· Web viewClima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt...

G U V E R N U L R O M Â N I E IMINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

I N S T I T U Ţ I A P R E F E C T U L U I – J U D E Ţ U L N E A M Ţ

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIREA RISCURILOR DE PE TERITORIUL

JUDEŢULUI NEAMŢ

PREŞEDINTE,PREFECT

Mihai ARCHIP

Aprobat prin Hotărârea Consiliul Judeţean Neamţnr. 29 din 27.02.2009

CUPRINS

Volumul I

Capitolul I - Dispoziţii generale 4Secţiunea I - Definiţie, scop, obiective 4Secţiunea 2 - Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 42.1. Acte normative de referinţă 42.2. Structuri organizatorice implicate 72.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu 8Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale 8Secţiunea 1 - Amplasare geografică şi relief 8Secţiunea 2 - Caracteristici climatice 9Secţiunea 3 - Reţea hidrografică 11Secţiunea 4 - Populaţie 26Secţiunea 5 - Căi de transport 31Secţiunea 6 - Dezvoltare economică 34Secţiunea 7 - Infrastructuri locale 43Secţiunea 8 - Specific regional/local 57Capitolul III - Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă 57Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale 57Secţiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice 72Secţiunea 3 - Analiza riscurilor biologice 82Secţiunea 4 - Analiza riscurilor de incendiu 85Secţiunea 5 - Analiza riscurilor sociale 88Secţiunea 6 - Analiza altor tipuri de riscuri 90Secţiunea 7 - Zone de risc crescut 97Capitolul IV - Acoperirea riscurilor 107Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie 107Secţiunea 2 - Etapele de realizare a acţiunilor 109Secţiunea 3 - Faze de urgenţă a acţiunilor 109Secţiunea 4 - Acţiunile de protecţie-intervenţie 110Secţiunea 5 - Instruirea 117Secţiunea 6 - Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare 121Capitolul V - Resurse umane, materiale şi financiare 122Capitolul VI - Logistica acţiunilor 123

2

Volumul II

Anexa nr. 1 – Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor pe teritoriul judeţului NeamţAnexa nr. 2 – Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului NeamţAnexa nr. 3 – Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţăAnexa nr. 4 – Riscuri potenţiale în judeţele vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului NeamţAnexa nr. 5 – Hărţi de riscAnexa nr. 6 – Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuriAnexa nr. 7 – Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuăriiAnexa nr. 8 – Tabel cu localităţile care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă, pe tipuri de riscAnexa nr. 9 – Planuri şi proceduri de intervenţieAnexa nr.10 – Schema fluxului informaţional – decizionalAnexa nr.11 – Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestoraAnexa nr.12 – Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2007Anexa nr.13 – Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existenteAnexa nr.14 – Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă pe tipuri de riscAnexa nr.15 – Model de raport de informare şi analiză înaintat către preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ

3

CAPITOLUL IDispoziţii generale

SECŢIUNEA 1 - Definiţie, scopuri, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, cuprinde riscurile potenţiale identificate pe raza administrativ teritorială a judeţului Neamţ, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul situaţiilor de urgenţă care se pot produce.

Scopul PAAR este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele PAAR sunt:a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea subunităţilor din organica Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă.

SECŢIUNEA 2 - Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor de pe teritoriul judeţului Neamţ revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor este prezentată în anexa nr. 1.

1. Acte normative de referinţă

- O.M.A.I. nr. 132 din 29 ianuarie 2007, pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

- O.M.A.I. nr. 718 din 30 iunie 2005, pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţiile de urgenţă;

- H.G.R. nr. 1040 din 9 august 2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2006, privind protecţia civilă;- Legea nr. 307 din 12 iulie 2006, privind apărarea împotriva incendiilor;

4

- O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004, privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

- H.G.R. nr. 642 din 29 iunie 2005, privind aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

- H.G.R. nr. 2288 din 9 decembrie 2004, pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţii neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- Ordinul comun nr. 1178/1240 din 2 februarie 2006 al Ministrului Administraţiei şi Internelor şi al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, privind aprobarea Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi al Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii;

- Ordinul comun nr. 1955/1160 din 18 noiembrie 2005 al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

- H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004, pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

- H.G.R. nr. 1040 din 9 august 2006, pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- H.G.R. nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecţie Civilă;- H.G.R. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al

riscului la inundaţii;- Legea nr. 448 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

14/2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastru;

- O.M.A.I. nr. 1180 din 3 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilă;

- O.M.A.I. nr. 470/1149 din 6 decembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind managementul situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri din domeniul de competenţă al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

- O.U.G. nr. 14 din 13 martie 2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre;

- O.M.A.I. nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

- H.G.R. nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor;

- H.G.R. nr. 783 din 14 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase;

- O.M.A.I. nr. 141 din 12 mai 2006 pentru aprobarea Normelor privind protecţia centralelor nuclearo-electrice împotriva incendiilor şi exploziilor interne;

- O.M.A.I. nr. 520/1318 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- O.M.A.I. nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;

5

- H.G.R. nr. 95 din 23 ianuarie 2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- H.G.R. nr. 347 din 27 martie 2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;

- H.G.R. nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- H.G.R. nr. 1374 din 20 decembrie 2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994;

- H.G.R. nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor;

- H.G.R. nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor;- Legea nr. 31 din 18 mai 1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la

transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957;

- O.G. nr. 48 din 19 august 1999 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase;- O.G. nr. 77 din 25 august 1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a

articolelor 1a), 14(1) şi 14(3)b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

- O.M.A.I. nr. 1299 din 23 decembrie 2005 privind aprobarea Procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- O.M.A.I. nr. 2/211/118 din 5 ianuarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

- O.M.A.I. nr. 95 din 12 februarie 2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

- O.M.A.I. nr. 757 din 26 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor;

- O.M.A.I. nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- O.U.G. nr. 200 din 9 noiembrie 2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

- O.U.G. nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor;- O.M.A.I. nr. 683 din 7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea

datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;- O.M.A.I. nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică;- O.M.A.I. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi

asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;- O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea

activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;- O.M.A.I. nr. 1352 din 23 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a

activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor şi materialelor care conţin informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat;

6

- H.G.R. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă;

- O.U.G. nr. 20 din 27 ianuarie 1994 *** Republicată privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

- O.M.A.I. nr. 1298 din 10 mai 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind protecţia civilă;

- H.G.R. nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

- H.G.R. nr. 448 din 16 mai 2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor;

- ORDIN M.I.R.A. Nr. 483 din 19 mai 2008 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă;

- HOTĂRÂRE Nr. 548 din 21 mai 2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;

- ORDIN M.I.R.A. Nr. 632 din 7 octombrie 2008 privind implementarea Strategiei naţionale de comunicare şi informare publică pentru situaţii de urgenţă;

- ORDIN M.I.R.A. Nr. 562 din 31 iulie 2008 privind aprobarea componenţei şi a Regulamentului de funcţionare a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;

- ORDIN M.I.R.A/M.A.D.R. Nr. 605/579 din 5 septembrie 2008 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale;

- ORDIN M.D.L.P.L. Nr. 930 din 22 iulie 2008 privind aprobarea componenţei Comitetului tehnic de coordonare generală, a structurii şi componenţei comitetelor tehnice de specialitate, precum şi a regulamentului de organizare şi funcţionare al acestora.

2. Structuri organizatorice implicate

La nivelul judeţului Neamţ, pentru prevenirea, gestionarea şi managementului riscurilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, funcţionează servicii de urgenţă profesioniste, servicii de urgenţă voluntare şi servicii de urgenţă private.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ funcţionează ca serviciu de urgenţă profesionist, constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi în coordonarea prefectului judeţului Neamţ.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, comitetele locale, centrele operative pentru situaţii de urgenţă şi celulele de urgenţă sunt structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă.

Serviciile de urgenţă, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, comitetele locale şi centrele operative fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor legale specialiştii cooptaţi în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ sunt constituiţi în grupuri de suport tehnic, coordonate de un membru al comitetului.

La nivelul judeţului Neamţ funcţionează un număr de 8 Grupuri de Suport Tehnic, organizate pe tipuri de risc, astfel:

1. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale cu următoarele compartimente:

7

A. Compartimentul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice

B. Compartimentul de apărare împotriva înzăpezirilor, viscolului şi poleiuluiC. Compartimentul de apărare împotriva furtunilor, depunerilor de gheaţă şi chiciurăD. Compartimentul de apărare împotriva îngheţurilor timpurii sau târzii, grindinii şi seceteiE. Compartimentul de apărare împotriva poluărilor accidentale2. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de seisme şi

alunecări de teren3. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente

nucleare şi căderi de obiecte cosmice4. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de explozii mari, la

suprafaţă şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane5. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de accidente

deosebit de grave pe căile de comunicaţii6. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii7. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epizootii şi

contaminarea produselor vegetale şi animale8. Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendii în masă

3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu pentru întocmirea şi actualizarea PAAR

PAAR se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pe baza Schemei cu riscurile teritoriale şi se aprobă de Consiliul Judeţean; actualizarea acestuia se face la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Prefectul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării PAAR.Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Judeţean va comanda

specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate necesare managementului şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, prin Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din judeţul Neamţ au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

CAPITOLUL IICaracteristicile judeţului Neamţ

SECŢIUNEA 1 - Amplasare geografică şi relief

8

Judeţul Neamţ este situat în partea central estică a României, între paralelele 460 40’ şi 470 20’ latitudine nordică şi meridianele 250 43’ şi 270 15’ longitudine estică.

Judeţul Neamţ are în componenţă 2 municipii, 3 oraşe şi 78 de comune.Vecini:

la nord şi nord-vest judeţul SUCEAVA la est judeţele IAŞI şi VASLUI la sud judeţul BACĂU la vest judeţul HARGHITA

Suprafaţa judeţului este de 589.616 ha, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul ţării.

Suprafaţa ocupată (ha) %- păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 246.265 41,7- terenuri de folosinţă agricolă 288.477 48,9- suprafaţa cursurilor de apă şi a lacurilor 10.552 1,8- drumuri 7.889 1,3- construcţii 11.465 1,9- terenuri neproductive 35.518 6

Relieful judeţului prezintă o diversitate deosebită determinată într-o lungă perioadă de timp de alcătuirea şi structura geologică, de mişcările tectonice, de succesiunea de sisteme morfoclimaterice. Este dispus în trepte care coboară de la vest spre est, cuprinzând unităţi muntoase, unitatea subcarpatică, unitate de podiş, culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei.

Principalele unităţi muntoase, amplasate în vestul judeţului, sunt: Masivul Ceahlău, cu înălţimea maximă de 1907 m; M-ţii Hăşmaş, situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, cu înălţimea maximă de 1792 m; M-ţii Bistriţei, cu masivul Grinţieş de 1757 m şi o parte a masivului Budacu; M-ţii Tarcău, la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dămucului, cu înălţimea maximă de

1664 m; M-ţii Stînişoarei care ocupă zona de la nord de valea Bistriţei, cu culmi joase rotunjite ce

ating 1529 m, separate de văi largi cu aspect de depresiune.Unitatea subcarpatică este situată la est de zona montană şi cuprinde depresiunile: Neamţ,

Cracău-Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău.Unitatea de podiş apare la est de Subcarpaţi şi se integrează prin toate elementele morfologice şi

de evoluţie Podişului Central Moldovenesc.Cea mai joasă formă de relief o reprezintă culoarele de vale ale Siretului şi Moldovei care ating o

lărgime maximă de 5-6 km la nivelul luncilor, având aspectul unor câmpii largi terasate.Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de factorii

antropici, climatici şi de relief : volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Caracteristice pentru zona Subcarpaţilor Moldovei sunt solurile brune de pădure tipice sau cu diferite grade de podzolire.

În proporţie de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar celelalte aparţin aşa-numitei provincii carpato-moldave. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice şi rendzine brune pe porţiuni mai restrânse) care au, în general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.

În zona oraşului Tîrgu Neamţ predomină solurile podzolite brune argilo-iluviale, care se găsesc în acelaşi areal cu solurile brune de pădure din care au evoluat. Subtipurile de sol prezente în zona sunt: solurile brune podzolite, soluri brune-gălbui podzolite şi soluri brun-montane podzolite.

9

Solurile brune podzolite sunt sărace în humus, iar cele podzolite sunt acide. Toate aceste tipuri sunt sărace în azot, fosfor, potasiu şi microelemente. Astfel de soluri sunt prielnice unui număr mic de plante, îndeosebi pentru grâu, secară, orz, porumb, cartofi, trifoi, mazăre, fasole, rădăcinoase şi in de fibre. Necesită o fertilizare mai puternică cu gunoi de grajd în doze mari, turbă la intervale de 2-3 ani sau îngrăşăminte verzi.

SECŢIUNEA 2 - Caracteristici climatice

A. Regim climaticClima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de

particularităţile circulaţiei atmosferice, de altitudine, de formele şi fragmentarea reliefului, dar şi de suprafeţele lacustre ale amenajării hidroenergetice a râului Bistriţa. Efectul de “baraj” al Carpaţilor Orientali se manifestă în tot cursul anului, în condiţiile advecţiei dinspre vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.

Regimul climatic are un caracter mai continental în estul judeţului – aer mai uscat şi timp în general mai senin. Influenţa “barajului” muntos al Carpaţilor se resimte în special în anumite faze tipice de iarnă, când au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munţii deviază înaintarea spre vest a acestor mase de aer, determinând geruri intense în condiţiile existenţei unor depresiuni barice adânci deasupra Mării Negre şi Mării Mediterane. Asemenea situaţii dau naştere viscolelor violente – zona estică a judeţului. În cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forţată (dinamică) a aerului umed pe versanţii estici, prin încălzirea adiabatică, produce efecte de foen în masivul Ceahlău spre valea Bistriţei şi în depresiunile subcarpatice Neamţ şi Cracău-Bistriţa.

B. Regimul precipitaţiilorDin scurta şi la modul general analiză a cantităţilor anuale de precipitaţii în judeţ, remarcăm o

creştere de la est la vest, de la 490 mm în zona Roman la 742 mm la Toaca. Valorile cresc deci pe măsura creşterii altitudinii, gradientul pluviometric vertical fiind cuprins între 8 şi 22 mm/100 m. Nu lipsesc excepţiile de la regulă: zona Ceahlău sat – Grinţieş – Farcaşa – Borca are un gradient pluviometric negativ. La fel zona Fântânele faţă de Toaca. Determinată de altitudine, zona de precipitaţii maxime este cuprinsă între 1300 – 1800 m. De regulă, maximul de precipitaţii se înregistrează în luna iunie iar minimul în lunile ianuarie – februarie. În zona montană minimul se înregistrează în octombrie.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad vara, între 38 şi 46% din totalul anual, iar cele mai mici iarna, între 9 şi 18% din totalul anual. Anual, numărul zilelor de ploaie este cuprins între 90 şi 107, exceptând zona montană. În această zonă se măreşte numărul zilelor cu precipitaţii solide – la Toaca, spre exemplu, se înregistrează peste 106 zile cu ninsoare.

C. Regimul termicO scurtă analiză pune în evidenţă variaţia regimului termic în funcţie de relief şi de circulaţia

maselor de aer pe anotimpuri. Temperatura medie anuală creşte, de la 0,7o C la Ceahlău Toaca, până la 8,8o C la Piatra Neamţ.

Jumătatea estică a judeţului are valori termice cuprinse între 8,2 şi 8,8o C. Apoi temperatura descreşte spre zona montană, o fâşie relativ îngustă cu valori medii anuale cuprinse între 7 şi 8oC, urmată de o zonă orientată nord-sud, în văile Bistriţei, Bicazului şi Tarcăului, cu valori medii anuale cuprinse între 6 şi 7o C şi, în sfârşit, zona montană în care temperaturile medii anuale coboară de la 6o până la 0,7o

C la Toaca. Luna cea mai friguroasă este ianuarie (între -3,4o C la Piatra Neamţ şi -8,7o C la Toaca) iar cea

mai călduroasă, iulie (între 8,9o C la Toaca şi 19,3o C la Roman). Pe anotimpuri temperaturile medii oscilează astfel: primăvara între 8,9o C la Roman şi -0,5o C la Toaca, vara între 19,3o C la Roman şi 8,9o C

10

la Toaca, toamna între 9,6o C la Piatra Neamţ şi 2,1o C la Toaca şi iarna între -3,4o C la Piatra Neamţ şi -8,7o C la Toaca.

Exceptând zona de munte, anual în judeţ se înregistrează cca. 270 zile cu temperaturi medii > 0 o

C, 220 zile cu temperaturi >5o C, 170 zile cu temperaturi >10o C, 115 zile cu temperaturi >15o C, 68 zile cu temperaturi >18oC şi 23 zile cu temperaturi medii >20o C.

D. Fenomene meteorologice extremeLa altitudini medii, sistemele atmosferice de joasă presiune sunt responsabile pentru producerea

fenomenelor meteorologice extreme, care însă nu se manifestă cu violenţă deosebită.Nu s-au înregistrat pe teritoriul judeţului Neamţ tornade, însă furtuni însoţite de intensificări

puternice ale vântului sunt fenomene care se produc în fiecare an, mai ales în lunile iulie şi august după perioade de temperaturi foarte ridicate(peste 30o C). Jumătatea estică a judeţului reprezintă zona unde se produc frecvent astfel de fenomene.

O altă caracteristică a judeţului o reprezintă şi producerea precipitaţiilor sub formă de ploaie în cantităţi mari în intervale scurte de timp(peste 60 l/mp în 30 – 60 minute). Rezultatul acestui fenomen îl reprezintă producerea inundaţiilor ca urmare a creşetrii bruşte a debitelor pe torenţi sau pe principalele cursuri de apă. Localităţie din zona montană aflată în jumătatea vestică a judeţului sunt cele mai exuse acestui fenomen.

SECŢIUNEA 3 - Reţea hidrograficăA. Cursurile de apă

Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi, în mică măsură, de afluentul său de ordinul II Tazlău, din bazinul Trotuşului. Densitatea reţelei hidrografice variază, în limite largi, de la 0,3 la 1,10/00, valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1,10/00) şi din zonele joase depresionare (0,3 – 0,50/00). În restul teritoriului predominantă este densitatea medie de 0,5 – 0,70/00.

Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază pe teritoriu între 10 l/s. km.2, în zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi circa 2 l/s. km.2 într-o zonă restrânsă din podişul Bîrladului; majoritatea teritoriului se încadrează între izoliniile de 2 şi 5 l/s km.2. În cursul anului, volumul maxim scurs pe anotimpuri se înregistrează, în mod obişnuit, primăvara (aprilie – iunie) şi reprezintă, în medie, 40 – 50% din volumul anual, iar volumul minim în sezonul de iarnă, obişnuit în intervalul noiembrie – ianuarie şi însumează, în medie, 10 – 13% din volumul anual.

Lunar, cel mai mare volum scurs se produce în lunile aprilie sau mai, iar cel mai scăzut în luna ianuarie şi reprezintă, în medie, 17 – 20% şi respectiv 3% din volumul anual scurs. Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între 5,0 t/ha/an şi 0,5 t/ha/an, valorile ridicate fiind în zona depresionară Neamţ, din bazinul Moldovei, datorită unei intense activităţi a reţelei de organisme torenţiale dezvoltată în rama subcarpatică din jur, iar cele mai scăzute în bazinul Bistriţei, în amonte de municipiul Piatra Neamţ. În restul teritoriului valorile sunt cuprinse între 1,0 şi 2,5 t/ha/an. Debitele medii multianuale de aluviuni târâte au valori nesemnificative în raport cu cele de suspensie, în zonele joase, unde pantele râurilor sunt reduse, şi au valori importante, putând depăşi pe cele în suspensie, în zonele înalte cu pante accentuate ale râurilor.

Râul Siret străbate teritoriul judeţului pe o distanţă redusă, de numai 38 km, între amonte pr. Albuia şi aval confluenţa cu pr.Valea Neagră. În secţiunea de intrare, suprafaţa de bazin este de 6617 km.2, iar în cea de ieşire de 11620 km.2, aportul cel mai mare datorându-se râului Moldova (S=4315 km2), cu care are confluenţa în dreptul municipiului Roman. Dintre afluenţii de pe teritoriul judeţului Neamţ menţionăm Valea Neagră, afluent de dreapta cu o lungime de 40 km şi o suprafaţă de 304 km2.

11

Debitul mediu multianual al râului Siret, pe perioada ultimilor 30 ani, variază pe teritoriul judeţului între 37 m3/s şi 70 m3/s. Debitele medii anuale depăşesc în anii ploioşi (1955) de două ori debitul mediu multianual, iar în anii secetoşi (1950) ajung la mai puţin de jumătate din acesta. Debitele maxime cu probabilitatea de depăşire 1% (o dată la 100 de ani) variază pe sectorul aferent judeţului între 2020 m3/s şi 2530 m3/s. Volumele de apă care se scurg în timpul viiturilor au valori ridicate. De exemplu, volumul maxim scurs cu probabilitate 1% într-o perioadă de 10 zile este de 620 mil. m3/s, şi, respectiv, 1050 mil. m3/s, pentru cele două secţiuni, de intrare şi ieşire din judeţ. Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% ( o dată la 5 ani) variază pe teritoriul judeţului între 2,6 m3/s şi 5,0 m3/s, iar cele corespunzătoare aceleiaşi probabilităţi, dar calculate pentru perioada iunie – august când cerinţele pentru majoritatea folosinţelor sunt maxime, între 6,5 m3/s şi 12,5 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, înregistrează, în secţiunile de intrare şi ieşire din bazin, valori de 60 kg/s şi, respectiv, 95 kg/s. Fenomene de îngheţ (curgeri de sloiuri, gheaţă la mal, pod de gheaţă) se înregistrează în fiecare iarnă şi au o durată medie de cca. 100 zile, cea mai mare fiind de 125 zile, iar cea mai mică de 50 zile. Podul de gheaţă apare destul de des, în peste 90% din ierni şi durează, în medie 65 zile, cea mai lungă perioadă fiind de 110 zile, iar cea mai scurtă de 33 zile.

Râul Bistriţa, prezent în judeţ prin sectorul său mijlociu, curge pe o distanţă de 126 km, între aval confluenţa cu Pietroasa (S=2532 km2) şi amonte confluenţa cu Români (S=6400 km2). La intrarea în judeţ, Bistriţa are aspectul unui râu tipic de munte, în aval de Fărcaşa şi în special de Lacul de acumulare şi barajul Izvorul Muntelui, aspectul şi condiţiile naturale ale râului sunt complet modificate prin intervenţia omului. Până în dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de apă dinspre hidrocentrală, în albia râului curge un mic firicel de apă format din izvoarele din jurul barajului, după care începe să apară salba de lacuri de acumulare şi hidrocentrale. În aval de Piatra Neamţ, râul pătrunde în Depresiunea Cracău – Bistriţa, valea se lărgeşte, iar panta râului scade în jur de 10/00. Albia sa, cu puternice tendinţe de divagare, este în afara utilizărilor hidraulice, Bistriţa, curgând prin canale de derivaţie, pe linia cărora se înscriu uzinele hidroelectrice Zăneşti (14 MW, din anul 1964) şi Costişa (14 MW, din 1965). Afluenţii săi până în dreptul Lacului Izvorul Muntelui au lungimi cuprinse între 8 şi 22 km. şi suprafeţe între 12 şi 84 km2. În zona lacului, afluenţii au dimensiuni şi mai reduse, ce variază între 5 şi 12 km lungime şi între 10 şi 64 km.2 suprafaţă de bazin, cu excepţia Bistricioarei, afluent de ordinul I situat pe dreapta, cu o lungime de 55 km şi o suprafaţă totală de 763 km2, din care numai 20% revine judeţului prin sectorul său inferior.

În aval de lac, afluenţii importanţi de ordinul I sunt Bicazul (L=35 km, S= 563 km2) şi Tarcăul (L=29 km, S=393 km2), pe partea dreaptă şi Cracăul (L=58 km, S=408 km2) pe partea stângă, iar de ordinul II, Dămucul (L=21 km, S=150 km2) din bazinul râului Bicaz.

Debitul mediu multianual al râului Bistriţa, în regim natural de scurgere, variază pe sectorul corespunzător judeţului între 35 m3/s şi 66 m3/s, o contribuţie importantă având-o râurile Bistricioara (6,1 m3/s), Bicaz (5,4 m3/s), Tarcău (3,5 m3/s) şi Cracău (1,7 m3/s). Debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 1%, au valori de 1250 m3/s şi, respectiv, 1800 m3/s, în regim natural de scurgere, pentru secţiunile extreme, de intrare şi ieşire din judeţ, iar volumele maxime scurse, de aceeaşi probabilitate, pentru un interval de 10 zile, sunt estimate la 330 mil. m3 şi respectiv 600 mil. m3. Debitele medii zilnice minime (anuale) cu probabilitatea de 80% în regim natural de scurgere, pentru aceleaşi secţiuni de mai sus au valori de 4,0 m3/s şi, respectiv 8,0 m3/s, iar cele corespunzătoare perioadei iunie – august de 7,0 m3/s şi, respectiv, 15,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, de asemenea în regim natural de scurgere, este de 20 kg/s, în secţiunea corespunzătoare ieşirii din judeţ. În aceeaşi secţiune, fenomenele de îngheţ se înregistrează în fiecare an cu o durată medie de 75 zile, iar podul de gheaţă mai rar, la un interval de 4-5 ani, cu o durată medie de 35 zile. În amonte de lacul Izvorul Muntelui se manifestă anual fenomenul de zăpor, lungimea sa atingând peste 17 Km.

12

Râul Moldova se încadrează în judeţ cu bazinul său inferior cuprins între aval localitate Drăguşeni (S=2575 km2) şi vărsarea în Siret (S=4315 km2). Străbate teritoriul pe o lungime de 76 km, din totalul lungimii sale de 216 km, formând, pe sectorul de la intrare până la confluenţa cu Petroaia, limita comună cu judeţul Iaşi. Râul se caracterizează printr-o mobilitate mare a albiei şi printr-o pantă medie relativ ridicată pe acest sector (1,70/00). Primeşte pe stânga afluenţi neînsemnaţi ce aparţin în majoritate judeţului IAŞI, iar pe dreapta: Rîşca (L= 54 km., S=401 km2), Neamţ sau Ozana (L=54 km., S=425 km2), Topoliţa (L=30 km, S=285 km2) şi încă patru afluenţi cu lungimile şi suprafeţele cuprinse între 7 şi 16 km şi, respectiv, 18 şi 72 km2.

Debitul mediu multianual în secţiunea de vărsare este de 32 m2/s, aportul cel mai important datorându-se, pe sectorul aferent judeţului, râurilor Rîşca (2 m3/s) şi Neamţ (2,5 m3/s. Debitul maxim cu probabilitatea de 1% în aceeaşi secţiune este de 1770 m3/s. Volumul de apă scurs în timpul viiturii din anul 1955, pe un interval de 10 zile, a fost de 580 mil. m3, valoare considerată a avea probabilitatea de 1%. Debitul mediu zilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80% are valoarea de aproximativ 2,2 m3/s, iar cel corespunzător perioadei iunie – august de aproximativ 7,0 m3/s. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie, calculat pe perioada ultimilor 30 de ani, este de 37 kg/s. Fenomene de îngheţ se produc în fiecare iarnă şi au o durată medie de 70 zile, iar podul de gheaţă, de asemenea, în fiecare iarnă cu o durată medie de 25 – 30 zile, cea maximă fiind de 65 zile, iar cea minimă de 4 zile.

B. Bazinele hidrografice, lacurile de acumulare

Nr.crt.

Denumirecurs apă

Lung.pe terit.

jud.

Suprafaţă bazin

hidrografic

Debite normale

(mc/s)

Vârfuri istorice(mc/s)

1 Siret 56 5232 32,9 1875/28.07.2008 la N. Bălcescu (Roman)

2 Albuia 19 1353 Stăniţa 5 184 Pârâul Mare 5 305 Arinoasa 1 16 Doljeşti 7 107 Rediu 10 138 Vulpăşeşti 8 389 Pr. Pietros 9 29

10 Moldova 65 1465 33,230.7

1402/29.07.1991 la Tupilaţi1415/30.07.1991 la Roman

11 Rîşca 19 12212 Tîrzia 14 2913 Culeşa 14 2114 Brusturi 13 2315 Puriceni 7 916 Sarata 21 45

17 Neamţ (Ozana) 59 410 2,123,58

250/20.08.2005 la Leghin456/20.08.2005 la Dumbrava

18 Dolia 6 1319 Pluton Dolheşti 14 69 0,398 96/1970 la Pluton20 Tărăţeni 5 921 Mihăieţi 7 1522 Domesnic 11 17

13

Nr.crt.

Denumirecurs apă

Lung.pe terit.

jud.

Suprafaţă bazin

hidrografic

Debite normale

(mc/s)


23 Secu 10 3724 Glodu Mare 4 1325 Nemţişor 25 8826 Drahura 8 1227 Topoliţa 36 268 1,36 339/20.08.2005 la Păstrăveni28 Agapia 14 34 0,282 98,5/30.07.1991 la Filioara29 Valea Seacă 12 1130 Netezi 15 8131 Pr. Sarat 6 1032 Valea Mare 10 4033 Temnic (Slatina) 4 1134 Ţolici 13 4535 Râiosu 7 936 Rădeanca 12 2037 Umbrari 17 3438 Pietroia 4 939 Valea Albă 20 7740 Văduţu Cornea 10 25

41 Valea Baciului (Pietrărie) 4 11

42 Valea Mare 16 6743 Vier 7 1144 Ciurlacu 20 10845 Ţigănca (Leorda) 13 5146 Valea Neagră 46 300 0,973 38,2/30.07.1991 la Secuieni47 Inăria 9 2248 Velniţa 8 1149 Ruginoasa 6 950 Briţcani 5 1051 Româneşti 13 2852 Sîrbi 13 5753 Valea Morilor 10 2154 Obîrşia 5 1055 Icuşeşti 16 3656 Glodeni 10 3457 Turbata (Crăciuniţa) 9 8258 Băhnişoara 5 2659 Bărgăuniţa (Precista) 5 9

60 Bistriţa 126 401639,37,0919,8

772/13.05.1970 la Frumosu626/12.07.2005 la Straja1205/12.07.2005 la Frunzeni

61 Pietroasa 8 1362 Borca 19 7263 Steghioara 4 9

14

Nr.crt.

Denumirecurs apă

Lung.pe terit.

jud.

Suprafaţă bazin

hidrografic

Debite normale

(mc/s)


64 Sabasa 24 85 1,02 145/1981 la Sabasa65 Stejar 7 1866 Farcaşa 14 5467 Preluca 6 1668 Dreptu 12 3869 Galu 6 1270 Bolătău 13 60 0,510 62,6/15.08.1979 la P.Largului71 Bistricioara 15 172 6,70 125/12.07.2005 la Bistricioara72 Prisecani 6 1173 Pintic 8 1574 Brad 7 1375 Grinţieş 14 5176 Primator 6 1177 Grinţieşu Mic 7 1678 Schit 13 44 0,508 80,2/13.07.2005 la Ceahlău79 Pr. lui Martin 5 1280 Tiflic 8 1481 Hangu 11 6882 Boboteni 5 1183 Audia 7 1984 Buhalniţa 6 1885 Izvoru Alb 11 2186 Potoci 4 1087 Izvoru Muntelui 13 34

88 Bicaz 30 566 2,795,24

85,3/29.072002 la Bicaz Chei189/12.07.2005 la Taşca

89 Lapoş 3 1590 Bicăjel 26 8391 Sugău 9 1792 Dămuc 24 150 0,812 79,6/13.07.2005 la Dămuc93 Pr. Sec 7 1394 Asău 8 1795 Băţul 6 1296 Ivaneş 8 2297 Pr. Jidanului (Capra) 17 9198 Bistra 13 3899 Bistra mică 6 10100 Neagra 8 19101 Secul 9 27

102 Tarcău 33 392 1,144,07

127/12.07.2005 la Ardeluţa217/12.07.2005 la Cazaci

103 Răchitiş 5 12104 Tărcuta 11 40105 Dumitru 7 20

15

Nr.crt.

Denumirecurs apă

Lung.pe terit.

jud.

Suprafaţă bazin

hidrografic

Debite normale

(mc/s)


106 Bolovăniş 12 31107 Cichivei 6 12108 Brateş 18 76109 Pascu 7 15110 Aţa 17 66111 Oanţu 14 40112 Pîngăraţi 7 18113 Pîngărăcior 13 40114 Secu Vaduri 11 27115 Agârcia 6 15116 Valea Mare 8 19117 Doamna 8 22118 Cuejdiu (Cuejdi) 24 98 0,525 77,20/15.07.1979 la Cuejdi119 Frăsinel (Potocina) 9 17120 Sasca 5 17121 Calul 20 62122 Falcău 5 8123 Stăunoi 5 9124 Iapa 24 75 0,653 328/07.07.1970 la Luminiş

125 Cracău 66 447 1,031,90

128/29.07.1991 la Magazia438/07.06.1975 la Slobozia

126 Sas 7 30127 Bouleţ 6 15128 Cracăul Negru 6 29129 Burloaia 8 14130 Almaş 22 86131 Horaiţa 19 48132 Ciocoiţa 11 10133 Zahorna 11 16134 Bahna 11 23135 Băgda 7 10136 Nechit 27 106 0,564 66,90/4.07.1991 la Borleşti137 Nechizel 9 21138 Mastacăn 12 25139 Cîlneş (Bahna) 23 157140 Văleni 7 13141 Bahna 6 20142 Băhniţa 12 25143 Celac 9 16144 Verdele 16 44145 Poloboc 8 21146 Români 20 90147 Lipoveni 6 13148 Dorneşti 13 25

16

Nr.crt.

Denumirecurs apă

Lung.pe terit.

jud.

Suprafaţă bazin

hidrografic

Debite normale

(mc/s)


149 Leţcana 2 3150 Dragova 7 36151 Valea lui Ion 3 12152 Racova 1 1153 Valea Rea 1 1154 Tazlău 24 174155 Pr. Negru 7 21156 Geamăna 10 21157 Şoimi 8 29158 Brusturatul 8 14159 Frumoasa 3 7160 Bîrlad 15 118161 Purcica 7 14162 Poiana Lungă 6 14163 Bozieni (Săcăleni) 15 38164 Garboveta (Dagîţa) 4 35165 Mănăstirea 3 10166 Fundătura (Baisca) 18 70167 Rîş (Poienari) 10 30

168 Balta Neagră (Mandău) 3 5

169 Veja (Hărmănaş) 7 15

D. Lacuri, iazuri

Caracteristice judeţului Neamţ sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistriţei, de interes hidroenergetic, ca Izvorul Muntelui, Pîngăraţi, Vaduri şi Bîtca Doamnei. Cel mai mare este Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retenţie are o suprafaţă de 3100 ha şi un volum de 1230 mil. m3. Puterea instalată a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are înălţimea de 127 m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai reduse (conform tabelului).

În judeţ s-a format, în anul 1991, în urma unei masive alunecări de teren, un lac natural, pe pârâul Cuiejdel, în amonte de municipiul Piatra Neamţ, cu un volum de apă de aproximativ 1.000.000 mc.

- Acumulări artificiale

Nr. crt. Denumire acumulare Deţinător

Volum total- mil. mc. -

Suprafaţă(ha)

1. Izvorul MunteluiOraş Bicaz

SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 1230 3120

2 Taşca Comuna Taşca

SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,314 11,22

17

3 PângăraţiComuna Pângăraţi

SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 3,95 108

4 VaduriComuna Pângăraţi


5P. Neamţ (Bâtca Doamnei)Municipiul P. Neamţ


6 ReconstrucţiaMunicipiul P. Neamţ

SC HIDROELECTRICA SASH Bistriţa P. Neamţ 0,42 16,30

7 TopoliceniCom. Poiana Teiului


- Acumulări naturale:

8 Crucii (Cuiejdel) DIRECŢIA SILVICĂ NEAMŢ 0,907 12,18

E. Acumulări piscicole importante:

Nr. crt. Denumire iaz Nume deţinător

Supr. ( ha )

Volum total- mc-

Adâncimela baraj

(m)

1.LA FERMA,loc. Buruieneşti, com. Doljeşti

PF NICULIŢĂ FELICIAN 1,50 15.000 5

2.CHILII – VALEA URSULUI comuna Valea Ursului

SC ELIVAR SERV COM SRL ROMAN 28 550.000 4,50

3. LATEŞ,comuna Bârgăoani

SC ROMCLASS SRL P. Neamţ 51 969.000 5,8

4. CUZA, comuna Dulceşti

SC GOLDEN FISH SRL ROMAN 40 680.000 4

5. TRIFEŞTI, comuna Trifeşti SC ZINAVA SRL BACĂU 105 1.752.000 6

6. BĂLĂNEŞTI AMONTE, comuna Bârgăoani

SC VIOHANG SERV SRL Piatra Neamţ 22 560 .000 5

7. BĂLĂNEŞTI AVAL,comuna Bârgăoani

SC VIOHANG SERV SRLPiatra Neamţ 23 648.000 6

8. BUDEŞTI AMONTE,comuna Făurei

SC VIOHANG SERV SRLPiatra Neamţ 43 1.040.000 5,8

18


Supr. ( ha )

Volum total- mc-

Adâncimela baraj

(m)

9. DORULUI, comuna Vânători - Neamţ

DIRECŢIA SILVICĂ NEAMŢ 1 20.000 4

10. CĂPRIOARELOR,com. Vânători - Neamţ


11. CERBILOR,com. Vânători - Neamţ

DIRECŢIA SILVICĂ NEAMŢ 0,50 20.000 4

12. ZIMBRILORcom. Vânători - Neamţ


13. DOCHIA,comuna Dochia STAMATE VASILE 1.30 20.000 3

14. DOCHIA,comuna Dochia

SC COSMAT COM SRL P.Neamţ 7,50 58.000 4

15. TRAIAN, comuna Zăneşti

SC TCE 3 BRAZI SRL P.Neamţ 3 50.000 5

16. NEGRITEŞTIcomuna Podoleni SC ZINAVA SRL BACĂU 28 500.000 6

17. GROAPA LUI DUMITRU, comuna Podoleni SC ZINAVA SRL Bacău 21 400.000 5

18. EPITROPIA,comuna Podoleni SC ZINAVA SRL Bacău 26 1.000.000 6,7

19. ROMÂNI,comuna Români

SC ROBINETE INDUSTRIALE SRL Bacău 40 690.000 6

20. IAZ ŢIGLA,Mun. Piatra Neamţ OLTEANU TEODOR 1,50 15.000 3,5

21.ROZNOV (Bahnă- Slobozia),oraş Roznov

SC COSMAT COM SRL 3 30.000 6

22.BODEŞTI AMONTE (BOLOVANU I), Com. Bodeşti

DIRECŢIA SILVICĂ NEAMŢ 1 20.000 4,5

23.BODEŞTI AVAL (BOLOVANU II), comuna Bodeşti


24. BODEŞTII DE JOScomuna Bodeşti PRIMĂRIA BODEŞTI 1 40.000 3

25. IAZ UNGHI,comuna Dragomireşti SC DOX FISH SRL P.Neamţ 3 100.000 6

26 Acumulare CrăieştiComuna Bozieni S.G.A VASLUI 27 1.975.000 27

19


Supr. ( ha )

Volum total- mc-

Adâncimela baraj

(m)

27 Iaz Filioara- Agapia Iliescu Loredan 5 13.500 4

28 Iaz Războieni Liciu Cristian şi Liciu Gheorghe 6,5 170 000 6

29 Iaz Războieni – Valea AlbăSC STEJARU NUMIPET SRL Valea Albă - Războieni

6,30 125.900 3,5

F. Amenajări hidrotehnice – diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

Amenajarea hidrotehnică Izvorul Muntelui – barajul este amplasat amonte de confluenţa pârâului Izvorul Muntelui cu râul Bistriţa. Este un baraj de greutate, construit din beton, având următoarele caracteristici principale:

- clasa de importanţă I- înălţime maximă 127 m- lungimea la coronament 435 m- lăţimea maximă la bază 119 m- volumul barajului 1,625×106mc beton- înălţimea de la nivelul solului 96 m- numărul de blocuri 30

Barajul este prevăzut la partea superioară cu 4 descărcători amplasaţi în partea centrală şi din 4 goliri de fund echipate cu vane ochelari de diametru 2,5 m. Capacitatea totală de evacuare este de 2283 mc/s la nivelul maxim în lac (516).

