor la care s-a depăşit termenul

de redactare, în scopul reducerii numărului de dosare conţinând hotărâri cu termen depăşit de redactare şi reducerea la 30 de zile a termenului de redactare a hotărârilor de la data pronunţării;

monitorizarea şi menţinerea unui echilibru permanent între numărul de dosare noi intrate pentru fiecare termen de judecată şi numărul de cauze soluţionate la acelaşi termen, în scopul reducerii probabilităţii de constituire fie a unui mare număr de dosare nesoluţionate, fie a întârzierii/depăşirii termenului de redactare, ca urmare a numărului mare de hotărâri pronunţate la termenul de judecată, precum şi a evitării stocurilor de hotărâri neredactate, precum şi a şedinţelor de judecată excesiv de încărcate sau scăpate de sub control.

crearea „timpilor liberi de redactare” a hotărârilor anterior pronunţate şi neredactate, timpi cu frecvenţă constantă, periodică, după 2 sau 3 şedinţe de judecată ori la intervale de timp situate la 30-40 de zile de activitatea de judecată, în scopul recuperării timpului de

67

redactare asupra hotărârilor pronunţate la termenele de judecată anterioare, pe un interval de 30 de zile, şi aducerea la zi a redactărilor restante; precum şi reducerii/neutralizării atât a numărului de hotărâri restante la redactare, cât şi a numărului de zile de depăşire a termenului redactărilor.

creşterea eficienţei metodelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti cu termen de redactare critic, în scopul evitării acumulării succesive de hotărâri neredactate şi depăşirilor majore a termenelor de redactare.

monitorizarea judecătorilor şi grefierilor de către preşedintele instanţei în mod permanent şi luarea la timp a măsurilor de remediere/corectare a deficienţelor înregistrate cu privire la numărul de dosare şi numărul de zile având termen de redactare depăşit.

O altă reflecţie a exercitării funcţiei manageriale privind coordonarea, însă, prin reglementare secundară, o reprezintă unificarea metodologiei întâlnirilor trimestriale de dezbatere a problemelor de drept care au generat o practică neunitară şi unificarea modului de lucru la nivelul Curţii de Apel Timişoara, prin Hotărârea nr. 24 din 2 noiembrie 2015 a Colegiului de Conducere, prin care a fost adoptat GHIDUL METODOLOGIC de implementare a circularei emisă de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la aplicarea Hotărârii nr. 725/13.10.2015, de modificare şi completare a Hotărârii nr. 148/2015 privind procedura de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale de dezbatere a problemelor de practică judiciară neunitară adoptate de Consiliului Superior al Magistraturii. Acest Ghid a fost implementat prin dispoziţia nr. 25/06.11.2015 a preşedintelui Curţii de Apel Timişoara.

În exercitarea prerogativelor manageriale de coordonare activităţii administrativ-judiciare a Tribunalelor Arad, Timiş şi Caraş-Severin, preşedintele Curţii de Apel Timişoara, judecător Erica Nistor, a stabilit întâlniri trimestriale cu preşedinţii tribunalelor din raza Curţii de Apel Timişoara, ocazie cu care au fost dezbătute următoarele teme:

Modul de realizare a obiectivelor din Planul managerial; Planul de măsuri privind realizarea obiectivelor cu termene de

implementare; Deficienţe constatate în activitatea instanţei urmare verificărilor

efectuate în baza art. 12 alin. (1) lit. d) şi h) şi art. 16 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi măsurile luate pentru eliminarea acestora;

Modul de gestionare a resurselor umane în vederea realizării unui management eficient al resurselor umane la tribunale şi la instanţele din circumscripţia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a

68

volumului de activitate raportat la fiecare persoană. Propuneri pentru suplimentarea/reducerea schemei de personal – art. 12 alin. (1) lit. h) din Regulament şi art. 16 alin. (1) lit. e) din Regulament;

Comunicarea pe verticală şi pe orizontală între preşedinţii de tribunale/judecătorii în vederea discutării şi adoptării unor soluţii unitare şi coerente la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara.

Raportul de activitate al tribunalului în trimestrul al doilea al anului 2015 privind indicatorii de eficienţă, aprobaţi prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1305/09.12.2014, a Secţiei pentru judecători, modificată prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149/19.03.2015 a Secţiei pentru judecători, doar sub aspectul unor chestiuni/probleme de interes imediat.

Date bilanţiere provizorii pentru anul 2015. Realizări şi perspective; Referinţe manageriale ale tribunalelor în raport cu cerinţele bugetare

şi de resurse umane pentru anul 2016;În exercitarea aceloraşi prerogative manageriale, preşedintele Curţii de

Apel Timişoara, judecător Erica Nistor a stabilit întâlniri cu preşedinţii judecătoriilor din raza Curţii de Apel Timişoara, ocazie cu care au fost dezbătute următoarele teme propuse de conducerea judecătoriilor astfel:

JUDECĂTORIA CHIŞINEU CRIŞ

crearea unei proceduri comune la nivelul Curţii de Apel Timişoara privind decontarea transportului lunar în interes de serviciu şi a călătoriilor în interes personal;

crearea unei proceduri comune la nivelul Curţii de Apel Timişoara de comunicare electronică a actelor procedurale, respectiv, întocmirea unui protocol standardizat la nivelul Curţii care să poată fi încheiat de fiecare instanţă cu diferite persoane juridice şi care să-şi producă efecte atât între părţile semnatare, cât şi faţă de celelalte instanţe din raza Curţii de Apel Timişoara

JUDECĂTORIA INEU Aspecte legate de Hotărârea CSM nr. 1305 din 9 decembrie 2014- Secţia pentru judecători privind aprobarea Raportului Grupului de lucru privind eficientizarea activităţii instanţelor, cu modificările aduse prin Hotărârea CSM nr. 149 din 19 martie 2015- Secţia pentru judecători ;

- Programul de lucru flexibil al judecătorilor (conform art. 88 alin. 1 din ROI) şi interpretarea acestuia raportat la Hotărârea de principiu relativ la programul de lucru flexibil, adoptată de CSM la data de 19.11.2013.

Judecătoria Caransebeş

restanţe la redactări, unificarea practicii privind redactarea/tehnoredactarea - utilizarea de modele în raport de obiectul hotărârii judecătoreşti;

analiza psihologică în mediul organizaţional pentru diminuarea stresului la locul de muncă - cooperarea pentru un management participativ şi muncă în echipă;

comunicarea pe toate planurile; intrarea în vigoare a prevederilor legale amânate pentru anul

69

2016 - cererile de apel sau recurs - atribuţiile preşedintelui de instanţă - art. 114 ind. 1 din R.O.I. - multiplică atribuţiile judecătorilor de fond şi suplimentează evidenţele instanţelor.

necesarul de resurse umane - Judecătoria Caransebeş nu are prevăzut în schema de personal posturi de agent procedural.

JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ

aspecte privind personalul – organizarea concursului pentru ocuparea postului de grefier arhivar, vacant de la începutul anului 2015;

aspecte privind infrastructura :- reparaţii la clădire (acoperiş, tencuială);- amenajarea spaţiilor necesare pentru aplicarea, începând cu 1

ianuarie 2016, a unor prevederi ale Codului de procedură civilă (camere de consiliu);

- înlocuirea/eficientizarea centralei termice;- înlocuirea centralei telefonice;- înlocuirea bazinului cu apă;- reparaţii şi igienizări interioare.

analiza posibilităţii de dotare a instanţei cu autoturism.

JUDECĂTORIA ORAVIŢA

Aspecte de management referitoare la logistica instanţei, astfel: amenajarea spaţiilor necesare cu destinaţie CAMERĂ CONSILIU, pentru

aplicarea la 01.01.2016, a unor prevederi ale Codului de procedură civilă;

analiza posibilităţilor de valorificare a spaţiului utilizat în trecut de Cartea Funciară, situat în aceiaşi clădire a Judecătoriei, compus din 5 încăperi, cu acces actualmente din stradă, din spaţiul public. Accesul în spaţiu ar fi optim valorificat prin căi de acces din cadrul clădirii Judecătoriei, zidite la data prezentei;

analiza posibilităţii de efectuare a reparaţilor la acoperiş, tencuială, igienizări interne ale imobilului;

analiza posibilităţilor de decolmatare a jgheaburilor clădirii situate la înălţimi mari, în spaţii înguste;

aspecte privind necesitatea completării schemei de personal al instanţei cu funcţia de agent procedural.

JUDECĂTORIA DETA

alocarea de fonduri pentru amenajarea unei noi săli de judecată şi a două camere de consiliu.

Pentru întâlnirea din data de 26.06. 2015 ordinea de zi a fost una comună pentru toate judecătoriile şi a vizat:

1. Indicatorii de performanţă din Raportul privind Starea justiţiei, înregistraţi în trimestrul al II-lea ;.

2. Situaţia redactării hotărârilor judecătoreşti.

70

În exercitarea atribuţiilor manageriale ce vizează funcţia de control, sub componenta preventivă, în conformitate cu Planul de evaluare/verificare asupra calităţii serviciului instanţelor de judecată din raza Curţii de Apel Timişoara, respectiv a Curţii de Apel Timişoara şi în acord cu dispoziţiile art. 43, 47 din Legea nr. 304/2004, republicată, şi art. 10 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, prin Hotărârea nr. 3/19.01.2015 a fost aprobată tematica pentru trei controale, astfel:

1. Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, în dosarele penale;

2. Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;

3. Repartizarea aleatorie a cauzelor, aspectele relevante în domeniu.

De asemenea a fost aprobată componenţa a trei grupe de lucru, precum şi coordonatorul fiecărei grupe, astfel:

Grupa I-a Stoian Romulus Adrian - judecător Secţia a II-a civilă – Coordonator

de grupă Bogdan Laura - judecător Secţia penală Oberşterescu Gheorghe - judecător Secţia I-a civilă Panaitescu Raluca - judecător Secţia litigii de muncă şi asigurări

sociale Popescu Ştefania - judecător Secţia contencios administrativ şi fiscal

Grupa a II-a Ioţcovici Ramona- judecător Secţia a II-a civilă – Coordonator de

grupă Codrea Ruxandra - judecător Secţia contencios administrativ şi fiscal Martin Codrina Iosana - judecător Secţia penală Nica Ana Maria - judecător Secţia I-a civilă Popescu Dumitru - judecător Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale

Grupa a III-a Moţiu Florin Aurel - judecător Secţia a II-a civilă – Coordonator de

grupă Ionescu Flavius - judecător Secţia penală Istrate Monica - judecător Secţia contencios administrativ şi fiscal Rambu Rujiţa - judecător Secţia I-a civilă

71

Sandovici Vasilica - judecător Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale

A fost constituit un grup de lucru specializat în materie penală, care a efectuat controlul la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi a tribunalelor din raza sa de competenţă, conform pct. 1 din tematica de control privitoare la verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, cu următoarea componenţă:

Constantin Costea – Preşedinte Secţia – coordonator grup de lucru;

Martin Codrina Iosana - judecător Secţia penală; Bugarsky Gheorghe – judecător Secţia penală; Florenţa Flavia Maria – judecător Secţia penală. A fost constituit şi un alt grup specializat pentru pct. 5 din

tematica de control, cu privire la repartizarea aleatorie a cauzelor, aspecte relevante, astfel:

Lucaciuc Ştefan – judecător Secţia a II-a civilă – coordonator grup de lucru;

Roiescu Radu – specialist IT; Ghercea Paul Dan – specialist IT.

De asemenea a fost aprobată efectuarea unui control cu privire la respectarea dispoziţiilor legale şi regulamentare în ceea ce priveşte adoptarea hotărârilor de colegiu la nivelul tribunalelor arondate, control ce urmează a fi efectuat de membrii Colegiului de conducere.

Prin elaborarea unei agende de lucru, preşedintele Curţii de Apel Timişoara judecător Erica Nistor a supus atenţiei membrilor celor trei grupe de evaluare stabilite în Planul de evaluare/verificare asupra calităţii serviciului instanţelor de judecată din raza Curţii de Apel Timişoara, respectiv Curţii de Apel Timişoara, următoarele aspecte:

Cu referire la tema nr. 1 privind „Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, în dosarele penale având ca obiect:

Infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 din Legea nr. 562/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor;

Infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

Infracţiunile de contrabandă prevăzute de art. 270 şi art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României;

72

Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute în art. 181 – 185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Perioada supusă evaluării: Semestrul I al anului 2015:

perioada: 1 septembrie 2014 - 1 aprilie 2015; Termen de finalizare a raportului de control - 25 mai 2015.

Semestrul al II-lea al anului 2015: Perioada 1 aprilie 2015 – 30 noiembrie 2015; Termen de finalizare a raportului de control: 20 decembrie

2015.Verificarea a fost efectuată de către:

- La Curtea de Apel Timişoara: Constantin Costea – Preşedinte Secţia – coordonator grup de

lucru; Martin Codrina Iosana - judecător Secţia penală; Bugarsky Gheorghe – judecător Secţia penală; Florenţa Flavia Maria – judecător Secţia penală.

La tribunalele din raza Curţii de Apel Timişoara : grupa a I –a – Tribunalul Arad grupa a II –a – Tribunalul Caraş-Severin grupa a III – a – Tribunalul Timiş.

Obiective trasate au avut în vedere:1. Identificarea cauzelor mai vechi de un an având ca obiect infracţiunile din

tematică, a motivelor care au generat întârzieri în soluţionarea acestora, măsuri dispuse de judecător.

2. Măsuri dispuse din oficiu sau menţinute de judecător în vederea recuperării prejudiciului în cauzele supuse controlului (hotărâri pronunţate în perioada supusă controlului).

3. Analiza practicii judiciare la nivelul Curţii de Apel Timişoara privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor asigurătorii luate de procuror cu privire la infracţiunile obiect al controlului (hotărâri pronunţate în perioada supusă controlului).

4. Analiza modalităţii de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive în cazul măsurilor asigurătorii luate în perioada analizată pentru infracţiunile supuse controlului. Cu privire la tema nr. 2 referitoare la „Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor” s-a urmărit:

- Respectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti- Dosarele de mare corupţie, existente pe rolul tribunalelor şi instanţelor

arondate – activitatea vizează analiza dosarelor de mare corupţie din perspectiva

73

managementului de caz, cu indicarea distinctă a datei la care urmează a se împlini termenul de prescripţie pentru infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (în raport de noul Cod de procedură penală).

- Dosarele cu o vechime mai mare de 10 ani, aflate pe rolul tribunalelor şi instanţelor arondate – activitatea are ca obiect analiza dosarelor din perspectiva respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fiind avute în vedere toate dosarele care au o vechime în sistemul judiciar mai mare de 10 ani calculată în raport cu data primei înregistrări în sistemul judiciar, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel sau recurs).

- Dosarele cu o vechime între 5 – 10 ani, aflate pe rolul tribunalelor şi instanţelor arondate – activitatea are ca obiect analiza dosarelor din perspectiva respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fiind avute în vedere toate dosarele care au o vechime în sistemul judiciar între 5 – 10 ani calculată în raport cu data primei înregistrări în sistemul judiciar, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel sau recurs).

Perioada supusă evaluării: Semestrul I al anului 2015;

Termen de finalizare a raportului de control - 25 iunie 2015 . Semestrul al II-lea al anului 2015;

Termen de finalizare a raportului de control: 20 decembrie 2015.Efectuarea verificării se va face de către:- preşedinţii de secţie la Curtea de Apel Timişoara;- grupa a I –a – Tribunalul Caraş-Severin;- grupa a II –a – Tribunalul Timiş;- grupa a III – a – Tribunalul Arad.În vederea realizării scopului evaluării/verificării în discuţie, acela de

identificare, în concret, în activitatea fiecărei instanţe judecătoreşti a cauzelor care determină prelungirea ciclului procesual în discordanţă cu principiul soluţionării cauzelor cu celeritate, transpus, deopotrivă, ca o obligaţie profesională a magistraţilor, conform art. 10 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu referire la art. 98 şi urm. din Legea nr. 303/2004, republicată şi art. 5 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, grupele de lucru, care au avut în vedere următoarele obiective:

1. Termenele stabilite la înregistrarea cauzelor, precum şi măsurile dispuse în vederea pregătirii judecăţii

2. Identificarea motivelor care conduc la amânarea repetată a cauzelor judiciare

3. Respectarea termenelor de pronunţare şi redactare a hotărârilor judecătoreşti

4. Evidenţa şi situaţia dosarelor restante, în raport cu volumul cauzelor înregistrate

74

5. Evoluţia volumului cauzelor restante, în raport cu ultimele constatări/raportări transmise Inspecţiei Judiciare.

Cu referire la tema nr. 3 privind „Repartizarea aleatorie a cauzelor, aspecte relevante în domeniu” a dispus de următoarele coordonate:

Perioada supusă evaluării: 1 ianuarie 2015 – 1 iunie 2015;

Termen pentru întocmirea raportului final de control: 25 iunie 2015.

1 iunie 2015 – 1 septembrie 2015; Termen pentru întocmirea raportului final de control: 20

septembrie 2015. 1 septembrie – 30 noiembrie 2015;

Termen pentru întocmirea raportului final de control: 20 decembrie 2015.

Pentru efectuarea verificării s-a desemnat grupul de lucru constituit astfel: Lucaciuc Ştefan – judecător Secţia a II-a civilă – coordonator grup de lucru

Roiescu Radu – specialist IT şef Ghercea Paul Dan – specialist IT.Obiective:

respectarea dispoziţiilor regulamentare în materie; modul de efectuare a repartizării aleatorii prin intermediul

programului informatic ECRIS; deficienţe constatate; vulnerabilităţi; propuneri de remediere a deficienţelor constatate.

Raportul de control efectuat de judecătorii Curţii de Apel Timişoara – Grupa I, desemnaţi în vederea verificării activităţii instanţelor de judecată din raza Curţii, privind respectarea de către Tribunalul Caraş-Severin şi instanţele arondate a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, a fost înaintat conducerii Tribunalului Caraş-Severin pentru a fi analizat de preşedintele instanţei, urmând a lua măsurile propuse la nivelul Curţii de Apel Timişoara pentru înlăturarea deficienţelor constatate, care vizează următoarele aspecte:1. prelucrarea datelor din actul de control cu judecătorii instanţei prin analizarea

în concret a situaţiilor constatate;2. degrevarea parţială şi temporară a judecătorilor cu restanţe de atribuţii

extrajudiciare, astfel încât aceştia să se poată concentra exclusiv asupra activităţii de judecată;

3. monitorizarea strictă a restanţelor şi întocmirea unor planuri comune de recuperare a acestora;

75

4. stabilirea de către judecătorii cu restanţe a priorităţilor la redactare, dozarea eficientă a timpului de lucru, organizarea informaţiilor din dosare în fişe de lucru – care, ulterior, să fie valorificate în procesul de redactare.

5. în materie de insolvenţă, pentru accelerarea procedurilor şi pentru evitarea situaţiilor în care insolvenţa trenează datorită pasivităţii practicianului în insolvenţă, este recomandabil un control mai strict al activităţii administratorului/lichidatorului judiciar şi utilizarea, atunci când se impune, a mijloacelor de disciplinare puse la îndemâna judecătorului sindic de Legea insolvenţei – cum sunt: amenda judiciară sau înlocuirea, sancţiuni prevăzute de art. 22 din Legea nr. 85/2006, respectiv, art. 60 din Legea nr. 85/2014.

6. adoptarea unor măsuri specifice de gestionare a dosarelor restante, care să conducă la reducerea duratei procedurilor, în special a dosarelor trimise spre rejudecare (evidenţe proprii, fişe de şedinţă etc.); acordarea, în astfel de cauze, a unor termene de judecată mai scurte, chiar şi în afara şedinţelor de judecată planificate;

7. sancţionarea fermă a atitudinii procesuale a părţilor care nu urmăresc în mod activ soluţionarea cauzelor şi formulează repetate cereri de amânare; în aprecierea cererilor de amânare motivate de lipsa apărătorului este necesară, pe de-o parte, o atitudine mai fermă în analiza motivelor temeinicie invocate în susţinerea acesteia, iar, pe de altă parte, eficientizarea instituţiei substituirii - care trebuie să devină una efectivă şi nu doar formală cum pare a fi în prezent (substituirea reducându-se, de cele mai multe ori, la solicitarea de către substituent a unui nou termen, pentru ca în cauză să participe avocatul titular);

8. clarificarea cadrului procesual (obiect, părţi, temeiuri de fapt şi de drept), încă din etapa procedurii prealabile, astfel încât la primul termen de judecată să poată fi declanşată cercetarea judecătorească;

9. studiul temeinic al dosarelor, astfel încât judecătorul să se poată pronunţa pe loc asupra condiţiilor de admisibilitate a probatoriilor solicitate în cauză, evitând prorogarea soluţionării unor astfel de cereri pentru termene viitoare; gestionarea probatoriilor, astfel încât să conducă la dezlegarea situaţiei litigioase; cenzurarea obiectivelor pentru expertiză formulate de părţi şi fixarea de către instanţă a unor obiective proprii;

10. sancţionarea conduitei neconforme a acelor participanţi la judecată, care provoacă întârzieri nejustificate ale procedurii; o problemă deosebită, sub acest aspect, pare să fie aceea a expertizelor ordonate în cauze, dat fiind faptul că experţii nu răspund/răspund cu mare întârziere la solicitările instanţei şi nu comunică motivele pentru care nu sunt în măsură să respecte a dispoziţiile formulate de judecători etc.;

76

11. îmbunătăţirea circuitului dosarelor în materie penală şi mai ales reducerea timpului în care dosarele aflate în procedură de cameră preliminară sunt restituite la instanţele de fond;

12.monitorizarea de către conducerile instanţelor a cauzelor mai vechi de un an şi comunicarea periodică a măsurilor luate pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Rapoartele de evaluare efectuate de judecătorii Curţii de Apel Timişoara – Grupa a II-a, desemnaţi în vederea verificării activităţii instanţelor de judecată din raza Curţii, privind respectarea de către Tribunalul Timiş şi instanţele arondate a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, au fost înaintat conducerii Tribunalului Timiş pentru a fi analizate în calitate de preşedinte al instanţei, urmând a lua măsurile propuse la nivelul Curţii de Apel Timişoara, pentru înlăturarea deficienţelor constatate, care vizează următoarele aspecte:

1. prelucrarea datelor din actul de control cu judecătorii instanţei prin analizarea în concret a situaţiilor constatate;

2. luarea încă de la înregistrarea dosarului a tuturor măsurilor necesare pentru soluţionarea cauzei, măsuri care nu necesită dezbaterea în condiţii de contradictorialitate, inclusiv formularea şi soluţionarea cererilor de abţinere potrivit dispoziţiilor art. 97 – 99 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 387/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi repartizarea aleatorie a dosarului în ziua soluţionării incidentului procedural;

3. alocarea timpului necesar pentru studiul dosarelor, întocmirea fişelor de şedinţă;

4. sancţionarea conduitei culpabile a părţilor, avocaţilor şi altor participanţi la procesul penal, prin aplicarea dispoziţiilor art. 283 C. pr. pen. şi art. 284 C. pr. pen.;

5. pronunţarea asupra cererilor în probaţiune la termenele la care sunt formulate dacă instanţa dispune de toate elementele pentru a putea aprecia asupra utilităţii acesteia în condiţiile art. 100 C. pr. pen.;

6. stabilirea de obiective clare pentru efectuarea expertizelor la termenul la care proba a fost încuviinţată şi evitarea încuviinţării şi administrării probatoriului în rate, în situaţia în care utilitatea probei rezultă după administrarea probatoriului încuviinţat;

7. preschimbarea primului termen de judecată, în situaţia în care acesta este prea lung, având în vedere obiectul cauzei sau vechimea în sistem, potrivit dispoziţiilor art. 353 alin. (10) C. pr. pen., pentru a asigura o durată rezonabilă a procedurii şi preîntâmpinării împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale;

77

8. evitarea acordării unor termene lungi de amânare a pronunţării, în condiţiile în care acea cauză are o vechime mai mare în sistem;

9. monitorizarea de către conducerile instanţelor a cauzelor mai vechi de un an, inclusiv a celor desfiinţate cu trimitere spre rejudecare sub aspectul duratei rezonabile a procedurii precum şi a motivării în termen a hotărârilor judecătoreşti, cu precădere a celor în care s-au formulat căi de atac;

10. în vederea eficientizării activităţii judecătorilor de redactare a hotărârilor judecătoreşti, propunem redactarea sistematică, cronologică, a hotărârilor judecătoreşti, pentru a nu se consuma timp pentru un nou studiu al dosarelor, la motivarea lor;

11.Listarea periodică de către specialiştii IT a rapoartelor concepute de aplicaţia ECRIS, referitoare la depăşirea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti, precum şi prezentarea acestora grefierilor de şedinţă, pentru ca aceştia să verifice dacă restanţele semnalate de sistem sunt reale ori se datorează introducerii eronate a unor date în program, respectiv, judecătorilor, pentru ca aceştia să îşi poată evalua în permanenţă volumul de activitate, raportat la activităţile programate în viitor, prin comparare cu situaţia colegilor şi, după caz, să îşi elaboreze programe individuale de lucru, care să permită îmbunătăţirea activităţii din perspectiva acestui indicator;

12.generalizarea şi la nivelul instanţelor din raza de competenţă Tribunalului Timiş a registrului informatizat al dosarelor suspendate, conceput în cadrul Tribunalului/crearea unui program informatic care să genereze alerte asupra dosarelor suspendate la împlinirea unui termen de 6 luni de la data întreruperii cursului judecăţii, în vederea atenţionării şi responsabilizării fiecărui judecător asupra obligaţiei de a verifica situaţia acestor cauze şi a dispune măsurile necesare în vederea finalizării procesului;

13. generalizarea sistemului de rapoarte stabilit la nivelul Tribunalului Timiş, menit să asigure o imagine în timp real asupra volumului de dosare, a dinamicii acestuia, respectiv, asupra operativităţii în soluţionarea cauzelor;

14. soluţionarea cererilor de abţinere după casarea cu trimitere spre rejudecare de îndată, pentru a nu se cauza amânarea după stabilirea unui termen la acelaşi complet;

15.verificarea sistematică, la 6 luni, a dosarelor suspendate, indiferent care a fost temeiul suspendării;

16.acordarea unor termene mai scurte, de 2 săptămâni la dosarele care depăşesc 1 an vechime;

78

17.citarea părţilor pentru a administra dovezile privind menţinerea motivelor de suspendare din oficiu, încă de la stabilirea termenului pentru repunerea pe rol a cauzei în scopul efectuării unor verificări;

18.sancţionarea atitudinii procesuale a părţilor, în cauzele în care se justifică pentru a se asigura exercitarea cu bună credinţă şi la termen a drepturilor şi obligaţiilor în cadrul procesului;

19.studierea temeinică a dosarelor şi respectarea etapelor de derulare a procesului.

Rapoartele de control efectuate de judecătorii Curţii de Apel Timişoara, desemnaţi în vederea verificării activităţii instanţelor de judecată din raza Curţii, având ca temă „Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, în dosarele penale având ca obiect: infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 din Legea nr. 562/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor; infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; infracţiunile de contrabandă prevăzute de art. 270 şi art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute în art. 181 – 185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, au fost înaintate conducerii celor trei tribunale, respectiv Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş-Severin şi Tribunal Timiş pentru a fi analizate preşedinţii al instanţelor respectiv, urmând a lua măsurile propuse la nivelul Curţii de Apel Timişoara, precum şi cele pe care le consideră a fi necesare în vederea organizării eficiente a activităţii instanţei.

Măsurile propuse la nivelul Curţii de Apel Timişoara pentru înlăturarea deficienţelor privind durata de judecare a cauzelor vizează următoarele aspecte:

1. monitorizarea de către conducerile instanţelor a cauzelor mai vechi de un an şi comunicarea periodică a măsurilor luate pentru judecarea cauzelor într-un termen rezonabil;

2. prelucrarea datelor din actul de control cu judecătorii instanţei prin analizarea în concret a situaţiilor constatate cu luarea în considerare a propunerilor formulate prin actul de control;

3. analizarea de către Judecătoria Caransebeş a propunerii de înfiinţare a două complete specializate în materie penală.

4. Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la modalitatea de instrumentare a cauzelor, precum şi din perspectiva practicii instanţelor sub aspectul măsurilor dispuse pentru asigurarea recuperării prejudiciilor, în dosarele penale având ca obiect:

Infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 23 din Legea nr. 562/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor;

79

Infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

Infracţiunile de contrabandă prevăzute de art. 270 şi art. 271 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României;

Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene prevăzute în art. 181 – 185 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

5. Verificarea respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor;

- Respectarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti;- Dosarele de mare corupţie, existente pe rolul tribunalelor şi instanţelor

arondate – activitatea vizează analiza dosarelor de mare corupţie din perspectiva managementului de caz, cu indicarea distinctă a datei la care urmează a se împlini termenul de prescripţie pentru infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (în raport de noul Cod de procedură penală).

- Dosarele cu o vechime mai mare de 10 ani, aflate pe rolul tribunalelor şi instanţelor arondate – activitatea are ca obiect analiza dosarelor din perspectiva respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fiind avute în vedere toate dosarele care au o vechime în sistemul judiciar mai mare de 10 ani calculată în raport cu data primei înregistrări în sistemul judiciar, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel sau recurs).

- Dosarele cu o vechime între 5 – 10 ani, aflate pe rolul tribunalelor şi instanţelor arondate – activitatea are ca obiect analiza dosarelor din perspectiva respectării dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, fiind avute în vedere toate dosarele care au o vechime în sistemul judiciar între 5 – 10 ani calculată în raport cu data primei înregistrări în sistemul judiciar, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel sau recurs).

6. Repartizarea aleatorie a cauzelor, aspectele relevante în domeniu – activitatea va viza respectarea dispoziţiilor regulamentare în materie, modul de efectuare a repartizării aleatorii prin intermediul programului informatic, deficienţe, vulnerabilităţi, propuneri.

Un domeniu important de manifestare a managementului judiciar exersatUn domeniu important de manifestare a managementului judiciar exersat de preşedintele de preşedintele Curţii de Apel Timişoara l-a constituit exercitarea coordonată a funcţiei de control pe baza unei tematici de control destinată exclusiv pe baza unei tematici de control destinată exclusiv constatării modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale la nivelulconstatării modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale la nivelul tribunalelor din circumscripţia Curţii de Apel. tribunalelor din circumscripţia Curţii de Apel.

Controlul tematic a fost dispus prin Ordinul de serviciu nr. 31/11.11.2015 emis de Preşedintele Curţii de Apel Timişoara, cu aprobarea componenţei echipei de control şi a responsabilităţilor corespunzătoare prin Hotărârea nr. 26/09.11.2015 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Timişoara.

80

Tema controlului poartă denumirea de „Verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea Tribunalului Caraş-Severin”.

Controlul se înscrie în strategia generală a managementului organizaţional a Preşedintelui Curţii de Apel Timişoara pe perioada 2015 – 2017, potrivit competenţei conferite acestuia prin dispoziţiile art. 10 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin HCSM nr. 387/2005 (înlocuit de art. 7 din Regulamentul de ordine interioară aprobat prin HCSM nr. 1375/2015) şi art. 43 alin. (2), art. 46 alin. (1) şi art. 47 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Subiectul supus controlului managerial este Tribunalul Caraş-Severin, urmând ca, succesiv, acelaşi tip de verificări să fie întreprinse cu privire la Tribunalul Timiş şi Tribunalul Arad, în cursul anilor 2016 – 2017, în ordinea mai sus arătată.

