ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

CRIMPOIA-OLTNr.1

-IUNIE 2011-

1

ARGUMENT

De ce „Aripi spre viitor”?-simplu,dar semnificativ;pentru că şcoala este cea care îi formează pe elevi pentru societatea de mâine,pentru că noi,dascălii suntem cei care îi învăţăm „zborul” spre viaţă,spre ideal,spre nou,spre necunoscut. Sunt oameni care nu fac mare zgomot in viata de zi cu zi,păşesc uşor,dar cu fermitate.Ei ştiu să-şi ridice fruntea plină de ganduri,de griji şi să străbată drumul cunoaşterii,spre care,cu migală,călăuzesc generaţii de elevi. De-a lungul timpului generaţii de absolvenţi au demonstrat că sunt pregătiţi să obţină rezultate bune şi foarte bune în toate domeniile.De ce să nu recunoaştem că suntem mândri că anumite persoane care au ieşit de pe băncile şcolii noastre ne-au reprezentat cu succes peste tot punând în lumină numele Şcolii Crîmpoia. De asemenea elevii noştri sunt implicaţi în numeroase activităţi extraşcolare participând cu succes la diferite competiţii sportive,olimpide şi concursuri şcolare.Toate acestea fiind posibile cum altfel?dacă nu cu ajutorul cadrelor didactice care pun suflet şi dăruire în tot ceea ce fac pentru copii. Având în vedere toate acestea ,colectivul de redacţie şi-a propus ca această revistă să fie ca o ”carte de vizită” în care să ne prezentăm activităţile,realizările,parteneriatele şi nu în ultimul rând proiectele noastre pentru viitor.

Prof. CIAUSU VIENA

2

ISTORICUL ŞCOLII

Originile şcolii din Crîmpoia sunt destul de vechi,aşa cum se menţionează într-un document dat în anul 1806 de către Alexandru Vodă Ipsilante,prin care se acordă Şcolii Ionaşcu din Slatina dreptul de „…luare a vinăriciului de la şase poporaşe,din judeţul Oltului:Comani,Ipoteşti,Alimăneşti,Viişoara,Crîmpoia şi Bălăneşti…vinărici pe care îl strângea orânduitul om al şcolii.”(Dir.Gen.A Arh. Statului,manuscris 48,f.50, v-51). Regulamentele organice transforma învăţământul dintr-un act de filantropie într-o sarcină a satului.Deşi şcolile săteşti s-au deschis în Ţara Românească în 1838,obştea din Crîmpoia trimite pentru pregătire la şcoala din Slatina pe candidatul său abia în anul 1841.Acest prim candidat la postul de învăţător a fost Stroe Cioboată,în vârstă de 37 de ani căruia i se mai spunea şi Stroe Logofătul”fiind scriitor la Casa Satului şi cântăreţ la biserică”.(Arh.Ist.centr.) Clădirea pentru şcoală era gata în anul 1841 şi era făcută din nuiele,concepută cu două săli de clasă,iar învăţătorul locuia în şcoală.Existau 27 de şcolari. După închiderea şcolilor în urma revoluţiei din1848, şcoala din Crîmpoia se redeschide după 9 ani,în anul 1857.Din 1857 şcoala a funcţionat în localul primăriei,iar în anul 1944 localul de şcoală avea o singură sală de clasă şi o cancelarie. După 1945 a existat o mare instabilitate a cadrelor didactice,aceasta s-a manifestat mai ales la ciclul gimnazial.După 1970 au venit cadre didactice pentru ambele cicluri care s-au stabilit în această localitate. Comuna Crîmpoia este situată în partea de est a judeţului Olt,pe valea râului Vedea, în zona Câmpiei Boianului.Se află la o distanţă de aproximativ 40 Km de municipiul Slatina.

Scoala de Arte si Meserii Crimpoia

3

“O VIAŢĂ DE OM” -DEDICATĂ MESERIEI DE DASCĂL

3.Cum vi se pare comportamentul elevilor din ziua de azi?

Comportamentul elevilor din ziua de azi îl văd în mod diferit.La Şcoala Crîmpoia nu sunt Domnule profesor Agapie Vitan sunteţi pe “ultima sută de metri” în meseria dumneavoastră de dascăl şi cu siguranţă un model demn de urmat pentru noi toţi.De aceea aş dori, mai întâi de toate, să vă mulţumesc pentru faptul că ati acceptat să-mi acordaţi acest interviu pentru revista şcolii noastre care încearcă să-ţi facă timid apariţia. 1.Ce emoţii vă încearcă acum după “o viaţă de om” dedicată şcolii?Dacă ar fi să o luaţi de la capăt v-aţi alege aceeaşi meserie?

Emoţiile sunt la fel de mari acum când mă aflu pe „ultima sută de metri”,în comparaţie cu începuturile carierei de profesor.Am emoţii că mă despart de şcoală-ca instituţie,că mă despart de colegi şi nu în ultimul rând de elevii şcolii pe care i-am apreciat şi i-am respectat. Legat de partea a doua a întrebării,răspunsul este scurt:Da.Am avut posibilitatea în 1980 să plec din învăţământ în urma absolvirii Facultăţii de Drept când puteam să am o carieră frumoasă,dar am optat pentru învăţământ deoarece am îmbrăţişat profesia din pasiune. 2.Ce părere aveţi despre noile schimbări ale şcolii din ziua de azi?