Deversor frontal:- cota creastă deversor 509,0 mdM- 4 stavile segment 11,5 × 6 m- debit deversat la NNR 1760 mc/s- debit deversat la NMC 1860 mc/s

Lacul de acumulare are următoarele caracteristici:- lungimea 30,5 km- lăţimea totală 2 km- volum total 1230 mil. mc- volum util 890 mil. mc- volum de atenuare a viiturilor 90 mil. mc- nivel normal de retenţie 513 mdM- nivel catastrofal 516 mdM- nivel maxim de exploatare fără restricţii 473 mdM- nivel maxim de exploatare cu restricţii 470 mdM- suprafaţa lacului la NNR 3100 ha- adâncimea maximă la NNR 119 m

20

Amenajarea hidroenergetică Pângăraţi – barajul este compus din trei câmpuri deversante amplasate în linie cu centrala. Este echipat cu 3 vane segment şi 3 clapete cu o capacitate maximă de descărcare la viituri de 2270 mc/s.

- clasa de importanţă II- tipul barajului – stăvilar cu timpan din BA - înălţimea constructivă 28 m- cota coronament 370,6 mdM- cota prag deversor 354,8 mdM- lungime la coronament 48,5 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s

- Qd la NMC 270 mc/s- golire de fund - Qe la NNR 1910 mc/s

- Qe la NMC 2000 mc/sVolumul de atenuare a viiturilor este de 1,45 mil. mc

Amenajarea hidroenergetică Vaduri – barajul este format din 3 deschideri echipate cu 3 vane segment şi 3 clapete având o capacitate maximă de evacuare de 2270 mc/s.

- clasa de importanţă II- tipul barajului – stăvilar cu timpan din BA- înălţimea constructivă 27 m- cota coronament 325,1 mdM- lungime la coronament 35 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s


- Qe la NMC 2000 mc/s

Amenajarea hidrotehnică Piatra Neamţ – barajul este format din 3 câmpuri deversante amplasate în linie cu centrala. Este echipat cu 3 vane segment şi 3 clapete având capacitatea maximă de evacuare de 2270 mc/s.

- clasa de importanţă II- tipul barajului – stăvilar cu timpan din Ba- înălţime constructivă 22,3 m- cota coronament 326,8 mdM- lungime la coronament 120 m- deversor de suprafaţă - Qd la NNR 130 mc/s


- Qe la NMC 2000 mc/s

Amenajarea hidroenergetică Vânători – barajul este format din 5 câmpuri deversoare echipate cu stavile segment, iar câmpul adiacent prizei este echipat în plus şi cu clapetă.

- clasa de importanţă III- tipul barajului - stăvilar cu prag lat- cota coronament 314,65 mdM- lungime la coronament 113,5 m- deversor de suprafaţă - Qd la NMR 1430 mc/s

- Qd la NMC 1700 mc/s

21

Amenajarea complexă a bazinului hidrografic CuejdiuRâul Cuejdiu, afluent al Râului Bistriţa la Piatra Neamţ, are un bazin de 96 km2 şi un debit mediu

de 0,65 mc/s.Lucrările executate constau din:- regularizare albie râu Cuejdiu în amonte de confluenţa cu râul Bistriţa pe o lungime de 4 km;- un baraj de 3,5 m înălţime la capătul amonte (Gârcina) pentru reducerea transportului de

aluviuni;- recalibrarea albiei râului Cuejdiu pentru a corespunde clasei II de importanţă, în zona

municipiului Piatra Neamţ. Pe acest sector s-a lărgit albia la 16,5 m în zonele cele mai înguste, s-a adâncit fundul albiei şi s-a betonat pe o lungime de 1,4 km;

- pe o lungime de 2 km în zona cartierului Dărmăneşti până la barajul Gârcina s-a refăcut fundul albiei regularizate cu un profil trapezoidal şi s-au refăcut pereele de beton ale taluzelor cu pinteni de beton de 2,5 – 3,5 m adâncime.

S-au realizat praguri transversale de beton la 75 m distanţă, iar fundul albiei s-a umplut cu balast.- pe o distanţă de 11 km amonte de Piatra Neamţ s-au executat corecţii ale traseului şi calibrarea

albiei, apărări de maluri şi traverse de colmatare.

Regularizare râu Cracău la CăciuleştiLucrările constau din:a) Dig de pământ insubmersibil executat pe malul drept în vederea apărării amplasamentului

ROMFLAX SA Căciuleşti cu o lungime de 1486 m şi executat din pământ. Lăţimea la coronament este de 3 m şi m1 = 2, m2 = 1,5.

Taluzurile amonte sunt protejate cu pereu din dale de beton simplu hidrotehnic marca B200 pe un pat e balast de 10m. Pereul se sprijină pe o grindă de beton B90 cu dimensiunile de 0,50 × 1m.

b) Subtraversarea prin dig.În aval de incinta îndiguită este amplasată o moară ce funcţionează cu apă provenită din râul

Cracău, condusă spre moară printr-un canal ce traversează amplasamentul topitoriei de in.Pentru a se permite în continuare alimentarea cu apă a morii din râul Cracău s-a executat o

subtraversare din tuburi PREMO cu Dn = 600.c) Canal de deviere pârâul Morii s-a executat la piciorul versantului ce limitează malul drept al

râului Cracău. Canalul are următoarele elemente:b = 1mh = 0,9 mm = 1,5n = 0,0225l = 0,60%.d) Canal de străpungerePentru a permite o scurgere normală a apei fără a solicita digul de pământ insubmersibil, s-a

realizat un canal de străpungere în albia râului Cracău, având o lăţime de 20m.

Apărare mal drept râu Bistriţa la FrunzeniLucrarea „Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni” (amonte şi aval pod) are ca scop apărarea

împotriva inundaţiilor a satului Frunzeni, preîntâmpinarea eroziunii malurilor, precum şi menţinerea în circulaţie a podului de pe DC 118 Costişa – Cândeşti.

Lucrarea executată este apărarea malului drept în lungime de 3735 m, din care 1835 m în amonte de pod şi 1900 m în aval de pod, precum şi un dig de dirijare pe malul stâng în lungime de 395 m din care 345 m în amonte şi 50 m în aval pod.

Apărarea de mal este constituită dintr-un masiv de anrocamente din elemente din beton tip fluture de 150 – 200 kg/bc de 2,5 m înălţime şi 2 m lăţime la coronament şi un pereu din dale de beton de 1,5 ×

22

2 × 0,02 m sprijinit la bază pe o grindă de beton înglobată în masivul de anrocamente care protejează taluzul malului sau taluzul digului acolo unde digul de pământ insubmersibil este în continuarea apărării de mal.

Digul de dirijare de pe malul stâng este alcătuit dintr-un masiv de anrocamente din elemente de beton tip fluture de 2,5 m înălţime ţi lăţime la coronament de 3,5 m şi taluz 1:1,5 pe care sunt turnate pe loc un şir de blocuri de beton simplu de 2 × 1,2 × 0,8 m care se leagă între ele cu oţel beton Φ16 mm. În spatele digului de dirijare s-a executat o umplutură de pământ rezultat de la fundarea digului. În zona lucrării debitul mediu multianual este de 46 mc/s.

Amenajare albie râu Tazlău la TazlăuLucrarea „Amenajare albie râu Tazlău la Tazlău” are ca scop apărarea împotriva inundaţiilor a

satului Tazlău, precum şi a societăţii ESTREL – SEIL Tazlău. Digul amplasat pe malul stâng al albiei Tazlău are o lungime de 3,5 km, înălţimea medie de 1,65 m, cu b = 2 m şi m1 = m2 = 2.

Consolidarea malului şi a taluzului digului în zona SEIL Tazlău pe o lungime de 960 m s-a realizat prin lucrări mai grele din gabioane umplute cu piatră, consolidarea constând dintr-o saltea de 0,3 m grosime până la înălţimea corespunzătoare nivelului de calcul de 2% pe taluz 1:2. La baza taluzului această saltea se sprijină pe o prismă de gabioane cu secţiunea de 1,50 × 1,00 m.

Regularizare râu Neamţ (Ozana) în intravilanul oraşului Tîrgu NeamţLucrarea constă dintr-un dig insubmersibil pe malul stâng al râului Neamţ, în lungime de 7,275

km şi amenajarea unor afluenţi de pe malul stâng al râului Neamţ, care traversează oraşul Tîrgu Neamţ în lungime totală de 8,454 km. Corpul digului este executat din pământ luat din albie şi este protejat spre apă cu un pereu uscat din piatră brută de 30 cm grosime rostuit cu mortar de ciment pe o lungime de 3,5 km şi un pereu din dale din beton care se sprijină pe un masiv de anrocamente mari de piatră brută, prevăzut la baza taluzului digului spre apă. Digul are 4 m lăţime la coronament şi taluzuri cu m = 2. S-a mai executat şi o apărare de mal pe malul drept al râului, în zona podului DN 15B pentru apărarea culeei podului şi care are 100 m lungime.

Afluenţii râului Neamţ pe care s-au executat lucrări de apărare sunt următorii sunt următorii, cu lungimea amenajată respectivă:

- pârâul Stan 463 m;- pârâul lui Mihalache 104 m;- ravena III 83 m;- ravena IV 84 m;- pârâul Fundătura Transilvaniei 403 m;- canal colector I 2232 m;- pârâul Sec 3021 m;- pârâul Ursu 2033 m.

Canalele s-au executat din pământ cu protecţie din zidărie de piatră sau beton. De asemenea, la capătul amonte al unor afluenţi s-au executat baraje pentru ruperea pantei şi reţinerea aluviunilor precum şi refacerea unor podeţe la intersecţia canalelor cu străzile oraşului.

Regularizare râu Moldova la BoteştiRâul Moldova face parte din bazinul hidrografic Siret, fiind afluent de dreapta de ordinul I şi are

un bazin hidrografic de 4720 km2 şi o lungime de 219 km.Lucrarea este amplasată în judeţul Neamţ pe teritoriul comunei Boteşti cu o lungime de cca. 3,3

km.Lucrarea este formată din:- un dig de dirijare submersibil cu o lungime de 982 m;

23

- două traverse de colmatare amonte de intravilanul satului Boteşti cu rolul de a stăvili efectul eroziv dezvoltat de râul Moldova asupra malului stâng. Deoarece satul Boteşti este supus şi efectului inundaţiilor, s-a executat un dig de pământ insubmersibil combinat cu apărare de mal de 1623 m lungime. Digul insubmersibil se încadrează aval de intravilanul satului Boteşti. Pentru a crea o albie stabilă şi a reduce efectul eroziunii, pe malul stâng s-a executat un dig de dirijare submersibil cu două traverse de colmatare. Digurile de dirijare submersibile sunt executate din elemente din beton tip fluture aşezate pe o saltea de fascine fundată sub cota talvegului albiei regularizate.

Amenajarea râurilor Siret şi Moldova la RomanLucrarea cuprinde amenajarea râurilor Siret şi Moldova pe o lungime de 9,84 km (din care 3,13

km pe râul Siret şi 6,72 km pe râul Moldova).Principalul scop al lucrării este apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului Roman, situat pe

malul stâng al râului Moldova şi pe malul drept al râului Siret.Lucrările constau din:a) Lucrări pe râul Moldova:- dig de pământ pe malul stâng între podul CF Bucureşti – Roman şi profilul 25 în lungime totală

de 6,72 km.Digul are 4 m lăţime la coronament şi taluze 1:2. Taluzul digului în zona unde este lângă mal este protejat spre apă cu pereu de piatră brută de 15 cm grosime, aşezat pe un strat de balast. Coronamentul taluzului dinspre apă şi cel interior este însămânţat cu iarbă. În zona de concavitate, pe o lungime de 4954 m, digul este amplasat în continuarea malurilor (cu banchetă de 1,5 m lăţime), iar zonele de convexitate în aliniament;

- apărare de mal – alcătuită la bază dintr-o saltea de fascine lestată cu piatră de 0,45 m grosime şi 5,0 m lăţime. Peste salteaua de fascine, spre mal, este un masiv de anrocamente din piatră brută. Pe masivul de anrocamente se sprijină un pereu de piatră brută de 20 cm grosime aşezat pe un strat de balast;

- pe malul drept al râului Moldova este o apărare de mal de 55 m lungime în dreptul satului Horia. În dreptul satului Cotu Vameş sunt 4 traverse de închidere şi colmatare.

b) Lucrări pe râul Siret- dig de pământ insubmersibil pe malul drept, în lungime de 3,12 km, cu lăţimea la coronament

de 4 m;- apărare de mal pe 275 m lungime;- diguri de închidere a albiei pe 250 m lungime şi apărare de mal pe 105 m lungime;- digul de dirijare are o secţiune trapezoidală din anrocamente de piatră brută;- pentru evacuarea apelor din spatele digului s-au prevăzut 4 subtraversări echipate cu clapet şi

stavilă.

Consolidare şi îndiguire mal râu Siret în zona Complexului de porci Başta – MoldoveniLucrarea este amplasată de râul Siret, în dreptul complexului de porci Başta – Moldoveni, jud.

Neamţ, la cca. 15 km aval de confluenţa râului Moldova cu râul Siret. Lucrarea constă din:- canal deviere – executat în scopul devierii apelor râului Siret pentru a opri procesul de eroziune

a malului. Canalul are o lungime de 600 m şi o secţiune trapezoidală;- închiderea albiei – executată pe 2 tronsoane de 200 m şi respectiv 130 m. Primul tronson se

încastrează cu capătul amonte pe malul drept al râului Siret şi capătul aval în apărarea de mal şi dig.Al doilea tronson se încastrează cu capătul amonte în apărarea de mal şi dig, iar cu capătul aval

în apărarea de mal. Secţiunea transversală a închiderii de albie constă dintr-o saltea de fascine de 0,65 m grosime şi cu lăţimea de 12,6 m, lestată cu fluturi de beton. Cota coronamentului este de 97,05 m;

- două apărări de mal, una în lungime de 35 m, de o parte şi de alta a capătului amonte a tronsonului de 200 m a digului de închidere de închidere şi una în lungime de 123 m în continuarea

24

tronsonului de 130 m a digului de închidere. Apărările de mal constau din saltea de fascine lestată cu fluturi din beton. Apoi s-a construit o grindă de beton simplu pe care se sprijină pereul de beton simplu, turnat pe loc;

- apărarea de mal combinată cu dig de apărare – amplasată între 2 diguri de închidere de albie. În spatele apărării de mal este un dig cu rol de dirijare şi pentru a împiedica înaintarea apelor mari spre malul unde este amplasat complexul de porci;

- reprofilare dig apărare existent – are o lungime de 950 m între complexul de porci şi mal râu Siret. Acest dig are rol de apărare, contra nivelurilor foarte mari ale apelor râului Siret, a complexului de porci Başta Moldoveni. Complexul de porci are 30.000 de porci, distrugerea lui ducând la o pagubă de 150 milioane lei. Având în vedere importanţa obiectivului apărat, lucrările hidrotehnice se încadrează în clasa a III-a de importanţă.

Pentru dimensionare Q2% = 2200 mc/sPentru verificare Q0.5% = 3000 mc/sÎn vederea apărării împotriva inundaţiilor a Complexului de porci Başta Moldoveni, s-a executat

o lucrare de regularizare în lungime de 1.5 km.

Dig Roman – RăchiteniLucrarea „Dig Roman-Răchiteni” a fost executată în scopul apărării inundaţiilor a localităţilor

din Lunca râul Siret, Răchiteni, Adjudeni, Doljeşti, Tămăşeni, Sagna, Luţca şi Cartier Nicolae Bălcescu-Roman, motiv pentru care s-a impus dimensionarea acestuia la asigurarea de calcul de 2%. În partea amonte lucrarea (care în judeţul Iaşi şi judeţul Neamţ are o lungime de 26,724 km, pe malul drept al râului Siret) se încadrează în terasa Mirceşti. Digul urmăreşte traseul existent al digului Hălăuceşti pe cca. 1,3 km, traseul care a fost supraînălţat şi adus la cotă. În continuare acesta se racordează cu traseul drumului naţional Săbăoani – Tîrgu Frumos pe care îl intersectează la km 3,764. Digul străbate terenuri agricole, apoi între km 8,280 – 8,640 apără localitatea Răchiteni. Pe această zonă digul s-a executat în albie, la care s-a adoptat o bornă de 5 m cu o consolidare a albiei pe acest sector, străbate apoi agricole şi apără localitatea Adjudeni. În aval de aceasta, la km 12 + 0,4 digul este traversat cu o conductă de evacuare gravitaţională E1 echipată cu clapet spre apă şi o vană către interior. În dreptul privalului Tămăşeni, digul este intersectat de conducta de evacuare gravitaţională E2 echipată cu clapet aval şi vană. În acelaşi punct este amplasată staţie de pompare termică centru Q = 0,5 mc/s. Digul apără localitatea Tămăşeni, unde s-a executat un tronson de consolidare de cca. 400 m şi 2 pinteni.

Ca urmare a viiturilor din vara anului 2008 în zona localităţilor Tămăşeni, Rotunda, Burueneşti, Sagna, Gîdinţi şi Ion Creangă lucrările de apărare a malurilor au fost distruse pe o lungime de 2255 m. Lucrările de refacere pentru creşterea siguranţei în exploatare a digului se află în diferite stadii de execuţie.

Digul apără în continuare terenuri agricole şi este intersectat la km 20 + 147 de conducta de evacuare E3 care conduce apele în CCA din sistemul de desecare Luţca.

Această lucrare este prevăzută cu clapeţi şi vane. În aval digul, digul apără localitatea Luţca şi terenuri agricole. Aceasta se racordează la rambleul drumului naţional Roman-Sagna-Iaşi şi apoi cu rambleul de cale ferată Roman-Buhăieşti. În aval de aceasta, la km 25 + 690 digul este intersectat de conducta de evacuare gravitaţională E4 care conduce debitele din sistemul Luţca – Nicolae Bălcescu. În acelaşi punct este amplasată, în interiorul incintei şi staţia de pompare termică pentru q=0,6 mc/s. Aval de aceasta, la distanţa de 600 m, digul se încadrează în rambleul şoselei Roman – Răchiteni.

Digul de apărare a fost dimensionat la asigurarea de calcul 2% şi verificat la 0,5%.Pe traseul digului s-au executat un număr de 11 rampe.

Apărare ROMFLAX SA Sagna împotriva inundaţiilor Râul SiretAceastă lucrare a fost executată în scopul apărării împotriva inundaţiilor a SC ROMFLAX

Sagna, judeţul Neamţ.25

Lucrarea constă din:- Dig de apărare a ROMFLAX SA Sagna amplasat pe perimetrul existent al întreprinderii la cota

187,00 (cotă de inundabilitate), dig executat din pământ coeziv cu o lăţime la coronament de 4 m şi o înălţime medie de 3,5 m. Taluzele şi platforma digului sunt prevăzute a fi înierbate pe toată lungimea de 1370 m.l. Materialul necesar digului a rezultat din excavaţiile canalului pilot.

- Canalul pilot în albia râului Siret necesar tăierii de cot şi formării albiei stabilizate calculată la o lăţime de 166 m.l. Secţiunea canalului pilot este trapezoidală, având lăţime la fund de 25 ml, realizând o suprafaţă de 150 mp capabilă de a transforma un debit de cca. 350 mc/s.

- pe malul drept al albiei stabilizate a râului Siret s-au executat 2 apărări de mal la cota 181,00 pentru prevenirea eventualelor eroziuni de mal. Aceste apărări de mal sunt alcătuite din masiv de anrocamente din elemente din beton tip fluture. Masivul este fundat pe o saltea de fascine. În spatele masivului s-au executat o umplutură de pământ bine compactată.

- Aval de intersecţia capătului amonte al canalului pilot cu albia râului Siret la cca. 70 m.l. s-a construit un dig de închidere definitiv din elemente de beton tip fluture. Digul are un miez de saltele de fascine de 0,60 m grosime. Digul poate reţine debitul maxim cu asigurare de Q 10%=980 mc/s. Debitele mari transformă construcţiile hidrotehnice în construcţii submersibile.

- Pe braţul vechi al albiei râului Siret la cca. 350 m.l. de digul de închidere s-a construit o traversă de colmatare din materialul rezultat din săparea canalului pilot cu o lăţime la coronament de 4 m.

Având în vedere importanţa obiectivului apărat toate lucrările se încadrează în clasa III de importanţă. Lucrările au fost dimensionate la debitul de calcul Q 0,5% =3024 MC/S.

- La regularizarea pârâului Vulpăşeşti, fiind încadrată la clasa a IV-a de importanţă, calculul şi dimensionarea s-au făcut la Q = 33,1 mc/s.

Îndiguire râu Bicaz la TaşcaAmplasat pe malul drept al râului Bicaz, între hm =288 şi 303, digul are o lungime de 1,5 km şi

apără împotriva inundaţiilor SC MOLDOCIM SA – F-ca Taşca.Construit din pământ compact digul are o înălţime până la banchetă de 2,30 m, iar până la

coronament încă 1,40 - 1,70 m, totalizând o înălţime cuprinsă între 3,70 - 4,0 m. Lăţimea banchetei este de 5 m, iar a coronamentului de 4 m. Pentru consolidare, piciorul banchetei este amplasat pe un masiv de anrocamente din calcar şi grindă de beton cu un volum de 2 mc/m.l. în linie dreaptă şi 2,5 mc/m.l. în linie în curbe. Taluzul dinspre apă al banchetei este dalat pe întreaga lungime cu dale de 1,0 × 1,0 × 0,1 m, iar la capătul aval al digului, pe o lungime de 275 m are dalată şi bancheta şi taluzul până la coronament.

Fiind situat în clasa a II-a de importanţă, digul a fost construit pentru a corespunde unui debit de calcul Q 1% = 490 mc/s şi a unui debit de verificare Q 0,1%, iar taluzul spre apă are panta de 1/1,5.

SECŢIUNEA 4 - Populaţie

La recensământul din 18 martie 2002 totalul populaţiei la nivelul judeţului era de 554516, din care 203.106 persoane în mediul urban şi 251.410 persoane în mediul rural.Structura populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie 2006 este următoarea:

Denumire 2.000 2.001 2.002 2003 2004 2005 2006

0-4 ani - total 33.130 32.727 31.485 30.661 29.653 28.885 28.5805-9 ani - total 35.766 35.230 33.030 32.285 31.943 32.185 31.724

26

10-14 ani - total 46.639 44.916 42.933 40.170 37.949 35.121 34.08215-19 ani - total 44.699 43.372 44.660 45.799 45.833 46.133 44.52020-24 ani - total 50.830 50.480 46.484 43.209 41.919 42.195 40.43925-29 ani - total 47.356 49.208 45.403 46.205 46.691 46.460 46.18630-34 ani - total 46.319 49.141 50.820 46.564 44.399 43.898 43.91835-39 ani - total 33.398 31.964 31.745 37.923 42.272 45.760 48.50040-44 ani - total 40.003 38.929 37.274 35.683 34.083 32.749 31.35045-49 ani - total 38.557 39.288 39.179 39.288 39.477 38.610 37.55350-54 ani - total 32.564 34.023 35.413 37.286 36.471 36.712 37.33155-59 ani - total 26.974 26.989 26.389 26.043 28.199 30.828 32.17960-64 ani - total 34.351 32.796 30.889 29.033 27.408 25.004 25.03465-69 ani - total 28.610 29.334 29.578 30.063 30.472 30.846 29.37970-74 ani - total 22.592 23.097 23.467 23.942 24.108 24.368 24.97775-79 ani - total 14.282 15.139 15.754 16.150 16.732 17.363 17.80980-84 ani - total 5.639 6.260 6.837 7.961 8.763 9.452 9.97385 ani şi peste -

total 4.520 4.555 4.427 3.990 3.995 4.113 4.374

Total 586.229 587.448 575.767* 572.255 570.367 570.682 567.908

Populaţia după etnie şi medii, la recensământul din 2002

Etnia Populaţia stabilă - total Judeţul NeamţUrban Rural

Total etnii 554516 203106 351410Români 547122 198361 348761Rromi 6036 3565 2471

Ruşi Lipoveni 424 417 7Maghiari 307 208 99

Evrei 150 149 1Germani 107 100 7Italieni 61 43 18Greci 50 49 1Turci 33 25 8

Ucrainieni 33 23 10Polonezi 10 8 2Ceangăi 9 9 0Chinezi 8 8 0Armeni 7 7 0Bulgari 5 5 0Sârbi 4 3 1Cehi 3 3 0

Slovaci 2 2 0Tătari 2 1 1

Altă etnie 119 111 8Nedeclarată 24 9 15

27

Concluzii date demografice: În perioada 1948-1992, se remarcă o creştere importantă a populaţiei urbane de la ponderea de

16,50% in 1948 la 40,55% in 1992, după care se observă o tendinţă de scădere a populaţiei urbane la ponderea de 36,63% in 2002.

Creşterea populaţiei urbane se corelează cu tendinţa de scădere a populaţiei rurale, de la o pondere de 85,50% in 1948 la una de 59,45% in 1977; de asemenea tendinţa de scădere a populaţiei urbane remarcată în anul 2002 se corelează cu o tendinţă de creştere a celei rurale care ajunge la o pondere de 63,37% în acest an (faţă de 1977 – 59,45%).

Evoluţia populaţiei stabile a judeţului Neamţ denotă o scădere cu aproximativ 3,1% in 2006 (567.908) faţă de 2000 (586.229). Acest fapt este demonstrat prin scăderea cu aproximativ 3,09% a populaţiei tinere (0-14 ani) în 2006, faţă de anul 2000. Tendinţă de îmbătrânire a populaţiei este vizibilă şi prin creşterea ponderii populaţiei în vârstă de 60 de ani la 19,64% in 2006 faţă de 18,76% in 2000.

Ca şi structură etnică, populaţia judeţului Neamţ este preponderent română (98,67%), urmată de etnia rromă cu un pondere de 10,89% din totalul populaţiei.

La nivelul anului 2002, se remarcă o diferenţă de 21.251 de persoane între datele rezultate la Recensământul din 18 martie 2002 si cele rezultate la 1 iulie 2002, reprezentând persoanele plecate în altă localitate din ţară sau în străinătate pe o perioadă îndelungată.

Aceasta cifră este relevantă pentru tendinţa de migrare/mobilitate a populaţiei judeţului Neamţ (3,7%).

Mişcarea naturală

Fenomene demografice:1. Natalitatea

Natalitate judeţ:

Născuţi vii/ %0

2002 2003 2004 2005 2006*

Nasc. Nat. Nasc. Nat. Nasc. Nat. Nasc. Nat. Nasc. Nat.Total 5383 9,10 5201 9,40 5980 10,40 5865 10,20 5038 8,80Urban 1591 6,70 1631 8,00 2089 9,36 2243 10,10 1775 8,10Rural 3792 10,80 3570, 10,2 3891 11,06 3622 10,30 3263 9,30

*anul 2006 = valoare provizorie

28

Natalitatea pe medii 2002-2005

Natalitatea la nivel naţional şi la nivelul judeţului Neamţ 2002-2006

Conform datelor furnizate de Centrul de Statistică Sanitară şi Documentare Medicală, în 2006 numărul de născuţii vii a fost 5.931. Natalitatea de 10,4 % este peste media înregistrată la nivelul ţării 10,2 %0. Numărul de născuţi vii în anul 2005 în judeţul Neamţ a fost de 5.865 – natalitatea de 10,2 %0, valoare egală cu media naţională. Se remarcă o uşoară tendinţă de creştere a natalităţii începând din anul 2002 până în 2006. În judeţul Neamţ, valori ridicate ale natalităţii se înregistrează în mediul rural.

2. Mortalitatea:

Mortalitate la nivel naţional şi la nivelul judeţului Neamţ 2002-2006

29

Modelul mortalităţii pe cauze, în 2006 a evidenţiat ca principale cauze de deces:

- Boli ale aparatului circulator 625,45 %000- Tumori 184,01 %000- Boli ale aparatului respirator 82,94 %000- Boli ale aparatului digestiv 66,74 %000- Leziuni traumatice şi otrăviri 51,24 %000

Mortalitatea generală în perioada 2002-2006 se situează în mod constant sub media naţională. In 2006 indicele a avut valoarea 11,0 %0 în judeţul Neamţ, valoarea naţională fiind 12,0 %0.

Mortalitatea infantilă a înregistrat valori mai mici decât valorile naţionale, fiind în continuă scădere. Conform datelor privind mortalitatea infantilă în anul 2006 raportate şi centralizate de Centrul de Statistică Sanitară şi Documentare Medicală, in anul 2006 mortalitatea infantilă a fost de 13,5 %0 (număr decedaţi sub un an 80) la nivelul judeţului, sub media înregistrată la nivel naţional de 13,9 %0 (număr decedaţi sub un an 3.052) dar cu o uşoară tendinţă de scădere faţă de anii anteriori. Până în 2006 principalele cauze de deces înregistrate la copii până la un an au fost bolile aparatului respirator, afecţiunile perinatale şi anomaliile congenitale.

Mortalitatea maternă: în urma centralizării efectuate de Centrul de Statistică Sanitară şi Documentare Medicală în perioada 2002-2006 s-au înregistrat 9 cazuri de deces prin complicaţii ale sarcinii, naşterii şi lehuziei: în 2002 – 1 caz, în 2003 – 1 caz, în 2004 – 4 cazuri, în 2005 – 2 cazuri şi în 2006 – 1 caz.

Mortalitatea pe principale cauze: începând cu 1994, asistăm la o creştere semnificativă a morbidităţii şi mortalităţii prin boli cardiovasculare, boli cerebro-vasculare, cancer, bolile de nutriţie, bolile mentale, afecţiuni care reprezintă priorităţi în abordarea deciziilor în vederea unei finanţări corespunzătoare a programelor naţionale de sănătate

Speranţa de viaţă la naştere:

2002-2004 2003-2005ambele

sexe masculin feminin ambele sexe masculin feminin

71,24 67,99 74,71 72,1 68,41 75,83

În perioada 2003-2005 se remarcă o uşoară creştere a speranţei de viaţă la ambele sexe faţă de perioada 2002-2004, prin creşterea implicită a duratei medii de viaţă atât la bărbaţi cât şi la femei.

Mişcarea naturală a populaţiei în perioada 2002 – 2005

An Născuţivii Decedaţi Spor

natural

Rata natalităţii- născuţi vii la

1000locuitori

2002Judeţul Neamţ 5823 6695 -872 10,1Mediul Urban 1884 2030 -146 8,3Mediul Rural 3939 4665 -726 11,2Judeţul Neamţ 5716 6666 -950 9,9

30

2003 Mediul Urban 1919 1991 -72 8,9Mediul Rural 3797 4675 -878 10,5

2004Judeţul Neamţ 5980 6305 -325 10,4Mediul Urban 2089 1969 120 9,4Mediul Rural 3891 4336 -445 11,1

2005Judeţul Neamţ 5865 6299 -434 10,2Mediul Urban 2243 1836 407 10,1Mediul Rural 3622 4463 -841 10,3

SECŢIUNEA 5 - Căi de transport

A. Căi de transport rutiere

Drumurile naţionale de pe teritoriul judeţului Neamţ formează o reţea sprijinită în partea de vest pe drumul de pe Valea Bistriţei (DN 15 şi DN 17 B), în partea de est pe drumul de pe Valea Siretului şi a Moldovei (DN 2), întretăiate de drumurile de pe văile Bicaz (DN 12 C), Bistricioara (DN 15), Poiana Largului şi Neamţului (DN 15 B), precum şi de drumul ce face legătura între colinele subcarpatice şi podişul central al Moldovei (DN 15 D). Mijlocul teritoriului este străbătut de la sud către nord de DN 15 C unind municipiul Piatra Neamţ cu oraşul Tîrgu Neamţ şi cu partea de sud a judeţului Suceava.

De o deosebită importanţă este DN 15 între Bicaz şi Costişa, care polarizează cel mai mare trafic în zona Piatra Neamţ şi care împreună cu DN 2 se numără printre cele mai vechi drumuri cunoscute în Moldova. Se menţionează că drumul de pe valea Siretului (vechiul şleau), făcea parte din drumul comercial internaţional către portul Galaţi, iar drumul de pe văile Bistriţei şi Bistricioarei asigura legătura cu teritoriul de peste Carpaţii Orientali. Tot din acea perioadă datează şi DN 15 C, care constituia calea cea mai scurtă dintre Suceava – Baia – Tîrgu Neamţ şi Piatra Neamţ.

Lucrările de delimitare a platformei drumurilor, amenajarea scurgerii apelor prin şanţuri şi podeţe de zidărie sau lemn şi executarea pietruirii părţii carosabile au început în anul 1834 pe DN 2. Acest gen de lucrări s-a extins treptat şi pe celelalte drumuri, finalizându-se până în anul 1918.

Reţeaua rutieră administrată în prezent de Secţia Piatra Neamţ a Drumurilor Naţionale este de 421,561 km, din care:

368,714 km – îmbrăcăminte asfaltică permanentă (87,5%); 40,515 km – îmbrăcăminte din beton de ciment (9,6%); 12,332 km – îmbrăcăminte asfaltică uşoare (2,9%).

Densitatea drumurilor naţionale este de 7,2 km/100 km2, respectiv de 0,774 km/1000 locuitori, superioară mediei pe ţară.

Drumurile sunt amenajate pentru două benzi de circulaţie cu excepţia porţiunilor de traversare a municipiilor Piatra Neamţ, Roman şi a oraşului Tîrgu Neamţ unde din condiţii urbanistice şi de fluenţă s-au lărgit la 4 benzi. De asemenea datorită traficului intens pe DN 15 între Piatra Neamţ şi Roznov drumul a fost amenajat cu 4 benzi de circulaţie. Lungimea totală a acestor sectoare este de 26,6 km.

Cu excepţia pavajelor de piatră cioplită, realizate în Roman şi Piatra neamţ, îmbrăcăminţile rutiere au început a se executa în anii 1951 – 1952, acţiunea încheindu-se în 1976 când s-a realizat

31

îmbrăcămintea asfaltică uşoară pe ultimul tronson de pe DN 15 D (Roman – Poienari), clasificat ca drum naţional în anul 1977.

Din punct de vedere social, drumurile naţionale aparţinând Secţiei Piatra Neamţ deservesc direct cele două municipii şi cele două oraşe precum şi un număr de 29 centre de comună care reprezintă 64,5% din populaţia totală a judeţului, deşi această reţea constituie doar 22,6% din reţeaua drumurilor publice din judeţ.

Din punct de vedere economic, această reţea de drumuri, ce împânzeşte întreg teritoriul, asigură un important volum de transport de mărfuri şi călători, atât în judeţul Neamţ, cât şi în judeţele vecine. De asemenea, datorită suspendării plutăritului tradiţional de pe râul Bistriţa (de la Poiana Teiului până la Bacău), ca urmare a realizării lacului de acumulare de la Izvorul Muntelui, transportul materiei prime pentru întreprinderile de industrializarea lemnului se face numai pe drumurile naţionale din această zonă.

Dezvoltarea economico-socială a judeţului motivează creşterea traficului rutier pe drumurile naţionale din raza Secţiei Piatra Neamţ mai ales datorită faptului că reţeaua feroviară în lungime totală de 125 km situează judeţul Neamţ, din acest punct de vedere, pe ultimele locuri din ţară.

Mijloacele auto constituie singura posibilitate de transport atât pentru mărfuri cât şi pentru călători, în cea mai mare parte a teritoriului.

Reţeaua de drumuri naţionale din judeţul Neamţ cuprinde:

Nr. crt.

Denumirea drumului Traseul drumului Lungimea

1. DN 2 Limita jud. Bacău – Roman – Limita jud. Iaşi 41,913 Km.2. DN 12C Limita jud. Harghita – Bicaz Chei – Bicaz (DN 15) 24,747 km.

3. DN 15 Limita jud. Harghita – Poiana Largului – Bicaz – Piatra Neamţ – Roznov – Limita jud. Bacău 121,396 km.

4. DN 15B Poiana Largului (DN 15) .- Tîrgu Neamţ – Limita jud. Iaşi 60,522 km.

5. DN 15C Piatra Neamţ (DN 15) – Tîrgu Neamţ – Brusturi – Limita jud. Suceava 56,933 km.

6. DN 15D Piatra Neamţ (DN 15) – Roman – Gâdinţi – Limita jud. Vaslui 73,097 km.

7. DN 17B Limita jud. Suceava – Borca – Poiana Teiului – Poiana Largului (DN 15) 26,734 km.

8. DN 28 DN 2 (Săbăoani) – Limita jud. Iaşi 1,913 km.

Lungimea totală a reţelei de drumuri naţionale din judeţul Neamţ = 407,228 km.

Reţeaua de drumuri judeţene din judeţul Neamţ cuprinde:

Nr. crt.

Categorie funcţională Denumirea drumului Lungime

totală

Din care:Beton

asfaltic Pietruit Pământ Beton Pavaj

1 DJ 127A Lim.jud.Harghita-Bicazu Ardelean-Dămuc-Huisurez 35,585 9,362 26,223 0,000 0,000 0,000

2 DJ 155A Brusturi - Drăgăneşti 3,500 3,500 0,000 0,000 0,000 0,0003 DJ 155B Bodeşti - Urecheni - Timişeşti - Praxia 47,600 15,269 32,331 0,000 0,000 0,0004 DJ 155C DN 15B - M-rea Neamţ 5,676 5,676 0,000 0,000 0,000 0,0005 DJ 155F Bistricioara - Durău 40,880 39,880 0,000 0,000 1,000 0,000

32

Nr. crt.