Tematica de control, echipa de control şi responsabilităţile fiecărui membru al echipei de control, potrivit Ordinului mai sus arătat, sunt următoarele:

A) echipa de control desemnată are următoarea componenţă:- Judecător, conf. univ. dr. Marian Bratiş – Vicepreşedintele Curţii de

Apel Timişoara – membru al Colegiului de Conducere – coordonator al echipei de control;

- Judecător Camelia Lucaciuc – Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara;

- Judecător Răzvan Pătru – Preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal – membru al Colegiului de conducere al Curţii de Apel Timişoara;

- Judecător Ruxandra Codrea – judecător în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal – membru al Colegiului de conducere al Curţii de Apel Timişoara;

- Judecător Cristian Pup – coordonator al Biroului de informare şi relaţii publice al Curţii de Apel Timişoara;

- Informatician Adrian Suru

B) obiectul controlului tematic este definit astfel: „Verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor ce decurg din legi şi regulamente de către conducerea instanţei”, cu analizarea următoarelor aspecte:

Capitolul I - Asumarea responsabilităţilor şi verificarea aptitudinilor manageriale în ceea ce priveşte modul de organizare, coordonare şi control:

1. activităţii instanţei din perspectiva atribuţiilor prevăzute de regulamentul de ordine interioară al instanţelor;

2. atribuţiile de coordonare şi control a activităţii instanţelor din circumscripţie;

81

3. procedura de convocare a colegiului şi luarea hotărârilor privitoare la asigurarea bunei funcţionări a instanţei;

4. procedura de convocare a adunării generale. Responsabil: Judecător, Conf. univ. dr. Marian Bratiş – Vicepreşedintele Curţii de Apel

Timişoara Capitolul II - Folosirea adecvată a resurselor materiale şi umane.1. Resurse umane;Se analizează:– analiza situaţiei resurselor umane, ocuparea posturilor de personal şi

măsura în care acestea răspund necesităţilor instanţei prin raportare la volumul de activitate;

– repartizarea eficientă şi echilibrată a personalului pe compartimente de activitate, stabilirea atribuţiilor în raport de sectorul de activitate;

– întocmirea fişei postului; – evaluarea anuală a personalului auxiliar; – respectarea dispoziţiilor prin încetarea contractului de muncă în situaţia

îndeplinirii vârstei de pensionare.Responsabil: Judecător, Conf. univ. dr. Marian Bratiş – Vicepreşedintele Curţii de Apel

Timişoara 2. Resurse materiale;Se analizează:– dotările instanţei;

– demersurile conducerii în sensul asigurării condiţiilor materiale desfăşurării unei bune activităţi;

– execuţia bugetară. Responsabil: Judecător Camelia Lucaciuc – Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara Capitolul III – Comunicarea şi comportamentul conducerii cu judecătorii,

personalul auxiliar, procurorii, justiţiabilii, ceilalţi participanţi.Se verifică/analizează:– abilitatea preşedintelui şi vicepreşedintelui de prevenire, cunoaştere şi

gestionare a situaţilor tensionate; – activitatea biroului de informaţii şi relaţii publice, furnizarea informaţiilor

şi soluţionarea petiţiilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001;– asigurarea transparenţei activităţii prin:– asigurarea legăturii cu publicul şi mass-media;– modul de completare a registrului de evidenţă a petiţiilor şi registrului de

evidenţă pentru înregistrarea cererilor şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile de interes public şi activitatea birourilor de informare şi relaţii publice

82

în raport de dispoziţiile Legii nr. 544/2001 referitoare la accesul la informaţiile de interes public, privitor la modul de desemnare a persoanelor responsabile, evidenţe, organizare şi program cu publicul, termene de soluţionare, evaluări expert, aplicarea dispoziţiilor legale privind publicarea pe pagina de internet a instanţelor a informaţiilor prevăzute de art. 79 lit. d1 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, cazuri care să presupună exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi mod de gestionare).

Responsabil: Judecător Cristian Pup – coordonator al Biroului de informare şi relaţii

publice al Curţii de Apel Timişoara Capitolul IV - Modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a

cauzelor.Se verifică:– desemnarea persoanelor care răspund de repartizarea aleatorie a

cauzelor;– înregistrarea cauzelor, formarea dosarului electronic;– asigurarea repartizării aleatorii a dosarului în ordinea înregistrării

urmând a se avea în vedere intervalul de timp dintre data formării dosarului şi data repartizării dosarului;

– utilizarea aplicaţiei, sens în care se va urmări stabilirea (constituirea) completelor de judecată, asigurarea utilizării corecte a programului de repartizare aleatorie;

– componenţa completelor de judecată şi asigurarea continuităţii completului;

– modul de înlocuire şi respectare a planificării de permanenţă;– modul de soluţionare a incidentelor procedurale şi de constituire a

completului/repartizarea cauzei ca urmare a admiterii unor astfel de cereri,– transpunerea cauzei de la o secţie la alta;– repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare;– repartizarea cererilor de preschimbare;– repartizarea cauzelor în situaţia desfiinţării completului;– excepţiile de la repartizarea aleatorie;– mapele cuprinzând listingul repartizării zilnice;– registrul privind modificările aduse compunerii completului şi

repartizării dosarelor;– evidenţa soluţiilor privind abţinerea şi recuzarea. Responsabili: Judecător Răzvan Pătru – preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi

fiscal;

83

- Specialist IT Adrian Suru.Capitolul V - Aplicarea legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.Se verifică:– măsurile luate în vederea constituirii structurii de securitate, în

conformitate cu dispoziţiile legale privind protecţia informaţiilor clasificate, constituirea structurii de securitate, activitatea structurii, respectarea dispoziţiilor Hotărârii nr. 140 din 6.02.2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind aprobarea Regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţii clasificate, secrete de stat şi secrete de serviciu şi măsurile luate în vederea aducerii la îndeplinire a unor dispoziţii din respectiva hotărâre, evidenţa documentelor clasificate, desemnare persoanele responsabile.

Responsabil: Judecător Camelia Lucaciuc – Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara. Capitolul VI – Analiza parametrilor din aplicaţia STATIS.Se verifică:– indicatorii de performanţă înregistraţi de instanţă pe perioada vizată de

control;– măsurile de îmbunătăţire luate la nivelul conducerii instanţei.Responsabil: Judecător, Conf. univ. dr. Marian Bratiş – Vicepreşedintele Curţii de Apel

Timişoara.

Capitolul VII - Activitatea de coordonare exercitată de prim grefier Se verifică:- activităţile specifice de coordonare şi control, atribuţiile de întocmire

a fişelor posturilor grefierilor, vizare de luare la cunoştinţă (prin dată şi semnătură), păstrare de regulă, evidenţele specifice în legătură cu care le revin atribuţii directe, colaborare între prim-grefieri, dar şi între aceştia şi persoanele care asigură conducerile instanţelor, precum şi judecătorii cu funcţii de execuţie, atribuţiilor specifice care revin grefierilor-şefi/prim-grefierilor în Adunarea generală a judecătorilor şi Colegiile de conducere activitatea de secretariat.

Responsabil: Judecător Ruxandra Codrea – Judecător în cadrul Secţiei de contencios

administrativ şi fiscalControlul a vizat perioada 01.01.2014 – 10.11.2015 şi s-s desfăşurat la

Tribunalul Caraş-Severin în perioada 15.11 – 10.12.2015.Raportul final a fost depus la Cabinetul Preşedintelui Curţii de Apel

Timişoara, fiind comunicat Tribunalului Caraş-Severin şi Inspecţiei judiciare.

84

Inter-instituţional, Inter-instituţional, Curtea de Apel TimişoaraCurtea de Apel Timişoara a exersat a exersat funcţia managerialăfuncţia managerială de comunicare cu celelalte curţi de apel din Româniade comunicare cu celelalte curţi de apel din România, în scopul adoptării unor, în scopul adoptării unor practici judiciare unitare şi a unor practici manageriale comune, precum şi pentrupractici judiciare unitare şi a unor practici manageriale comune, precum şi pentru iniţierea unor măsuri de îmbunătăţire a cadrului normativ oferit de prevederileiniţierea unor măsuri de îmbunătăţire a cadrului normativ oferit de prevederile regulamentare privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti. regulamentare privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti.

Astfel, în perioada 10 – 11 septembrie 2015, Curtea de Apel Timişoara aAstfel, în perioada 10 – 11 septembrie 2015, Curtea de Apel Timişoara a organizat organizat întâlnirea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi managerilor economici aiîntâlnirea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi managerilor economici ai curţilor de apel din România, pe probleme de management judiciarcurţilor de apel din România, pe probleme de management judiciar management economico-financiarmanagement economico-financiar, , ocazie cu care au fost dezbătute următoarele teme propuse de curţile de apel:

1. Efectele produse în activitatea instanţelor de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148 din 19 martie 2015 privind procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute probleme de drept care generează practică neunitară. Necesitatea modificării acesteia – temă propusă de Curtea de Apel Braşov;

2. Posibilitatea delegării calităţii de ordonator secundar de credite către managerul economic prin prisma dispoziţiilor legale în vigoare şi a punctului de vedere exprimat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii –temă propusă de Curtea de Apel Iaşi;

3. Distribuirea posturilor de judecător şi grefier alocate suplimentar. Criterii şi punctaje sistemice de distribuţie - temă propusă de Curtea de Apel Timişoara

4. Aplicarea Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 473 din 13 mai 2015, privind modificarea dispoziţiilor art. 83 alin. (1) pct. 5 şi art. 100 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti: soluţii adoptate la disfuncţionalităţile apărute în generarea condicilor electronice; corelarea acestor dispoziţii cu dispoziţiile din Regulament privind obligativitatea unor condici separate - temă propusă de Curtea de Apel Constanţa.

5. Arhivarea electronică a dosarelor. Prezentare practică, realizată de Domnul Paul Domnul Dacian Stanciu - specialist IT Tribunalul Arad. Comunicarea actelor prin TDS, este o procedură de transmitere securizată a documentelor în format electronic – temă propusă de Curtea de Apel Timişoara.

Sesiunea s-a încheiat cu adoptarea unei minute care a fost înaintată Consulului Superior al Magistraturii.

Aceeaşi funcţie managerială a comunicării a fost exersată şi în raport cu personalul propriu al instanţei, în scopul identificării modului de receptare din partea acestui personal a deciziilor manageriale adoptate de aparatul managerial al Curţii de Apel Timişoara şi al identificării conţinutului informativ al feed-back-ului transmis de receptori cu privire la activitatea de management exercitată de persoanele şi organele manageriale ale acestei Curţi de Apel. Analiza nivelului de satisfacţie şi a percepţiei judecătorilor şi grefierilor cu privire la activitatea din

85

cadrul Curţii de Apel Timişoara în anul 2015, în urma completării chestionarului pus la dispoziţie de doamna Afiliopoaie Menghea Cristina – psiholog al acestei instanţe, şi a interpretării rezultatelor obţinute se desprind următoarele concluzii, astfel:

În ceea ce priveşte nivelul satisfacţiei magistraţilor şi grefierilor cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul instanţei, din rezultatele obţinute prin intermediul chestionarului, se poate sesiza că cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că sunt în mare parte mulţumiţi de aceasta şi oferă o percepţie în general pozitivă cu privire la factorii, resursele, procedurile şi rezultatele obţinute în cadrul instanţei.

Cea mai mare influenţă pozitivă pentru nivelul de satisfacţie în muncă, atât în ceea ce îi priveşte pe judecători cât şi pe grefieri, o au, în primul rând, judecătorii secţiei, apoi grefierii de şedinţă ai secţiei şi, nu în ultimul rând, conţinutul şi provocările activităţii pe care o desfăşoară. În schimb, majoritatea respondenţilor consideră că un efect negativ asupra satisfacţiei cu privire la activitate o are timpul de lucru avut la dispoziţie raportat la volumul de lucru din cadrul instanţei, un alt aspect problematic fiind reprezentat şi de termenele de realizare a activităţii. Aspectele activităţii care, în opinia celor mai mulţi dintre respondenţi, au un efect neutru asupra nivelului de satisfacţie cu privire la activitatea instanţei, sunt reprezentate de justiţiabili, colectivul de conducere, perspectivele de promovare şi imaginea instanţei.

Conducerea instanţei a fost apreciată în mod favorabil de către majoritatea respondenţilor, cu precădere în ceea ce priveşte faptul că are o viziune clară asupra misiunii şi obiectivelor instanţei, îşi îndeplineşte atribuţiile legate de îmbunătăţirea imaginii publice a instanţei, dar şi pentru faptul că a stabilit obiective cuantificabile şi scopuri clare la toate nivelele de activitate şi motivează colectivul pentru randament maxim. O direcţie organizaţională în care se recomandă cu necesitate luarea unor măsuri pentru optimizare o constituie cea privind luarea unor măsuri suplimentare pentru recunoaşterea meritelor în activitate.

Aspectele ce privesc resursele umane şi alte resurse din cadrul instanţei sunt apreciate, din nou, în mod favorabil, de către majoritatea respondenţilor. Cei mai mulţi dintre judecători şi grefieri au apreciat, faptul că sarcinile şi responsabilităţile fiecărui membru al colectivului sunt clar stabilite, precum şi faptul că sunt asigurate condiţii bune de lucru tuturor. De asemenea, este intens apreciat sistemul informatic, considerat a fi un sprijin eficient în munca zilnică. O direcţie în care se interveni pentru a veni în întâmpinarea unor aşteptări asociate unui aspect privitor la resursele umane este cea referitoare la asigurarea condiţiilor egale de muncă şi promovare pentru membrii colectivului, aspect resimţit, atât la nivelul judecătorilor cât şi al grefierilor.

86

Procesul muncii este apreciat în mod favorabil, răspunsurile oferite de către judecătorii şi grefierii ce au acceptat invitaţia de a completa chestionarul, sugerând că o direcţie pe care se pot iniţia optimizări este cea referitoare la analizarea în mod regulat şi luarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea aspectelor profesionale şi administrative.

Majoritatea judecătorilor şi grefierilor apreciază în mod pozitiv rezultatele activităţii desfăşurate în cadrul instanţei, considerând că, în primul rând, calitatea actului de justiţie şi a hotărârilor judecătoreşti este ridicată, instanţa atingându-şi obiectivele şi scopurile pe care şi le-a propus, precum şi faptul că justiţiabilii sunt trataţi în mod corect şi deschis, aspect cu referire la care un număr egal de respondenţi oferă şi răspunsuri cu intensitate maxim favorabilă. Pe de altă parte, jumătate din numărul respondenţilor prezintă reţineri în a oferi o opinie cu privire la nivelul de satisfacţie al justiţiabililor în raport cu performanţele instanţei ca serviciu public.

Fiind adresată invitaţia de a oferi, la sfârşitul chestionarului, câteva sugestii cu privire la măsuri ce pot fi luate pentru optimizarea performanţei instanţei, un număr redus de judecători şi grefieri au acceptat această invitaţie. Sugestiile oferite au fost împărţite în categorii, astfel:

- Gestionarea activităţii şi resurselor umane raportate la volumul de lucru (repartizarea corectă a judecătorilor pe secţii, stoparea creării de dosare artificiale prin disjungere pentru a justifica activitatea unei secţii, redistribuirea sau repartizarea optimă a resurselor umane şi a volumului de activitate pe secţii, suplimentarea personalului şi a spaţiilor destinate birourilor, să fie verificat volumul de activitate pentru fiecare, urmând ca acesta să fie repartizat în mod corect pentru fiecare secţie, reorganizarea completelor);

- Dezvoltare organizaţională şi profesională (continuarea activităţii de informatizare, modalităţi prin care persoanele să fie informate asupra drepturilor şi obligaţiilor pe care le au, mai multă comunicare verbală, eforturi suplimentare pentru creşterea operativităţii şi pentru unificarea practicii judiciare).

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

87

A. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2015

Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul Curţii de Apel Timişoara, are subordonate Compartimentele cu acelaşi profil din cadrul Tribunalelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, care au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

Departamentul economico-financiar şi administrativ al Curţii de Apel Timişoara, are următoarea structură organizatorică: manager economic, consilier economic responsabil cu acordarea vizei de control financiar preventiv propriu, consilier economic responsabil cu corespondenţa între Ministerul Justiţiei şi tribunale, consilier economic responsabil cu salariile, consilier economic care se ocupă de decontarea altor drepturi băneşti ale personalului, referent casierie.

In anul 2015, departamentul economico-financiar şi administrativ al Curţii de Apel Timişoara, în calitate de ordonator secundar, a primit deschideri de credite de la ordonatorul principal de credite - Ministerul Justiţiei în valoare totală de 136.999.944 lei, credite ce reprezintă în proporţie cu 8% mai puţin faţă de deschiderile efectuate în anul 2014 în sumă de 149.423.261 lei (unde ponderea considerabilă era valoarea hotărârilor judecătoreşti acordate în procent de 25%+25% în anul 2014, şi doar 35 % în anul 2015), respectiv cu 34 % mai mult faţă de deschiderile anului 2013 în sumă de 102.056.855 lei.

Totalul creditelor alocate în anul 2015, de 136.999.944 lei (echivalentul a 30.279.577 euro la cursul valutar din 31.12.2015, 1 euro=4,5245 lei) a fost repartizat după cum urmează:

- Curtea de Apel Timişoara aparat propriu : 29.156.974 lei, - Tribunalul Timiş: 50.718.604 lei,- Tribunalul Arad : 33.341.709 lei,- Tribunalul Caraş – Severin: 23.782.657 lei.Din suma totală, aprox. 44.891.220 lei reprezintă suma alocată plăţii

hotărârilor judecătoreşti ( ultima tranşă conform ordinului de eşalonare O.U.G. 71/2009, precum şi o tranşă din dobânzi).

În anul 2015 s-au achitat în totalitate hotărârile judecătoreşti rămase definitive din perioada 2007-2012, eşalonate conform O.U.G. 71/2009 în 3 tranşe: 1/2 in luna martie 2015 si cate 1/4 in lunile iulie şi noiembrie 2015.

Defalcate pe fiecare instanţă în parte, situaţia plăţilor aferente hotărârilor judecătoreşti, precum si a dobânzilor plătite, se prezintă în felul următor (sumele brute, cu contribuţiile angajatorului):

- Curtea de Apel Timişoara aparat propriu : 11.619.277 lei, - Tribunalul Timiş: 14.552.808 lei,- Tribunalul Arad : 9.441.386 lei,- Tribunalul Caraş – Severin: 7.317.577 lei. Total: 42.931.048 leiIar dobânzi:

88

- Curtea de Apel Timişoara aparat propriu : 497.363 lei, - Tribunalul Timiş: 1.275.168 lei,- Tribunalul Arad : 187.641 lei,- Tribunalul Caraş – Severin: 0 lei. Total: 1.960.172 lei Conform ultimei file de buget aprobată de Ministerul Justiţiei pe anul

2015, nr. 99169/18.12.2015, (înregistrat cu nr. 2451/22.12.2015) Bugetul de stat al Curţii de Apel Timişoara a fost structurat pe capitole după cum urmează:

Buget: Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţională”(salarii bunuri şi servicii):

- titlul I ,,Cheltuielile de personal” – 127.007.022 lei (prevederi bugetare)- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 5.373.201 lei- titlul XI ,,Despăgubiri civile”- 1.960.190 lei- titlul XII ,,Cheltuieli de capital” 864.300 lei.Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale”(avocaţi, traducători):- titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 1.938.900 leiCapitolul 68.01,,Asigurare şi asistenţa socială”- titlul IX ,,Asistenţa socială” – 6.500 lei.

Deschiderile de credite ale Curţii de Apel Timişoara, in anul 2015 au fost efectuate in proporţie de 99,99% raportat la bugetul aprobat pe anul 2015, detaliat mai sus.

Curtea de Apel Timişoara - aparatul propriu:Din bugetul total aprobat de Ministerul Justiţiei, Curţii de Apel Timişoara-

aparatul propriu, i-au fost alocate in anul 2015, credite bugetare în felul următor:Buget aparatul propriu: Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţionala”- 29.183.582 lei- titlul I ,,Cheltuielile de personal” – 27.379.684 lei - titlul II ,,Cheltuieli cu bunurile şi serviciile” – 776.574 lei- titlul XI,,Despăgubiri civile” – 497.381 lei- titlul XII ,,Cheltuieli de capital” -277.400 lei.Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale” – 252.543 leiCapitolul 68.01,,Asigurare si asistenta sociala” – 0 lei.I. Capitolul 61.01,,Ordine publica si siguranţa naţională” Situaţia plăţilor la Titlul I “Cheltuieli de personal” pe anul 2015: Referitor la structura cheltuielilor de personal pe anul 2014, din suma

alocată prin buget de 27.379.684 lei, s-au realizat plăţi în suma de 27.362.350 lei după cum urmează:

Salarii de bază + sporurile 12.491.539 leiPlata cu ora 1.000 leiIndemnizaţii de delegare 7.650 leiMedicamente 54.800 lei

89

Chirii decontate judecătorilor si grefierilor 333.346 leiAlte drepturi salariale în bani ( 1/3 calatorii) 104.030 leiTitluri executorii (brut) 10.097.544lei Transport la si de la locul de muncă 51.982 leiContribuţiile pentru asigurări sociale (salarii+sentinţe) 2.721.278 leiContribuţii pentru asigurări de şomaj (salarii+sentinţe) 112.104 leiContribuţii pentru asigurări sociale de sănătate (salarii+sentinţe)

1.174.085 leiContribuţii pentru concedii şi indemnizaţii (salarii+sentinţe)

35.874 leiContribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

(salarii+sentinte) 177.118 leiTOTAL 27.362.350 lei În ceea ce priveşte drepturile salariale în bani, la Curtea de Apel Timişoara

există în evidenţă 10 persoane care au beneficiat în anul 2015 de decontarea transportului la şi de la locul de munca, în suma totală de 54.800 lei, precum şi 26 de persoane care au beneficiat in anul 2015 de decontarea chiriei lunare, în sumă totală de 333.346 lei.

Nu au existat probleme în alocarea fondurilor aferente plăţii salariilor personalului Curţii de Apel Timişoara, iar toate drepturile salariale ale angajaţilor de orice natură (transporturi, medicamente, chirii, diurnă, indemnizaţii) au fost decontate integral pentru anul 2015.

Curtea de Apel Timişoara a înregistrat în anul 2015 recuperări de la Casa de Sănătate din plăţile anului anterior (2014), în sumă de + 23.614 lei, sumă virată la bugetul se stat.

Situaţia plăţilor la Titlul II “Bunuri şi servicii” În ceea ce priveşte structura cheltuielilor cu bunurile si serviciile, din

creditele alocate în anul 2015 de 776.574 lei, s-au realizat plăţi în sumă de 769.181 lei astfel:

Cheltuieli cu întreţinerea, încălzirea, energia, apa 336.959 leiCheltuieli cu carburantul 17.500 leiMateriale şi prestări servicii cu caracter funcţional 123.461lei(tonere, hârtie, alte consumabile)Pentru publicitate, cărţi şi publicaţii s-a achitat suma de 4.727 lei Cheltuieli cu asigurările apartament serviciu si auto (RCA si CASCO) 4.859 leiCheltuieli cu abonamentele telefonice 33.573 leiCheltuieli cu piesele de schimb: 6.489 leiCheltuielile cu materiale de curăţenie 5.244 leiCheltuieli cu delegaţiile(interne si externe) 42.449 lei

90

Cheltuieli cu uniforme 1.500 leiCheltuieli cu obiectele de inventar 44.400 leiCheltuieli cu protecţia muncii 6.431 leiCheltuieli cu furniturile de birou 16.698 leiCheltuieli cu pregătirea profesională 7.865 leiCheltuieli cu traducerile şi abonamentele 10.558 leiReparaţii curente 38.590 leiAlte cheltuieli de întreţinere şi funcţionare(abonamente, lex, alte servicii):

67.878 lei

TOTAL 769.181 lei Alte cheltuieli de întreţinere şi funcţionare includ următoarele cheltuieli

efectuate în anul 2015 la nivelul Curţii de Apel Timişoara: cheltuieli cu încărcarea si verificarea hidranţilor, cheltuieli cu reparaţia maşinilor , cheltuieli cu serviciile poştale, cheltuieli cu revizia serverelor, cheltuieli cu mentenanţă programelor informatice, cheltuieli cu abonamente legislative, servicii de curăţare tapiţerii, covoare etc.

Pe tot parcursul anului 2015 nu s-au întâmpinat dificultăţi în primirea creditelor bugetare de la Ministerul Justiţiei pentru plata furnizorilor de utilităţi, de prestări servicii, de achiziţii bunuri, de lucrări etc.

În anul 2015 s-au asigurat fondurile necesare pentru combustibilul necesar deplasării autoturismelor din dotare; pentru plata delegaţiilor (cazare, transport), pentru plata utilităţilor, pentru achiziţia consumabilelor (hârtie xerox, tonere, registre, plicuri, dosare pentru registratură, rechizite, bibliorafturi, alte furnituri de birou etc.), astfel că la 31 decembrie 2015, aparatul propriu nu înregistrează datorii restante pentru bunuri si servicii.

În octombrie 2015 s-a continuat colaborarea cu societatea Ecocart Holding (Bals, jud Iasi), prin care s-au primit in custodie echipamente IT, aceasta având ca efect micşorarea considerabilă a costurilor cu achiziţia de tonere. In prezent Curtea de Apel Timişoara deţine în custodie 47 de echipamente.

Angajaţii Curţii de Apel Timişoara au beneficiat de controlul medical anual, în baza contractului încheiat cu Cabinetul medical Medicis, pentru care s-a achitat contravaloarea serviciilor medicale prestate, în sumă de 4410 lei şi totodată s-a externalizat serviciul de protecţia muncii şi stingerea incendiilor, contract încheiat cu SC Plus SSM SRL, în valoare de 1000 lei.

În anul 2015 s-au alocat fonduri pentru reparaţii curente şi s-au folosit în felul următor:

- Amenajarea celor 5 săli de şedinţă: zugrăvit si lăcuit pereţi;- Amenajarea intrării din partea de Vest a Palatului Dicasterial : zugrăvit,

reparare pereţi şi uşă intrare;

91

- Amenajare Sală de pregătire centru de grefieri: reparare pereţi, zugrăvit şi lăcuit.

Totodată pe parcursul anului 2015 s-au achiziţionat pentru Curtea de Apel Timişoara, conform nevoilor înregistrate: mobilier (mese, scaune, birouri, dulapuri), televizoare, telefoane, jaluzele, mochetă,truse medicale, rafturi metalice la registratură, coşuri de birou, piese IT, etc.

Situaţia plăţilor la Titlul XII “Investiţii” In ceea ce priveşte structura cheltuielilor de capital, in bugetul Curţii de

Apel Timişoara-aparatul propriu, au fost alocate fonduri pentru următoarele investiţii:

- Modernizarea tabloului electric al Palatului Dicasterial- în sumă de 53.480 lei, lucrare realizată in luna octombrie 2015:

- Achiziţia a 3 autoturisme pentru Curtea de Apel Timişoara – în sumă de 166.003 lei, achiziţie realizată in luna noiembrie 2015;

- Achiziţia a 8 staţii de lucru cu sistem Office de prelucrare- în suma de 37.422 lei;

- Achiziţia unui echipament de distorsionare imagine- în sumă de 2867 lei;

- Achiziţia unor echipamente de aer condiţionat, precum şi a unui sistem de ventilaţie, în sumă de 16,000 lei.

Valoarea totală a investiţiilor pe anul 2015 a aparatului propriu se ridică la suma de 275,740 lei.

La nivelul instanţelor din subordine s-au realizat următoarele investiţii:Tribunalul Timiş: 227.234 lei- destinaţi pentru achiziţia de trei autoturisme (

Tribunalul Timiş, Jud. Timişoara si Jud. Sânnicolau Mare) şi 13 staţii de lucru cu sisteme de operare Office.

Tribunalul Arad: 184.474 lei- destinaţi pentru achiziţia unui autoturism (Jud. Ineu) şi 13 staţii de lucru cu sisteme de operare Office.

Tribunalul Caraş Severin: 170.869 lei- destinaţi pentru achiziţia a două autoturisme (Jud. Caransebeş, Jud. Oraviţa) şi 13 staţii de lucru cu sisteme de operare Office.

II Capitolul 54.01,,Alte servicii publice generale” La acest capitol de cheltuială se cuprind cheltuielile cu onorariile

avocaţilor. In anul 2015 s-au plătit 252.328 lei pentru Baroul de avocaţi Timiş şi servicii de traducere.

In ceea ce priveşte veniturile proprii, Curtea de Apel Timişoara a înregistrat încasări din închirierea unor spaţii destinate pentru librarii ( cărţi juridice), pentru automate cafea şi alte băuturi, precum şi spaţiul destinat biroului de xerografiere şi copiere. Valoarea chiriei (cota de 20% din încasări utilizata ca venit propriu) încasată pe anul 2015 a fost de 5.398 lei. Aceste venituri au fost folosite pentru repararea de geamuri şi ferestre la Palatul Dicasterial. Pentru anul

92

2016, s-au prelungit toate contractele cu toţi chiriaşii prin acte adiţionale, pentru o perioadă de încă un an de zile. Trebuie specificat faptul că din valoarea chiriei încasate, doar 20% se cuveneau Curţii de Apel Timişoara, 80% fiind viraţi la bugetul de stat.

Concluzie:Din datele prezentate mai sus rezultă că execuţia bugetară a aparatului

propriu a fost realizată în proporţie de 99.91%, (total plăţi 2015 : 29.156.961 lei, raportat la buget 2015 29.183.582 lei), cheltuielile bugetare au fost realizate potrivit structurii indicatorilor bugetului de stat aprobat.

Curtea de Apel Timişoara, ca ordonator secundar de credite, a asigurat, prin intermediul serviciului contabilitate, deschiderile de credite primite de la Ministerul Justiţiei precum şi urmărirea utilizării eficiente a acestora, atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş Severin, Tribunalul Timiş.

B. Informatizarea instanţei

Activitatea compartimentului IT din cadrul Curţii de Apel Timişoara a fost destul de variată şi de complexă pe parcursul anului 2015, datorită multiplelor modificări ale procedurilor de utilizare a aplicaţiilor informatice utilizate şi a realizării unor aplicaţii noi în vederea îmbunătăţirii activităţii instanţei şi a evidenţelor acesteia.

Din punct de vedere al aplicaţiilorÎn anul 2015 au existat mai multe modificări privind modul de lucru în

utilizarea aplicaţiilor existente precum şi implementarea unor aplicaţii noi la Curtea de Apel Timişoara.

Aplicaţia ECRIS este în continuare cea mai utilizată pentru înregistrarea şi gestionarea dosarelor de judecată. Această aplicaţie a suferit şi unele modificări pe parcursul anului 2015 (7 în total), fiind transmise mai multe programe de îmbunătăţire a softului (patch-uri de up-grade-uri) ajungându-se în final la variata 4.5.1.21 a aplicaţiei Ecris.

Şi în anul 2015, Curtea de Apel Timişoara a continuat să folosească aplicaţia TDS (Transmiterea Documentelor în format Securizat) realizată de Departamentul IT al Tribunalului Arad, pentru comunicarea actelor procedurale şi a documentelor ataşate la dosare, către instituţiile statului cu care s-au încheiat protocoale de comunicare. În plus, semnătura electronică achiziţionată în anul 2014, a fost ataşată documentelor ce sunt transmise electronic prin aplicaţia TDS.

O condiţie indispensabilă pentru funcţionarea normală a acestei aplicaţii de transmitere electronică a actelor de procedură o reprezintă scanarea şi arhivarea corespunzătoare a tuturor documentelor din dosar în format electronic. Prin scanarea tuturor documentelor şi ataşarea lor în aplicaţia ECRIS sunt create toate

93

premisele necesare creării dosarului electronic şi posibilităţii de arhivare electronică a dosarelor pentru o perioadă îndelungată de timp, mai mare decât cea prevăzută de nomenclatorul ce reglementează perioadele de păstrare a dosarelor instanţei.

Putem afirma că activitatea de scanare a documentelor din dosare a decurs foarte bine în cursul anului 2015, toate documentele din dosarele de pe rolul Curţii de Apel Timişoara fiind scanate şi încărcate electronic în baza de date operativă.

Scanarea tuturor documentelor şi introducerea lor în ECRIS a permis justiţiabililor vizualizarea documentelor din dosare prin aplicaţia Info Dosar realizată de Departamentul IT al Curţii de Apel Cluj şi preluată şi la nivelul tuturor instanţelor din raza Curţii de Apel Timişoara. Aplicaţia Info Dosar este accesibilă de pe pagina web a Curţii de Apel Timişoara www.curteapeltimisoara.ro Împreună cu Info Dosar poate fi accesată şi aplicaţia Fişă Dosar ce oferă informaţiile generale despre dosare.

După ce în anul 2014, la Curtea de Apel Timişoara a fost instalată aplicaţia Consiliului Superior al Magistraturii Statis Ecris, în anul 2015 s-a instalat aplicaţia STATIS CSM, modulul general ce oferă date statistice despre activitatea instanţelor de judecată. Această aplicaţie permite vizualizarea şi centralizarea datelor statistice la nivel de Curte de Apel, Tribunal sau Judecătorie. La sfârşitul fiecărei luni, baza de date a aplicaţiei ECRIS a Curţii de Apel Timişoara este mutată manual pe acest server de statistică. Accesul la această aplicaţie se face de pe pagina de intranet a Curţii de Apel Timişoara, modulul de rapoarte, cu autentificarea menţionată pe pagina respectivă. Aplicaţia permite realizarea unor rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale cu privire la activitatea desfăşurată în cadrul instanţei de către fiecare secţie în parte.