Poate sunt „conservator” în gândire,.dar schimbările din şcoala românească sunt minore în comparaţie cu şcoala românească din perioada 1970-1989.Regret că şcoala românească se află în „cădere liberă” şi nu se doreşte o „reformă a învăţământului” aşa cum o doresc cei care lucrează efectiv la catedră.

elevi care să ridice probleme deosebite,sunt elevi care ştiu să respecte,au bun simţ,nu întrec măsura,iar unii elevi sunt chiar manieraţi.Comportamentul altor elevi lasă de dorit şi nu consider că merită să dezbat ideea atâta timp cât nu cunosc „norme elementare de comportament”.Întotdeauna am folosit proverbul”Ai sau nu ai cei şapte ani de acasă”.

4.Profesorii şcolii sunt pe aşteptările dumneavoastră?

Referitor la această întrebare,răspunsul meu este următorul:La şcoala Crîmpoia au fost profesori care au făcut carieră,au fost profesionalişti şi s-au dedicat trup şi suflet activităţii de la catedră.Mi-a făcut plăcere să fiu coleg de şcoală şi de cancelarie cu domnii

4

profesori:Bustuchină Vasile,Badea Ion,Costea George,Dobre Ioan,Cergan Ion,Ioana Marin,Ivănescu Emil,Lungan C-tin sau doamnele:Bustuchină Sandală,Dolocan Ioana,Cergan Maria,Petre Maria,Ciolcan Floarea,Dragomir Smaranda,Bobaru Teodora,Bîgiu Ecaterina,Saitoc Ioana,Joia Niculina,Savu Nina etc. Nu-mi displace să stau şi să am discuţii cu colegi precum:Chichiunea Elena,Eremia Maria,Ciuturoianu Georgeta,Clipcea Sînziana,Ciobanu Ana Maria,Băbărelu Bogdan,Alexandru M.,Nedelcu Iuliana etc.,etc.Colegii menţionaţi mai sus au fost prezentaţi în mod aleatoriu şi nu după criterii anume.

5.Regretaţi ceva în cariera dumneavoastră de dascăl?Dar în viaţa de zi cu zi?

Regertele sunt minore şi când mă refer la regrete am în vedere că nu tot ce am prezentat foştilor mei elevi au fost bine înţelese.Am încercat(şi nu sunt eu în măsură să mă apreciez)să fac ceea ce este mai bun ,să formez oameni în adevăratul sens al cuvântului, să transmit tot ce am ştiut eu mai bine.Dacă am totuşi ceva regrete,este faptul că unii foşti elevi,au un comportament care nu este pe placul meu. În viaţa de zi cu zi regret că asist neputincios la deteriorarea condiţiei şi statutului de cadru didactic.Nu regret că am lucrat aproape 41 de ani la Şcoala Crîmpoia şi că am avut lângă mine o soţie care m-a înţeles şi care şi-a dedicat întreaga viaţă şcolii şi familiei.

Prof.AGAPIE VITANNăscut:20.12.1946-în comuna Movileni,Olt

-40 de ani şi 4 luni în Şcoala CrîmpoiaLiceul:”Tudor Vladimirescu”-Slatina (actual „Radu Greceanu”)

Facultate:Facultatea de Istorie-Geografie,Craiova-1970 Facultatea de Drept,Bucureşti-1979

Reporter,CIAUŞU AMELIA MARIA(clasa a VI-a A)

5

Rămas bun, copilărie!!!

FLORICA ANDREEAClasa a VIII-a C

1 Iunie...Ziua internaţională a copilului.Flori, bomboane, jucării, cadouri, şi toate astea pentru copii, doar pentru faptul că e ziua noastră, a copiilor. Dar stau acum şi mă gândesc...Oare e bine să spun "a noastră, a copiilor"?Mai sunt eu un copil?Poate că nu.Poate că am invaţat să nu mai fiu copil.Poate că m-am maturizat, sau poate am trecut de etapa aia a vieţii în care priveam cu ochii stălucitori şi cu privirea aia inocentă la o persoană şi spuneam: "Sunt copil", şi toată lumea când făceam câte-o năzbâtie spunea: "E copil", şi mă ierta. NU!Teoretic vorbind,nu mai sunt copil!Dar practic...practic vorbind, copilul din mine n- o să plece niciodată.Copil rămân mereu!Poate că am invăţat să tratez lucruruile cu mai multă seriozitate, să fiu mai puternică şi pot să accept că m-am maturizat, dar, copilăria va rămâne mereu în mine, micul meu paradis pierdut.Chiar dacă afara e nor sau senin, zi sau noapte, iarna sau vara, întotdeauna o să imi aduc cu drag aminte de poveştile pe care mi le spunea mama înainte de culcare, ca: "Frumoasa din pădurea adormită" sau "Albă ca zăpada şi cei şapte pitici" sau "Scufiţa roşie".Toate rămân poveştile copilăriei mele. Parcă ieri eram mai mică, iar atunci când priveam în jur, totul mi se părea roz.Era o lume plina de mine.O lume in care jucariile, prietenii si joaca erau totul pentru mine.Erau centrul universului meu.O lume lipsită de griji.Eram ca într-un basm, în care, adesea, mi se alăturau mici prinţese şi prinţi care luptau cu răul.Ce era frumos, era faptul că în totdeauna binele ieşea învingător. Odata cu trecerea timpului, am crescut.Mi-am dat seama că nu totul e aşa cum mi-am imaginat.Nu totul era roz.Era o lume aspră, plină de griji şi multe alte probleme.O lume în care adulţii nu-şi mai vedeau capul de griji şi nu mai aveau timp pentru altceva decât pentru serviciu.Purtau în sân grija zilei de mâine.Imi era frică să păşesc în lumea asta.Mi se părea foarte ciudată.Fără să ştiu când, am intrat în lumea asta a lor.In lumea adulţilor.Fără voia mea, am spus: "Rămas bun, copilărie!!!".