Categorie funcţională Denumirea drumului Lungime

totală

Din care:Beton

asfaltic Pietruit Pământ Beton Pavaj

6 DJ 155G Bodeşti - Bordea - Cârligi 13,600 3,135 10,465 0,000 0,000 0,0007 DJ 155H DN 15 - M-rea Bistriţa 1,650 1,650 0,000 0,000 0,000 0,0008 DJ 155I Tg. Neamţ-Tupilaţi-Bîrgăoani-Făurei-Români 68,163 44,527 23,636 0,000 0,000 0,0009 DJ 155J Topoliţa - Grumăzeşti 4,500 4,500 0,000 0,000 0,000 0,000

10 DJ 155L Crăcăoani - Ghindăoani - Grumăzeşti 8,595 0,000 8,595 0,000 0,000 0,00011 DJ 155M DJ 155I - Târpeşti - Ţolici 4,868 3,250 1,618 0,000 0,000 0,00012 DJ 155N Davideni-Ţibucani - Schit 6,000 6,000 0,000 0,000 0,000 0,00013 DJ 155P DJ 208G - Războieni 2,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,00014 DJ 156A Lim.jud.Bacău-Tazlău-Roznov - M-rea Horaiţa 57,660 53,960 3,700 0,000 0,000 0,00015 DJ 156C Tazlău - Casa de copii 5,426 2,335 3,091 0,000 0,000 0,00016 DJ 156D Chintinici - Piatra Şoimului 4,000 3,600 0,400 0,000 0,000 0,00017 DJ 156E Luminiş - Neguleşti 10,350 7,440 2,910 0,000 0,000 0,00018 DJ 157 Horia - Trifeşti - Climeşti-Mărgineni - P.Neamţ 47,747 30,354 17,393 0,000 0,000 0,00019 DJ 157A Dulceşti -Cârligi - Briţcani - Talpa 19,960 0,000 19,960 0,000 0,000 0,00020 DJ 157B DN15 - M-rea Pîngăraţi 2,680 2,680 0,000 0,000 0,000 0,00021 DJ 157C Viişoara - Bisericani 6,615 5,900 0,715 0,000 0,000 0,00022 DJ 157D DN 15C - Gârcina 2,000 2,000 0,000 0,000 0,000 0,00023 DJ 157E DN 15C - Almaş 3,000 3,000 0,000 0,000 0,000 0,00024 DJ 157F DN 15B - M-rea Sihăstria 7,746 7,746 0,000 0,000 0,000 0,00025 DJ 157G Tg.Neamţ - Oglinzi - Răuceşti 10,296 10,296 0,000 0,000 0,000 0,00026 DJ 157H Girov-Dochia -Mărgineni 18,500 2,800 15,700 0,000 0,000 0,00027 DJ 157I Bozienii de Sus - Ruginoasa 3,700 1,200 2,500 0,000 0,000 0,00028 DJ 157J Podoleni - Negriteşti 12,446 3,400 9,046 0,000 0,000 0,00029 DJ 158 Buhuşi - Moldoveni - Secuieni 22,048 22,048 0,000 0,000 0,000 0,00030 DJ 159 lim.jud.Bacău -V.Ursului - Oniceni - Cuci 29,500 16,648 12,852 0,000 0,000 0,00031 DJ 159B Izvoare - Bahna-Hociungi 8,363 5,421 2,942 0,000 0,000 0,00032 DJ 159C Ruseni-Rediu-Cîndeşti 16,765 16,765 0,000 0,000 0,000 0,00033 DJ 159D Crăieşti-Bozieni - Cuci 7,250 7,250 0,000 0,000 0,000 0,00034 DJ 201C DN 2 - Tămăşeni -Adjudeni - lim.jud.Iaşi 10,500 9,000 1,500 0,000 0,000 0,00035 DJ 207A Roman-Bîra-Nistria 29,595 19,087 10,271 0,000 0,000 0,23736 DJ 207B Roman-Săbăoani - DN 2 13,312 13,312 0,000 0,000 0,000 0,00037 DJ 207C Horia - Ion Creangă - Valea Ursului 22,410 22,410 0,000 0,000 0,000 0,00038 DJ 207D Sagna - I.Creangă-Icuşeşti - Damieneşti 28,000 10,350 17,650 0,000 0,000 0,00039 DJ 207K Sagna - Doljeşti 9,500 9,500 0,000 0,000 0,000 0,00040 DJ 208G Hanul Ancuţei - Războieni - Girov 26,760 26,760 0,000 0,000 0,000 0,00041 DJ 208P Vad-Dragomireşti - Bornis - Bârgăoani 9,692 3,071 6,621 0,000 0,000 0,00042 DJ 209B lim.jud.Suceava - Sabasa - Borca 21,620 4,220 17,400 0,000 0,000 0,00043 DJ 241C Lim. jud.Bacău - Poiana Humei-lim jud.Bacău 2,450 0,000 2,450 0,000 0,000 0,00044 DJ 280 Limită jud.Iasi - Bîra-Chicirea - Băceşti 12,140 7,513 4,627 0,000 0,000 0,000

T O T A L R E Ţ E A 724,648 468,815 254,596 0,000 1,000 0,237

Lungimea totală a reţelei de drumuri judeţene din judeţul Neamţ este de 724,648 km.

În judeţul Neamţ sunt 124 de drumuri comunale cu o lungime totală de 644,415 km.

B. Căi de transport feroviare

În judeţul Neamţ reţeaua de căi ferate măsoară 144 km şi se împarte în trei tronsoane: Bicaz – Bacău (86 km), Tîrgu Neamţ – Paşcani (31 km) şi pe ruta Bacău – Roman – Paşcani (27 km).

33

Triaje – Piatra Neamţ şi RomanTuneluri – pe tronsonul Paşcani - Tîrgu Neamţ

C. Căi navigabile

Port turistic Bicaz - este amplasat pe malul stâng lângă barajul lacului Izvorul Muntelui; - are numai ambarcaţiuni de agrement, cu capacităţi de transport de la 2 la

100 persoane.Pase de navigaţie Bicaz – Potoci – 5 kmBicaz – Secu – 10 kmBicaz – Izvoru Alb – 15 kmBicaz – Buhalniţa – 17 kmBicaz – Hangu – 22 kmBicaz – Bistricioara – 28 kmBicaz – Poiana Largului -30 kmBicaz – Poiana Teiului – 32 km

D. Reţele de conducte magistrale de gaz metanPe teritoriul judeţului Neamţ sunt următoarele magistrale de transport gaz metan:

1. Costişa – Piatra Neamţ – Bicaz2. Tazlău – Săvineşti 3. Secuieni – Roman – Cristeşti – Tîrgu NeamţE.- O. N. Gaz Romania are pe teritoriul judeţului o reţea urbană de distribuţie cu 5 staţii de

reglare după cum urmează: Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ; Hotel Ceahlău – Piatra Neamţ; Spitalul municipal de Urgenţă Roman; Spitalul orăşenesc Târgu Neamţ; Spitalul orăşenesc Bicaz.

SECŢIUNEA 6 - Dezvoltare economică

Meşteşugurile tradiţionale practicate de locuitorii ce au trăit în ţinutul Neamţului, precum: exploatarea şi prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, folosirea potenţialului cursurilor de apă (ex.: plutărit) au constituit, firesc, baza direcţiilor în care a evoluat potenţialul economic al judeţului. Adaptarea acestor domenii la progresul tehnic şi apariţia a noi sectoare de producţie ca o consecinţă a dezvoltării şi modernizării vieţii social-economice, au condus la actuala structură a economiei judeţului.

Industria: Gruparea pe zone a ramurilor industriale : Piatra Neamţ: industria chimică (SC GA PROCO CHEMICALS SA şi SC KOBER

SRL-private), industria de maşini şi echipamente (SC MECANICA CEAHLAU SA-privată), industria de prelucrare a lemnului (SC PETROFOREST SA, SC TCE 3 BRAZI SRL, SC FORESTAR SA-private), industria celulozei şi a hârtiei (SC PETROCART SA-privată), industria uşoară (SC RIFIL SA, SC EMA SA-private);

34

Roman: industria metalurgică (SC ARCELOR MITTAL TUBULAR PRODUCTS SA-privată), industria alimentară (SC AGRANA SA-privată), industria uşoară (SC SMIRODAVA SA-privată);

Bicaz: industria materialelor de construcţii (SC CARPATCEMENT HOLDING SA-privată);

Tîrgu Neamţ: producţia de mobilier (SC MICROMOBILA SA-privată), industria lemnului (SC EURO FOREST EXIM SRL-privată), industria uşoară (SC CETATEA SA-privată).

O componentă importantă a Sistemului Energetic Naţional o constituie Complexul hidroenergetic de la Bicaz şi amenajarea hidroenergetică a cursului Bistriţei cu cele 13 hidrocentrale de pe raza judeţului Neamţ.

AgriculturăFondul funciar după modul de folosinţă

- hectare -

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa totală 589.614 589.614 589.614 589.614 589.614 589614

Suprafaţa agricolă 283.803 283.789 283.717 284.051 284.033 284030

Arabilă 170.380 170.473 170.633 171.061 170.939 170927

Păşuni 69.459 69.394 69.424 69.645 69.776 70063

Fâneţe 40.088 40.108 40.101 40.068 40.107 40059

Vii şi pepiniere viticole 1.111 1.111 891 705 786 682

Livezi şi pepiniere pomicole 2.765 2.703 2.668 2.572 2.425 2299Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 261.330 261.330 261.330 260.910 260.885 260613

Ape şi bălţi 10.370 10.374 10.379 10.190 10.228 10423

Alte suprafeţe 34.111 34.121 34.188 34.463 34.468 34548din total, sectorul privat : Suprafaţa totală 302.630 304.073 306.125 306.986 316.540 320864Suprafaţa agricolă 276.615 276.684 276.658 277.075 277.292 277837

Arabilă 166.935 167.048 166.983 167.679 167.778 167774

Păşuni 67.409 67.234 67557 67.766 67.883 68639

Fâneţe 38.573 38.763 38.675 38.493 38.552 38570

Vii şi pepiniere viticole 1.111 1.111 891 705 786 682

Livezi şi pepiniere pomicole 2.587 2.528 2.552 2.432 2.293 2172Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 15.317 16.571 18.896 16.400 25.676 29400

Ape şi bălţi 944 948 1.037 1.090 1.153 1090

Alte suprafeţe 9.754 9.870 9.534 12.421 12.419 12537

Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi, pe categorii de unităţi- hectare -

35

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Suprafaţa cultivată - total 168.733 170.045 170.327 147.293 157.230 147.768Sector privat – din care: 164.776 166.297 167.332 144.127 153.300 145.394 Exploataţii agricole individuale 134.984 134.315 134.667 118.525 127.977 120.873Cereale pentru boabe - total 111.801 109.154 105.020 108.530 103.465 90.333Sector privat- din care: 109.674 107.162 103.655 106.738 102.224 89.377 Exploataţii agricole individuale 85.799 82.562 80.876 88.593 87.793 76.312Grâu şi secară - total 33.804 33.667 25.715 29.184 29.742 22.639Sector privat – din care: 32.990 32.686 25.206 28.595 29.208 22.263Exploataţii agricole individuale 21.241 20.176 14.652 22.854 21.936 15.701Orz şi orzoaică - total 8.566 10.288 7.056 6.132 6.770 5.469Sector privat – din care: 8.118 9.797 6.836 5.788 6.397 5.267 Exploataţii agricole individuale 4.055 5.524 4.567 2.655 4.528 4.281Ovăz - total 9.201 10.479 10.019 10.372 9.261 8.799Sector privat – din care: 9.100 10.388 9.924 10.162 9.231 8.719 Exploataţii agricole individuale 7.939 9.331 8.752 8.126 8.504 8.412Porumb - total 60.188 54.668 61.974 61.607 57.500 53.176Sector privat – din care: 59.424 54.239 61.433 60.958 57.196 52.878 Exploataţii agricole individuale 52.558 47.531 52.885 53.887 52.693 47.910Leguminoase pentru boabe - total 935 1.075 897 442 784 726Sector privat – din care: 787 845 778 343 658 602 Exploataţii agricole individuale 618 620 671 303 620 591Mazăre - total 357 479 242 146 267 244Sector privat – din care: 262 318 180 68 174 126 Exploataţii agricole individuale 125 139 136 46 155 121Fasole - total 578 589 610 296 517 482Sector privat – din care: 525 520 553 275 484 476 Exploataţii agricole individuale 493 481 535 257 465 470Floarea soarelui - total 3.774 5.102 7.462 6.146 7.405 7.384Sector privat – din care: 3.624 5.020 7.318 6.123 7.174 7.204 Exploataţii agricole individuale 1.190 2.203 2.567 2.426 1.941 3.998Sfeclă de zahăr – total 2.935 3.297 2.148 478 1.092 3.132Sector privat – din care: 2.840 3.295 2.148 478 1.092 3.045 Exploataţii agricole individuale 2.357 2.749 1.578 457 550 341Cartofi – total 9.494 9.475 9.568 9.397 10.041 10.066Sector privat – din care: 9.395 9.443 9.558 9.375 10.038 10.061 Exploataţii agricole individuale 8.545 8.715 8.885 8.563 9.610 9.264Tomate – total 759 813 807 952 802 707Sector privat – din care: 756 813 801 952 797 660 Exploataţii agricole individuale 755 811 801 950 733 638

36

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Ceapă uscată - total 1.158 1.212 1.198 834 1.201 786Sector privat – din care: 1.155 1.211 1.197 834 1.182 776 Exploataţii agricole individuale 1.143 1.203 1.191 759 779 744Varză – total 966 891 908 541 1.046 910Sector privat – din care: 958 888 906 541 1.037 860 Exploataţii agricole individuale 950 880 897 529 927 790

Producţia totală, la principalele culturi, pe categorii de unităţi - tone -

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cereale boabe - total 350.087 337.750 255.061 355.203 338.576 261.843Sector privat – din care: 341.858 330.746 251.982 348.795 334.182 258.108Exploataţii agricole individuale 264.530 258.457 211.509 289.510 284.810 214.357Grâu şi secară – total 109.346 98.785 26.246 83.823 89.248 60.842Sector privat – din care:. 105.826 94.950 25.273 81386 86.852 59.015Exploataţii agricole individuale 66.990 58.310 14.943 65.412 63.858 40.515Orz şi orzoaică – total 22.394 23.578 8.208 13.337 16.001 11.903Sector privat – din care: 20.842 22.166 7.790 12.160 15.103 11.279Exploataţii agricole individuale 9.932 12.197 5.477 6.017 10.541 8.783Ovăz – total 15.075 18.955 12.586 20.376 19.198 17.608Sector privat – din care: 14.890 18.741 12.401 19.950 19.074 17.391 Exploataţii agricole individuale 13.396 17.370 11.216 15.807 17.783 16.704Porumb boabe - total 203.138 196.370 207.586 236.836 213.497 171.223Sector privat – din care: 200.166 194.827 206.083 234.468 212.521 170.156Exploataţii agricole individuale 174.203 170.580 179.855 202.128 192.236 148.338Leguminoase boabe - total 1.482 1.421 1.180 3.413 1.461 1.163Sector privat – din care: 1.166 979 987 3.160 1.125 868Exploataţii agricole individuale 791 719 872 3.115 1.072 843Mazăre – total 729 816 395 297 688 492Sector privat – din care: 502 422 272 87 380 204Exploataţii agricole individuale 177 207 234 63 346 191Fasole – total 753 601 728 3.116 773 671Sector privat – din care: 664 553 658 3.073 745 664Exploataţii agricole individuale 614 512 638 3.052 726 652Floarea soarelui – total 5.256 7.579 12.699 10.411 8.629 12.768Sector privat – din care: 4.993 7.414 12.492 10.363 8.348 12.326 Exploataţii agricole individuale 1.769 3.419 3.893 4.168 2.230 6.762Sfeclă de zahăr – total 60.204 67.845 36.034 8.979 27.444 95.291Sector privat – din care: 57.408 67.830 36.034 8.979 27.444 91.811Exploataţii agricole individuale 44.391 53.424 23.681 8.387 12.746 8.602Cartofi – total 147.184 135.948 131.358 137.012 134.321 148.956Sector privat – din care: 146.368 135.634 131.271 136.764 134.301 148.891Exploataţii agricole individuale 130.064 126.043 123.229 125.723 127.487 129.583

37

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Tomate – total 9.344 10.728 10.201 14.012 11.675 9.985Sector privat din care: 9.124 10.655 10.112 14.012 11.676 9.578Exploataţii agricole individuale 9.114 10.644 10.112 13.967 11.030 9.322Ceapă uscată – total 11.497 12.535 10.278 8.364 10.124 7.612Sector privat – din care: 11.487 12.529 10.277 8.361 9.999 7.474 Exploataţii agricole individuale 11.436 12.456 10.245 7.761 6.788 7.171Varză – total 20.725 20.299 20.554 10.432 18.308 17.949Sector privat – din care: 20.589 20.265 20.541 10.430 18.161 17.137Exploataţii agricole individuale 20.540 20.202 20.396 10.140 16.532 15.672

Numărul animalelor, pe total agricultură

Denumire UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Bovine – total capete 95.873 103.020 104.694 99.220 100.686 104.554din care: vaci, bivoliţe, juninci capete 59.622 59.660 58.971 60.561 62.062 62.479 vaci şi bivoliţe capete 55.545 55.241 54.775 56.300 58.060 53.779 juninci capete 4.077 4.419 4.196 4.261 4.002 8700Porcine - total capete 111.020 129.886 147.359 156.551 157.499 158.953din care: scroafe de prăsilă capete 9.666 10.622 10.647 11.309 10.683 12.972Ovine - total capete 186.854 188.217 189.296 189.899 192.926 186.852din care: oi şi mioare capete 152.265 155.428 146.220 170.151 178.916 163.165Caprine - total capete 5.749 6.679 7.547 6.187 5.957 7.197Cabaline - total capete 21.683 22.021 23.716 19.028 18.821 21.345Păsări - total capete 1.072.520 1.234.634 1.401.804 1.802.563 1.802.067 1.815.536din care: păsări ouătoare adulte capete 686.217 813.421 1.458.828 1.331.801 1.247.939 1.309.441Albine familii 14.435 17.512 17.820 18.547 18.831 19.288

Producţia agricolă animală

Denumire UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total agricultură Carne – total * mii tone greutate în viu 37,0 39,5 43,7 40,2 42,8 42,9 din care:

Carne de bovine mii tone greutate în viu 14,4 15,4 18,1 13,9 14,4 13,7

Carne de porcine mii tone greutate în viu 16,3 16,6 17,7 20,5 21,7 22,9Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 1.607,3 1.669,4 1.663,3 1.873,1 1.824,1 2.185,0Lapte de oaie şi capră mii hl 67,8 72,2 71,6 103,6 136,3 137,0Lână tone 335,9 343,8 352,0 366,2 493,1 689,0Ouă mil buc 94,6 107,9 113,4 133,4 159,1 186,0Miere extrasă tone 298,0 321,5 364,7 354,2 394,2 344,0

38

Denumire UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006

din care:Proprietate majoritară privatăCarne - total mii tone greutate în viu 36,8 39,3 43,4 40,2 42,6 42,7 Din care: Carne de bovine mii tone greutate în viu 14,3 15,3 18,0 13,9 14,3 13,6Carne de porcine mii tone greutate în viu 16,3 16,6 17,6 20,5 21,6 22,8Lapte de vacă şi bivoliţă mii hl 1.593,0 1.654,7 1.650,9 1.854,2 1816,1 2.177,0Lapte de oaie şi capră mii hl 67,6 72,1 71,4 103,3 136,2 137,0Lână tone 334,8 342,6 350,6 364,3 491,9 688,0Ouă mil buc 94,6 107,9 113,4 133,4 159,1 186,0Miere extrasă tone 290,0 316,5 352,8 354,2 391,2 342,0

Turism

Judeţul Neamţ este una dintre unităţile administrativ-teritoriale cele mai înzestrate din punct de vedere muzeistic, iar numeroasele mănăstiri păstrează inestimabile comori de artă, fiind totodată şi vechi monumente de arhitectură. Municipiul Piatra Neamţ găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul Memorial Calistrat Hogaş precum şi Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare. În municipiul Roman se pot vizita numeroase monumente, lăcaşe de cult şi muzee. Muzeul de Istorie cuprinde colecţii privind vestigii ale Culturii Cucuteni şi obiecte geto-dacice. Zona Tîrgu Neamţ concentrează numeroase monumente istorice şi de artă, muzee şi case memoriale. În preajma oraşului se află Cetatea Neamţului-monument istoric- una dintre cele mai impunătoare fortificaţii din epoca medievală a Moldovei. În localitate, dar şi în împrejurimi, turiştii au posibilitatea să viziteze Muzeul Memorial Ion Creangă, Muzeul Memorial Mihail Sadoveanu, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă şi Casa Memorială Veronica Micle. Pe aceste meleaguri istorice se înalţă mănăstiri de renume, din care este suficient să amintim doar câteva: Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria. Zona Bicazului este renumită prin barajul construit pe râul Bistriţa, prima lucrare hidroenergetică de mari proporţii din ţară. Un obiectiv turistic de larg interes este staţiunea Durău, de unde se poate ajunge cu uşurinţă la Schitul Durău (care are interiorul pictat de Nicolae Tonitza), Peştera Toşorog şi Cheile Şugăului.

Trasee turistice în împrejurimi, cu plecare din Piatra Neamţ: Piatra Neamţ-Mănăstirile Bistriţa şi Pângăraţi-Bicaz Baraj-Cheile Bicazului-Piatra Neamţ Piatra Neamţ- Lacul de acumulare Bicaz- Poiana Teiului- Staţiunea Durău- Piatra Neamţ Piatra Neamţ- Mănăstirile Horaiţa, Văratec şi Agapia- Cetatea Neamţului- Tîrgu Neamţ- Casa

memorială Ion Creangă- Piatra Neamţ Piatra Neamţ- Tîrgu Neamţ- Mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria- Piatra Neamţ

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică - număr unităţi -

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

39

Total Din care:

63 64 76 78 94 103

Hoteluri 9 8 13 15 16 16Moteluri 8 7 8 7 5 4Cabane turistice 6 6 8 6 5 5Campinguri - - 1 1 2 1Vile turistice 2 2 2 3 3 3Tabere de elevi şi preşcolari 4 4 3 3 3 3Pensiuni turistice urbane 4 6 9 8 13Pensiuni turistice rurale1) 11 27 28 29 42 48

1) Inclusiv pensiuni agroturistice

Capacitatea de cazare turistică

Existentă - locuri -

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Totaldin care:

2.989 3076 3482 3.483 4.045 4.121

în hoteluri 1.008 996 1531 1.638 1.700 1.701în moteluri 450 483 357 250 243 196în cabane turistice 230 287 310 320 336 290în campinguri - - 20 38 72 80în vile turistice 58 58 48 78 76 74în tabere de elevi şi preşcolari 662 662 562 492 492 462în pensiuni turistice urbane 38 76 118 142 255în pensiuni turistice rurale 122 291 341 343 645 742

În funcţiune - locuri – zile

Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Totaldin care:

733.915 830.515 1.051.884 1.150.550 1.164.661 1.263.552

În hoteluri 320.977 348.611 505.445 588.610 600.350 603.776În moteluri 89.380 90.160 98.685 95.229 664.483 57.698În cabane turistice 61.723 62.155 80.302 100.432 84.978 88.256În campinguri - - 4.480 3.496 7.694 3.220În vile turistice 19.730 19.250 10.630 23.546 22.198 24.098În tabere de elevi şi preşcolari 133.550 199.530 205.130 187.521 155.994 135.530în pensiuni turistice urbane 15.887 24.286 28.082 49.179 72.168în pensiuni turistice rurale 25.533 58.343 87.699 95.154 129.102 214.113

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune a structurilor de primire turistică (cu funcţiuni de cazare turistică*), în perioada ianuarie - septembrie 2007, a fost de 960507 locuri-zile , mai mică cu 0,7% faţă perioada ianuarie - septembrie 2006.

40

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, în perioada ianuarie - septembrie 2007 - locuri – zile -

Tipuri de structuri de primire turistică Total

din total, pe categorii de clasificare

4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasi- ficate

Total 960507 13234 391985 331335 86044 137909Hoteluri 421536 - 229361 156171 29725 6279Hoteluri pentru tineret 8736 - 8736 - - -Hosteluri 7290 - - 7290 - -Moteluri 40968 - 11466 20220 9282 -Vile turistice 18762 8190 7644 - 2928 -Cabane turistice 70092 - 14461 - 30791 24840Pensiuni turistice urbane 57113 - 22507 31876 2730 -Pensiuni turistice rurale 192553 5044 80418 101459 5632 -Campinguri 1632 - - 1632 - -Popasuri turistice 11576 - - 6620 4956 -Bungalouri 7297 - 1230 6067 - -Tabere de elevi şi preşcolari 106790 - - - - 106790Casuţe tip camping 1240 - 1240 - - -Spaţii de cazare pe nave 14922 - 14922 - - -

În perioada ianuarie - septembrie 2007, hotelurile au deţinut cea mai mare pondere ( 43,9%) în totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune, pensiunile turistice rurale 20,0%, taberele de elevi şi preşcolari 11,1%, iar restul tipurilor de structuri cu funcţiuni de cazare turistică 25,0%. În perioada 1.01.- 30.09. 2007, în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică sosirile au totalizat 124.448, mai mult cu 12,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent. Au fost înregistrate creşteri atât la sosirile turiştilor români (+ 7,3%), cât şi la turiştii străini (+ 41,4%). Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări situate în Europa ( 72,4%). Din statele Uniunii Europene s-au înregistrat 68,1% din totalul sosirilor vizitatorilor străini în judeţul Neamţ. Înnoptările au fost de 265.070 din care: 227.727 la turiştii români ( 85,9% ) şi 37.343 la turiştii străini ( 14,1%). Comparativ cu perioada 1.01- 30.09.2006, numărul înnoptărilor a crescut cu 9,9% pe total, la turiştii români cu 6,4%, iar la turiştii străini cu 37,1% .

Înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,pe tipuri de structuri de primire turistică şi categorii de clasificare,în perioada 1.01.- 30.09. 2007: - număr înnoptări -


Din total, pe categorii de clasificare4

stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

Total înnoptări 265070 4697 99292 109909 27859 23313turişti româniturişti străini

22772737343

4484 213

6947129821

1031476762

27320539

233058

Hoteluri - total 176467 - 76487 83784 15798 398turişti româniturişti străini

14238434083

--

4780228685

784755309

1570989

398 -

Hoteluri pentru tineret - total 1079 - 1079 - - -turisti romanituristi straini

106910

- -

106910

- -

- -

Hosteluri - total 1225 - - 1225 - -turisti romani 1225 - - 1225 - -

41


Din total, pe categorii de clasificare4

stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

turisti straini - - - - - -Moteluri - total 12285 - 1720 6938 3627 -turişti româniturişti străini

11785500

--

1596124

6780158

3409218

--

Vile turistice - total 4340 3259 852 - 229 -turişti româniturişti străini

4127213

3046213

852-

--

229-

--

Cabane turistice - total 11375 - 3420 - 5070 2885turişti româniturişti străini

1129976

--

3420-

--

500268

28778

Pensiuni turistice urbane - total 5035 - 1491 2619 925 -turişti româniturişti străini

4763272

--

140289

254079

821104

--

Pensiuni turistice rurale - total 29189 1438 12292 13879 1580 -turişti româniturişti străini

273381851

1438-

11689603

126721207

153941

--

Campinguri - total 397 - - 397 - -turişti româniturişti străini

397-

--

--

397-

--

--

Popasuri turistice - total 946 - - 316 630turişti româniturişti străini

92719

--

--

316-

61119

--

Bungalouri - total 872 - 121 751 - -turişti româniturişti străini

8639

--

121-

7429

- -

- -

Tabere de elevi şi preşcolari - total 20030 - - - - 20030turişti româniturişti străini

20030-

--

--

--

--

20030-

Căsuţe tip camping - total 59 - 59 - - -turişti româniturişti străini

59-

--

59-

--

--

--

Spaţii de cazare pe nave - total 1771 - 1771 - - -turişti româniturişti străini

1461310

--

1461310

--

--

--

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, a fost în perioada 1.01.- 30.09.2007 de 27,6% pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, mai mare cu 2,7 puncte procentuale faţă 1.01.- 30.09. 2006.

Indicii de utilizare netă a locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi categorii de clasificare, în perioada 1.01.- 30.09. 2007:

- procente -



4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

Total 27,6 35,5 25,3 33,2 32,4 16,9Hoteluri 41,9 - 33,3 53,6 53,1 6,3Hoteluri pentru tineret 12,4 - 12,4 - - -

42



4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate

Hosteluri 16,8 - - 16,8 - -Moteluri 30,0 - 15,0 34,3 39,1 -Vile turistice 23,1 39,8 11,1 - 7,8 -Cabane turistice 16,2 - 23,6 - 16,5 11,6Pensiuni turistice urbane 8,8 - 6,6 8,2 33,9 -Pensiuni turistice rurale 15,2 28,5 15,3 13,7 28,1 -Campinguri 24,3 - - 24,3 - -Popasuri turistice 8,2 - - 4,8 12,7 -Bungalouri 12,0 - 9,8 12,4 - -Tabere de elevi şi preşcolari 18,8 - - - - 18,8Căsuţe tip camping 4,8 - 4,8 - - -Spaţii de cazare pe nave 11,9 - 11,9 - - -

Resurse naturale

Judeţul Neamţ dispune de însemnate rezerve minerale. Dintre acestea menţionăm: sulfuri polimetalice în zona şisturilor cristaline, combustibili minerali în structurile de fliş şi cele de platformă; şisturi bituminoase în zona flişului paleocen, sare gemă şi săruri de potasiu, existenţa unor pânze bogate de apă potabilă şi a unor izvoare cu apă sărată, folosită încă din neolitic pentru obţinerea sării prin evaporare, existenţa în apropiere a unor importante resurse naturale (păduri şi păşuni), favorabile dezvoltării meşteşugurilor şi creşterii animalelor..

Aceste resurse se găsesc în depozitele miocene ale zonei subcarpatice: Borleşti, Cut, Bălţăteşti, Gârcina, Oglinzi, Tazlău, zona munţilor Tarcău. Pe teritoriul judeţului se mai găsesc: petrol (Pipirig), gaze naturale (Gârcina, Cuiejdi, Mărgineni, Secuieni, Bahna), ape minerale sulfuroase (Dămuc), carbogazoase (Toşorog, Bistra, Pântec, şi Valea Borca); pietrişuri, nisipuri şi argile pe principalele văi etc.

Alte rezerve sunt fie prea puţin cercetate şi analizate, fie nerentabile din punct de vedere economic la ora actuală.

SECŢIUNEA 7 - Infrastructuri locale

Instituţii publice

ÎnvăţământNr.Crt LOCALITATEA UNITATEA

1. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL NAŢIONAL "CALISTRAT HOGAŞ" PIATRA NEAMŢ

2. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL NAŢIONAL "PETRU RAREŞ"PIATRA NEAMŢ

3. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ PIATRA NEAMŢ4. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL TEHNIC "GHEORGHE CARTIANU" PIATRA NEAMŢ5. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI PIATRA NEAMŢ6. PIATRA NEAMŢ COLEGIUL TEHNIC PIATRA NEAMŢ7. PIATRA NEAMŢ GRUPUL ŞCOLAR "DIMITRIE LEONIDA" PIATRA NEAMŢ8. PIATRA NEAMŢ GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC - ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

9. PIATRA NEAMŢ LICEUL COMERCIAL "SPIRU HARET"PIATRA NEAMŢ

10. PIATRA NEAMŢ LICEUL CU PROGRAM SPORTIV43

Nr.Crt LOCALITATEA UNITATEA

PIATRA NEAMŢ11. PIATRA NEAMŢ LICEUL DE ARTĂ "VICTOR BRAUNER" PIATRA NEAMŢ12. PIATRA NEAMŢ LICEUL PEDAGOGIC "GHEORGHE ASACHI" PIATRA NEAMŢ13. PIATRA NEAMŢ PALATUL COPIILOR PIATRA NEAMŢ

14. PIATRA NEAMŢ SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX " SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA" PIATRA NEAMŢ

15. PIATRA NEAMŢ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "ELENA CUZA" PIATRA NEAMŢ

16. PIATRA NEAMŢ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1PIATRA NEAMŢ









25. PIATRA NEAMŢ ŞCOALA POSTLICEALA SANITARAPIATRA NEAMŢ

26. PIATRA NEAMŢ ŞCOALA SPECIALĂ "AL. ROŞCA"PIATRA NEAMŢ

27. ROMAN CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR ROMAN28. ROMAN COLEGIUL NAŢIONAL "ROMAN-VODĂ" ROMAN29. ROMAN COLEGIUL TEHNIC "DANUBIANA" ROMAN30. ROMAN COLEGIUL TEHNIC "MIRON COSTIN" ROMAN31. ROMAN GRUPUL ŞCOLAR "VASILE SAV" ROMAN32. ROMAN GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI ROMAN33. ROMAN GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL MATERIALE DE CONSTRUCŢII ROMAN34. ROMAN LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ROMAN

35. ROMAN LICEUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC "SF. FRANCISC DE ASSISI" ROMAN

36. ROMAN SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX " SFÂNTUL GHEORGHE" ROMAN

37. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAI EMINESCU" ROMAN38. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "ROMAN MUŞAT" ROMAN39. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 ROMAN40. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 ROMAN41. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 ROMAN42. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 6 ROMAN43. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 7 ROMAN44. ROMAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 8 ROMAN45. ROMAN ŞCOALA DE ARTĂ ROMAN46. ROMAN ŞCOALA SPECIALĂ ROMAN47. TÎRGU NEAMŢ CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR TÎRGU NEAMŢ48. TÎRGU NEAMŢ CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR TÎRGU NEAMŢ

44


49. TÎRGU NEAMŢ COLEGIUL NAŢIONAL "ŞTEFAN CEL MARE" TÎRGU NEAMŢ50. TÎRGU NEAMŢ COLEGIUL TEHNIC "ION CREANGĂ" TÎRGU NEAMŢ51. TÎRGU NEAMŢ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "VASILE CONTA" TÎRGU NEAMŢ52. TÎRGU NEAMŢ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 TÎRGU NEAMŢ53. TÎRGU NEAMŢ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 "ION CREANGĂ" TÎRGU NEAMŢ54. TÎRGU NEAMŢ ŞCOALA SPECIALĂ TÎRGU NEAMŢ55. BICAZ CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR BICAZ56. BICAZ GRUPUL ŞCOLAR BICAZ57. BICAZ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 BICAZ58. BICAZ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 BICAZ59. ROZNOV GRUPUL ŞCOLAR ROZNOV60. ROZNOV ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 ROZNOV

61. AGAPIA SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX " CUVIOASA PARASCHEVA" AGAPIA

62. AGAPIA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII " NICOLAE GRIGORESCU" AGAPIA63. ALEXANDRU CEL BUN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII VADURI - ALEXANDRU CEL BUN64. BAHNA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BAHNA65. BAHNA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII IZVOARE-BAHNA66. BÂRGĂUANI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BÂRGĂUANI67. BĂLŢĂTEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BĂLŢĂTEŞTI68. BICAZ CHEI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 BICAZ CHEI69. BICAZU ARDELEAN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BICAZU ARDELEAN70. BÎRA ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BÎRA71. BODEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BODEŞTI72. BOGHICEA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BOGHICEA73. BORCA GRUPUL ŞCOLAR "MIHAIL SADOVEANU" BORCA74. BORCA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MADEI-BORCA75. BORLEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BORLEŞTI76. BORLEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MASTACAN-BORLEŞTI77. BORLEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII RUSENI-BORLEŞTI78. BOTEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NISIPOREŞTI-BOTEŞTI79. BOZIENI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BOZIENI80. BRUSTURI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BRUSTURI81. CÂNDEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII CÂNDEŞTI82. CEAHLĂU ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CEAHLĂU83. CORDUN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CORDUN84. CORDUN ŞCOALA CU CLASELE I-VIII PILDEŞTI-CORDUN85. COSTIŞA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 COSTIŞA86. CRĂCĂOANI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CRĂCĂOANI87. CRĂCĂOANI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MAGAZIA-CRĂCĂOANI88. DĂMUC ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII DĂMUC89. DOBRENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DOBRENI90. DOCHIA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DOCHIA91. DOLJEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DOLJEŞTI

92. DOLJEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII "GHEORGHE PĂTRAŞCU" BURUIENEŞTI-DOLJEŞTI

93. DRAGOMIREŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DRAGOMIREŞTI94. DRĂGĂNEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DRĂGĂNEŞTI95. DULCEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII DULCEŞTI96. DUMBRAVA ROŞIE ŞCOALA CU CLASELE I-VIII DUMBRAVA ROŞIE97. FĂRCAŞA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII FĂRCAŞA

45


98. FĂUREI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII FĂUREI99. GHERĂEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GHERĂEŞTI100. GHERĂEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TEŢCANI-GHERĂEŞTI101. GHINDĂOANI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "VASILE CONTA" GHINDĂOANI102. GIROV ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CĂCIULEŞTI-GIROV103. GIROV ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GIROV104. GÎDINŢI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GÎDINŢI105. GÎRCINA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII CUEJDIU-GÎRCINA106. GÎRCINA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GÎRCINA107. GRINŢIEŞ ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII GRINŢIEŞ108. GRUMĂZEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GRUMĂZEŞTI109. HANGU ŞCOALA CU CLASELE I-VIII HANGU110. HORIA GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL "ION IONESCU DE LA BRAD" HORIA111. HORIA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "OTILIA CAZIMIR" COTU VAMEŞ112. ICUŞEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ICUŞEŞTI113. ICUŞEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BĂLUŞEŞTI-ICUŞEŞTI114. ION CREANGĂ ŞCOALA CU CLASELE I-VIII AVEREŞTI-ION CREANGĂ115. ION CREANGĂ ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII ION CREANGĂ116. MĂRGINENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MĂRGINENI117. MOLDOVENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII MOLDOVENI118. NEGREŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "DUMITRU ALMAŞ" NEGREŞTI119. ONICENI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII ONICENI120. PÂNCEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII PÂNCEŞTI121. PĂSTRĂVENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII PĂSTRĂVENI122. PETRICANI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII PETRICANI123. PIATRA ŞOIMULUI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 PIATRA ŞOIMULUI124. PIPIRIG ŞCOALA CU CLASELE I-VIII STÎNCA-PIPIRIG125. PIPIRIG ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII "ION CREANGĂ" PIPIRIG126. PÎNGĂRAŢI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII PÎNGĂRAŢI127. PODOLENI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII "ALEXANDRU PODOLEANU" PODOLENI

128. POIANA TEIULUI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTIN ROMANESCU" DREPTU-POIANA TEIULUI

129. POIANA TEIULUI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII GALU-POIANA TEIULUI130. POIENARI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 POIENARI131. RĂUCEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 RĂUCEŞTI132. RĂUCEŞTI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII OGLINZI-RĂUCEŞTI133. RĂZBOIENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII RĂZBOIENI134. REDIU ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII REDIU135. ROMÂNI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ROMÂNI136. ROZNOV GRUPUL ŞCOLAR ROZNOV137. ROZNOV ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 ROZNOV138. RUGINOASA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII RUGINOASA139. SAGNA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SAGNA140. SĂBĂOANI CLUBUL COPIILOR ŞI ELEVILOR SĂBĂOANI141. SĂBĂOANI LICEUL TEORETIC "VASILE ALECSANDRI" SĂBĂOANI142. SĂVINEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2 SĂVINEŞTI143. SECUIENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SECUIENI144. STĂNIŢA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII STĂNIŢA

145. ŞTEFAN CEL MARE ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII "DR. EMANUIEL RIGLER" ŞTEFAN CEL MARE

146. ŞTEFAN CEL MARE ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII SPECIALĂ ŞTEFAN CEL MARE

46


147. TARCĂU ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII TARCĂU148. TAŞCA ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TAŞCA149. TAZLĂU ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "I.I.MIRONESCU" TAZLĂU150. TĂMĂŞENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ADJUDENI-TĂMĂŞENI151. TĂMĂŞENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TĂMĂŞENI152. TIMIŞEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TIMIŞEŞTI153. TRIFEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TRIFEŞTI154. TUPILAŢI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII TUPILAŢI155. ŢIBUCANI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 ŢIBUCANI156. URECHENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII INGĂREŞTI-URECHENI157. URECHENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 URECHENI158. VALEA URSULUI ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII VALEA URSULUI159. VĂLENI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII VĂLENI

160. VÎNĂTORI-NEAMŢ SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL "VENIAMIN COSTACHI" MĂNĂSTIREA NEAMŢ

161. VÎNĂTORI-NEAMŢ ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII VÎNĂTORI-NEAMŢ162. ZĂNEŞTI ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 ZĂNEŞTI

Infrastructura sistemului de sănătate publică

DENUMIRE Total nr./capacit.