În anul 2015, pentru unele aplicaţii vechi realizate în Lotus Notes, au fost create aplicaţii noi sub forma unor registre electronice. Între acestea menţionăm Registrul de corespondenţa administrativă, Registrul de corespondenţa contabilitate, Registrul privind procesele în care figurează ca parte Curtea de Apel Timişoara. Toate aceste registre realizate sub forma unor aplicaţii noi, la care se adaugă Registrului cu Petiţii şi a Registrului cu solicitări de informaţii publice (ce au fost create în 2014) au fost mutate pe un server mai performant şi sunt accesibile prin browser web. Pe server-ul de Lotus Notes (server în funcţiune din 1998) a rămas doar aplicaţia pentru Biblioteca instanţei dar care încă funcţionează la parametri optimi.

Informaţii despre activitatea Curţii de Apel Timişoara apar în continuare şi pe portalul instanţelor de judecată, portal găzduit de Ministerul Justiţiei.

Ca şi program legislativ se foloseşte în continuare aplicaţia Lex Expert, aplicaţie actualizată zilnic automat prin internet şi instalată pe toate computerele conectate la reţeaua Curţii de Apel Timişoara.

94

http://www.curteapeltimisoara.ro/

Pe lângă registrele create în format electronic în 2014, anul trecut s-au mai creat registre electronice pentru grefierii şefi de secţie dintre care amintim : Registrul de valori pentru cauţiuni şi un alt Registru de valori - altele decât documentele de consemnare a cauţiunii.

A fost creat şi un raport privind dosarele cu elemente de extraneitate. Pentru că aplicaţia ECRIS nu conţine nici un câmp în care să fie înregistrat caracterul de extraneitate al dosarului s-a stabilit completarea obiectului principal cu o formulă sub forma : „extraneitate/statul/actul normativ” . Pentru toate instanţele din raza Curţii de Apel Timişoara, actele normative au fost stabilite şi codificate pe materii şi pot fi actualizate în orice moment. Acest mod de lucru unitar permite o evidenţă cât mai fidelă a datelor din aplicaţia ECRIS.

Din punct de vedere al dotării instanţei cu tehnică de calculCurtea de Apel Timişoara dispune de echipamente funcţionale pentru toţi

angajaţii ce-şi desfăşoară activitatea. În plus, pentru personalul nou angajat şi/sau promovat la Curtea de Apel

Timişoara în decursul anului 2015, la capitolul achiziţii de echipamente IT, au fost achiziţionate 8 computere noi.

Pentru extinderea reţelei proprii a Curţii de Apel Timişoara, s-au achiziţionat suplimentar 3 switch-uri TP-Link cu 16 porturi şi cablu UTP.

La echipamentele primite în 2014 prin proiectul „Platformă de e-Learning cu specific IT pentru Ministerul Justiţiei şi sistemul judiciar din România”, menţionăm achiziţionarea de memorie RAM suplimentară pentru a creşte performanţele şi viteza de lucru.

La sfârşitul anului 2015 s-a reuşit achiziţionarea unui echipament de distorsionare imagine ce se foloseşte în cauzele penale pentru ascultarea martorilor cu identitate protejată. În acest fel, Curtea de Apel Timişoara nu mai este nevoită să împrumute un echipament similar de la Judecătoria Timişoara.

Tot la sfârşitul anului, s-au achiziţionat 5 televizoare smart pentru afişarea informaţiilor cu privire la dosarele ce se judecă în sălile de judecată. Această aplicaţie, realizată de Departamentul IT al curţii de Apel Iaşi, va fi instalată la începutul anului 2016.

Pentru Departamentului IT s-a achiziţionat o trusă de unelte necesare pentru a asigura service-ul echipamentelor din dotarea Curţii de Apel Timişoara.

Pentru realizarea tipării şi multiplicării documentelor s-a continuat şi în 2015 colaborarea cu firma ECOCART care a asigurat echipamentele necesare desfăşurării activităţii din cadrul instanţei: imprimante, copiatoare, multifuncţionale. S-a suplimentat numărul de echipamente luate în custodie de la firma ECOCART cu: 4 multifuncţionale pentru scanarea documentelor şi a unui multifuncţional color.

95

Din punct de vedere al pregătirii profesionale şi a cursurilor de perfecţionare.

Departamentul IT a organizat mai multe întâlniri cu personalul auxiliar de specialitate pentru prezentarea modificărilor aplicaţiei ECRIS sau a altor aplicaţii locale. Au fost organizate sesiuni de instruire cu privire la scanarea documentelor şi introducerea lor în aplicaţia ECRIS, comunicarea documentelor în format electronic cu ajutorul aplicaţiei ECRIS sau a aplicaţiei TDS. Pe pagina internă a Curţii de Apel Timişoara au fost postate procedurile necesare pentru efectuarea aceste operaţii.

În conformitate cu prevederile art.29 alin. 2 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, pregătirea profesională continuă a Specialiştii IT se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu curţile de apel.

C. Documentare şi bibliotecă

Biblioteca Curţii de Apel Timişoara este o structură de drept privat, fără personalitate juridică, înfiinţată, organizată şi condusă de către Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 41 din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti1(în continuare ROIJ),

Pornind de la atribuţiile menţionate în ROIJ, privind atribuţiile personalului Compartimentului Documentare şi Bibliotecă, obiective de atins în anul 2015, au fost :

o Întocmirea de lucrări de documentare şi bibliografice în domeniile stabilite de judecătorii instanţei.

o Întocmirea de lucrări privind modificările legislative. o Selectarea şi rezumarea, sub îndrumarea judecătorilor desemnaţi în

acest sens, a deciziilor relevante culese din jurisprudenţa Curţii de Apel Timişoara, în vederea publicării acestora în Culegerea anulă de practică judiciară „Buletinului Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara”. Această activitate presupune prelucrarea speţelor conform standardului de prelucrare impus de editură, împărţirea pe materii, instituţii, crearea unui cuprins, transmiterea fişierului la editura, efectuarea eventualelor corecturi ulterioare şi retrimiterea spre tipărire cu menţiunea „bun de tipar”. Prelucrarea deciziilor – selectate de colectivul de judecători desemnaţi in acest

sens –, conform standardului impus de Editura C.H. Beck Bucureşti, in vederea

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015.

96

publicării acestora în Revista Buletinul Curţilor de Apel (revistă trimestrială) şi transmiterea materialului editurii;

Crearea unui material (leaflet) trimestrial, cu deciziile relevante pronunţate de Curtea de Apel Timişoara:

publicarea acestuia pe portalul instanţelor – pe site-ul Curţii de Apel Timişoara, la rubrica „Jurisprudenţă”, ceea ce presupune prelucrarea fiecărei speţe in fişier tip txt, stabilirea materiei, iar mai apoi actualizarea portalului;

transmiterea materialului, prin e-mail, CSM, SNG, ICCJ, Parchetului de pe lângă ICCJ, tuturor curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, precum şi tribunalelor din raza de activitate a Curţii pentru a putea fi adus la cunoştinţa tuturor magistraţilor ;

Urmărirea îndeplinirii cu succes a obiectivelor Ghidului metodologic de implementare a circularei emise de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la aplicarea Hotărârii nr. 725/13.10.2015, de modificare şi completare a Hotărârii nr. 148/2015 privind procedura de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale de dezbatere a problemelor de practică judiciară neunitară adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, Ghid aprobat prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 24 din 2 noiembrie 2015;

Descărcarea zilnică a Monitoarelor Oficiale prin reţeaua Intranet MJ; Informarea zilnică, prin email, a judecătorilor şi grefierilor cu noile

apariţii/modificări legislative publicate în Monitorul Oficial al României Partea I/Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (RIL, hotărâri prealabile), a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Timişoara precum şi Hotărârile Consiliului Judeţean Timiş.

Crearea unei baze de date informatice în programul Microsoft Excel, care să stocheze titlurile articolelor publicate în revistele de specialitate, totodată şi indexarea (indicele de cuvinte) lor pe materii.

Informarea Conducerii asupra ofertelor transmise de Editurile Hamangiu Bucureşti şi C.H. Beck Bucureşti, cu care au fost încheiate contracte de sponsorizare, în vederea efectuării selecţiei de oferte şi transmiterea acestora editurilor în discuţie pentru a putea onora comenzile efectuate. Urmărirea ca intrările de carte să se situeze în limita contractului de sponsorizare încheiat cu acestea.

Organizarea şi gestiunea bibliotecii; achiziţionarea lucrărilor de specialitate şi a periodicelor necesare pentru dotarea acesteia, respectiv:

urmărirea în permanenţă noile apariţii editoriale; efectuarea de referate privind necesarul de materiale;

97

efectuarea de referate privind necesarul de carte şi abonamente la publicaţiile periodice;

efectuarea abonamentelor la publicaţiile periodice şi urmărirea apariţiei lor;

înregistrarea publicaţiilor intrate în gestiune; catalogarea şi indexarea publicaţiilor;evidenţierea cărţilor intrate cu titlu gratuit; înregistrarea cititorilor şi operarea fişelor pe calculator în programul

Lotus Notes;operarea pe calculator a înregistrărilor şi a fişelor cititorilor;inventarierea bibliotecii şi urmărirea mişcării fondurilor; reorganizarea periodică a bibliotecii, în funcţie de cărţile nou intrate şi în

raport de spaţiul existent;legarea diferitelor mape/materiale în spirală, cu aparatul din dotare şi

efectuarea de referate privind necesarul de materiale pentru realizarea acestei operaţiuni.

Grefierul documentarist din cadrul Compartimentului Documentare şi Bibliotecă, a urmărit îndeaproape realizarea obiectivelor mai sus menţionate, prin îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, pentru a veni în sprijinul judecătorilor în înfăptuirea actului de justiţie.

Zilnic s-a realizat informarea, prin email, a judecătorilor şi grefierilor cu noile apariţii/modificări legislative publicate în Monitorul Oficial al României Partea I/Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (RIL, hotărâri prealabile), a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Timişoara precum şi Hotărârile Consiliului Judeţean Timiş.

S-au efectuat consultări la sursele de informare (Internet) privind apariţia unor proiecte de acte normative, modificări şi completări a celor existente, precum şi jurisprudenţă naţională, CEDO şi CEJ.

Pentru a veni în sprijinul utilizatorilor privind identificarea materialelor bibliografice pe diferite teme/materii, la nivelul Bibliotecii Curţii de Apel Timişoara s-a continuat proiectul/aplicaţia prin care s-a început crearea unei baze de date informatică în Microsoft Excel, care să stocheze titlurile articolelor publicate în revistele de specialitate, linkurile către acestea, precum şi indexarea (indicele de cuvinte) lor pe materii.

Sub îndrumarea domnilor judecători, desemnaţi în acest sens s-au rezumat şi tehnoredactat hotărârile Curţii de Apel Timişoara în vederea publicării acestora în Buletinul Curţilor de Apel de către Editura C.H.Beck, conform standardului impus de aceasta.

98

În cursul anului 2015 au fost publicate în revista Buletinul Curţilor de Apel un număr de 34 decizii. La data redactării prezentului material situaţia hotărârilor Curţii de Apel Timişoara publicate în revista Buletinul Curţilor de Apel se prezintă astfel:

BULETINUL

CURŢILOR DE

APEL

Decizii/Sentinţe/Încheieri

Secţia I

civilă

Secţia I

civilă

complet

specializat

de familie şi

minori

Secţia

penală

Secţia II-

a civilă

Litigii de

muncă

Secţia de

contencios

administrati

v şi fiscal

Nr. 11/2014 1 - - 1 - -

Nr. 12/2014 2 - - 1 - -

Nr. 1/2015 1 - 1 - - -

Nr. 2/2015 1 - 1 - - 1

Nr. 3/2015 2 - - - - 1

Nr. 4/2015 2 - - - - 1

Nr. 5/2015 2 - 2 2 - -

Nr. 6-7/2015 - - 1 1 - 2

Nr. 8-9/2015 - - - - 1 1

Nr. 10/2015 1 - - - - 1

Nr. 11/2015 - - 1 - 1

Nr. 12/2015 1 - - 1 - -

Total 13 - 5 7 1 8

Potrivit ordinului de serviciu contribuţia personală la elaborarea Culegerii de practică judiciară – Buletinul Jurisprudenţei 2014 – a Curţii de Apel Timişoara, se referă la realizarea listei hotărârilor la nivel de secţie, indexului tematic, abrevierea, împărţirea pe materii/instituţii a speţelor şi nu în ultimul rând prin tehnoredactarea computerizată a lucrării (433 pag).

Urmare Strategiei de reformă a Sistemului Judiciar şi a măsurilor dispuse în Planul de acţiune privind Unificarea practicii judiciare, la nivelul Compartimentului Documentare şi Bibliotecă a fost realizat, trimestrial un material tip leaflet (aproximativ 80 pag), cu hotărâri relevante din Jurisprudenţa Curţii de Apel

99

Timişoara, care a fost comunicat prin e-mail, celorlalte curţi de apel, parchetelor de pe lângă acestea, precum şi tribunalelor din raza de competenţă a Curţii de Apel Timişoara. Totodată, s-a realizat publicarea materialului şi pe site-ul Curţii de Apel Timişoara, la rubrica ”Jurisprudenţă”, din cadrul Portalului instanţelor, găzduit de Ministerul Justiţiei – pe adresa www.portal.just.ro .

Având în vedere Ghidul metodologic de implementare a circularei emise de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la aplicarea Hotărârii nr. 725/13.10.2015, de modificare şi completare a Hotărârii nr. 148/2015 privind procedura de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale de dezbatere a problemelor de practică judiciară neunitară adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, Ghid aprobat prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 24 din 2 noiembrie 2015, s-a procedat la publicarea în secţiunea din EMAP dedicată unificării practicii, a minutelor de unificare a practicii judiciare întocmite la nivelul Curţii de Apel Timişoara, aferente Secţiei I civile şi Secţiei penale pe trimestrul IV, comunicarea minutelor către toate instanţele arondate precum şi către celelalte curţi de apel.

Împrumutul cărţilor se efectuează pe bază de fişe de lectură, totalul fişelor de cititor este de 387 dintre care 106 sunt fişe închise în urma pensionării sau transferarea cititorului/utilizatorului la o alta instanţă. Din totalul cititorilor un număr de 167 (59,43%) cititori sunt judecători şi 114 (40,57%) cititori reprezintă personalul auxiliar de specialitate, funcţionarii publici, precum şi personalul contractual. Este de menţionat faptul că, urmare întrării în vigoare a noilor coduri, un număr semnificativ de judecătorii şi grefieri din cadrul Curţii de Apel Timişoara au beneficiat cu titlu de împrumut pe perioadă nedeterminată, câte un exemplar din noile coduri, în funcţie de specificul secţiei.

Cititori Curtea de Apel

Timi oarașTribunalul Timiș Judecătoria

Timi oarașCititori de la alte

instanţe

TOTAL

citit

ori

% citit

ori

% citit

ori

% citit

ori

% cititori %

Judecă

tori

55 31 61 20 1

67

5

9,43

Person

al

auxilia

r

64 25 20 5 1

14

4

0,57

TOTAL 119 4

2,37

56 1

9,92

81 2

8,82

25 8

0,89

2

81

1

00

100

http://www.portal.just.ro/

Rulajul/cititor a cărţilor/revistelor pe parcursul anului 2015 este de 8,08 cărţi/cititor, cu precizarea că, revistele şi cărţile care au făcut obiectul studiului la sală sau care au făcut obiectul studiului în situaţii speciale (deliberări) nu au fost incluse.

Fiind o bibliotecă specializată, aceasta dezvoltă în principal colecţii specializate, cu profil juridic (tratate, monografii, publicaţii periodice - carte româneasca şi străină).

Calea de dezvoltare a colecţiilor a reprezentat-o achiziţiile susţinute din fonduri proprii, limitate, biblioteca putând fi totodată finanţată şi de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum şi de persoane fizice, prin donaţii, sponsorizări sau alte surse legale de venituri, conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru a dezvolta colecţiile existente în bibliotecă, au fost avute în vedre următoarele aspecte şi anume: noile reglementări/modificări legislative, solicitările judecătorilor instanţei, programul editorial, fundamentarea bugetului alocat. Urmare solicitărilor judecătorilor instanţei, în anul 2015, s-au efectuat abonamente la un număr de 15 reviste de specialitate juridică, în valoare de 4741,01 lei. În urma analizării ofertelor de preţuri, abonamentele s-au realizat la editurile care le editează. Având în vedere că la un număr de 4 reviste abonamentele s-au realizat la Editura C.H.Beck în contul de Sponsorizare, suma totală la care s-a efectuat plata de către Departamentul economico-financiar al Curţii de Apel Timişoara este de 3427,41 lei.

Respectând această procedură au fost efectuate abonamente la următoarele reviste de specialitate: Buletinul Casaţiei, Caiete de drept penal, Revista de drept penal, Curier Fiscal, Curier Judiciar, Revista Română de Drept European, Revista Română de Dreptul Afacerilor, Revista Română de Dreptul Muncii, Pandectele Române, Revista Dreptul, Revista de Dreptul Proprietăţii Intelectuale, Revista de Drept Public, Revista Româna de Executare Silită, Revista Română de Drept Privat, Analele Universităţii Bucureşti.

Suplimentar fata de abonamentului PRINT al revistelor: Revista Romana de Drept European, Revista Romana de Drept al Afacerilor, Revista Romana de

101

Dreptul Muncii si Pandectele Romane, s-a beneficiat în acelaşi cost şi de publicaţiile electronice pentru tot anul 2014 şi 2015 al revistelor respective.

Cu privire la abonamentul la Monitorul Oficial al României, menţionăm faptul că nu s-a efectuat, întrucât Ministerul Justiţiei asigură achiziţionarea în format electronic a Monitorului Oficial ceea ce permite instanţelor ca, zilnic, să descarce de pe site, în format .pdf, motiv pentru care nu se mai impune achiziţionarea pe suport de hârtie, Monitorul Oficial, astfel descărcat este stocate pe server 1, pe ani şi pot fi accesate/tipărite la nevoie de pe orice staţie de lucru.

Prin grija deosebită a Conducerii Curţii de Apel Timişoara de a dota Biblioteca cu cărţi, şi urmare renegocierii contractelor de sponsorizare cu editurile C.H.Beck şi Hamangiu:

- conform Anexei 1 la contractul de închiriere nr. 456/28.03.2013 şi a Actului adiţional la contractul de sponsorizare nr. 1/12.12.2013, Editura C.H.Beck s-a obligat să acorde, pentru anul 2015, cu titlu gratuit cărţi, reviste şi alte publicaţii din aria literaturii juridice şi domeniile conexe în valoare de 8000 lei;

- conform Anexei 1 la contractul de închiriere nr. 457/28.03.2013 şi a Actului adiţional la contractul de sponsorizare nr. 1/16.12.2013, Editura Hamangiu s-a obligat să acorde, pentru anul 2015, cu titlu gratuit cărţi, reviste şi alte publicaţii din aria literaturii juridice şi domeniile conexe în valoare de 7000 lei.

În urma celor două contracte de sponsorizare, situaţia sponsorizării la finele anului 2015 este următoarea: Editura C.H.Beck a sponsorizat cu cărţi, reviste şi alte publicaţii juridice în valoare de 7741,49 lei, iar Editura Hamangiu a sponsorizat cu cărţi, reviste şi alte publicaţii juridice in valoare de 6674,35 lei.

Evidenţa, prelucrarea unităţilor de bibliotecă se fac conform dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti coroborate cu Legea bibliotecilor nr. 334/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Biblioteca Curţii de Apel Timişoara, în perioada de referinţă, a beneficiat de donaţii din partea unor instituţii cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din partea unor curţi de apel precum şi a unor persoane fizice. Totalul titlurilor primite prin donaţie, în anul de referinţă, însumează 79 cărţi/reviste.

102

Conform Registrului de Mişcare a Fondului (R.M.F.) pe anul 2015, în Biblioteca Curţii de Apel Timişoara au intrat un număr de 151 titluri carte, cu un număr de 230 cărţi, şi 15 titluri publicaţii seriale cu un număr de 130 de reviste, în valoare totală de 18383,41 lei.

Fondul de carte al Bibliotecii Curţii de Apel Timişoara, la finele anului 2015 însumează 251962,82 lei reprezentând un număr de 6362 unităţi de inventar.

În esenţă, Compartimentul Documentare şi Bibliotecă realizează un adevărat suport pentru activitatea judecătorilor, de realizare a actului de justiţie.

I.3. Calitatea actului de justiţie

I.3.1 Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare


103

Potrivit datelor statistice colectate de Compartimentul de Statistică al Curţii de Apel Timişoara, în decursul anului 2015, judecătorii Secţiei I Civile au pronunţat un număr de 1231 de hotărâri (1139 în materie civilă propriu-zisă şi 92 în materie de dreptul familiei şi minori) din care:

- 285 în fond pentru ambele materii (respectiv 282 şi 3),- 286 în apel pentru ambele materii (respectiv 253 şi 33) şi- 660 în recurs pentru ambele materii (respectiv 604 şi 56).

Din cele 286 de hotărâri de apel au fost exercitate recursuri împotriva a 39 din ele, ceea ce înseamnă un procent de atacabilitate de 13,63%.Adăugând la aceasta şi faptul că, potrivit Registrului de casare/modificare a

hotărârilor pronunţate de judecătorii secţiei, rezultă că pe parcursul anului 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat doar un număr de 6 hotărâri de casare sau modificare a hotărârilor recurate, rezultă că indicele de casare a hotărârilor a fost de 15,38% (dacă se iau în considerare doar hotărârile de apel recurate) şi de doar 2,097% (dacă vor fi luate în considerare numărul total de 286 al hotărârilor pronunţate în apel de judecătorii secţiei, susceptibile de recurs).

Acest fapt permite concluzia că, în mod evident, calitatea actului de justiţie s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de anul de referinţă anterior (2014) în care procentul de atacabilitate a fost de 49,80% (calculat ca raport între numărul total al hotărârilor atacate cu recurs: 128 şi numărul hotărârilor susceptibile de această cale de atac, pronunţate de judecătorii secţiei: 257, ceea ce prezumă acceptarea în mai mare măsură de către părţi a faptului că hotărârile pronunţate corespund unei corecte interpretări şi aplicări a legii.

Problema pe care o întâmpină judecătorul delegat cu evidenţa conformă a practicii de casare constă în aceea că, spre deosebire de anii anteriori (în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunica periodic instanţei hotărârile pronunţate în dosarele soluţionate de Curtea de Apel Timişoara), în anul 2015 acest lucru s-a realizat anevoios, datele cu care a fost completat Registrul de evidenţă a practicii de casare, fiind colectate de judecătorul delegat şi de prim grefierul secţiei prin urmărirea modului de soluţionare a dosarelor înaintate în calea de atac.

Ar fi necesar, în aceste condiţii, ca în ipoteza în care activitatea instanţei supreme nu mai permite în prezent comunicarea integrală a hotărârilor pronunţate în dosarele soluţionate de judecătorii Curţii de Apel Timişoara, să fie transmisă periodic acestei din urmă instanţe măcar situaţia hotărârilor modificate în căile de atac.

Din cele 18 hotărâri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs după data de 1.01.2015, astfel cum rezultă din Registrul practicii de casare, 6 au avut ca soluţie admiterea recursurilor, cu consecinţa casării cu trimitere spre rejudecare pe fond sau pentru continuarea judecării, 10 au avut ca soluţie

104

respingerea recursurilor, şi 2, anularea recursurilor ca insuficient timbrate şi pentru nemotivare conformă.

Ca motive de casare a hotărârilor cu trimitere spre rejudecare, cu titlu exemplificativ pot fi reţinute următoarele:

1. Încălcarea sau aplicarea greşită a legii (art. 304 pct. 9 C. pr. civ.) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că în unele cauze s-au

pronunţat hotărâri nelegale prin încălcarea sau interpretarea greşită a unor dispoziţii legale incidente în cauzele respective şi invocate de părţi.

Pentru exemplificare, prezentăm decizia civilă nr. 2282/21.10.2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 4130/30/2009*, prin care au fost admise recursurile reclamanţilor şi pârâţilor, s-a casat decizia atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara.

Curtea de Apel Timişoara, prin decizia civilă nr. 76/05.05.2015, respinsese atât apelul reclamanţilor, cât şi cererea de aderare la apel formulată de pârâţi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că instanţa de apel a făcut o aplicare greşită a art. 10 alin. 2 şi art. 11 din Legea nr. 112/1995. A stabilit că instanţa de apel era ţinută să verifice incidenţa în cauză a acestor texte legale cu referire la categoria juridică din care s-a susţinut că făcea parte imobilul litigios, respectiv aceea de bun aparţinând patrimoniului naţional, categorie în privinţa căreia erau, de asemenea, incidente interdicţia de înstrăinare şi sancţiunea nulităţii pentru nerespectarea acesteia. Verificând cauza de nulitate invocată de reclamanţi în privinţa celor şapte acte juridice contestate exclusiv din perspectiva noţiunii de "monument istoric”, se dovedeşte că instanţa de apel a efectuat o cercetare judecătorească parţială (aşadar incompletă) şi trunchiată atât asupra elementelor de fapt ale cauzei, cât şi asupra celor de drept relevante pentru justa şi completa soluţionare a litigiului.

2. Necercetarea fondului cauzei, prin reţinerea greşită a unor excepţii (art. 312 alin. 5 C. pr. civ.)

Prin decizia civilă nr. 1543/09.06.2015, pronunţată în dosarul nr. 3412/115/2007**, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantei, a casat hotărârea atacată (decizia civilă nr. 44/14.03.2015 a Curţii de Apel Timişoara) şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara.

Prin decizia civilă nr. 44/19.03.2015, pronunţată în acelaşi dosar, Curtea de Apel Timişoara respinsese apelul reclamantei împotriva sentinţei civile nr. 144/07.04.2008 a Tribunalului Caraş-Severin, care respinsese acţiunea

105

reclamantei cu motivarea că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a imobilului revendicat în baza Legii nr. 10/20001.

Instanţa de apel (Curtea de Apel Timişoara) a reţinut, pe lângă considerentele primei instanţe, şi lipsa calităţii de persoană îndreptăţită a reclamantei, lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei, precum şi puterea de lucru judecat asupra cauzei a deciziei civile nr. 954/10.11.2010 a Curţii de Apel Timişoara în dosarul nr. 3491.1/208/2007.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie însă a casat hotărârea dată în apel de Curtea de Apel Timişoara, reţinând că instanţa trebuia să soluţioneze cauza din perspectiva în care reglementările speciale ale Legii nr. 10/2001 definesc sintagmele „preluare abuzivă”, „persoane îndreptăţite” la măsuri reparatorii şi respectiv „acte doveditoare” şi să interpreteze corect prevederile art. 1 (1), art. 3 (1) şi art. 24 din lege.

A reţinut că în speţă, din probele administrate rezultă fără echivoc că, imobilul a fost trecut în patrimoniul Statului prin Decizia Consiliului de Miniştri nr.1486/1948, dată în baza Decretului nr.198/13 august 1948, preluarea fiind una abuzivă.

În acest context, trebuiau văzute şi corect interpretate dispoziţiile art.9 din Legea nr.10/2001, potrivit cărora imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini, dacă nu există alte impedimente care fac restituirea imposibilă şi care ar aduce în discuţie acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent.

A reţinut că este greşită şi constatarea instanţei de apel că reclamanta nu şi-a putut demonstra calitatea de persoană îndreptăţită, în accepţiunea Legii nr.10/2001.

Cât priveşte calitatea procesuală pasivă a pârâtei, instanţa supremă a reţinut că aceasta este dată de învestirea sa cu soluţionarea notificării, cât şi de faptul că neprevalându-se de prevederile art. 28 (1) şi (2) din lege, a emis dispoziţia contestată, prin care a respins cererea de restituire în natură.

3. Necesitatea suplimentării probatoriului Prin decizia civilă nr. 944/31.03.2015, pronunţată în dosarul nr.

2176/115/2009*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul reclamantului, a casat hotărârea atacată (decizia civilă nr. 165/19.11.2014 a Curţii de Apel Timişoara) şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara.

Prin decizia civilă nr. 165/09.11.2014, pronunţată în acelaşi dosar, Curtea de Apel Timişoara respinsese apelul reclamantei, menţinând hotărârea primei instanţe (sentinţa civilă nr. 256/20.03.2014 a Tribunalului Caraş-Severin), prin care a fost respinsă acţiunea reclamantei pentru revendicare şi rectificare de carte funciară.

106

Instanţa supremă, admiţând recursul reclamantei şi casând hotărârea Curţii de Apel Timişoara, a reţinut că, sub aspectul identificării imobilului litigios, situaţia de fapt nu a fost pe deplin lămurită, probele deja administrate relevând operaţiuni de carte funciară discutabile sub aspectul legalităţii, în condiţiile în care imobile înscrise în cărţi funciare diferite sunt identificate pe acelaşi amplasament cu imobilul revendicat.

Ca atare, în rejudecare, se impune efectuarea unei noi expertize care să lămurească controversele ivite ca urmare a reorganizării cadastrale şi inactivării vechilor cărţi funciare.

Analiza aspectului calităţii hotărârilor pronunţate de judecătorii Secţiei nu poate fi însă redusă, în mod simplist, doar la raportarea la indicii în materie rezultaţi din datele statistice, fără a evidenţia modul riguros şi fundamentat în care ele au fost motivate.

Lecturarea acestor hotărâri denotă, pe lângă o bună cunoaştere a particularităţilor cauzelor, şi o corectă însuşire şi aplicare a legii în diversele ei materii, fie că este vorba despre dreptul naţional sau dreptul internaţional (direct aplicabil cauzei prin dispoziţiile art. 20 din Constituţia României).

Expunerea argumentelor pe care se bazează aceste hotărâri demonstrează, în plus, şi o informare la zi a judecătorilor cu privire la problemele de drept pe care sunt obligaţi să le explice, deciziile de recurs în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cursul anului 2015 precum şi deciziile Curţii Constituţionale şi nu în ultimul rând, hotărârile recente ale CEDO prilejuind, din plin o astfel de necesară abordare.

De altfel, referirea la acest din urmă reper jurisprudenţial este de, multă vreme, o atitudine firească a judecătorilor şi un exerciţiu cu deja îndelungată tradiţie, fapt demonstrat de o multitudine de hotărâri.

Cu titlu de exemplu în acest sens pot fi date următoarele:- Decizia civilă nr. 173/13.10.2015 pronunţată în dosarul nr. 812/108/2015

în care, argumentându-se reţinerea excepţiei autorităţii de lucru judecat s-a făcut referinţă – printre altele - şi la Hotărârea din 23.09.2008 pronunţată de CEDO în cauza Amurăriţei contra România.

- Decizia civilă nr. 195/29.10.2015 pronunţată în dosarul nr. 3287/115/2014 în care, confirmându-se sentinţa prin care acţiunea instituţiei reclamante a fost admisă, s-a invocat ca precedent Hotărârea CEDO din 19.05.2015 din cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni contra România.

- Decizia civilă nr. 389/13.10.2015 pronunţată în dosarul nr. 416/59/2015, prin care s-a respins cererea de revizuire a recurentei pârâte întemeiate pe dispoziţiile art. 322 pct. 9 C.pr.civ. prin examinarea punctuală a hotărârii CEDO invocată în cauză dar şi prin raportare la documentele

107

internaţionale care au condus la consacrarea, relativ recentă, a textului de lege menţionat.


Raportat la numărul total al dosarelor soluţionate la secţie sunt pronunţate, în apel, 1158 hotărâri şi, în primă instanţă, 29 hotărâri.

În cursul anului 2015 s-a promovat calea de atac în 42 cauze şi dosarele au fost înainte instanţei superioare spre soluţionare, ceea ce reprezintă un procent de atacabilitate de 3,53% constituind o scădere semnificativă a procentului, raportat la cel din anul anterior care era de 5,57 %

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat periodic decizii pronunţate în soluţionarea recursurilor declarate faţă de hotărârile secţiei, atât cele prin care s-au respins sau anulat căile de atac şi cele admise.

Din cuprinsul Registrului de evidenţă a soluţiilor instanţei de control judiciar se reţine că s-au înscris un număr de doar 8 decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au admis recursurile şi au fost modificare ori casate hotărârile pronunţate în apel la această secţie. Dintre acestea, 2 hotărâri au fost pronunţate la Curtea de Apel în anul 2015, celelalte priveau anii anteriori.

Această stare de fapt se regăseşte şi în cazul deciziilor prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ori anulat recursurile declarate împotriva hotărârilor Curţii de Apel Timişoara, fiind vorba despre acelaşi decalaj între data pronunţării deciziilor la curtea de apel şi cea de la instanţa supremă.

De exemplu, în perioada lunilor septembrie-decembrie s-au comunicat 8 decizii de respingere sau anulare a recursurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 3 de decizii de admitere, în lunile următoare.