6

00 verdeCu toţii ştim ce înseamnă natura. Sau nu ?

Ei.. natura reprezintă un punct de alimentare universal în care pulsează fiecare gest al fiecărei fiinţe. Ca parte a naturii, noi oamenii avem datoria de a o păstra intactă, de a o proteja şi supune unei protecţii permanente. Contienţi fiind de acest fapt, elevii de la Grupul Şcolar Crîmpoia şi Dumitru Popovici Şerbăneşti au luat următoarea iniţiativă : s-au hotărât să împădurească teritoriul aflat la periferia satului Buta. La acest proiect au participat, bineînţeles şi primăriile celor două localităţi, împreună cu O.N.G.-ul d-nei Mirea Siminica, "Speranta pentru ziua de maine". Împădurirea s-a desfăşurat pe 3 etape, obositoare dar oportune pentru efectuarea mişcării. Primul pas a fost curăţarea locului, care, din nefericire, îşi pierduse aspectul de dumbrăvioară; astfel, fosta groapă de gunoi a fost transformată într-un teren aproape uniform, ideal pentru a planta pomi. Pasul doi a fost cel de a colecta gunoaiele într-un punct definit, apoi crearea gropilor destinate pomişorilor. Nu a spus nimeni că va fi uşor (şi nici greu), astfel că am pornit entuziaşti la lucru şi ne-am trezit încremeniţi de dificultatea de a săpa : pământul, ne-a tras ţeapă; dar nu s-a descurajat nimeni. Cu puţin mai mult efort şi ceva iniţiativă, 200 de gropi destinate copăceilor au fost gata în 2 ore. A treia şi aproape ultima etapă a fost cea de a planta în sine copacii şi de a-i uda. Datorită dificultăţii terenului a fost cam greu să-i udăm, însă ne-am gândit că micuţilor le-ar fi sete, fapt care ne-a dat un plus de motivaţie şi de entuziasm. După finalizarea proiectului în fapt, a urmat o supraetapă : survolarea apreciativă asupra muncii noastre : într-o jumătate de zi, o pădurice a renăscut. Uşor ca o prăjitură : se iau 2 şcoli, se amestecă, se adaugă sprijinul a trei instituţii, 150 – 200 de pomişori, se aşează puţină dragoste şi grijă, şi totul se pune în cuptorul primăverii. Astfel, după proiectul din data de 18 aprilie 2011, am reuşit să oferim o casă unor salcâmi, o pădurice în plus judeţului, oxigen lumii. Ca participant al acţiunii, pot spune că sunt mândră de cum a decurs proiectul, de faptul că s-au găsit iniţiatori interesaţi şi grijă faţă de lumea ce ne înconjoară. Astfel, o mână de copii şi-au dat silinţa să salveze ce iubesc enorm. Şi povestea nu se sfârşeşte aici ! Mulţumiri speciale :primăriile comunelor Crîmpoia şi Şerbăneşti, Grupului Şcolar Crîmpoia şi Şcolii Dumitru Popovici, directorilor şi iniţiatorilor acestui proiect, ONG- ului “Speranţă pentru ziua de mâine” şi în mod special elevilor ! Reporter : Ştefan Georgiana- Andreea, VIII C

7

Sportul-disciplină sau pasiune ?

A face sport reprezintă o pasiune şi un plus de sănătate pentru corpul nostru. Şi de asta am învăţat de la cel mai pasionat om de sport pe care l-am cunoscut în viaţa mea, profesorul Cucu Gigel. Când a venit la noi la şcoală cu lookul mai modern şi ţinute casual nu am avut prea mare încredere, datorită şi faptului că era foarte tânăr, era în primii ani de învăţământ, şi ca orice tânăr, avea planuri mari, cu noi. Am mâncat sport pe pâine, cum se spune, flotări, genoflexiuni, alergări de viteză şi rezistenţă, handbal, fotbal sporturi pe care noi le consideram o joacă, am ajuns să facem performanţă. Profesorul Cucu Gigel a fost un exemplu pentru noi, practicându-şi cu drag şi pasiune meseria. Şi tot din pasiune pentru sport a infiinat o asociaţie sportivă a şcolii, pe fiecare ramură sportivă, ne-a luat la concursuri, ne-a sprijinit când am pierdut, dar ne-a lăudat şi când am caştigat. Şi ca să-i mulţumim pentru gestul dumnealui am depus şi noi un efort, considerabil pentru a ocupa cele mai bune locuri. Am să vă exemplific cu mândrie realizările şcolii noastre :

Fotbal : 2009-2010 ---------------------> Locul I pe Municipiu + calificarea la etapa judeţeană

Sah: Cupa Rotary 2008-2009 ----------> Toma Elena Mihaela Popescu Marian

locul III pe municipiu Vasilica Marin 2010-2011 ------------> Aldescu Robert locul I pe Municipiu + calificare la etapa

judeţeană Tetratlon : Fete : 2010 - 2011 locul II pe Municipiu + calificare la etapa judeţeană Atletism : 2010 - 2011 Bidica Ionela Locul IV la 1200 m + calificare la etapa

judeţeană Anghelache Florian locul IV la 1400 m + calificare la etapa judeţeană În consecinţă îi mulumim profesorului care ne-a îndrumat şi îi urăm ca la anul să descopere noi copii cu potenţial sportiv.