Piatra Neamţ Roman Tîrgu

Neamţ Bicaz Roznov Mediul rural

SECTOR PUBLICSpitale de urgenţă 2/1901 1/1094 1/807Spitale orăşeneşti 3/459 1/279 1/120 1/60Spital de pneumoftiziologie Bisericani 1/370 1/370

Spital de bolnavi psihici cronici adulţi Gâdinţi 1/120 1/120

Dispensare medicale 3 1 1 1Centre de sănătate Ceahlău 1/25 1/25Farmacii 6 1 1 1 1 1 1Laboratoare analize medicale 8 2 1 1 1 1 2Laboratoare radiologice 7 1 1 1 1 1 2Laboratoare balneofizioterapeutice recuperare medicală

5 1 1 1 1 1

Laboratoare anatomie patologică 3 1 1 1Laboratoare explorări funcţionale 2 1 1Laborator prevenirea şi combaterea bolilor 1 1

Laborator igiena mediului 1 1Laborator igiena alimentaţiei 1 1Laborator igiena copilului şi adolescentului 1 1

Laborator igiena radiaţilor ionizate 1 1

Laborator medicina muncii 1 1Laborator bacteriologie şi 1 1

47

DENUMIRE Total nr./capacit.

Piatra Neamţ Roman Tîrgu

Neamţ Bicaz Roznov Mediul rural

virusologieLaborator chimie sanitară şi toxicologie industrială 1 1

Laborator de promovare a sănătăţii 1 1

SECTOR PRIVATCabinete medicale 131 78 37 7 3 6Cabinet kinetoterapie 1 1Cabinete stomatologice 115 65 26 9 4 1 10Laboratoare analize medicale 60 32 12 6 2 3 5Laboratoare ecografie 23 10 7 2 1 1 2Laboratoare de radiologie dentară 5 4 1

Laboratoare de tehnică dentară 18 12 2 2 2Farmacii 80 26 23 7 2 22Policlinici 4 3 1Centrul medical Micromedica şi Centrul medical M.A.I. Piatra Neamţ

2 2

Fundaţia medicală Speranţa Bolnavilor Barticeşti (societate civilă medicală)

NR. CADRE MEDICALE IN SECTORUL PUBLICMedici 325 174 79 34 14 7 17Farmacişti 11 7 1 1 1 1Personal sanitar mediu 1489 663 478 173 57 23 95Personal sanitar auxiliar 1273 511 356 153 75 27 151

Infrastructura sistemului sanitar veterinar din judeţul Neamţ

Sistemul sanitar veterinar din judeţul Neamţ este structurat in două direcţii majore, respectiv pe teritoriul judeţului organizat la nivel de circumscripţii sanitare veterinare concesionate de medicii veterinari si in Direcţia Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor Neamţ care cuprinde pe lângă serviciile de specialitate si Laboratorul Sanitar Veterinar Neamţ.

Denumire obiectiv Total Piatra Neamţ Roman Tîrgu

Neamţ Bicaz Roznov Mediu rural

Circumscripţie sanitara veterinara concesionata 76 1 1 1 2 1 68

Laborator Sanitar Veterinar 1 1Servicii de specialitate din Direcţia Sanitara Veterinara Neamţ

7 7

NUMĂR CADRE MEDICALEmedici 143 44 11 5 4 1 78Personal sanitar mediu 14 10 1 2 1

48

Personal sanitar auxiliar 4 4

În judeţul Neamţ cadrul natural deosebit de atractiv este în complementaritate cu o bogăţie de valori religioase şi culturale, îndeosebi mănăstiri şi biserici.

Mănăstirile Bistriţa, Neamţ, Agapia - Văratec, Secu şi Sihăstria, Durău, Horaiţa sunt importante repere ale oricărui circuit cultural în judeţul Neamţ.

Un deosebit interes pentru turişti îl prezintă cetăţile medievale: Cetatea Neamţ din apropierea oraşului Tîrgu Neamţ; Curtea Domnească şi Catedrala Domnească - ansamblu monumental din epoca lui Ştefan cel Mare, din care se mai păstrează până în zilele noastre Biserica şi Turnul - emblematic pentru municipiul Piatra Neamţ;

Aproape de Durău se află ruinele Castelului Cnejilor Cantacuzini, datând din secolul al XVIII-lea, cu o mare celebritate în secolul trecut, încât în decorul lui ajung să se petreacă întâmplări pline de mister şi supranatural ale romanelor Castelul din Carpaţi de Jules Verne, Strigoiul Carpaţilor de Alexandre Dumas-tatăl, chiar şi acţiunea imaginată de Bram Stoker în horror-ul său "Dracula".

În apropiere de municipiul Piatra Neamţ se mai văd ruinele Cetăţii dacice Bîtca Doamnei.Asistăm în anii din urmă la o excepţională relansare a ideii de cunoaştere şi aprofundare a

identităţii culturale a judeţului Neamţ, de impunere a acesteia în circuitul european şi mondial.

Instituţii cultural-ecumenice:Nr.crt Denumire Obiectiv Localitate Nr.

crt Denumire Obiectiv Localitate

1. Mănăstirea Horaiţa Horaiţa, Com. Crăcăoani 26. Mănăstirea Almaş Almaş2. Mănăstirea Brădiţel Com. Bodeşti 27. Protopopiatul Roman Roman

3. Mănăstirea Bisericani Alexandru Cel Bun 28. Institutul Teologic Franciscan Roman

4. Mănăstirea Agapia Agapia 29. M-rea Neamţ Cu Schiturile: Vânători5. Mănăstirea Giurgeni Giurgeni, Com. V.Ursului 30. - Procov Vânători

6. Mănăstirea Dumbrăvele Oşlobeni, Com. Bodeşti

31.- Icoana Vânători

7. Mănăstirea Varatec Varatec 32. - Vovidenia Vânători8. Mănăstirea Dobru Vânători Neamţ 33. - Sf. Antonie Cel M. Vânători9. Schitul Sf. Cruce Brusturi, Sat Parona 34. - Sfinţii Apostoli Vânători

10. Mănăstirea Bistriţa Alexandru Cel Bun 35. Petru Vodă Pipirig11. Schitul Sf. Ap. Andrei Neguleşti, Com. P. Şoimului 36. Bistriţa, Cu Schiturile Al. Cel Bun12. Schitul Sf. Ilie Vama Brateş, Com. Tarcău 37. - Acop. M. Domn. Groşi

13. Schitul Cuv. Paisie Bicaz 38. - Cuviosul Ioan Iacob De La Neamţ Urecheni

14. Schitul Draga - Cozla Piatra Neamţ 39. - Daniil Sihastru Cuiejdi

15. Schitul Vasile Cel Mare Bodeşti

40. - Cuviosul Pahomie Cel Mare Hangu

16. Schitul Pietricica Piatra Neamţ 41. - Sf. Dumitru Grinties

17. Schitul Bâtca Doamnei Piatra Neamţ

42. - Sfântul Ioan Botezătorul B. Chei

18. Schitul Sf. Mina Brateş 43. Secu Cu Schitul V Neamţ19. Mănătirea Peştera Gârcina 44. - Sfântul Nifon V Neamţ20. Mănăstirea Nechit Borleşti 45. Sihăstria Cu Schituri: V Neamţ21. Mănăstirea Tazlău Tazlău 46. - Daniil Sihastrul V Neamţ

49

Nr.crt Denumire Obiectiv Localitate Nr.

crt Denumire Obiectiv Localitate

22. Mănăstirea Războieni Războieni 47. - Sfântul Mina Tg Neamţ23. Mănăstirea Pângăraţi Pângăraţi 48. - Sihla V Neamţ

24. Mănăstirea Sihăstria Tarcăului Tarcău

49.Episcopia Romanului Roman

25. Complexul Ecumenic Durau Ceahlău 50. Durau Ceahlău

Instituţii de cultură: Muzeul de Istorie Piatra Neamţ Muzeul de Istorie din Roman Muzeul de Istorie Bicaz Muzeul de Istorie si Etnografie Tîrgu Neamţ Muzeul de Ştiinţe ale Naturii - Piatra Neamţ Muzeul de Artă - Piatra Neamţ Muzeul de Artă Roman Muzeul memorial "Calistrat Hogaş" - Piatra Neamţ Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Roman Muzeul de etnografie - Piatra Neamţ Muzeele săteşti: Târpeşti, Vânători, Bârgăoani, Grumăzeşti Colecţia muzeală "Alexandru Vlahuţă" – Agapia Casa memoriala "Ion Creanga" Humuleşti Casa Memoriala "Veronica Micle Curtea Domnească - Piatra Neamţ Cetatea Neamţ - Tg. Neamţ Biblioteca judeţeană "G.T. Kirileanu" - Piatra Neamţ Biblioteca municipală "Gheorghe Radu Melidon" din Roman Biblioteca din Vânători - Neamţ

Infrastructura sistemului de distribuţie a apei in jud. Neamţ

1. Prezentarea sistemelor private de alimentare cu apa si de canalizare

Aria de activitate pentru serviciul de alimentare cu apa si canalizare prestat de Compania Judeţeana APA SERV S.A. Neamţ cuprinde :

- un municipiu : Piatra Neamţ - doua oraşe: Roznov şi Bicaz- 18 comune : Alexandru cel Bun , Dumbrava Roşie, Săvineşti, Zăneşti, Gârcina, Girov,

Dochia, Bodeşti, Dobreni, Ştefan cel Mare, Răuceşti, Păstrăveni, Cordun, Săbaoani, Tămaşeni, Horia, Pipirig, Bara.

Populaţia aferenta ariei de activitate este de 239.000 locuitori.Compania Judeţeana APA SERV S.A. Neamţ operează serviciul de alimentare cu apa si

canalizare pe doua sisteme zonale si pe zece sisteme locale , respectiv : - Sistemul zonal Alexandru cel Bun – Zăneşti este deservit de doua captări, una de adâncime

situata in comuna Alexandru cel Bun (doua fronturi de captare) si una de suprafaţa (din lacul Batca Doamnei situata in municipiul Piatra Neamţ), alimentând cu apa potabila localităţile : Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Gârcina, Girov, Dochia si Zăneşti.

50

- Sistemul zonal Bodeşti – Dobreni este deservit de o captare de adâncime care alimentează cu apa localităţile Bodeşti si Dobreni.

- Sistemele locale Bicaz, Ştefan cel Mare, Horia, Pipirig sunt deservite de captări proprii.- Sistemele locale Păstrăveni, Săbăoani, Tămăşeni, Bâra si Cordun sunt alimentate cu apa

potabila din aducţiunea Timişeşti aparţinând RAJAC IAŞI , iar sistemul Răuceşti este alimentat din aducţiunea S.C. ACVATERM S.A. Tg. Neamţ.

S.C. ACVASERV S.R.L. Roman Reţeaua de distribuţie stradală din municipiul Roman are o lungime de 106 km şi este inelară.

Numărul total de persoane deservite de serviciul apă potabilă este de 67200 din care 16700 reprezintă populaţia de la case iar 50500 reprezintă populaţia din cadrul asociaţiilor.

Surse de alimentare cu apă- Captare subterană Pildeşti – Simioneşti – front vechi – este situat în zona localităţilor Pildeşti

şi Simioneşti pe malul stâng al râului Moldova, constituit din 66 de puţuri forate la adâncimi cuprinse între 7,40 – 10,40 m şi 7 puţuri (chesoane) săpate la adâncimea de 8,50 m.

- Captare subterană Simioneşti – front nou – este amplasat pe malul stâng al râului Moldova, în dreptul localităţii Simioneşti.

Acest front de captare este constituit din: - dren în lungime de 1040 m şi 1 cheson din beton cu adâncimea de 14 m;- 28 puţuri forate la adâncimi cuprinse între 7,90 – 10 m.

- Aducţiunea Timişeşti- lungime racord – 300 m;- debit preluat = 25 l/s.

Aducţiune şi înmagazinare- Captare subterană Pildeşti – Simioneşti – front vechiAducţiunea - apa pompată din puţurile P1-P29 este refulată într-o conductă de aducţiune în rezervoarele R1 şi

R2;- apa pompată din puţurile P30-P66 şi din chesoane este refulată într-o conductă de aducţiune în

rezervoarele R3 şi R4.Înmagazinarea apei se face în rezervoare din beton armat R1, R2, R3, R4 care au următoarele

caracteristici:- rezervor R1, R2 cu capacitate 2500 mc fiecare, subteran, beton + căptuşeală cărămidă;- rezervor R3, R3 capacitate 5000 mc fiecare, R3 subteran beton + căptuşeală cărămidă, R4

suprateran, beton armat precomprimat.Rezervoarele sunt amplasate pe str. Ştefan cel Mare, în zona autogării.Staţia de repompare Rp1Staţia de repompare, aferentă rezervoarelor R1, R2, R3, R4, este situată pe strada Mihai Viteazul

în zona autogării şi este folosită pentru pomparea apei în reţeaua de distribuţie a oraşului.- Captare subterană Simioneşti – front nouAducţiunea - apa pompată din puţurile P1 – P28 este refulată prin conducta care face legătura între frontul

nou şi rezervorul R5;- apa pompată din dren este refulată în aceeaşi conductă în care refulează şi puţurile P1 - P28 şi

apoi printr-o conductă în rezervorul R5.Înmagazinarea apei se face în rezervorul R5 care are următoarele caracteristici:- capacitate 5000 mc, suprateran, beton armat precomprimat.Rezervorul este amplasat pe str. Alexandru cel Bun în zona parcului zoologic.Staţia de repompare Rp2

51

Staţia de repompare aferentă rezervorului R5, este situată pe strada Alexandru cel Bun în zona Parcului zoologic şi este folosită pentru pomparea apei în reţeaua de distribuţie a oraşului.

Apa preluată din cele două staţii de captare se dezinfectează în cele două staţii de repompare prin clorinare.

Clorinarea se face cu clor lichid, îmbuteliat în recipienţi sub presiune, prin intermediul unui aparat tip ADVANCE 200, cu o capacitate de 4000 g Cl/h.

Instalaţia de distribuţie a apei:Reţeaua de distribuţie stradală din municipiul Roman are o lungime de 106 km şi este inelară.Numărul total de persoane deservite de serviciul apă potabilă este 67200 din care 16700

reprezintă populaţia de la case iar 50500 reprezintă populaţia din cadrul asociaţiilor.Reţeaua de canalizareColectarea şi transportul apelor uzate menajere, industriale şi pluviale se realizează printr-o reţea

de canale colectoare în lungime de 21 km, executate din tuburi de beton.Reţeaua de canalizare are o lungime de 61 km, este construită din tuburi de beton şi are 2953

cămine de racord şi 980 cămine de control/vizitareReţeaua de canalizare dispune de 8 colectoare secundare şi un colector principal care debuşează

în staţia de epurare. Această reţea deserveşte cca. 95% din suprafaţa municipiului, iar apele industriale sunt preluate în proporţie de 45%.

Staţia de epurareStaţia de epurare a municipiului Roman este situată în extremitatea de est a municipiului Roman,

pe malul drept al râului Siret, amonte de confluenţa râului Moldova cu râul Siret.Provenienţa apelor uzate: ape uzate colectate în sistemul de canalizare a municipiului Roman

sunt ape menajere provenite de la locuinţele din municipiu şi ape uzate industriale provenite de la agenţii economici cu activităţi pe raza municipiului Roman.

Tipul epurării: epurare mecano-biologică şi linie de tratare a nămolului cu fermentare anaerobă.Numărul total de persoane deservite de serviciul ape uzate este 64500 din care 14000 reprezintă

populaţia de la case iar 50500 reprezintă populaţia din cadrul asociaţiilor.S.C. ACVATERM S.A. Tg Neamţ are în infrastructură- captarea de apă potabilă Lunca – Vânători- captarea de apă potabilă Preuteşti – Timişeşti- staţia de epurare a apelor uzate, menajere şi industrialeSocietatea deserveşte prin cele două staţii de captare – Lunca Vânători şi Preoteşti următoarele

localităţi: Tîrgu Neamţ cu localităţile componente Humuleşti şi Humuleştii Noi (13811 abonaţi), Răuceşti, Agapia, Vânători Neamţ, Bălţăteşti, Grumăzeşti, Preoteşti, Plaieşu.

2. Prezentarea sistemelor publice de alimentare cu apa si de canalizare

2.1. Sistemele publice de alimentare cu apa

2.1.1.Sistemul public zonal de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in comuna Alexandru cel Bun, municipiul Piatra Neamţ, comunele Dumbrava Roşie, Săvineşti, oraşul Roznov , comunele Zăneşti, Gârcina si Girov, Dochia .

Acest sistem cuprinde:2.1.1.1. Captarea de suprafaţa cu o capacitate de 308 l/s.2.1.1.2. Captarea subterana cu o capacitate de 848 l/s.2.1.1.3. Aducţiuni in lungime de 86 km.2.1.1.4. Staţii de tratare in număr de 3.2.1.1.5. Staţii de pompare in număr de 14. Hidrofoare in număr de 8.

52

2.1.1.6. Rezervoare de înmagazinare in număr de 14, cu o capacitate de 23200 mc.2.1.1.7. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 231 km, cu o vechime cuprinsa intre 10 si 50 ani.2.1.1.8. Branşamente in număr de 14338.

2.1.2. Sistemul public zonal de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Bodeşti si Dobreni: 2.1.2.1. Captare subterane cu o capacitate de 12 l/s. 2.1.2.2. Aducţiuni in lungime de 3,88 km.

2.1.2.3. Staţie de tratare.2.1.2.4. Staţie de pompare.2.1.2.5. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 650 mc.2.1.2.6. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 17,316 km.

2.1.3. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in oraşul Bicaz2.1.3.1. Captarea subterana cu o capacitate de 83,33 l/s.2.1.3.2. Aducţiuni in lungime de 12 km.2.1.3.3. Staţie de tratare – clorinare - ADVANCE.2.1.3.4. Staţii de pompare –nu exista.2.1.3.5. Rezervoare de înmagazinare cu o capacitate de 3500 (2500+500+500) mc.2.1.3.6. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 34 km.

2.1.4. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Ştefan cel Mare:2.1.4.1. Captarea subterana cu o capacitate de 8 l/s.2.1.4.2. Aducţiuni in lungime de 2,754 km.2.1.4.3. Staţie de tratare.2.1.4.4. Staţii de pompare in număr de 2.2.1.4.5. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 300 mc.2.1.4.6. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 16,079 km.

2.1.5. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Pipirig:2.1.5.1. Captarea de suprafaţa.2.1.5.2. Aducţiuni in lungime de 2,557 km.2.1.5.3. Staţie de tratare.2.1.5.4. Staţie de pompare.2.1.5.5. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 550 mc.2.1.5.6. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 8,669 km.

2.1.6. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Răuceşti:2.1.6.1. Aducţiuni in lungime de 0,025 km.2.1.6.2. Staţie de tratare.2.1.6.3. Staţie de pompare.2.1.6.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 600 mc.2.1.6.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 18,066 km.

2.1.7. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Tămăşeni:2.1.7.1. Aducţiuni in lungime de 0,15 km.2.1.7.2. Staţie de tratare.2.1.7.3. Staţie de pompare.2.1.7.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 800 mc.

53

2.1.7.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 12,628 km.

2.1.8. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Săbăoani:2.1.8.1. Aducţiuni in lungime de 1,209 km.2.1.8.2. Staţie de tratare.2.1.8.3. Staţie de pompare.2.1.8.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 900 mc.

2.1.8.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 15,235 km.

2.1.9. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Cordun:2.1.9.1. Aducţiuni in lungime de 7,505 km.2.1.9.2. Staţie de tratare.2.1.9.3. Staţie de pompare.2.1.9.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 450 mc.2.1.9.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 7,238 km.

2.1.10. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Horia:2.1.10.1. Captarea subterana cu o capacitate de 7,36 l/s.2.1.10.2. Staţie de tratare.2.1.10.3. Staţie de pompare.2.1.10.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 400 mc.2.1.10.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 8,607 km.

2.1.11. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Bara:2.1.11.1. Aducţiuni in lungime de 3,485 km.2.1.11.2. Staţie de tratare .2.1.11.3. Staţie de pompare.2.1.11.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 150 mc.2.1.11.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 3,485 km.

2.1.12. Sistemul public de alimentare cu apa care furnizează apa potabila in com. Păstrăveni:2.1.12.1. Aducţiuni in lungime de 0,508 km.2.1.12.2. Staţie de tratare.2.1.12.3. Staţie de pompare .2.1.12.4. Rezervor de înmagazinare cu o capacitate de 450 mc.2.1.12.5. Reţele de transport si distribuţie in lungime de 10,179 km.

2.2. Sistemele publice de canalizare

2.2.1. Sistemul public zonal de canalizare Piatra-Neamţ, Girov, Dumbrava Roşie, Alexandru cel Bun.

2.2.1.1. Reţele de canalizare menajera cu o lungime de 87,616 km.2.2.1.2. Staţie de pompare .2.2.1.3. Staţie de epurare de tip mecano-biologică, cu o capacitate de 650 l/s.2.2.1.4. Colector de evacuare spre emisar.

2.2.2. Sistemul public de canalizare Bicaz2.2.2.1. Reţele de canalizare menajera cu o lungime de 15 km.

54

2.2.2.2. Staţie de pompare-nu exista .2.2.2.3. Staţie de epurare de tip mecano-biologică, cu o capacitate de 75 l/s.2.2.2.4. Colector de evacuare spre emisar (canal colector).

2.2.3. Sistemul public de canalizare Roznov.2.2.3.1. Reţele de canalizare menajera cu o lungime de 5,5 km.2.2.3.2. Staţie de epurare de tip mecano-biologică cu o capacitate de 25 l/s.2.2.3.3. Colector de evacuare spre emisar.

2.2.4. Sistemul public de canalizare Săvineşti.2.2.4.1. Reţele de canalizare menajera cu o lungime de 7,5 km.

2.2.5. Sistemul public de canalizare Alexandru cel Bun.2.2.5.1. Reţele de canalizare menajera cu o lungime de 1,335 km.2.2.5.2. Fosa septica cu o capacitate de 255 mc, care se vidanjează periodic in sistemul

zonal de la punctul 2.2.1.

Lungimea reţelei de apă este 62800 m.Lungimea reţelei de canalizare este de 24000 iar populaţia deservită este de 8300 abonaţi.

Infrastructura sistemului de distribuţie a energiei electrice in judeţul Neamţ:

Linii electrice de distribuţieNr.crt Tensiunea LEA(km) LES(km) TOTAL(km)

1 110 399.728 - 399.7282 20 1866.063 184.859 2050.9223 10 2.308 42.090 44.3984 6 8.485 148.539 157.0245 j.t 3505.751 634.078 4139.8296 branşamente 3957.705

Staţii de transformare

Nr. crt

Nr. statii 110 Trafo (buc.)

1 20 44

PA + PTNr. crt U (Kv) Nr.

trafoNr. posturi

PTCZ PTA PTM PTS PTsol PA1 20/04 1301 258 936 9 10 12 42 10/0.4 88 71 1 3 1 0 03 6/0.4 116 61 4 7 1 1 134 Alte U 21 0 21 0 0 0 0

TOTAL 1526 390 962 19 12 13 17

1. Staţia 110/20 Kv P.Teiului55

2. Staţia 110/20 Kv Dodeni3. Staţia 110/6 Kv Ciment4. Staţia 110/6 Kv Taşca5. Staţia 110/20/6 Kv Cariera6. Staţia 110/20/6 Kv Sarata7. Staţia 110/20 Kv Piatra Neamţ Gara8. Staţia 110/20/10 Kv P.Neamţ Centru9. Staţia 110/20/6 Kv Ciritei10. Staţia 110/20Kv PAL11. Staţia 110/20 Kv Izvoare12. Staţia 110/6 Kv Săvineşti13. Staţia 110/20 Kv Roznov14. Staţia 110/20 Kv Tîrgu Neamţ15. Staţia 110/20 Kv Tupilaţi16. Staţia 110/20/6 Kv Roman Laminor17. Staţia 110/20/6 Kv Roman Oraş18. Staţia 110/6 Kv IMR19. Staţia 110/20 Kv Roman Vest20. Staţia 110/20 Kv Roman Sud

Infrastructura sistemului de distribuţie a gazelor in judeţul Neamţ:

Infrastructura sistemului de distribuţia gazelor naturale cuprinde SRM-uri, conducte şi branşamente, PR în următoarele localităţi din judeţul Neamţ: Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Săvineşti, Podoleni, Tazlău, Alexandru cel Bun (Bistriţa, Viişoara, Bisericani), Stejaru, Taşca, Neagra, Ticos-Floarea, Dulceşti, Humuleşti.

Mai există o serie de consumatori racordaţi direct din SNTGN prin SR la consumator, în localităţi unde nu este distribuţie şi câteva cu distribuţie astfel:

Denumirea LocalitateaS.C. Matinal Prodcom – Hanul Ancuţei TupilaţiS.C. Suinprod S.A. km 336 RomanElerom SA Roman RomanMotel Trifeşti TrifeştiCondor DulceştiTănase Lorisim DulceştiStaţiunea de Cercetări SecuieniAntrepriza de Drumuri şi Poduri Iaşi TimişeştiElectronus HumuleştiMirofor HumuleştiKober SRL Vaduri şi TurtureştiRalea Companz VaduriProdprosper D-va RoşieTLSIT Alexandru cel Bun

Acţiunea de evacuare în judeţul Neamţ este planificată a se realiza în următoarele modalităţi şi situaţii:

56

- autoevacuarea – în cazul producerii unor dezastre cu efecte rapide, când populaţia este alarmată şi se deplasează, în mod organizat, spre anumite locuri de refugiu în care este ferită de efectele distrugătoare ale acestora (acţiunea se poate derula şi spontan însă, pe parcurs, ea poate şi trebuie gestionată de către C.L.S.U. şi organele de pază şi ordine). Desfăşurarea acestei acţiuni impune intervenţia S.V.S.U. şi Poliţiei ale Primăriei pentru evitarea confuziei, panicii, aglomeraţiei şi blocajelor pe căile de comunicaţii, precum şi a dezordinii şi a actelor antisociale;

- evacuarea populaţiei sinistrate – în cazul în care unele categorii de persoane au fost izolate ori sunt afectate de unele situaţii de dezastre şi nu mai pot reveni în localităţile sau locuinţele proprii o perioadă de timp;

- evacuarea planificată şi organizată – conform prezentului Plan de evacuare, potrivit precizărilor C.L.S.U şi a specialiştilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.

Evacuarea poate fi efectuată, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă şi de gradul de asigurare cu mijloace de transport, astfel:

- parţial sau total (din una sau mai multe localităţi sau din anumite zone ale localităţii; - simultan sau succesiv (funcţie de urmările dezastrului sau a posibilităţilor de transport)Evacuarea va fi efectuată în:- Varianta I - de regulă locaţiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri (şcoli, cămine culturale,

hoteluri, moteluri, popasuri, cazărmi etc.) deoarece acestea asigură un minim de confort şi utilităţi necesare unui trai decent şi prevenirea îmbolnăvirilor şi epidemiilor. Acestea pot funcţiona o perioadă mai lungă de timp, până la înlăturarea pericolului şi în orice anotimp.

- Varianta II - dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate sunt în zona de dezastru, se stabilesc zone în afara localităţilor, pe înălţimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se înfiinţează tabere. Acestea nu pot funcţiona mult timp, fiind o măsură provizorie şi care funcţionează numai pe timp favorabil.

Se evacuează:- personalul Primăriei şi unele instituţii publice sau operatori economici importanţi, cu membrii

de familie care nu sunt încadraţi în muncă şi bunurile materiale necesare continuării activităţii acestora;

- copiii, bătrânii şi bolnavii, precum şi alte categorii de cetăţeni care nu pot participa la acţiuni de salvare sau în sprijinul acestora;

- populaţia disponibilă;- colectivităţi de animale care pot fi în pericol;- bunuri materiale din patrimoniul cultural naţional, documente arhivistice, tehnice, utilaje

unicat etc.;- instituţii publice şi operatori economici propuşi de autorităţile de specialitate ale

administraţiei publice centrale şi locale, care îşi pot desfăşura activitatea în alte locaţii;- depozite de produse alimentare, industriale, petroliere, farmaceutice şi cerealiere;- diferite materiale importanteÎn principiu, numărul populaţiei evacuate este de:- 60 % - prin autoevacuare;- 30 –35 % - evacuare odată cu operatorii economici (salariaţi şi familiile acestora);- 5 – 10 % - populaţie care nu au mijloace sau posibilităţi de autoevacuareLocurile de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă sunt specificate în anexa 11.

SECŢIUNEA 8 - Specific regional/local

57

Judeţul Neamţ nu este supus influenţelor sau riscurilor trasfrontaliere.

CAPITOLUL IIIAnaliza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

SECŢIUNEA 1 - Analiza riscurilor naturale

I. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASEa) Inundaţiile

Teritoriul judeţului Neamţ aparţine în proporţii aproximativ egale sectorului cu climă de munte (partea de vest) şi celui cu climă continentală - ţinutul climei de dealuri, districtul Subcarpaţilor estici şi parţial Podişului Central Moldovenesc (jumătatea de est).

Cantităţile medii anuale de precipitaţii cresc gradat de la est către vest, de la 550 mm în est, la peste 1000 mm în vest. Zona montană şi subcarpatică cu altitudini mai mari, primesc anual între 800 şi 1050 mm, sectorul de podiş între 600 şi 800 mm (Piatra Neamţ - 649 mm, Târgu Neamţ - 672 mm) iar pe văile largi ale Bistriţei, Moldovei şi Siretului între 550 şi 600 mm (Roman - 529 mm).

Cantităţile medii în luna iulie variază pe mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului între 90 şi 140 mm, iar în valea râului Siret scad până la 70 mm. Seceta este un fenomen deseori întâlnit în timpul verii. Cantităţile medii ale lunii ianuarie se încadrează între 30 şi 70 mm, iar în zona montană 80 mm.

Stratul de zăpadă se menţine între 100 şi 160 de zile pe culmile mai înalte, 70-100 zile în Subcarpaţi iar la podiş şi văile largi 60 - 80 zile. Grosimea acestuia variază de la 80 -110 cm la munte, la 25 - 40 cm în restul judeţului.

Vânturile predominante sunt cele din V şi NV şi sunt mai puternice în zona vestică a judeţului (media este 10 m/s în V şi 4 m/s în E).

Temperatura medie anuala este în partea de E de cca. 8,5° C, iar pe culmile muntelui Ceahlău de 2° C. Temperatura medie a lunii iulie este de 20° C în E şi 8° C în Ceahlău şi Hăşmaş. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3° C în E şi - 8° C în zona montană vestică.

Reţeaua hidrografică a judeţului Neamţ este colectată, în cea mai mare parte, de râul Siret, cu afluenţii săi de ordinul I, Moldova şi Bistriţa şi în mică măsură de afluentul sau de ordinul II Tazlău din bazinul râului Trotuş. Densitatea reţelei hidrografice variază de la 0,3 %o la 1,1 %o , valorile extreme înregistrându-se pe zone restrânse din regiunea înaltă a bazinului râului Bistricioara (0,9 - 1.1 %o) şi din zonele joase. depresionare (0,3 - 0,5 %o). în restul teritoriului predomină densitatea medie ( 0,5 - 0,7 %o).

Scurgerea medie multianuală specifică de apă variază între 10 l/s/km2 în zona înaltă a munţilor Hăşmaş şi Tarcău şi cca. 2 l/s/km2 într-o zonă restrânsă din podişul Bârladului. Majoritatea teritoriului se încadrează în limitele de 2 - 5 l/s/km2. În cursul anului volumul maxim scurs se produce în lunile aprilie şi mai iar cel minim în luna ianuarie.

Principalele cursuri de apă care străbat judeţul sunt Siret, Moldova şi Bistriţa.Datorită climatului specific, teritoriul judeţului este afectat frecvent de inundaţii iar ca o

particularitate se evidenţiază fenomenul de zăpor de pe râul Bistriţa, pe tronsonul lac Izvoru Muntelui - limită judeţ (cu Suceava). Numai în ultimii 30 de ani s-au produs inundaţii catastrofale în anii 1970, 1975, 1991 (1995 şi 2003 datorită fenomenului de zăpor) şi o serie de inundaţii de amploare mai mică, restrânse ca arie, dar care au produs pagube importante.

S-au înregistrat 11 victime omeneşti, din care 5 în anul 1991, 2 în anul 1998 şi 3 în anul 2003. Au fost inundate case, anexe gospodăreşti, obiective social-economice, căi de comunicaţie, terenuri agricole şi s-au înregistrat mortalităţi la animale.

Zonele cele mai expuse inundaţiilor, în ordinea frecvenţei producerii acestora, sunt:

58

comuna Piatra Şoimului, pe pâraiele Calu şi lapa, comuna Girov şi oraşul Roznov pe r. Cracău, comuna Borleşti pe pr. Nechit, comuna Hangu pe pr. Hangu şi Audia, comuna Bicazu Ardelean pe pârâul Jidan şi Bistra, Bicaz Chei pe pârâul Ivăneş, comuna Grinţieş şi comunele Borca, Farcaşa şi Poiana Teiului pe râul Bistriţa, datorită fenomenului de zăpor.

Caracteristica judeţului Neamţ, în special în zona de munte, este producerea de precipitaţii abundente în intervale de timp scurte care au un timp mic de concentrare din cauza pantei mari a versanţilor dar şi a tăierilor masive din fondul forestier.

Inundaţiile sunt în multe cazuri amplificate de activităţi umane ca: depozitarea de materiale şi deşeuri pe maluri care sunt antrenate la ape mari şi produc blocaje în special la traversări, reducerea secţiunii de scurgere prin executarea de lucrări de traversare, executarea de construcţii neautorizate în zonele inundabile ale cursurilor de apă, în mod special împrejmuiri şi anexe gospodăreşti.

Toate comunele din judeţ pot fi afectate mai mult sau mai puţin de inundaţii, cu excepţia comunei Săbăoani. Acest tip de risc poate afecta în judeţ, cu aproximaţie, următoarele obiective din mediul rural:

4478 gospodării individuale; 97 societăţi comerciale sau instituţii publice; 9049 Ha terenuri agricole; 232 Km de drumuri; 25 de poduri sau podeţe.

Deoarece nu sunt întocmite studii de către societăţi specializate privind pericolul producerii inundaţiilor la fiecare localitate (cu excepţia comunelor Borca, Farcaşa, Poiana Teiului), Comitetul judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât culegerea datelor privitoare la acest fenomen de la comitetele locale din judeţ pe baza istoricului, documentaţiile fiind aprobate în şedinţele consiliilor locale şi sau întocmit planurile de apărare împotriva inundaţiilor pentru toate localităţile.

Statisticile demonstrează că din ce în ce mai mulţi oameni sunt afectaţi de dezastre hidrometeorologice. Pentru a preveni dezastrele, trebuie analizate riscurile şi vulnerabilitatea, trebuie luate măsuri structurale şi nestructurale.

Inundaţiile reprezintă cel mai frecvent tip de dezastru natural. Urmează valurile de căldură şi secetele cu efecte nu mai puţin dezastruoase.

Precipitaţiile atmosferice abundente înregistrate în ultima perioadă au drept cauze imediate instabilitatea atmosferică accentuată determinată de succesiunea unor frecvente furtuni atmosferice.

În ultimii doi ani circulaţia aerului s-a modificat treptat, poziţia curenţilor determinanţi deplasându-se spre sud astfel încât Europa centrală şi România a putut fi afectată de precipitaţii importante care au depăşit de 3-4 ori valorile obişnuite, în majoritatea zonelor României.

Frecvenţa de producere a inundaţiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită în principal schimbărilor climatice şi reducerii capacităţii de transport a albiilor prin dezvoltarea în general a localităţilor în albia majoră a cursurilor de apă.

Instabilitatea atmosferică instalată în partea a doua a anului şi caracterul torenţial al ploilor s-au manifestat prin cantităţi mari de ploaie concentrate în 24 de ore, care în anumite zone au depăşit 100,0 l/mp. Aceste precipitaţii au condus la creşteri importante de nivel al apelor pe unele sectoare izolate de râu, ariile cele mai afectate fiind situate în zona de formare a scurgerii din bazinele râurilor Bistriţa, Bicaz, Cuejdiu, Bistricioara, Cracău, Hangu, Tarcău, Dămuc şi Oanţu.

Anul 2005 reprezintă unul din punctele de reper pentru intensitatea inundaţiilor produse în judeţ ca urmare a volumului mare de precipitaţii, fiind anul în care s-au depăşit cotele de apărare la cele mai multe staţii hidrometrice, respectiv la 14 staţii hidro din cele 30 de staţii cu urmărire zilnică a evoluţiei cotelor apelor, din 1970 până în prezent. Inundaţiile produse în perioada iulie-august 2005 s-au manifestat şi pe multe râuri necontrolate hidrometric, o serie de torenţi fiind activaţi de ploi,

59

înregistrându-se scurgeri importante de pe versanţi. Intensitatea acestora s-a amplificat şi datorită influenţei omului asupra unor elemente de mediu: defrişări, neamenajarea torenţilor, neîntreţinerea rigolelor de scurgere, existenţa unor lucrări proiectate şi construite necorespunzător.

În anul 2008 s-au înregistrat cele mai mari pagube ca urmare a inundaţilor produse de revărsarea râului Siret din cauza cedării lucrărilor de apărare ca urmare a debitelor crescute acumulate în bazinul superior al acestuia.

Maximul istoric pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu, s-a înregistrat în data de 28.07.2008 ora 15.00 – 16.00, H = 775 cm ( 225 cm peste CP), Q = 1875 mc/s.

În data de 30.07.2008, ora 24.00, nivelul pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu a scăzut sub cota de pericol, în data de 31.07.2008 ora 6.00, nivelul a scăzut sub cota de inundaţie şi atenţie.

Tranzitarea viiturii pe râul Siret în secţiunea Nicolae Bălcescu de la atingerea cotei de atenţie până la ieşirea de sub cota de atenţie a durat 131 de ore.

Zone cu risc la inundaţii determinate ca urmare a istoricului

Nr. crt.

Comuna (localităţi

aparţinătoare)Cursul de apă

Cauzele producerii

inundaţiilor

1. Doljeşti

sat Rotunda r. Siret revărsare

sat Buruieneşti r. Siret revărsare sat Doljeşti r. Siret revărsare2. Sagna sat Sagna pr. Vulpăşeşti pr. Săgniţa pr. Dafinoaia 3. Gâdinţi sat Gâdinţi r. Siret pr. Pietros 4. Horia sat Horia r. Moldova eroziune mal sat Cotu Vameş r. Siret eroziune mal5. Ion Creangă sat Ion Creangă r. Siret revărsare sat Recea r. Siret revărsare6. Secuieni -sat Secuieni pr. Sârbilor revărsare

pr. Valea Neagră

-sat Başta r. Siret revărsare7. Icuşeşti -sat Icuşeşti r. Siret eroziune mal pr. Tabăra

Nr. crt.



Cauzele producerii

inundaţiilor

pr. Glodeni 8. Bâra -sat Bâra pr. Albuia revărsare/băltiri -sat Nistria pr. Nistria revărsare/băltiri -sat Rediu pr. Rediu revărsare/băltiri9. Brusturi -sat Târzia pr. Târzia revărsare -sat Poiana pr. Culeşa revărsare

10. Drăgăneşti -sat Drăgăneşti pr. Râşca revărsare -sat Şoimăreşti r. Moldova revărsare -sat Rîşca pr. Rîşca

11. Răuceşti -sat Răuceşti pr. Sărata revărsare r. Moldova revărsare -sat Săveşti pr. Râşca revărsare -sat Oglinzi pr. Sărata revărsare

12. Timişeşti -sat Timişeşti r. Moldova revărsare -sat Preoteşti r. Moldova revărsare -sat Dumbrava r. Ozana revărsare

13. Urecheni -sat Urecheni pr. Topoliţa revărsare/băltiri -sat Julfeni pr. Topoliţa revărsare/băltiri -sat Ingăreşti pr. Topoliţa revărsare/băltiri

14 Tupilaţi

60

Nr. crt.