Observând motivarea deciziilor comunicate, se desprind, tot cu titlu exemplificativ, cauzele de admitere a căilor de atac din câteva hotărâri al căror rezumat îl expunem în continuare:

a) Prin decizia civilă nr. 3217/23.10.2014, pronunţată în dosarul nr. 2126/115/2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în majoritate, s-a admis recursul declarat de pârâtă împotriva deciziei civile nr. 89 din 19 iunie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia a II-a civilă, s-a modificat decizia în sensul că respinge apelul formulat de reclamantă împotriva sentinţei nr.719 din 2 noiembrie 2010 a Tribunalului Caraş Severin - Secţia comercială şi de contencios administrativ şi a obligat reclamanta la plata sumei de 9.091 lei, cheltuieli de judecată, la toate instanţele, către recurenta-pârâtă, deoarece hotărârea instanţei

108

de apel a fost dată cu greşita aplicare şi interpretare a clauzelor contractuale, cu referire la dreptul de preferinţă raportat la art. 7 din Contractul de asociere în participaţiune nr. 4522/26 septembrie 2000, în care se prevede faptul că în caz de vânzare a activelor, prevăzute în contract, SC C.P. SRL, va avea prioritate la cumpărare, la preţul obţinut pe piaţa liberă în urma unei oferte publice de vânzare.

Cum din contract nu rezultă faptul că părţile ar fi stabilit un termen în care reclamanta putea să-şi exercite dreptul de preferinţă, interpretarea acestei clauze nu poate fi făcută decât în sensul că vânzătoarea şi-a îndeplinit obligaţia contractuală, întemeiat şi pe faptul că, în general, trebuie apărat un drept subiectiv mai important, cum este dreptul de proprietate al vânzătoarei, care dorea să dispună de bunul său, faţă de dreptul de creanţă al reclamantei, care avea posibilitatea de a opta pentru cumpărarea imobilului, atunci când a fost notificată.

Instanţa de apel a reţinut, în mod greşit, frauda la lege a recurentei-pârâte, în legătură cu faptul că a încheiat cu vânzătoarea un antecontract de vânzare-cumpărare, deşi a plătit, integral, preţul.

b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia civilă nr. 1632 din 16 iunie 2015, pronunţată în dos. nr. 3276/1/2014, admite recursurile declarate de toate părţile împotriva deciziei civile nr. 518 din 16 iulie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia I civilă, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În cauză, prin decizia civilă nr.518 din 16 iulie 2014 a Curţii de Apel Timişoara – Secţia a II-a civilă s-au respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantul G.C. şi SC M.P.D. SRL Timişoara, precum şi de intervenientul Municipiul T., s-a admis apelul pârâtei SC P. SA Timişoara cu consecinţa schimbării în parte a sentinţei în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 214.907 lei către reclamantul G.C., fiind respinse restul pretenţiilor reclamanţilor , precum şi cele formulate de reclamantă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs toate părţile, pe care Înalta Curte le-a constatat ca fiind fondate, cu precizarea că atât recurenţii-reclamanţi cât şi recurenţii-intervenienţi în interes propriu au invocat nelegalitatea deciziei pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, astfel încât hotărârea recurată a fost analizată din această perspectivă.

S-a reţinut că instanţa de apel, deşi formal a dat eficienţă efectului pozitiv al lucrului judecat rezultat din hotărârea judecătorească irevocabilă prin care reclamantul s-a reconstituit dreptul de proprietate, aprecierile făcute în legătură cu această hotărâre exced cadrului procesual, reprezintă prin urmare motive străine cauzei constituind premisele pronunţării unei hotărâri nelegale, iar recurenţii-intervenienţi în interes propriu au invocat existenţa unor argumente contradictorii pe care instanţa de apel le-a avut în vedere pentru pronunţarea

109

hotărârii; deşi se precizează faptul că efectele pe care le-a produs sentinţa civilă nr.1616 din 16 decembrie 2008 a Judecătoriei Timişoara, nu sunt în concordanţă cu scopul reparator urmărit de legiuitor prin edictarea legilor în materia fondului funciar pentru că reclamantul a fost înzestrat în locul terenului extravilan nu doar cu un teren intravilan ci cu o adevărată afacere prosperă aducătoare de venituri anuale considerabile, totuşi se înlătură criticile intervenienţilor care au invocat aceste argumente în justificarea pretenţiilor formulate susţinând în esenţă îndeplinirea condiţiilor cerute pentru aplicarea principiului îmbogăţirii fără justă cauză a reclamantului.

Referitor la recursul declarat de pârâta SC P. SA reţine că sunt fondate criticile referitoare la greşita aplicare în speţă a dispoziţiilor art. 4 alin. (12) din Legea nr. 1/2000, în considerarea faptului că alin.12 al art.4 face trimitere la „terenurile menţionate mai sus”, adică la cele prevăzute la alin.1 şi alin. (11) din lege, respectiv terenurile din extravilanul localităţilor pe care se află instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraţii pe care se desfăşoară activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere, categorie în care nu se încadrează însă terenul din litigiu; că reclamanţii au recunoscut în procedura concilierii directe, contravaloarea învestiţilor efectuate fiind de acord că le achite prin compensare, însă instanţa de apel nu a examinat aceste motive şi probele anexate fiind întemeiată, prin urmare şi această critică.

Alte critici au vizat probleme de fond care nu au fost analizate având în vedere argumentele anterior exprese şi concluzia reţinută în privinţa celorlalte critici formulate de reclamanţii şi pârâtă în sensul că în condiţiile existenţei unei motivări contradictorii, a soluţionării greşite a excepţiei lipsei calităţii procesuale active şi insuficientei cercetări a fondului, exercitarea controlului judiciare nu este posibilă.

c) Prin decizia civilă nr. 785 din 11 martie 2015 pronunţată în dosar nr. 11047/30/2012, s-a admis recursul declarat de reclamanta prin administrator judiciar împotriva deciziei civile nr. 734/A din 6 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia a II-a civilă, în sensul casării deciziei atacate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, reţinându-se că potrivit dispoziţiilor art. 161 alin. (1) şi art. 68 alin. (1) C. pr. civ: „ în mod greşit instanţa de apel s-a pronunţat pe excepţia netimbrării, în condiţiile în care la termenul din 22 septembrie 2014, instanţa de apel a constatat că administratorul judiciar al reclamantei nu şi-a însuşit apelul.

Mai mult decât, atât, deşi apelanta a fost citată cu menţiunea de însuşire a apelului de către administratorul judiciar al societăţii apelante – reclamante, în mod surprinzător şi nelegal, instanţa de apel s-a pronunţat pe excepţia netimbrării.

Este adevărat că excepţia netimbrării primează asupra celorlalte excepţii, însă, în cauză, nu primează …Şi, numai după clarificarea acestei chestiuni, instanţa

110

de apel să constate dacă apelanta intră în categoria persoanelor juridice în procedura insolvenţei şi beneficiază de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, în considerarea dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 85/2006 să oblige sau nu apelanta la plata taxei judiciare de timbru...

Cu prilejul rejudecării, instanţa de apel este obligată să clarifice regimul juridic al societăţii reclamante şi, în raport de acest aspect să dezlege celelalte chestiuni prealabile şi fondul apelului, după caz”.

d) Prin decizia civilă nr. 1827/17 09 2015, pronunţată în dos. nr. 5217/1/2012*, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de pârâta SC A.M. SRL prin lichidator, împotriva deciziei civile nr. 1036/10.12.2014 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare.

Admiţând recursul, considerentele deciziei de casare se referă la următoarele aspecte nelămurite de instanţa de apel:

- dispoziţiile instanţei de casare sunt obligatorii pentru judecătorii fondului. Prevalându-se de dispoziţiile art. 975 C.civ., reclamanta DGRFP a solicitat instanţei să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare autentificat şi restabilirea situaţiei anterioare a acestuia, motivat în esenţă de faptul că pârâta vânzătoare a urmărit sustragerea de la executarea silită a imobilelor ce au făcut obiectul vânzării, provocând starea de insolvabilitate în frauda creditoarei bugetare.

- litigiul în cauză se circumscrie categoriei de litigii ce au făcut obiectul de preocupare al recursului în interesul legii soluţionat prin Decizia nr. XXXII din 9.06. 2008 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-a stabilit că dispoziţiile art.1 pct.1, art.2 pct.1 lit. a) şi b) şi art.282 ind.1 alin.1 din C. pr. civ., se interpretează în sensul că litigiile civile şi comerciale având ca obiect constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale sunt evaluabile în bani, indiferent dacă este formulat sau nu petitul accesoriu privind restabilirea situaţiei anterioare, situaţie ce impunea ca reclamanta DGRFP să achite o taxă judiciară de timbru corespunzătoare valorii imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare, numai că Tribunalul Timiş a avut în vedere faptul că potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997, modificată, aceasta este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, cererea sa având ca obiect venituri publice; că prin decizia civilă nr. 1036 din 10 decembrie 2014, Curtea de Apel Timişoara respingând apelul pârâtei, a menţinut în totalitate sentinţa civilă nr.539 din 27 aprilie 2010 pronunţată de Tribunalul Timiş prin care a constatat nulitatea absolută a contractului, prin care s-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtei SC A.M. SRL din CF şi reînscrierea dreptului de proprietate al pârâtei SC T –T SRL asupra aceluiaşi imobil.

111

- s-a reiterat că restabilirea situaţiei anterioare este o operaţiune complexă întrucât efectul nulităţii contractului de vânzare cumpărare constă tocmai în desfiinţarea raportului juridic generat de actul juridic civil lovit de nulitate şi, prin aceasta, restabilirea legalităţii, şi, ca urmare, tot ce s-a executat în baza unui act anulat trebuie restituit astfel încât părţile raportului juridic trebuie să ajungă în situaţia în care acel act nu s-ar fi încheiat. Cum analiza motivelor invocate presupune stabilirea împrejurărilor de fapt pentru aplicarea corectă a legii, stabilirea împrejurărilor de fapt nu poate fi făcută de instanţa de recurs, ceea ce atrage incidenţa dispoziţiilor art. 314 C. pr. civ.

În timpul anului 2015 s-a întocmit practica de casare care a cuprins situaţiile de modificare, casare ori anulare a hotărârilor pronunţate de Secţia a II-a civilă, fiind prezentate în cadrul şedinţelor lunare, alături de prezentarea practicii relevante a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie tocmai pentru a aduce la cunoştinţa participanţilor aspectele reliefate în aceste hotărâri care sunt în legătură cu pricinile aflate pe rolul acestei secţii.

Sintetizând motivele ce au dus la pronunţarea unor soluţii diferite de instanţa de control, s-a reţinut că cele mai frecvente cazuri se referă la: calificarea greşită a actului juridic dedus judecăţii, s-au soluţionat greşit cauzele pe diferite excepţii şi astfel nu a fost soluţionat fondul pricinii, instanţele au omis anumite cereri sau capete de cereri ale părţilor.

Din punct de vedere organizatoric, la sfârşitul anului 2015, aprobându-se noul Regulament de ordine interioară, în Anexa Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12 2015, la Secţiunea a VIII-a - Evidenţa activităţii instanţei, în art. 83, prevede că:

(1) Înregistrările în registrele şi condicile existente la fiecare instanţă se ţin, de regulă, în sistem informatizat. Acestea se pot păstra şi pe suport de hârtie.

(2) La sfârşitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport extern, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice.

Văzând că prin Hotărârea nr. 1151/17.12.2015, Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru Judecători, a aprobat rubricile registrelor ce se ţin pentru evidenţa activităţii instanţelor, iar la punctul 27 stabileşte rubricile pe care trebuie să le aibă Registrul privind evidenta practicii Instanţelor de Control Judiciar, coroborând dispoziţiile menţionate, conducerea instanţei a stabilit ţinerea evidenţei în format electronic.

c) Secţia penală

În cazul Secţiei Penală, potrivit noilor dispoziţii procesual penale, apelul este singura cale de atac ordinară de reformare, în care se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei, recursul în casaţie având natura juridică a unei căi de

112

atac extraordinare, pentru cazuri strict şi limitativ prevăzute de art. 438 din Codul de procedură penală.

Din cele 1449 de decizii penale pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia Penală în anul 2015, au fost atacate cu recurs în casaţie un număr de 48 hotărâri. În urma parcurgerii procedurii filtru prevăzute de art. 439 din Codul de procedură penală, au fost înaintate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un număr de 25 de recursuri în casaţie; restul de 23 de cereri fiind restituite administrativ către recurenţi pentru neîndeplinirea condiţiilor formale.

În raport cu numărul cererilor de recurs în casaţie care au fost înaintate instanţei superioare pentru a fi judecate rezultă un indice de atacabilitate de 1,8 %; mai redus decât în anul precedent, când acesta a fost de 5,22 %.

Întrucât din cele 25 de recursuri în casaţie ce vizează deciziile penale pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în anul 2015 au fost soluţionate până la această dată doar un număr de 2, dintre care un recurs în casaţie admis cu privire la cuantumul pedepsei, celălalt respins; nu se poate calcula decât un procent de casare relativ de 0,07 %.

În anul de referinţă, Secţia Penală a pronunţat un număr de 225 hotărâri în primă instanţă, care sunt susceptibile de a fi atacate cu apel dintre acestea au făcut obiectul căilor de atac un număr de 24, ceea ce conduce la un indice de atacabilitate de 10,6 %. Dintre cele 24 de apeluri înaintate instanţe superioare au fost soluţionate până la această dată un număr de 23, cu singură soluţie de desfiinţare înregistrată în domeniul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală (cerere de preluare a procedurii penale din Slovenia). Procentul de desfiinţare în materie penală pentru anul 2015 este unul de 0,44 %.


În materia litigii de muncă şi asigurări sociale Curtea de Apel este instanţă de apel şi în cauzele înregistrate anterior intrării în vigoare a Noului cod de procedură civilă este instanţă de recurs şi pronunţând hotărâri definitive, respectiv irevocabile nu se pune problema desfiinţării hotărârilor pronunţate.


La secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu privire la ponderea atacabilităţii hotărârilor, este de menţionat că în cursul anului 2015, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 396 hotărâri în primă instanţă.

Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 180 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 45,45% .

113

Menţionăm, comparativ, că în cursul anului 2014, judecătorii secţiei contencios administrativ şi fiscal au pronunţat un număr de 432 hotărâri în primă instanţă. Au fost atacate cu recurs, făcând obiectul controlului judiciar exercitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 181 hotărâri, rezultând, astfel, o pondere a atacabilităţii hotărârilor de 41,89.

Instanţa supremă a comunicat periodic deciziile pronunţate în soluţionarea recursurilor la hotărârile secţiei, atât cele prin care s-au respins recursurile cât şi cele admise, însă în cea mai mare parte dintre ele transmise în decursul anului 2015 au vizat hotărârii pronunţate la secţie în anii precedenţi ( 2010, 2011, 2012, 2013 şi 2014).

În privinţa indicelui de desfiinţare / modificare a hotărârilor, în anul 2015 au fost restituite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie un număr de: 4 dosar în care s-a atacat hotărârea pronunţată în anul 2011; 13 dosare în care s-au atacat hotărârile pronunţate în anul 2012; 43 dosare în care s-au atacat hotărârile pronunţate în anul 2013 şi 14 dosar în care s-a atacat hotărârea pronunţată în anul 2014 şi 1 dosar în care s-a atacat hotărârea pronunţată în anul 2015 de Secţia Contencios administrativ şi fiscal, în care soluţia a fost menţinută.

Mai relevante din punct de vedere a problemelor de drept specifice contenciosului administrativ sunt următoarele dosare:

1.Prin sentinţa civilă nr. 377/19.06.2012, pronunţată în dosar nr. 1564/59/2011, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta G.A.G. împotriva pârâtului Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului Bucureşti.

Prin decizia civilă nr.5/9.01.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Grad Alina-Georgeta Modifică , în sensul că a admis acţiunea formulată de reclamanta Grad Alina-Georgeta şi a anulat prevederile art. 14 din Anexa I a Ordinului nr. 3753 din 09.02.2011 emis de Ministrul Educaţiei, Tineretului, Cercetării şi Sportului.

În motivare instanţa supremă a reţinut că recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ competentă cu solicitarea de anulare parţială a Ordinului nr. 3753/09.02.2011 emis de intimatul Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv a art. 14 din Anexa 1 la acest ordin, justificat de împrejurarea că prin acest ordin, contrar legii, se prorogă intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 248 alin.4 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Raportat la dispoziţiile art. 248 alin. 4 din Legea nr. 1/2011, potrivit cu care „Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru

114

învăţământul primar", Înalta Curte a reţinut că sunt fondate criticile recurentei vizând momentul intrării în vigoare a acestor prevederi.

Astfel, chiar formularea de tip imperativ a textului - li se considera - conduce în mod direct la interpretarea potrivit cu care voinţa legiuitorului a fost aceea ca norma edictată să îşi producă efectele chiar de la data intrării în vigoare a noii legi a învăţământului.

Potrivit art. 361 alin. 1 din Legea nr. 1/2011, data intrării în vigoare a noii legi este prevăzută la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României (10.01.2011), ca regulă generală, ceea ce înseamnă 10 februarie 2011, fără legătură cu momentul începerii efective a unui nou an şcolar.

Totodată, în alin.3 din cuprinsul aceluiaşi art. 361 din Legea nr. 1/2011 sunt expres enunţate excepţiile de la regula vizând data intrării în vigoare a actului, mai sus arătată, fără însă ca printre ipotezele avute în vedere de legiuitor să fie reţinută şi modalitatea de ocupare a funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar şi primar, reglementată de art. 248 alin. 4 din acelaşi act normativ.

Drept urmare, Înalta Curte, în acord cu susţinerile recurentei, apreciind conform principiului general de drept că excepţiile sunt de strictă interpretare, neputând fi aplicate prin analogie unor situaţii ce nu au fost avute în vedere de legiuitor, reţine nelegalitatea prevederilor art. 14 din anexa I a Ordinului MECTS nr. 3753 potrivit cu care „prevederile art. 248 alin. 4 din Legea nr. 1/2011 se aplică începând cu data de 1 septembrie 2011, absolvenţilor liceelor pedagogice ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar".

Nelegalitatea este generată de prorogarea termenului de intrare în vigoare a unei dispoziţii de lege, printr-un ordin, fără ca o atare prorogare să fie prevăzută de lege, ca act normativ cu forţă juridică superioară.

Cum ordinul este emis în aplicarea legii, în mod evident, nu poate adăuga prevederi noi în raport de legea la care se raportează.

În plus este de semnalat şi împrejurarea că Ordinul MECTS nr. 3753/09.02.2011 a fost emis cu o zi înainte de data intrării în vigoare chiar legii a cărei punere în executare şi aplicare se presupune a o realiza, contrar aşadar prevederilor art. 361 alin. 6 din lege, evocate şi de prima instanţă, prin care se arată că în termen de 8 luni de la intrarea în vigoarea legii (nr. 1/2011), Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologii la regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea legii şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.

Fată de toate cele mai sus arătate, ce demonstrează nelegalitatea prevederii indicate din actul administrativ examinat, ca şi vătămarea evidentă faţă de recurentă, dată fiind poziţia sa profesională şi interesul de a beneficia cât mai curând de prevederile art. 248 alin.4, sus evocate, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod

115

procedură civilă cu referire la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Înalta a admis recursul de faţă şi a modificat sentinţa atacată în admiterii acţiunii formulate de reclamantă, cu consecinţa anulării art. 14 din Anexa I a Ordinului MECTS nr. 3753/9 februarie 2011.

2.Prin sentinţa civilă nr.97/13.02.2013, pronunţată în dosar nr. 1372/59/2012, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis cererea promovată de reclamant, a dispus anularea deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 1572/816/10.10.2012, a deciziei de impunere nr. 7479/31.07.2012 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. 7479/30.07.2012, emise de către pârâtă. A obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 39,3 lei, cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 4588/2.12.2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, a modificat sentinţa atacată în sensul că anulează Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 1572/816/10.12.2012 şi a obligat pârâta la soluţionarea pe fond a contestaţiei formulată împotriva Deciziei de impunere nr. 7479/31.102012 şi a Raportului de inspecţie fiscală nr. 7479/30.07.2012 şi a respins cererea de anulare a deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală ca prematur formulată.

În motivare instanţa supremă a reţinut că intimata - reclamantă a supus controlului instanţei de contencios administrativ, pe calea prevăzută în art. 218 alin. (2) din Codul de procedură fiscală Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative cu nr. 1572/816/10.10.2012, Decizia de impunere nr. 7479/31.10.2012 şi Raportul de inspecţie fiscală nr. 7479/30.07.2012 emise de pârâtă

Prin Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 1572/816/10.10.2012 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Timiş - Biroul Soluţionare Contestaţii s-a respins contestaţia formulată de reclamatul L.P. ca nedepusă în termen.

Potrivit dispoziţiilor art. 207 din O.G. nr. 92/2003: Termenul de depunere a contestaţiei - (1) Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii.

În raport şi de dispoziţiile art. 2 şi art. 68 din aceeaşi ordonanţă, Înalta Curte a constatat că sunt aplicabile în cauză dispoziţiile de procedură civilă, respectiv art. 104 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora actele de procedură trimise prin poştă instanţelor judecătoreşti se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.

Or, din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 31 august 2012 a fost expediată, prin scrisoare recomandată, prin poştă, contestaţia reclamantului (fila 52 din dosarul curţii de apel), astfel ca susţinerea paratei că aceasta s-a făcut

116

cu depăşirea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 207 din O.G. nr. 92/2003, este fără temei legal.

Înalta Curte a constatat că pârâta a invocat în mod nejustificat, ca data a declarării contestaţiei, data înregistrării la organul de soluţionare, fapt ce contravine dispoziţiilor legale menţionate anterior.

Pe acest aspect, al tardivităţii formulării contestaţiei, recursul formulat de către pârâtă este neîntemeiat, instanţa de fond a constatat în mod judicios nelegalitatea Deciziei nr. 1572/816/10.10.212 prin care s-a respins ca tardivă contestaţia reclamantului.

Însă, instanţa de control judiciar a apreciat, că în mod greşit Curtea de apel a procedat la analizarea fondului contestaţiei, soluţia ce se impunea a fi pronunţată fiind cea de anulare a deciziei de soluţionare a contestaţiei şi de obligare a pârâtei la soluţionarea pe fond a contestaţiei formulată împotriva deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală.

Sub acest aspect, recursul declarat apare ca fiind întemeiat, Înalta Curte având in vedere că Titlul IX (art. 205 - 218) din Codul de procedură fiscală reglementează o procedură administrativă obligatorie de contestare a actelor administrative - fiscale tipice sau asimilate, procedură administrativă care se finalizează prin decizia emisă în temeiul art. 216-217, ce poate fi atacată în contencios administrativ, potrivit art. 218 alin.(2) Cod procedură fiscală.

Acest cadru normativ special derogă de la regimul de drept comun în materia procedurii prealabile administrative, reglementat prin art. 7 din Legea nr. 554/2004 şi prin celelalte prevederi aflate în conexiune cu acesta.

În condiţiile în care s-a constatat că organul fiscal avea obligaţia de a soluţiona contestaţia, aceasta fiind formulată in termenul legal, Curtea de apel trebuia să dispună in consecinţă, întrucât actul administrativ fiscal care se atacă în contencios administrativ, potrivit art. 218 alin.(2) din Codul de procedură fiscală, este decizia de soluţionare a contestaţiei. Legalitatea deciziei de impunere, a raportului de inspecţie fiscală ori a altor acte care premerg decizia emisă în temeiul art.216 din Codul de procedură fiscală urmează a fi analizată în cadrul acţiunii îndreptate împotriva acestei din urmă decizii, potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, practica judiciară fiind conturată în sensul că instanţa se învesteşte cu dezlegarea fondului raportului de drept fiscal numai dacă autoritatea competentă a soluţionat contestaţia pe fondul său.

Pe de altă parte, trebuie amintite prevederile art. 213 alin. 4 Cod procedură fiscală, care prevăd că în cursul soluţionării procedurii administrative se pot depune probe noi în susţinerea cauzei.

Astfel, posibilitatea instanţei de contencios administrativ de a rezolva fondul litigiului, impunând măsuri care să înlăture complet şi efectiv consecinţele vătămătoare ale conduitei administrative nelegale sau ale pasivităţii

117

administraţiei, este exclusă de plano, în toate situaţiile în care autoritatea fiscală nu a soluţionat contestaţia administrativă pe fondul său.

Pe cale de consecinţă, în măsura în care organul de soluţionare a contestaţiei nu s-a pronunţat pe fondul acesteia, şi cererile de anulare a deciziei de impunere şi a raportului de inspecţie fiscală, adresate instanţei de judecată urmează a fi respinse, ca prematur formulate.

I.3.2 Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Situaţia statistică privind durata medie de soluţionare a cauzelorla Curtea de Apel Timişoara şi la instanţele arondate curţii

aferentă anului 2015

Denumire instanţă Număr dosare

Durata de Soluţionare: Medie în zile Complexitatea într-o şedinţă


CURTEA DE APEL TIMIŞOARA

16404 194,3

135,5 58,8 12505

TRIBUNALUL ARAD 9071 118,2

96,5 21,7 6070

JUDECĂTORIA ARAD 16910 92,7

76,9 15,8 11591

JUDECĂTORIA CHIŞINEU-CRIŞ

1673 77,6

64,7 12,9 1335

JUDECĂTORIA GURAHONŢ

1547 100,6

86,7 13,9 1016

JUDECĂTORIA INEU 1678 119,6

96,7 22,9 733

JUDECĂTORIALIPOVA

1805 123,7

111 12,7 850

TRIBUNALUL CARAŞ-SEVERIN

8514 374,8

334,5 40,3 3727

JUDECĂTORIA REŞIŢA 6204 203,1

150,9 52,2 2975

JUDECĂTORIA CARANSEBŞ

4702 137

98,3 38,7 2591

JUDECĂTORIA ORAVIŢA 2590 319,1

124 195,1 1541

JUDECĂTORIA MOLDOVA NOUĂ

1032 167,8

103,1 64,7 649

TRIBUNALUL TIMIŞ 16630 183,7

138,3 45,4 8287

JUDECĂTORIA TIMIŞOARA

32936 130,5

89,5 41 20898

JUDECĂTORIA LUGOJ 3681 137,2

95,3 41,9 2237

JUDECĂTORIA FĂGET 1138 1 87,3 38,7 660

118

26JUDECĂTORIA DETA 2270 8

9,269,6 19,6 1539

JUDECĂTORIA SÂNNICOLAU MARE

2647 138,1

64,3 73,8 1986

Situaţia statistică privind durata medie de soluţionare a cauzelor la Curtea de Apel Timişoara - pe materii juridice (penal/nepenal)

aferentă anului 2015

Nr. crt.

Materia juridică Număr dosare

Durata de Soluţionare: Medie În Zile

Complexitatea într-o şedinţă


1. Civil 1055 45,6 114,7 130,9 6652. Minori şi familiei 93 97,6 99,3 198,3 533. Litigii de muncă 1599 41,4 104,4 37,0 12494. Asigurări sociale 285 74,6 126,9 47,7 1955. Litigii cu

profesionişti682 90,9 99,5 191,4 382

6. Faliment 1243 2,1 60,2 41,9 9447. Contencios

administrativ si fiscal

7890 37,0 201,9 35,1 6477

8. Penal 1243 2,1 60,2 41,9 944

a) Secţia I Civilă

Potrivit datelor statistice ale anului 2015 ce caracterizează indicele dosarelor închise într-un an ( respectiv suma dosarelor soluţionate în mai puţin de un an de la înregistrare raportat la suma tuturor dosarelor soluţionate la nivelul instanţei în perioada de referinţă), activitatea judecătorilor Secţiei I civile a fost calificată ca fiind „foarte eficientă” în materie civilă propriu-zisă ( fiind atestată de procentul de 81,99%) însă doar „eficientă” în ceea ce priveşte materia dreptului familiei şi minori (procent de 72,04%) cauzele pentru care nu s-au realizat performanţe mai bune, fiind explicate deja în capitolul din raportul de faţă referitor la analiza indicatorilor de eficienţă ai instanţei.

Cu toate că pe parcursul întregului an au fost depuse eforturi pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor în conformitate garanţiile unui proces

119

echitabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi, cu toate că aceste eforturi au condus, în foarte mare măsură la obţinerea rezultatului scontat, au fost consemnate în situaţia statistică şi dosare ale căror proceduri s-au desfăşurat dincolo de limita unui termen rezonabil în raport cu data intrării lor în sistem.

La finele anului 2015 pe rolul instanţei apăreau ca nesoluţionate trei dosare mai vechi de 10 ani, situaţie care, însă, la data redactării raportului de faţă s-a schimbat, două din acestea fiind soluţionate în cursul lunii ianuarie 2016.

Este vorba despre dosarul nr. 5006/C/2000 al Tribunalului Timiş ( având ca obiect Legea nr. 10/2001) de care Curtea de Apel Timişoara se dezinvestise deja prin pronunţarea deciziei civile nr. 34/26.02.2015 din dosarul nr. 886/59/2014 ca urmare a declarării apelului pârâtei, la mai bine de 13 ani de la pronunţarea sentinţei civile nr. 73/27.02.2001.

Ulterior dosarul a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca urmare a declarării unui apel ulterior din partea unei alte pretinse

moştenitoare a foştilor proprietari tabulari, Curtea de Apel Timişoara a solicitat dosarul de fond de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cursul procedurii de restituire, dosarul fiind constatat pierdut.

În atare condiţii, potrivit art. 583 şi urm. C.pr.civ., Curtea a procedat la reconstituirea propriului dosar 886/59/2014 dar şi a dosarului nr. 5006/C/2000, pronunţând în acest sens Încheierea din data de 14.01.2016.

Dosarul astfel reconstituit a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti pentru soluţionarea recursului declarat în cauză.

Dosarul nr. 7044/59/2004* ( înregistrat iniţial ca dosar 6255/2002 la care au fost conexate şi alte dosare) a fost soluţionat în primă instanţă prin sentinţa civilă nr. 2717/05.06.2003 a Judecătoriei Arad.

Apelurile împotriva sentinţei au fost soluţionate de Tribunalul Arad prin decizia civilă nr. 71/A/18.1.2003.

Ca urmare a schimbării competenţelor instanţelor recursurile, înaintate iniţial Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost trimise spre soluţionare Curţii de Apel Timişoara.

La data de 14.10.2004 Curtea de Apel Timişoara a suspendat judecata recursului conform art. 47 din Legea nr. 10/2001.

Dosarul a rămas suspendat aproape 9 ani. La data de 02.07.2013 reclamanta recurentă a solicitat repunerea pe rol a cauzei însă instanţa a respins această cerere întrucât nu s-a făcut dovada soluţionării irevocabile a notificării.

Ulterior s-a făcut o nouă cerere de repunere pe rol, fiind acordate mai multe termene de judecată pentru stabilirea moştenitorilor unor părţi decedate între timp iar la termenul de judecată din data de 02.10.2014 cauza a fost suspendată din nou însă în baza art. 243 alin. 1 pct. 1 C. pr. civ. până la indicarea moştenitorilor unei părţi.

120

Ca urmare a verificării din oficiu, a persistenţei cauzelor ce au condus la suspendare precum şi a incidenţei în cauză a excepţiei perimării fost stabilit termen la 10.12.2015 şi apoi la data de 21.01.2016, dată la care cauza a fost soluţionată.

Dosarul nr. 2298/59/2014* (număr iniţial 7959/C/2000) a fost înregistrat la Curtea de Apel Timişoara la data de 27.03.2014 ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare, dispusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 2240/05.06.2013, în vederea completării probatoriului cu înscrisuri şi eventual expertize.

Instanţa de rejudecare, conformându-se deciziei de casare a indicat punctual reclamantei-apelante ( aflată în procedura de insolvenţă) ce înscrisuri să depună la dosar acordându-i două termene de judecată, însă pentru că aceasta nu s-a conformat la data de 10.09.2014 a dispus suspendarea cauzei conform art. 2551 C. pr. civ.

La un an după această dată 10.09.2015 pârâţii-apelanţi au depus cerere de repunere pe rol fixându-se termen de judecată în vederea depunerii înscrisurilor.

Au fost acordate apoi încă două termene în vederea încheierii unei eventuale tranzacţii, propusă de apelanţii pârâţi, următorul termen de judecată fixat în acest sens fiind 23.02.2016.

Trebuie menţionat faptul că larga depăşire a termenului de soluţionare a dosarului a fost cauzată, în principal, de aceea că judecarea apelului în primul ciclu procesual a fost suspendată mai bine de 7 ani ( de la data de 14 mai 2004 la data de 13 septembrie 2011).