BIDICA IONELA (clasa.VIII C)

8

“Ce-I datorez lui Dumnezeu”

Stefan Georgiana Andreea- VIII C

Nici nu stiu cum sa incep ...

Sunt om, cel putin asta stiu sigur. Sunt om, iar pentru asta Ii multumesc Dumnezeului meu, respir, iar pentru asta Ii multumesc Dumnezeului meu, TRAIESC,iar pentru asta Ii multumesc Dumnezeului meu. Sunt vita din viata Celui ce m-A creat, sunt rasfranget din raza Soarelui ce-mi lumineaza ziua, sunt atom din molecula oxigenului pe care il respir, iar asta datorita lui Dumnezeu. Ma bucur de fiecare moment al fiecarei ore din fiecare zi a fiecarei luni din fiecare an al vietii mele, datorita lui Dumnezeu, ma bucur. Ma bucur de fiecare zambet de sub fiecare palarie de crep, zarit in graba, pentru ca asa am invatat, sa traiesc fericirea pura, datorita lui Dumnezeu. Iubesc, iubesc fiecare trecator ce imi lumineaza momentele dar cu simpla prezenta, iubesc pentru ca si Dumnezeu ma iubeste. Sufar, sufar ca orice om, dar sufar din substanta mea, si nu din lucruri care imi tradeaza credinta, pentru ca Dumnezeu imi e alaturi, stingandu-mi deznadejdile si luminandu-mi adancurile.Ascult, ascult fiecare sunet al fiecarei fiinte ce imi arata nucleul bucuriei sale, pentru ca iubesc fiintele, iubesc pe Dumnezeu. Sunt om, o pala a vesniciei, a carui viata nu se masoara in ceva palpabil, ci in ceva subit, ceva ce isi atinge vesnicia prin simplitatea abtracta, abstractul Dumnezeirii. Sunt un vesnic muritor, pentru ca vesnicia e a lui Dumnezeu, iar eu il iubesc pe Dumnezeu, deci voi fi un nemuritor muritor intr-o oarecare masura. Sunt spirit, un spirit fulgerat de legile firii si inhibat intr-un trup, datorita lui Dumnezeu. Simt bucuriile vietii, simt iubirea fata de Dumnezeu numai pentru ca timpul imi da voie sa-i folosesc inceputurile, pentru a iubi. Sunt un copil, un copil al carui viitor tocmai se defineste, se contureaza, se deschide. Sunt un copil ce isi spala pacatele in iubirea lui Dumnezeu, pentru ca sunt chipul si asemanarea Lui. Sunt om, si am o viata. O viata aici, si alte cateva alaturi lui Dumnezeu. Daca nu pentru asta.. atunci nu stiu pentru ce sa-i mai multumesc lui Dumnezeu. As vrea sa spun ca Il iubesc pe Dumnezeu, dar cuvintele ar mai fi de prisos. Multumesc !

9

Cine este Dumnezeu?

*Dumnezeu este totul.Orice.Oriunde.Oricat.Oricum.Dumnezeu este Viata,Sunet,Lumina,,Culoare.Dumnezeu este singurul concept nenascut,necreat,a Carui existenta este contestata de unii,dar puternic simtita de cei credinciosi.Dumnezeu este Bunatate,Iubire,Ajutor.

Stefan Georgiana Clasa a viii-a C

*Dumnezeu este Creatorul si Tatal nostru.El ne poarta de grija si ne ajuta,deci este Proniatorul nostru.Aceasta lista ar putea continua la nesfarsit pentru ca noi Ii datoram totul si nici macar un lucru nu putem face fara ajutorul Lui.

Vilcica Georgiana Clasa a viii-a C

*As vrea sa existe acel cuvant suprem cu care sa-L pot caracteriza pe Dumnezeu.In plus,S-au scris atatea lucrui frumoase despre El!De ce as iesi eu in evidenta?Sunt mii sau chiar sute de mii de scrieri care te lasa fermecat de frumusetea si gingasia cu care se vorbeste despre El.Dumnezeu nu are de finitie.El este"Calea, Adevarul si Viata ". Adica TOTUL.

Popescu Mariana Clasa a viii-a C

*Dumnezeu este pretutindeni;Singurul Care nu are inceput si sfarsit.Iubirea lui este nemarginita si ii iubeste pe toti oamenii in egala masura , atat pa cei drepti cat si pe cei pacatosi.Deci,Dumnezeu este...Iubire.

Aldescu Marian Clasa a vii-a C

10

Inaltarea Domnului.Ziua eroilor.