Cauzele producerii

inundaţiilor

-sat Tupilaţi r. Moldova revărsare pr. Valea Albă -sat Arămoaia pr. Valea Albă -sat Totoieşti pr. Valea Albă

15. Văleni -sat Moreni pr. Şarpelui -sat Moreni pr. Fântâniţa -sat Munteni r. Moldova

16. Cordun -sat Cordun r. Moldova revărsare pr. Ciurlac revărsare

17. Pipirig -sat Piţiligeni r. Ozana torenţi pr. Dobreanu r. Ozana torent

18. Vînători Neamţ

-sat Vînători Neamţ r. Ozana

-sat Nemţişor pr. Nemţişor pr. Cacovea

19. Târgu Neamţ r. Ozana

-sat Blebea r. Ozana revărsare pr. Scobai pr. Ungureni -sat Humuleşti r. Ozana revărsare

20. Grumăzeşti -sat Grumăzeşti pr. Temnic

pr. Valea Alunişului revărsare

pr. Floroiu revărsare -sat Topoliţa pr. Topoliţa -sat Netezi pr. Netezi revărsare

21. Petricani -sat Petricani pr.Topoliţa revărsare -sat Ţolici pr.Ţolici revărsare -sat Tîrpeşti pr.Topoliţa

pr. Curechiştea

Nr. crt.



Cauzele producerii

inundaţiilor

22. Păstrăveni -sat Păstrăveni pr. Topoliţa revărsarea -sat Rădeni pr. Rădeanca revărsare

23. Războieni

-sat Răzb. de Jos pr. Văduţu Cornea

-sat Borşeni pr. Valea Albă pr. Ruginosu

24. Făurei

-sat Făurei pr. Valea Neagră revărsare

25. Trifeşti

-sat Trifeşti pr. Valea Neagră revărsare

-sat Miron Costin pr. Româneşti 26. Moldoveni -sat Moldoveni pr. Sîrbilor - scurg. vers.

27. Bahna -sat Bahna pr. Turbata rev./scurg. ver.

28. Borca -sat Borca r. Bistriţa pr. Borca revărsare -sat Mădei r. Bistriţa revărsare torent Runc

-sat Sabasa pr. Sabasa + torenţi revărsare

-sat Soci r. Bistriţa revărsare pr. Tărâţă -sat Pârâul Cârjei r. Bistriţa revărsare

29. Farcaşa -sat Farcaşa r. Bistriţa pr. Farcaşa revărsare -sat Frumosu r. Bistriţa revărsare -sat Stejaru r. Bistriţa revărsare -sat Buşmei r. Bistriţa revărsare pr. Buşmei -sat Popeşti r. Bistriţa

30. Poiana Teiului

-sat Poiana Teiului r. Bistriţa revărsare

-sat Săvineşti r. Bistriţa revărsare

61

Nr. crt.



Cauzele producerii

inundaţiilor

-sat Galu r. Bistriţa revărsare -sat Ruseni r. Bistriţa revărsare -sat Dreptu r. Bistriţa revărsare -sat Topoliceni r. Bistriţa revărsare

31. Hangu -sat Hangu pr. Hangu revărsare pr. Audia revărsare pr. Sasu -sat Boboteni pr. Hangu revărsare

32. Bicaz

-oraş Bicaz r. Bistriţa revărsare

-sat Izvoru Alb pr. Izvoru Alb revărsare

-sat Potoci pr. Potoci revărsare

-sat Izv. Muntelui pr. Izv. Muntelui revărsare

33. Pângăraţi

sat Pângărăcior pr. Pângărăcior revărsare

34. Alexandru cel Bun

-sat Viişoara r. Bistriţa revărsare

-sat Vădurele pr. Secu Vaduri

-sat Bistriţa pr. Valea Mare

35. Piatra Neamţ pr. Doamna

cartier Mărăţei pr. Potocina revărsare

pr. Bisericii+Turc revărsare

pr. Borzoghean

36. Dumbrava Roşie -sat Brăşăuţi r. Bistriţa revărsare -sat Cut r. Bistriţa revărsare

37. Piatra Şoimului

-sat Piatra Şoimului pr. Iapa rev./scurg. ver.

pr. Calu rev./scurg. ver. -sat Poieni pr. Calu rev./scurg. ver.

-sat Luminiş pr. Iapa rev./scurg. ver. -sat Neguleşti pr. Iapa revărsare

38. Zăneşti -sat Zăneşti r. Bistriţa revărsare

39. Roznov -oraş Roznov r. Bistriţa revărsare

-sat Slobozia r. Cracău revărsare

-sat Chintinici r. Bistriţa revărsare40. Borleşti

-sat Borleşti pr. Nechit rev./scurg. ver.

-sat Nechit pr. Nechit revărsare -sat Ruseni pr. Nechit rev./scurg. ver. pr. Măstacăn rev./scurg. ver. -sat Mastacăn pr. Mastacăn rev./scurg. ver.

41. Podoleni

-sat Podoleni pr. Cîlneş revărsare

pr. Celacu (Colacu) revărsare

-sat Negriteşti pr. Verdele 42. Rediu -sat Rediu torenţi

- sat Beţeşti pr. Jreghe+ torenţi

43. Costişa -sat Mănoaia r. Bistriţa revărsare -cătun La Vlădeni r. Bistriţa revărsare

44. Grinţieş

-sat Bradu r. Bistricioara, pr. Brad revărsare

-sat Poiana r. Bistricioara revărsare -sat Grinţieş pr. Grinţieş revărsare

45. Bicaz Chei

-sat Bicaz Chei r. Bicaz revărsare

pr. Ivaneş

-sat Ivaneş pr. Dămuc revărsare

46. Bicazu Ardelean

-sat Bicazu Ardelean

pr. Jidan (Capra)

-sat Ticoş pr. Obreja

-sat Telec (Pr.Caprei)

pr. Jidan (Capra) revărsare

47. Taşca -sat Taşca r. Bicaz revărsare

62

-sat Secu pr. Secu revărsare -sat Neagra pr. Neagra revărsare

63

-sat Ticoş-Floarea pr. Ticoş revărsare pr. Cîrlig revărsare

64

48. Negreşti - sat Negreşti pr. Horaiţa revărsare - sat Poiana pr. Horaiţa revărsare

49. Dobreni

-sat Dobreni pr. Almaş revărsare

pr. Horaiţa 50. Girov -sat Girov r. Cracău revărsare pr. Zahorna pr. Bahna -sat Căciuleşti r. Cracău revărsare -sat Boţeşti r. Cracău revărsare -sat Verseşti r. Cracău revărsare pr. Zahorna sat Conţeşti pr. Zahorna -sat Dăneşti r. Cracău

51. Ştefan cel Mare

-sat Ştefan cel Mare pr. Bahna revărsare

52. Mărgineni -sat Hoiseşti pr. Verdele revărsare

53. Români -sat Siliştea pr. Şarpele

54. Cândeşti -sat Cândeşti pr. Dragova rev./scurg. ver. -sat Vădurele pr. Dragova rev./scurg. ver.

55. Oniceni -sat Oniceni r. Bîrlad

56. Bozieni -sat Cuci pr. Bozianca -sat Crăieşti pr. Rîş

57. Tazlău

-sat Tazlău r. Tazlău revărsare

Zonele cele mai critice din punct de vedere al posibilităţii producerii de inundaţii:Nr.crt.

Cursulde apă Zone de risc la inundaţii Nr.

crt.Cursulde apă Zone de risc la inundaţii

1 SIRET mal stâng – sat Rotunda, com. Doljeşti 29 BISTRICIOARA mal stâng – aval confl. pr.Grinţieş, sat Grinţieş, com. Grinţieş

2 SIRET mal stâng – sat Buruieneşti, com. Doljeşti 30 BICAZ mal stâng – zona pod DJ 127A, sat

B.Chei, com. BicazChei

3 SIRET mal stâng – sat Recea, com. I.Creangă 31 BICAZ mal drept – confl. cu pr.Ticoş, sat Ticoş, com. Taşca

4 SÎRBI sat Secuieni, com. Secuieni 32 IVANEŞ ambele maluri – sat Ivaneş, com. Bicaz Chei

5 MOLDOVA mal drept – sat Munteni, com Văleni 33 JIDAN ambele maluri – sat Telec, Bicazu Ardelean

6 MOLDOVA mal drept – sat Corhana, com. Dulceşti 34 JIDAN ambele maluri – sat Bicazu Ardelean, com. Bicazu Ardelean

7 MOLDOVA mal drept – sat Roşiori, com. Dulceşti 35 PÎNGĂRĂCIOR ambele maluri – sat Pîngărăcior, com. Pîngăraţi

8 TÎRZIA sat Orţăşti, com Drăgăneşti 36 CALU mal drept – sat Poieni, com. Piatra Şoimului

9 CULEŞA sat Drăgăneşti, com. Drăgăneşti 37 CALU ambele maluri – zona primărie, sat P.Şoimului, com. P.Şoimului

10 RÎŞCA mal stâng – sat Rîşca, com. Drăgăneşti 38 IAPA mal drept – zona târg, sat Chintinici, oraş Roznov

11 OZANA (NEAMŢ) sat Piţiligeni, com. Pipirig 39 NECHIT mal stâng – amonte pod DC 118, sat

Ruseni, com. Borleşti

12 OZANA (NEAMŢ)

mal stâng – sat Lunca, com Vânători Neamţ 40 CRACĂU mal drept – sat Bodeşti, com. Bodeşti

13 OZANA (NEAMŢ)

mal drept – zona aval pod DN 15B, sat Vânători Neamţ 41 CRACĂU mal drept – sat Boţeşti, com. Girov

14 OZANA (NEAMŢ)

mal drept – sat Dumbrava, com. Timişeşti 42 CRACĂU ambele maluri – sat Slobozia, oraş

Roznov

15 TOPOLIŢA ambele maluri – sat Petricani, com. Petricani Curs de apă Zone afectate din infiltraţii (zăpor)

65

16 BISTRIŢA mal stâng – aval pod DN 15, sat Lunca, com. Borca 43 BISTRIŢA mal drept - sat Frumosu, zona pod

Frumosu, com. Farcaşa

17 - torenţi zona mal drept – sat Soci, com. Borca (t.Leonte + t.Tărâţă) 44 BISTRIŢA mal stâng – sat P.Teiului, zona Poiana

Răchiţii, com. P.Teiului

18 BISTRIŢA mal drept – zona cart. Capşa, or. Bicaz 45 BISTRIŢA mal drept – sat Topoliceni zona am. şant. ACH, com. P.Teiului

19 BISTRIŢA mal stâng – zona Lunca Tarcăului, sat Straja, com. Tarcău Curs de apă Zone afectate (fenomenul de zăpor)

20 BISTRIŢA mal stâng – sat Straja, com. Tarcău 46 BISTRIŢA mal drept – zona sat Stejaru, com. Farcaşa

21 - torenţi zona mal stâng – sat Straja (t.Iruga) 47 BISTRIŢA mal stâng – amonte pod Vadu Rău, sat Frumosu, com. Farcaşa

22 BISTRIŢA mal drept – aval pod CFR, sat Viişoara, com. Alex.cel Bun 48 BISTRIŢA mal drept – zona pod Frumosu, sat

Frumosu, com. Farcaşa

23 BISTRIŢA mal stâng – zona groapa de gunoi, mun. P.Neamţ 49 BISTRIŢA mal drept – zona punte Dreptu, sat

Dreptu, com. Farcaşa

24 BISTRIŢA mal stâng – sat Cut, com. Dumbrava Roşie 50 BISTRIŢA mal stâng – sat Galu, com. P.Teiului

25 BISTRIŢA mal stâng – zona Brăşăuţi, com Dumbrava Roşie 51 BISTRIŢA mal drept – sat Ruseni, com. Poiana

Teiului

26 BISTRIŢA mal stâng – amonte confl. cu r.Cracău, oraş Roznov 52 BISTRIŢA mal drept – zona şantier ACH, sat

Topoliceni, com. P.Teiului 27 BISTRIŢA mal stâng – sat Zăneşti, com. Zăneşti 53 BISTRIŢA mal drept sat Topoliceni, com. P.Teiului

28 BISTRIŢA mal stâng – sat Mănoaia, com. Costişa 54 BISTRIŢA mal stâng – zona colonie ACH, sat Topoliceni, com. P.Teiului

STAREA TEHNICĂ a lucrărilor din administrarea S.G.A. Neamţ

Nr.Crt. Denumirea lucrării Capacitate Starea tehnică a lucrării Cauza

deteriorărilorLucrări de remediere

necesare Obs.

1 Apărare mal drept râu Moldova la Tupilaţi 1,3 km

- lucrarea este în stare tehnică bună. În anumite zone este afectat masivul de anrocamente.

Variaţii de niveluri şi debite

Igienizarea digului si completări la masiv cu elemente din beton tip fluture.

Lucrăricuprinse în PGA 2009

2 Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni 4,4 km

- Lucrarea este bunădin punct de vedere tehnic. Masivul de anrocamente a fost afuiat în zone izolate pe o lungime totală de 50 m.

Variaţiile de niveluri şi debite

Igienizare dig - completare masiv cu elemente din beton tip fluture- Montare bariere- Borne hectometrice

Lucrări cuprinse în PGA 2009

3 Regularizare albie râu Moldova la Boteşti 2,8 km Este distrus masivul de

anrocamente .viiturile din 2005 şi 2006

- completări lamasiv cu saci din geotextil umpluţi cu balast pe saltea de fascine

Lucrări cuprinse în PGA 2009 – apărare de mal pe 100 m lungime

4 Regularizare albie râu Ozana la Tg.Neamţ 9,6 km

Coronament dig tasatpe 500 m circulaţie pe dig - igienizare lucrare

- completare coronament dig


5 Amenajare albie râu Tazlău la Tazlău 3,2 km Este afectat digul viiturile din

2005 şi 2006completări la corpul digului

Lucrări cuprinse în PGA 2009SPF înaintat pt continuarea lucrărilor de investiţii

6 Îndiguire albie râu Bicaz la Taşca 1,5 km

Lucrarea este în stare bună de funcţionare - - -

7 Dig Roman Răchiteni 16,7 m

La viiturile din anul 2008 au fost executate 9 breşe în dig, care au fost refăcute prin lucrări de investiţiiExistă o eroziune de mal pe 160 m în zona E4

viiturile din 2008

- apărare de malvegetativă în zona eroziunii igienizare dig


8 Apărare IC Sagna 2,6 km Lucrarea este în stare bună de - - -

66



necesare Obs.

împotriva inundaţiilor râului Siret

funcţionare.Breşele apărute ca urmare a viiturilor din 2008 au fost refăcute prin lucrări de investiţii

9Amenajare albie râu Siret şi Moldova la Roman

9,8 km Pe r. Siret – a fost afectat digul aval de podul de la Gâdinţi

viiturile din ultimii ani

- prin lucrări deinvestiţii a fost completat digul şi s-a executat o apărare de mal din saci geotextil pe 143 m

Prin PGA 2009 se va executa o apărare de mal din saci geotextil pe saltea de fascine pe 300 m.

10 Dig remuu Valea Neagră 5,8 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - - -

11 Regularizare albie pr. Schit la Ceahlău 4,7 km

Lucrarea este în stare bună de funcţionare - Regularizare albie în zona

lucrării pe 0,8 km lungime


12 Regularizare r. Ozana şi afluenţi la Tg.Neamţ 6,2 km Torenţii 2, 3,4,5 sunt colmataţi viiturile din

ultimii ani- decolmataretorenţi 2, 3 , 4 şi 5


13 Regularizare pr. Farcaşa la Farcaşa 1,5 km

Zidul de sprijin este în pericol de a fi răsturnat datorită eroziunilor la fundaţie

-

- saltea de gabioane în faţa zidului de sprijin- completări cu beton la zidul de sprijin

Lucrăricuprinse în PGA 2009.

14 Deviere albie r. Bicaz la Bicaz 1,5 km

Lucrarea este în stare bună de funcţionareÎn albia r. Bicaz în zona lucrări s-a dezvoltat vegetaţie lemnoasă

- Defrişarea vegetaţiei din albie


15 Regularizare albie pr. Hamzoaia la Taşca 0,9 km Lucrarea are radierul şi zidurile

de sprijin parţial afectateviiturile din ultimii ani Refacerea lucrării Este propusă

lucrare de investiţii

16 Regularizare albie pr. Taşca la Taşca 0,6 km Este afectat radierul lucrării viiturile din

ultimii ani Refacerea lucrării Este propusă lucrare de investiţii

17 Regularizare pr. Izvor la Taşca 0,7 km Lucrarea este în stare bună - - -

18Regularizare pr. Chisirig la Bicazu Ardelean

1,1 km Lucrarea este în stare bună - - -

19 Regularizare albie r. Siret la Tămăşeni 0,7 km Este afectată lucrarea de apărare

de mal pe o lungime de 120 mviiturile din ultimii ani Refacerea lucrării Propusă lucrare de

investiţii

20 Regularizare albie r. Siret la Rotunda 1,2 km Lucrare afectată pe cca. 400 m viiturile din

ultimii ani Refacerea lucrării Propusă lucrare de investiţii

21 Consolidare mal r. Siret la Tămăşeni 0,2 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - - -

22

Consolidare mal drept pentru mărirea siguranţei în exploatare a digului Roman Răchiteni

2,6 km Este distrusă apărarea de mal pe o lungime de 635 m

viiturile din 2008 - refacerea lucrării afectate

Este în curs de elaborare SPF pentru refacerea lucrărilor

23

Consolidare mal r. Siret în zona loc. Rotunda, Buruieneşti, Sagna Gâdinţi, Ion Creangă

5 km Lucrarea este afectată pe o lungime de 1100 m - Refacerea lucrării afectate

Este în curs de elaborare SPF pentru refacerea lucrărilor

24Apărare mal r. Siret în zona Başta - Moldoveni

1,5 km Lucrarea este colmatată viiturile din ultimii ani - -

25 Regularizare albie r. Cuejdiu la P.Neamţ 4,2 km Lucrarea va fi refăcută prin

lucrări de investiţii - -igienizare în zona municipiului

În PGA 2009 sunt cuprinse lucrări de decolmatare şi igienizare

26Consolidare mal r. Cracău în zona Căciuleşti - Girov

2,3 km Lucrarea este în stare bună de funcţionare - - -

27Regularizare pr. Cărbunoasa la P.Neamţ


28 Regularizare pr. Secu la Taşca 1,6 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - - -

29 Regularizare pr. Vinului la Borsec 0,2 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - -Lucrarea a fost refăcută în anii 2002 şi 2003

30 Baraj acumulare Piatra 0,055 Lucrarea este în stare bună de - - -

67



necesare Obs.

Roşie pe r. Bicaz la Lacu Roşu mil mc funcţionare

Acumularea este colmatată 50 %

31 Baraj acumulare Valea Oii

0,058mil. mc

Barajul este în stare bună de funcţionare. Ac. este 100% colmatată, scara de peşti este distrusă

- - -

32Regularizare albie pr. Bisericii şi Turcului la Piatra Neamţ

3,7 km Lucrarea este parţial colmatată şi afectat radierul din beton

viiturile din 2005 şi 2006

Decolmatarea şi refacerea lucrării

Propusă lucrare de investiţii

33Regularizare albie pr. Jidan la Bicazu Ardelean


34 Regularizare pr. Hantzker la Borsec 0,5 km Lucrarea este în stare bună de

funţionare - - -

35 Canalizare albie pr. Nadăşa la Borsec 1 km Lucrarea este în stare

corespunzătoare - - -

36 Regularizare albie pr. Izvoru Muntelui 2,5 km

Este colmatată albia în zona lucrăriiTraverse de colmatare distruse

- viiturile din ultimii

ani

- recalibrareaalbiei în zona lucrării- refacereaapărării de mal şi a traverselor distruse

Propusă lucrare de investiţii

37 Dig de pământ Bicazu Ardelean 0,1 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - - -

38Apărare mal r. Moldova la Munteni - Boteşti

1,2 km Apărarea de mal afectată pe 850 m

viiturile din ultimii ani refacerea apărării de mal -

39Regularizare albie pr. Borzogheanu la Piatra Neamţ

0,7 km Lucrarea este bună din punct de vedere tehnic - - -

40Regularizare albie pr. Borzogheanu la Piatra Neamţ


41 Regularizare albie pr. Floarea la Taşca 0,6 km Lucrarea este în stare bună de

funcţionare - - -

42 Regularizare pr. Sabasa la Borca 2,1 km Este în execuţie lucrare de

investiţi - - -

43Regularizare albie pr. Potocina la Piatra Neamţ

3,2 km Lucrarea este bună - - -

44 Ax cadastral râu Moldova 38 borne 1 bornă lipsă - - -

45 Ax cadastral râu Tazlău 7 borne 4 borne lipsă - “ -

46 Ax cadastral râu Bistriţa 125 borne 20 borne lipsă - plantat borne lipsă -

47 Ax cadastral râu Siret 34 borne 2 borne lipsă - - -48 Ax cadastral râu Râşca 11 borne 8 borne lipsă - plantat borne lipsă -

49 Ax cadastral râu Ozana 42 borne 25 borne lipsă - plantat borne lipsă -

50 Ax cadastral pârâu Topoliţa 27 borne 3 borne lipsă - plantat borne lipsă -

51 Ax cadastral pârâu Agapia 7 borne - - - -

52 Ax cadastral râu Bistricioara 51 borne 10 borne lipsă - plantat borne lipsă -

53 Ax cadastral râu Bicaz 34 borne 9 borne lipsă - “ -

54 Ax cadastral râu Cracău 49 borne 28 borne lipsă - “ -

b) Secetă hidrologicăCaracterizată prin micşorarea accentuată a debitelor pe cursurile de apă, din care unele sunt

afectate intermitent sau prelungit de fenomenul de secare. Lipsa debitelor pe cursurile de apă afectează consumatorii de apă care au staţii de captare în bazinele unor astfel de cursuri de apă. În judeţul Neamţ zona afectată de seceta hidrologică se află în bazinul hidrografic al r. Moldova cu afluenţii de dreapta cei mai importanţi, respectiv r. Neamţ (Ozana) şi pr. Topoliţa. Datele hidrologice caracteristice pe r. Moldova sunt determinate prin cele două staţii hidrologice amplasate una în amonte de principalele

68

folosinţele de apă, respectiv la Tupilaţi şi una în aval de aceste folosinţe (SC Agrana România SA, SC Mittal Steel Roman SA), respectiv la Roman. Alte unităţi importante aflate în bazinul r. Moldova sunt: SC Acvaterm SA Tg. Neamţ (captare subterană în b.h r. Ozana), SC AcvaServ SRL Roman (captare subterană în b.h. r. Moldova) şi RAJAC Iaşi (Captare suprafaţă Timişeşti b.h. r. Moldova).

c) Ploi cu caracter de aversă - mai frecvente în zonele Piatra Neamţ, Tîrgu Neamţ, Poiana Teiului, Pipirig şi Moldoveni;

d) Grindină - în zona de sud a judeţului, de-a lungul comunicaţiilor Piatra Neamţ-Costişa şi Români - Secuieni, în zona de nord pe direcţia Tîrgu Neamţ - Păstrăveni, iar în zona de est localităţile Săbăoani, Gherăeşti, Tămăşeni, Doljesti, Stăniţa, Icuseti, Valea Ursului, Oniceni;

e) Ninsori abundente şi viscolite care blochează circulaţia auto, în special pe trasele Piatra Neamţ - Brusturi, Piatra Neamţ – Roman - Poienari, Bicaz - Potoci, Petru Vodă-Pluton, Români – Moldoveni – Secuieni, Piatra Neamţ – Mărgineni, Girov – Ştefan cel Mare – Dragomireşti – Războieni etc.;

e) lntensificări ale vântului cu aspect de tornadă - Tîrgu Neamţ, Ceahlău, Grinţieş şi Poiana Teiului.

S.C. Hidroelectrica S.A.În judeţul Neamţ, Sucursala Hidrocentrale “Bistriţa” are un număr de 15 amenajări hidrotehnice,

pentru care exista autorizaţii de funcţionare in condiţii de siguranţă.Starea tehnică a amenajărilor hidrotehnice este corespunzătoare, nu există riscul de avariere cu

posibilitate de inundare a localităţilor din zonele aferente.Suplimentar, la propunerea I.S.P.H. Bucureşti, s-a realizat in 2006 ridicarea cu 50 cm a cotei

coronamentului pe toata lungimea dig mal drept de la amenajarea Vaduri. În permanenţă, conform legislaţiei in vigoare, se face urmărirea comportării construcţiilor

hidrotehnice, iar la nevoie se executa lucrări de reparaţie şi întreţinere a acestora.Fluxul informaţional de cooperare pentru situaţii de urgenta este afişat in toate amenajările, iar

personalul operativ de exploatare asigura supravegherea permanenta a cotelor si nivelelor optime de funcţionare a amenajărilor hidrotehnice.

Pe teritoriul judeţului Neamţ nu sunt zone planificate a fi inundate controlat.

Localităţi şi obiectivele afectate în caz accidente la construcţiile hidrotehnice, zonele de evacuare a populaţiei şi bunurilor:

Nr. crt CONSTRUCŢIA HIDROTEHNICĂ LOCALITĂŢI

AFECTATEZONA DE

EVACUARE

1. Barajul Izvorul Muntelui

Bicaz, Tarcău, Pângăraţi, Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Zăneşti, Podoleni, Costişa

Dealurile de pe ambele maluri ale râului Bistriţa

2. Digul Roman Răchiteni Tămăşeni, Doljeşti, Sagna, Gîdinţi, Roman

Zonele înalte, pe malul drept al râului Siret,

69

amonte de breşa produsă în dig

3. Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni CostişaPe malul drept al râului Bistriţa în zona deluroasă

4. Amenajare râul Siret şi Moldova la Roman Roman Zonele înalte din municipiul Roman

5. Amenajare albie râul Tazlău la Tazlău Tazlău

Dealurile din partea de nord a localităţii (spre DJ Tazlău – Piatra Neamţ)

6. Regularizare râul Ozana şi afluenţi la Tg. Neamţ Tg. Neamţ Zona Cetatea Neamţului

7. Indiguire albie râul Bicaz la Taşca Taşca

Malul drept al râului Bicaz pe versantul din apropierea SC Carpatcement Holding SA Taşca

8. Regularizare albie râul Cuejdiu la Piatra Neamţ Piatra Neamţ Dealurile Pietricica şi

Cozla

9. Zona amonte acumulare Izvoru Muntelui (fenomen de zăpor)

Borca, Farcaşa, Poiana Teiului

Dealurile apropiate din zona localităţilor

II. INCENDII DE PĂDURESuprafaţa fondului forestier este de 246.265 ha.Acesta este răspândit pe toată suprafaţa judeţului, cu o pondere mai însemnată în jumătatea

vestică, acolo unde şi relieful este muntos. Suprafeţele împădurite care pot fi afectate de incendiile de pădure reprezintă cca. 60 % din

suprafaţă. Fondul forestier al judeţului Neamţ este format din păduri de pin, brad şi alte conifere care

posedă o mare capacitate de ardere, precum şi din diferite categorii de foioase care au o mai mică capacitate de ardere (stejar, mesteacăn, plop de munte, etc.).

Posibilitatea producerii incendiilor de pădure este relativ ridicată, mai ales în perioadele secetoase şi în zonele perimetrale aşezărilor umane.

Zonele împădurite care prezintă factor de risc pentru producerea acestui tip de situaţie de urgenţă sunt situate pe raza ocoalelor silvice Vaduri, Gârcina, Roznov, Tazlău, Târgu Neamţ şi Văratic.

Perioadele în care se produc şi frecvenţa incendiilor de pădure: în lunile aprilie – mai, dar şi pe toată perioada verii (dacă sunt veri secetoase), cât şi toamna (septembrie – octombrie). În ultimii ani s-au înregistrat în medie câte 4-5 incendii pe an la nivelul întregii Direcţii Silvice Piatra Neamţ, toate afectând litiera.

Pădurile afectate de incendii, în ultimii ani, se găsesc în zonele Ocoalelor Silvice după cum urmează:

NUME CAUZE CAUZE colaterale OBS

70

OS VADURI incendiere resturi vegetale de pe păşune limitrofă incendiu de litierăOS GÂRCINA incendiere resturi vegetale de pe loc de campare incendiu de litieră

OS BORCA incendiere resturi vegetale de pe fâneţe nu a afectat fondul forestier

OS GÂRCINA incendiere resturi vegetale de pe fâneţe nu a afectat fondul forestier

OS TAZLĂU incendiere resturi vegetale de pe fâneţe incendiu de litierăOS VADURI incendiere resturi vegetale de pe fâneţe incendiu de litierăOS VADURI incendiere resturi vegetale de pe loc de campare incendiu de litierăOS BICAZ incendiere resturi vegetale de pe fâneţe incendiu de litierăOS BICAZ incendiere resturi vegetale de pe loc de campare incendiu de litieră

OS CEAHLĂU incendiere resturi vegetale de pe loc de campare nu a afectat fondul forestier

În cazul producerii unor incendii de pădure se acţionează cu personalul Ocolului Silvic din zona respectivă, cu firmele de exploatare cu care s-au încheiat convenţii în acest sens, şi, în caz de necesitate cu personal de la ocoalele silvice limitrofe. Pentru fiecare subunitate sunt întocmite planuri de acţiune în situaţii de urgenţă, cu desfăşurarea de forţe umane, materiale şi financiare, planuri care se reactualizează anual.

III. AVALANŞE

Posibilitatea producerii de avalanşe este numai în Masivul Ceahlău, cu risc şi frecvenţă mai mare în perioada topirii zăpezilor, în zonele următoare:

Nr. crt.

Zona de avalanşă

lăţime/ lungime (m) Traseu intersectat de zona de avalanşă Riscuri

1 Jgheabul Cabanei 50 / 300 Cab. Izvorul Muntelui – Cab. Dochia (Lutu Roşu)

Surprindereaturiştilor

2 Zona Vf. Toaca 30 / 5050 / 50

Staţiunea Durău – Cab. Fântânele – Cab. Dochia


3Trecătoarea lui Martin 20 / 100 Cascada Duruitoarea – cab. Dochia Surprinderea

turiştilor

4Jgheabul lui Stelea 50 / 80

Cab. Izvorul Muntelui – Stânca Dochiei – Cab. Dochia (Lutu Roşu) (Jgheabul cu Hotar)


5 Jgheabul Oii 40 / 150 Bicazu Ardelean – Poiana Stânile – Cab. Dochia


IV. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ

A. CUTREMURE DE PĂMÂNT

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi meteorologice în cadrul judeţului Neamţ, referitor la cutremure de pământ, se evidenţiază următoarele concluzii:

Probabilitatea redusă de apariţie a unor mişcări seismice cu epicentrul în cadrul judeţului Neamţ(deşi au fost înregistrate astfel de mişcări cu epicentrul în zona Tazlău);

71

Teritoriul judeţului Neamţ poate fi afectat de către mişcările seismice din zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia situată la cca. 150 Km. depărtare.

Apariţia unor mişcări seismice în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Nouă, Carei ) sau în zone învecinate sub limita a 200-300 Km din Moldova şi Ucraina este posibilă (deci există sub aspectul hazardului) dar nu prezintă importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate foarte reduse).

Intensitatea probabilă a mişcărilor seismice, în conformitate cu prevederile normativului P100 din 1992 nu poate conduce la fisurări sau modificări ale scoarţei terestre decât sub forma alunecărilor de teren ca efect complementar.

Ca urmare a mişcărilor seismice sunt posibile apariţii locale a unor dezastre complementare la construcţiile şi instalaţiile tehnologice. Vechimea în serviciu a construcţiilor industriale din judeţul Neamţ este variabilă.

Multitudinea factorilor cu care s-au confruntat pe parcurs: factori fizico-chimici mecanici, mişcări seismice anterioare, lipsa unor lucrări de reparaţii şi întreţinere pe parcurs, implicaţiile asupra structurilor, a modului de comportare al terenului dificil de fundare pun sub semnul întrebării multe construcţii ce adăpostesc procese tehnologice importante, în special în municipiile Roman şi Piatra Neamţ.

Acestea cuprind instalaţii ce lucrează sub presiune, folosesc substanţe toxice, iar avarierea lor ar putea produce pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube materiale, precum şi importante dezechilibre ecologice.

Există doar posibilitatea (hazardul) ca eventualele dezastre complementare de tip accident tehnologic industrial să depăşească aria judeţului Neamţ şi să influenţeze zonele vecine. În cazul platformelor industriale din judeţ, un pericol deosebit îl constituie dezastrele complementare acţiunii seismice care pot conduce la degajări de substanţe toxice, infiltraţii de lichide chimice agresive sau incendii, explozii. Zona de acţiune periculoasă pentru platforma Săvineşti este de cca. 15 km2, însă funcţie de intensitatea şi direcţia vânturilor dominante, aceasta poate varia.

Depozitele PECO, care în mod curent sunt amplasate în perimetrele construibile, reprezintă o sursă de explozii şi incendii.

La distanţe apropiate de limita judeţului Neamţ nu s-au identificat pericole potenţiale de producere a unor accidente tehnologice - dezastre industriale complementare - ca urmare a unor seisme puternice.

Conform normativului de proiectare antiseismică P 100 /1992, judeţul Neamţ se încadrează în următoarele zone seismice:

- jumătatea de SE ce include si municipiul Roman, este încadrată in clasa D cu grad seismic 7,5;- jumătatea de NV ce include municipiul Piatra Neamţ, se încadrează in clasa E cu grad de

seismicitate 7.Zona seismică D ocupă cca. 20% din suprafaţa judeţului, incluzând municipiul Roman şi o zonă

relativ ridicată de comune şi sate. In acest municipiu există şi singura clădire expertizată tehnic care prezintă risc seismic ridicat, blocul 3 de pe strada Nicolae Bălcescu.

Zona seismică E, reprezintă 80% din suprafaţa judeţului şi include municipiul reşedinţă de judeţ, oraşele Bicaz şi Târgu Neamţ precum şi zonele industriale importante (exceptând platforma industrială a municipiului Roman).

Ca apreciere globală, 80% din populaţie şi cam aceeaşi pondere din activitatea economică şi socială, se găseşte în zona seismică E.

Caracteristic aşezărilor urbane, la aceasta dată trebuie reţinute următoarele aspecte:- vechimea considerabila a fondului construit. Construcţiile de tip locuinţe colective (blocuri) ce au

fost edificate in anii 50-70 au deja o vechime considerabila, nu au avut intervenţii de tipul reparaţii capitale iar asupra acestora au acţionat deja trei cutremure majore;

- concepţia proiectelor a fost executata fără a avea reglementari specifice amplasamentelor cu risc seismic (primele principii de proiectare antiseismica au apărut după cutremurul din 1977);

72

- intervenţiile neautorizate şi necontrolate asupra construcţiilor multietajate acumulate in timp de la edificarea lor pana in prezent;

- particularităţi microzonale ale terenurilor de fundare cum ar fi cazul municipiului Roman, fundat pe pământuri sensibile la înmuiere, susceptibile de lichefiere in cazul producerii unui cutremur major.

B. ALUNECĂRI DE TEREN

Pericolul producerii unor alunecări de teren ca urmare a mişcărilor seismice este prezent pe cca. 48,6% din suprafaţa judeţului Neamţ, procent ce reprezintă relieful muntos cu pante mari.

Judeţul Neamţ este acoperit de o varietate de tipuri de soluri, mare parte dintre acestea fiind susceptibile la alunecări de teren :

- argilele roşii şi verzi - 18 m2;- şisturi negre - 134 km2;- straturi de Hangu - 399 km2;- straturi de Bisericani - 352 km2;Pantele cele mai favorabile alunecărilor pe aceste roci sunt cuprinse între 20 -30%.

Construcţiile dezvoltate pe aceste terenuri pot fi afectate în proporţie de 70%.La nivelul judeţului Neamţ au fost inventariate un număr de 957 alunecări, din care 160 afectează

direct gospodării sau locuinţe. Având în vedere că în orice moment se poate înregistra un cutremur de proporţii cauzat de zona epicentrală Vrancea sau de zona epicentrală Tazlău unde s-au înregistrat cutremure cu o intensitate de 3° pe scara Mercalli, trebuie să existe o permanentă preocupare pentru supravegherea şi asigurarea stabilităţii zonelor cu potenţial de risc.

Zonele cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Piatra Neamţ, Bicaz (Izvorul Alb, Potoci), Bicazu Ardelean, Bîra, Borleşti, Boteşti, Dobreni, Dulceşti (Corhana), Făurei, Icuşeşti, Moldoveni, Păstrăveni, Răuceşti, Războieni, Români, Sagna, Ştefan Cel Mare, Tupilaţi şi Urecheni.

Zonele cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren se găsesc pe teritoriul următoarelor localităţi: Agapia, Băltăteşti, Borca, Ceahlău, Farcaşa, Gîrcina (Cuejdel), Hangu, Ion Creangă, Piatra Şoimului, Pipirig (Dolheşti, Pluton), Poiana Teiului (Petru Vodă) şi Taşca (Taşca Deal şi Hamzoaia).

ZONE CU PERICOL DE ALUNECĂRI DE TEREN DIN JUDEŢUL NEAMŢ

Nr.crt.

Municipii, oraşe şi comune

Alunecări de terenAlunecări semistabilizate Alunecări active

Localitate/nr. de zone Localitate/nr. de zone

1. PIATRA NEAMŢ Doamna -12. ROMAN Roman-1

3. BICAZ Bicaz-3, Capşa-1, Potoci-2, Izvorul Muntelui-2, Izvorul Alb-2 Potoci-1

4. BAHNA Bahna-1

5. BORLEŞTI Mastacăn-1, şovoaia-1, borleşti-2

6. DULCEŞTI Corhana - 27. GÎRCINA Cuiejdi - 1

73

Nr.crt.

Municipii, oraşe şi comune

Alunecări de terenAlunecări semistabilizate Alunecări active

Localitate/nr. de zone Localitate/nr. de zone

8. ICUŞEŞTI Icuşeşti-19. PĂSTRĂVENI Rădeni-110. TAŞCA Taşca-111. ROMÂNI Români - 2, Siliştea - 212. BORCA Soci-2, Borca-213. BOZIENI Crăieşti - 214. HANGU Buhalniţa-115. ION CREANGĂ Recea - 216. ONICENI Lunca – 1, Gorun-117. PÎNCEŞTI Patricheni –1, Tălpeni -1

18. PIATRA ŞOIMULUI Piatra Şoimului-1, Poieni-1

19. PIPIRIG Pluton-4, Dolheşti-2, Leghin-1, Boboieşti-2, Piţirigeni-1

20. POIANA TEIULUI Petru Vodă-1, Poiana Largului-1 Petru Vodă-121. TAŞCA Taşca-1

22 VALEA URSULUI Valea Ursului-1, Giurgeni-1, Bucium-1

23. STĂNIŢA Chicerea - 124. PODOLENI Negriteşti - 325. CÎNDEŞTI Cîndeşti -1, Dragova -1, Bărcăneşti -1

26. REDIU Socea-1, Rediu-1, Poloboc-1

27. ALEXANDRU CEL BUN Agîrcia-1, Vaduri-1, Bistriţa-1

28. PÎNGĂRAŢI Pîngăraţi-1, Preluca-1, Uanţu-1, Poiana-229. CEAHLĂU Ceahlău-230. FARCAŞA Stejaru-131. RĂUCEŞTI Oglinzi-2, Răuceşti-132. AGAPIA Văratic-133. PETRICANI Boiştea-1, Tîrpeşti-1

34. TARCĂU Tarcău-2, Straja-1, Stejaru-1

SECŢIUNEA 2- Analiza riscurilor tehnologice

A. Riscuri industrialeOperatori economici identificaţi în judeţul Neamţ , care se supun HG nr. 804/2007

Nr.crt

Denumire obiectivAdresa

Localităţi afectate

Ramura ind. Profil activitate Clasific.

obiectivSubstanţe chimice

gestionate1. ICEFS SA

SăvineştiSăvineşti

Chimică Cercetare - Dezvoltare in Ştiinţe Fizice si Naturale; Microproducţie :

ORm Dietanolamină, trietilamină, paranitroamilină

74

Nr.crt





gestionate

Str. Uzinei nr.1

materiale plastice, fibre si fire sintetice si artificiale, cauciuc sintetic , produse organice de baza,

Toxice ( R23,R24, R25) ; Inflamabile (R10) ; Uşor inflamabile (R11) ; Periculoase pt.organismele acvatice (R51/53)

2.