Prezentarea acestor informaţii a fost necesară pentru a se evidenţia faptul că existenţa pe rol a acestor dosare la finele anului 2015 nu a fost rezultatul neglijării de către judecători a activităţilor lor profesionale sau a necunoaşterii legii.

Cu toate acestea, pentru prevenirea unor astfel de situaţii se impun ca măsuri:

Prezentarea lunară, în cadrul şedinţelor de secţie, a situaţiei dosarelor mai vechi în raport de termenele legale recomandate pentru soluţionarea lor;

Îmbunătăţirea modului de gestionare a şedinţelor de judecată, prin fixarea pentru cauzele de mult înregistrate în sistem şi a celor casate cu trimitere spre rejudecare, a unor termene mai scurte decât cele obişnuite;

Utilizarea mijloacelor tehnice aflate la dispoziţia instanţei şi permise de lege pentru comunicarea mai rapidă a actelor de procedură.


121

Termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor reprezintă unul dintre indicatorii de bază ai activităţii de judecată, astfel că fiecare judecător a menţinut standardul pentru respectarea acestui criteriu de calitate.

Prin urmare, la instanţa de control judiciar aceste dosare s-au aflat pe rol pentru o perioadă de până la 6 luni-1 an, în care s-a cuprins şi perioada vacanţei judecătoreşti.

La data de 31 decembrie 2015 situaţia cauzelor mai vechi de 1 an aflate pe rolul secţiei, prin raportare la data înregistrării în sistem, se prezintă după cum urmează: în materia falimentului dintr-un stoc de 156 de dosare nu a existat nici un dosar mai vechi de un an, iar la litigii cu profesionişti dintr-un stoc de 118 dosare s-au regăsit un număr de două dosare mai vechi, care s-au încadrat în categoria dosarelor cu o vechime între 5-10 ani.

Aşa cum s-a arătat deja, vechimea acestor dosare nu se raportează la durata de soluţionare a acestora de către Secţia a II-a Civilă, ci la data înregistrări lor în sistem, la prima instanţă sesizată.

Se constată că în această evidenţă, nu se regăseşte nici un dosar de primă instanţă înregistrat la Curtea de Apel.

c) Secţia Penală

În cursul anului 2015 Secţia penală a Curţii de Apel Timişoara a fost sesizată cu un număr de 6 dosare cu rechizitorii în primă instanţă din care a fost soluţionat un singur dosar, celelalte fiind în camera preliminară sau în curs de judecată în vederea administrării probelor.

Au mai fost înregistrate un număr de 4 dosare cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, toate fiind soluţionate într-un interval de o lună de la data înregistrării.

Celelalte cauze soluţionate în primă instanţă având ca obiect plângeri împotriva rezoluţiei procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată au fost soluţionate în termen de 1-2 luni.

În apel, durata de soluţionare a cauzelor a fost de 1-2 luni de la data înregistrării cu excepţia cauzelor în care instanţele de fond au pronunţat soluţii de achitare în care a fost necesar să fie administrate toate probele din dosarul instanţei de fond, situaţii în care, durata de soluţionare a fost diferită în funcţie de complexitatea cauzelor.

Cauzele în contestaţii, cu excepţia celor date în materia măsurilor preventive, sunt soluţionate de regulă la primul termen de judecată.

Având în vedere specificul activităţii din cadrul secţiei penale şi natura unor cauze care reclamă pronunţarea unor soluţii în regim de urgenţă, cu ocazia repartizării cauzelor în aplicaţia ECRIS, sunt stabilite termene scurte pentru primul termen de judecată respectiv în aceiaşi zi în care au fost înregistrate în ce priveşte cauzele reglementate de Legea nr. 302/2004 –mandatele europene de arestare şi

122

cererile de extrădare, propunerile de arestare preventivă, prelungirea arestării, de 1-5 zile pentru contestaţiile în materia măsurilor preventive, 3 săptămâni pentru cauzele cu inculpaţi arestaţi, cauzele pentru care legiuitorul a prevăzut că se judecă de urgenţă şi cu precădere, ca exemplu: contestaţii în anulare, revizuiri, întreruperea/amânarea executării pedepsei, etc.; o lună pentru celelalte cauze.

Printre cauzele determină uneori tergiversarea judecării acestora, se remarcă:

- sustragerea de la judecată a inculpaţilor aflaţi în stare de libertate, mai ales în cauzele în care audierea acestora de către instanţa de control judiciar este obligatorie (nu au fost audiaţi de instanţa de fond sau a fost pronunţată o soluţie de achitare);

- îndeplinirea procedurii de citare cu părţile aflate în străinătate;- netransferarea inculpaţilor aflaţi în stare de detenţie la penitenciarele

aflate în afara razei de competenţă a Curţii de Apel Timişoara, care sunt judecaţi şi de alte instanţe;

- audierea unui număr însemnat de persoane implicate în aceste cauze;- schimbările intervenite în Noul Cod de procedură penală privind

soluţionarea cauzelor în apel, în concordanţă cu practica CEDO, care obligă instanţele de control judiciar să readministreze întreg materialul probator, administrat şi de instanţa de fond, în caz de achitare a inculpaţilor şi care au redus situaţiile în care se mai poate dispune rejudecarea cauzelor de către instanţele de fond.

Pe rolul Curţii de Apel, au fost înregistrate la sfârşitul anului 2015 un număr de 61 de dosare situaţia, fiind următoarea:între 1-3 ani -51 de dosare; între 3-5 ani -5 dosare şi între 5-10 ani - 2 dosare.

În ce priveşte dosarele mai vechi de 5 ani situaţia este următoarea:Dosarul nr.1101.1/59/2010 a fost înregistrat la Curtea de Apel Timişoara cu

rechizitoriu, în primă instanţă la data de 26.10.2010 şi în prezent este soluţionat pe fond.

Dosarul nr.4355/59/2009** a fost înregistrat în sistem la data de 07.09.2009 iar la Curtea de Apel Timişoara a fost înregistrat, în apel, la data de 28.07.2015, în prezent fiind în curs de soluţionare.


Cu privire la cauzele înregistrate în apel, în toate dosarele după repartizarea aleatorie care s-a făcut deîndată după înregistrare şi după efectuarea comunicărilor prev. de art. 201 cod pr.civilă, termenele care s-au fixat prin rezoluţie nu au depăşit în nicio situaţie termenul de 60 de zile prevăzut de art. 201 alin. 4 C. pr. civ. şi de regulă au fost în jur de 30 de zile.

123

Majoritatea cauzelor s-au soluţionat la primul termen de judecată de către toate completele, iar în caz de amânare s-a acordat de regulă un singur termen de judecată şi în mod excepţional mai mult de un termen.


Termenul rezonabil de soluţionare a cauzelor reprezintă unul dintre indicatorii de bază ai activităţii de judecată, astfel că fiecare judecător a menţinut standardul pentru respectarea acestui criteriu de calitate.

Prin urmare, la instanţa de control judiciar aceste dosare s-au aflat pe rol pentru o perioadă de până la 6 luni-1 an, în care s-a cuprins şi perioada vacanţei judecătoreşti.

La data de 31 decembrie 2015 situaţia cauzelor mai vechi de 1 an aflate pe rolul secţiei, prin raportare la data înregistrării în sistem, se prezintă după cum urmează dintr-un stoc de 841 de dosare au existat un număr de 7 dosare mai vechi de un an, şi un singur dosar care s-a încadrat în categoria dosarelor cu o vechime între 5-10 ani.

Aşa cum s-a arătat deja, vechimea acestor dosare nu se raportează la durata de soluţionare a acestora de către Secţia Contencios administrativ şi fiscal, ci la data înregistrării lor în sistem, la prima instanţă sesizată.

Se constată că în această evidenţă, nu se regăseşte nici un dosar de primă instanţă înregistrat la Curtea de Apel – Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Mecanismele de unificare a practicii judiciare sunt reglementate, la nivel sistemic, prin Hotărârile nr. 148/2015 şi 725/2015 ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru aprobarea procedurii de desfăşurare a întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute probleme de drept care generează practică neunitară, reglementări care au fost implementate prin: a) participarea preşedinţilor de secţii din cadrul Curţii de Apel Timişoara la întâlnirile de practică neunitară organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit metodologiei de organizare şi desfăşurare a acestor întâlniri, la nivel naţional; b) participarea judecătorilor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara la întâlnirile de dezbatere a problemelor de practică neunitară organizate la nivelul acestei Curţi de Apel, pe secţii şi materii, potrivit metodologiei prevăzute de reglementările CSM mai sus arătate.

În plan sectorial, mecanismele de unificare a practicii judiciare s-au concretizat prin reglarea acestora de Curtea de Apel Timişoara, care a ordonat activităţile de culegere, transmitere, selecţie, dezbatere şi rezolvare a problemelor de drept care generează sau pot genera practică judiciară neunitară,

124

precum şi modalitatea concretă de participare a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor arondate la întâlnirile trimestriale de dezbatere a acestor probleme de drept, inclusiv de diseminare a minutelor adoptate în cadrul acestor întâlniri, prin adoptarea unui Ghid metodologic de implementare a celor două Hotărâri şi a Circularei emise de CSM cu privire la procedura de desfăşurare a acestor dezbateri. Acest Ghid metodologic a fost pus în aplicare la nivelul tuturor instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, prin Hotărârea Colegiului de conducere nr. 24/02.11.2015 al acestei instanţe şi, pentru instanţele arondate, prin Dispoziţia nr. 25/06.11.2015 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Timişoara.

În cursul anului 2015 au fost organizate trei întâlniri de dezbatere a problemelor de practică neunitară, corespunzător reglementărilor mai sus arătate şi intervalelor de timp alocate (trimestrial), la nivelul Curţii de Apel Timişoara, sub coordonarea vicepreşedintelui şi preşedinţilor de secţii din cadrul acestei curţi de apel, pe materii şi pe secţii, astfel:

- Secţia pentru litigii de muncă şi asigurări sociale: trimestrul I- 20.03.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-11.12.2015;

- Secţia I civilă: trimestrul I- 27.03.2015, trimestrul II- 19.06.2015, trimestrul III-11.12.2015;

- Secţia a II-a civilă: trimestrul I- 03.04.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-18.12.2015;

- Secţia de contencios administrativ şi fiscal: trimestrul I- 20.03.2015, trimestrul II- 12.06.2015, trimestrul III-26.11.2015;

- Secţia penală: trimestrul I- 27.03.2015, trimestrul II- 26.06.2015, trimestrul III-11.12.2015.

În cadrul cestor dezbateri au fost supuse discutării şi adoptării soluţiile de unificare a practicii judiciare asupra problemelor de drept evocate, dezbaterile fiind consemnate în procese verbale iar soluţiile pentru unificarea practicii s-au consemnat în minute care au fost comunicate instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, precum şi celorlalte curţi de apel din ţară.

La nivel de secţie situaţia se prezintă astfel:


Recunoscută fiind ca dovadă a imaginii de coerenţă şi credibilitate pe care instanţa este datoare să o ofere beneficiarilor actului de justiţie dar şi societăţii, în general, jurisprudenţa unitară a continuat să fie – la fel ca şi în anii anteriori – un reper constant.

În vederea realizării acestui scop, la nivelul Secţiei I Civile au fost valorificate toate mecanismele legale în materie, respectiv:

125

- Conform art. 261 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în cadrul şedinţelor lunare - sau ori de câte ori s-a impus o analiză rapidă - judecătorii secţiei au discutat problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite ( un bun exemplu în acest sens, fiind situaţia cauzelor privitoare la problematica restituirii lăcaşurilor care au aparţinut Cultului greco-catolic prin prisma schimbării jurisprudenţei CEDO ca urmare a pronunţării Hotărârii din cauza Parohia greco-catolică Lupeni contra România, din data de 19.05.2015 în care punctele de vedere diferite s-au reunit finalmente într-o opinie cvasiunanimă).

- Potrivit art. 262 din acelaşi regulament, au fost organizate întâlniri trimestriale ale judecătorilor secţiei şi ale judecătorilor de la secţiile similare ale instanţelor din subordinea Curţii pentru discutarea aspectelor de jurisprudenţă neunitară.

- Au fost luate în discuţie nu numai soluţiile pronunţate de judecătorii secţiei prin interpretarea diferită a unor texte de lege ci şi noile acte normative sau hotărâri cu putere de lege cu impact imediat asupra activităţii de judecată. În concret, judecătorii au fost informaţi, deîndată, prin mijloacele de comunicare rapidă puse la dispoziţia instanţei, despre existenţa deciziilor de recurs în interesul legii, despre hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti de interpretare a unor texte de lege ca şi despre deciziile Curţii Constituţionale.

- În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii nr. 148/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele secţiei a participat la întrunirile trimestriale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii cu participarea preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel, a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, ai Ministerului Justiţiei şi ai Ministerului Public, ultima din ele fiind organizată la Timişoara în zilele de 19-20.10.2015), ale căror dezbateri s-au finalizat prin întocmirea unor minute consemnând modul de interpretare al diferitelor texte de drept material şi procesual, destinat a servi unei jurisprudenţe unitare, motiv pentru care aceste documente au fost transmise apoi tuturor instanţelor în vederea conformării.

- În scopul realizării unei practici unitare, portalul instanţei a fost în permanenţă actualizat cu hotărârile cele mai relevante ale judecătorilor secţiei, după cum astfel de hotărâri au fost cuprinse şi în „Buletinul jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara”, menit a servi atât acestui scop cât şi informării publice asupra practicii instanţei în diverse materii.

Ca observaţie generală se impune a fi menţionat aspectul că reaşezarea competenţelor materiale ale instanţelor, ca urmare a intrării în vigoare la 15.02.2013 a noilor norme de procedură, conferă Secţiei I Civile rolul de instanţă de control judiciar în domenii în care aceasta are deja o practică judiciară unitară consolidată ( de exemplu în materia Legii nr. 10/2001, în materie de exproprieri) şi că jurisprudenţa neunitară se manifestă mai ales la nivelul judecătoriilor şi al

126

tribunalelor ( la nivelul acestor din urmă instanţe finalizându-se o bună parte a dosarelor), aspect care rezultă cu putere de evidenţă şi din tematica întâlnirilor trimestriale ale preşedinţilor secţiilor civile ale curţilor de apel, (instanţe la care însă aceste dosare nu mai ajung spre soluţionare).

De aceea, propunem ca Institutul Naţional al Magistraturii şi Consiliul Superior al Magistraturii să analizeze oportunitatea ca la aceste întâlniri trimestriale să fie desemnaţi ca participanţi şi reprezentanţii secţiilor civile ale tribunalelor.

b) Secţia a II - a civilă

Activitatea de unificare a practicii judiciare s-a derulat pe mai multe planuri, atât pe verticală, ţinând seama de ierarhia instanţelor de judecată, cât şi pe orizontală, la nivelul secţiei sau Curţii de Apel, astfel:

- preşedintele secţiei, conform atribuţiilor sale, a selectat şi centralizat problemele de practică judiciară neunitară comunicate de către instanţele inferioare şi constatate în soluţiile pronunţate la nivelul secţiei, care au fost analizate în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional;

- ca urmare a solicitărilor formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii sau a altor curţi de apel, au fost dezbătute în secţie şi comunicate argumentat puncte de vedere cu privire la problemele de drept soluţionate neunitar la nivel naţional, fie în vederea promovării unui recurs în interesul legii, fie pentru soluţionarea unui astfel de recurs aflat deja pe rol;

- se realizează periodic o comunicare a problemelor de practică neunitară identificate, care se comunică vicepreşedintelui instanţei, şi apoi centralizate, se transmit la Consiliul Superior al Magistraturii în format electronic, pe portalul instanţei;

- deciziile relevante pronunţate de Secţia a II-a Civilă se publică în culegerile de jurisprudenţă, în Buletinul Curţilor de Apel şi trimestrial în Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara;

- au fost organizate întâlniri comune ale judecătorilor Secţiei a II-a Civilă şi judecătorilor specializaţi în litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei pentru dezbaterea problemelor de practică judiciară neunitară şi adoptarea de rezoluţii de unificare a jurisprudenţei;

- au fost organizate două întâlniri la nivel naţional, respectiv la Craiova şi Cluj Napoca, unde au participat preşedintele de secţie şi un judecător din cadrul acesteia, în cadrul cărora, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii au fost puse în discuţie probleme de practică judiciară, în toate materiile de competenţă ale acestei secţii, stabilindu-se de cele mai multe ori puncte de vedere comune şi

127

unanime menite să cristalizeze soluţiile pronunţate în materiile respective, care apoi au fost diseminate la nivelul instanţelor.

În cursul anului 2015 s-au identificat relativ puţine probleme de practică neunitară la nivelul Secţiei a II-a Civilă şi a secţiilor specializate sau completelor specializate arondate Curţii de Apel, cu privire specială asupra problemei de drept conform căreia, dacă acţiunea revocatorie nu invalidează actul juridic contestat (cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară), ci determină doar inopozabilitatea acestuia faţă de creditorul urmăritor, aceasta nu este supusă dispoziţiilor referitoare la suspendare – instituite de art. 36 din Legea nr. 85/2006; deşi actul constitutiv al societăţii nu prevede majorarea capitalului social, prin conversia în părţi sociale a datoriilor pe care societatea le are faţă de asociaţi, aceştia au libertatea de a decide o astfel de majorare, care, echivalează cu o modificarea implicită a clauzelor actului constitutiv. Interesul lezat printr-o astfel de majorare este unul privat (al asociaţilor şi, eventual, al societăţii), nicidecum un interes public, care să deschidă asociaţilor calea acţiunii în nulitate reglementată de art. 132 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

De asemenea a fost analizată şi problema momentului de debut a termenului de prescripţie în cazul acţiunilor formulate de păgubit împotriva asigurătorului de răspundere civilă delictuală al persoanei vinovate de producerea accidentului. Situaţia în care împotriva vinovatului s-a declanşat proces penal; sancţiunea nemotivării contestaţiei în anulare în termenul prevăzut de lege, sub imperiul dispoziţiilor vechiului Cod de procedură civilă; modalitatea de comunicare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au respins cererile de deschidere a procedurii insolvenţei în temeiul Legii nr.85/2014; identificarea unor soluţii tehnice comune care să permită evidenţierea tipurilor de şedinţă care se desfăşoară în materia insolvenţei - inclusiv şedinţe administrative, cu termene administrative de control, în ceea ce priveşte art. 59 alin 3 din Legea nr.85/2014; problema modalităţii concrete de înscriere la masa credală a creanţelor fiscale contestate, în privinţa cărora nu s-a dispus suspendarea executării titlului, potrivit art. 148 din O.G. nr. 92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală.

Toate aceste probleme de practică judiciară neunitară au fost rezolvate la nivelul Secţiei a II-a civilă în cadrul întâlnirilor judecătorilor acestei secţii, în şedinţele destinate acestui obiect, precum şi în cadrul întâlnirilor cu judecătorilor secţiilor/completelor specializate din cadrul tribunalelor arondate Curţii de Apel Timişoara.

c) Secţia penală

În cadrul secţiei penale, activitatea de unificare a practicii judiciare s-a concretizat în organizarea lunar a şedinţelor de învăţământ profesional în cadrul cărora au fost prezentate lucrări teoretice cu privire la temele de interes major

128

în raport cu modificarea recentă a legislaţiei penale sau cu noile modificări ale Codului penal sau a Codului de procedură penală printre care amintim: Interceptarea comunicaţiilor în Noul Cod penal; Noţiunea, Conţinutul, Scopul şi procedura aplicării măsurilor asigurătorii în cadrul procesului penal; Infracţiunea de constituirea a unui grup infracţional organizat, prev. de art.367 din Codul penal; Aspecte teoretice şi practice prind stabilirea vinovăţiei în procesul penal; Acordul de recunoaştere a vinovăţiei; Probe şi procedee probatorii în Noul Cod de procedură penală; Excepţiile de neconstituţionalitate şi consecinţele acestora asupra procedurilor judiciare în materia confiscării extinse; Practica în materia confiscării extinse a Curţii Europene a Drepturilor Omului, standarde de probă. Raportul de proporţionalitate dintre scopul confiscării şi dreptul de proprietate; Sarcina probei în materia confiscării extinse. Balanţa probabilităţilor versus probe certe; Continuarea procesului în situaţia procedurii simplificate în ce priveşte confiscarea extinsă

În cadrul şedinţelor de învăţământ profesional ale secţiei penale s-au analizat lunar soluţiile care evidenţiază eventualele aspecte de practică neunitară între completele de judecată precum şi practica de casare rezultată din analiza hotărârilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cursul anului 2015 au fost organizate 3 întâlniri cu judecătorii de la judecătorii şi tribunalele din raza curţii, prilej cu care au fost discutate problemele de drept care au generat aplicarea unor soluţii diferite. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 291, lit. d) din regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, în cadrul secţiei penale au fost discutate o serie de probleme de practică neunitară, cu care a fost sesizată de alte curţi de apel fiind formulate şi comunicate puncte de vedere cu privire la aspectele puse în discuţie.

În acelaşi context se înscrie şi participarea preşedintelui secţiei penale , în lunile iunie şi septembrie 2015, la întâlnirea reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor penale de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel la care s-au discutat probleme concrete în vederea unificării practicii la nivelul instanţelor judecătoreşti din ţară.


Principala activitate care s-a urmărit la nivelul Secţiei Litigii de muncă şi asigurări sociale a fost identificarea problemelor de drept care pot genera practică neunitară şi discutarea acestora anterior soluţionării cauzelor.

Identificarea acestor probleme s-a făcut cu ocazia rezoluţionării dosarelor, a studiului pentru pregătirea şedinţei sau la deliberare.

În cauzele repetative în mod deosebit, în măsura în care s-au identificat probleme de drept de acest gen şi nu au fost puse în discuţia secţiei anterior

129

şedinţei de judecată s-a recurs la amânarea pronunţării şi a avut loc şedinţă de secţie în care s-a stabilit opinia majoritară.

Fiecare complet şi fiecare judecător deîndată ce a identificat o problemă de drept care putea conduce la soluţii neunitare, a adus-o la cunoştinţa preşedintelui de secţie şi celorlalte complete după care această problemă a fost analizată atât în cadrul unor întâlniri informale cât şi în cadrul şedinţelor organizate chiar săptămânal dacă a fost cazul.

Problemele de drept au fost analizate şi în cadrul şedinţelor lunare de învăţământ profesional desfăşurate conform planificării.

În cadrul întâlnirilor trimestriale de unificare a practicii cu participarea tribunalelor, desfăşurate conform planificării s-au analizat problemele de drept care pot genera practică neunitară, şi aspectele de practică neunitară comunicate de ridicate de tribunale, existente la nivelul acestora.

Pentru ca judecătorii din cadrul completelor specializate în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale să cunoască jurisprudenţa instanţei de control judiciar în vederea unificării practicii proprii, în anul 2014 s-a luat măsura comunicării săptămânal, către fiecare tribunal a tuturor hotărârilor pronunţate de Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a Curţii de Apel Timişoara prin care s-au modificat, anulat, casat sentinţele, sub forma unui extras din condica de şedinţă.

S-a constatat în cadrul întâlnirilor cu judecătorii tribunalelor că această metodă este eficientă şi că de motivarea deciziilor pronunţate în calea de atac pot lua la cunoştinţă din programul „ECRIS”, iar până la motivare prin comunicări informale cu judecătorii secţiei sau preşedintele de secţie.

Urmare acestui mod de lucru nu s-au identificat la nivelul secţiei aspecte de practică neunitară.


Activitatea de unificare a practicii judiciare s-a derulat pe mai multe planuri, atât pe verticală, ţinând seama de ierarhia instanţelor de judecată, cât şi pe orizontală, la nivelul secţiei sau Curţii de Apel, astfel:

- preşedintele secţiei, conform atribuţiilor sale, a selectat şi centralizat problemele de practică judiciară neunitară comunicate de către instanţele inferioare şi constatate în soluţiile pronunţate la nivelul secţiei, care au fost analizate în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional;

- ca urmare a solicitărilor formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii sau a altor curţi de apel, au fost dezbătute în secţie şi comunicate argumentat puncte de vedere cu privire la problemele de drept soluţionate neunitar la nivel naţional, fie în vederea promovării unui recurs în interesul legii, fie pentru soluţionarea unui astfel de recurs aflat deja pe rol;

130

- se realizează periodic o comunicare a problemelor de practică neunitară identificate, care se comunică vicepreşedintelui instanţei, şi apoi centralizate, se transmit la Consiliul Superior al Magistraturii, în format electronic, pe portalul instanţei;

- deciziile relevante pronunţate de Secţia de contencios administrativ şi fiscal se publică în culegerile de jurisprudenţă, în Buletinul Curţilor de Apel şi trimestrial în Buletinul Jurisprudenţei Curţii de Apel Timişoara;

- au fost organizate întâlniri comune ale judecătorilor Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi judecătorilor specializaţi în litigii cu profesionişti şi procedura insolvenţei pentru dezbaterea problemelor de practică judiciară neunitară şi adoptarea de rezoluţii de unificare a jurisprudenţei;

- au fost organizată o întâlnire la nivel naţional, respectiv la Bucureşti, unde au participat preşedintele de secţie şi un judecător din cadrul acesteia, în cadrul cărora, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii, au fost puse în discuţie probleme de practică judiciară, în materiile de competenţă ale Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, stabilindu-se de cele mai multe ori puncte de vedere comune, menite să cristalizeze soluţiile pronunţate în materiile respective, care apoi au fost diseminate la nivelul instanţelor.

În cursul anului 2015 s-au identificat relativ puţine probleme de practică neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal şi a secţiilor specializate sau completelor specializate arondate Curţii de Apel, însă au continuat eforturile în direcţia unificării practicii judiciare la nivelul secţiei.

Trimestrial, au avut loc întâlnirile judecătorilor ce funcţionează în materia contenciosului administrativ şi fiscal de la nivelul Curţii de Apel Timişoara, cu preşedinţii secţiilor de profil de la tribunalele arondate Curţii.

Discuţiile cu privire la problemele de drept generatoare de practică neunitară nu s-au limitat însă la acele întâlniri trimestriale organizate în urma hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, ci, lunar, la întâlnirile de învăţământ profesional, au fost discutate astfel de chestiuni. Mai mult, de fiecare dată când judecătorii secţiei au observat hotărâri care au rezolvat diferit aceeaşi problemă de drept, au semnalat acest lucru, ocazie cu care, în cadrul unor întâlniri informale, acele chestiuni au fost luate în discuţie.

Menţionăm în acest sens, că în perioada ianuarie – decembrie 2015 au fost organizate un număr de 8 şedinţe de practică neunitară la nivelul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal (la 20.01, 20.03, 20.04, 23.04, 5.05, 12.06, 30.09, 2.11.2015).

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat

adaptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar

131

Potrivit datelor statistice oferite de Raportul statistic al cauzelor aflate pe rolul jurisdicţiilor Curţii Europene a Drepturilor Omului – întocmit de această instanţă pentru perioada 01.01.2015 – 31.12.2015 şi publicat în ianuarie 2016 -, rezultă că România, în mod îmbucurător, nu mai ocupă o poziţie de top.

În concret, din numărul total al cauzelor înregistrate în perioada menţionată, respectiv de circa 66.500, doar 3.550 ( adică 5,5%) privesc cererile formulate împotriva Statului român, ceea ce-l situează pe acesta pe poziţia a 6 – a clasamentului, înaintea Georgiei, Poloniei, Sloveniei, Azerbaidjanului şi a celorlalte state cu mai puţine cereri dar după Ucraina ( cu 21,4 % din cauze), Rusia ( cu 14,2 % din cauze), Turcia ( cu 13 % din cauze), Italia ( cu 11,6 % din cauze) şi Ungaria (cu 7,1 % din cauze).

Explicaţia ce poate fi dată acestui regres constă în aceea că, de mai bine de cinci ani de când s-a pronunţat Hotărârea pilot din cauza Atanasiu şi alţii contra României (Hotărârea din 21.10.2010), numărul majoritar al cererilor pe rol îndreptate împotriva Statului român s-a diminuat substanţial în aşteptarea momentului evaluării noilor dispoziţii de drept naţional menite a rezolva, de o manieră echilibrată şi într-un termen rezonabil, problema sistemică a măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor cărora, anterior anului 1990, statul le-a preluat imobilele, în mod abuziv.

În intervalul 01.01.2015-15.12.2015, din informaţiile postate pe site-ul oficial al Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că au fost pronunţate un număr de 73 de hotărâri (majoritatea vizând rezolvarea tuturor petitelor din cererile adresate Curţii, iar, o parte, statuând doar asupra despăgubirilor acordate reclamanţilor, a căror discutare a fost amânată pentru o dată ulterioară, la momentul în care s-a discutat fondul solicitărilor).

Din cele 73 de hotărâri, un număr de 49 privesc încălcarea unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale persoanelor implicate în procedurile penale iar celelalte 24, ale persoanelor implicate în proceduri judiciare civile.

În materie penală, cele mai multe din hotărâri au constatat: a) Încălcarea art. 3 al Convenţiei – care interzice utilizarea torturii şi a

tratamentelor inumane sau degradante ale persoanelor arestate sau condamnate, situaţiile vizând condiţiile improprii din locurile de detenţie, violenţele exercitate asupra persoanelor deţinute precum şi lipsa unei anchete efective în privinţa acestora.

Un exemplu în acest sens îl constituie recenta Hotărâre din 15.12.2015 din cauza Şerban Marinescu contra României.

Alte motive de condamnare a Statului român în această materie au vizat:b) Încălcarea dreptului la un proces echitabil ( art. 6 par. 1 al Convenţiei) ca,

de exemplu, în cauza Irimia contra României (Hotărârea din 06.10.2015) în care s-a constatat o atare încălcare pentru declanşarea anchetei penale abia la circa un an după săvârşirea faptelor sau în cauza Moinescu contra României ( Hotărârea din

132

15.09.2015) în care constatarea încălcării acestui articol s-a datorat condamnării reclamantului de către instanţa de recurs în absenţa administrării directe a unor probe în condiţiile în care, pe baza aceloraşi probe din dosar, instanţele inferioare dispuseseră achitarea sa.

c) Încălcarea art. 6 par. 2 al Convenţiei care prevede că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

În acest sens poate fi amintită Hotărârea din 21.07.2015 din cauza Neagoe contra României în care nesocotirea acestui drept s-a constatat a fi datorată comunicatului dat publicităţii de către purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Galaţi prin care, datorită modalităţii de expunere a informaţiilor, publicul a fost determinat să creadă în vinovăţia reclamantului, în condiţiile în care această instanţă nu pronunţase încă o hotărâre în cauză.

d) Încălcarea art. 4 al Protocolului 7 care garantează dreptul de a nu fi judecat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Încălcarea acestui articol s-a reţinut, de exemplu, în cauza Butnaru şi Bejan – Piser contra României pentru aceea că, după o primă judecată finalizată definitiv prin hotărârea din data de 24.01.2006 a tribunalului de achitare pentru infracţiuni de violenţă, într-o a doua procedură de judecată ulterioară, acelaşi tribunal, la data de 07.03.2006, i-a condamnat pe reclamanţi pentru tâlhărie (adică de furt prin violenţă exercitate prin aceleaşi fapte pentru care însă el fusese achitat în urmă cu aproape două luni).

e) Încălcarea art. 2 alin. 1 al Convenţiei care garantează dreptul la viaţă al oricărei persoane.

În acest sens, în Hotărârea din 21.04.2015 din cauza Cătălina Filip contra României (ca şi în alte speţe similare) Curtea a constatat încălcarea acestui drept, sub aspect procedural, pentru faptul că moartea soţului reclamantei, produsă în timpul evenimentelor din Decembrie 1989, nu a făcut până în prezent obiectul anchetării şi tragerii la răspundere a celor vinovaţi de acest lucru.

În materie civilă , s-au constatat, în general, aceleaşi aspecte de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale protejate de Convenţie, ca şi în anii anteriori, respectiv:

a) Încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraf 1 al Convenţiei pentru refuzul de executare a unor hotărâri, de executare a lor cu larga depăşire a unui termen rezonabil sau pentru durata excesivă a procedurilor judiciare.

b) Încălcarea dreptului la viaţă privată a reclamanţilor – art. 8 al Convenţiei.

Ca exemplu în acest sens poate fi dată Hotărârea din 28.04.2015, din cauza Ferrari contra România în care încălcarea acestui drept s-a produs datorită duratei îndelungate a procedurilor ( 13 luni) desfăşurate în faţa instanţelor române pentru

133

returnarea în Argentina a copilului minor al reclamantului, fapt considerat a fi generat ruperea legăturilor familiale cu acesta.

c) Nesocotirea dreptului de vot prevăzut de art. 3 al Protocolului 1, fapt constatat în hotărârea din 27.10.2015 din cauza Brânduşe contra României pentru aceea că, aflat în penitenciar în executarea unei pedepse, reclamantului nu i-a fost permis să voteze cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2008.

Încălcarea aceluiaşi articol a fost constatată şi prin Hotărârea din 15.12.2015 din cauza Ofensiva Tinerilor contra României (organizaţie non profit a cetăţenilor români de etnie poloneză) pentru aceea că, cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2008, a fost împiedicată să participe la acestea întrucât, la acel moment, dispoziţiile legale privind contestarea candidaturii sale ca reprezentant al minorităţilor naţionale erau lipsite de claritate şi nu ofereau suficiente garanţii de imparţialitate a organelor competente să examineze cererea sa de candidatură.

d) încălcarea art. 14 al Convenţiei care interzice discriminarea bazată pe diverse criterii s-a constatat, de exemplu, în cauza Danis şi Asociaţia Etnicilor Turci contra României pentru aceea că, prin modificarea legislaţiei electorale cu 7 luni înainte de alegerile parlamentare din anul 2008, autorităţile române nu le-au oferit reclamanţilor posibilitatea de a-şi organiza activitatea de aşa manieră încât să obţină recunoaşterea statutului de utilitate publică pentru a putea îndeplini, în acest fel, condiţia de eligibilitate cerută de noua lege electorală. Curtea a considerat că impunerea acestei noi condiţii de eligibilitate, în raport cu organizaţiile minorităţilor naţionale deja reprezentate în Parlament, este o măsură disproporţionată cu scopul urmărit şi discriminatorie. De menţionat este şi aceea că, odată cu încălcarea art. 14 al Convenţiei a fost constatată şi încălcarea art. 3 al Protocolului 1 al Convenţiei, menţionat anterior.

e) încălcarea dreptului la liberă exprimare – art. 10 al Convenţiei a fost constatată de exemplu prin Hotărârea din data de 10.02.2015 din cauza Cojocaru contra României pentru faptul că, prin sancţionarea sa pentru calomnie ( generată de articolele scrise, bazate pe dovezi ale acestui jurnalist la adresa primarului unei localităţi), libertatea sa de exprimare a fost îngrădită, considerându-se şi că sancţiunea nu era necesară într-o societate democratică.

f) discuţii despre încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 1 al Protocolului al Convenţiei.

Întrucât majoritatea cererilor cu care a fost sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului din momentul ratificării de către România a Convenţiei prin Legea nr. 30/1994 şi până în prezent, vizează problema sistemică a restituirii proprietăţilor preluate abuziv de statul comunist anterior anului 1990 şi pentru că, după pronunţarea, în 21.10.2010, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii pilot din cauza Atanasiu şi alţii contra României, toate cauzele având un asemenea obiect au fost suspendate în vederea evaluării, după un anumit interval de timp, a impactului noilor dispoziţii cu caracter reparator adoptate în materie de

134

Statul român, în anul 2015 au fost luate în discuţie doar foarte puţine solicitări referitoare la încălcarea acestui drept însă sub alte aspecte decât cele avute în vedere prin amintita hotărâre pilot.

Cu titlu de exemplu poate fi dată hotărârea din 15.12.2015 din cauza S.C. Antares Transport SA şi SC Transroby SRL contra României în care încălcarea art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei a fost reţinută pentru aceea că retragerea nelegală a tuturor licenţelor de transport ale firmelor reclamante de către consiliul local în locul doar a uneia din ele – astfel cum fusese dispus anterior printr-o hotărâre judecătorească – a condus la restrângerea nejustificată a activităţii lor şi la pierderi economice semnificative.

Important de remarcat în materie civilă este aceea că în anul 2015, CEDO a procedat la schimbarea jurisprudenţei sale în problema stabilirii situaţiei juridice a lăcaşurilor de cult preluate de statul comunist din patrimoniul Cultului greco-catolic.

Înţelegerea acestei probleme presupune o prezentare a legislaţiei şi jurisprudenţei naţionale şi CEDO în materie.

Pentru reglementarea problemei juridice în materie, statul român, după adoptarea Decretului lege nr.9/1989 ( prin care a fost abrogat – printre altele - şi Decretul nr. 358/1948 prin care fusese declarat în afara legii Cultul greco-catolic), a adoptat şi Decretul lege nr. 126/1990, referitor la modalitatea de restituire a bunurilor (cu excepţia moşiilor) şi a lăcaşurilor ce au aparţinut acestui cult.

Situaţia juridică a acestor din urmă a făcut obiectul de reglementare al dispoziţiilor art. 3 din decret.

Prin modificarea şi completarea sa succesivă (prin OG nr. 64/2004 şi prin Legea nr. 182/2005), acest articol prevede actualmente că:

„ Situaţia juridică a lăcaşurilor de cult şi a caselor parohiale care au aparţinut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) şi au fost preluate de Biserica Ortodoxă Română se va stabili de o comisie mixtă, formată din reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase ţinând seama de dorinţa credincioşilor din comunităţile care deţin aceste bunuri.

Partea interesată va convoca cealaltă parte, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi punându-i la dispoziţie dovezile pe care se sprijină aceste pretenţii.

(…) Dacă la termenul stabilit pentru convocarea acestei comisii, aceasta nu se întruneşte sau dacă nu se ajunge la nici un rezultat în cadrul comisiei, ori decizia nemulţumeşte una dintre părţi, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie, potrivit dreptului comun”, desemnat în atare situaţie fiind tribunalul ca instanţă de fond.

Acest articol a fost declarat ca fiind în acord cu Constituţia, aspect ce rezultă din hotărârilor pronunţate în această privinţă de Curtea Constituţională ( decizia nr. 23/1993 în şnur cu decizia de recurs nr. 127/1994 şi decizia nr. 804/2012).

135

Hotărârea a făcut obiectul controlului de convenţionalitate cu ocazia soluţionării cererii privind-o pe reclamanta Parohia Greco-Catolică Sâmbăta Bihor contra României.

Prin Hotărârea din 12.01.2010 pronunţată în cauză, Curtea de la Strasbourg a constatat că, potrivit dreptului intern, controlul judiciar exercitat de instanţă asupra hotărârilor comisiilor prevăzute de art. 3 din Decretul Lege nr. 126/1990 era limitat doar la verificarea respectării criteriilor prevăzute de lege, din care principalul îl constituia cel al respectării voinţei majorităţii enoriaşilor.

Ori, în opinia Curţii, pentru ca o instanţă să poată decide în privinţa unei cereri ce poartă asupra drepturilor cu caracter civil în conformitate cu dispoziţiile art. 6 par. 1 al Convenţiei, trebuie să aibă competenţa de a decide asupra tuturor chestiunilor de fapt şi de drept pertinente litigiului cu care a fost investită.

S-a reţinut că în cauză, instanţele interne nu aveau competenţa de a statua asupra temeiniciei unei hotărâri emise de comisiile mixte care să ţină seama de drepturile şi interesele protejate în discuţie, motiv pentru care controlul exercitat de instanţe, nefiind suficient pentru scopul art. 6 par. 1 al Convenţiei, s-a constatat încălcarea acestuia.

Curtea a mai reţinut cu acea ocazie că art. 3 al Decretului-Lege nr. 126/1990, după momentul discutării sale de către instanţele naţionale în cauza privind-o pe reclamantă, a fost modificat prin OG nr. 64/2004 şi prin Legea nr. 182/2005, devenind posibil pentru instanţe să tranşeze litigiile privind lăcaşurile de cult şi casele parohiale, potrivit dreptului comun.

Prin hotărârea din 19.05.2015 pronunţată într-o cauză cu problematică similară – cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni contra România (în care reclamanta pierduse procesul în faţa instanţei naţionale în acţiunea în revendicare prin comparare de titluri, titlul pârâtei Biserica Ortodoxă fiind considerat preferabil datorită numărului majoritar de enoriaşi)-, Curtea de la Strasbourg a considerat că nu s-a încălcat dreptul reclamantei de acces la instanţă prevăzut de art. 6 par. 1 al Convenţiei.

S-a constatat că, în cauză, reclamanta a beneficiat de o examinare pe fond a solicitării sale de către instanţe şi că simplul fapt că ea apreciază ca injust criteriul prevăzut de legea specială (respectiv voinţa enoriaşilor din comunitatea ce deţine bunul) nu este suficient pentru a se considera lipsit de eficienţă dreptul ei de acces la o instanţă.

Această hotărâre nu este definitivă întrucât, ca urmare a deciziei completului de cinci judecători al Marii Camere (autoritatea ce exercită controlul judiciar al hotărâri că CEDO - în fapt, doar în situaţiile excepţionale, respectiv atunci când se consideră necesară o reexaminare a cauzei generată de o problemă serioasă referitoare la interpretarea Convenţiei sau de un risc de contrariere a unei hotărâri anterioare pronunţate de Curte), a decis sesizarea acestei instanţe superioare, fiind fixat ca prim termen de audiere data de 02.03.2016.

136

Ca impact al recentei jurisprudenţe CEDO asupra practicii judiciare a instanţei,din parcurgerea hotărârilor pronunţate in materie de către judecătorii Secţiei I Civile se poate constata că în cursul anului 2015 unii dintre judecători au dat deja efect Hotărârii din data de 19.05.2015 pronunţate de Curtea de la Strasbourg în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni contra România(ca,de exemplu, în dos. nr. 3287/115/2014 finalizat prin decizia civilă nr. 195/29.10.2015 ).Anterior acestui moment a existat-aşa cum s-a menţionat anterior - o altă abordare a art. 3 al Decretului-lege nr. 126/1990 care a fost interpretat în considerarea Hotărârii din 12.01.2010 pronunţate de aceeaşi Curte Europeană a Drepturilor Omului în cauza privind-o pe reclamanta Parohia Greco - Catolică Sâmbăta Bihor contra României ( la care s-a şi făcut referire expres în anumite hotărâri), reţinându-se în această din urmă ipoteză că cerinţa criteriului enoriaşilor majoritari este relevantă pentru solicitarea de revendicare a imobilelor ce au aparţinut Cultului Greco – Catolic a criteriului enoriaşilor majoritari doar în faza prealabilă sesizării instanţei.

Valorificarea în practica judiciară a instanţei a noilor abordări din jurisprudenţa CEDO denotă,deci,seriozitatea şi responsabilitatea cu care judecătorii secţiei se raportează la activitatea de continuă perfecţionare profesională şi la propriul statut,de notorietate fiind,de altfel ca,de-a lungul timpului,instanţele timişorene au demonstrat deschidere şi aplicaţie pentru toate aspectele ce ţin de reforma justiţiei.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar

I.3.5.1. Pregătire profesională a judecătorilor

Obligaţie instituită prin lege [art.4 alin. (1) al Legii nr. 303/2004], dar şi manifestare a responsabilităţii cu care judecătorii Curţii înţeleg să fie permanent conectaţi la schimbările legislative şi la aplicarea, în mod constructiv, a efectelor acestor schimbări, în scopul dorit de reformare a justiţiei, şi în cursul anului 2015 - ca şi în anii anteriori – activitatea organizată de pregătire şi perfecţionare profesională a rămas o constantă a preocupărilor acestora.

Activitatea de învăţământ profesional a judecătorilor Curţii s-a desfăşurat, în primul rând, în cadrul şedinţelor lunare de învăţământ profesional, organizate conform programărilor făcute de fiecare secţie la începutul anului, cu ocazia acestor întâlniri fiind discutate teme de interes actual şi de impact major asupra jurisprudenţei, în special cele impuse de noile coduri, generatoare de diferite interpretări, multe din ele clarificate, de altfel, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile de dezlegare a unor chestiuni de drept şi prin decizii de recurs în

137

interesul legii sau de Curtea Constituţională ca urmare a admiterii excepţiilor de neconstituţionalitate.

Pregătirea profesională a judecătorilor la nivel centralizat s-a materializat prin participarea acestora la seminariile organizate de Institutul Naţional de Magistratură, ca urmare a exprimării opţiunilor lor la începutul anului 2015.

La aceste întâlniri profesionale (unele organizate în colaborare cu Curtea de Apel Timişoara, la nivel descentralizat) au fost selectaţi să participe următorii judecători:

- doamna judecător dr. Carmen Pârvulescu la sesiunea de formare privind combaterea discriminării din 08-10 aprilie 2015;

- doamna judecător Codrina Martin la seminarul din 23-24.04.2015 având ca temă „Noul Cod Penal”;

- doamnele judecător Maria Ofelia Gavrilescu şi Diana Lăsconi la seminarul din 25-26.05.2015 având ca temă NCPC;

- domnii judecători Adrian Romulus Stoian, Lucian Ciucur, dr. Anca Cristina Buta, dr. Petruţa Micu şi Ana-Maria Nica, la seminarul din 25-26.08.2015 având ca temă NCC;

- domnii judecători Dorin Ilie Ţiroga şi Ramona Ioţcovici, la seminarul din 25.09.2015, având ca temă „Insolvenţa”;

- doamna judecător Maria Lăpădat, la seminarul din 12-13.10.2015, având ca temă „Dreptul familiei”;

- doamna judecător Diana Lăsconi, la seminarul din 15-16.10.2015, având ca temă „Dreptul Bancar”;

- doamna judecător Flavia Maria Cristina Florenţa, la seminarul din 5-6.11.2015, având ca temă „ Drepturile procedurale în legislaţia penală europeană”;

- domnii judecători dr. Marian Bratiş şi Dorin Ilie Ţiroga, la seminarul din 11.12.2015, având ca temă „Insolvenţa”.În afara activităţilor înscrise în Calendarul întâlnirilor în materie,

programate la începutul anului 2015, judecătorii Curţii au mai participat şi la seminarii, conferinţe sau schimburi de experienţe cu ocazia unor reuniuni interne şi internaţionale, ca de exemplu:

a) În plan intern:- domnul judecător Cristian Pup la seminarul din octombrie 2015,

organizat la Alba Iulia, având ca temă „ Dreptul Uniunii Europene”;- doamnele judecători Camelia Lucaciuc şi Ruxandra Codrea la seminarul

din 22-23-10.2015, organizat la Sibiu, având ca temă „Unificarea practicii judiciare în materia achiziţiilor publice”;

- doamna judecător Aurelia Schnepf la seminarul organizat la Bucureşti în data de 9.12.2015, având ca temă „Noul Cod Fiscal şi Noul Cod de Procedură Fiscală”;

138

- doamna judecător dr. Carmen Pârvulescu la Conferinţa internaţională „Practical exercises in implementing the judicial cooperation instrument in civil and commercial matters”, desfăşurată la Bucureşti, în perioada 22-23 octombrie 2015, şi organizată de către Institutul Naţional al Magistraturii în cadrul proiectului Just/2013/JCIV/AG/46, şi la seminarul privitor la „Formarea membrilor comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor”, organizat de către Institutul Naţional al Magistraturii la Bucureşti în perioada 9-10 decembrie 2015.

- doamna judecător Maria Bacău, la conferinţa organizată la Bucureşti în perioada 18-19.09.2015, având ca temă „Insolvenţa la un nou nivel”;

- domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga, la seminarul organizat la Geoagiu-Băi în perioada 16-18.10.2015, având ca obiect „Dreptul insolvenţei”.

- domnul judecător Adrian Romulus Stoian, la seminarul organizat în perioada 15-16.10.2015 la Sinaia, având ca temă „Dreptul bancar”;

- domnul judecător dr. Ştefan Lucaciuc a participat la mai multe activităţi de perfecţionare profesională după cum urmează: în perioada 18-19.09.2015 la Conferinţa Regională de insolvenţă – Insolvenţa la un nou nivel, prezentând lucrarea „Interdicţia băncilor de a dispune de fondurile debitoarei insolvente în condiţiile art. 86 din Legea nr. 85/2014; la data de 20.11.2015, la Timişoara, la Conferinţa „Nulitate absolută în legislaţia românească modernă – Legea insolvenţei persoanei fizice unde a prezentat lucrarea „Rolul instanţelor judecătoreşti în insolvenţa persoanei fizice”; la data de 3.07.2015, la seminarul organizat la Timişoara având ca temă „Executarea silită în practică”.

- domnul judecător Costea Constantin, la seminarul organizat la Predeal în perioada 22-24.04.2015 având ca temă „Impactul reglementărilor din dreptul penal asupra regimului juridic al străinilor”;

- domnul judecător dr. Florin Moţiu la „Întâlnirea Reţelei judiciare române în materie civilă şi comercială”, organizată la Bucureşti în data de 30.10.2015;

- doamna judecător Anca Nacu, la seminarul organizat în luna februarie 2015 la Bucureşti, având ca temă „Cooperarea judiciară europeană în materie penală”;

- d-na judecător Florentina Pârvu, la seminarul organizat în noiembrie 2015 la Bucureşti având ca temă „Cooperarea judiciară europeană în materie penală”.

Demn de menţionat este şi faptul că, urmare a bunei pregătiri profesionale a judecătorilor instanţei, aceştia au fost cooptaţi în elaborarea unor proiecte comune cu alte profesii juridice complementare.

139

În acest sens, se remarcă participarea domnilor judecători: dr. Anca Buta, dr. Petruţa Micu şi dr. Nasz Csaba Bela, alături de coordonator ştiinţific profesor universitar dr. Radu Bufan şi editori coordonatori: av. Andreea Deli-Diaconescu şi judecător conf. univ. dr. Florin Moţiu, la colectivul de autori ce au elaborat lucrarea „ Tratat practic de insolvenţă”, ce a fost premiată de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România şi de către Editura Universul Juridic.

În lunile martie-mai 2015, d-na judecător dr. Anca Buta a fost şi tutore de practică în proiectul „Ai dreptul la o carieră de succes. Stagii profesionale din domeniul juridic” implementat de Institutul Notarial Român în parteneriat cu Universitatea de Vest Timişoara, Coop Operations şi Economic Confort.

b) În plan internaţional:- doamna judecător Monica Istrate a participat la un stagiu de 10 zile în

Franţa – Paris, în luna noiembrie 2015 în cadrul Programului de schimb între autorităţile Judiciare 2015 organizat de către EJTN şi INM.

- domnul judecător Cristian Pup a participat la două astfel de evenimente, respectiv: la seminarul din aprilie 2015, desfăşurat la Singapore, având ca temă „Managementul Judiciar”; la seminarul din septembrie-octombrie 2015, desfăşurat la Riga-Letonia în cadrul proiectului Programul de schimb între autorităţile judiciare 2015 organizat de către EJTN şi INM.

La nivel descentralizat, activitatea de perfecţionare a pregătirii profesionale a judecătorilor Curţii şi a celor din instanţele din raza ei, la fel ca şi în anul anterior, s-a realizat atât prin organizarea proprie a instanţei cât şi prin colaborarea cu INM, a unor seminarii înscrise în tematica obligatorie stabilită de CSM, precum conferinţe organizate cu alte organizaţii profesionale şi cu instituţiile de învăţământ superior, după cum urmează:

- Conferinţa regională de insolvenţă, organizată în parteneriat cu UNPIR, Filiala Timiş şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, în perioada 18-19 septembrie 2015, la Timişoara, având tema „ Insolvenţa la un nou nivel”;

- Seminarul preşedinţilor secţiilor I civile de la curţile de apel, pentru unificarea practicii judiciare, organizat de INM în colaborare cu Curtea de Apel Timişoara, în perioada 19-20 noiembrie;

- Seminarul organizat la Timişoara în perioada 9-10.03.2015, moderat de domnii formatori INM Mihai Udroiu şi Simona Franguloiu, având ca temă „Noul Cod de procedură penală”;

- Seminarul organizat la Timişoara, în perioada 23-24.04.2015, moderat de d-nii formatori INM Mihai Udroiu şi Marian Drilea, având ca temă „Noul Cod penal”;

140

- Seminarul organizat la Timişoara în perioada 25-26.05.2015 moderat de doamna judecător Gabriela Răducan – formator INM, având ca temă „Noul Cod de procedură civilă”;

- Seminarul organizat la Timişoara în perioada 25-26.06.2015, moderat de doamna judecător Nicoleta Ţăndăreanu şi d-nul judecător Emilian Meiu formatori INM, având ca temă „Noul Cod civil”;

- Seminarul organizat la Timişoara la data de 17.09.2015, moderat de d-na judecător dr. Gabriela Florescu, având ca temă „Cooperarea judiciară în materie civilă – aspecte de dreptul familiei şi minori”;

- Seminarul organizat la Timişoara în perioada 12-13.10.2015, moderat de doamnele judecător dr. Gabriela Florescu şi Ionica Ninu, formatori INM, având ca temă „Noul Cod civil – Dreptul familiei”;

- Seminarul „Cooperarea judiciară în cadrul Uniunii Europene şi jurisprudenţa relevantă a instanţelor europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, organizat la Timişoara la data de 18.12.2015, în cadrul căruia au fost prezentate următoarele teme:

a) Jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului în anul 2015, în cauzele privind România – referent judecător Daniela Calai;

b) Aspecte privind transferul de proceduri în materie penală – referent judecător Florentina Pârvu;

c) Rolul judecătorului în implementarea dreptului unional european - referent judecător Cristian Pup.

I.3.5.2. Pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţei

În cursul anului 2015 a constituit o coordonată prioritară pentru asigurarea calităţii actului de justiţie, fiind evident că atribuţiile specifice ale grefierului au dobândit un plus de varietate, complexitate şi responsabilitate.

Programul de pregătire profesională a grefierilor s-a desfăşurat sub îndrumarea unui colectiv de coordonatori, alcătuit din doamna judecător Maria Lăpădat, doamna judecător Petruţa Micu, iar din partea personalului auxiliar de specialitate, doamna Liliana-Simona Cioabă grefier-şef secţie (primul trimestru) şi doamna Floare Nyiredi – prim grefier (trimestrul II, III şi IV). Alegerea temelor de dezbatere s-a realizat, ca şi în anii precedenţi, după consultarea cu persoanele implicate în acest program de pregătire şi care, ca în anii precedenţi, au dovedit o receptivitate crescută şi o implicare deosebită.

Prima întâlnire de învăţământ profesional a debutat cu participarea, în calitate de invitat a domnului judecător dr. Marian Bratiş – preşedintele Secţiei a II-a civilă la acea vreme, actualmente vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara,

141

care a prezentat coordonatele pe care le vizează în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii grefierilor de şedinţă cu referire, în principal la grefierii din cadrul Secţiei a II-a Civilă.

În ceea ce priveşte colaborarea cu alte compartimente menţionăm că a existat o colaborare permanentă cu specialiştii IT din cadrul instanţei, domnul Radu Roiescu, domnul Adrian Suru şi domnul Daniel Ghercea, cu Compartimentul documentare şi bibliotecă, prin doamna Ecaterina Mateovici şi nu în ultimul rând cu psihologul instanţei - doamna Cristina Afilipoaie-Menghea.

Noile exigenţe impuse de modificările legislative, dar şi de aşteptările tot mai mari ale publicului au impus o colaborare tot mai strânsă cu specialiştii IT, implicaţi direct în prezentarea modificărilor aplicaţiei ECRIS, a unor noi programe implementate şi a modalităţii de exploatare a lor, activitate care s-a derulat pe tot parcursul anului şi care a impus o serie de întâlniri suplimentare cu acest personal specializat. Astfel a avut loc o serie de întâlniri cu privire la instruirea practică a grefierilor realizată de domnul Radu Roiescu specialist IT împreună cu domnul Ştefan Lucaciuc judecător coordonator al Departamentului IT, cu privire la:

remedierea deficienţelor constatate prin intermediul aplicaţiei StatisECRIS;

procedura de evidenţiere în aplicaţia ECRIS a dosarelor cu element de extraneitate.

scanarea documentelor şi aplicarea ştampilei cu menţiunea „SCANAT”. comunicarea actelor prin TDS. prezentarea Ghidului de utilizare a portalului EMAP, secţiunea Unificare

practică.Modificările legislative intervenite au presupus prezentarea succintă, la zi,

cu ocazia fiecărei întâlniri, a celor mai relevante noi apariţii sub acest aspect. De asemenea, au fost prezentate recursurile în interesul legii publicate în perioada de referinţă. Necesitatea acestui demers, confirmată de pregătirea profesională derulată în anii anteriori, s-a resimţit tot mai mult, astfel că realizarea sa, în concret, a fost posibilă şi în cursul anului 2015 prin implicarea doamnei grefier Ecaterina Mateovici, care au răspuns cu profesionalism şi promptitudine solicitărilor care le-au fost adresate. Iniţiativa proprie a celor două colege a constat în aceea că materialele puse la dispoziţie grefierilor în format electronic, conţin o serie de link-uri care permit accesarea rapidă a principalelor surse de documentare. Au fost utilizate mijloacele moderne de documentare implementate la nivelul instanţei.

Colaborarea cu psihologul instanţei a permis şi în cursul anului 2015 descoperirea de către grefieri a unor instrumente noi de gestionare corectă a situaţiilor şi a factorilor de stres pentru valorificarea resurselor personale şi pentru dobândirea tehnicilor necesare obţinerii eficienţei maxime în activitatea profesională.

142

În acest sens pentru stimularea muncii în echipă (judecător-grefier) este necesară şi implicarea în mod direct a psihologului Curţii de Apel Timişoara în realizarea unor teme cu referire la relaţionarea între membri colectivului, la comunicarea între ei, respectiv la comportamentul grefierului în timpul şedinţei de judecată – aspecte ce vizează în ultimă instanţă activitatea socio-profesională a acestora.

Astfel, intervenţiile tematice ale psihologului s-au materializat în abordarea următoarelor teme:

„Importanţa climatului socio-profesional pozitiv în cadrul instanţei” „Dezvoltarea încrederii în sine” „Interacţiunea cu persoanele dificile în desfăşurarea activităţii

profesionale” „Antrenamentul voinţei”În cadrul fiecărei întâlniri trimestriale, abordarea tematică a principalelor

probleme de interes teoretic şi practic a fost realizată de grefieri, într-o manieră interactivă, prin alternarea temelor de interes general, comun, cu cele specializate pe materii.

Astfel, programul de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate a vizat:

I. Abordarea principalelor modificări legislative intervenite, cu precădere cele privind Noul Cod de procedură civilă, precum şi implicaţiile de ordin practic în activitatea grefierilor (ca problemă prioritară), tematica fiind următoarea:

- Întâmpinarea şi cererea reconvenţională (referent Maria Mare, grefier în cadrul Secţiei a II-a civilă)

- Încheierile de şedinţă şi căile de atac ale acestora (referent Otilia Duceag – grefier şef Secţia a II-a civilă)

- Noua lege a insolvenţei aspecte teoretice şi practice (referent Nae Felicia – grefier în cadrul Secţiei a II-a civilă – formator SNG)

- Modificările aduse Regulamentului de ordine interioară prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 473/2015 cu privire la rezultatul deliberării şi condica şedinţelor de judecată (referent Liliana Popa – grefier în cadrul Secţiei I civilă)

- Responsabilitatea profesională a grefierului de şedinţă. Dificultăţi şi vulnerabilităţi (referent Cioabă Simona – grefier Secţia I civilă, formator SNG)

- Deontologie profesională (referent – Badea Octavian – grefier arhivar)- Atribuţiile grefierului arhivar (referent Niţulescu Margareta Maria – grefier

arhivar) Reprezentarea părţilor în judecată – (referent Diana Kalinin – grefier în

cadrul Secţiei Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)

143

Aspecte privind citarea părţilor în Noul Cod de procedură civilă – (referenţi – Andra Nicoleta Sporea şi Cristina Mariana Loghin – grefieri în cadrul Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)

Raportarea legislaţiei naţionale a muncii şi securităţii sociale la dispoziţiile directivelor şi regulamentelor comunitare – (referent Izabela Bistrian – grefier în cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal)

Caracterele juridice ale Contractului individual de muncă – (referent Nicoleta Martin – grefier în cadrul Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale)

Principiul dreptului la un proces echitabil în termen optim şi previzibil, în lumina Noului Cod de procedură civilă (referent Oana Suba – grefier în cadrul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal)

Procedura audierii martorilor în procesul penal – (referent Otilia Diana Ioţcovici – grefier în cadrul Secţiei Penale)

Procedura în camera preliminară, în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 (referent Angelica Schneider – grefier în cadrul Secţiei penale)

Aspecte practice cu privire la activitatea desfăşurată de grefierul de şedinţă în sistemul ECRIS – referent Felicia Nae – grefier în cadrul Secţiei a II-a Civilă.

Identificarea principalelor mijloace de consolidare a echipei judecător-grefier, posibilă prin caracterul deschis al discuţiilor tematice, prin raportare la aspectele de ordin practic intervenite în activitatea profesională;

Susţinerea activităţilor cuprinse în programul de pregătire profesională continuă, organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, program materializat în seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, prin prezentarea referatelor informative de către grefierii care au participat la aceste activităţi. Exemplificativ, referatul seminarului „Elemente de tehnoredactare” – (grefier documentarist Ecaterina Mateovici); referatul seminarului „STATIS ECRIS” organizat de Şcoala Naţională de Grefieri la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 28 mai 2015, Seminarul Arhivare şi registratură organizat în perioada 21 – 23 septembrie la Sovata.A existat o preocupare constantă şi sprijin nemijlocit al conducerii

instanţei cu privire la desfăşurarea activităţii de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, manifestată, de altfel, în contextul mai larg al observării nevoilor şi problemelor cu care se confruntă grefierii în întreaga lor activitate.

În mod constant şi deschis, doamna judecător Maria Lăpădat şi doamna judecător Petruţa Micu, în calitate de coordonatori ai programului de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, au răspuns în cadrul

144

întâlnirilor programate, dar şi în afara acestora, tuturor problemelor sesizate şi analizate de grefieri. Este evident că experienţa doamnelor judecător, precum şi colaborarea de-a lungul anilor cu personalul auxiliar de specialitate în cadrul acestei activităţi, reprezintă un suport preţios pentru colaborarea pe linie profesională la cel mai înalt nivel.

Secretariatul şedinţelor de învăţământ profesional a fost asigurat de doamna Marcela Filip – grefier în cadrul Secţiei a II-a Civilă, care a întocmit procesele verbale ale fiecărei şedinţe.

Referatele prezentate de grefieri, ordinea de zi, precum şi procesele verbale au fost predate primului grefier – doamnei Floare Nyiredi, care s-a preocupat de întocmirea unei mape de învăţământ profesional. Un exemplar al acestei mape a fost înmânat domnului vicepreşedinte dr. Marian Bratiş, care la nivelul conducerii Curţii de Apel Timişoara coordonează activitatea de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate.

La finele anului 2015, colectivul de coordonatori încheia evaluarea activităţii de pregătire profesională cu propuneri de îmbunătăţire a acestei activităţi pentru anul 2016, potrivit următoarelor coordonate: propunerea de teme care să vizeze, în special, o reflectare mai profundă a

dificultăţilor intervenite în practică, în raport de noile reglementări prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

participarea la şedinţele de învăţământ profesional, şi a altor persoane din cadrul colectivului de judecători, care să explice modul în care vor fi implementate în practică noile modificări legislative, având în vedere, cu precădere, materia dreptului penal şi procesul penal.

implicarea psihologului instanţei în prezentarea de teme care vizează activitatea socio-profesională a grefierului şi personalului auxiliar;

relansarea invitaţiilor de participare a conducerii instanţei şi a domnilor judecători la întâlnirile de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate;

introducerea în programul de pregătire a unei secţiuni permanente care să vizeze propuneri tematice din partea specialiştilor IT, în considerarea faptului că sunt primii sesizaţi cu modificările intervenite în programul ECRIS şi, totodată, acordă consultanţă pentru exploatarea noilor programe informatice;

Utilizarea de către referenţi a prezentărilor sub formă de proiecţii, diversificarea materialelor puse la dispoziţia colegilor (mini-ghiduri de utilizare a programelor informatice noi);

Stimularea completării programului de pregătire profesională cu întâlniri suplimentare, la nivel de secţie sau la nivel de instanţă, potrivit calendarului de priorităţi intervenite şi nevoilor reale de informare;

145

Realizarea unor schimburi de experienţă permanente între grefierii care activează în secţii diferite, prin lansarea unor subiecte concrete de dezbatere de interes comun şi prin identificarea celor mai bune practici;

Acceptarea unor teme suplimentare faţă de cele iniţial stabilite în programul anual de pregătire, prin colectarea permanentă a propunerilor la nivelul colectivului de coordonare şi completarea corelativă a ordinei de zi.

Având în vedere că şi anul 2015 s-a dovedit un an în care au survenit numeroase modificări legislative, cu impact în activitatea şi atribuţiile personalului auxiliar de specialitate, apreciem că, şi în continuare se impune a aborda cu maximă responsabilitate şi profesionalism atribuţiile ce revin personalului auxiliar de specialitate din cadrul Curţii de Apel Timişoara.

Întrucât creşterea calităţii actului de justiţie depinde şi de strategiile de pregătire a judecătorilor, respectiv a personalului auxiliar se impune susţinerea programului de pregătire profesională continuă a grefierilor, o pregătire susţinută la nivel pluridisciplinar, dat fiind că gestionarea cu succes de către grefieri a activităţii profesionale, presupune temeinice cunoştinţe legislative, informatice, exersarea abilităţilor practice specifice, concomitent cu valorificarea instrumentelor manageriale de ultimă generaţie.

146

CAPITOLUL IIPRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU

IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015


În decursul anului 2015 nu au fost realizate semnificative modificări legislative propriu-zise ale normelor de procedură sau ale normelor de drept substanţial care să prezinte relevanţă asupra cauzelor ce revin spre competenta soluţionare judecătorilor Secţiei I Civile a Curţii de Apel Timişoara.

Cu toate acestea, chiar dacă nu s-au produs astfel de modificări prin activitatea instituţiilor cu iniţiativă legislativă stabilite de Constituţie, nu poate fi ignorat faptul că asupra anumitor legi în vigoare s-au produs modificări implicite, cu impact asupra jurisprudenţei instanţei.

În concret, în materia exproprierii - generatoare de multiple cauze aflate pe rolul secţiilor civile ale tribunalelor şi pe cel al secţiei similare a Curţii –, ca urmare a pronunţării unor decizii ale Curţii Constituţionale ( recunoscută prin rolul său a avea un statut de cvasilegiuitor), în cursul anului 2015 s-a realizat o lipsire de efecte a anumitor texte de lege considerate a fi în dezacord cu Constituţia:

În concret, este vorba despre Decizia nr. 12/2015 care a declarat neconstituţional textul art. 9 teza a II-a din Legea nr. 198/2004 ( privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construire de autostrăzi şi drumuri naţionale), coroborat cu textul art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică), în partea sa ce priveşte sintagma „ la data întocmirii raportului de expertiză”, dată la care, conform textelor vizate, trebuiau să se calculeze despăgubirile cuvenite persoanelor expropriate.

Aceeaşi sintagmă a fost considerată în dezacord cu Constituţia şi în ceea ce priveşte textul art. 22 alin. 2 din Legea nr. 255/2010 ( privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică) coroborat cu art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, neconstituţionalitatea parţială a textului menţionat fiind constatată prin Decizia nr. 380/2015.

Ca urmare a argumentelor conţinute în cele două decizii dar şi a faptului că pe rolul Curţii şi al tribunalelor din circumscripţia sa de jurisdicţie se aflau în curs de judecată cauze având ca obiect exproprieri întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 198/2004 şi ale Legii nr. 255/2010, instanţele au făcut aplicarea conformă şi deîndată a celor două decizii ale Curţii Constituţionale, dispunând refacerea sau completarea expertizelor evaluatorii. Acest lucru a fost necesar pentru a realiza protecţia conformă a proprietarilor terenurilor expropriate astfel cum ea a fost

consacrată ca urmare a controlului de constituţionalitate al legilor menţionate, respectiv prin raportarea valorii despăgubirilor la momentul efectuării exproprierii (adică atunci când proprietarii au fost deposedaţi) iar nu la momentul efectuării expertizei cum se prevedea în forma iniţială a textelor de lege amintite.


În perioada de referinţă analizată nu au fost adoptate acte normative noi sau modificări semnificative ale celor existente în materiile de competenţa secţiei, respectiv, în insolvenţă, drept societar, registrul comerţului, raporturi juridice civile, contracte, care să fi avut impact asupra activităţii jurisdicţionale. Cu toate acestea se impune a fi relevat faptul că noua lege a insolvenţei a intrat în vigoare în vara anului 2014, astfel încât, judecătorii sindici au pronunţat primele hotărâri pe parcursul aceluiaşi an, însă, învestirea instanţei de control judiciar cu soluţionarea căilor de atac ce au avut ca obiect dosare aflate sub incidenţa Legii nr.85/2014 s-a făcut pe parcursul anului 2015, sens în care, în anul care a trecut judecătorii instanţei de control judiciar s-au preocupat de interpretarea noilor norme în materia insolvenţei, analiza comparativă cu vechile prevederi ale legii pentru a identifica acele situaţii care impuneau, fie crearea unei practici noi, fie păstrarea celei anterioare, datorită menţinerii unor prevederi ale legii cu privire la o serie de instituţii ale insolvenţei.

În cursul anului 2015 a fost modificat şi completat de mai multe ori Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, pentru ca la finele anului să se adopte Hotărârea nr. 1375/17.12.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a aprobat un nou Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, ceea ce a impus adoptarea unor noi practici administrative, în special cu privire la: soluţionarea incidentelor de procedură, modul de reunire/conexare a cererilor aflate în litispendenţă sau conexitate, în funcţie de etapa procedurală în care se află asemenea cereri; crearea de noi evidenţe în format scris sau informatic; armonizarea Regulamentului cu noile prevederi ale Codului de procedură civilă.

c) Secţia penală

În cursul anului 2015 a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr.24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală care s-au modificat unele prevederi privind judecarea cauzelor în camera preliminară precum şi a prevederilor referitoare la durata arestului la domiciliu.

Prin Legea nr. 318/2014 s-au prevăzut unele atribuţii pe care le are judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa de judecată cu privire la bunurile

40

indisponibilizate, în cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sau imobile confiscate precum şi a bunurilor confiscate, în cursul procesului penal.

Un impact important asupra activităţii sistemului judiciar l-au avut şi o serie de decizii pronunţate de Curtea Constituţională în cursul anului 2015.

Prin Decizia nr. 1/2005 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că dispoziţiile art. 112 1 alin.(2) lit. a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Prin Decizia nr. 603/2015 s-a stabilit că sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice”din cuprinsul dispoziţiilor art.308 alin.(1) din Codul penal, cu raportare la art.301 din Codul penal, este neconstituţională.

De asemenea prin Deciziile Curţii Constituţionale nr. 76/2015; 166/2015; nr.336/2015; nr. 235/2015, nr. 361/2015; nr.423/2015; nr.506/2015; nr.542/2015; nr. 552/2015; nr.553/2015, nr. 496/2015, nr. 631/2015, nr. 591/2015 şi 740/2015 au fost declarate ca fiind neconstituţionale, în parte sau în totalitate, următoarele prevederi din Codul de procedură penală: art.222 al.10, art.440 al.1 şi 2, art.223 al 2, art.3 al.3, teza a doua, art.342, art.343 al.1-3, art345, al.2 şi , art.346 al.2-7, art.347 al.1,2 şi art.348, art.431 al.1, art.459 al.2, art.335 al.4, art.488 al.5, art.105 din Legea 255/2013. art.218-222, art.241 al.11, lit. a, art.484 al.2 şi art.488, art.235 al.1 , art.54, 344 al.3şi 4, art.346 al.3 şi 7, al.347, art.5491 şi art.374 al.1, teza a doua Cpp


În anul 2015 nu au avut loc modificări legislative care să aibă un impact deosebit sau să influenţeze în mod deosebit activitatea secţiei litigii de muncă şi asigurări sociale, fapt relevat şi de scăderea volumului activităţii secţiei.


Şi în anul 2015 a continuat modificarea succesivă a principalelor acte normative care reglementează raporturile juridice litigioase a căror soluţionare este de competenţa instanţelor de contencios administrativ. Chiar dacă o bună parte din litigiile generate de modificările legislative intervenite în anul 2015 vor fi soluţionare abia în anii următori de Secţia contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara – în condiţiile în care aceasta soluţionează în recurs cauzele în care tribunalele sunt sesizate cu privire la legislaţia generată de aceste modificări legislative – este de subliniat că toate aceste modificări contribuie la creşterea complexităţii situaţiilor de aplicare în timp a dispoziţiilor legale

41

respective şi generează, inevitabil, interpretări diferite date de instanţele judecătoreşti diferitelor probleme de drept ce le revin spre soluţionare.

În aceste condiţii, cristalizarea unei practici judiciare pe o anumită materie este aproape imposibilă, în condiţiile în care modificările legislative se succed cu rapiditate şi implică alte soluţii decât cele anterior stabilizate.

Precizăm că efectele juridice ale acestor acte nu se răsfrâng exclusiv asupra activităţii instanţei din anul 2015 ci, dimpotrivă, se vor accentua în anii următori, având în vedere şi faptul că o bună parte dintre litigiile generate de aceste acte normative sunt soluţionate în primă instanţă de către tribunale – după parcurgerea procedurii administrative prealabile, care este obligatorie în majoritatea cazurilor şi care prelungeşte durata totală a litigiului – astfel încât ele vor greva activitatea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Timişoara la cel puţin un an de la intrarea în vigoare a acestora.

Există însă şi situaţii în care actele normative atrag schimbări imediate în activitatea secţiei, şi ne referim în primul rând la litigiile generate de reducerea salariilor bugetarilor şi de recalcularea pensiilor, litigii în care s-a invocat excepţia de nelegalitate a hotărârilor de guvern prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare a actelor normative emisă în acest scop, ori au fost promovate chiar acţiuni în anularea acestor hotărâri de guvern.

Vom exemplifica aceste modificări cu referire la principalele acte normative incidente în litigiile de contencios administrativ:

I. Codul de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003, a fost modificat în anul 2015 de 5 ori (precizăm că acelaşi act normativ a fost modificat în anul 2014 de 3 ori, în anul 2013 de 7 ori, în anul 2012 de 7 ori, în anul 2011 de 9 ori, în anul 2010 de opt ori, iar în anul 2009 tot de 8 ori) prin următoarele acte normative:

1. Legea nr. 190/2015**2. Ordonanţa Guvernului nr. 17/20153. Legea nr. 207/20154. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015**5. Legea nr. 316/2015În plus, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 694/2015, s-a constatat că

dispoziţiile art. 124 alin. (1) raportate la cele ale art. 70 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt neconstituţionale.

II. Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, a fost modificat în anul 2015 de 13 ori şi rectificat de două ori (precizăm că acelaşi act normativ a fost modificat în anul 2014 de 13 ori şi rectificat de două ori, în anul 2013 de 20 ori, în anul 2012 de 16 ori, în anul 2011 de 9 ori, în anul 2010 de nouăsprezece ori, iar în 2009 a fost modificat de 11 ori) prin următoarele acte normative:

1. Ordonanţa Guvernului nr. 4/20152. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015

42

3 Legea nr. 54/20154. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/20155. Legea nr. 120/2015**6. Legea nr. 124/20157.: Legea nr. 150/2015**8. Legea nr. 187/20159. Legea nr. 227/201510. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/201511. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2015În plus, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 662 din 11 noiembrie 2014,

publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, s-a constatat că dispoziţiile art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în măsura în care legea nu îl obligă pe cumpărătorul adjudecatar să facă dovada plăţii impozitului datorat de înstrăinătorul debitor pentru a-şi putea înscrie în cartea funciară dreptul său de proprietate.

III. Decizia nr. 18 din 8 iunie 2015Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de dreptPublicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 469 din 29 iunie 2015:Admite sesizarea formulată de Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă,

de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 27 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.786/115/2014, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei , cu aplicarea art. 81 - 82, respectiv cu executarea în alte condiţii decât cele prevăzute de art. 57 alin. (1) din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

IV. Decizia nr. 10 din 11 mai 2015Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de dreptPublicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 458 din 25 iunie 2015Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios

administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 11 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.752/101/2013, şi stabileşte că:

Dispoziţiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte şi în privinţa actelor administrative individuale emise în temeiul acestuia care, la data publicării

43

hotărârii judecătoreşti de anulare, sunt contestate în cauze aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor judecătore şti.

V. Decizia nr. 11 din 11 mai 2015Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de dreptPublicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 501 din 8 iulie 2015Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a

contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 19 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 612/122/2013, şi stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile art. 63 alin. (5) lit. e) şi art. 115 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) şi lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 123 alin. (5) din Constituţie, prefectului îi este recunoscut dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ actele administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, în înţelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Hotărâri pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie cu impact asupra activităţii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal în anul 2015

1. Hotărârea Manea a Curţii Europene de Justiţie din 14 aprilie 2015: Restituirea taxei pentru emisiile poluante (1.01-2013-14.03.2013) şi – prin

analogie – a timbrului de mediu (în vigoare după 15.03.2013)Hotărârea Curţii (Marea Cameră) din 14 aprilie 2015 pronunţată în cauza

C-76/14, în procedura Mihai Manea împotriva Instituţiei Prefectului – Judeţul Braşov – Serviciul public comunitar regim de permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul:– că nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care

se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru şi autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în acelaşi stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă,

– că se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.

44

În hotărârea Manea, Curtea Europeană de Justiţie a reţinut incompatibilitatea cu art. 110 TFUE a reglementării taxei pentru emisiile poluante pentru anul 2013, iar timbrul de mediu are o reglementare similară.

Anterior acestei hotărâri, Curtea de Apel Timişoara a respins acţiunile având ca obiect restituirea taxei pentru emisiile poluante pentru 2013 şi a timbrului de mediu, pe considerentul că a fost înlăturată discriminarea rezultată din scutirea de taxă a autovehiculelor de pe piaţa naţională.

Ca urmare a hotărârii Manea, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că prin această hotărâre, Curtea Europeană de Justiţie a statuat incompatibilitatea taxei pentru emisiile poluante pentru anul 2013 – implicit şi a reglementării privind timbrul de mediu pentru autovehicule din O.U.G. nr. 9/2013 – cu dispoziţiile art. 110 TFUE, impunând restituirea taxei respective (taxa pentru emisiile poluante pentru anul 2013 şi timbrul de mediu pentru autovehicule), pentru acest motiv.

2 Hotărârea Salomie a Curţii Europene de Justiţie din 9 iulie 2015: La 9 iulie 2015, Curtea Europeană de Justiţie (Camera a şaptea) a pronunţat

hotărârea în cauza C-183/14 (Radu Florin Salomie, Nicolae Vasile Oltean împotriva Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj), în care a stabilit:

1) Principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime nu se opun, în împrejurări precum cele din litigiul principal, ca o administraţie fiscală naţională să decidă, în urma unui control fiscal, să supună anumite operaţiuni taxei pe valoarea adăugată şi să impună plata unor majorări, cu condiţia ca această decizie să se întemeieze pe reguli clare şi precise, iar practica acestei administraţii să nu fi fost de natură să creeze în percepţia unui operator economic prudent şi avizat o încredere rezonabilă în neaplicarea acestei taxe unor astfel de operaţiuni, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere. Majorările aplicate în astfel de împrejurări trebuie să respecte principiul proporţionalităţii.

2) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată se opune, în împrejurări precum cele în discuţie în litigiul principal, unei reglementări naţionale în temeiul căreia dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată datorate sau achitate în amonte pentru bunuri şi servicii utilizate în cadrul operaţiunilor taxate îi este refuzat persoanei impozabile, care trebuie în schimb să achite taxa pe care ar fi trebuit să o perceapă, pentru simplul motiv că nu era înregistrată în scopuri de taxă pe valoarea adăugată atunci când a efectuat aceste operaţiuni, şi aceasta atât timp cât nu este înregistrată în mod legal în scopuri de taxă pe valoarea adăugată şi nu a fost depus decontul taxei datorate.

Această hotărâre a determinat în anul 2014 nu numai necesitatea modificării unor hotărâri pronunţate de tribunale, dar şi casarea unor hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia contencios administrativ şi fiscal

45

de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea recalculării T.V.A. datorate în astfel de situaţii, conform jurisprudenţei din hotărârea Curţii Europene de Justiţie Salomie.

46

CAPITOLUL IIIINDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

3.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar

În anul 2015, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, s-a aplicat o singură sancţiune disciplinară doamnei Stan Lenuţa, agent procedural la Curtea de Apel Timişoara, constând în reducerea salariului cu 10% pe o perioadă de 3 luni, în baza art. 149 alin. 4 din Regulamentul de Ordine interioară aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, pentru încălcarea prevederilor art. 149 (2) litera k din Regulamentul de Ordine interioară aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2004, respectivi art. 84 litera k din Legea nr. 567/2004 - „omisiunea gravă de a îndeplini atribuţiile ce-i revin potrivit legii”.

3.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi personalului auxiliar

În anul 2015, la nivelul Curţii de Apel Timişoara nu a existat nicio condamnare penală în rândul judecătorilor sau a personalului auxiliar de specialitate.

47

CAPITOLUL IVROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNA IONALĂȚ

Cooperarea judiciară internaţională în materie civilăÎn cursul anului 2015, în mod tradiţional, Curtea de Apel Timişoara a oferit

asistenţă directă în cadrul programului EJTN, în sensul că a organizat desfăşurarea vizitei de lucru la Timişoara, timp de 1 săptămână, a unui grup de 9 judecători din Austria, Polonia, Belgia şi Germania, ocazie cu care aceşti colegi judecători au vizitat şi asistat la şedinţe de judecată la Curtea de Apel, Tribunalul şi Judecătoria Timişoara, respectiv Tribunalul Arad, fiind de asemenea invitaţi la un dialog profesional cu OCPI Timiş, prin director Artur Ursu precum şi la Consiliul de Mediere Timiş, precum şi la Poliţia Locală Timişoara.

De asemenea, în acelaşi context, Curtea, prin intermediul doamnei vicepreşedinte Camelia Lucaciuc şi a domnului judecător Cristian Pup a asigurat asistenţă şi pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, pentru un grup de procurori care au întreprins o vizită de studiu şi documentare de 1 săptămână, iar o zi a fost rezervată cunoaşterii de către aceştia a sistemului instanţelor.

De asemenea, tot în cursul anului 2015, domnii judecători Monica Istrate, de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal şi Cristian Pup, de la Secţia I civilă au participat la rândul lor la stagii EJTN, la instanţe din Franţa, respectiv Letonia.

În ceea ce priveşte instituţiile de drept care vizează cooperarea judiciară în materie civilă se impune a fi evidenţiată schimbarea cadrului legislativ, în sensul că, de la 1 ianuarie 2007 au devenit direct aplicabile normele dreptului comunitar în materie, în special Regulamentul 1348/2001, înlocuit de Regulamentul CEE 1393/2007 şi Regulamentul nr.1206/2001, care vizează comunicarea actelor de procedură, respectiv administrarea probelor în cazul litigiilor cu elemente de extraneitate, dar şi a Regulamentului 805/2004 privind crearea unui titlu european pentru creanţele necontestate, la care se adaugă Regulamentul CE nr.44/2001 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, care elimină procedura de exequator, apoi Regulamentul CE nr.2201/2003 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială, secondat de Regulamentul CE nr.4/2009 privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie de obligaţii de întreţinere.

Uniunea Europeană şi-a stabilit printre obiectivele sale prioritare menţinerea şi dezvoltarea Uniunii, ca spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care libera circulaţie a persoanelor este asigurată. În acest cadru, în vederea

48

funcţionării adecvate a pieţei unice interne trebuie să fie adoptate, printre altele, măsurile privind cooperarea judiciară în materie civilă şi comercială.

Din această perspectivă, la nivel local în cursul anului 2015 au fost organizate mai multe întâlniri,respectiv, şedinţe de informare, între membrii Reţelei judiciare române în materie civilă şi comercială şi judecătorii şi grefierii, precum şi reprezentanţii Departamentului IT de pe raza Curţii de Apel Timişoara, pentru dezbaterea problemelor legate de aplicarea regulamentelor UE, în special Regulamentul Consiliului nr. 1393/2007 privind comunicarea documentelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi comercială între statele membre şi Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1206/2001 privitor la cooperarea între instanţele statelor membre în obţinerea probelor în materie civilă şi comercială.

Din punct de vedere statistic, în anul 2015 , în aplicarea legislaţiei comunitare specifice, Secţia I - civilă a înregistrat 10 de astfel de cazuri, după cum urmează:

1. Dosar nr. 27667/325/2009** - obiect pretenţii Germania, citaţie Regulament nr. 1393/2007

2. Dosar nr. 26982/325/2011 – obiect partaj judiciar – extraneitate SUA, Noul Cod Procedură Civilă

3. Dosar nr. 4846/325/2013 – obiect reziliere contract Italia, citaţie Regulament nr. 1393/2007

4. Dosar nr. 6388/108/2012* - Legea nr.10/2001 , Germania - citat prin Regulament nr. 1393/2007

5. Dosar nr. 2427/30/2010 – obiect hotărâre care să ţină loc de act autentic - extraneitate, Germania, citat prin Regulament nr. 1348/2000

6. Dosar nr. 13536/55/2012* - obiect pretenţii, Germania - citat prin Regulament nr. 1348/2000

7. Dosar nr. 10729/325/2008 – obiect acţiune în constatare , Germania , prin Regulament 1348/2000

8. Dosar nr. 1639/295/2012* - obiect rectificare carte funciară , Serbia - citare cu scrisoare recomandată

9. Dosar nr. 5221/30/2014 – obiect exequator (recunoaşterea înscrisurilor si hotărârilor străine) SUA – L.105/92 şi citare cu scrisoare recomandată

10. Dosar nr. 7578/30/2013 – obiect exequatur (recunoaşterea înscrisurilor si hotărârilor străine) Germania , prin Regulament 44/2001.

Pe de altă parte, Secţia de contencios administrativ şi fiscal a evidenţia un singur caz, respectiv D.1049/59/2015, constând în procedură de comunicare acte judiciare către Germania, prin Regulamentul CE nr.1393/2007.

Apoi, Secţia a II Civilă a evidenţiat statistic 9 dosare cu elemente de extraneitate, 6 cu Germania privind Regulamentele CE nr.1348/2000, respectiv

49

nr.1393/2007, 2 cu Austria şi 1 dosar cu Italia, utilizându-se procedura prevăzută de Regulamentul CE nr.1393/20007.

În sfârşit, Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale nu a evidenţiat nici un caz în anul de referinţă 2015.

Sub alt aspect, Secţia I civilă, II civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale respectiv contencios administrativ şi fiscal nu au avut atribuţii în aplicarea dispoziţiilor Regulamentului 1206/2001, în sensul că instanţele civile ale Curţii de Apel Timişoara nu au fost nici în poziţia de entitate solicitantă şi nici de entitate solicitată, în procedurile privind comisiile rogatorii internaţionale şi nu s-a uzat nici de sistemul de videoconferinţă, deşi instanţele din jurisdicţia Curţii au fost înştiinţate de existenţa acestei facilităţi.

În final, se impune a se menţiona ca instanţa noastră, a rezolvat cu succes deficienţa organizatorică existentă la nivel statistic în anii anteriori, în sensul că prin sistemul ECRIS s-a reuşit identificarea unei metode eficiente şi rapide de marcare şi evidenţiere a litigiilor care conţin elemente de extraneitate,rezultatul activităţii echipei formate din doamna judecător Camelia Lucaciuc – Vicepreşedinte şi experţii IT din cadrul Curţii..

În acest context, evidenţele se ţin în format electronic, începând cu al II–lea trimestru al anului 2015, prin cooperarea dintre judecător şi grefier, pe fiecare complet în parte.

Cooperare judiciară în materie penalăÎn cursul anului 2015 au fost soluţionate 87 dosare având ca obiect

mandat european de arestare, Legii nr. 302/2004.

STATUL NR. M.E.

PRIMITE

EXECUTATE AMÂNAT PREDAREA

AUSTRIA 18 16 1refuzat- recunoscut

sentinţa

1

BELGIA 5 4 1

BULGARIA 2 1 1 respins

FRANŢA 13 12 1 revocat

GERMANIA 27 25 1retras 1

ITALIA 9 9

OLANDA 1 1

PORTUGALIA 1 1

FINLANDA - -

50

POLONIA 1 1

MAREA BRITANIE

- -

CEHIA - -

GRECIA - -

UNGARIA 3 1 1revocat 1predare temporară

SPANIA 3 3

SUEDIA - -

DANEMARCA 1 1

FINLANDA 1 1

LUXEMBURG 2 2

TOTAL 87 78 5 4

În cursul anului 2015 au fost înregistrate 6 dosare având ca obiect COMISIE ROGATORIE INTERNAŢIONALĂ şi audiere prin videoconferinţă. Nr

crt

Nr. dosar / data înregistrării Soluţia

1 229/59/2015 - 23.02.2015

SETINŢA PENALĂ NR. 64/PI DIN 28 APRILIE 2015

(numita Şerengău Ileana a fost audiată, prin videoconferinţă, declarația fiind consemnată de către autoritatea judiciară a statului solicitant)

În temeiul art. 178 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată prin Legea nr. 300/2013, constată efectuată audierea prin videoconferinţă a numitei Şerengău Ileana, astfel cum s-a solicitat prin cererea de asistenţă judiciară internaţională din data de 06.02.2015 formulată în dosarul nr. 12 Hv 59/14a-15 de către autorităţile judiciare din Austria - Tribunalul de Land Eisenstadt.

51

Nr

crt


2 784/59/2015 – 29 mai 2015

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 147/PI DIN 18 SEPTEMBRIE 2015

(numitul Herţa Ionel Adrian a fost audiat, prin videoconferinţă)

În temeiul prevederilor art. 178 alin.7 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, constată efectuată comisia rogatorie solicitată de Curtea de Apel Haga - autoritatea judiciară din Regatul Olandei în dosarul nr. 10/960022-10/22/005910-11, având ca obiect audierea prin videoconferinţă a martorului Herţa Ionel Adrian.

3

860/59/2015- 12 iunie 2015

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 169/PI DIN 22 OCTOMBRIE 2015

(Având în vedere adresa nr. 1984/11 R.G.N.R din 15 iulie 2015, a Curţii de Vibo Valentia – Italia, din care rezultă că autorităţile italiene au solicitat anularea videoconferinţei privind audierea prin comisie rogatorie a martorei Incescu Ioana, după ce au fost informaţi despre împrejurarea că din verificări a rezultat că martora Incescu Ioana este plecată de aproximativ 2 ani pe teritoriul Italiei, fără ca aceasta să se fi întors la domiciliile cunoscute în această perioadă)

În baza art.178 din Legea nr. 302/2004 constată imposibilitatea efectuării comisiei rogatorii pentru audierea prin videoconferinţă a martorei INCESCU IOANA la data de 22.10.2015, având ca obiect cererea de asistenţă judiciară internaţională nr. nr.33.4.4.8460 VD, formulată de Curtea de Vibo Valentia – Italia, secţia penală, ca urmare a solicitării privind anularea acesteia.

4 1185/59/2015 – 28 iulie 2015


În temeiul dispoziţiilor art. 50 Cod procedură penală raportat la art. 200 alin. 3 Cod procedură penală, declină competenţa de soluţionare a cererii de efectuare a comisiei rogatorii internaţionale, formulate de Tribunalul Districtual din Murska Sobota-Republica Slovenia, în favoarea Judecătoriei Arad.

52

Nr

crt


5 1386/59/2015 – 27 AUGUST 2015


(Declaraţia persoană vătămată GOGU MARIANA, fiind înregistrată cu aparatură pentru videoconferinţă de către Tribunalul Ordinar Rieti - Italia.)

În temeiul prevederilor art. 178 alin.7 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, constată efectuată comisia rogatorie solicitată de Tribunalul Ordinar Rieti - autoritatea judiciară din Republica Italiană în dosarul nr. 3434 R.G.N.R 2014, având ca obiect audierea prin videoconferinţă a martorului – persoană vătămată Gogu Mariana .

6 1613/59/2015 – 20 OCTOMBRIE 2015

AMÂNĂ CAUZA - pentru ca autorităţile judiciare din Irlanda de Nord să precizeze data la care se va efectua audierea prin videoconferinţă a numitului Neboisa Cirici.

53

CAPITOLUL VRAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE

INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

I. Transparenţa a fost asigurată printr-un dialog continuu şi deschis cu presa.

Relevant pentru acest capitol este însuşi raportul privind accesul la informaţiile de interes public pe anul 2015 la Curtea de Apel Timişoara, întocmit prin efortul direct şi nemijlocit al domnului consilier Marius Cojocaru, care ocupă postul de consilier de relaţii cu publicul.

Datele ce vor fi reproduse mai jos derivă din Raportul Curţii de Apel Timişoara privind accesul la informaţiile de interes public aferent anului 2015, elaborat potrivit art. 27 alineat 2 din H.G. nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Astfel, numărul total de solicitări de informaţii de interes public la nivelul Curţii de Apel Timişoara în anul 2015 a fost de 157 solicitări înregistrate în Registrul privind cererile de furnizare a informaţiilor de interes public, pe lângă acestea răspunzând unui număr aproximativ dublu de solicitări telefonice provenite de la reprezentanţii mass-media şi justiţiabili.

Astfel, numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes: 1. Studiu dosare de către reprezentanţii mass-media: 15 solicitări; 2. Eliberare copii (depersonalizate, în format pdf.) de pe hotărârile Curţii de Apel Timişoara pentru articole presă, doctorate, statistici, studii de specialitate, practică judiciară etc.: 105 solicitări; 3. Informaţii administrative despre: sistemul de supraveghere video; drepturile persoanelor cu dezabilităţi; adresele de contact ale instanţelor; decontarea serviciilor poştale; procedura eliberării autorizaţiilor de parcare; instanţele care funcţionează în sedii închiriate; concursuri; numirea judecătorului de supraveghere a privării de libertate şi a grefierului din cadrul biroului său; participanţi seminarii organizate de către Consiliului Superior al Magistraturii; Bilanţul Curţii de Apel pe anul 2014; calculul şi stabilirea vechimii în muncă/cuantumul unor drepturi băneşti : 15 solicitări; 4. Informaţii cu privire la jurisprudenţa relevantă şi minutele întâlnirilor cu privire la unificarea practicii: 4 solicitări;

54

5. Informaţii statistice despre: numărul notificărilor transmise de către judecătorul delegat cu executările penale; cauzele privind Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă; numărul autorizaţiilor de interceptare; dosarele având ca obiect frauda electorală; numărul cauzelor privitoare la conflictele de muncă; numărul cauzelor privitoare la liberările condiţionate; cauzele soluţionate de către Comisia de Cercetare a Averilor: 7 solicitări; 6. Solicitarea copiilor unor rechizitorii: 4 solicitări; 7. Solicitarea acordului de filmare/înregistrare în sala de judecată: 2 solicitări; 8. Informaţii despre stadiul unor dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Timişoara: 3 solicitări; 9. Informaţii despre data comunicării unei hotărâri a ÎCCJ către judecătorii instanţei: 1 solicitare; 10. Alte informaţii: 1 solicitare. c) Numărul de solicitări rezolvate favorabil: 142 solicitări. d) Numărul de solicitări respinse: 15 solicitări, dintre care, defalcat în funcţie de motivaţia respingerii: Informaţii exceptate de la acces: 6 solicitări; , respectiv informaţii inexistente: 9 solicitări. e) Numărul de solicitări adresate în scris: 157

- pe suport hârtie: 15 solicitări;- pe suport electronic: 142 solicitări

f) Numărul de solicitări adresate de persoane fizice: 146Numărul de solicitări adresate de reprezentanţi mass-media: 118

g) Numărul de solicitări adresate de persoane juridice: 11 Numărul de solicitări adresate de ONG –uri: 6 h) Numărul de reclamaţii administrative: 0 i) Numărul de plângeri în instanţă: 0 j) costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice: nu se pot estima, având în vedere structura instanţei. k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate: 10 lei l) numărul estimativ de vizitatori la Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul: 2 /zi , iar la punctele de informare-documentare: 35-40/zi. Un aspect deosebit de important din perspectiva transparenţei vizează faptul că din anul 2015 a devenit operaţională pagina de web a Curţii de Apel Timişoara, care a devenit funcţională pentru a servi scopului principal pentru care a fost creată, respectiv acordarea posibilităţii justiţiabililor şi a reprezentanţilor lor convenţionali de a studia documentele de la dosarul cauzei prin intermediul internetului, fără a mai face deplasarea la arhiva instanţei.

Astfel, pagina de web poate fi accesată cu adresa www.curteapeltimisoara.ro, iar în acest moment se află în plin proces de

55

http://www.curteapeltimisoara.ro/

îmbunătăţire, aşteptând inclusiv sugestiile cetăţenilor în ceea ce priveşte paleta de informaţii pe care ar trebui le ofere vizitatorilor.

În momentul de faţă, pe pagina de web a Curţii de Apel Timişoara există un link intitulat „Info dosare”, iar accesarea acestuia oferă vizitatorului posibilitatea de a folosi două programe, respectiv:

- Info-dosar, care permite vizualizarea tuturor documentelor din dosar, fiind necesară însă parola inserată în citaţia transmisă părţii pentru primul termen de judecată. În această privinţă, există posibilitatea ca, din dispoziţia Preşedintelui, fiecare magistrat al curţii să primească câte o parolă de acces unică, cu ajutorul căreia să poată accesa orice dosar din raza Curţii de Apel Timişoara prin internet, utilizând aplicaţia Info-dosar.

- Fişă-dosar, care permite vizualizarea principalelor informaţii despre un anumit dosar cum ar fi (data şi numărul dosarului, obiectul cauzei, termenele de judecată şi soluţiile pronunţate de instanţă, hotărârea finală). Aplicaţia funcţionează fără parolă de acces deoarece informaţiile furnizate sunt similare celor care pot fi obţinute prin accesarea aparatelor tip info-kiosk amplasate la fiecare instanţă.

În concret, prin accesarea paginii web a Curţii de Apel Timişoara, prin aplicaţia Info-dosar poate fi vizualizate documentele din orice dosar al Curţii de Apel Timişoara ale cărui documente au fost scanate, precum şi orice dosar de la oricare dintre instanţele arondate curţii, cu condiţia ca documentele din dosar să fi fost scanate de către personalul auxiliar.

De asemenea, pagina web conţine şi alte trei link-uri de trimitere înspre paginile de web ale celor trei tribunale.

În raport cu societatea civilă, în cursul anului 2015, Curtea de Apel Timişoara a lansat, prin cooperarea dintre compartimentul informatică (IT) cu psihologul Curţii, un chestionar online care are ca scop măsurarea gradului de satisfacţie privind calitatea actului de justiţie la Curtea de Apel Timişoara precum şi la instanţele din jurisdicţia acesteia.

Programul are ca finalitate: - posibilitatea accesării unor chestionare pe pagina de intranet a Curţii de

Apel Timişoara, destinate a fi completate de personalul Curţii de Apel Timişoara ori a instanţelor din raza teritorială a curţii;

- posibilitatea accesării unor chestionare pe pagina web (internet) a Curţii de Apel Timişoara, de către justiţiabili, avocaţi sau alţi participanţi al înfăptuirea actului de justiţie (procurori, notari, consilieri juridici, mediatori) precum şi justiţiabili.

Avantajul utilizării acestor chestionare on-line îl reprezintă faptul că programul utilizat prelucrează datele inserate în chestionare şi oferă psihologului şi sociologului datele deja procesate, inclusiv sub formă de procente ori grafice,

56

ceea ce va conduce automat, nu numai la reducerea resurselor materiale consumate, dar şi reducerea substanţială a timpului necesar pentru analiza şi evaluarea răspunsurilor.

În plus, utilizarea acestor chestionare on-line permite conducerii Curţii de Apel Timişoara ca, oricând şi cu costuri reduse, să testeze opinia justiţiabililor, a avocaţilor ori a personalului instanţei, cu privire la anumite aspecte legate de organizarea şi funcţionarea instanţei, prin simpla inserare a unui chestionar pe pagina de intranet ori de web, urmată de o invitaţie adresată destinatarilor chestionarului de a binevoi a petrece vreme de 5 - 10 minute pentru completarea lui (a se vedea anexa Raport de analiză. Percepţia opiniei publice asupra ctivităţii Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor din raza sa de activitate - 2015 -)

Nu în ultimul rând , se cuvine menţionat şi faptul că în anul 2015, Curtea a organizat o serie de 3 seminarii destinate deopotrivă judecătorilor – purtători de cuvânt şi consilierilor de relaţii cu publicul de la toate instanţele din jurisdicţia Curţii, alături de toţi jurnaliştii acreditaţi la Curte precum şi la instanţele arondate, moderator fiind jurnalista şi publicista Lia Lucia Epure.

Ideea s-a născut odată cu elaborarea şi adoptarea Noului Ghid de Relaţii cu Presa, dar şi complexităţii, în general a activităţi de comunicare, menirea si rolul purtătorului de cuvânt de la instanţe a devenit extrem de complexă şi de maximă responsabilitate.

Atribuţiile purtătorului de cuvânt au fost determinate in mod formal prin Ghidul de bune practici adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii, care se este un instrument de punere in practica a obligaţiilor ce revin din Legea nr.544/2001, respectiv a Legii nr. 677/2001, în contextul în care Ministerul Justiţiei şi mai apoi Consiliului Superior al Magistraturii au decis ca rolul de purtătorul de cuvânt la instanţe trebuie sa fie îndeplinit de către un magistrat si nu de către un specialist în relaţii publice si comunicare.

La aceasta se adaugă intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, care defineşte mult mai complex atât libertatea de exprimare, dar şi limitele acesteia, din perspectiva oferită vieţii private şi de familie.

De aceea, la iniţiativa conducerii Curţii de Apel Timişoara, personal doamnei Preşedinte Erica Nistor s-a iniţiat pentru anul 2015 proiectul planificării şi organizării unei serii de seminarii/workshop-uri comune între purtătorii de cuvânt de la toate instanţele arondate Curţii de Apel Timişoara şi jurnaliştii acreditaţi la aceste instanţe şi care doreşte sa faciliteze diseminarea de noţiuni particulare, informaţii, idei care vizeze toate sfera comunicării si relaţiilor publice, pentru a reuşi măcar o punere in tema a magistraţilor care au ales sau au fost desemnaţi sa fie purtătorii de cuvânt ai instituţiilor judiciare la care îşi desfăşoară activitatea.

În privinţa obiectivelor, care reprezintă totodată teme de seminar, acestea au vizat, cu titlu exemplificativ:

57

- asigurarea unui grad maxim de transparenţă a activităţii judiciare, potrivit exigenţelor Ghidului CSM şi protecţiei datelor cu caracter personal precum şi a dreptului la intimitate , protecţia vieţii private şi a propriei imagini;

- asumarea şi respectarea regulii celor 5 W ;- testarea periodică a cunoştinţelor în domeniul comunicării intra şi inter –

organizaţionale;- dobândirea de noi cunoştinţe şi informaţii în materie de PR şi comunicare;- organizarea de exerciţii practice precum şi studii/analize de caz, în mod

special cele privind situaţii de criză.II. De asemenea, se cuvine consemnat că în cursul anului 2015, la Biroul de

informare şi relaţii cu publicul al Curţii de Apel Timişoara, au fost înregistrate un număr total de 182 memorii/petiţii şi aproximativ 457 solicitări de informaţii de interes public (157 înregistrate în Registrul privind solicitările în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public şi aproximativ 300 informări şi interviuri telefonice – reprezentanţi mass-media).

Cele mai frecvente solicitări şi probleme formulate de petenţi au fost următoarele: cenzurarea administrativă a soluţiilor pronunţate de către instanţele de judecată; intervenţia conducerii instanţei în managementul dosarului pentru „soluţionarea corectă” a procesului; cunoaşterea termenului primit de un anumit dosar; cunoaşterea soluţiei pronunţată de instanţă; întârzierea eliberării copiilor solicitate de pe acte de la dosar; solicitări de audienţe; modalitatea de repartizare aleatorie a cauzelor prin sistemul ECRIS; motivele întârzierii redactării hotărârilor; consultaţii juridice; înaintarea de către Colegiul de Conducere a unui recurs în interesul legii; unificarea practicii neunitare; eliberarea de copii de pe actele sau hotărârile din dosar; exercitarea unei căi de atac;

III. În ceea ce priveşte raporturile inter-instituţionale, Curtea de Apel Timişoara a oferit asistenţă directă în cadrul programului EJTN, în sensul că a organizat desfăşurarea vizitei de lucru la Timişoara, timp de 1 săptămână, a unui grup de 9 judecători şi procurori din Austria, Belgia, Polonia, şi Germania şi totodată, a asistat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în cadrul aceluiaşi program EJTN.

IV. Adiţional, în cursul anului 2015, activitatea extrajudiciară a purtătorului de cuvânt şi totodată, coordonatorul BIRP s-a desfăşurat şi pe alte segmente, toate aflate în directă legătură cu interacţiunea permanentă dintre Curtea de Apel Timişoara şi societatea civilă şi pe axa de cooperare inter-instituţională

Activitatea de purtător de cuvânt şi de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara, a cuprins şi 2 conferinţe de presă, 10 comunicate de presă, aproximativ 350 de interviuri, note şi declaraţii de presă precum şi apariţii sincron pentru posturile TV şi radio.

58

Acţiunile de promovare a imaginii Curţii de Apel Timişoara şi legăturile inter-instituţionale au cuprins o sesiune „Porţi Deschise”, cu elevi ai Liceului Teoretic Nikolaus Lenau din Timişoara, cu ocazia programului ”Şcoala Altfel” (în timpul vacanţei de primăvară, aprilie 2015 Liceul Teoretic Nikolaus Lenau din Timişoara – clasa a V-a), apoi Şcoala Generală nr. 16 din Timişoara şi din nou 2015 Liceul Teoretic Nikolaus Lenau din Timişoara, cu ocazia celebrării Zilei Justiţiei Civile Europene, în 25 octombrie 2015.

Totodată, în data de 23 octombrie 2015, Curtea de Apel Timişoara a organizat o Masa Rotundă în parteneriat cu Corpul Profesional al Mediatorilor din judeţul Timiş, acest dialog profesional şi instituţional fiind parte dintr-un amplu proiect de parteneriat dintre Curtea de Apel Timişoara şi Corpul Profesional al Mediatorilor din judeţul Timiş şi are menirea de a pune în aplicare şi de a eficientiza strategiile prin care medierea să devină a o alternativă viabilă pentru soluţionarea litigiilor în România.

Printre temele care au fost discutate amintim: Medierea ca alternativa la judecata, Procedura de medierea propriu-zisa, Acordul de mediere, Cerinţele de formare ale mediatorului, Criterii de evaluare si acreditare.

De asemenea, cu aceeaşi ocazie s-a convenit înfiinţarea unui Birou de informare de informare juridică, dar şi de promovare a avantajelor medierii, care urmează a fi deschis în primul trimestru al anului 2016 şi care va fi deservit zilnic, între orele 10 -12 de către o echipă formată dintr-un mediator şi un student de la Facultatea de drept a Universităţii de Vest din Timişoara.

Se mai cuvine menţionat şi faptul că în ceea ce priveşte colaborarea Curţii de Apel Timişoara cu şcolile gimnaziale şi liceele din Timişoara privind curricula de învăţământ pe segmentul educaţie civică , se poate adăuga că suntem mândri că am fost precursori şi totodată model pentru Ministerul Justiţiei, care a decis în cursul anului 2013 generalizarea şi aplicarea modelului utilizat de Curtea de Apel Timişoara în mod constant, încă din anul 1999.

V. În altă ordine de idei, un proiect notabil şi cu efecte imediate, dar şi pe termen lung este legat de continuarea iniţiativei Curţii de Apel Timişoara în Programul de parteneriat privind organizarea şi desfăşurarea de către studenţi a practicii de specialitate pe lângă instanţe judecătoreşti, convenit între Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara, pe de o parte şi Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara, care în anul 2015 se află în al 6-lea an de derulare.

Obiectul protocolului şi-a propus şi a reuşit, chiar după primul an de aplicare, să instituie condiţiile în care urmează să fie organizată şi să se desfăşoare de către studenţii Specializării DREPT a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, practica de specialitate pe lângă Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi, respectiv, Judecătoria Timişoara, principiile acestuia fiind: principiul bunei-credinţe, în

59

virtutea căruia părţile implicate îşi vor îndeplini obligaţiile şi, respectiv, îşi vor exercita drepturile în mod loial una faţă de cealaltă şi fără a crea celorlalţi parteneri nici un prejudiciu moral sau material, apoi principiul gratuităţii integrale, potrivit căruia în realizarea acestui Protocol nici una din părţile implicate nu va urmări obţinerea vreunui folos material sau a unui alt beneficiu evaluabil în bani, alături de principiul voluntariatului, în considerarea căruia studenţii implicaţi în activitatea de practică de specialitate, nu pot pretinde nici un fel de remuneraţie pentru activităţile desfăşurate ori pentru însărcinările primite, precum şi principiul mentoratului, conform căruia magistraţii-judecători implicaţi în asistarea studenţilor angajaţi în activităţi de practică de specialitate, în condiţiile stabilite, vor supraveghea şi vor urmări personal şi cu maximă atenţie activitatea desfăşurată de studenţii ce le-au fost repartizaţi, acordându-le întreaga asistenţă profesională de care au nevoie şi remediind în cel mai scurt timp posibil orice neajuns observat în activitatea lor.

În sfârşit, principiul abordării unitare, potrivit căruia toţi magistraţii judecători implicaţi în activitatea de mentorat corespunzătoare obiectului protocolului de faţă, au obligaţia de a iniţia, desfăşura, susţine şi monitoriza aceleaşi activităţi în care vor fi implicaţi studenţii practicanţi, şi anume: consultarea dosarelor repartizate, realizarea documentării aferente soluţionării cauzelor atribuite (încredinţate), studierea legislaţiei, doctrinei şi jurisprudenţei relevante pentru soluţionarea pricinilor repartizate, întocmirea de fişe de studiu pentru fiecare dosar încredinţat, participarea la activitatea de deliberare (în cazul în care acest lucru este cerut în mod expres de către judecătorul mentor), redactarea proiectelor de minute în cauzele repartizate, redactarea – în formă de proiect – a textului integral al hotărârilor pronunţate de către judecătorul mentor ori de către completul din care acesta face parte; în virtutea aceluiaşi principiu al abordării unitare, studenţii practicanţi şi, respectiv, judecătorii mentori vor redacta la sfârşitul fiecărei perioade de practică, un raport al cărui conţinut include aceleaşi repere (coordonate), respectiv aceiaşi indicatori şi parametri în cazul tuturor celor implicaţi în realizarea obiectului protocolului de faţă.

În concret, în virtutea acestui Protocol, studenţii Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii de Vest din Timişoara, Specializarea DREPT vor desfăşura, la solicitarea expresă a judecătorului-mentor, în mod obligatoriu, următoarele activităţi:

- studiul dosarelor încredinţate;- realizarea referatelor aferente dosarelor încredinţate, cu realizarea unei

sinteze privind legislaţia, doctrina şi jurisprudenţa relevantă, aptă să servească unei soluţionări legale şi temeinice a cauzelor atribuite;

- participarea la şedinţele de judecată la care participă şi judecătorul-mentor;

60

- redactarea proiectelor de minute şi, după caz, de hotărâri în cauzele soluţionate şi care i-au fost încredinţate.

În proiect s-au angrenat în mod voluntar un număr record de 45 de judecători ai Curţii, de la Tribunalul Timiş şi de la Judecătoria Timişoara, proiectul derulându-se în cursul anului 2015 şi continuă şi în anul 2016.

VI. În acelaşi context, mizând probabil şi pe experienţa deja acumulată la nivelul Curţii de Apel Timişoara, instanţa noastră a fost cooptată într-un al doilea proiect cu finanţare europeană, de această dată în parteneriat cu Institutul Notarial Român şi cu Universitatea de Vest din Timişoara – Proiect POSDRU/161/2.1/G/1139716, intitulat „Ai dreptul la om carieră de succes! Stagii de practică pentru profesiile din domeniul juridic”.

În acest proiect, Curtea a desemnat un tutore de practică coordonată pentru un număr de 5 studenţi din anii II,III şi IV de la Facultatea de Drept din cadrul UVT şi pe durata a 10 zile (40 de ore), tutorele a i-a îndrumat pe studenţi în deprinderea competenţelor practice specifice în primul rând profesiei de judecător, dar ş alternativ, grefier cu studii superioare. Proiectul s-a derulat în cursul anilor 2014 - 2015..

VII. Nu în ultimul rând, încă din anul 2013, Curtea de Apel Timişoara a semnat un Protocol de colaborare cu Centrul PIFCA Timişoara (Centrul de Perfecţionare, Instruire şi Formare a Specialiştilor în Cadastru Agricol) precum şi cu Asociaţia Evaluatorilor Funciari din România, activitatea comună desfăşurându-se pe parcursul anilor 2013 şi 2014, dar şi 2015, an în care, în proiect a fost cooptată şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Scopul declarat al acordului de colaborare a fost acela de pregătire şi perfecţionare continuă, în comun, a judecătorilor din jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara şi a experţilor judiciari specializaţi în topografie, cadastru şi geodezie, dar şi a lucrătorilor din cadrul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară judeţene, în vederea îmbunătăţirii actului de justiţie, prin realizarea unor expertize tehnice judiciare în condiţii de celeritate şi cu cea mai mare acurateţe.

Protocolul a prevăzut derularea unor seminarii, conferinţe şi ateliere de lucru în care judecătorii, împreună cu experţii judiciari specializaţi în topografie, cadastru şi geodezie precum şi angajaţi ai Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară urmează să găsească împreună cele mai bune modele de punere în practică a dispoziţiilor Noului Cod de Procedură Civilă în ceea ce priveşte realizarea expertizelor tehnice judiciare în topografie, cadastru şi geodezie.

Protocolul a conţinut şi editarea unui Ghid al Expertului Tehnic Judiciar din Domeniul Topografiei, Cadastrului şi Geodeziei, şi care prin amabilitatea şi generozitatea autorului, respectiv domnul ing. dr. Mihai Racovicean a fost distribuit în câteva sute de exemplare, atât către judecători din raza Curţii de Apel Timişoara, dar şi la celorlalte curţi de apel din ţară, precum şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

61

De asemenea, în continuarea aceloraşi iniţiative, Curtea de Apel Timişoara a luat decizia de a se alătura Centrului PIFCA şi AEF precum şi Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în demersul de a face funcţional Centrul Naţional de Pregătire Profesională al ANCPI, activitate care a demarat în cursul anului 2015, cu asistenţă tehnică nemijlocită din partea Curţii, prin 2 întâlniri de lucru, la sediul Universităţii Agricole a Banatului din Timişoara precum şi în localitatea Surduc, care tind a contribui la întocmirea curriculei de învăţământ şi va asigura şi formatori/experţi/lectori.

VIII. Se mai cuvine amintit că în septembrie 2015, Curtea de Apel Timişoara a fost gazda experţilor Comisiei Europene, in cadrul evaluării Mecanismului de Cooperare si Verificare in România.

Întâlnirea de lucru s-a derulat la sediul Curţi de Apel Timişoara între conducerea Curţii de Apel Timişoara, dar şi judecători de la Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş precum şi Judecătoria Timişoara şi experţii independenţi, Susette SCHUSTER – judecător Germania, Denis JARDEL – judecător Franta, Nico TUIJN – judecător Olanda si, respectiv, experţii Comisiei Europene, Jeanne DE JAEGHER şi Maria ARSENE, in cadrul echipei pentru reforma sistemului judiciar.

Discuţiile au vizat atât implementarea Noilor Coduri (Civil, Procedura Civila, Penal, Procedura Penala), precum şi progresele înregistrate în acest context cu privire la accelerarea procedurilor judiciare, atât civile cât şi penale, eficienţa mecanismului de unificare a practicii judiciare la nivel naţional, creşterea gradului de transparenţă şi eficientizarea activităţii instanţelor, inclusiv prin îmbunătăţirea sistemului ECRIS, aplicarea sistemului STATIS precum şi prezentarea produsul IT dezvoltat de către specialiştii din cadrul Tribunalului Arad, destinat arhivării electronice a dosarelor precum şi transmiterii de date, informaţii şi documente, de către părţile litigante şi/sau avocaţii acestora, exclusiv în format electronic, cu scopul trecerii în etapa de e-justice.

Dialogul dintre magistraţii Curţii şi experţi a mai vizat şi colaborarea instituţionala dintre instanţele din jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara cu Baroul Timiş privind programele comune de pregătire profesională comună ale judecătorilor şi avocaţilor, colaborarea cu şcolile gimnaziale şi liceele din Timişoara privind educaţia civilă – juridică, protocolul de colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara referitor la Programul de mentorat al studenţilor precum şi protocolul de colaborare şi formare profesională comună cu experţii judiciari topografi, realizat cu Centrul PIFCA şi Asociaţia Experţilor Funciari precum şi cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectiv Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş, concluziile fiind sintetizate şi incluse în Raportul MCV al Comisiei Europene, publicat în ianuarie 2016.

62

IX. La fel de important ca precedentele acţiuni, Curtea de Apel Timişoara, sub preşedinţia doamnei judecător Erica Nistor a mai organizat în perioada 10-11 septembrie 2015 întâlnirea bi-anuală a preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi managerilor economici ai Curţilor de Apel din România.

La această reuniune au participat atât Preşedinţii tuturor Curţilor de Apel din România, cât şi Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii – judecător Marius Badea Tudose împreună cu domnii judecători Alina Nicoleta Ghica, Alexandru Şerban, Horatius Dumbravă, Adrian Bordea şi Norel Popescu – membri CSM, alături de Ministrul Justiţiei – domnul Robert Cazanciuc precum şi Inspectorul Şef al Inspecţiei Judiciare – domnul judecător Lucian Netejoru. Totodată, au fost prezenţi la reuniune şi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.

De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România a fost reprezentată de către domnul judecător dr. Ionel Barbă – Preşedintele secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Aceasta reuniune a reprezentat un excelent mijloc de schimb de informaţii şi cooperare în cadrul întregului sistem judiciar din România, temele de discuţie abordate vizând consolidarea mecanismului integrat de realizare a practicii unitare la nivel naţional, atât în materie civilă, cât şi penală, îmbunătăţirea sistemului integrat de evidenţă electronică a dosarelor şi a condicilor electronice, modul şi criteriile de distribuire a posturilor de judecător şi grefier alocate suplimentar, asigurarea integrală a schemelor de personale necesare secţiilor penale ale curţilor de apel, în raport cu noile coduri, penal şi de procedură penală.

De asemenea, Curtea de Apel Timişoara a prezentat în premieră un produs IT dezvoltat de către specialiştii din cadrul Tribunalului Arad, destinat arhivării electronice a dosarelor precum şi transmiterii de date, informaţii şi documente, de către părţile litigante şi/sau avocaţii acestora, exclusiv în format electronic, cu scopul trecerii în etapa de e-justice.

Acest concept vizează nu numai stocarea electronică a întregului dosar, dar şi transmiterea şi comunicarea reciprocă a tuturor documentelor dintr-un dosar, atât între părţi, cât şi către şi de la instanţă, inclusiv transmiterea/comunicarea sentinţei/deciziei, la finalul procedurilor.

63

CAPITOLUL VICONCLUZII

În cursul anului 2015, stilul de management abordat a fost unul deschis dialogului şi soluţionării tuturor problemelor de la nivelul instanţei prin comunicare. Principalele obiective ale echipei manageriale au fost acelea de a asigura transparenţa actului de conducere şi de a aduce în planul activităţii instanţei schimbările necesare unei mai bune desfăşurări ale activităţii. Sub aspectul managementului, la nivelul Curţii de Apel Timişoara, anul 2015 a fost caracterizat prin stabilitate, în sensul că au fost ocupate şi funcţionale toate posturile de conducere din statul de funcţii, context în care s-a putut exercita un management participativ. Echipa managerială, compusă din preşedinte, doi vicepreşedinţi, preşedinţi de secţie şi colegiu de conducere, a urmărit în mod constant două obiective principale în abordarea managementului: legalitatea măsurilor dispuse şi oportunitatea lor, căutând de fiecare dată ca măsurile luate să afecteze negativ cât mai puţin situaţia fiecărui angajat în parte, în considerarea principiului conform căruia pentru obţinerea unor rezultate performante se impune şi creare unui cadru de muncă adecvat aspect ce impune uneori luarea în considerare a unor situaţii particulare care necesită o gestiune aparte. În altă ordine de idei, au fost supuse atenţiei întregului colectiv aspectele legate de nevoia de evaluare a activităţii instanţelor şi judecătorului, cât şi a nevoii de responsabilizare personală în legătură cu conduita profesională adoptată cu ocazia elaborării actului de justiţie.

În acest context, în procesul decizional a fost antrenat nu numai personalul cu atribuţii de conducere judiciară, ci şi fiecare judecător, prin aceea că, la baza deciziilor manageriale au stat evaluările personale ale judecătorilor, implicaţi, în principal, prin sistemul chestionarelor, ca formă de desăvârşire a sondajelor de opinie.

Se impune, totodată şi menţiunea că managementul curţii s-a distribuit sub dublu aspect: cu privire la activitatea propriei instanţe, cât şi cu privire la activitatea instanţelor din raza de competenţă a curţii, având în vedere dispoziţiile legale şi regulamentare care circumscriu sfera de atribuţii a persoanelor care ocupă funcţii de conducere la nivelul curţii de apel. În acest context, au fost declanşate şi stimulate proiecte similare, de evaluare a activităţii proprii, la nivelul tuturor tribunalelor, urmărindu-se modul de îndeplinire a indicatorilor de performanţă, inclusiv la instanţele din raza de competenţă a tribunalelor.

Cunoaşterea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie este o preocupare deosebit de importantă, devenind o obişnuinţă pentru managementul Curţii de Apel Timişoara să afle modul în care participanţii la actul de justiţie percep activitatea sa şi a instanţelor arondate în mod periodic. Având ca referinţă raportul lui Jesper Wittrup cu tema „Analiza

64

sistemului de măsurare şi monitorizare a performanţei judiciare în România” publicat în martie 2006, precum şi raportul unei cercetări realizate în Olanda ce a avut acelaşi obiectiv ca cel iniţiat de Curtea de Apel, studiul de faţă vizează percepţia opiniei publice şi a societăţii civile asupra funcţionării instanţelor în general, a modului în care sunt gestionate dosarele, atitudinea şi comportamentul judecătorilor în sala de şedinţe, profesionalismul acestora şi calitatea hotărârilor pronunţate, precum şi percepţia comportamentului şi atitudinii personalului auxiliar în realizarea atribuţiunilor.

Curtea de Apel Timişoara a realizat în premieră în ţară, în raport cu celelalte curţi de apel, un chestionar în format online, a cărui completare se poate realiza de către justiţiabili prin accesarea sa directă atât de pe pagina de internet a instanţei, cât şi de pe pagina de internet a portalului instanţelor, din cadrul secţiunii Dosare. Studiul realizat de Curtea de Apel Timişoara a vizat evidenţierea percepţiei opiniei publice şi a societăţii civile asupra calităţii actului de justiţie la Curtea de Apel Timişoara şi instanţelor din raza sa de activitate, în general, cu referire la anul 2015. S-a constatat, în primul rând, faptul că, privite în ansamblu, aprecierile majoritare oferite de respondenţi au o tendinţă mai degrabă favorabilă, existând, totuşi, unele aspecte semnalate, într-o măsură mai mică sau mai mare, ca având nevoie de îmbunătăţiri. Acestea pot fi luate în considerare în procesul de management al instanţelor, în vederea adoptării eventualelor măsuri necesare pentru optimizarea acestora. Cele mai apreciate aspecte din activitatea Curţii de Apel Timişoara şi a instanţelor din raza sa de activitate, respectiv enunţurile care au primit cele mai multe răspunsuri intens favorabile, respectiv, ”acord total”, de la mai mult de jumătate dintre respondenţi (peste 50%), fac referire la următoarele: activitatea judecătorilor, activitatea grefierilor de şedinţă, activitatea grefierilor de la compartimentele Registratură şi Arhivă, serviciile de accesare a informaţiilor despre dosare, aspecte ce ţin de activitatea şi clădirea instanţei, în general. Curtea îşi propune eficientizarea interacţiunii justiţiabililor şi reprezentanţilor legali cu serviciile oferite de infokiosk-uri, având în vedere numărul mare de respondenţi care au selectat varianta nu ştiu/nu e cazul/nu răspund, fie prin activităţi de promovare a utilizării acestora, pentru cei care încă nu sunt familiarizaţi cu existenţa acestui serviciu, fie, dacă este cazul, prin afişarea unor panouri cu instrucţiuni de utilizare, lângă fiecare infokiosk din cadrul instanţelor. Faptul că în decursul a 5 luni calendaristice au completat chestionarul online un număr relativ mare de justiţiabili şi reprezentanţi legali, însă opiniile acestora au făcut referire la o plajă mare de instanţe, pentru anul următor se va lua în considerare extinderea chestionarului în format online pe pagina de internet aferentă fiecărei instanţe. În acest sens, se va opta fie utilizarea a două chestionare diferite, unul pentru justiţiabili şi unul pentru reprezentanţii legali, astfel încât să poată fi evidenţiată opinia separată a fiecărei categorii de participanţi la actul de justiţie, fie modificarea chestionarului actual, prin

65

utilizarea unui număr mai mare de întrebări filtru, care să permită acelaşi aspect menţionat anterior.

Considerăm că asemenea rezultate pun în evidenţă calitatea personalului nostru şi justifică utilizarea în continuare a managementului de tip participativ.

Dacă în principal calitatea actului de management poate fi măsurată prin prisma gradului de îndeplinire a atribuţiilor legale şi regulamentare, atunci se poate spune că echipa managerială s-a achitat cu succes de toate atribuţiile prevăzute în lege ori în regulamentul de ordine interioară.

Din perspectiva sistemului instanţelor judecătoreşti din România analiza indicatorilor statistici relevanţi pun în evidenţă o activitate pozitivă desfăşurată la nivelul Curţii de Apel Timişoara situând-o în categoria instanţelor foarte eficiente.

Întreaga activitate desfăşurată se subsumează scopului de a face dezirabilă asigurarea valorii finale, sensul de existenţă al instanţelor şi a nume înfăptuirea justiţiei, asigurarea statului de drept.

Pentru viitor se impune menţinerea în lista de priorităţi: asigurarea calităţii actului de justiţie prin consolidarea stabilităţii echipelor judecător-grefier, prin elaborarea strategiei de pregătire şi perfecţionare profesională continuă (internă) a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate şi nu în ultimul rând prin consolidarea unei imagini pozitive a instanţei noastre în societatea civilă.

De asemenea, se vor identifica metode de lucru/planuri de acţiune pentru cultivarea şi dezvoltarea valorilor justiţiei pentru că sistemul de valori reprezintă principiile profunde care ne definesc esenţa a ceea ce suntem. Instanţele au nevoie să adere la un sistem de valori organizaţionale dacă sunt orientate spre menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii, iar rezultatele pe care societatea le aşteaptă au potenţialul de a creşte considerabil credibilitatea actului de înfăptuire a justiţiei.

În realizarea obiectivului prioritar al Curţii de Apel Timişoara, respectiv creşterea performanţei instanţei, asigurarea calităţii actului de justiţie, Curtea de Apel Timişoara va apela în continuare la sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi partenerilor de proiecte la care ne-am angajat şi evident la sprijinul întregului personal al instanţei noastre, angajat în procesul de eficientizare a justiţiei timişorene, în scopul îmbunătăţirii imaginii instanţelor noastre în cadrul comunităţii pe care o deservim.

PREŞEDINTELE CURŢII DE APEL TIMIŞOARAJUDECĂTOR ERICA NISTOR

66

Notă:Materialul de bilanţ a fost întocmit de doamna judecător Erica Nistor – preşedintele Curţii de Apel Timişoara, membrii colegiului de conducere, vicepreşedinţii Curţii de Apel Timişoara doamna judecător Camelia Lucaciuc şi domnul judecător dr. Marian Bratiş, preşedinţii de secţii doamna judecător Rodica Daniela Calai – preşedintele Secţiei I Civilă, domnul judecător Răzvan Pătru – preşedintele Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal, domnul judecător Constantin Costea – preşedintele Secţiei Penale, domnul judecător Dorin Ilie Ţiroga – preşedintele Secţiei a II-a Civilă, domnul Ioan Nicolae Jivan – preşedintele Secţiei de Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale, doamna judecător Maria Lăpădat, doamna judecător Petruţa Micu, doamna judecător Rujiţa Rambu, doamna judecător Anca Nacu, domnul judecător Cristian Pup, domnul judecător Ştefan Lucaciuc, în conformitate cu angajamentele acestora asumate prin atribuţiile de serviciu consemnate în ordinele de serviciu. De asemenea, la întocmirea materialului remarcăm contribuţia doamnei Floare Nyiredi – prim grefier, a domnului Marius Gabriel Cojocaru - consilier în relaţiile cu presa, a doamnei Afilipoaie-Menghea Cristina – consilier psiholog, a doamnei manager economic Dana Ţăran, a grefierilor şefi de secţie - doamna Angela Andrei, doamna Liliana Cristin, doamna Otilia Duceag, doamna Roxana Popa-Diaconescu, doamna Doina Răuţă -, a domnului informatician Radu Roiescu, a doamnei Răcoiu Ecaterina – grefier statistician, a doamnei Ecaterina Mateovici – grefier documentarist şi a doamnei Julieta Tudor – grefier responsabil cu probleme de personal.

67

· Web viewExistenţa unui stoc redus de dosare la finele anului 2015 (210 pentru cauzele de drept...

Documents

Transcript of · Web viewExistenţa unui stoc redus de dosare la finele anului 2015 (210 pentru cauzele de drept...