Domnul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos,dupa 40 de zile de la Inviere,S-a suit la ceruri si a sezut de-a dreapta Tatalui.Cu puteva dumnezeieasca cu care a inviat si a parasit mormantul,tot cu aceiasi putere S-a inaltat la cer.Mantuitorul implinise opera divina pentru care venise in lume:ne-a adus invatatura mantuitoare,S-a dat ca pilda de implinire prin intreaga Sa viata si mai ales prin jertfa Sa pe Cruce. Odata cu Inaltarea Domnului,noi crestinii,mai sarbatorim si Ziua Eroilor.Este o fapta inteleapta sa ne aducem aminte de toti cei ce s-au jertfit pentru dreapta credinta,pentru tara si pentru neamul romanesc.Pomenim eroii in aceasta zi a Inaltarii Domnului deoarece credem in nemurirea sufletelor.Prin jertfa eroilor si a martirilor nostri;ne-am pastrat numele de crestini si de romani,caci penru a fi un roman adevarat,trebuie mai intai sa fii un crestin adevarat. Eroii neamului au murit incredintati ca cine lupta pentru dreptate si libertate,lupta pentru Dumnezeu;cine lupta si isi apara familia,credinta,cultura,limba,legea,neamul si patria,lupta pentru adevar si dreptate.

prof.Ciuturoianu Georgeta

11

Natura-darul lui Dumnezeu

Cerul este ca o mareUnde plutesc mii de vapoare,

Pamantul-i ca o gradinaCe se scalda in lumina.

De vrei sa spui ca spui ca tu esti fiinta,Sadeste cu cuviinta

Sadeste iarba si flori miiSi natura o vei iinbogatii.

Pamantul e in mana taOcroteste-l ca nu e munca ta,Pastreaza-l asa cum e bineSi dumnezeu va tine cu tine.

Nu-l polua,nu-l degradaCa nu e munca ta,Ai grija de el bine

Ocrotindu-l cum se cuvine.

Natura e in mana taOcroteste-o si-ti va da

Oxigen si sanatateSi o sa le ai pe toate.

Ciausu AmeliaClasa a VI-a A

12

"Ringul vietii"

Ati simtit vreodata ca atunci cand doriti sa faceti ceva bun sau sa va spuneti rugaciunea,ceva se intampla?Ceva cum ar fii,ca mintea voastra sa calatoreasca spre diferite locuri ce va ademenesc sa faceti rau?Ori de cate ori doresc sa fac ceva bun sau sa nu fac ceva rau,in sufletul meu se da o lupta.Aceasta este ispita,este minutul in care trebuie sa decizi daca va birui binele sau va birui raul.Intotdeauna in "ringul vietii" se gasesc doi adversari:in partea sanga creierul meu,iar in partea dreapta,sufletul meu aproape uzat de greselile pe care le fac.Consider ca raul se regaseste in mintea mea se aceea l-am asezat in partea stanga,iar sufletul meu -darul cel mai de pret pe care Dumnezeu n-i l-a oferit -in partea dreapta. Dumnezeu nu este autorul raului,ci doar il permite pentru a testa credinta oamenilor.Ori de cate ori simtiti ca sunteti coplesiti de nacazuri,nu va lasati prada disperarii.Amintiti-va ca Il aveti aliat pe Dumnezeu.Nu sunteti singuri.Cu Dumnezeu alaturi puteti birui orice ispita si astfel in"ringul vietii",sufletul vostru va fi invingator.

Zlatea Emanuela

Clasa a VIII-a B

13

Premiul II concursul “ Cetiti-le noaptea”-concurs interjudetean de creatie literara 2010

Nuanţe existenţiale Georgiana Andreea Ştefan

Motto: " Nu sunt ce par a fi - Nu sunt !"

Tabloul existenţei tind spre a mi-l pictaDoar cu nuanţe ale viselor ce falnic ne susţin,Culoare sunt şi eu, accept, voi accepta ;Sunt pensula de ganduri, ce falnic mă susţin.

Şi mă numesc "Culoare", exist fără a şti, Nu fac ce mi se spune, ci doar ce vreau să fac,Nu sunt ce vreau să par, nu par ce vreau a fi,Nu tac de-inima-mi plange, nu vreau, nu pot, nu tac.

Nu sunt obişnuită, sunt piesa principalăDin teatrul viţii, ce-n ceruri mă ridică,Sunt cea mai importantă, ca titlu scris pe-o coală,Cand voi privi de sus, lumea-mi va părea mica.

Şi mă numesc "Culoare", şi mă găsesc pictatăÎn vernisajul vieţii, vijelios de cruntă,Dar mă dizolv uşor,în apă sunt diluată,Şi-n apa, niciodată, culorile nu luptă.

Şi doar în realitate poţi simţi că trăiesc..Şi scopul totdeauna mister am să îl ţin,Nu sunt o roabă-a ştiinţei, nu vreau să mă amăgesc,Iar stand în întuneric, nuanţa-mi este chin.

14

Măşti

Stefan Georgiana- AndreeaSunt om; iar viaţa mi-e un teatruPe-a cărui scena joacă nebuniaIar munţii minţii-mi sunt ca un cenacluPe-a căror culmi domneşte poezia.

Şi-n firul vieţii-am strâns legate noduriCe goluri din conştiinţa îmi ascund,În râul de speranţe-mi înnec poduri,Ascund tăcerea-n el, şi susuru-i ascult.