SC GA PRO CO CHEMICALS

Str. Uzinei nr.2Săvineşti

Săvi

neşt

i, R

ozno

v, D

-va

Roş

ie,

Piat

ra Ş

oim

ului

, Red

iu,

Cân

deşt

i, Ză

neşt

i

ChimicăProducere de îngrăşăminte pe baza de azot: Azotat de amoniu şi Nitrocalcar

ORM

Amoniac, oxizi de azot, azotat de amoniu, amoniac lichidToxice (R23) ; Inflamabile (R10) ; Foarte toxice pt. organismele acvatice (R50) ; Caustice (R35), Combustibile ( R9) ;Risc de explozie (R44) ;

3.

SC FIBREX NAILON


Săvineşti Chimică

Producere de fibre si fire sintetice si artificiale (până la încetarea activităţii ,din anul 2001). Distribuţia energiei electrice , captarea , tratarea si distribuţia apei potabile si industriale , epurarea apelor uzate provenite de pe platforma chimica Săvineşti (activitate actuala )

ORm

Apă amoniacală 16%NH3, fenol recuperat, cozi fenolice, păcurăToxice ( R23,R24, R25) ; Inflamabile (R10) ; Periculoase pt. organismele acvatice (R51/53) ;Combustibile (R8) ; Caustice (R35) ;

4.SC PAMGAZ SRL


Săvineşti Prestări servicii

Depozitare si îmbuteliere GPL-butan gaz şi Oxigen ORm

GPL şi OxigenPuternic inflamabile (R12) ; Combustibile (R8)

5.

SC CARPAT CEMENT HOLDING

SAStr. Piatra Corbului

nr. 80 Bicaz

Taşca

Indu

stria

m

iner

alel

or

Producerea şi comercializarea cimentului

ORm Păcură, motorinăInflamabile (R10) ;

75

Nr.crt





gestionate

6.

SC PETROM – dep. Roman

Str. Mihai Viteazu nr.15 Roman

Roman

Petro

chim

ică

Depozitare si distribuţie produse petroliere ORm

Motorină, benzinăInflamabile (R10) ; Puternic inflamabile (R12) ; Toxice pt. organismele acvatice (R51/53) ;

7.

SC Arcellor Mittal Tubular Products

Roman S.A.Localitatea Cordun,

Şos. Roman-Iaşi km.333 Roman

Cordun, Roman

Prod

ucţia

şi p

relu

crar

ea

met

alel

or Producerea si comercializarea ţevilor din otel carbon prin laminare la cald/rece

ORm

Oxigen, uleiuri minerale, motorinăCombustibile (R8 ) ; Inflamabile (R10) ; Toxice ( R23/24/25) ; Toxice pt. organismele acvatice (R51/53) ; Pericol de explozie (R5, R6) ; Puternic inflamabile (R12) ;

8

SC CRIMBO GAS 2000 SRL

Str. Uzinei f.n.Săvineşti

Săvineşti, D-va Deal,

Roznov

Prestări servicii

Depozitare si îmbuteliere GPL- auto ORm

GPLPuternic inflamabile (R12)

9

SC KOBER SRL

Sat Turtureşticomuna Girov

Turtureşti, Piatra Neamţ

ChimicăFabricarea produselor peliculogene şi a răşinilor sintetice

ORm

Vopsele şi solvenţi chimiciInflamabile (R10) ; Uşor inflamabile (R11) ; Toxice pt. organismele acvatice (R51/53) Foarte toxice pt. organismele acvatice (R50/53) ; Foarte toxice (R26) ; Combustibile (R7) ;

B. Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase

În judeţul Neamţ sunt autorizate să transporte deşeuri periculoase si nepericuloase un număr de 4 firme si anume: S.C. Eurosept S.R.L. Piatra Neamţ, S.C. Api Sorelia S.R.L. Piatra Neamţ, S.C. Incinamed S.R.L. Roman, S.C. Aseptica S.R.L. Tîrgu Neamţ.

Localităţile expuse acestui pericol sunt cele tranzitate de aceste transporturi, itinerarele fiind următoarele:

76

Nr. Crt. Operatori economici Tip deşeuri periculoase Itinerar Destinaţie Mod

transp.

1. Spitalul orăşenesc Tîrgu Neamţ Deşeuri biologice periculoase Tîrgu Neamţ – Piatra

Neamţ Distrugere Auto

2.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ

Deşeuri din activităţile de ocrotire a sănătăţii

Piatra Neamţ – Tîrgu Neamţ – Păstrăveni – Roman – Bozieni – Războieni – Piatra Neamţ

Distrugere Auto

3. Spitalul orăşenesc Roznov

Deşeuri din activitatea medicală

Roznov – Piatra Neamţ Distrugere Auto

4. Petrom S.A. – Peco NT

Uleiuri minerale hidraulice şi de motor uzate

Piatra Neamţ – Roman – Bacău – Plopeni

Distrugere Auto

5.S.C. Trendo Automobile S.R.L. Piatra Neamţ

Ulei uzat motor, transmisie şi de ungere uşor biodegradabile

Piatra Neamţ – Bacău – Ploieşti Distrugere Auto

6. S.C. Automoldova S.A. Piatra Neamţ

Ulei uzat motor, transmisie şi de ungere uşor biodegradabile

Piatra Neamţ – Bacău – Ploieşti Distrugere Auto

7.SC Arcellor Mittal Tubular Products Roman S.A.

- Alţi combustibili (inclusiv amestecuri) Roman – Bacău –

Medgidia Distrugere Auto- Deşeuri solide cu conţinut de substanţe periculoase

8. S.C. KOBER S.R.L.

DAS 8-4 – produs secundar rezultat la fabricaţia grundurilor, emailurilor şi lacurilor

Turtureşti – Piatra Neamţ – Bacău – Bărcăneşti

Distrugere Auto

Absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire şi echipamente de protecţie ce au urme de materiale peliculogene

Turtureşti – Piatra Neamţ – Bicaz – S.C. Carpatcement Holding S.A.

Distrugere Auto

Deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

Distrugere Auto

Ambalaje care conţin reziduuri care sunt contaminate cu substanţe periculoase

Distrugere Auto

Uleiuri minerale hidraulice, de motor, transmisie şi ungere Distrugere Auto

Cenuşi de ardere şi zguri cu conţinuturi de substanţe periculoase

Turtureşti – Piatra Neamţ – Bacău – Slobozia

Distrugere Auto

9. S.C. API Sorelia S.R.L.

Deşeuri rezultate din activitatea sanitară

Piatra Neamţ – Roman – Fălticeni - Rădăuţi

Distrugere Auto

77

Nr. Crt. Operatori economici Tip deşeuri periculoase Itinerar Destinaţie Mod

transp.Uleiuri minerale, uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile Piatra Neamţ –

Bacău – Hoghiz

Distrugere Auto

Uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere Distrugere Auto

Materiale de construcţii cu conţinut de azbest

Piatra Neamţ – Bacău - Slobozia

Distrugere Auto

Alte materiale izolante din / cu conţinut de substanţe periculoase

Distrugere Auto

Transformatori şi condensatori conţinând PCB Distrugere Auto

Pe teritoriul judeţului sunt înregistrate doua depozite de deşeuri periculoase ale S.C. Arcelor Mittal Tubular Products S.A. Roman şi S.C. Moldeternit S.R.L. Bicaz ultimul aflat în stadiul de închidere (cele doua depozite se găsesc înregistrate şi în HG 349//2005).

În afara acestor depozite există şi depozitul de deşeuri industriale “Monomer” de la S.C. Fibrexnylon S.A Săvineşti depozit în conservare, care poate sa conţină şi deşeuri periculoase.

Conform chestionarelor referitoare la depozite transmise de A.P.M. Neamţ în luna septembrie a anului 2005, deţinătorii descriu în modul următor starea depozitelor lor:S.C. Arcellor Mittal Tubular În exploatareProducts Roman S.A. Cu ex-filtraţii prin prezenta unor izvorâri locale

Evacuare ape mari: cu acumulare temporara şi evacuare în timp, cu descărcător de siguranţă

Consecinţele unei eventuale avarieri: Limitare parţială efecte prin tratare locală (există sisteme de intervenţie)Răspândire poluare:pe arie controlatăEfecte asupra factorilor de mediu:minoreSisteme de alarmare: fără sisteme de alarmareEfecte socio-economice ale avariei: fără efecte semnificative

S.C. Moldeternit S.A. În exploatare la data transmiterii chestionarului, acum închisCu ex-filtraţii prin prezenţa unor izvorâri localeEvacuare ape mari: nemenţionat

Consecinţele unei eventuale avarieri: Fără sisteme de intervenţie în cazul unei poluări accidentaleRăspândire poluare: neprecizatăEfecte asupra factorilor de mediu: minoreSisteme de alarmare: fără sisteme de alarmareEfecte socio-economice ale avariei: fără efecte semnificative

S.C. Fibrexnylon S.A. În conservareFără ex-filtraţiiEvacuare ape mari: nemenţionat

78

Consecinţele unei eventuale avarieri: Limitare parţială efecte prin tratare locală (există dotări care permit colectarea şi neutralizarea)Răspândire poluare: pe arie controlatăEfecte asupra factorilor de mediu: minoreSisteme de alarmare: fără sisteme de alarmareEfecte socio-economice ale avariei: fără efecte semnificative

În afara depozitelor menţionate mai sus exista agenţi economici care deţin substanţe şi deşeuri periculoase în diverse cantităţi aflate în magazii sau alte spaţii.

Nr.crt.

Operator economic Tip deşeu Cantitatea Obs.

1. S.C. IATSA S.R.L. Ulei de motor 0,1052. S.C. Delta Wood S.R.L. Acumulatori uzaţi 0,160

3. S.C. Ferominvest S.R.L. Deşeuri de lemn 52,881Deşeuri de azbociment 0,850

4. S.C. SEF Petroforest Acumulatori uzaţi 0,5505. S.C. TRANSCHIM SA Col. Săvineşti Acumulatori uzaţi 0,0806. S.C. Yarnea S.R.L. Condensatori cu PCB 1,000

7. S.C. Fibrexnylon SA Uleiuri uzate 3,790Condensatori cu PCB 4,127

8. S.C. Carpatcement Holding S.A.Acumulatori uzaţi 2,630Uleiuri uzate 8,260Condensatori cu PCB 1,440

9. S.N.P. PETROM Zona PECO NeamţSlamuri de rezervoare 13,100Acumulatori uzaţi 0,650Uleiuri uzate 1,034

10. S.C. CFR S.A. Vehicule scoase din uz(utilaje casate) 7,010Acumulatori uzaţi 0,330

11. S.C. COMES S.A. Emulsii uzate 0,40812. S.C. AUTO MOLDOVA S.A. Uleiuri uzate 0,80013. S.C. ICEFS S.A. Nitrotoluen 0,800

Alcool metilic 0,200Para-nitro-anilina 4,000Dietilem-triamina 0,800Dietanol-amina 0,800Aldehida formică 0,100Acid 2 etil-hexanoic 0,600Difil uzat 0,200Anisol 0,200Deşeuri neidentificate (posibil CE) 0,250Deşeuri şnur azbest 0,171Sulfocianura de amoniu(până în 07.) 0,175Glicol uzat 0,120Sodiu metalic 0,088

79

Nr.crt.


Ulei neidentificat (VIP oil) 0,044Acid sulfuric 0,240Carbonat de mangan 0,012

14. S.C. Ciubotariu Orient S.R.L. Uleiuri uzate 0,051

15. GA PRO CO Chemicals S.R.L. (Azochim)

Catalizator uzat ZnO 3,000Catalizator uzat Fe2 O3 5,000

16. S.C. CVS PROD S.R.L. Condens (compuşi organici) 0,011

17. S.C. SUIN PROD S.A. Uleiuri uzate 0,191Filtre de ulei 0,075

18. S.C. Umaro S.A. Ulei tratamente termice 3,500Mercur (metalic) 0,010

19. S.C. Romanceram S.A. Echipamente cu PCB 0,120

20. S.C. REMAT S.A. Piatra Neamţ Acumulatori uzaţi (cenuşa de PB) 0,269Uleiuri uzate de la VSU 0,092

21. S.C. Planta Vorel S.A. Solvenţi halogenaţi şi amestecuri 0,010Solvenţi şi amestecuri de solvenţi 0,033

22. S.C. Arcelor Mittal tubular Products S.A.

Deşeuri de ambalaje contaminate 1,065Nămoluri de fosfatare 1,500Nămoluri de la neutralizare 1,500Uleiuri uzate 8,230Emulsii uzate 8,000Soluţii de fosfatare 3,400Deşeuri lemn contaminat trav. 8,000

23. S.C. KOBER S.R.L. (Turtureşti)

Materiale filtrante 1,012Coji vopsele lacuri întărite 1,028Slamuri chimice(nămoluri) 13,970Deşeuri din lemn 21,440Ape chimice 0,540Nămol chimic (conţinut de fosfaţi) 0,087 VaduriEmulsii uzate fără halogeni 0,003 VaduriDeşeuri de vopsele pulberi 1,195 VaduriLavete 0,068 VaduriAmbalaje contaminate 0,070 VaduriSoluţii spălare vase 36,824 Turtureşti

24. S.C. C.I. Dumbrava S.R.L. Deşeuri poliuretanice recuperate 120,000Deşeuri poliuretanice nerecuperate 137,000

25. S.C. SILVEX S.A. Deşeuri abrazive 0,006Uleiuri uzate 0,093Uleiuri uzate 0,122Filtre ulei 0,006Ferodouri 0,010

Acumulatori uzaţi 0,185

Acid sulfuric recuperat 0,040

80

Nr.crt.


Ape pretrate 12,00026. S.C. ALDP Tehnoton SA Uleiuri uzate 0,456

27. S.C. Hidroconstrucţia SA Uleiuri uzate 4,523Filtre de ulei 1,575

28. S.C. Electrica SAUleiuri uzate 0,010Acumulatori uzaţi 0,125Filtre de ulei 0,003

29. S.C. Drupo SA Uleiuri uzate 0,120Acumulatori uzaţi 0,200

30. S.C. General Construct SA Uleiuri uzate 0,20431. S.C. Socin SA Rumeguş contaminat 3,40032. S.C. Danelys Prest SRL Acumulatori uzaţi 0,13033. S.C. Mndotur SA Acumulatori uzaţi 0,84034. S.C. Acva Serv SRL Uleiuri uzate 0,20035. S.C. API Sorelia SRL Uleiuri uzate 0,41836. SC. ARCO Trust Andy,s SRL Deşeuri de vopsea 0,200

Accidentele majore pe căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi aeriene reprezintă fenomenele de întrerupere bruscă şi nedorită a deplasării mijloacelor de transport, însoţite de victime în rândul participanţilor la trafic sau al celor aflaţi în apropierea căii de rulare, avarierea sau distrugerea mijloacelor de transport sau a căii de rulare, producerea de pagube materiale importante.

Principalele cauze ale accidentelor pe căile de comunicaţii sunt:- greşeli de circulaţie;- greşeli în exploatarea mijloacelor de transport;- defecţiuni ale mijloacelor de transport;- condiţii de vreme nefavorabile;- acte de terorism.

În judeţul NEAMŢ există următoarele căi de comunicaţii (surse de risc)pe care se pot produce accidente majore:

a) Drumuri:• naţionale 381.838 km;• judeţene 758.580 km;• comunale 764.415 km.

b) Căi ferate:• călători şi marfă 140 km• industriale 164 km.

c) Căi de comunicaţii aeriene.d) Reţele de conducte magistrale de gaz metan

Costişa – Piatra Neamţ – Bicaz Tazlău – Săvineşti Secuieni – Roman – Cristeşti – Tîrgu Neamţ

C. Riscuri nucleare

81

În zona de responsabilitate a ISU „Petrodava” al Judeţului Neamţ nu se găsesc obiective nucleare şi nu se află în una din zonele de planificare de urgenţă.

Populaţia Judeţului Neamţ poate fi afectată de urmările unor accidente produse la CNE Cernavodă precum şi de către cele transfrontaliere produse la CNE Kozlodui – Bulgaria, Pecs – Ungaria şi Cernobâl.

Structurile abilitate să gestioneze acest tip de situaţie de urgenţă, vor asigura transpunerea în practică a măsurilor specifice pe termen lung, conform prevederilor planului de urgenţă radiologică existent la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Petrodava al Judeţului Neamţ.

Transmiterea datelor necesare înştiinţării populaţiei despre producerea acestor accidente revine în sarcina Agenţia de Protecţie a Mediului Neamţ, Agenţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie şi ISU „Petrodava” al Judeţului Neamţ

D. Poluare ape

Surse potenţiale de poluare pe râuri:1. Râu Ozana: a) Leghin – S.C. Mihoc Oil S.R.L. – instalaţie de stabilizat ţiţei

b) Boboieşti – sonde de petrol;c) Dumbrava – evacuarea oraşului Tîrgu Neamţ E1.

2. Râu Moldova: a) Timişeşti – surse din judeţul Suceava;b) Roman – evacuare ARCELOR MITTAL TUBULAR PRODUCTS ROMAN E2, AGRANA E3.

Staţiile de pompare ape uzate orăşeneşti - S.C. ACVASERV SRL Roman;3. Râu Siret: a) Luţca – surse din judeţul Suceava, evacuare SUINPROD E4;

b) Ion Creangă - evacuarea staţiei de epurare oraşului Roman E5; - evacuare T.C.E. 3 Brazi - Ferma Başta E6.

4. Râu Bistriţa: a) Frumosu – surse din judeţul Suceava;b) Straja – evacuarea staţiei oraşului Bicaz E7;c) Piatra Neamţ – Electrocentrale , C.H.E. Bâtca Doamnei;d) Roznov – evacuare PERGOPAPER E8, evacuarea staţiei oraşului Piatra Neamţ E9;e) Frunzeni – nu există surse punctiforme de poluare.

5. Canal UHE: a) Zăneşti – E10 evacuarea platformei chimice (SC FIBREXNYLON), Electrocentrale ;

6. Râu Bicaz: a) Bicaz Chei – Staţiunea Lacu Roşu;b) Bicaz aval – evacuarea CARPATCEMENT E1.

7. Pârâu Schit: a) Durău – evacuarea Staţiunii Durău E12.

E. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Având în vedere tendinţa de desconcentrare a activităţilor de pe marile platforme industriale, acest tip de risc se poate manifesta cu preponderenţă la construcţiile şi instalaţiile conservate şi scoase din producţie, cum este cazul construcţiilor de pe platforma Săvineşti unde au fost dezafectate foarte multe capacităţi de producţie.

In afara acestor obiective în judeţul Neamţ mai sunt identificate 3 imobile cu risc seismis ridicat(clasa I de risc) în municipiul Roman.

82

În judeţul Neamţ, Sucursala Hidrocentrale “Bistriţa” are un număr de 11 amenajări hidrotehnice, pentru care exista autorizaţii de funcţionare în condiţii de siguranţa, deci nu pot constitui, în condiţii normale de exploatare, o sursa de risc.

Acumulările naturale (Cuiejdel) şi cele piscicole, în număr de 29, au fost verificate în anul 2007 şi s-a ajuns la concluzia că nu prezintă pentru moment o sursă de pericol.

F. Eşecul utilităţilor publice

1.Reţele de alimentare cu apă şi canalizare care pot constitui sursă de risc sunt :C.J. Apa Serv S.A. Neamţ, S.C. AcvaServ S.R.L. Roman, S.C. AcvaTerm S.A. Tîrgu Neamţ

Obiectivele sursă de risc1. Captarea subterana de apa (Vaduri)2. Captarea de suprafaţa (Batca)3. Captarea subterana (Ticos-Bicaz, Pildeşti-Simioneşti, Lunca-Vânători, Preoteşti - Timişeşti, Ştefan cel Mare, Bodeşti)4. Toate staţiile de pompare5. Toate rezervoarele de apa6. Toate reţelele de alimentare cu apa de aducţiune şi de transport7. Staţia de epurare (Piatra-Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov,)8. Toate staţiile de repompare a apei uzate9. Toate staţiile de clorinare10. Toate reţelele de canalizare

Acest tip de risc se poate manifesta prin poluări accidentale, inundaţii(inclusiv a subsolurilor cu ape uzate) ceea ce are ca prim efect oprirea alimentarii cu apa a locuitorilor zonei.

2. Energie electricăObiective surse risc:1. Staţia 110/20 Kv P. Teiului2. Staţia 110/20 Kv Dodeni3. Staţia 110/6 Kv Ciment4. Staţia 110/6 Kv Taşca5. Staţia 110/20/6 Kv Cariera6. Staţia 110/20/6 Kv Sărata7. Staţia 110/20 Kv Piatra Neamţ Gara8. Staţia 110/20/10 Kv P. Neamţ Centru9. Staţia 110/20/6 Kv Ciritei10. Staţia 110/20 Kv PAL11. Staţia 110/20 Kv Izvoare12. Staţia 110/6 Kv Săvineşti13. Staţia 110/20 Kv Roznov14. Staţia 110/20 Kv Tîrgu Neamţ15. Staţia 110/20 Kv Tupilaţi16. Staţia 110/20/6 Kv Roman Laminor17. Staţia 110/20/6 Kv Roman Oraş18. Staţia 110/6 Kv IMR

83

19. Staţia 110/20 Kv Roman Vest20. Staţia 110/20 Kv Roman Sud

Riscurile pentru aceste obiective sunt împărţite astfel:

Gradul 0 – obiective cu risc maxim (victime, explozii). Întreruperea accidentala a alimentarii cu energie electrica pentru obiective care au timp de întrerupere în contract foarte mic - spitale, cămine-spital, Platforma Săvineşti.

Gradul 1 – obiective cu risc mediu (Modocim, Mettal Steel Roman)Gradul 2,3 – Mici consumatori industriali, consumatori casnici

3. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale

Obiectivele cu sursă de risc sunt SRM şi SR de sector, posturile de reglare şi robinetele de branşament. Având în vedere configuraţia sistemului de distribuţie cu marea majoritate a armăturilor montate aparent în spaţii deschise apare acest risc la intervenţia omului, prin închiderea acestora parţială sau totală.

Statistic până în prezent populaţia este conştientă de riscul gazelor şi nu au fost situaţii de această natură.

SRM-uri, conducte şi branşamente, se găsesc în următoarele localităţi din judeţul Neamţ: Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Săvineşti, Podoleni, Tazlău, Alexandru cel Bun (Bistriţa, Viişoara, Bisericani), Stejaru, Taşca, Neagra, Ticos-Floarea, Dulceşti, Humuleşti.

Consumatori racordaţi direct din SNTGN prin SR la consumator:Denumirea Localitatea

S.C. Matinal Prodcom – Hanul Ancuţei TupilaţiS.C. Suinprod S.A. km 336 RomanElerom SA Roman RomanMotel Trifeşti TrifeştiCondor DulceştiTănase Lorisim DulceştiStaţiunea de Cercetări SecuieniAntrepriza de Drumuri şi Poduri Iaşi TimişeştiElectronus HumuleştiMirofor HumuleştiKober SRL Vaduri şi TurtureştiRalea Companz VaduriProdprosper D-va RoşieTLSIT Alexandru cel Bun

Urmare a existenţei surselor de risc, la care s-ar mai adăuga şi exploatarea necorespunzătoare a receptorilor şi a instalaţiei de utilizare (proprietatea consumatorilor) pot apărea şi efectele nedorite: incendii, intoxicaţii şi ce este mai grav cu urmări greu de suportat exploziile.

G. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

84

Pe teritoriul judeţului Neamţ nu au avut loc până în prezent astfel de fenomene. Măsurile care trebuie întreprinse în aceste situaţii sunt prevăzute în planul de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

H. Muniţie neexplodată

Pe teritoriul judeţului Neamţ au fost găsite elemente de muniţie neexplodată ca urmare a conflictelor armate din cel de-al II-lea Război Mondial, în următoarele localităţi: Piatra Neamţ, Roman, Tîrgu Neamţ, Bicaz, Roznov, Agapia, Alexandru cel Bun, Bahna, Bălţăteşti, Bicazu Ardelean, Bicaz Chei, Bîra, Bîrgăoani, Bodeşti, Borca, Borleşti, Boteşti, Bozieni, Brusturi, Ceahlău, Cîndeşti, Cordun, Costişa, Crăcăoani, Dămuc, Dobreni, Dochia, Doljeşti, Dragomireşti, Drăgăneşti, Dulceşti, Dumbrava Roşie, Farcaşa, Făurei, Gîdinţi, Gherăieşti, Girov, Gîrcina, Grinţieş, Grumăzeşti, Horia, Icuşeşti, Ion Creangă, Mărgineni, Moldoveni, Negreşti, Oniceni, Păstrăveni, Petricani, Piatra Şoimului, Pipirig, Pîngăraţi, Podoleni, Poiana Teiului, Răuceşti, Războieni, Rediu, Români, Ruginoasa, Sagna, Săbăoani, Săvineşti, Secuieni, Stăniţa, Ştefan Cel Mare, Tarcău, Taşca, Tazlău, Tămăşeni, Timişeşti, Trifeşti, Tupilaţi, Ţibucani, Urecheni, Valea Ursului, Văleni, Vînători, Zăneşti.

Deoarece frecvenţa misiunilor pirotehnice este ridicată(2 – 3/lună) această sursă de risc se consideră a fi mereu activă, toate localităţile judeţului fiind posibil a fi afectate.

SECŢIUNEA 3 - Analiza riscurilor biologice

EpidemiiÎn vederea protecţiei populaţiei în cazul epidemiilor, sunt prevăzute a acţiona 7(şapte) unităţi

sanitare cu o capacitate de 3535 paturi, reţeaua ambulatorie formată din 10 ambulatorii de specialitate, 90 de dispensare (urbane şi rurale), 15 dispensare de întreprindere, 17 dispensare şcolare şi alte cabinete private.

Reprezintă sursă de risc pentru această situaţie de urgenţă toate aglomerările de persoane (şcoli, spitale, instituţii publice, gări, autogări, precum şi următoarele obiective:

Spitalul Neamţ – secţia contagioaseSpitalul Tîrgu Neamţ – secţia contagioaseSpitalul Roman – secţia contagioase

EpizootiiÎn judeţul Neamţ sunt inventariate următoarele colectivităţi de animale:119.748 bovine, 264.459

ovine, 114.833 porcine, 24.213 cabaline. Localităţile în care există mari colectivităţi de animale sunt: Girov, Mărgineni, Secuieni, Zăneşti, Trifeşti, Roman, Dumbrava Roşie şi Piatra Neamţ.Obiective sursa de risc:

- Sursa de risc biologic o reprezintă toate exploataţiile de animale atât din sectorul gospodăriilor populaţiei cat şi din sectorul colectivităţilor, inclusiv mediul silvatic.

- In caz de apariţie a unor boli majore la animale, în vederea combaterii acestor boli se folosesc diferite substanţe chimice, care prezintă risc chimic pentru utilizator pe timpul efectuării dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării.

Exploataţii agricole zootehnice

85

Nr.Crt.

DENUMIREAEXPLOATAŢIEI SPECIA

EFECTIVE DE ANIMALE -CAP-

LOCAŢIA

1. TCE 3 BRAZI SRLBOVINE 969 ZĂNEŞTIPORCINE 48 237OVINE 1 913

2. SC ZOOSAB SRL PORCINE 5 273 SĂBĂOANI3. SUINPROD SA PORCINE 35 270 ROMAN

4. SCDA SECUIENIPORCINE 1 237 SECUIENIBOVINE 676OVINE 397

5. SC MOROSANU SRL PORCI 27 D-VA ROŞIEPĂSĂRI 39 163

6. SC AGROMIXT BOVINE 219 TIMIŞEŞTI

7. SC GRADINARU RARES SNC

PĂSĂRI 32 500 D-VA ROŞIE

8. SC AGROINDUSTRIALA SA BOVINE 64 TIMIŞEŞTIOVINE 35

9. SC AGRIA BOVINE 180 GIROVPORCINE 20

10. AF ARNĂUTU OVINE 500 TG NEAMŢBOVINE 26

11. MĂNĂSTIREA AGAPIA BOVINE 85 AGAPIAOVINE 350

12. MĂNĂSTIREA NEAMŢ BOVINE 45 VÂNĂTORIOVINE 270

Analiza riscurilor existente şi efectele posibile ale acestora

Persoanele expuse cel mai tare acestui risc(infectării şi îmbolnăvirii) sunt cele din cadrul serviciului D.S.V.S.A. Neamţ şi/sau IJSU Neamţ pe timpul desfăşurării activităţilor specifice în cazul suspicionării şi apariţiei unor boli ca de exemplu: Pesta aviară, Boala lui Aujeszky, Rabia (Turbarea), Tuberculoza, Tularemia, Bruceloza, Salmoneloza, Antrax, Leptospiroza, Rujetul.

Pe lângă aceste boli virotice şi bacteriene, e posibila infectarea personalului cu alte boli transmisibile de la animale vii la om (zoonoze) din grupa micozelor (Aspergiloza, Dermatomicoza) şi parazitozelor (Toxoplasmoza,Teniaza).

În caz de calamitaţi naturale (inundaţii, cutremure, accident nuclear, incendii) personalul acestui serviciu intervene pentru efectuarea de tratamente profilactice, vaccinări profilactice, ecarisarea teritoriului şi efectuarea DDD.

Deasemenea intervine în controlul potabilităţii apei, a igienei şi salubrităţii furajelor.Laboratorul Sanitar Veterinar de Stat Neamţ, ca unitate destinată să monitorizeze această sursă de

risc este organizat în 2 compartimente:- Compartiment Sănătate animala;- Compartiment Siguranţa alimentelor.

Compartimentul de Sănătate animala are ca activitate stabilirea diagnosticelor unor boli, supravegherea sănătăţii sau a controlului răspunsului vaccinal. în acest scop se recoltează probe de la animale sau din mediul lor de viata.

Compartimentul Siguranţa alimentelor are ca activitate supravegherea salubrităţii şi calităţii produselor de origine animală.

86

Factorii de risc biologici şi chimici specifici laboratoarelor veterinare sunt:1. Factori biologici: 1.1. Virali -Picornaviridae -Retroviridae -Rhabdoviridae -Otrhomyxoviridae -Paramixoviridae -Togaviridae -Herpesviridae -Poxviridae 1.2. Bacterieni: -Bacillus -Clostridium -Mycobacterium -Staphilococcus -Streptococcus -Salmonella -Leptospira -Brucella

-Listeria -Campylobacter -Pasteurella -Erysipelothrix -Pseudomonas 1.3. Boli produse de: -Coxiela -Chlamydia -Rickettsia 1.4. Boli produse de prioni: -ESB -Scrapie 1.5. Micologici-micotoxicologici: -Aspergillus -Candida -Penicillium

-Rhisopus -Cryptococcus -Stachybotris -Histoplasma -Trichothecium -Cladosporium -Pneumocystis 1.6.Parazitari: -Protozoonoze -Cestozoonoze -Tremadode Forma de manifestare: cutanată, oculară, pulmonară, digestivă, nervoasă.

2. Factori chimici: -toluen, -xilen -acetona -acizi -eter de petrol -eter etilic

87

Forma de manifestare : - intoxicaţii acute şi cronice ; - arsuri chimice, cutanate, oculare, ale cailor respiratorii,

tubului digestiv.

Măsuri care se pot dispune: 1. Utilizarea echipamentul de protecţie format din: halat, boneta, ochelari de protecţie, ochelari

de protecţie UV, masca de protecţie, cămaşa pânza, salopete, cizme cauciuc, tenis sau pantof pânza, acoperitori încălţăminte, sort de cauciuc, mânuşi termoizolante, mânuşi chirurgicale, mânuşi menaj.

2. Pentru protecţia operatorului şi protecţia agenţilor cu care se lucrează exista hote de biosecuritate pentru profilele bacteriologic, virusologie, control furaje, igiena animala, EST-uri, microbiologie alimentara, parazitologie, serologie bacteriana, micologie şi hote chimice de absorbţie la profilele toxicologie şi histopatologie pentru neutralizarea aburilor şi vaporilor ce se degaja în timpul procedurilor normale de laborator.

SECŢIUNEA 4 - Analiza riscurilor de incendiu

Identificarea riscurilor de incendiu reprezintă procesul de apreciere şi stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru clădiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru construcţii de producţie şi depozitare), în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu, pe baza următorilor parametri:

a) densitatea sarcinii termice şi destinaţia/funcţiunea, la clădirile civile;b) proprietăţile fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau

depozitate, natura procesului tehnologic şi densitatea sarcinii termice, pentru construcţiile de producţie şi depozitare;

c) sursele potenţiale de aprindere existente.În raport de parametrii enunţaţi mai sus există, conform reglementărilor tehnice, următoarele

niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu:a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv

categoriile A şi B de pericol de incendiu;b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m2; spaţii pentru arhive,

biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu;c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m2 < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m2;

centrale termice, bucătării, oficii pentru prepararea mâncărurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu;

d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m2), respectiv categoria E de pericol de incendiu.

Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spaţii, încăperi, compartimente de incendiu, clădiri (civile, de producţie şi/sau depozitare, cu funcţii mixte) sau instalaţii tehnologice şi se precizează în mod obligatoriu în documentaţiile tehnice şi în planurile de intervenţie.

Evaluarea riscului de incendiu reprezintă procesul de estimare şi cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilităţii de producere a incendiului şi a consecinţelor evenimentului respectiv, precum şi de comparare a acestuia cu un nivel limită prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:

a) factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere

88

existente, condiţiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor menţionaţi anterior);

b) agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a utilizatorilor;

c) nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate "siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);

d) nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor, starea de funcţionare şi performanţele acestora;

e) factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de instruire);f) alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.

Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:a) surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de sudură;

flacără închisă);b) surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură degajată de

aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);c) surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice, scurtcircuit,

electricitate statică);d) surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);e) surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);f) surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice

exoterme);g) surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea

şi/sau propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:a) instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;b) receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;c) sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;d) contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la sistemele de

încălzire;e) jocul copiilor cu focul;f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;g) sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de P.S.I.;h) reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi executarea

de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi întreţinere

a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;k) scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;l) defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;m) defecţiuni tehnice de exploatare;n) nereguli organizatorice;o) explozie urmată de incendiu;p) trăsnet şi alte fenomene naturale;q) acţiune intenţionată ("arson");r) alte împrejurări.

89

Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.

Cuantificarea probabilităţii de iniţiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a băncilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numărul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.

În absenţa unor bănci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativă, potrivit următoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

a) improbabile;b) extrem de rare;c) rare;d) probabile, dar nu frecvente;e) frecvente.Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, după caz, de către:a) proiectanţi, prin documentaţiile tehnice elaborate;b) patron, prin strategia de apărare împotriva incendiilor, adoptată în interiorul unităţii sale;c) autorităţile abilitate să elaboreze şi să emită reglementări tehnice în domeniul apărării

împotriva incendiilor.În situaţiile în care riscul de incendiu existent depăşeşte limitele de acceptabilitate stabilite, este

obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilităţii de iniţiere a incendiului şi/sau a nivelului de gravitate a consecinţelor, prin măsuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin măsuri de limitare, localizare şi lichidare a incendiului, precum şi de limitare şi înlăturare a consecinţelor acestuia.

Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluării (proiectare, execuţie, exploatare, postutilizare) şi de funcţiile acestuia (civilă, de producţie, mixtă etc.), se pot utiliza următoarele tehnici, procedee şi metode.

- metode matematice de evaluare a riscului de incendiu - constau în determinarea unei valori numerice ataşate sistemului supus evaluării;

- metode analitice de evaluare a riscului de incendiu - constau în identificarea şi analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfuncţiilor ce pot apărea în sistemul supus evaluării şi a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu;

- metode grafice de evaluare a riscului de incendiu - se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcţie de 2 parametri globali şi compararea funcţiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

Controlul riscurilor de incendiu reprezintă ansamblul măsurilor tehnice şi organizatorice destinate menţinerii (reducerii) riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite. În ordinea adoptării lor măsurile sunt: stabilirea priorităţilor de acţiune, implementarea măsurilor de control, gestionarea şi monitorizarea riscurilor.

Persoanele fizice şi juridice care, potrivit legii, examinează sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele şi instalaţiile tehnologice în vederea identificării, evaluării şi controlului riscurilor de incendiu trebuie să fie calificate şi atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupaţionale. Comparând perioada 01.01 – 30.11.2006 cu aceeaşi perioadă a anului 2005 se constată că numărul incendiilor din judeţul Neamţ a crescut cu aproximativ 24,60%, respectiv de la un număr de 256 în 2005, la 319 în anul 2006. Analizând din punct de vedere al principalelor tipuri de proprietate intervenţiile din judeţul Neamţ se prezintă astfel:

90

- La proprietate individuală 282 în perioada analizată a anului 2006 faţă de 230 în 2005;- La domeniul public al statului 19 în perioada analizată a anului 2006 faţă de 21 în 2005;- În domeniul privat român 42 în perioada analizată a anului 2006 faţă de 39 în 2005;- În domeniul privat mixt 9 în perioada analizata a anului 2006 faţă de 6 în 2005.

În mediul rural, la locuinţe particulare în perioada analizată (2006) s-au înregistrat 202 evenimente, cu 40 mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2005(când s-au înregistrat 162 evenimente),iar în mediul urban 81 faţă de 68 în 2005, cu 13 mai mult.

În perioada 2000 – 2005, în România, au avut loc circa 50.000 de incendii la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti, reprezentând, în medie, circa 69% din totalul incendiilor produse .

SECŢIUNEA 5 - Analiza riscurilor sociale

În judeţul Neamţ au loc, anual, manifestări cu caracter naţional şi internaţional:I. Festivalul Internaţional de Teatru - luna martie;II. Festivalul tinerilor interpreţi "Vacanţele muzicale la Piatra Neamţ" - iunie;III. Festivalul Internaţional de Folclor - august;IV. Colocviile de poezie şi critică de la Neamţ - octombrie.

Acestor manifestări emblematice li se adaugă:- Festivalul Internaţional al Filmului pentru copii;- Festivalul de Teatru "Yorik" - consacrat trupelor neprofesioniste;- Sesiunea ştiinţifică anuală a arheologilor;- Sesiunea anuală de bibliofilie şi carte rară;- Festivalul de Teatru Folcloric din Moldova "Sadoveniana";- Concursul naţional de proză "Mihail Sadoveanu";- Festivalul "Zilele Ion Creangă";- Festivalul anual de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou;- Pădurea de argint - Mănăstirea Văratec - iulie;- Sărbătoarea Războienilor - iulie;- Festival Internaţional de folclor;- "Sânzâienele" - iunie - Tupilaţi.