Sunt om, ca orice om îmi ascund chipulSub zeci de mii de măşti ce-şi întăresc culoarea,

Şi tind să uit cum repede mai trece timpul,Iar măştile se duc, rămâne doar paloarea.

Încredere

Ştefan Georgiana Andreea

Am crezut cand mi s-a spus c-orice rază de soareMangaie pămantul, zambeşte cald şi moare.Am crezut cand mi s-a spus că luna nu-apuneSau că nimic nu-i prea sus, şi toate sunt bune.

Am crezut cand norii-mi spunea să visezClipe de taină-nnecate-n livezi,Am crezut. Am crezut în poveşti cu zaneAşteptand lucruri bune... care să se adune.

Am crezut în fluturi,în magia serii,În taina visului, în gustul verii,Am crezut în roua ce spală păcatulÎn ploaia iubirii, arzand necuratul.

Am crezut cand ploaia-mi spunea că iubireaE-a celui ce-n taina-şi păstrează mahnirea,Şi-am crezut cand ceru-mi spunea că putereaE-n ochii celui ce-şi stinge durerea.

15

Am crezut cand mi s-a spus că visu-şi spală fireaIn apa de-argint ce-o plouă nemurireaAm crezut în zorii unei dimineţi plouate, Şi-am crezut speranţe, le-am crezut pe toate.

Am crezut în cerul ce-şi ascunde nori,Am crezut în stele, în zambet, fiori,Am crezut în ce-a fost, şi-n ce va mai fi poate, Am crezut mereu, şi-am sa cred în toate.

Al şaselea gand

Premiul II concursul “ Cetiti-le noaptea”-concurs interjudetean de creatie literara

Georgiana Andreea ŞtefanMotto: "Toamna sună-n geam frunze de metal"

Al şaselea ceas de ploaie uşoara,Eşti al saselea drum ce ne desparte..Eşti a sasea lumanare, inspiri iz de ceara,Eşti în al şaselea gand, gand ce îmi zboară.

Eşti a şasea picătură ce mă atinge,A ploii de mai, care ne cheamăAi ultima privire ce mă străpunge,A şasea lumanare care se stinge.

Eşti al şaselea sunet ce se aude,A şasea sonata care mă strigă,Ultima voce care răspunde,Şi spune : "Apropie-te ! Nu-ţi fie frică !"

Eşti al şaselea cantec ce-mi vine-n minte,Ai singurul urlet ce mă-nfioară,Ultimul fior ce mă cuprinde,Ce-mi dă a a şasea ploaie de vară..

A şasea atingere, un ultim cuvant,Imi dai a şasea lacrimă ce mă părăseşte,Se-nchide-n al pieptului rece mormant,Eşti singura lumanare ce mă topeşte.

Eşti al şaselea simt, a şasea iubire,Al şaselea scancet, în adieri de vant, Al şaselea ochi, a şasea privire,Un ultim sărut, al şaselea gand.

16

COPILĂRIA

Spînu AngelaCopilăria noastră-i o floare frumoasăCa o primăvară,Ca pomii infloriti sub soare,Ca ziua caldă de vară.Dacă mă-ntreabă cineva : -Copile,cum e viaţa ta ?Ii spun că viaţa-i ca o floareCe are multă apă şi mult soare;Un vis frumos de primăvară,Când somnul dulce te-nconjoară.Dacă mă-ntreabă cineva : -Copile,cum e viaţa ta ?Cuvinte n-am ca să exprimCopilăria ce-o trăim

MIRIFICA PRIMĂVARĂ

Este primăvară! Pe cer este o larmă incredibilă provocată de păsările călătoare care se întorc acasă.Ele găsesc cuiburile mai dezordonate ca oricând,ba chiar unele nu le mai găsesc deloc şi încep a construi altele mai mari şi mai puternice pentru puişorii ce vor veni. Iarba este mai fragedă,pădurea şi câmpul îşi trosnesc oasele ca din cel mai adânc somn,dezmorţindu-se.Soarele cu razele lui miraculoase dezghioacă gheaţa şi zăpada pentru a ajuta firele de iarbă şi florile multicolore să iasă la suprafaţa pământului. Pădurea s-a trezit ca din hibernare împreună cu vieţuitoarele ei. Soarele cu razele lui a descotorosit de iarnă câmpia,pădurea,cerul şi pământul;trezindu-le din nou la viaţă. Odată cu sosirea primăverii,lumea se debarasează de iarnă ;scapă din mreaja ei ;trezindu-se parcă dintr-un somn adânc-…dând semne de vitalitate şi speranţă.

Vîlcica Georgiana

PrimavaraOprea Florina

1)Primavara iarasi vine,

17

In caleasca aurie Sa ne-aduca veselie Tinerete si mandrie!

2)Florile au inflorit, Albinele au iesit Harnicute cum sunt ele Sa alerge dupa miere.

3)Natura se-nveseleste Campul din nou inverzeste, Pasarile ciripesc Si albinele roiesc.

4)In gradini,pe deal,pe-aici Sunt flori multe,mari si mici. Ghiocelul cel vestit Din pamant a rasarit.

Primavara Istrate Andreea Gabriela

1)Primavara a sosit,iat-o! Caci noi de mult am asteptat-o, Cu alaiul ei de flori, Si caldura multa-n zori.

2)Pasarile ciripesc. Pomi infloresc, Zburda prin campii Veselii copii.

3)Nici Pastele nu-i departe Oua rosii iepurasul imparte Caci pentru crestini aceasta zi mare E un prilej de sarbatoare.

Primavara,bun venit! Iliescu Felicia Mariana

1)Primavara,primavara Bun venit la noi in tara! Ai venit cu pasarele Si suave floricele.

2)Florile au inflorit, Pomii au inmugurit, Pasarele-n zare zboara Ciripesc a primavara.

18

3)Ghiocelul,prima floare Ce din zapada rasare, Cu capsorul mititel E mandru si frumusel.

4)Zboara card de randunele La strasina casei mele Se ridica-n zare, se lasa in jos Ca un spectacol e de frumos.

5)Soarele stralucitor Ne incalzeste acum de zor Ceru-i senin si pare, Ca o apa curgatoare.

6)Primavara,anotimp iubit Cu mult soare poleit Ai venit de pe-al tau munte Sa presari bogatii multe.

Primavara Iliescu Felicia Mariana

1)Primavara,primavara, Prea frumoasa primavara! Ai venit de l-al tau munte C-un buchet de flori marunte. Forile le-ai semanat Si toata tara-ai imbracat.

2)Primavara,primavara, Prea frumoasa primavara! Tu ne-aduci doar bucurii Si in sat si pe campii, Pasarile ciripesc,albinele roiesc, Pomii si florile-nfloresc.

3)Primavara,primavara, Prea frumoasa primavara! Cu privirea-ti luminoasa, Tu ne-ai scos pe toti din casa Sa-ngrijim aces ogor, Si florile tuturor.

Primavara Bidica Cosmina Niculina

19

1)Cu ciripit de pasarele Venit-ai draga primavara Te-am asteptat cu drag in suflet Sa te imbraci la noi in tara.

2)Au inverzit din nou copacii Sunt imbracati in verde crud Iar barza sus pe stalp in gratii Isi cara bete pentru cuib.

3)E primavara in suflet, E primavara iar E sarbatoare in minte E sarbatoare in toti.

In gradina

Ristea Elena Camelia

1)Flori multe mari si mici Am plantat acum,aici, Tare mult le-am rasfatat Cand cu apa le-am udat.

2)Acum sunt stralucitoare Si rad vesele la soare Avand culori felurite De la curcubeu primite.

3)Eu mereu le ingrijesc Ele frumos imi zambesc Sunt o mica gospodina Si plantez flori in gradina.

4)Am vazut cum o albina Zbura mereu in gradina Culegea din zori in sera Polen,miere chiar si ceara.

Gingasia florilor

Capatana Adriana Elena

20

1)Prin gradini si prin paduri Au inflorit multe flori, Cu drag merg sa le adun Ca in vaza sa le pun.

2)Lalele,narcise,bujori Si multe alte mii de flori, Dupa ploaie,fiecare , Zambesc calm blandului soare.

3)Danseaza de fericire, Iar eu privesc cu uimire Albinuta care duce In panere,miere dulce.

4)Fluturi in mii de culori Zboara veseli printre flori In natura-sarbatoare, In gradini multa culoare.

PrimavaraSutu Marcela

1)Iarna grea ne-a parasit Primavara a sosit Pomii au inmugurit Florile au rasarit.

2)Iarba verde a incoltit Pasarele au venit Fluturasi multicolori Zboara iar din flori in flori.

3)Ghioceii ne-au vestit Primavara a sosit Soarele a rasarit Pe camp flori au inverzit.

CURIOZIT ĂŢI MATEMATICE

21

Multiplii lui 37 şi multiplii lui 3:

    3 x 37 = 111     6 x 37 = 222    9 x 37 = 333   12 x 37 = 444   15 x 37 = 555   18 x 37 = 666   21 x 37 = 777   24 x 37 = 888   27 x 37 = 999

O egalitate interesantă:

111.111.111 x 111.111.111=12.345.678.987.654.321

Trapeze:

                1 x 9 + 2 = 11               12 x 9 + 3 = 111

              123 x 9 + 4 = 1111             1234 x 9 + 5 = 11111

            12345 x 9 + 6 = 111111           123456 x 9 + 7 = 1111111           1234567 x 9 + 8 = 11111111

         12345678 x 9 + 9 = 111111111

                1 x 8 + 1 = 9               12 x 8 + 2 = 98

              123 x 8 + 3 = 987             1234 x 8 + 4 = 9876             12345 x 8 + 5 = 98765

           123456 x 8 + 6 = 987654          1234567 x 8 + 7 = 9876543

         12345678 x 8 + 8 = 98765432        123456789 x 8 + 9 = 987654321

22

                0 x 9 + 8    = 8                9 x 9 + 7    = 88

               98 x 9 + 6    = 888              987 x 9 + 5    = 8888

             9876 x 9 + 4    = 88888            98765 x 9 + 3    = 888888            987654 x 9 + 2    = 8888888

          9876543 x 9 + 1    = 88888888         98765432 x 9 + 0    = 888888888        987654321 x 9 - 1    = 8888888888

       9876543210 x 9 - 2    = 88888888888

Culese deProf. de Matematică Bogdan Băbărelu

23

“Perle”din lucrările elevilor

1) …Mihai Viteazul şi soldaţii români au eşit biruitori din lupta cu turcii de la Călugăreni.Asta este compunerea lui Mihai Viteazul.