Nr. Crt. SĂRBĂTOAREA LOCALITATEA DATA

1. Zilele oraşului Piatra Neamţ Piatra Neamţ 22-25.062. Târgul meşterilor populari Piatra Neamţ 20-21.053. Festivalul toamnei Piatra Neamţ4. Festivalul vinului Piatra Neamţ 21-22.105. Meciurile de fotbal Stadionul Borzoghean6. Sezonul estival Ştrandul municipal Piatra Neamţ iun. iul. aug.

7. Sărbătorile iernii Piatra Neamţ (zona centrală) 24-31.12 01-06.01

8. Bâlciul anual Roman 01-06.089. Festivalul măştilor Tîrgu Neamţ 02.0110. Zilele Cetăţii Tîrgu Neamţ 02.0711. Ziua oraşului Tîrgu Neamţ 08-10.09

91

Nr. Crt. SĂRBĂTOAREA LOCALITATEA DATA

12. Ziua marinei Bicaz 15.0813. Ziua oraşului Bicaz 22.1014. Hramul mănăstirii Neamţ Vânători Neamţ 01.0615. Hramul bisericii şi bâlciul anual Adjudeni 04.0616. Hramul şi bâlciul anual Gherăeşti 15.0617. Ziua comunei Făurei 20.0718. Ziua comunei Războieni 30.0719. Ziua comunei şi hramul bisericii Sagna 29.0420. Ziua comunei Ceahlău 05.0621. Ziua comunei şi hramul bisericii Taşca 06.0822. Ziua comunei Vânători 27.0823. Ziua comunei Pipirig 03.0924. Hramul mănăstirii Petru Vodă Pipirig 08.11

25. Ziua comunei şi sărbătoarea „Toamna Gîrcineană” Gârcina 10.09

26. Ziua comunei Săbăoani 29.0927. Hramul mănăstirii Agapia 08.11

92

SECŢIUNEA 6 - Analiza altor tipuri de riscuri

În perioada 2003-2008, serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au fost alertate la un număr de 3428 de situaţii de urgenţă, după cum urmează:

Valoarea bunurilor distruse în urma producerii situaţiilor de urgenţă în perioada analizată a fost de 14.100.580 lei, iar valoarea bunurilor salvate a fost de 210.716.541 lei.

Bunuri 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TotalBunuri distruse 3966 10193 446681 4234550 3473050 5932140 14100580Bunuri salvate 18650 115480 5301861 47914850 49903000 107462700 210716541

În urma intervenţiilor 138 persoane au fost rănite şi 151 persoane au decedat.Tot în această perioadă au fost salvate un număr de 466 persoane dintre care 252 adulţi şi 214 copii.

Persoane 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total

Adulti decedaţi 14 9 16 27 25 37 128

Situatii de urgenta 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentIncendii 282 343 305 368 441 426 2165 63%Descarcerare 3 1 1 12 10 26 53 2%Asistenta persoanelor 9 8 24 40 62 91 234 7%Protectia mediului 1 2 2 1 4 12 22 1%Alte situatii de urgenta (Inundatii, Asanari munitie) 1 4 142 94 171 359 771 22%Alte interventii 4 10 13 18 46 92 183 5%Total interventii 300 368 487 533 734 1006 3428 100%

Persoane 2003 2004 2005 2006 2007 2008 TotalAdulti răniţi 7 9 10 35 13 42 116

Copii decedaţi 2 2 2 4 9 4 23Copii raniţi 3 1 5 2 2 9 22

Total persoane decedate 16 11 18 31 34 41 151Total personae rănite 10 10 15 37 15 51 138

Persoane salvate - Adulţi 18 45 40 24 48 77 252Persoane salvate - Copii 4 7 11 16 12 164 214Total personae salvate 22 52 51 40 60 241 466

Intervenţiile la care au participat serviciile profesioniste, voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au avut loc în 83 de localităţi ale judeţului Neamţ, în 4 localităţi ale judeţului Iasi şi în 2 localităţi ale judeţului Bacău, astfel:

Localitatea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentAGAPIA 6 4 6 6 7 7 36 1%ALEXANDRU CEL BUN 11 2 14 14 8 13 62 2%BALTATESTI 6 7 9 5 6 7 40 1%BAHNA 0 0 4 3 2 6 15 0%BIRA 3 3 5 2 0 1 14 0%BIRGAUANI 4 5 8 3 10 5 35 1%BICAZ-CHEI 3 1 3 4 0 4 15 0%BICAZU ARDELEAN 2 1 4 1 3 5 16 0%BODESTI 3 3 6 1 10 7 30 1%BOGHICEA 0 0 0 3 25 12 40 1%BORCA 1 2 4 4 1 6 18 1%BORLESTI 7 5 9 4 10 9 44 1%BOTESTI 1 1 5 4 1 3 15 0%BOZIENI 2 1 1 0 1 5 10 0%BRUSTURI 4 7 2 6 6 5 30 1%CEAHLAU 1 0 1 3 3 5 13 0%CINDESTI 1 2 1 3 2 3 12 0%CORDUN 5 3 5 6 7 7 33 1%COSTISA 0 0 1 3 1 4 9 0%CRACAOANI 6 5 3 3 6 7 30 1%

Localitatea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentDAGITA 0 1 0 0 4 3 8 0%DAMIENESTI 1 0 0 4 1 1 7 0%DAMUC 1 2 0 1 3 1 8 0%DOBRENI 4 4 3 3 5 3 22 1%DOCHIA 0 2 4 5 4 5 20 1%DOLJESTI 3 4 4 9 9 79 108 3%DRAGANESTI 0 0 2 4 4 2 12 0%DRAGOMIRESTI 2 1 9 4 8 11 35 1%DULCESTI 4 5 4 6 5 13 37 1%DUMBRAVA ROSIE 8 15 14 23 10 12 82 2%FARCASA 0 2 0 1 6 7 16 0%FAUREI 1 1 2 1 3 2 10 0%FILIPESTI 3 5 2 9 10 9 38 1%GIDINTI 0 4 1 3 8 5 21 1%GIRCINA 5 10 9 9 8 6 47 1%GIROV 8 10 12 11 15 14 70 2%GHINDAOANI 0 0 1 1 1 1 4 0%GHERAESTI 0 2 1 7 5 2 17 0%GRINTIES 0 2 6 0 5 4 17 0%GRUMAZESTI 2 3 4 7 7 5 28 1%HANGU 0 2 1 1 6 14 24 1%HORIA 3 4 4 6 7 16 40 1%ICUSESTI 0 0 2 2 5 4 13 0%ION CREANGA 2 5 4 6 6 35 58 2%MARGINENI 4 2 2 5 5 5 23 1%MIRCESTI 2 0 1 1 1 1 6 0%MOLDOVENI 2 1 0 1 6 1 11 0%NEGRESTI 0 0 2 3 5 2 12 0%ONICENI 0 0 0 1 0 2 3 0%PINCESTI 0 2 2 4 8 1 17 0%PINGARATI 2 7 9 6 10 17 51 1%PASTRAVENI 2 6 2 7 3 5 25 1%PETRICANI 2 4 6 5 11 8 36 1%

Localitatea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentPIATRA SOIMULUI 1 2 7 2 3 4 19 1%PIPIRIG 6 4 4 2 9 10 35 1%PODOLENI 4 2 2 2 3 4 17 0%POIANA TEIULUI 2 0 3 2 12 35 54 2%POIENARI 1 0 1 1 2 1 6 0%RACHITENI 0 0 1 0 0 3 4 0%RAZBOIENI 0 4 1 3 1 2 11 0%RAUCESTI 2 5 9 12 17 15 60 2%REDIU 4 1 4 3 3 2 17 0%ROMANI 1 3 1 1 4 1 11 0%RUGINOASA 0 2 2 1 2 2 9 0%SABAOANI 1 3 2 11 12 10 39 1%SAGNA 4 8 2 4 2 15 35 1%SAVINESTI 4 9 8 7 10 17 55 2%SECUIENI 2 3 4 6 11 15 41 1%STANITA 3 1 1 1 26 2 34 1%STEFAN CEL MARE 2 3 9 4 4 3 25 1%TANSA 0 0 1 4 3 1 9 0%TASCA 0 0 0 0 2 2 4 0%TARCAU 0 3 7 1 8 8 27 1%TAMASENI 5 2 6 7 5 60 85 2%TAZLAU 0 1 0 1 2 3 7 0%TIBUCANI 3 5 4 6 3 4 25 1%TIMISESTI 4 4 5 7 11 7 38 1%TRIFESTI 0 0 4 5 6 8 23 1%TUPILATI 2 2 4 3 4 1 16 0%URECHENI 3 3 5 8 1 6 26 1%VALEA URSULUI 1 2 2 2 3 6 16 0%VALENI 0 0 2 1 4 4 11 0%VINATORI NEAMT 9 7 11 13 21 44 105 3%ZANESTI 5 3 3 4 3 3 21 1%BICAZ 1 17 3 2 7 6 36 1%PIATRA NEAMT 68 64 95 81 99 152 559 16%

Localitatea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentROMAN 14 24 30 42 78 80 268 8%ROZNOV 4 4 8 7 7 12 42 1%TIRGU NEAMT 17 19 32 43 43 41 195 6%Total 300 368 487 533 734 1006 3428 100%

Incendiile s-au produs în principal datorită coşurilor de fum defecte sau necurăţate (18%), instalaţii electrice defecte (14%), fumatul (12%), jocul copiilor cu focul (8%), acţiune intenţionată (7%), cenuşă, jar, scântei (6%), foc deschis în spaţii închise (4%), mijloace de încălzire nesupravegheate (3%), accident urmat de incendiu (1%), sisteme de încălzire defecte (1%), sudură (1%) şi altele (25%).

Împrejurarea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentACCIDENT URMAT DE INCENDIU 0 1 1 28 0 2 32 1%ACŢIUNE INTENŢIONATĂ 29 27 38 0 33 29 156 7%ALTE IMPREJURĂRI 4 0 2 1 4 1 12 1%APARATE ELECTRICE SUB TENSIUNE NESUPRAVEGHEATE 11 9 11 10 9 11 61 3%

Împrejurarea 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentAUTOAPRINDERE SAU REACŢII CHIMICE 3 3 3 7 10 6 32 1%CENUŞĂ, JAR ŞI SCÂNTEI DE LA SISTEMELE DE ÎNCĂLZIT 12 30 14 19 24 29 128 6%COŞ, BURLAN DE FUM DEFECT SAU NECURAŢAT 40 47 54 82 70 97 390 18%DEFECŢIUNI TEHNICE DE EXPLOATARE 1 3 3 0 1 1 9 0%ECHIPAMENTE ELECTRICE IMPROVIZATE 6 9 10 6 13 7 51 2%EXPLOZIE URMATĂ DE INCENDIU 1 1 1 3 1 1 8 0%FOC DESCHIS ÎN SPAŢII ÎNCHISE (LUMÂNĂRI, FĂCLII, CHIBRITURI, BRICHETE) 12 19 8 14 16 26 95 4%FOCUL DESCHIS 34 19 15 34 64 21 187 9%FUMATUL 36 44 31 41 47 51 250 12%INSTALAŢII ELECTRICE DEFECTE 39 47 43 46 68 67 310 14%JOCUL COPIILOR CU FOCUL 19 42 30 25 30 23 169 8%MIJLOACE DE ÎNCALZIRE IMPROVIZATE 3 5 2 2 7 4 23 1%MIJLOACE DE ÎNCĂLZIRE NESUPRAVEGHEATE 9 8 10 7 13 17 64 3%NEDETERMINATE (ÎN CURS DE STABILIRE) 3 4 9 14 5 0 35 2%NEREGULI ORGANIZATORICE 1 3 2 5 1 0 12 1%SCÂNTEI MECANICE, ELECTROSTATICE ŞI FRECARE 8 6 4 2 5 5 30 1%SCURGERI (SCĂPĂRI) DE PRODUSE INFLAMABILE 7 4 4 11 7 7 40 2%SISTEME DE ÎNCALZIRE DEFECTE 0 2 2 6 5 10 25 1%SUDURĂ 2 7 7 2 4 3 25 1%TRĂSNET ŞI ALTE FENOMENE NATURALE 2 3 1 3 4 8 21 1%

Total 282 343 305 368 441 426 2165 100%

Un număr de 1975 de situaţii de urgenţă s-au produs la locuinţele şi anexele private ale populaţiei (58%), 285 pe domeniul privat român (8%) şi 219 pe domeniul public al statului, judeţului, localităţii (6%), după cum urmează:

Tip proprietate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentDOMENIUL PRIVAT AL STATULUI, JUDEŢULUI, LOCALITĂŢII (bunuri care nu fac parte din domeniul public) 0 2 1 4 14 4 25 1%DOMENIUL PRIVAT MIXT (român şi străin) 3 1 3 6 3 5 21 1%DOMENIUL PRIVAT ROMÂN (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte) 37 36 47 44 57 64 285 8%DOMENIUL PRIVAT STRĂIN (sedii, filiale, tranzit) 4 4 8 4 9 3 32 1%

Tip proprietate 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total ProcentDOMENIUL PUBLIC AL STATULUI, JUDEŢULUI, LOCALITĂŢII 18 23 29 23 78 48 219 6%PROPRIETATE COOPERATISTĂ 0 16 0 2 1 0 19 1%NU ESTE CAZUL 13 1 109 128 239 362 852 25%PROPRIETATE INDIVIDUALĂ (locuinţe, anexe, bunuri, mijloace de transport) 225 285 290 322 333 520 1975 58%

Total 300 368 487 533 734 1006 3428 100%

SECŢIUNEA 7 - Zone cu risc crescut

A. OBIECTIVE SURSĂ DE RISC LA INUNDAŢII

Barajul Izvorul Muntelui - S.C. Hidroelectrica A.A.

Conform studiului “Sistem de avertizare-alarmare sonora aval de lacurile de acumulare in caz de accidente la baraje acumulări Bistriţa si Siret”, realizat de I.S.P.H. Bucureşti , ipotezele de calcul pentru stabilirea zonelor inundabile in caz de avariere sau debite in regim natural catastrofal au fost fixate astfel:

1) Apariţia unor debite catastrofale;2) Producerea unor avarii medii;3) Avarierea grava a barajelor sau digurilor amenajărilor hidrotehnice in următoarele ipoteze:3.1 pentru barajul Izvorul Muntelui s-au presupus trei ipoteze:

- avariere pe 25% din înălţime (24,4 m) si 25% din lăţime (50 m);- avariere pe 50% din înălţime (48,9 m) si 50% din lăţime (100 m);- avariere pe 75% din înălţime (73,3 m) si 75% din lăţime (150 m);

3.2 pentru restul barajelor de pe râul Bistriţa, care au diguri de pământ s-a presupus ca se avariază digurile si nu barajele, fiind mai uşor de avariat cu următoarele breşe: - Pângăraţi (100 m), Vaduri (100 m), Batca Doamnei (150 m) si Reconstrucţia (150 m).

Ca efecte ale avarierii barajelor, studiile au arătat:

I. Unda maxima de inundaţii care poate produce avaria in lanţ a celorlalte baraje din aval (pe râurile Bistriţa si Siret) este produsa de avarierea Barajului Izvorul Muntelui. In ipoteza unei avarieri la barajul Izvorul Muntelui, cu breşa de 75% pe lăţime si înălţime, unda parcurge distanta de 260,7 km, pana la confluenta cu Dunărea in 12 ore. Astfel poate ajunge la Pângăraţi in 19’, la Vaduri in 24’, la Batca Doamnei in 32’, la Captare Piatra Neamţ (fosta Reconstrucţia) in 36’, iar pe teritoriul judeţului Bacău, la Racova in 96’, la Gârleni in 107’, la Lilieci in aproximativ in 2 ore (126’), la CHE Bacău (Baraj agrement) in 147’, la Galbeni in 177’, la Răcăciuni in 217’, la Bereşti in 274’, la Călimăneşti (Vrancea) in 362’.

Calculul ipotetic pentru înălţimea valului produs (la 75% avariere), este estimat la 60 m in aval de Barajul Izvorul Muntelui, înălţimea undei de viitura scade treptat in aval, ajungând la Pângăraţi - 28 m, la Vaduri – 31 m, la Batca Doamnei - 19,5 m, la Reconstrucţia - 19,8 m, la Racova - 9,7 m, la Gârleni - 9,6 m, de la Lilieci pana la Baza de agrement Bacău aproximativ 8,3 m, la Galbeni - 6,2 m, la Răcăciuni si Bereşti - 6,6 m, la Călimăneşti - 12,4 m, iar la confluenta cu Dunărea - 5,42 m.

Pe teritoriul judeţului Neamţ, localităţile mai importante care pot fi inundate in urma avarierii Barajului Izvorul Muntelui pe 75% din înălţime si lăţime sunt: Bicaz, Tărcau, Pângăraţi, Alexandru cel Bun, Piatra Neamţ, Dumbrava Roşie, Săvineşti, Roznov, Piatra Şoimului, Borleşti, Zăneşti, Rediu, Podoleni, Costişa.

II. Daca se avariază digurile acumulării Batca Doamnei, unda rezultata va avaria digurile acumulării Reconstrucţia , diguri care sunt proiectate ca fiind diguri (drepte) fuzibile, deci deversarea la

nevoie se poate face in zona Anexa Văleni, dar nu se vor avaria barajele din aval de Captarea Piatra Neamţ.

III. Daca Barajul izvorul Muntelui se avariază pe 50% din înălţime si lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 14 m in diverse amplasamente.

IV. Daca Barajul Izvorul Muntelui se avariază numai pe 25% din înălţime si lăţime, atunci înălţimea undei va scădea cu 1 – 34 m in diverse amplasamente.

În afara acestei ipoteze, următoarele localităţi şi obiective vor fi afectate în cazul producerii de avarii la alte construcţii hidrotehnice din judeţ:

Nr. crt.

CONSTRUCŢIA HIDROTEHNICĂ LOCALITĂŢI AFECTATE

1Digul Roman Răchiteni Tămăşeni, Roman, Doljeşti,

Sagna, Gîdinţi

2 Apărare mal drept râu Bistriţa la Frunzeni Costişa

3 Amenajare r. Siret şi Moldova la Roman Roman, Horia, Ion Creangă

4 Amenajare albie r. Tazlău la Tazlău Tazlău

5 Regularizare r. Ozana şi afluenţi la Tg. Neamţ Tg. Neamţ

6 Îndiguire albie r. Bicaz la Taşca Taşca

7 Regularizare albie r. Cuejdiu la Piatra Neamţ Piatra Neamţ8 Zona amonte acum. Izvoru Muntelui (fenomen de zăpor) Borca, Farcaşa, Poiana Teiului

B. OBIECTIVE SURSĂ DE RISC LA INCENDII ŞI EXPLOZII

Nr. crt. Denumire Adresa Obs.

1. SC PETROFLAX SA Piatra Neamţ2. SC KOBER SRL Turtureşti3. SC GA PRO CO CHEMICALS Săvineşti4. SC FIBREX NAYLON SA Săvineşti5. SC CRIMBOGAZ Săvineşti

6. S.C. CARPATCEMENT S.A. BICAZ – Depozit cu materiale explozive Com. Bicaz Chei

7. S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. Depozit cu materiale explozive Com. Poiana Teiului

8. Administraţia naţională a rezervelor de stat U.T. 425, Depozit Benzină Com. Alexandru cel Bun

9. S.C. KOBER S.A, acetonă, xilen, toluen şi uleiuri vegetale Com. Girov, sat Turtureşti

10. S.C. DISTRIGAZ NORD S.A. Reţeaua urbană de distribuire a gazelor naturale

Staţii de reglare şi centrate termice la: Spitalul de urgenţă jud. Neamţ, Hotel Ceahlău din

Piatra Neamţ, Spitalul Roman, Spitalul Tg. Neamţ, Spitalul Bicaz

11. Conducte magistrale de gaz metanCostişa – P. Neamţ – Bicaz, Tazlău –

Săvineşti, Secuieni – Roman – Cristeşti Tg. Neamţ

12. SC PAMGAZ S.A. Staţie îmbuteliere Piatra Neamţ


oxigen şi butanStaţii de distribuţie a carburanţilor

1. SC ROMPETROL DOWNSTREAM Piatra Neamţ I Piatra Neamţ, b-dul Decebal, nr. 28

2. SC ROMPETROL DOWNSTREAM Piatra Neamţ II Piatra Neamţ, b-dul Traian, nr. 118

3. SC ELCORA SRL Piatra Neamţ Piatra Neamţ, str. Bistriţei f.n.4. SC ELCORA SRL Piatra Neamţ, str. Petru Movilă, nr. 112-114 V < 50 m3

5. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Piatra Neamţ Piatra Neamţ, Str. Bistriţei, nr. 83

6. SC OMEX Piatra Neamţ, str. Orhei, nr. 1A V < 50 m37. SC OMEX Piatra Neamţ, str. Calea Romanului V < 50 m3

8. SC MOL PETROLEUM PRODUCT SRL Piatra Neamţ Piatra Neamţ, b-dul Traian, nr. 179

9. SC CHIORPEC BENZOIL SRL Piatra Neamţ, str. Dimitrie Leonida nr. 2B10. SC CHIORPEC BENZOIL SRL Piatra Neamţ, str. Fermelor nr. 16511. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ – staţia 1 Viişoara12. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ – staţia 2 Făget 40213. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ Ciritei – staţia nr. 514. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ Foresta – staţia nr. 9

15. SC PETROM GROUP OMV Piatra Neamţ str. Obor – Dărmăneşti – staţia nr. 11

16. SC ROMPETROL DOWNSTREAM Roman Roman, str. Ştefan Cel Mare nr. 256

17. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Roman Roman, str. Nicolae Bălcescu, nr. 1

18. SC MOL PETROLEUM PRODUCT SRL Roman Roman, str. Roman Muşat, nr. 21

19. SC PETROM GROUP OMV Roman Artera ocolitoare – staţia nr. 320. SC PETROM GROUP OMV Roman – staţie transportabilă21. SC OMV România Roman, Str. Mihai Viteazu, nr. 122. SC PETROM GROUP OMV Roman – staţia nr. 223. SCATUCM Roman, Str. Ogoarelor nr. 2 24. SC ROMTRANSPETROL Târgu Neamţ Târgu Neamţ, b-dul Ştefan cel Mare, nr. 23425. SC SAFARI COM IMPEX Târgu Neamţ, str. Mihai Eminescu nr. 12A26. SC PETROM GROUP OMV Tg. Neamţ, Humuleşti – staţia nr. 727. SC PETROM GROUP OMV Bicaz – staţia nr. 4

28. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Bicazu Ardelean Com. Bicazu Ardelean

29. SC IACOBAR IMPEX SRL Com. Bodeşti30. SC POWER PLUS com. Bodeşti, sat Bodeşti31. SC PETROM GROUP OMV Com. Bălţăteşti – staţie transportabilă32. SC NEL COM BENZOIL SRL Com. Dumbrava Roşie

33. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie, str. Dumbravei, nr. 22

34. SC PETROL OFFICE SRL Com. Dumbrava Roşie35. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Farcaşa Com. Farcaşa, sat Farcaşa36. SC ELCORA SRL Com. Girov, jud. Neamţ V < 50 m337. SC ROMTRANSPETROL Grinţieş Com. Grinţieş, sat Grinţieş38. SC PETROM GROUP OMV Com. Păstrăveni - staţie transportabilă39. SC IDILA CONSTRUCT SRL Com. Secuieni


40. SC PETROM GROUP OMV Com. Săvineşti – staţia nr. 341. SC LUKOIL ROMANIA SRL – Tupilaţi Com. Tupilaţi, Hanu Ancuţei

C. OBIECTIVE SURSĂ DE RISC CHIMIC

Nr.crt.

Denumire obiectivAdresa Localităţi afectate

1. ICEFS SASăvineşti Str. Uzinei nr.1 Săvineşti

2. SC GA PRO CO CHEMICALSStr. Uzinei nr.2 Săvineşti

Săvineşti, Roznov, D-va Roşie, Piatra Şoimului, Rediu, Cândeşti, Zăneşti

3. SC FIBREX NYLONStr. Uzinei nr.1Săvineşti Săvineşti

4. SC PAMGAZ SRLStr. Uzinei nr.3 Săvineşti Săvineşti

5. SC CARPAT CEMENT HOLDING SAStr. Piatra Corbului nr. 80 Bicaz Taşca

6. SC PETROM –dep. RomanStr. Mihai Viteazu nr.15 Roman Roman

7. SC MITTAL STEEL SALocalitatea Cordun , Şos. Roman-Iaşi km.333 Roman Cordun, Roman

8 SC CRIMBO GAS 2000 SRLStr. Uzinei f.n. Săvineşti Săvineşti, D-va Deal, Roznov

9 SC KOBER SRLSat Turtureşti comuna Girov Turtureşti, Piatra Neamţ

10ANRS UT 425

Alexandru cel Bun Alexandru cel Bun, Piatra Neamt cartier Precista

S.C. GA PRO CO CHEMICALS S.A. Este singurul obiectiv tip SEVESO cu risc major existent în zona de responsabilitate a ISU

„Petrodava” al judeţului Neamţ. Are ca obiect de activitate producerea îngrăşămintelor chimice azotoase. Gestionează următoarele substanţe chimice periculoase: amoniac, acid azotic, azotat de amoniu.

1. RELIEFULSocietatea comercială este dispusă la limita dintre unitatea muntoasă si ceea subcarpatică, în

partea de S-SE a DEPRESIUNII CRACAU-BISTRIŢA şi respectiv în NV DEPRESIUNII TAZLĂULUI.

Trecerea de la munţi la dealuri nu este brutală, ci firească ,în trepte.

Solul este preponderent pietros-argilos.

2. INFORMAŢII METEO CLIMATICE ALE ZONEI

Caracteristic zonei platformei chimice sunt curenţii de aer dinspre NV spre SE. In intervalul noiembrie-martie pot să apară pentru perioade scurte de timp (de ordinul orelor-maxim o zi) schimbări de direcţie cu 1800.Zilele cu calm atmosferic sunt caracterizate de apariţia curenţilor ascendenţi. În sezonul rece se produce ceaţa industrială.

Toate aceste condiţii atmosferice influenţează proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor periculoase din punct de vedere al concentraţiei, persistenţei şi dispersiei.

Curenţii ascendenţi produc dispersia norului toxic şi micşorează concentraţia, dar în acelaşi timp măresc raza de acţiune a norului.

Creşterea gradului de umiditate din atmosferă duce de asemenea la diminuarea concentraţiei norului toxic, dar şi antrenarea lui la suprafaţa pământului.

In atmosferă cu umiditate bogată la producerea contaminării poate să apară apa amoniacală şi unii acizi (ploaia acidă) cu influenţe negative asupra populaţiei, animalelor, solului şi pânzei freatice.

Terenul în trepte, condiţiile de umiditate, coroborate cu schimbarea direcţiei vântului pot creşte concentraţia de toxic pe pante şi favorizează acumularea acestuia în văi.

Vegetaţia din zona de vest (pădure) favorizează micşorarea distanţelor de propagare a norului toxic.

3. SURSE ŞI TIPURI DE RISC

Ca factori de risc major se pot considera: depozitele de azotat de amoniu şi depozitul de amoniac.Riscurile cu efecte în afara amplasamentului sunt: accidentul chimic major şi explozia.a) Accidentul chimic major.

Cauzele posibile ale acestuia pot fi: distrugerea rezervorului; fisura în peretele rezervorului.În urma producerii acestuia are loc o emisie de amoniac în fază lichidă şi gazoasă. Amoniacul

lichid, într-o primă fază se scurge în cuva rezervorului, o cotă parte transformându-se în gaz chiar în timpul deversării. Aerul înconjurător este antrenat rapid în evaporarea amoniacului lichid, ducând la o răcire semnificativă a amestecului aer-gaz şi la formarea unui nor dens.

Raza letală determinată prin studiul de risc se aproximează a fi la 1 km.Raza de contaminare se apreciază a fi de 4 km.

- În raza letală se situează majoritatea societăţilor comerciale situate în S-E platformei chimice, o porţiune din DC 110 şi o porţiune din calea rutieră şi feroviară Piatra Neamţ-Bacău situată în dreptul obiectivului.- În raza de contaminare se situează localitatea Săvineşti inclusiv satul D-va Deal şi DJ 155A cu trecerea peste canalul Bistriţa şi căile de comunicaţie mai sus menţionate.

b) Explozia. Depozitele de azotat de amoniu constituie un factor de risc major datorită posibilităţii producerii

de explozii şi degajarea unei mari cantităţi de oxizi de azot, a căror efecte se multiplică cu efectele produse de norul de amoniac rezultat ca urmare a distrugerii tancului.

Raza letală (suflul exploziei, fluxul termic) determinată prin studiul de risc se aproximează a fi la 1,3 km (865 m, 1,6 km).

Raza de contaminare se apreciază a fi de 7,5 km.- În raza letală se situează toate societăţile comerciale de pe platforma Săvineşti, Comuna Săvineşti, partea de N a oraşului Roznov, partea de S a localităţii D-va Roşie.- În raza de contaminare se situează:- oraşul ROZNOV;- comunele :

- DUMBRAVA ROŞIE;- PIATRA ŞOIMULUI;- SĂVINEŞTI;- ZANESTI;- GIROV – DOINA;- DOCHIA; - BORLESTI – ŞOVOAIA şi RUSENI.

4. EFECTE ASUPRA PERSONALULUI ŞI POPULAŢIEI NEPROTEJATE

Poluările accidentale ale solului cu azotat de amoniu nu periclitează pe termen lung solul, în schimb pot duce la impurificarea apei din sol pe termen lung. Atât ionul azotat cât şi ionul amoniu sunt factori de impurificare importanţi ai apei freatice, îngreunând potabilizarea acesteia.

Ionul amoniu – se poate oxida parţial, sub acţiunea unor microorganisme în ioni de azotit, mult mai toxici decât ionii de azotat. Folosirea apei freatice cu conţinut de azotiţi ca apă potabilă, periclitează în special sănătatea copiilor.

Amoniacul – este o substanţă periculoasă, în concentraţii mari provoacă sufocarea celor expuşi.Oxizii de azot (NOx) – sunt toxici şi avizi de oxigen ceea ce duce la deces prin asfixiere

Situaţia populaţiei din localităţile posibil a fi afectate pe sexe şi grupe de vârstă, este prezentată în următorul tabel:

Nr.crt. Localitatea

Locuitori

Lice

e*, Ş

coli

/cla

se

Bis

eric

i

Staţ

iuni

ba

lnea

re

Total Femei Bărbaţi Peste 65 ani

Între 64-20 ani

Între 10-0 ani

1. Piatra Neamţ 110288 57683 52605 11324 75112 238522. Roznov 9230 4720 4510 1370 5416 2444 1*/18 3

3. Girov - Doina 350 158 156 113 181 9 1 1

4. Dochia 2876 1638 1238 632 1758 486 1 1

5. D-va Roşie 7331 3695 3636 1024 4415 1892 4/477 2

6. Săvineşti 6575 2450 2535 781 2833 1732 4/35 2

7. Piatra Şoimului 8550 4155 4395 1049 5136 2365 2/46 1 1

8. Borleşti - Şovoaia, Ruseni 595 312 283 88 365 37 1 1

9. Zăneşti 6212 3060 3152 1106 3651 1855 7

Existentul de animale din localităţile care pot fi afectate se prezintă astfel:

Nr.crt. Localitatea

Specia de animale

Bovine la Ovine la Porcine la Cabaline la Păsări/mii cap. la

SC Pop. SC Pop. SC Pop. SC Pop. SC Pop.

1 D-va Roşie 30 809 - 1000 525 1674 - 370 59 13

2 Dochia - 470 - 1010 - 1100 - 114 - 12581

3 Girov - Doina - 87 - 96 - 54 - 16 - 646

4 P. Şoimului - 1820 - 10600 - 1800 - 670 - 23

5 Săvineşti - 443 - 422 - 850 - 100 - 10

6 Borleşti -Şovoaia, - 180 - 228 - 241 - 37 - 5

Ruseni

7 Zăneşti 831 1010 2375 1310 7674 800 - 235 2390 19

8 Roznov - 1370 - 2250 - 1400 - 187 - 24

9 P. Neamţ - 840 - 3550 - 864 - 254 - 17D. OBIECTIVE SURSĂ DE RISC RADIOLOGIC

În zona de responsabilitate a ISU Neamţ au fost inventariate următoarele surse şi obiective radiologice:

Nr. crt. Localitatea Instituţii sanitare Agenţi economici Efecte

1 Piatra Neamţ 36 6

Contaminarea accidentală a

personalului pe timpul folosirii sau

manipulării surselor radioactive

2 Roman 12 53 Tg. Neamţ 8 -4 Bicaz 3 15 Roznov 1 -6 Viişoara 3 -7 Bălţăteşti 1 -8 Săvineşti - 49 Grinţieş - 33 surse

Efectele produse de aceste surse depind de mai mulţi factori care concură la producerea accidentelor (surse închise sau deschise, tipul sursei, starea de agregare a acestor surse, timpul de staţionare a personalului în preajma acestora, modul de manipulare şi echipamentul de protecţie folosit).

E. OBIECTIVE SURSĂ DE RISC LA CUTREMUR

Nr. crt Loc. Adresa Destinaţia Mobilelor Clasa

de riscNr. pers. care

locuiesc în imobil

1.

Piat

ra N

eam

ţ

B-dul Traian nr. 1-3 Pavilion Interne – Sp. Jud. de Urgenţă Piatra Neamţ II 400 paturi

2. B-dul Traian nr. 1-3Pavilion dermato-venerice şi oncologice – Spitalul Judeţean de Urgenţă P. Neamţ

II 60 paturi

3. Str. Ştefan cel Mare nr. 23 Corp A şi B

Deţinut în folosinţă gratuită de Fundaţia de Îngrijiri Comunitare Piatra Neamţ

II Corp A 100Corp B 20

4. Str. Petru Rareş nr. 27 C Deţinut în regim de încheiere de UJ-CNSLR Frăţia filiala Neamţ II 20 pers.

5.

Rom

an

Str. Nicolae Titulescu Bl. 3 Locuinţe I 1546. Str. Tineretului bloc 2 Locuinţe III 1227. Str. Cuza Vodă nr. 6 Locuinţe şi sp. com parter II 12 (fără sp. com.)

8. Str. Ştefan cel mare nr. 249 Locuinţe şi sediu – Pescari şi vânători II 24 (fără sp. com.)

9. Str. Ştefan cel mare nr. 218 Locuinţe şi sp. com parter II 18 (fără sp. com.)10. Str. Ştefan cel mare nr. 233 Locuinţe I 1211. Str. Ştefan cel mare nr. 235 Locuinţe I 612. Str. Ştefan cel mare nr. 220 Locuinţe şi sp. com II 9 (fără sp. com.)13. Str. Ştefan cel mare nr. 237 Locuinţe I 4

14. Str. Ştefan cel mare nr. 238 Locuinţe II 16

Tabel cuprinzând localităţile judeţului Neamţ posibil a fi afectate de unele dezastre naturale

Nr.crt.

Localitati posibil a fi afectateCutremur Alunecări de teren Inundaţii

1 Municipiul Piatra Neamţ Municipiul Piatra Neamţ Municipiul Piatra Neamţ2 Municipiul Roman Municipiul Roman Municipiul Roman3 Oraşul Bicaz Oraşul Bicaz Oraşul Bicaz4 Oraşul Tîrgu Neamţ Oraşul Tîrgu Neamţ Oraşul Tîrgu Neamţ5 Oraşul Roznov Oraşul Roznov Oraşul Roznov

6 Agapia Agapia Agapia

7 Alexandru cel Bun (Viişoara) Alexandru cel Bun (Viişoara) Alexandru cel Bun (Viişoara)

8 Bahna Bahna Bahna

9 Bălţăteşti Bălţăteşti Bălţăteşti10 Bârgăuani Bârgăuani Bârgăuani

11 Bicaz-Chei Bicaz-Chei Bicaz-Chei

12 Bicazu-Ardelean Bicazu-Ardelean Bicazu-Ardelean

13 Bîra Bîra Bîra

14 Bodeşti Bodeşti Bodeşti

15 Boghicea Boghicea Boghicea

16 Borca Borca Borca

17 Borleşti Borleşti Borleşti

18 Boteşti Boteşti Boteşti

19 Bozieni Bozieni Bozieni

20 Brusturi Brusturi Brusturi

21 Cândeşti Cândeşti Cândeşti

22 Ceahlău Ceahlău Ceahlău

23 Cordun Cordun Cordun24 Costişa Costişa Costişa25 Crăcăoani Crăcăoani Crăcăoani

Nr.crt.


26 Dămuc Dămuc Dămuc

27 Dobreni Dobreni Dobreni28 Dochia Dochia Dochia29 Doljeşti Doljeşti Doljeşti

30 Dragomireşti Dragomireşti Dragomireşti

31 Drăgăneşti Drăgăneşti Drăgăneşti32 Dulceşti Dulceşti Dulceşti

33 Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie Dumbrava Roşie

34 Farcaşa Farcaşa Farcaşa

35 Făurei Făurei Făurei

36 Gârcina Gârcina Gârcina

37 Gâdinţi Gâdinţi Gâdinţi

38 Gherăieşti Gherăieşti Gherăieşti39 Ghindăoani Ghindăoani Ghindăoani

40 Girov Girov Girov

41 Grinţieş Grinţieş Grinţieş

42 Grumăzeşti Grumăzeşti Grumăzeşti

43 Hangu Hangu Hangu

44 Horia Horia Horia

45 Icuşeşti Icuşeşti Icuşeşti

46 Ion Creangă Ion Creangă Ion Creangă47 Mărgineni Mărgineni Mărgineni

48 Moldoveni Moldoveni Moldoveni

49 Negreşti Negreşti Negreşti

50 Oniceni Oniceni Oniceni

Nr.crt.


51 Păstrăveni Păstrăveni Păstrăveni

52 Pângăraţi Pângăraţi Pângăraţi

53 Pânceşti Pânceşti Pânceşti

54 Petricani Petricani Petricani

55 Piatra Şoimului Piatra Şoimului Piatra Şoimului56 Pipirig Pipirig Pipirig

57 Podoleni Podoleni Podoleni

58 Poiana Teiului Poiana Teiului Poiana Teiului59 Poienari Poienari Poienari

60 Răuceşti Răuceşti Răuceşti

61 Războieni Războieni Războieni

62 Rediu Rediu Rediu

63 Români Români Români

64 Ruginoasa Ruginoasa Ruginoasa

65 Sagna Sagna Sagna66 Săbăoani Săbăoani -67 Săvineşti Săvineşti Săvineşti

68 Secuieni Secuieni Secuieni

69 Staniţa Staniţa Staniţa

70 Ştefan cel Mare Ştefan cel Mare Ştefan cel Mare

71 Tarcău Tarcău Tarcău

72 Taşca Taşca Taşca

73 Tazlău Tazlău Tazlău

74 Tămăşeni Tămăşeni Tămăşeni

75 Timişeşti Timişeşti Timişeşti

http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/pipirig.shtml

Nr.crt.


76 Trifeşti Trifeşti Trifeşti

77 Tupilaţi Tupilaţi Tupilaţi78 Ţibucani Ţibucani Ţibucani79 Urecheni Urecheni Urecheni

80 Valea Ursului Valea Ursului Valea Ursului

81 Văleni Văleni Văleni

82 Vânători-Neamţ Vânători-Neamţ Vânători-Neamţ

83 Zăneşti Zăneşti ZăneştiTOTAL:

-26 loc. risc major;-57 loc. risc minor

TOTAL:-34 loc. risc major;-49 loc. risc minor.

TOTAL-69 loc. risc major;-14 loc. risc minor.