2) …Paşa Hassan stătea sub poala pădurii după un tufiş…3) …autorul articolului-este ruginit.4) Balada este o poezie a genului liric pentru a se caracterizează şi apoi balada populară

este vorba despre acţiunea faţă de poem,care se desfăşoară acţiunea în poezia Balada Populară şi Monastirea Argeşului.

5) „ce”-valoare morfologică pronume indicativ6) Balada populară a fost construită de către meşterul Manole şi alţi muncitori(zidari)7) …Ana îi zicea:De ce mă zidaţi că copilaşul îmi frânge ţigişoara îmi plânge,iar Manole

îi zicea că nu am ce să-ţi fac sa încheat compunerea.8) D-l Goe purta un frumos costum de „mariner” cu pălărie de paie cu inscripţia” le

fantastico”9) Toate personajele din „O scrisoare pierdută” sunt lipsite de incultură10) Deşi avea o vârstă înaintată,Vitoria Lipan era încă tânără11) Poema Mioriţa circulă pe bază orală,adică nu a fost scrisă din motive tehnice12) La îndemnul mamei sale,Caragiale i-a dat foc copilului care saluta milităreşte13) Nae Caţavencu era directorul ziarului „Leagănul Carpaţilor”

Prof. CIAUSU VIENA

Activitati extrascolare educatie fizica si sport

2010-2011

24

SAH : Faza municipala –locul II Faza judeteana - participare

Cross : cls.-V-VIII- Faza municipala fete:-locul II baieti- locul IV

Faza judeteana- participare

Alergarea de viteza: cls. III-IV- Faza municipala fete: locul I baieti: locul I locul II locul III Alergare de viteza : cls. III-IV - Faza judeteana fete : locul III baieti: locul I locul III Alergarea de rezistenta: cls. III-IV- Faza municipala fete: locul I baieti: locul I locul II locul IIIAlergarea de rezistenta: cls. III-IV – Faza judeteana fete: locul III baieti: locul I locul II locul IIITetratlon : cls. V-VIII - Faza municipala Fete: locul II -Faza judeteana –participareFotbal : cls. V-VIII -Faza municipala Baieti: locul III

PROF. EDUCATIE FIZICA SI SPORT

CUCU GIGEL-MARIUS

FESTIVALUL DE TEATRU SCOLAR”NISTE TARANI”/trupa PRO TEATRUM-premiul III-secţiunea gimnaziu

Prof.CIAUSU VIENA

Rezultate elevilor clasei a II-a la concursuri în anul şcolar 2010-2011

CONCURSUL NAŢIONAL MICUL MATEMATICIAN

25

Premiul I - 3 elevi

CONCURSUL NAŢIONAL EVELUARE ÎN EDUCAŢIE

LB. ROMÂNAPremiul I - 1 elev Premiul al II-lea - Premiul al III-lea - -2 elevi

CONCURSUL NAŢIONAL EUCLIDMATEMATICĂPremiul al III-lea - 1 elev

CONCURSUL NAŢIONAL PITICOT

MATEMATICĂ LB. ROMÂNAPremiul I - 1 elev - 2 elevi Premiul al II-lea - 10 elevi - 3 elevi Premiul al III-lea - 1 elev

CONCURSUL NAŢIONAL PRO-ŞCOALA

MATEMATICĂ LB. ROMÂNAPremiul I - 8 elevi - 1 elev Premiul al II-lea - 3 elevi - 4 elevi Premiul al III-lea - 1 elev - 1 elev

CONCURSUL NAŢIONAL EUROŞCOLARULPremiul I - 2 elevi Premiul al II-lea - 1elevi Menţiune - 1 elev CONCURSUL NAŢIONAL VOINICEL

Premiul I - 6 elevi Premiul al III-lea - 3 elev

Prof.inv.primar Chiuchiunea Elena

Rezultate elevilor clasei a IV-a B la concursuri în anul şcolar 2010-2011

26

Concurs judetean : “Toamna – fiica cea bogata” –S.A.M.. Crimpoia –OltPremiul I Belu Eduard

Leonte Adriana Garceag Stefan

Ristea AndreeaStefoi CristianStefan Lucian

Premiul II Belu IonutJidovu NicusorSerban Marcello

Concurs national “Toamna – fantezie si culoare » -editia a III-a BotosaniPremiul I Ristea Andreea

Garceag Stefan Stefoi Cristian

Stefan Lucian

Concurs national « Sfarsit de toamna » editia a II-a AradPremiul I Belu Eduard

Serban Marcello

Premiul II Ristea Andreea

Premiul III Leonte Adriana Concurs national “Euclid”

Mentiune Morusi AdrianStefan Lucian

Concurs international “Euroscolarul”Premiul I Belu Eduard

Stefan Lucian

Premiul II Belu Ionut

Premiul III Leonte Adriana

Inv. Constantin Gaita Alina

27

lucrari ale elevilor premiul III-Festivalul de teatru Niste tarani

28

Coordonatori:Dir.prof.CIAUSU VIENA Consilier educativ:prof.CIUTUROIANU GEORGIANAColectivul de redactie:inv.CONSTANTIN ALINA prof.inv.primar CHIUCHIUNEA ELENA prof.BABARELU BOGDAN

Prof.CUCU GIGELTehnoredactare:prof.CIRSTEA ELENA MADI