NOTĂ: Localităţile inscripţionate bold prezintă risc major de producere a dezastrului (conform HGR 642 din 29 iunie 2005).

Tabel cuprinzând gradul de operaţionalizare a centrelor operative

Nr. centrelor operative constituite

la nivel local

Gradul de operaţionaliz

are (%)

Gradul de asigurare cu personal (%)

Gradul de asigurare cu tehnică şi

materiale (%)

Existenţa regulamentelor de organizare şi

funcţionaremunicipale 2 100% 100% 90 % 2orăşeneşti 3 100% 100% 80 % 3comunale 78 100% 100% 82 % 78

CAPITOLUL IVACOPERIREA RISCURILOR

SECŢIUNEA 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie

La elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va desfăşura următoarele activităţi:- stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă;- definirea obiectivelor;- crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare:- completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite;- identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat;- selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie;- luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.

http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/tibucani.shtml



Pentru evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora instituţiile publice deconcentrate/descentralizate, operatorii economici sursă de risc din judeţ vor dispune următoarele acţiuni: a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente(inclusiv Centrul Operaţional Judeţean); b) activităţi preventive pe domenii de competenţă; c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; d) participarea la exerciţii şi aplicaţii organizate şi desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al Judeţului Neamţ.

Monitorizarea factorilor de risc se realizează la nivelul judeţului de către centrele operative cu activitate permanentă (S.G.A. Neamţ, S.H. Bistriţa, Staţia meteorologică Piatra Neamţ) dispeceratele operatorilor economici sursă de risc, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă în a căror teritorii s-au identificat surse de risc, instituţii publice cu atribuţii în domeniu, reprezentate în CJSU Neamţ (Agenţia de Protecţie a Mediului, Autoritatea Sanitar Veterinară etc.).

Datele culese referitoare la sursele de risc se vor transmite oportun dispeceratului IJSU Neamţ pentru informarea preşedintelui CJSU şi executarea primelor măsuri de protecţie.

Activităţile preventive sunt planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor de către toate instituţiile reprezentate în CJSU pe domenii de competenţă şi constau în: a) controale şi inspecţii de prevenire; b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; c) acordul; d) asistenţa tehnică de specialitate; e) informarea preventivă; f) pregătirea populaţiei; g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale; h) alte forme.

Informarea populaţiei asupra pericolelor specifice se realizează de componenta preventivă organizată la fiecare comitet local pentru situaţii de urgenţă, precum şi de personalul specializat al insituţiilor publice desemnat să desfăşoare activităţi preventive.

Planificarea exerciţiilor şi aplicaţiilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se stabileşte anual prin ordinul de pregătire al Prefectului Judeţului. Organizarea şi desfăşurarea acestor exerciţii şi aplicaţii se va efectua de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, celulele de urgenţă ale operatorilor economici sursă de risc şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Petrodava” al Judeţului Neamţ.

În funcţie de situaţia tactică creată, la aceste activităţi de pregătire vor participa şi instituţiile publice implicate în gestionarea diferitelor tipuri de riscuri.

Pe timpul desfăşurării exerciţiilor şi aplicaţiilor se va verifica viabilitatea planurilor de intervenţie întocmite de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă sau operatorii economici. Aceste planuri trebuie să cuprindă informaţii referitoare la: a) categoriile de servicii de salvare/intervenţie în caz de urgenţă şi amplasarea unităţilor operative; b) încadrarea şi mijloacele de intervenţie şi protecţie a personalului/populaţiei pentru fiecare tip de risc, pe categorii de forţe şi mijloace, cum sunt: autospeciale de lucru cu apă şi spumă, autospeciale de stingere cu pulbere şi azot, autospeciale pentru descarcerare şi iluminat, autoscări pentru salvare de la înălţime şi alte tipuri de autospeciale, servanţi pompieri, salvatori, asistenţi medicali, scafandri, alpinişti etc.; c) zona de acoperire a riscurilor; d) timpii de răspuns, cuantificaţi de o comisie compusă din specialişti ai inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă; e) activitatea operaţională, prin prezentarea detaliată a ponderii intervenţiilor la incendii; asistenţă medicală de urgenţă, reanimare şi descarcerare; deblocări/salvări de persoane; salvări de animale etc.;

f) alte informaţii considerate necesare.

SECŢIUNEA 2 – Etapele de realizare a acţiunilor

Măsurile de protecţie şi intervenţie se realizează în următoarele etape:1. în situaţia pericolului iminent de producere a situaţiei de urgenţă(predezastru);2. pe timpul producerii situaţiei de urgenţă;3. în etapa post-situaţie de urgenţă(postdezastru).

Indiferent de etapă, desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;c) deplasarea la locul intervenţiei;d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminarde intervenţie;e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;i) manevra de forţe;j) localizarea şi limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;k) înlăturarea unor efecte negative ale situaţiei de urgenţă;l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţiaacestuia;n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;p) restabilirea capacităţii de intervenţie;q) informarea inspectorului inspectorului-şef şi a eşalonului superior;r) analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

Operaţiunile necesare desfăşurării intervenţiei sunt comune serviciilor profesioniste, private sau voluntare pentru situaţii de urgenţă.

SECŢIUNEA 3 – Faze de urgenţă a acţiunilor

In cazul declanşării unei surse de risc, forţele care acţionează în prima fază sunt serviciile voluntare(private) pentru situaţii de urgenţă, primele ajunse la locul incidentului. La sosirea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă în zona de producere a evenimentului, conducerea acţiunilor va fi efectuată de comandantul acestora.

În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia situaţiei de urgenţă, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:a. urgenţa I - asigurată de gărzile de intervenţie ale subunităţii în raionul afectat;b. urgenţa a II-a - asigurată de către subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ;c. urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe unităţi limitrofe;d. urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Operaţiunile de intervenţie sunt executate în succesiune, pe urgenţe, astfel:

a) În urgenţa I, de regulă, sunt cuprinse misiunile care trebuie executate de către structurile specializate, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acestora, şi se referă la: 1. deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor; 2. limitarea efectelor negative în cazul riscului iminent de prăbuşire a unor construcţii; 3. salvarea victimelor; 4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă; 5. descoperirea, identificarea şi paza elementelor de muniţie nefuncţionale sau neexplodate; 6. limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărie comunală; 7. evacuarea şi asigurarea măsurilor de adăpostire a populaţiei şi a sinistraţilor aflaţi în zonele supuse riscurilor; 8. stingerea incendiilor; 9. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii; 10. asigurarea mijloacelor de subzistenţă. b) În urgenţa a II-a se continuă acţiunile din urgenţa I, concentrându-se la locul evenimentului forţe şi mijloace de intervenţie, şi se îndeplinesc toate celelalte misiuni specifice, până la terminarea acţiunilor de intervenţie. Acestea se referă la: 1. dispersarea personalului şi bunurilor proprii în afara zonelor supuse riscurilor complementare; 2. evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea persoanelor contaminate; 3. asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea taberelor pentru sinistraţi; 4. constituirea rezervei de mijloace de protecţie individuală şi colectivă; 5. decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii, dacă situaţia o impune; 6. executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a personalului şi bunurilor proprii; 7. executarea controlului contaminării surselor de apă potabilă; 8. executarea controlului sanitar-epidemic în zonele de acţiune a forţelor şi mijloacelor proprii; 9. asanarea terenului de muniţia neexplodată, rămasă în urma conflictelor militare; 10. refacerea sistemului de alarmare şi a celui de comunicaţii şi informatică; 11. controlul şi stabilirea măsurilor pentru asigurarea viabilităţii unor căi de comunicaţie, pentru transportul şi accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie; 12. asigurarea mijloacelor de subzistenţă; 13. îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege. (3) În cadrul urgenţelor a III-a şi a IV-a continuă să se execute acţiunile din primele două urgenţe, în funcţie de momentul în care s-au declarat, cu forţe şi mijloace sporite.

Forţele şi mijloacele destinate intervenţiei precum şi variantele de acţiune sunt specificate în planurile de protecţie şi intervenţie întocmite pe tipuri de situaţii de urgenţă.

Pentru instruirea şi pregătirea personalului din cadrul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, un exemplar din fiecare plan de protecţie şi intervenţie întocmit pentru fiecare obiectiv sursă de risc din judeţ se regăseşte la dispeceratul Centrului Operaţional Judeţean Neamţ.

SECŢIUNEA 4 - Acţiunile de protecţie-intervenţie

Serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă constituite la nivelul judeţului acţionează pentru îndeplinirea următoarelor misiuni: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi; c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice; d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ; f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Misiunile desfăşurate de serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în:

- înştiinţare;- avertizare şi alarmare;- adăpostire;- protecţie nucleară, biologică şi chimică;- evacuare;- asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată;- limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de protecţie civilă;- alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice.Modalităţile concrete de desfăşurare a acestor misiuni sunt prevăzute în planurile de intervenţie

specifice fiecărei situaţii de urgenţă, planuri aprobate sau avizate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.

Pentru interventia în situaţii de urgenţă, la nivelul judeţului Neamţ sunt organizate următoarele servicii vountare şi private pentru situaţii de urgenţă:

Nr.Crt.

Denumireaserviciului

Cat

egor

ia se

rvic

iulu

i Număr personal

Dotarea cu maşini şi utilaje de

intervenţie şi forma de

dobândire

Contracte/convenţii pentru

intervenţie

Con

trac

te d

e vo

lunt

aria

tAngajat

Vol

unta

r

Sef s

erv

Cad

ru

tehn

ic P

SI

Insp

ecto

r pr

otec

tie

civi

laC

ond.

auto

1 Agapia I 1 - - - 46 - - -

2 Al. cel Bun I 1 - - - 62 - - 50

3 Bahna I 1 - - - 45 - SVSU Moldoveni -4 Bălţăteşti I - - - - 42 - - 35

5 BicazulArdelean I 1 - - - 39 1 MP evacuarea

apei - 5

6 Bicaz Chei I 1 - - - 48 - SPSU SC.Expert Reparatii SRL -

7 Bâra III 1 - - 3 34 1 ASAS - 208 Bârgăoani I 1 - - - 80 - - 80

Nr.Crt.


Cat

egor

ia se

rvic

iulu

i Număr personal



dobândire


intervenţie

Con

trac

te d

e vo

lunt

aria

t

Angajat

Vol

unta

r

Sef s

erv

Cad

ru

tehn

ic P

SI

Insp

ecto

r pr

otec

tie

civi

laC

ond.

auto

9 Bodeşti I 1 - - - 48 - - 3410 Boghicea I 1 - - - 43 - SVSU Bara 1511 Borca III 1 - - 3 76 1 ASAS Poiana Teiului 7612 Borleşti I 1 - - - 56 - SVSU Roznov 013 Boteşti I 1 - - - 40 - - 3714 Bozieni I 1 - - - 50 - SVSU Oniceni 1515 Brusturi I 1 - - - 46 - - 46

16 Ceahlău III 1 - - 3 44 ASAS Roman - 16

17 Cândeşti I 1 - - - 36 - - 3318 Cordun I 1 - - - 43 - - 4319 Costişa I 1 - - - 52 - SVSU Buhusi 52

20 Crăcăoani I 1 - - - 49 - - 49

21 Dămuc I 1 - - - 35 - - -

22 Dobreni I 1 - - - 36 - - 16

23 Dochia I 1 - - - 30 - - 29

24 Doljeşti I 1 - - - 50 - - 50

25 Dragomireşti I 1 - - - 54 - SVSU Razboieni 22

26 Drăgăneşti I 1 - - - 45 - - 3627 Dulceşti I 1 - - - 49 - - 3628 D-va Roşie I 1 - - - 50 - - 3829 Farcaşa I 1 - - - 52 - SVSU Borca 52

30 Făurei I 1 - - - 43 1MP evacuarea apei - 43

31 Gâdinţi I 1 - - - 41 - - 23

32 Gherăieşti III 1 - - 3 40 1 ASAS MAGIRUS - -

33 Ghindăoani I 1 - - - 35 - - 35

34 Girov I 1 - - - 78 - - 62

35 Gârcina I 1 - - - 40 1MP evacuarea apei - 17

36 Grinţieş I 1 - - - 45 - - 45

37 Grumăzeşti I 1 - - - 48 - - 48

38 Hangu III 1 - - 2 58 1 ASAS - -39 Horia I 1 - - - 40 - - 4040 Icuşeşti I 1 - - - 64 - - 6441 Ion Creangă I 1 - - - 64 - - 35

42 Mărgineni I 1 - - - 39 1MP evacuarea apei - 39

43 Moldoveni III 1 - - 4 31 1 ASAS - 3144 Negreşti I 1 - - - 35 - - 3545 Oniceni III 1 - - 4 54 1 ASAS - -46 Păstrăveni III 1 - - 4 89 1 ASAS Urecheni, Tibucani 39

47 Petricani I 1 - - - 38 - - -

48 P.Şoimului I 1 - - - 48 - SVSU Roznov 0

Nr.Crt.


Cat

egor

ia se

rvic

iulu

i Număr personal



dobândire


intervenţie

Con

trac

te d

e vo

lunt

aria

t

Angajat

Vol

unta

r

Sef s

erv

Cad

ru

tehn

ic P

SI

Insp

ecto

r pr

otec

tie

civi

laC

ond.

auto

49 Pipirig III 1 - - 4 64 1 ASAS 1MP evacuarea apei - 54

50 Pângăraţi I 1 - - - 62 - - 1051 Pânceşti I 1 - - - 28 - - 2852 Podoleni I 1 - - - 43 - SVSU Buhusi 30

53 Poienari I 1 - - - 35 1MP evacuarea apei - 30

54 P.Teiului I 1 - - - 53 1MP evacuarea apei SVSU Borca 53

55 Răuceşti I 1 - - - 48 - - 43

56 Războieni III 1 - - 4 47 1 ASAS RSVSU

Tupilati,St.cel Mare, Dragomiresti

42

57 Rediu I 1 - - - 50 - SVSU Roznov 50

58 Români I 1 - - - 41 - SVSU Buhusi 22

59 Ruginoasa I 1 - - - 37 - - -60 Sagna I 1 - - - 50 - - 45

61 Săbăoani III 1 - - 1 43 1 ASAS Magirus - 40

62 Săvineşti I 1 - - - 43 - - 3863 Secuieni I 1 - - - 75 - SVSU Moldoveni 6864 Stăniţa I 1 - - - 52 - - -65 St.cel Mare I 1 - - - 52 1 MP Honda SVSU Razboieni 5266 Tarcău III 1 - - - 60 1MP SVSU Bicaz 50

67 Taşca I 1 - - - 49 - SPSU SC.Expert Reparatii SRL 38

68 Tazlău I 1 - - - 38 1 ASAS - 1869 Tămăşeni I 1 - - - 35 - - 3070 Timişeşti I 1 - - - 46 - 1771 Trifeşti I 1 - - - 51 - - -

72 Tupilaţi I 1 - - - 39 - SVSURazboieni 25

73 Ţibucani I 1 - - - 39 - SVSU Pastraveni 2374 Urecheni I 1 - - - 31 - SVSU Pastraveni 2575 V Ursului I 1 - - - 50 - SVSU Oniceni -76 Văleni I 1 - - - 49 - - 4977 Vânători I 1 - - - 49 - - 3678 Zăneşti I 1 - - - 58 - - -79 Roznov III 1 - - 3 64 1 ASAS R - 2580 Bicaz III 1 - - 3 80 1 ATI R - -

81 P.Neamţ I 1 - 1 - 163

1MP evacuare apei 1 barca-10 persoane cu motor

- -

82 Roman I 1 1 1 - 102 1MP evacuarea apei - -

Nr.Crt.


Cat

egor

ia se

rvic

iulu

i Număr personal



dobândire


intervenţie

Con

trac

te d

e vo

lunt

aria

t

Angajat

Vol

unta

r

Sef s

erv

Cad

ru

tehn

ic P

SI

Insp

ecto

r pr

otec

tie

civi

laC

ond.

auto

83 Tg.Neamţ I 1 - 1 - 71 1MP evacuare apa - 46

TOTAL I = 69 III = 14 83 1 3 41 4207 2428

Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, serviciile de intervenţie acţionează individual sau în cooperare cu alte forţe aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, în conformitate cu Planul comun de intervenţie al unităţilor M.Ap.N. şi M.I.R.A. pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul judeţului Neamţ. Viabilitatea prevederilor acestui plan se verifică trimestrial cu ocazia aplicaţiilor tactice de cooperare organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ.

Atribuţiile fiecărei structuri potrivit planului de comun de intervenţie sunt:

1. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţa) elaborează concepţia acţiunilor şi planificarea intervenţiei, prin secretariatul tehnic permanent

al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă; b) analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluţiei

acestora în scopul identificării stărilor de pericol şi avertizează populaţia despre pericolul acestora;

c) întocmeşte planul de intervenţie şi cooperare, schema cu riscurile teritoriale, planul de analiză şi acoperire a riscurilor şi concepţia de întrebuinţare a forţelor;

d) asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul judeţului, a măsurilor şi acţiunilor specifice de prevenire a dezastrelor;

e) asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori producerii situaţiilor de urgenţă şi asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;

f) participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, bunurilor materiale, valorilor culturale şi celor de patrimoniu;

g) participă la executarea de dislocări, demolări şi la înlăturarea dărâmăturilor;h) participă la realizarea măsurilor de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor, la evacuarea apei

din subsoluri şi canale tehnologice;i) sprijină acţiunea de alimentare cu apă a populaţiei;j) intensifică măsurile ce se impun pentru asigurarea intervenţiei la incendii, concomitent cu

asigurarea acţiunilor de prevenire pentru eliminarea posibilităţilor producerii altor evenimente deosebite în obiective cu grad ridicat de vulnerabilitate şi pericol în exploatare;

k) elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Centrul Operaţional Naţional;

2. Inspectoratul de poliţie al judeţului Neamţ

a) transmite date şi informaţii privind situaţia existentă în locurile afectate;b) sprijină formaţiunile specializate în acţiunile de salvare a oamenilor, animalelor şi

bunurilor aflate în pericol;

c) participă la asigurarea masurilor de ordine publică şi luare în evidenţă a populaţiei atunci când situaţia impune evacuarea temporară în punctele de adunare - îmbarcare pe timpul transportului şi în punctele de primire evacuaţi;

d) desfăşoară activităţi pentru identificarea victimelor şi întocmesc situaţia cu persoanele dispărute;

e) asigură controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;

f) asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele în care s-au produs dezastre şi intensifică măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestări antisociale;

g) participă la realizarea măsurilor stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru normalizarea situaţiei în zona afectată;

h) participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, mijloacelor de transport şi tehnice pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie;

i) acţionează pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei;j) întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă.

3. Inspectoratul de jandarmi al judeţului Neamţ

a) participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau zonele afectate, concomitent cu intensificarea măsurilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

b) participă la salvarea şi evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale, precum şi la amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor; c) asigură paza locurilor de depozitare a bunurilor materiale evacuate; d) participă cu forţe şi mijloace proprii în zonele afectate de dezastre, la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor acestora; e) întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă; f) execută misiuni de asigurare a securităţii şi pazei zonelor evacuate cât şi a perimetrului zonelor de carantină; g)asigură paza obiectivelor afectate.

4. Unitatea militară 01407 Piatra Neamţ şi 01147 Roman

a) întocmesc şi actualizează permanent planul propriu de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesar gestionării situaţiilor de urgenţă;

b) constituie grupa operativă pentru conducerea acţiunilor de intervenţie la dezastre şi stabilesc ofiţeri de legătură pe lângă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de urgenţă. UM 01147 Roman va trimite ofiţeri de legătură, în funcţie de situaţie, la Oficiul Prefectural deschis la Primăria Roman sau la sediul Detaşamentului de Pompieri Roman;

c) menţin permanent legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Neamţ şi înştiinţează eşalonul superior despre situaţiile de pericol sau de producere a unor dezastre, precum şi despre evoluţia ulterioară a acestora;

d) colaborează cu serviciile de urgenţă profesioniste conform hotărârii Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

e) asigură înlăturarea urmărilor dezastrelor care au afectat subunităţile sau obiectivele proprii;f) asigură intervenţia forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile proprii de asigurare cu resurse

umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

g) constituie şi operaţionalizează detaşamente de intervenţie pe care le asigură cu tehnică militară şi materiale pe categorii de acţiuni, pentru a putea interveni în sprijinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Pentru înlăturarea şi limitarea efectelor dezastrelor, asigurarea materială, tehnică şi medicală se va face din existentul la serviciu, iar la nevoie, de la stocul de mobilizare cu respectarea reglementărilor în vigoare;

h) participă la asigurarea asistenţei medicale răniţilor şi persoanelor afectate de dezastre cu formaţiunea medicală din compunere;

i) asigură sprijin logistic pentru organizarea şi desfăşurarea evacuării populaţiei şi bunurilor materiale, amenajarea şi asigurarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor ;

j) asigură posibilitatea trecerii în timp scurt la executarea misiunilor de bază, pentru toate forţele şi mijloacele participante la intervenţie.

Celelalte instituţii publice descentralizate cu rol în managementul situaţiilor de urgenţă execută atribuţii specifice conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

Forţele desemnate pentru executarea intervenţiei din cadrul Sistemului Naţional de Apărare conform planului de cooperare sunt:

Inspectoratul de Politie Judeţean Neamţ-2 echipaje poliţie rutieră (4 poliţişti);- 2 echipaje poliţie de ordine publică-1grupă din cadrul DPIR (7 poliţişti);-1 echipă operativă destinată cercetării la faţa locului(4 poliţişti)

-2 auto VW Vento;-2 autospeciale VW Transporter;-1 autospecială Mercedes Vito-1 autoturism Dacia 1310;-1 autosanitară Dacia 1310

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Neamţ

- 1 pluton mobil(30 jandarmi)

- 1 autospecială de intervenţie- mijloace individuale de protecţie- 1 autocamion- 1 barcă pneumatică

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Neamţ

- Detaşamentul de pompieri Piatra Neamţ(2 ofiţeri, 30 subofiţeri)

- 5 autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă;- 1 autospecială pentru descarcerare;- 1 autospecială pentru evacuarea fumului şi gazelor;- 1 autospecială pentru intervenţie şi salvare de la înălţimi; - 1 motopompă transportabilă;- 1 barcă pneumatică cu motor;- 1 autocamion de intervenţie.

- Detaşamentul de pompieri Roman(1 ofiţer , 22 subofiţeri)

- 4 autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă;- 1 autocamion de intervenţie.

- Detaşamentul de pompieri Târgu Neamţ(1 ofiţer , 22 subofiţeri)

- 4 autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă;- 1 autocamion de intervenţie.- 1 motopompă transportabilă;

Unitatea militară 01407 Piatra Neamţ- 1 Detaşament intervenţie/25 militari ( 1 of., 4 subof., 20 Sgv.);- Fiecare militar este echipat cu: m.c.g., complet de protectie nr.1 - 1 autocamioane pentru transport, 1 TAB, 1 barcă pneumatică

Unitatea militara 01147 Roman- 1 Detaşament intervenţie/14 sgv.;- 10 autocamioane trsp.; personal med. 2; 1 grupa căutare salvare/10 sgv.; asigurare cazare 300 locuri

SECŢIUNEA 5 - Instruirea

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se organizează şi se desfăşoară pe baza Legii protecţiei civile nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată prin Legea nr. 212/2006, Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinului Ministrului Internelor şi Reformei Administrative nr. 673/2008 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, în perioada 2009 - 2012, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea „Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,” modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005, Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1474/2006 pentru aprobarea „Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă”, Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea „Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă”, modificat şi completat de Ordinul Ministrului Internelor şi Reformei Administrative nr.195/2007, Ordinului Ministrului Internelor şi Reformei Administrative nr. 483/2008 privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a specialiştilor compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, Ordinului Inspectorului General nr. 629/13.12.2006 cu precizările I.G.S.U. nr. 79445 din 22.12.2008 privind pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2009.

Pregătirea structurilor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ şi aprobate de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ.

Pregătirea structurilor specializate voluntare/private se realizează în cadrul instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile conform H.G. nr. 642/2005 sau în cadrul unor organizaţii non-guvernamentale cu scop similar.

Obiectivul general al pregătirii îl constituie formarea, perfecţionarea şi specializarea continuă a personalului cu atribuţii în managementul şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, operaţionalizarea şi creşterea capacităţii de intervenţie a serviciilor de urgenţă voluntare şi private în vederea îndeplinirii misiunilor ce le revin, pregătirea pentru situaţii de urgenţă a populaţiei, salariaţilor şi elevilor.

Obiectivele specifice:1. Creşterea eficienţei managementului situaţiilor de urgenţă;2. Aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor privind problematica situaţiilor de urgenţă;3. Dezvoltarea capacităţilor manageriale ale şefilor serviciilor de urgenţă voluntare şi private pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă;4. Însuşirea conţinutului şi a modului de aplicare a planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, de

intervenţie, cooperare şi evacuare în situaţii de urgenţă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi conducătorii operatorilor economici cu sursă de risc;

5. Formarea deprinderilor personalului ce încadrează serviciile de urgenţă, necesare intervenţiei la producerea incendiilor, inundaţiilor, viiturilor, zăpoarelor, cutremurelor de pământ, alunecărilor

de teren, exploziilor, accidentelor industriale, nucleare sau radiologice şi la căderea unor obiecte cosmice;

6. Instruirea compartimentelor pentru prevenire din cadrul serviciilor voluntare în vederea prevenirii unor situaţii de urgenţă prin acţiuni de îndrumare şi control în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea;

7. Cunoaşterea de către populaţie a modului de acţiune la semnalele de alarmare şi pe timpul situaţiilor de urgenţă sau dezastre;

8. Realizarea coeziunii între şi în cadrul serviciilor voluntare şi private pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

9. Cunoaşterea responsabilităţilor si structurilor ce pot interveni pe tipuri de riscuri de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi conducătorii operatorilor economici cu sursă de risc;

10. Cunoaşterea de către personalul cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă a situaţiilor ce pot să apară în zona de responsabilitate, modalităţilor de evaluare şi de aplicare corectă a unor măsuri de prevenire şi diminuare a riscurilor;

11. Implementarea unor modalităţi de colaborare şi cooperare pe termen lung la nivelul serviciilor de urgenţă private şi voluntare, pe principul vecinătăţii;

12. Conştientizarea şi motivarea tuturor factorilor de răspundere de la instituţiile şi operatorii economici din judeţul Neamţ, în asigurarea unei dotări cu tehnică şi materiale conform necesităţilor generate de riscurile evaluate;

13. Însuşirea măsurilor de prevenire şi procedurilor de intervenţie specifice fenomenului de zăpor de pe râul Bistriţa;

14. Aplicarea măsurilor de prevenire şi limitare a efectelor distructive a alunecărilor de teren;15. Creşterea gradului operativităţii în înştiinţare, alarmare, intervenţie şi cooperare a Serviciilor

Voluntare dotate cu autospeciale pentru stingerea incendiilor;16. Însuşirea procedurilor de intervenţie la incendii de pădure;17. Dezvoltarea capacităţilor de înţelegere şi de apreciere a pericolelor generate de situaţiile de

urgenţă pentru viaţă şi mediu, precum şi al promovării atitudinilor şi comportamentelor corespunzătoare în rândul elevilor.

Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă şi managerii operatorilor economici şi ai instituţiilor publice au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către structurile de intervenţie, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de protecţie şi de acţiune conform prezentului plan.

La nivelul judeţului Neamţ, pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se desfăşoară în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă emis la începutul anului.

Forma şi durata activităţilor de pregătire a personalului din conducerea structurilor de management al situaţiilor de urgenţă din judeţ sunt prezentate în următorul tabel:

Nr.crt. CATEGORII DE PERSONAL FORMA DE PREGĂTIRE

ŞI DURATA CINE CONDUCE OBS.

1. Preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă

Un instructaj de pregătire, anual (4 ore) I.S.U.J.

2. Conducătorii operatorilor economici sursă de risc

O convocare de pregătire, anual ( 6 ore) I.S.U.J.

Nr.crt. CATEGORII DE PERSONAL FORMA DE PREGĂTIRE

ŞI DURATA CINE CONDUCE OBS.

3.

Şefii centrelor operative cu activitate temporară de la

municipii şi oraşe / inspectorii de specialitate (localităţi, instituţii publice, operatori economici

O convocare de pregătire (6 ore)

I.S.U.J. Un instructaj de pregătire, lunar (2-3 ore)

4.Şefii centrelor operative cu

activitate temporară de la comune/ inspectorii de specialitate

Un instructaj de pregătire, anual, ( 4 ore)

I.S.U.J. Pe centre de pregătire

5. Şefii serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă

O convocare de pregătire, anual ( 6 ore)

6.

Directorii / Conducătorii instituţiilor de învăţământ şi

personalul didactic desemnat să execute pregătirea

O instruire, anuală, (4-6 ore)

I.S.U.J. / Inspectoratul Şcolar

Conform planificării

Inspectoratului Şcolar

Instruirea persoanelor angajate în muncă în domeniul situaţiilor de urgenţă constituie parte componentă a activităţii de pregătire desfăşurate de persoanele fizice şi juridice în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici sunt obligaţi, să organizeze şi să execute instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă pe baza prezentelor dispoziţii generale şi a reglementărilor specifice.

Pregătirea pe categorii de personal se realizează astfel:a. Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei publicePregătirea autorităţilor administraţiei publice se execută conform Ordinului Ministrului

Internelor şi Reformei Administrative nr. 673/2008 privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a reprezentanţilor instituţiilor prefectului şi a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică locală, în perioada 2009 - 2012 şi O.I.G. nr. 629 I.G. / 13.12.2006 cu precizările I.G.S.U. nr. 79445 din 22.12.2008 privind pregătirea personalului cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2009. Planificarea nominală a personalului pentru participarea la pregătire, la Centrul de pregătire zonal BACĂU, în anul 2009, va fi stabilită prin Ordin al prefectului.

b. Pregătirea personalului din compunerea comitetelor pentru situaţii de urgenţăProgramul unitar de pregătire pentru managementul situaţiilor de urgenţă are ca scop perfecţionare cunoştinţelor şi deprinderilor de organizare şi conducere a aplicării măsurilor de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă prevăzute în documentele operative, precum şi pentru coeziunea acţiunilor comitetelor, centrelor operative, celulelor de urgenţă şi a serviciilor voluntare şi private.

Pregătirea se execută prin cursuri şi instructaje.Cursurile de pregătire cu scoatere de la locul de muncă se vor desfăşura, pe o durată de 5 de zile

lucrătoare, la Centrul de pregătire zonal Bacău,conform planificării stabilite prin Ordinul prefectului .

c. Pregătirea personalului centrelor operative, celulelor de urgenţă şi inspectorilor de specialitate

Personalul din aceste structuri îşi va perfecţiona pregătirea pentru organizarea şi conducerea activităţilor privind creşterea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie în caz de dezastre, incendii şi pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacurilor inamicului, precum şi pentru a fi în măsură să organizeze şi să conducă procesul de pregătire a serviciilor de urgenţă voluntare şi private.

Pregătirea se execută prin cursuri (mai puţin personalul celulelor de urgenţă), convocări, instructaje şi antrenamente de specialitate.

Cursurile de pregătire cu scoatere de la locul de muncă se vor desfăşura pe o durata de 20 zile lucrătoare, la Centrul Naţional de Pregătire pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă - Ciolpani, conform planificării stabilite prin Ordinul Inspectorului General .

d. Pregătirea serviciilor de urgenţă voluntare şi privateŞefii serviciilor şi specialiştii pentru prevenire îşi vor perfecţiona pregătirea pentru aplicarea

măsurilor specifice de prevenire şi întocmirea documentelor de conducere a acţiunilor de intervenţie.Specialiştii compartimentelor pentru prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă

vor participa la programele de pregătire stabilite de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ, în funcţie de situaţia operativă, gradul de încadrare şi fluctuaţia personalului compartimentelor pentru prevenire.

Formaţiile de intervenţie, indiferent de specialitate, îşi vor însuşi cunoştinţele prevăzute în programul de pregătire privind protecţia împotriva incendiilor, atacurilor inamicului şi a dezastrelor, regulile de comportare în situaţii de urgenţă, noţiunile de prim-ajutor şi autoajutor sanitar, aparatura şi tehnica din dotare şi modul de întrebuinţare a acesteia, metodele şi procedeele de intervenţie, de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor.

Pregătirea de specialitate sa va executa prin cursuri, şedinţe teoretic-aplicative, practic-demonstrative şi prin participarea la exerciţii şi aplicaţii.

e. Pregătirea salariaţilorSalariaţii din instituţiile publice şi operatori economici realizează pregătirea prin instructaje şi

antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire, prim ajutor etc., în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi.

Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de instruire sunt stabilite prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005, modificat şi completat de Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 786/2005.

Antrenamentele se execută anual, cu durata de 30 min. – 1 oră

f. Pregătirea populaţiei Urmăreşte cunoaşterea regulilor de comportare în situaţii de urgenţă şi în caz de conflict armat, a

obligaţiilor ce le revin pentru realizarea măsurilor de protecţie individuală şi colectivă, cunoaşterea semnalelor de alarmare şi a modului de comportare la introducerea lor. Se va pune accent pe cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală şi P.S.I., cunoaşterea locurilor de adăpostire, a modului de amenajare a adăposturilor familiale şi de comportare pe timpul ocupării lor, pe acordarea primului ajutor sanitar şi autoajutorului în diverse situaţii şi pe cunoaşterea regulilor de comportare în caz de dezastre.

Populaţia se va pregăti prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţii şi exerciţii de specialitate, prin intermediul mass-media şi prin acţiunile organizaţiilor neguvernamentale.

g. Pregătirea preşcolarilor şi elevilor Urmăreşte cunoaşterea regulilor de comportare în situaţii de urgenţă, a semnalelor de alarmare şi

acordarea primului ajutor sanitar şi autoajutorului în diverse situaţii.Pregătirea se face conform protocolului nr. 744862/20515/2007, încheiat între Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ.Răspunderea pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii revine Inspectoratului şcolar şi

conducerilor instituţiilor de învăţământ.Pregătirea se execută prin activităţi teoretic-aplicative, antrenamente şi participarea la exerciţii

conduse de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.Pregătirea se desfăşoară în orele de dirigenţie, educaţie civică şi de consiliere, în cadrul

disciplinelor predate, funcţie de specificul acestora şi prin programele de activităţi extraşcolare astfel:Preşcolari:

- Activităţi teoretic-aplicative, săptămânal (30 min - 1 oră)- Un antrenament, lunar (30 min)

Elevi:- In cadrul procesului instructiv-educativ (cf. protocolului încheiat între Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al Judeţului Neamţ şi Inspectoratul Şcolar)- Un antrenament, semestrial (30 min - 1 oră)- Un antrenament, lunar (30 min.) în cadrul cercurilor tehnico – aplicative de elevi

„Prietenii Pompierilor” şi „Cu viaţa mea apăr viaţa”.

Populaţia, salariaţii şi elevii din zonele expuse riscurilor trebuie să cunoască sursele şi efectele acestora şi să fie pregătiţi pentru aplicarea, la nevoie, a măsurilor de protecţie specifice riscului la care sunt expuşi.

SECŢIUNEA 6 – Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare.

Prefectul, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, este factorul unic de decizie la nivelul judeţului Neamţ.

În urma analizării situaţiei de urgenţă create şi a propunerilor şefilor grupurile de suport tehnic, preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ poate decide asupra:- aplicării planului de protecţie şi intervenţie pe fiecare tip de factor de risc;- declarării stării de urgenţă pe întreg teritoriul judeţului sau pe o parte a acestuia;- desfăşurării acţiunilor de intervenţie;- responsabilităţilor, pe etape, pentru membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;- suplimentării forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie, asigurând cooperarea cu acestea;- întocmirii sintezelor şi rapoartelor.

Organizarea circuitului informaţional decizional pentru gestioarea situaţiilor de urgenţă la nivelul judeţului Neamţ este aprobată de preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

CAPITOLUL VRESURSE: UMANE, MATERIALE, FINANCIARE

În conformitate cu prevederile art.25, lit.o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea Nr. 15/2005, Inspectoratul General coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru astfel de situaţii.

De asemenea, conform art.21, lit.d), 22, lit.d), 23, lit.d) şi 24, lit.d) din ordonanţa sus menţionată, Comitetele judeţene şi Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, analizează şi avizează planurile pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă.

Consiliul judeţean Neamţ, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor aprobă aceste planuri şi participă la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu.

Planul comitetului judeţean, precum şi planurile comitetelor locale, vor fi elaborate pentru îndeplinirea celor 18 funcţii de sprijin repartizate Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aşa cum sunt detaliate în Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.2.288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Asigurarea cu resurse umane, materiale şi financiare se referă exclusiv la îndeplinirea activităţilor specifice din cadrul fiecărei funcţii de sprijin pe care o asigură comitetul judeţean, precum şi comitetele locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora la nivelul judeţului Neamţ (în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici clasificaţi din punct de vedere al protecţiei civile conform H.G. nr. 642/2005) sunt stabilite următoarele categorii de forţe necesare activităţilor de prevenire şi /sau diminuare a efectelor situaţiilor de urgenţă:- inspectori de protecţie civilă şi cadre tehnice p.s.i. pentru activitatea de prevenire;- echipaje/echipe/grupe de intervenţie pentru stingerea incendiilor;- echipaje/echipe/grupe de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;- echipaje/echipe/grupe de deblocare/căutare/salvare;- echipaje/echipe/grupe de protecţie N.B.C.;- echipaje/echipe/grupe de transmisiuni – alarmare;- grupe de sprijin.

În situaţii de urgenţă, când este nevoie se pot folosi forţe auxiliare care se stabilesc de către preşedintele C.J.S.U. Neamţ din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiuni de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi instituţiile publice.

Pentru anul 2007 estimarea resurselor umane, materiale şi financiare pentru prevenirea şi gestionarea tipurilor de risc existente în zona de competenţă sunt prezentate în anexa 11.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, precum şi din alte surse interne sau internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din societatea civilă.

CAPITOLUL VILOGISTICA ACŢIUNILOR

Logistica acţiunilor de intervenţie cuprinde măsurile şi activităţile organizate, planificate şi desfăşurate în scopul asigurării la timp şi fără întrerupere cu resurse materiale necesare îndeplinirii misiunilor, menţinerii în permanenţă a stării de sănătate a personalului operativ, a stării de funcţionare a tehnicii de luptă şi de comunicaţii

Forţele şi mijloacele de intervenţie în cazul producerii situaţiilor de urgenţă se stabilesc prin planurile de apărare specifice tipurilor de risc identificate, de către autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Logistica acţiunilor de pregătire de specialitate teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Logistica acţiunilor de intervenţie presupune măsuri privind: a) asigurarea aprovizionării, conservării şi distribuirii hranei, a antidoturilor, a echipamentului de

protecţie, precum şi a altor materiale; b) asigurarea echipamentului de protecţie şi a altor materiale; c) asigurarea menţinerii în stare de funcţionare şi exploatare a mijloacelor în cadrul punctelor de

asistenţă tehnică şi realizarea rezervelor de carburanţi şi consumabile; d) realizarea şi menţinerea legăturilor cu personalul de la locul intervenţiei, cu forţele cu care se

cooperează, cu dispeceratele unităţilor, subunităţilor, autorităţile locale, precum şi cu eşalonul superior; e) asigurarea aprovizionării cu materiale sanitare şi farmaceutice, prevenirea apariţiei

îmbolnăvirilor şi acordarea ajutorului medical de urgenţă.

· Web viewClima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt...

Documents

Transcript of · Web viewClima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt...