mirceastanculescu.files.wordpress.com · Web viewa. personalităţi din domeniul artelor plastice,...

STATUTUL ORAȘULUI CĂLIMĂNEȘTI

1

STATUTULORAȘULUI

CĂLIMĂNEȘTI


Prezentul statut este elaborat în temeiul prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 53 / 16 august 2002, privind Statutul - cadru al unităţilor administrativ – teritoriale şi cuprinde date şi elemente specifice care individualizează Orașul Călimănești în raport cu celelalte unitățí administrativ – teritoriale din România.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 351 / 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a: Reţeaua de localităţi, Orașul Călimănești este oraș de rangul III.

Capitolul 1 Stema Orașului Călimănești

Stema orașului Călimănești a fost adoptată prin H.G. nr. 792/27.09.1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 12 Octombrie 1999, Anexa 4. Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemei orașului:

1. Stema se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată; în primul cartier, pe câmp de azur, o construcție religioasă cu o turlă în vârful căreia se află o cruce cu trei brațe orizontale, de argint; în al doilea

2


cartier, pe câmp roșu, o acvilă bicefală de aur; în cartierul trei, pe argint, este reprezentat simbolul izvoarelor minerale, redat cromatic albastru; scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate;

2. Semnificația elementelor însumate: construcția relogioasă este Mânăstirea Cozia, monument reprezentativ al arhitecturii medievale românești; acvila bicefală, care amintește de personalitatea lui Mircea cel Bătrân, relevă relațiile Tării Românești cu Imperiul Bizantin, de unde provine acest însemn; însemnul apelor minerale definește localitatea ca fiind stațiune balneoclimaterică.

Stema Orașului Călimănești poate fi folosită pentru:- Antetul Primăriei Orașului Călimănești, folosit în corespondență;- Materiale promoționale;Stema Orașului Călimănești poate fi folosită de alte instituții numai cu aprobarea Primarului orașului.

Capitolul 2 Așezare Geografică

2.1 Delimitare teritorială

Teritoriul administrativ al Orașului Călimăneşti este situat în partea de nord-est a judeţului Vâlcea, la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a râului Olt, 18 km distantă de municipiul reședintă de județ, Rm. Vâlcea, si 81 km distantă de Sibiu. Este poziționat în cea mai mare parte într-o arie depresionară submontană a Subcarpaților Getici, la o altitudine medie ce variază de la 260 m în vatra localității, la aproape 1400 m spre limita de nord-vest (Munții Căpătânii), dar urcă și pe versanții sudici ai Munților Cozia (1668 m) și Căpățânii. Stațiunea este situată la intrarea în spectaculosul defileu al Oltului și adiacent Masivului Cozia, al cărui vârf principal domină zona cu înalțimea lui, fapt care i-a sporit atractivitatea și a impulsionat dezvoltarea turistică. Suprafaţa orașului Călimănești este repartizată astfel:a) Suprafaţă agricolă = 2.040 ha, din care :

- arabil = 525 ha;- păşuni = 917 ha;- fâneţe = 354 ha;

3


- vii şi pepiniere viticole = 13 ha;- livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.

b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 7.712 ha;c) Terenuri cu ape şi bălţi = 145 ha;d) Căi de comunicaţii = 101 ha;e) Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi = 208 ha;f) Terenuri degradate şi neproductive = 247 ha;Terenuri neagricole total = 8.413 ha.Terenuri total = 10.453 ha

Coordonate: 45° 14’ Nord 24° 20’ Est, 280 m înălţime

2.2.Relieful

Din punct de vedere al formelor de relief, teritoriul Orașului Călimănești e caracterizat de existența a patru elemente geografice/geologice definitorii: Munții Căpățânii, Munții Cozia, arealul subcarpatic și Defileul Oltului. Masivul Cozia se ridică abrupt pe partea stângă a Oltului și este alcătuit din culmi ce se desprind aproape radial din Vârful Cozia, separate de văi adânci, împădurite, având aspectul unui monolit piramidal, bine conturat în peisajul montan al grupei Făgăraș, căreia îi aparține. Deși ocupă o suprafață destul de restrânsă (circa 77 km²), Masivul Cozia se impune sub raport fizico-geografic, geologic și turistic, prin elemente geomorfologice, hidrologice, peisagistice și o biodiversitate deosebit de spectaculoasa, motiv pentru care a fost declarat arie protejată, fiind instituit, prin HG nr. 5/2000, statutul de Parc Național. În cuprinsul Parcului Național au fost incluse și o parte a Munților Căpățânii, denumită Narățul și Masivul Doabra din Munții Lotrului, constituind împreună unitatea ecologică a Parcului Național Cozia. Munții Căpățânii participă la alcătuirea teritoriului administrativ al orașului cu o suprafață restrânsa, situată în extremitatea estică a acestora, inclusă în cea mai mare parte în Parcul Național Cozia. Deși nu sunt la fel de înalți ca și Cozia, sunt impresionanți prin versanții abrupți care se ridică deasupra defileului, sau atractivi prin culmile domoale, bine împădurite, așa cum apar în zona stațiunii. Depresiunea Subcarpatică Jiblea-Călimănești (Subcarpații Vâlcii) este așezată în aria piemontană a munților Cozia și Căpățânii/Plaiul Frăsinet. Se caracterizează

4


printr-un relief de dealuri, prelungire a plaiurilor montane, separate de mici cursuri de ape care coboară din munti și de o vegetație pomicolă abundentă.

2.3 Clima

Intravilanul orașului se situează la poalele munților Cozia și Căpătânii, la o altitudine cuprinsă intre 260-300 m, de o parte și de alta a râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu. Prin urmare climatul localității este unul de depresiune submontană, moderat, de adăpost, cu slabe influențe generate de culoarul Oltului și de orientarea lui geografică. Elementele climatice nu prezintă valori excesive. Media anuală este de 9,7 grade Celsius, temperatura medie a lunii iulie fiind de 19 grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -1,5 grade Celsius. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 750-800 mm, durata de strălucire a soarelui este de 110 zile, iar umiditatea relativă a anului este cuprinsă între 60-80%. Localitatea aflându-se la adăpostul natural al munților și al dealurilor subcarpatice, climatul este deosebit de favorabil curei balneare, neavând variații bruște de temperatura și umiditate.

2.4 Reteaua Hidrografică

Principalul curs de apă îl constituie râul Olt căruia i se adaugă izvoarele care fac faimă staţiunii. Acesta colectează toate pâraiele care își au obârșia în masivele montane adiacente. Afluenții principali sunt pârâul Lotrișor, pe malul drept și pâraiele Păușa și Coisca pe malul stâng. Văile Puturoasa, Postei, Căciulata, Rostea, Cărpănoasa, pe malul drept și Valea Satului pe malul stâng, au un caracter torențial, debitul lor devenind mai important numai în urma ploilor puternice sau a topirii zăpezilor. În drumul pe care îl parcurge, separând cele două grupe montane ale Carpaților Meridionali (Făgăraș și Parâng), cu direcția de curgere nord-sud, Oltul și-a modelat unul din cele mai frumoase și mai lungi defilee de pe râurile interioare ale României - 47 km.

2.5 Flora și fauna

Vegetația este în directă legătură cu altitudinea și anume, predomină cea

5


forestieră la peste 600 m și pășunile/fâneață în alternanță cu livezi pomicole, la altitudini mai mici. Arealul forestier acoperă peste 73% din totalul teritoriului administrativ al orașului, factor favorizant pentru dezvoltarea turistică a zonei. Pășunile și fânețele nu au extindere mare în arealul montan, se întâlnesc doar suprafețe mici rezultate prin defrișări. Sub aspect floristic, zona montană prezintă o diversitate remarcabilă datorită particularităților microclimatice. Floarea de colț, laleaua pestriță, iedera albă, crinul galben de pădure, trandafirul de Cozia, garofița, bărbușoara sunt doar câteva dintre curiozitățile biodiversității care au impus instituirea statutului de Parc Național. În spațiul extramontan al localității terenul arabil este redus ca suprafață și este ocupat cu culturi agricole, iar livezile pomicole și fânețele îmbogățesc peisajul local, completând în mod armonios covorul vegetal. Fauna este cea specifică zonei montane, din care nu lipsesc speciile cu valoare cinegetică (capra neagră, căpriorul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul, cocoșul de pădure), iar în apele Oltului și în pâraiele reci de munte există condiții prielnice pentru păstrăv, crap, zglăvoc, boiștean.

2.6 Natura protejată

Bogăția ecositemelor naturale, nealterate în timp de activitățile antropice, a necesitat măsuri speciale de protecție și conservare, impuse în cadru legislativ prin instituirea de arie protejată. Prin Legea nr.5/2000, privind Planul de amenajare a teritoriului național- secțiunea zone protejate, a fost declarat Parcul Național Cozia, cu o suprafață de 17.000 ha, care include între limitele sale Masivul Cozia, o parte a Munților Căpățânii – denumită Narățul și Doabra din Munții Lotrului, aflată în totalitate pe teritoriul județului Vâlcea. Elementele naturale cu valoare deosebită sub aspect geologic, fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic și peisagistic, oferă posibilitatea desfășurării unor activități complexe (educative, ecoturistice, de recreere și de cercetare științifică), contribuind la diversificarea ofertei turistice a stațiunii.

2.7 Localități componente

Orașul Călimănești este compus din șase localități: Călimănești, Căciulata, Seaca – pe malul drept al Oltului și Jiblea Veche, Jiblea Nouă și Păușa – pe malul stâng al Oltului.

6


Căciulata - este situată în partea de nord a orașului Călimănești, la +2 km distanta de centrul acestuia, parte componentă a Stațiunii turistice de interes național si balneoclimatică de interes general, Călimănești - Căciulata. Jiblea Veche - Localitatea este situată pe malul stâng la Oltului, 1 km distanță de centrul orașului, în partea de est. Parcelarea localității se deosebește de parcelarea din Călimăneşti, având parcele cu dimensiunea frontului mai mare şi construcţii care ocupă o parte din frontul parcelei. Jiblea Nouă - Această localitate a oraşului Călimăneşti, este situată la sud-est de centrul oraşului, la o distantă de 3 km de acesta. A fost înfiinţată în anul 1896 printr-o lege dată de Carol I. pentru însurăţeii de pe valea Topologului. Satul a fost înzestrat cu un teren arabil în platoul Carpanoasa, precum şi un teren pentru construcţia bisericii în mijlocul satului. Între 1956-1960 s-a construit şi s-a dat în folosinţă căminul cultural. Păuşa- Localitate componentă a oraşului Călimăneşti, aflată la o distanță de 2 km de centrul orașului, pe malul stâng al Oltului, în dreptul localității Căciulata, de care este legată printr-un pod de beton, chiar la gura văii cu acelaşi nume. Seaca- Localitate componentă a orașului Călimăneşti, situată pe malul drept al Oltului, de o parte și de alta a DN 7(E81), la 3 km sud de centrul orașului Călimăneşti. Localitățile componente Călimănești- Căciulata dispun de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de factori climatici benefici şi de condiţii de asigurare a menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării, formează împreună Stațiunea Călimănești – Căciulata, atestată, la solicitatrea Consiliului Local, astfel:

- H.G. nr. 1122/2002 – atestată ca Stațiune turistică de interes național- H.G. nr. 852/2008 – re-atestată ca Stațiune turistică de interes național- H.G. nr. 1016/2011- acordat statutul de Stațiune balneoclimatică

Orașul Călimănești se învecinează:- la nord cu oraşul Brezoi;- la est cu comuna Sălătrucel;- la vest cu comuna Muiereasca;- la sud-est cu comuna Dăeşti, sud cu comuna Bujoreni;- nord-vest cu staţiunea Băile Olăneşti.

7


Capitolul 3 Istorie

Localitatea Călimăneşti este cunoscută încă din antichitate, găsindu-se pe teritoriul ei urme ale civilizaţiei dacilor. Încă de atunci au fost cunoscute efectele benefice ale apelor termale. În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari, sub poalele muntelui sfânt al dacilor, Kogaion (se presupune a fi muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de castrul roman “Arutela” - denumire dată în legătură cu denumirea romană a râului Olt - fiind un punct strategic al graniţei Limes Alutanus. Construcţia castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o aşezare rurală bine închegată şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului. Această obşte sătească se va destrăma în secolul V, fiind împărţită între conducătorii ei, Căliman, Şerban, Stoian şi Bogdan. În aceste părţi se formează noile aşezări, care se numesc Călimăneşti, pe locul actualului oraş, Şerbăneşti, pe dealul de sub Masivul Cozia şi Bogdăneşti la sud de actualul oraş pe malul drept al Oltului. Istoria Călimăneştiului este zbuciumată, fiind determinată de imprejurările istorice şi sociale din Evul mediu. Satul lui Căliman a luat fiinţă în jurul mănăstirii Cozia. Surse orale menţionează că mănăstirea Cozia a fost ridicată în apropierea unei alte mănăstiri ridicate de Negru Vodă, care se găseşte la poalele muntelui Basarab, ceva mai la nord de mănăstirea Cozia. La mijlocul sec. al XIX-lea, în jurul mănăstirii Cozia se găseau mai multe case mici, satul Cozia. Aceste case coboară pe poalele munţilor până spre apa Oltului. Localitatea sub denumirea Călimăneşti este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 într-un document dat de către domnitorul Mircea cel Bătrân. În acest document se menţionează: „A binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimăneşti pe Olt care a fost mai înainte satul boierului domniei Nan Udobă, pe care cu dragoste şi multă osârdie după voia domniei mele l-a înclinat mai înainte zisei mănăstiri”. În dezvoltarea ansamblului urban Călimăneşti apele minerale au jucat un rol decisiv. Varietatea lor din punct de vedere al compoziţiei minerale, compoziţiei chimice (sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, magneziane, iodurate etc.), gradul de mineralizare (oli-gominerale, hipotone, izotone, hipertone), al temperaturii (reci şi termale) – şi efectele lor curative în afecţiunile digestive, renale, metabolice, reumatismale, alergice, dermatologice, au adus, începând cu sfârşitul secolului al

8


XIX-lea, notorietatea europeană a staţiunii Călimăneşti, prin medaliile obţinute la Expoziţia Universală de la Viena din 1873 şi prin medalia de aur şi „Diploma de Grand – Prix” obţinute la Bruxelles în anul 1893.

Foarte probabil, în termele romane era utilizată apa termală de la Bivolari, dar, cu certitudine, apele sulfuroase erau cunoscute şi utilizate la începutul secolului al XVI-lea, după cum atestă însemnările de la 1520, ale lui Gavriil Protul de la Sfântul Munte. La începutul secolului al XIX-lea – conform însemnărilor dr. Ştefan Vasile Episcopescu, (Apele metalice ale României Mari) – “unii ţărani din Călimăneşti, au avut în casele lor, (...) pe Aga Iusuf şi pe Selim Bei din Rusciuc, cărora le făceau băi sulfuroase...”. Procedura consta în încălzirea cu pietre arse în foc a apei transportate de la pârâul Puturoasa, în butoiaşe de lemn, iar baia se făcea în căzi de lemn şi era urmată de masaje cu uleiuri parfumate. Această modalitate de cură balneară se mai practica încă pe la jumătatea secolului al XX-lea. Momentele determinante în istoria viitoarei staţiuni le constituie însă, descoperirea şi captarea Izvorului nr. 1 de la Căciulata şi recomandarea dr. Carol Davila, din 27 mai 1855, de a se înfiinţa la Călimăneşti un stabiliment balnear pentru militari. Izvorul nr. 1 de la Căciulata, exploatat iniţial de călugării cozieni Partenie şi Ghenadie, este menţionat de C. Marcial în „Curierul românesc”, la 1827 şi este cercetat în anul 1828, din porunca domnitorului Grigore Ghica, de dr. Mayer, urmat de dr. Karl Friedrich Siller. În 1830, egumenul cozian, Ghenadie, face primele săpături la izvor şi amenajează câteva cabine rudimentare pentru băi. Lucrările propriu-zise de captare sunt făcute în anul 1854 de Alexandru Golescu Negru, care îl consideră „o comoară, un izvor unic în felul lui” şi îl popularizează cu entuziasm. Nume prestigioase, precum cele ale împăratului Napoleon al III-lea al Franţei, împăratului austro-ungar Franz Joseph, preşedintelui Franţei Emil Loubet, arhiducelui austro-ungar Leopold Salvador ş.a., ţes treptat aureola acestui izvor cu rezultate curative de excepţie, îndeosebi în afecţiunile renale. Începând cu anul 1930, apa de la Căciulata începe să fie îmbuteliată. Profilarea viitoarei staţiuni are ca repere iniţiale consistente, trasarea şoselei prin centrul staţiunii (aşa cum există ea şi astăzi) şi construirea stabilimentului balnear principal de la Călimăneşti (1881 – 1886), investiţie a Ministerului Domeniilor, care prin remodelarea din anii 1911 – 1912, operă a arhitectului Gheorghe Mandrea, devine palatul emblematic al staţiunii Călimăneşti, cunoscut sub denumirea de Pavilionul Central.

Alte momente importante sunt marcate de:

9


- introducerea luminii electrice, în 1890, având ca sursă un motor cu abur, fapt ce înscrie Călimăneştiul în rândul staţiunilor balneoclimaterice din ţară;- inaugurarea, în 1902, a căii ferate de pe Valea Oltului, construită de Mihail Râmniceanu, un reputat inginer, membru corespondent al Academiei Române, (edificiul gării din Călimăneşti, finalizat în 1899, este o remarcabilă construcţie amintind de gara din Sinaia); - concesionarea staţiunii, în 1910, Societăţii Govora – Călimăneşti, moment de trecere la exploatarea profitabilă a apelor minerale de la Călimăneşti; - în 1912 pe insula Ostrov, mica insulă a rîului Olt locuibilă, în cadrul unei păduri seculare se construieşte un casinou în partea de sud, la locul numit “La Vâltoare”, ansamblul fiind completat cu o popicărie şi o scenă pentru spectacole artistice; pe insulă se află schitul Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab; între anii 1975-1980, datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului, insula Ostrov a fost supraînălţată, deasemenea şi schitul;- construirea uzinei electrice, în 1913, care înlocuieşte motorul iniţial cu abur; - în anul 1924, fondul construit destinat vilegiaturii se întregeşte cu Bazarul şi Teatrul (clădirea în care funcţionează actualmente biblioteca orăşenească), iar în Ostrov se construieşte Cazinoul, astăzi dispărut prin înălţarea Insulei Ostrov, în urma lucrărilor hidrotehnice de pe Olt; - declararea Călimăneştiului ca oraş cu statut de comună urbană de categoria a II-a, în 1927;- edificiul construit pentru Primărie în 1927, Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel”, Casa Parohială, Căminul Cultural, Şcoala generală construită în 1937 şi hala din piaţă, care întregesc imaginea puterii economice la care ajunsese staţiunea înainte de criza economică din 1938 – 1939;- amenajarea izvoarelor minerale, a celor două promenade, spre Izvorul nr. 8 (astăzi dezafectată), şi "drumul Geniilor" construit prin pădure, paralel cu şoseaua, în timpul Primului Război Mondial, având ca reper un pod metalic suspendat, precum şi impunătorul pod de piatră care făcea legătura cu Insula Ostrov (completează atmosfera de odinioară a staţiunii Călimăneşti); - între anii 1928-1944 se pavează șoseaua din dreptul Primăriei până la Izvorul Căciulata;- criza economică din anii 1929-1933 are repercursiuni și asupra activității din Stațiunea Călimănești – Căciulata, dar odata cu ieșirea din criză, afacerile încep să prospere;- în 1937 s-a instalat primul telefon.

3.1 Repere istorice administrative

Prin legea comunală din 1 aprilie 1864 și legea pentru inființarea consiliilor județene din 2 aprilie, 1864, satele erau organizate în comune, în frunte cu un primar şi un consiliu comunal; este şi cazul comunei rurale Călimăneşti,

10


desprinsă de domeniul mănăstirii Cozia după legea secularizării din 1863. De comuna Călimăneşti aparţineau şi satele Căciulata, Muereasca de Sus şi de Jos (până în 1900), Seaca, Gura Văii (alipită în 1868), în timp ce Jiblea şi Păuşa au aparţinut până după primul război mondial judeţului Argeş. În baza legii comunale din 1864, primarul era ales de alegători şi confirmat de prefect. Legea din 1874 dispunea ca primarul să fie desemnat de către prefect, iar cea din 1882 stabilea că primarul se alege de consiliul comunal şi se confirmă de prefect. Legea comunală din 7 mai 1887, cu modificările din 1894 si Legea organizării comunelor rurale si administraţiunea plăşilor din 1 mai 1904 (care a înlocuit Legea din 1887) au venit cu altă soluţie: primarul era ales de către consilieri “dintre membri cu ştiinţă de carte” şi confirmat de prefectul judeţului. Primarul lucra sub controlul direct al consiliului, făcând acte de administrare propriu-zisă şi acte de poliţie comunală. Primarul era reprezentantul obştii, dar şi al puterii centrale şi, ca atare, după înfiinţarea celor două partide care s-au succedat la guvernarea României până la primul război mondial, liberali şi conservatori, reprezenta la nivelul comunei programul partidului de guvernământ. În îndeplinirea atribuţiunilor sale, era ajutat de membrii consiliului comunal şi de funcţionari, între care principalii erau: notarul, perceptorul, comisarul de poliţie – la nivelul comunei Călimăneşti, rolul acestuia din urmă a crescut pe măsura dezvoltării staţiunii –, şeful postului de jandarmi, medicul de plai, dirigintele poştei. Problemele locale ale primăriei Călimăneştiului au fost complexe datorită dezvoltării staţiunii balneare, a problemelor ridicate de dezvoltarea şi modernizarea acesteia în timp, a faptului că în cea mai mare perioadă a făcut parte din zona de graniţă, ceea ce incumba o serie de obligaţii precise şi, nu în ultimul rând, faptului că, vreo două decenii după reforma agrară din 1864, a fost confruntată cu numeroasele probleme ridicate de ţăranii care au intrat sau nu au intrat în legea de împroprietărire, de foştii proprietari şi de arendaşi.

La câţiva ani după reforma agrară, în 1869, documentele consemnează existenţa în Călimăneşti, Căciulata şi Seaca a unui număr de 300 de case, a unei biserici şi a unei case de primării .

În anul 1900, s-a produs o nouă reorganizare administrativ-teritorială a ţării. Conform noii împărţiri administrative, plaiul Cozia, cu reşedinţa în comuna Călimăneşti, cuprindea 10 comune cu 32 de sate, comuna Călimăneşti rămânând cu satele Căciulata, Gura Văii şi Seaca; Muereasca de Sus, Muereasca de Jos şi “cătunul Hotarele de la comuna Călimăneşti” au format comuna Muereasca de Jos. Criteriile care au stat la baza noii organizări au fost: o comună nu putea avea mai puţin de 200 de contribuabili, distanţele între cătune şi reşedinţa comunei nu puteau depăşi 6 km, noua comună trebuia să dispună de cel puţin 5-6.000 lei venit anual, din care trebuia să întreţina şi serviciul jandarmeriei rurale comunale. Călimăneştiul, cu cele trei sate, avea în jur de 600 contribuabili . La 1 aprilie 1906, satul Gura Văii a fost şi el alipit comunei Bujoreni-Bogdăneşti, iar cercul comunal, format până atunci doar din comuna Călimăneşti, a fost extins prin cuprinderea şi a

11


comunelor Bujoreni-Bogdăneşti şi a celor două Muereasca, reşedinţa aflându-se în Bujoreni-Bogdăneşti. Statutul administrativ al localităţii Călimăneşti a evoluat de la statutul de comună rurală, staţiune balneo-climaterică, la acela de comună urbană de categoria a II-a, pe care l-a primit în 1927, prin aplicarea legii de organizare administrativ-teritorială din 1925. Potrivit legii, acest statut se acorda aşezărilor rurale evoluate, care se aflau în stadiul tranzitoriu de la sat la oraş. Împreună cu Băile Govora, Băile Olăneşti, Drăgăşani şi Ocnele Mari, Călimăneştii intrau într-o reţea de centre urbane acceptabilă pentru judeţul Vâlcea, având în vedere că în 25 de judeţe nu exista un asemenea sistem urban. La 1 ianuarie 1930, aşezarea a fost declarată oraş. În acest context şi având în vedere prevederile legii pentru organizarea recensământului general din 29 decembrie 1930, Comisia interimară a decis să acorde denumiri străzilor şi numere caselor din Călimăneşti. Astfel, Călimăneştii şi aşezările aparţinătoare Căciulata, Seaca, Ţigănia au fost împărţite în 17 străzi, cu o lungime totală de 20,9 km şi având o lărgime de la 6 la 26 m. Cea mai importantă era Calea Traian, care coincidea cu şoseaua naţională, pe o lungime de 3,6 km şi avea 305 clădiri construite pe ambele părţi. Urma bulevardul Mircea Basarab „cuprinzând sectorul Cozia-Căciulata de la cantonul Lotrişoara pe şoseaua naţională spre miazăzi şi se sfârşeşte la punctul Sfrengheş-vila Cincu”. Strada avea o lungime de 6 km, dar numai 83 de clădiri. Celelalte străzi purtau numele membrilor familiei regale, ale unor personalităţi istorice (M. Kogălniceanu, V. Alecsandri), al unui om politic în viaţă (Ion Mihalache) şi al unei personalităţi locale (dr.Botescu). Comuna şi apoi oraşul Călimăneşti a făcut parte din plasa Cozia şi apoi din plasa Râmnicu-Vâlcea. În 1936, prin legea din 27 martie s-a dat o nouă formulare statutului administrativ al staţiunilor balneo-climaterice. Din 1932, oraşul a fost cooptat şi în Uniunea Oraşelor din România. Reorganizarea administrativ-economică din 15-17 mai 1950, incadrează orașul Călimănești în raionul Loviștea, care cuprindea 10 comune și 1 oraș, Călimăneștiul. În 1956 are loc o nouă reorganizare administrativă, Călimăneștiul este incadrat în raionul Rm. Vâlcea, împreună cu alte 5 orașe și 27 comune. Din 24 septembrie 1960, din cele 18 regiuni ale țării rămân 16. Regiunea Pitești devine Argeș, cuprinzând 11 raioane. Călimăneștiul rămâne mai departe în componența raionului Rm. Vâlcea. În 1968 este reînființat județul Vâlcea. Perioada 1950-1980 a reprezentat un segment de timp în care s-a impus o dezvoltare pe multiple planuri a ceea ce astăzi alcătuieşte complexul balnear şi turistic Călimăneşti-Căciulata. Astfel, încă din 1957, lua fiinţă, în Căciulata, sanatoriul pentru copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, pentru tratarea afecţiunilor hepatice. În 1964, autorităţile au identificat soluţia potrivită pentru ca aceşti copii sanatorizaţi să nu întrerupă procesul educativ, astfel încât a fost organizată şi şcoala sanatorială pentru deservirea procesului amintit. Tot în 1957

12


lua fiinţă Sanatoriul de silicoză, singurul din ţară, pentru muncitorii care lucrau în carierele de piatră şi minele de cărbuni, într-o perioadă în care incidenţa acestei boli era crescută. Deceniul 1970-1980 a fost momentul de apariţie a unor noi complexe balneare. Ca urmare a iniţiativei Ministerului Turismului, la 29 decembrie 1971 a fost inaugurat hotelul Vâlcea, prevăzut cu un număr de 240 de paturi, o cantină şi baza de tratament cu următoarele secţii: băi minerale cu sulf, bazin cu apă sulfuroasă, aerosol etc. Un an mai târziu, Uniunea Generală a Sindicatelor din România a construit complexul turistic cu 500 de paturi, inaugurat la 12 februarie 1972. În luna aprilie a aceluiaşi an, se puneau temeliile complexului balnear de la Cozia, având în componenţă 3 hoteluri şi o bază modernă de tratament. În aceste condiţii, creşte şi numărul turiştilor, atât români, cât şi străini.

În perioada 1976-1980 s-au intensificat acţiunile edilitare pentru extinderea staţiunii Cozia, astfel încât, la 28 iunie 1976, era inaugurat hotelul Cozia, iar la 2 decembrie 1979, hotelul Oltul. Fiecare locaţie avea câte 400 de locuri de cazare şi, deopotrivă, restaurant, săli de conferinţe, o bază sportivă etc. Astfel, saltul economic al staţiunii era vizibil în creşterea numărului de locuri de cazare: de la 1.200 la 1945, la 3.500 în 1977, în vilele şi hotelurile staţiunii. Se mai adaugă, tot pentru această perioadă, încă 400 de locuri în hanuri, cabane şi popasuri turistice. La sfârşitul anilor ’70 staţiunea beneficia de încălzire centrală în proporţie de peste 85%. Ridicându-se la standardele economice şi de exigenţă turistică, pentru perioada discutată, staţiunea Călimăneşti a fost introdusă în circuitul turistic internaţional. În 1975, se înfiinţa secţia clinică de geriatrie a Institutului naţional de geriatrie şi gerontologie din Bucureşti, care a funcţionat mai întâi la hotelul Vâlcea din Căciulata, iar începând cu anul 1977 a funcţionat la hotelul Căciulata de la Cozia. Tratamentele geriatrice se caracterizau în principal pe proceduri de aero- şi helioterapie, kinetoterapie, cure de ape minerale şi administrare de aerosoli.

Între 1981 şi 1986, autorităţile comuniste au iniţiat reparaţii capitale la Pavilionul central şi la baza de tratament din Călimăneşti. Din 1986, Pavilionul central devine Hotelul Central.

Eforturile organizatorice au dus la extinderea capacităţii de rezervoare şi de forare. Au fost date la iveală izvoarele 4, 5, 14, sonda 1005 la Călimăneşti, 1 şi 2 la Păuşa, sondele 1002, 1004 şi sondele 1, 2, 3, 4 la Cozia. Creşterea prestigiului staţiunii, a potenţialului său de vindecare, a dus la creşterea, de la an la an, a celor veniţi la odihnă şi tratament.

Capitolul 4 Populația

Cele mai vechi repere de natură demografică sunt cele consemnate în anul 1734 și atestă existenţa în Călimăneşti a unui număr de 186 de familii. După un

13


secol şi jumătate, respectiv în anul 1893, conform Dicţionarului geografic al judeţului Vâlcea, realizat de Grigore Alexandrescu, localitatea Călimăneşti avea 2088 de locuitori, 497 de case şi 5 cătune, iar ca părţi componente aşezările Călimăneşti, Gura Văii, Seaca, Ţigănia şi Căciulata. Menţionăm că de comuna Călimăneşti au aparţinut în decursul timpului satele Căciulata, Muiereasca de Sus şi de Jos (până în 1900), Seaca, Gura Văii (alipită în 1868). Satele Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa, alipite oraşului Călimăneşti în anul 1950 au format anterior, împreună cu satele Păteşti şi Şerbăneşti, comuna Jiblea, care aparţinea judeţului Argeş. În perioada interbelică populaţia din Călimăneşti înregistra în anul 1924 – 2.724 de locuitori; în anul 1932 – 2.946 de locuitori; în anul 1933 – 3.025 de locuitori; în anul 1934 – 3.075 de locuitori; în 1937 – 2728, iar după alte estimări ceva mai autorizate, 3151 de locuitori. Conform statisticilor oficiale, în timpul recensămintelor din 1930 şi 1948 comuna urbană Călimăneşti avea 2876 şi, respectiv 3329 de locuitori.

Deoarece s-a considerat că este mai util să fie înfăţişată evoluţia demografică de pe întregul teritoriul actual al oraşului, se impune precizarea că, pentru recensămintele din 29 decembrie 1930 şi 24 ianuarie 1948, în cifrele folosite a fost inclusă şi populaţia localităţilor Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Păuşa, chiar dacă acestea nu au fost cuprinse în teritoriul administrativ al localităţii Călimăneşti, decât după reorganizarea administrativ - teritorială din 1950. Fără această modificare, spre exemplu, s-ar fi vorbit de o creştere de aproape 100% a populaţiei în perioada 1948 – 1956, creştere care s-a datorat în mare măsură efectului reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1950 şi nu unui spor demografic.

Având în vedere artificiul de calcul menţionat anterior, din anul 1930 până în prezent, populaţia care a locuit pe teritoriul actual al oraşului Călimăneşti a înregistrat două creşteri mai importante, respectiv: • 1 - între recensămintele din 1930 şi 1956 populaţia a crescut cu 32,13%; în această creştere se reflectă sporul demografic ce a urmat celui de-al doilea război mondial, dar trebuie specificat şi faptul că, încă din perioada interbelică, pe fondul dezvoltării staţiunii balneoclimaterice pe teritoriul oraşului Călimăneşti numărul de locuitori a crescut de la an la an;• 2 - creşterea populaţiei cu 29,19% între recensămintele din 1966 şi 1977, reprezentând un spor numeric de 1360, în principal, ca rezultat al deciziei politice de sporire a natalităţii adoptată de regimul lui Ceauşescu în 1967, prin interzicerea avorturilor. Comportamentul demografic la nivelul oraşului Călimăneşti, după anul 1990, reflectă în parametrii foarte apropiaţi dinamica demografică din aceeaşi perioadă, înregistrată la nivel naţional. Prin urmare, şi oraşul Călimăneşti se înscrie în coordonatele crizei demografice lente, prognozată la nivel naţional, efectul concret fiind scăderea populaţiei stabile.

14


Structura actuală a populației Populația stabilă și distribuția pe sexe:Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2014Populația stabilă – total, la 1 Ianuarie, din care:

8823 8786 8794 8738 8690 8971

Femei 4523 4525 4533 4503 4475 4641Bărbați 4300 4261 4261 4235 4215 4330(sursa INSS – Fișa localității) Din datele menționate mai sus se poate vorbi de un echilibru, cu o ușoară predominanță a populației de sex feminin- 51%

Pe grupe de vârsta, populația se prezintă astfel – data valabile pentru 1 Ianuarie, 2014Grupa de vârstă

Total Masculin Feminin

0-4 ani 388 180 2085-9 ani 417 208 20910-14 ani 402 204 19815-19 ani 448 243 20520-24 ani 630 306 32425-29 ani 758 372 38630-34 ani 676 347 32935-39 ani 727 363 36440-44 ani 743 357 38645-49 ani 721 365 35650-54 ani 596 299 29755-59 ani 604 305 29960-64 ani 568 270 29865-69 ani 385 155 23070-74 ani 326 145 18175-79 ani 312 112 20080-84 ani 163 64 9985 ani și peste 107 35 72(sursa INSS – Fișa localității)

Structura populației pe etnii: Din punct de vedere etnic, populaţia oraşului Călimăneşti, a fost în decursul istoriei şi este şi în prezent omogenă, majoritatea absolută a românilor fiind caracteristica de bază. Prezenţa etniei rome este, conform recensământului din anul

15


2011, de 3,64%. Ponderea următoare, cu 0,10 % este reprezentată de etnia maghiară.- Români: 6830 (89,6%)- Maghiari: 8 (0,10%)- Rromi: 430 (5,64%)- Germani: 3 (0,04%)- Altă etnie: 5 (0,07%)- Informație indisponibilă: 346 (4,54%)

Structura populației după religie: Sub aspect religios. 85% din populaţia oraşului Călimăneşti s-a declarat la recensământul din anul 2011 ca aparţinând cultului ortodox. - Ortodoxă: 7198- Romano-catolică: 5- Penticostali: 26- Greco-catolică: 9- Adventistă de ziua a șaptea: 30- Informație indisponibilă: 345

Structura fortei de munca la nivelul anului 2002 se prezinta astfel: Din totalul populației de 8971, populația activă ocupată reprezintă aproximativ 53%.Total salariaţi, din care (pe domenii de activitate): 2.941 -100%- agricultură: 80 - 2,7%- industrie (mici întreprinzători): 493 - 16,8%- construcţii: 200- 6,8%- comerţ: 560 -19,0- transporturi, depozitare, poştă, comunicaţii: 150- 5,1%- servicii: 90 - 3,1%- administraţie publică: 60 - 2,0%- învăţământ şi cultură: 180 -6,1%- sănătate şi asistenţă socială: 248 -8,4%- turism: 880 - 30,0%

Capitolul 5Autorităţile administrației publice locale

Orașul Călimănești, este o unitate administrativ-teritorială în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale

16


administraţiei publice locale. Este persoană juridica de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Orașul este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Administraţia publică în Orașul Călimănești se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României. Unitatea administrativ-teritorială este titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acesta este parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. În justiţie, unitatea administrativ-teritoriala este reprezentată de primar. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în orașul Călimănești sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local şi primarul se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

Autoritatea Consiliului Local Călimănești şi a Primarului Orașului Călimănești se exercită pe teritoriul administrativ al Orașului Călimănești.

Consiliul Local CălimăneștiSediul Consiliului Local al Orașului Călimănești se află pe strada Calea lui

Traian, nr. 306. Consiliul Local al Orașului Călimănești s- a constituit prin Hotărârea nr. 3 din data de 29.06.2012. Consiliul Local al Oraşului Călimănești este format din 15 consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în temeiul art.29 al Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare: La un număr de locuitori între 5.001 și 10.000, numărul de consilieri va fi de 15. Structură politică a consilierilor aleși în anul 2012 este următoarea:- P.D.L.: 6 consilieri- P.N.L.: 3 consilieri (USL)- P.S.D.: 4 consilieri (USL)- P.C.: 1 consilier- U.N.P.R.: 1 consilier Consiliul Local Călimănești îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul şedinţelor în plen, cât şi în cadrul comisiilor de specialitate constituite, dupa cum urmeaza:

17


1. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat al localității, agricultură, gospodadrire comunală, protecția mediului, servicii și comerț.

II. Comisia pentru învățământ, culte, sănătate, cultură, protecția socială, activități sportive și de agrement

III. Comisia pentru administrația publică locală, juridică, apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cetațenilor.

Principalele categorii de atribuţii ale Consiliului Local, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt următoarele:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;

c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului; `

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetăţeni;

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţionala pe plan intern şi extern.

Primarul Orașului Călimănești Primarul Oraşului Călimănești este şeful administraţiei publice locale şi al

aparatului de specialitate pe care îl conduce şi îl coordoneaza. Primarul Oraşului Călimănești îndeplineşte o funcţie de autoritate publica.

Primarul Oraşului Călimănești asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune masurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducatori ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. Principalele categorii de atribuţii ale Primarului, potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publica locala, republicată, cu modificarile şi completarile ulterioare, sunt urmatoarele:

18


a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar, ales în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, căruia îi poate delega atribuţiile sale. Viceprimarul este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia. Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Primarul este sprijinit în ducerea la îndeplinire a atribuţiilor sale de secretar şi aparatul de specialitate. Secretarul Oraşului Călimăneşti este funcţionar public de conducere, verifică şi asigură respectarea legalităţii de către organele administraţiei publice locale, îndeplinind atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de către Consiliul Local ori de Primar. Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie Primăria Oraşului Călimăneşti, structură funcţională cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Capitolul 6 Căile de comunicație existente și categoria acestora

Accesul în stațiune se realizează, rutier, pe drumul european E81(DN7) (București-Rm.Vâlcea-Călimănești-Sibiu-Cluj-Satu Mare-Halmeu), iar feroviar, este asigurat de linia secundară Piatra Olt- Podul Olt, ramificație a magistralei feroviare Brașov-Sibiu-Arad-Curtici, prin stația de cale ferata Călimănești și Halta Păușa. Față de alte orașe importante, Orașul Călimănești se află la:- 18 km de municipiul Râmnicu Vâlcea, reședință de județ;- 81 km de municipiul Sibiu, reședință de județ, pe E 81;- 79 km de municipiul Pitești, reședință de județ, pe E 81;- 43 km de orașul Curtea de Argeș, pe E 81 și DN 73C.

19


6.1 Infrastructura rutierăOrașul este traversat pe o lungime de 24 km de artera rutieră europeană

E81/DN7, cea mai utilizată cale de acces. Alte categorii de drumuri care se găsesc pe teritoriul administrativ al orașului:- DJ 703G (E8/Seaca – Jiblea – Sălătrucel – Robaia - Șuici/DJ 703H), face legătura cu județul Argeș, de 3 km lungime pe teritoriul orașului;- DJ 703 L (E 81/Turnu - Jiblea Veche – Dăești - Fedeleșoiu/DJ 703F), are 4 km lungime pe teritoriul adminsitrativ al orașului;- DC 12 (DJ 703L/Călimănești - Seaca/DJ 703G), măsoară 4 km;- DF Păușa – Mănăstirea Stănișoara – 7 km lungime;- Rețeaua stradală orășenească, în lungime totală de 54,481km, dintre care 29,035 km sunt modernizați, cu trotuare și parcări adiacente, astfel:- Zona Căciulata- Călimănești – Seaca cu un total de 21,386 km, din care 15,024

km cu îmbrăcăminte asfalt;- Zona Păușa – Jiblea Veche cu un total de 22,351 km, din care 12,579 cu

îmbrăcăminte asfalt;- Zona Jiblea Nouă cu un total de 10,744 km, din care 1,432 km asfalt

Starea de viabilitate a acestor căi rutiere este bună.

6.2 Infrastructură feroviarăAccesul feroviar este asigurat de linia secundară Piatra Olt – Podul Olt,

ramificaţie a magistralei feroviare Bucureşti – Sibiu – Arad – Curtici, prin staţiile de cale ferată Călimăneşti, Păuşa şi Turnu. Aceasta traversează orașul Călimănești pe direcția Nord-Sud, pe o lungime de aproximativ 14 km. De la aceste staţii CFR se parcurge traseul rutier DN 7.

Distanţa pe cale ferată, faţă de Bucureşti, este de 293 km până la staţia Călimăneşti. 6.3Acces aerian Cel mai apropiat aeroport care poate deservi oraşul Călimăneşti este cel de la Sibiu, situat la 81 km, pe DN 7.

Capitolul 7Servicii de utilități publice

Serviciile de utilităţi publice sunt definite ca fiind totalitatea acţiunilor şi activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la: a) alimentarea cu apă; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale;

20


d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public; g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi altele asemenea; h) transportul public local.Autorităţile administraţiei publice locale au competenţă exclusivă, în condiţiile legii, în tot ceea ce priveşte înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor de utilităţi publice, precum şi în ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea, administrarea şi exploatarea bunurilor proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente sistemelor de utilităţi publice.

Gestiunea serviciilor de utilităţi publice reprezintă modalitatea de organizare, funcţionare şi administrare a serviciilor de utilităţi publice în scopul furnizării/prestării acestora în condiţiile stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.Gestiunea serviciilor de utilităţi publice se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi: a) gestiune directă; b) gestiune delegată.

7.1 Alimentare cu apă şi canalizare Orașul Călimănești dispune de instalații de alimentare cu apă în sistem

centralizat, atât pentru stațiunea Călimănești-Căciulata, cât și parțial pentru localitățile componente Jiblea Veche, Seaca, Păușa și Jiblea Nouă. Prin localitate trec conductele (OL 2 O 1000 mm) de alimentare cu apă a municipiului Râmnicu Vâlcea din sursa Brădișor, iar pentru stațiunea Călimănești-Căciulata se distribuie un debit de 150 l/s. Rețeaua de distribuție alcătuită din conducte de diverse diametre cuprinde atât conducte pe majoritatea străzilor stațiunii cât și în localitățile componente.

Reţeaua de alimentare cu apă- lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 40,5 km;- lungimea reţelei de canalizare este de 8,6 km;- sursele de alimentare sunt lacul Brădişor şi pârâul Păuşa;

numărul de utilizatori:- persoane fizice – 2.800- persoane juridice – 213- instituţii publice – 44- asociaţii de proprietari/locatari – 38

21


- capacitate totală de distribuţie a apei potabile este de 150 l/s- capacitate exploatată a apei potabile este de 18,56 l/s

Reteaua de canalizare - lungimea simplă a rețelei de canalizare este de 8,6 km- stațiunea dispune de 2 stații de epurare: stația de epurare a orașului Călimănești,

cu un debit de 100l/s și stația de epurare a Complexului hotelier Cozi-Călimănești-Oltul, cu un debit de epurare de 15 l/s

7.2Alimentarea cu energie electrică In prezent consumatorii casnici, sociali-culturali și comerciali din orașul Călimanești și localitățile componente sunt alimentați cu energie electrică din sistemul energetic național printr-o stație de transformare amplasată în localitatea Jiblea Veche și Hidrocentrala de la Turnu. Rețeaua medie de înaltă tensiune de 0,4 KV acoperă toate localitățile componente. Toți consumatorii care vor apărea în diverse zone ale orașului în următorii ani, se vor alimenta cu energie electrică din rețelele existente și posturile de transformare, care se vor amplifica pentru a prelua necesarul de energie. 7.3 Telefonie Localitatea este racordată la centrala telefonică digitală de tip ALCATEL, pe cablu din fibră optică, aerian şi subteran, ce însoţeşte DN 7 (Rm. Vâlcea – Călimăneşti); centrala are o capacitate de 2.000 posturi telefonice, din care circa 1.700 posturi fixe instalate, cu posibilităţi de extindere; există servicii pentru telefonia mobilă GSM (Vodafone, Orange, Telekom). Din anul 2008 a mai apărut un serviciu de telefonie şi internet prin RDS, dar numărul de abonaţi al acestui serviciu este necunoscut. - număr utilizatori ALCATEL- persoane fizice – 1.400- persoane juridice – 208 7.4 C.A.T.V Televiziunea prin cablu, dezvoltata dupa anul 1994, are centrul de captare și amplificarea semnalelor emise de satelit, amplasat pe blocul 1 din orasul Călimănești; de aici semnalele sunt transise în reteaua de distributie de tip aerian. Aceasta retea foloseste în unele locuri stâlpii de susținere ai rețelei electrice, iar în alte părți este susținută pe elementele de construcție ale blocurilor de locuințe. Rețeaua de televiziune prin cablu acoperă zona centrală a orașului, dar este în curs de extindere și spre zonele de case individuale. Distribuția Televiziunii prin cablu este realizată de SC TOURIMEX TEL NET SRL. 7.5 Alimentarea cu energie termică In orașul Călimănești aceasta se realizează cu două sisteme de încălzire:

22


- încalzirea centrală ce asigură necesarul de căldură și apă caldă de consum la blocurile de locuințe, la o serie de construcții administrative și social-culturale, la obiectivele hoteliere cu bazele acestora de tratament, precum și la un număr redus de locuințe individuale.

- încalzirea locală dezvoltată în special la locuintele îndividuale, la unele spații administrative, social culturale și la unele spații de cazare de mică importanță, folosind drept combustibil lemnele de foc și cărbune.

Sursele termice cuprind: - Centrale termice în număr de 8, cu capacități cuprinse între 0,4 și 2,5 Gcal/h;

ele au rolul de a asigura necesarul de energie termică la locuințe, clădiri administrative și obiective social-culturale. Toate centralele termice folosesc pentru ardere combustibil lichid ușor (C.L.U).

- Obiectivele hoteliere și bazele de tratament au dezvoltat un sistem propriu în baza unor studii și investiții proprii. Astfel, cele trei sonde (foraje) executate și puse în funcțiune asigură debite suficiente de apă termală la o temperatura de aprox. 90 °C. Centralele termice de la aceste obiective au fost modificate în consecință ele folosind apa geotermală pentru încălzirea spațiilor, la prepararea apei calde de consum cât și la prepararea apei calde pentru tratamente.

Reţeaua de alimentare cu energie termică- sursele de alimentare cu energie termică sunt sondele geotermale 1006, 1008,

1009;- reţeaua de distribuţie este asigurată de conducte Isoplus ce au o lungime de 10

km.

Număr utilizatori:- persoane fizice - 619 apartamente- persoane juridice – 31 7.6 Alimentarea cu gaze naturale Prin Hotărârea Guvernului nr. 566 din septembrie 1992 s-a aprobat înființarea retelei de distribuție a gazelor naturale pentru consum destinat preparării hranei la blocurile de locuințe, preparării hranei și încălzirii prin CT proprii sau sobe în gospodăriile individuale și necesităților obiectivelor social-culturale la un nivel de 4870 Nmc/h. Numărul de gospodării individuale este de 3783, inclusiv petroliști, 150 obiective social-culturale (primărie, școli, dispensare, creșe, cămine culturale, biserici etc.), 1678 apartamente. In conformitate cu avizul CTE al ROMGAZ Mediaș cu nr.52/15.06.1992, gazele se vor lua din stația de reglare-măsurare-predare Râureni, printr-un racord de medie presiune Dn 14, L = 0,6 Km și Dn 12", L = 22 Km până în stațiunea Călimănești și Dn 4 " L = 1,3 Km, până în Jiblea.

7.7 Transport interurban

23


Transportul în comun în teritoriu este organizat în două moduri: transport local și transport pe distanță medie. In prezent, transportul local se execută pe baza unui protocol, încheiat cu SC ANTARES TRANSPORT SA, traseele existente făcând legătura dintre oraşul Călimăneşti şi localităţile componente (Păuşa, Jiblea Nouă, Jiblea Veche). Traficul de tranzit, precum și traficul pe distanță lungă au capăt de linie orașul Călimănești, care împreună cu localitatea Căciulata reprezintă o destinație pentru turismul balnear. Traseul de intrare și ieșire se realizează prin strada Calea lui Traian, strada recent modernizată. Traficul greu, de mărfuri, atât local cât mai ales cel de tranzit, se desfășoară pe un traseu care ocolește centrul orașului pe strada Stefan cel Mare, pe malul drept al râului Olt, peste barajul UHE Călimanești și apoi pe malul stâng al Oltului pâna la barajul UHE Căciulata. Astfel, noxele și zgomotul produs de aceste autovehicule sunt evitate în stațiuni. Accesul prin centru este permis numai autovehiculelor ușoare și de aprovizionare.

7.8 Gestiunea deşeurilor Pe raza oraşului Călimăneşti, deşeurile menajere de la populaţie / persoane juridice sunt depozitate la depozitul de la Fețeni. Groapa de gunoi de pe raza oraşului Călimăneşti este închisă din 16 iulie 2009 conform H.G. nr.349/2005 (?). Totodată, un program de colectare selectivă a deșeurilor se află în implementare, astfel: PET – 30125 KG - pe baza unui contract de colaborare; HARTIE - 585 KG - prin SC MCC PRODUCTIE și SERVICII ; ALUMINIU - 328 KG - prin recipiente amplasate în anumite zone ale oraşului pentru hârtie, PET, doze de aluminiu; DEEE - 859 KG - o data pe lună se colectează la Sera de Flori şi se predau la SC URBAN SA; SURSE DE LUMINA - 92 KG - sunt colectate de Primărie și predate, prin contract cu RECOLAMP.

Capitolul 8 Instituții de învățământ, cultură și sănătate

8.1 Învățământ Documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. Prima şcoală mănăstirească funcţionează în 1415 la mănăstirea Cozia. Baza documentară a acesteia o constituie actul emis de Mircea cel Bătrân la 28 martie 1415. De-a lungul secolului al XV-lea, călugării Iosif şi Visarion au îndeplinit şi funcţia de dascăl, urmându-le cărturarul oltean Mardarie Cozianul. Erau pregătiţi, în primul rând, copişti de manuscrise, iar în afară de citire se punea accent deosebit pe scrierea caligrafică. În secolul al XVIII-lea de la şcoala de la mănăstire, călugării învăţaţi în tainele tipografiei erau trimişi în alte locuri pentru a iniţia şi supraveghea tipărirea de carte, punerea ei în pagină şi tipăritura. La Jiblea veche, lângă Călimăneşti, şcoală românească exista pe la sfârşitul secolului al XVII-lea.

24


În satul Călimăneşti aflăm că prima şcoală a luat fiinţă în toamna anului 1825, din iniţiativa unui grup de locuitori, cu şaptesprezece elevi şi cu un dascăl plătit de către părinţii elevilor cu doi şfanţi pe lună. Şcoala se afla pe strada Afumaţi, azi Tudor Vladimirescu, în localul unde va funcţiona primăria, iar primul dascăl se numea Gheorghe Ocnariu. În Jiblea Veche, prima şcoală oficială s-a deschis în anul 1854, într-un local închiriat, aflat alături de clădirea fostei primării. La început, avea un singur învăţător, pe nume Ion Dincuţă. Aici învăţau şi copiii din Păuşa, iar din 1896 şi copiii din Jiblea Nouă.

Învăţământul preuniversitar din zonă este constituit din unităţi de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare a elevilor.

Reţeaua şcolară cuprinde unităţi şcolare de învăţământ, după cum urmează:

1. Liceul Tehnologic de Turism Unitate cu personalitate juridica

2. Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino Unitate cu personalitate juridica

3. Școala Gimnazială Jiblea - Veche Structură4. Școala Primară Jiblea - Nouă Structură5. Grădinița cu program normal Jiblea - Veche Structură6. Grădinița cu program normal Jiblea - Nouă Structură7. Grădinița cu program prelungit nr. 1 Unitate cu personalitate

juridica

Numărul elevilor înscriși, indiferent de mediul de învățământ, este într-o continuă descreștere. Cu mici variații, populația școlară a scăzut în perioada 2007-2014, pe toate ciclurile de învățământ, de la grădiniță la liceu.

Populaţia şcolară existentă în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014Copii înscriși în grădinițe

327 297 280 292 301 271 219

Elevi înscriși - total 2149 1996 1955 1979 1913 1813 1198Elevi inscrisi in invatamant primar și gimnazial

726 692 666 649 613 613 620

Elevi inscrisi in invatamant primar

340 316 324 321 323 339 337

Elevi inscrisi in invatamant gimnazial

386 376 342 328 290 274 283

Elevi inscrisi in 697 612 623 681 687 587 331

25


invatamant licealElevi inscrisi in invatamantul profesional si de arte șimeserii

279 249 139 58 - - 28

Scăderea populației școlare a avut ca efect și scăderea cadrelor didactice, de 138 în anul 2007 la 90 profesori în anul 2014.

Personalul didactic existent în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014Personal didactic - total 138 145 141 131 114 110 90Personal didactic in invatamant prescolar

23 22 20 19 19 21 17

Personal didactic in invatamant primar și gimnazial

55 53 57 59 46 46 42

Personal didactic in invatamant primar

20 19 18 17 17 19 17

Personal didactic in invatamant gimnazial

35 34 39 42 29 27 25

Personal didactic in invatamant liceal

60 70 64 53 49 43 31

Echipamente şi dotări şcolare existente în oraşul Călimăneşti în perioada 2007-2014

ÎNVĂȚĂMÂNT 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2014Sali de clasa și cabinete scolare

44 45 45 39 44 42 37

Laboratoare scolare 14 12 11 11 7 3 5Ateliere scolare 1 1 1 1 1 - 1Sali de gimnastica 3 3 3 3 2 2 2Terenuri de sport 1 1 - - 3 2 2PC - total 100 92 95 100 86 92 75

8.2 Cultura

Principalele instituții de cultură din orașul Călimănești sunt Casa de cultura „Florin Zamfirescu” și Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky”

26


Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” În anul 1968 a fost înfiinţată în Călimăneşti Casa de Cultură. Sediul a fost

stabilit în clădirea construită de Societatea „Govora-Călimaneşti” în anii 1911-1912 şi unde a funcţionat uzina electrică.

În calendarul manifestarilor Casei de Cultura era prezent teatrul, ansamblul de cântece şi dansuri populare “Doina Oltului”; se organizau, până în 1989, săptămânal, conferinţe medicale, unde medicii vorbeau despre afecţiunile tratate în staţiunea Călimaneşti – Căciulata.

În cadrul Casei de Cultură a funcţionat şi un teatru amator, care a întrunit nu numai aprecierea publicului din localitate, ci a obţinut rezultate meritorii la diferite concursuri regionale sau naţionale.

Important de amintit este şi momentul închegării, în primăvara anului 1969, a ansamblului folcloric Doina Oltului. Ansamblul a efectuat primul turneu în străinatate în zilele de 7-17 iunie 1969 la Tolbuhin (Bulgaria), unde evoluează în cadrul “Zilelor culturale dobrogene”. Ansamblul Doina Oltului a obţinut numeroase premii în cadrul Festivalului National “Cântarea României”, din care amintim doar câteva: Premiul I – 1977 şi 1978, Premiul II – 1979, Premiul II – 1978. După 1989, ansamblul s-a destrămat şi abia în anul 2004 a fost refăcut cu alt repertoriu şi alţi dansatori. Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” are o capacitate de 300 de locuri.

„Cântecele Oltului” reprezintă o manifestare culturală naţională foarte importantă şi cunoscută peste tot în ţară, organizată la Călimăneşti. Festival de largă strălucire şi reprezentare valorică, ce are loc în luna august, îşi propune drept obiectiv „exprimarea profund autentică a folclorului tradiţional specific meleagurilor străbătute de apele Oltului” .

Festivalul a debutat în vara anului 1969, 1-3 august, la Făgăraş, unde au participat judeţele Vâlcea, Harghita, Covasna, Sibiu, Olt, Braşov, iar în 1970 la Călimăneşti, unde a fost un cadru inedit al festivalului, în Parcul Ostrov, dând festivalului proporţiile unei mari sărbători. Toate ediţiile ulterioare se vor organiza la Călimăneşti.

Evenimente locale:

Zilele Orașului Călimăneşti 18-22 mai (20 mai 1388 - atestarea documentară)Târgul meșterilor populari - anual, pe 8 septembrieFestivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului" - anual, în luna augustTabăra Internaţională de Pictură "Vlaicu Ionescu"- anual, în luna iulieTabăra Naţională de Teatru "Florin Zamfirescu" – anual, în luna iulie

Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky” CălimăneștiBiblioteca orăşenească a luat naştere în acelaşi timp cu întemeierea, în ianuarie 1939, a Căminului

Cultural, oferind cititorilor 1.232 de volume. Mai târziu, biblioteca va fi mutată în Casa Hodorog, pe strada

27


principală, bibliotecară fiind Veronica Roncea. Puteau împrumuta cărţi atât locuitorii, elevii, dar şi turiştii aflaţi la odihnă şi tratament. Din anul 1960, evidenţa cititorilor şi a cărţilor a fost ţinută cu mai multă precizie:

AN Volume Cititori Cărţi difuzate1960 15.290 4.200 15.4431970 36.358 5.261 42.7791980 58.157 5.658 sezonieri

1.767 localnici23.303 sezonieri51.366 localnici

1990 54.739 1800 sezonieri1531 localnici

6.726 sezonieri24.625 localnici

2000 60.049 3.093 81.6542006 60.873 2.881 74.8162007 61.823 3039 77.6482008 62.897 2.799 72.186

De-a lungul vremii, Biblioteca Orăşenească s-a situat pe primele locuri între bibliotecile orăşeneşti din judeţ, palmaresul său înregistrând an de an locuri fruntaşe. Pentru a veni în sprijinul cititorilor aflaţi la distanţă de sediul central al bibliotecii, s-au constituit filialele Căciulata și Jiblea Nouă.

8.3 Sănătate Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.

Conceptul de sănătate este echilibrul şi armonia tuturor posibilităţilor persoanelor umane: biologice, psihologice şi sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului (nevoi afective, nutriţionale, sanitare, educative şi sociale), iar pe de altă parte, într-o adaptare care să nu pună probleme între om şi mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potenţialului uman în condiţiile unei economii adecvate şi prospere, a unui mediu viabil şi într-o comunitate amabilă. Apare astfel conceptul de sănătate comunitară ca model al relaţiei dintre comunitate şi sănătatea indivizilor. Se poate vorbi astfel de o sănătate comunitară când membrii unei colectivităţi geografice şi sociale, conştienţi de apartenenţa lor la acelaşi grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate şi participând activ la satisfacerea lor.

Echipamente și dotări de sănătate existente în orașul Călimănești:- 1 policlinică, în sector public;- 1 spital, în sector privat;- 3 farmacii, în sector privat;- 1 punct farmaceutic, în sector privat;- 1 dispensar medical, în sector public;- 2 cabinete stomatologice, în sector privat ;

28


- 1 laborator de tehnică dentară, în sector privat;- 1 camera de garda- 1 punct de ambulanţă

Se impune precizarea că, datorită situării în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, populaţia oraşului Călimăneşti are acces la serviciile medicale calificate şi specializate ale reședinței de judeţ, inclusiv în cazurile de urgenţă.

Capitolul 9 Economia

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Vâlcea, orașul se află în zona județului cu profil economic complex (industrie energetică, turism, exploatare și prelucrare a lemnului etc.), cu grad ridicat de urbanizare și de echipare tehnică. In cadrul rețelei de localități, Călimăneștiul este un centru orășenesc intercomunal. In raport cu localitățile înconjurătoare, este dependent de orașele apropiate (Brezoi și Râmnicu Vâlcea) din punctul de vedere al industriei, serviciilor, culturii, învățământului (PUG, 2011).

Activităţile economice care s-au dezvoltat în oraşul Călimăneşti, s-au bazat în mare măsură pe valorificarea resurselor locale, în special a turismului, lemnului şi produselor agricole vegetale şi animale.

9.1. TurismulEste principalul contributor la dezvoltarea durabilă economică, socială, și

culturală, orașul fiind parte a familiei de staţiuni balneare, oferind servicii de tratament într-un cadru natural și cultural valoros, sprijinit de evenimente organizate pentru locuitori şi vizitatori.

9.1.1. Turismul balnearProfilul economic de bază al oraşului Călimăneşti este turismul balnear.

Resursele minerale terapeutice plasează staţiunea Călimăneşti între cele mai importante staţiuni româneşti şi constituie un potenţial real pentru o dezvoltare la standarde europene.

Modalități de exploatare și valorificare în tratamentul balnear Exploatarea resurselor hidrominerale se face prin foraje și prin emergențe naturale amenajate, pentru a fi valorificate în cură externă și internă, în funcție de afecțiunile tratate și recomandarea medicului balneolog. Zăcământul de ape minerale și termominerale este adminsitrat și exploatat de SC Călimănești - Căciulata S.A., titularul de concesiune.

29


Exploatarea surselor se realizează în regim de curgere liberă sau prin pompare. Rezervele exploatabile, în conformitate cu Legea minelor la data de referință 1999, pentru apele minerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, cumulau 24 mc/zi, iar cele pentru sursele termominerale, sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, sodice, cu temperaturi cuprinse între 20-477 grade C, sunt de 636 mc/zi. Apa minerală și termominerală din zăcământul Călimănești-Căciulata-Cozia este exploatată în prezent prin 14 surse naturale captate - izvoare(1 în sectorul Căciulata, 2 în sectorul Păușa, 11 în sectorul Călimănești) și 8 surse forate-foraje (5 în sectorul Cozia, 2 în sectorul Căciulata, 1 în sectorul Călimănești). Sursele utilizate în cura internă sunt aduse prin conducte din P.V.C. la buvetele amenajate în pavilioanele din parcul balnear, iar sursele folosite în cura externă sunt transportate prin tuburi PVC la rezervorul de stocare al bazelor de tratament. Apa minerală de la forajul F1004 – IFLGS este dirijată, în sezonul cald, pentru alimentarea ștrandului termal. Toate sursele, izvoare sau foraje, au amenajările de suprafață (bazine de captare în general, la izvoare și cap de captare la foraje), protejate în cămine de vizitare, îngropate la izvoare sau de protecție la foraje, acoperite cu capac. Exploatarea resurselor minerale terapeutice se face în prezent în trei baze de tratament, două aparţinând S.C. Călimăneşti – Căciulata (Complexul Cozia, şi Hotel Central şi una aparţinând de SIND România (Hotelul Traian ).

Baze de tratamentÎn ceea ce priveşte dotările pentru turismul balnear, staţiunea Călimăneşti –

Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor deschise tot timpul anului.

Instalaţii de tratament şi proceduri de tratament: buvete cu ape minerale pentru cură internă; bazine cu apă termală pentru kinetoterapie; instalaţii pentru hidroterapie: afuziuni, băi de plante, băi cu bioxid de

carbon, duş scoţian, duş subacval, băi parţiale sau totale, băi galvanice, duş – masaj;

împachetări cu parafină; inhaloterapie (inhalaţii); instalaţii pentru aerosoloterapie; instalaţii pentru electroterapie; sală de gimnastică medicală; acupunctură; ştrand termal cu apă sulfuroasă, în aer liber, pentru afecţiuni reumatismale; laboratoare pentru teste funcţionale; cabinete medicale pentru diverse acţiuni.

Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: Călimăneşti – pentru hotel Central, cu 2.200 proceduri om/zi posibile;

30


• Cozia – pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3.100 proceduri om/zi posibile;• Vâlcea – pentru hotel Vâlcea (cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii );• 3 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul;• 1 cabinet medical pentru Hotel Central. Factorii naturali terapeutici ce se regăsesc în staţiunea Călimăneşti – Căciulata sunt:- Bioclimat sedativ, de cruţare - înconjurată de jur imprejur de păduri,

staţiunea are un aer curat şi sănătos, bogat în ozon. - Ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene,

iodurate, bicarbonatate, în principal hipotone, dar şi hipertone, având compoziţii chimice şi temperaturi variabile (mineralizare între 0,5 si 11,5 gr/l; atermale, mezotermale 41 grade Celsius şi hipertermale 49,5 grade Celsius). În staţiune există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale.Indicaţii terapeutice. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul

diferitelor afecţiuni, precum:- afecţiuni ale tubului digestiv: gastrite cronice cu hiper şi hipoaciditate; boală

ulceroasa (ulcer gastric şi duodenal fără complicaţii); sechele stomac operat; entero-colopatii cronice nespecifice;

- afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare: dischinezii biliare, colecistite cronice nelitiazice sau cu calculi urici; sechele post- colecistectomie; hepatite cronice postvirotice sau mixte stabilizate;

- afecţiuni dismetabolice: hiperuricemii, dislipidemii, diabet zaharat compensat;- afecţiuni ale aparatului locomotor: reumatismale inflamatorii stabilizate,

reumatismale degenerative (artroze, spondiloze); afecţiuni degenerative articulare ale omului vârstnic; afecţiuni neurologice periferice (nevralgii, nevrite, ascitalgii); sechele posttraumatice;

- afecţiuni cronice netuberculoase (ca boli asociate, anexite, metroanexite cronice, sterilitate secundară);

- afecţiuni ale căilor respiratorii superioare: rinofaringite, sinuzite cronice, afecţiuni bronhopulmonare cronice netuberculoase (bronşite cronice, astm bronşic);

- afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare: litiază şi miceolitiază urinară cu sau fără infecţii, pielonefrite cronice ascendente; pieolocistite.

9.1.2 Turismul culturalOportunitatea creată de valoarea excepţională a patrimoniului istorico –

arhitectural, constituie o premisă pentru dezvoltarea unei staţiuni cu profil cultural de sine stătător, conferind atractivitate sporită oraşului Călimăneşti ca destinaţiei turistică. Vizitarea mănăstirilor, în mod deosebit atracţia pe care o

31


exercită Mănăstirea Cozia prin oferta sa artistică şi arhitecturală de excepţie şi importanţa celorlalte mănăstiri din oraş şi din apropiere (Ostrov, Turnu, Stănişoara Frăsinei), consacrate ca vetre spirituale majore în istoria creştinismului românesc, fac din Călimăneşti o destinaţie dorită.

Pe de altă parte, susţinerea şi creşterea în anvergură a manifestărilor culturale din agenda oraşului: Festivalul de folclor Cântecele Oltului, Tabăra internaţională de pictură „Vlaicu Ionescu”, Tabara nationala de teatru „Florin Zamfirescu”, patronata de actorul Florin Zamfirescu, ş. a. – sunt un suport viabil pentru statuarea vacanţelor culturale la Călimăneşti.

9.1.3 Turismul de odihnă şi agrementOraşul Călimăneşti şi împrejurimile sale deţin resurse importante pentru

dezvoltarea turismului montan (Parcul Naţional Cozia), drumeţiilor, sporturilor nautice, pescuitului şi vânătorii.Turismul montan – are ca suport principal Parcul Naţional Cozia, care dispune de trasee marcate, floră şi faună diversă, accesibilitate.Turismul pentru agrement nautic – completarea ofertei turistice cu o ofertă de tipul AQUA Park, care să valorifice apa termală, este o ofertă de succes pentru orice destinaţie turistică. Punerea în practică a proiectului „Mirajul Oltului” este, prin urmare, oportună şi necesară, mai ales dacă se are în vedere faptul că în prezent numărul, capacitatea piscinelor/ştandurilor existente nu este pe măsura cerinţelor. Lacurile de acumulare de pe râul Olt pot fi valorificate turistic (hidrobiciclete, şalupe de agrement, plimbări cu vaporaşul, piscine plutitoare etc.).

9.1.4 Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv – este favorizat de existenţa faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce populează Munţii Cozia, apele de munte şi râul Olt.

9.1.5 Turismul la sfârşit de săptămână și turismul de tranzit - este o formă de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban. Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş, şi autostrada Bucureşti- Piteşti, stimulează aceast formă de turism.

9.1.6 Obiective turistice:

Orașul Călimănești dispune de importante resurse naturale. Apele minerale și izvoarele termale, cu valoare terapeutică, sunt principalele atracții pentru turiștii care poposesc aici pentru îngrijirea sănătății. Dar natura a înnobilat zona cu numeroase alte atracții turistice, dintre care se remarcă în mod deosebit:- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile subcarpatice domoale, împădurite, ușor accesibile pentru drumeție, plimbări și prin relieful montan spectaculos al Munțiilor Căpățânii și Cozia;- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează pe teritoriul

32


administrativ al orașului cel mai spectaculos sector din defileul Turnu Roșu-Câineni;- cursurile pitorești ale pâraielor Păușa, Căciulata, Lotrișor, însoțite de drumuri forestiere și de poteci turistice marcate sau nemarcate, cu posibilități de acces spre zonele înalte montane;- Parcul Național Cozia , un adevărat laborator de cercetare în aer liber și o resursă de elemente naturale cu valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic și forestier care reunește între limitele sale părți din trei unități montane distincte: partea de sud-vest a munților Lotru (masivul Dobra), partea estică a Munților Căpățânii (Năruțu) și Muntele Cozia propriu-zis, despărțite de râul Olt și de afluentul acestuia, Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: drumeția montană, turismul științific, sporturi extreme, odihnă și recreere.

Pe teritoriul orașului Călimănești există numeroase obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt: Castrul roman ARUTELALocalizare: oraș Călimăneşti, localitatea Păușa, “Poiana Bivolari”Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A. Lista 2010: VL-I-s-A-09562.

Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al Daciei inferioare. Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşezare dacică care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană. Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului, spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră. Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus

33


latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a garnizoanei romane. Mănăstirea COZIALocalizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie valorică A.Ctitori: voievozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino, arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare) ; Paraclisul Adormirea Maicii Domnului (al lui Amfilohie) ; Paraclisul Duminica Tuturor Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza; Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) și corpurile de clădiri ale incintei, laturile de nord, est şi sud.Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare rafinament, cu elemente constructive originale, integrând organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV. Între comorile de preţ pe care le adăposteşte Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime), încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ, prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 – 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 – 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) prin silueta sa zveltă şi elegantă este una dintre cele mai frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului al XVI-lea.

34


Mănăstirea OSTROV (Biserica Nașterea Maicii Domnului)Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov Datare: 1520–1522. Categorie valorică A.Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna

În înfăţişarea sa actuală, Biserica Nașterea Maicii Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa, fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.

Pisania iniţială, care probabil îl pomenea printre ctitori şi pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab şi al Despinei Doamna, s-a pierdut. Pisania actuală datând din 30 iunie 1760 precizează doar data încheierii lucrărilor (30 iulie 1522). În timpul amplelor lucrări hidrotehnice de pe Olt, biserica a fost salvată prin ridicare pe verticală cu 4,85 metri.Mănăstirea TURNULocalizare: oraș Călimănești, la poalele muntelui CoziaDatare: 1676Biserica veche a Mănăstirii Turnu a fost ridicată în anul 1676 pe locul unor sihăstrii. Este ctitoria mitropolitului Varlaam al Țării Românești, fost episcop de Râmnic. Biserica nouă a fost ridicată între 1897-1901 de episcopul Gherasim Timuș. Mănăstirea este situată la poalele muntelui Cozia, nu departe de apele Oltului și la 2 km de ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia. În această zonă, la poalele culmii Turneanu din masivul Cozia, de-a lungul timpului au existat multe sihăstrii, chilii săpate în stâncă, din care unele mai pot fi văzute și astăzi.

Mănăstirea STĂNIŞOARA

Localizare: oraş Călimăneşti, pe Muntele Cozia, la 6 km distantă de DN7, pe Valea râului Păușa Datare: 1747, ref. 1807, 1850, 1903-1907. Ctitori: după tradiţie, fondatorii mănăstirii au fost pustnicii Meletie şi Neofit. După pisania din 1747, ctitorii sunt clucerul Gheorghe Serezli şi negustorul Martin Buliga din Piteşti, ispravnic fiind Ghenadie, egumenul Coziei.

Ansamblul se compune din bisericile Sfântul Gheorghe şi Sfânta Treime (1904-1905, arh. Debona Apoloni), chilii și trapeza (1836). Între anii 1936–1940 a fost construită biserica paraclis, la sud de biserica mare. Întregul așezământ monahal se află într-un cadru natural liniștit, înconjurat de

35


frumuseți naturale ispititoare.

9.1.7 Structuri de primire turistică din Călimăneşti

Din numărul total de 51 de unităti de cazare turistică la nivelul anului 2015, 23 sunt de categoria 3*, 24 sunt de categoria 2*, 2 sunt de categoria 3 flori, 1 unitate este de 1* şi 1unitate de 4*, astfel:

Tip unitate 1* 2* 3*/flori

4* Nr. spatii

Nr.Locuri

Hotel 3 8 1243 2468

Motel 1 4 111 222

Hostel 1 16 49

Bungalow 2 15 30

Cabana turistică

1 5 10

Pensiune turistică

6 9 1 132 269

Popas turistic

1 1 69 146

Vilă 8 5 124 252

Total 1 23 26 1 1715 3446(sursa ANT)

9.1.8 Structura unităţilor de alimentaţie publică din Călimăneşti

La nivelul anului 2015, în localitate funcţionau 25 restaurante, 7 baruri de zi , 2 bufet baruri, o grădina de vară și o terasă. Majoritatea acestora se regăsesc în componenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul, Central, Traian), dar și în componența pensiunilor și vilelor.

Unităţi de alimentaţie publică existente în Călimăneşti

Nr. crt.

Tip unitate 2* 3* 4* Nr.total locuri la mese

1. Restaurant clasic 11 2133

36


2. Restaurant calsic 9 1930

3. Restaurant clasic 2 86

4. Bar de zi 3 120

5. Bar de zi 4 114

6. Bufet bar 2 190

7. Gradina de vara 1 250

8. Restaurant autoservire

1 180

8. Restaurant crama 1 186

9. Restaurant cu specific local

1 80

10. Restaurant pensiune

1 140

11. Terasa 1 400

TOTAL 5809(sursa ANT)

9.2 Industria

Principala activitate industrială de pe teritoriul oraşului Călimăneşti o reprezintă producerea energiei electrice în cele două hidrocentrale, Turnu şi Călimăneşti.

Nr. crt.

Denumirea hidrocentralei

Puterea instalată - MW -

Suprafaţa lacului de acumulare - hectare -

1. Turnu 70 155

2. Călimăneşti 38 85

9.3 Agricultura

Suprafaţa destinată agriculturii în oraşul Călimăneşti reprezenta în anul 1990 25,7% din suprafaţa totală a localităţii. În anul 2009, proporţia acesteia a scăzut la

37


19,5%, ceea ce reprezintă în cifră absolută 256 de ha., iar în 2014 aceasta este de 2040 ha. În mod tradiţional, agricultura pe teritoriul oraşului Călimăneşti s-a practicat ca mod de subzistenţă pentru o bună parte din populaţia locală, principalele ocupaţii fiind creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine şi păsări de curte) şi cultivarea pomilor fructiferi, în mod deosebit zonei fiindu-i specifice livezile de pruni.

Existenţa terenurilor arabile din Jiblea Veche şi Jiblea Nouă, pretabile pentru culturile de cereale şi mai ales porumb, asigurau localităţii o diversitate a producţiei.

Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).

Terenuri agricole: = 2.040 ha, din care :• arabil = 525 ha;• păşuni = 917 ha;

fâneţe = 354 ha;• vii şi pepiniere viticole = 13 ha;• livezi şi pepiniere pomicole = 231 ha.Suprafeţe împădurite: Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: = 7.712 ha

Creşterea animalelor:

a) bovine: 327 capete;b) ovine: 180 capete;c) caprine: 100 capete;d) cabaline: 68 capete;e) porcine: 1.100 capete;f) familii de albine: 650 familii;g) păsări: 12.500 buc;

Capitolul 10 Patrimoniul Orașului Călimănești

Patrimoniul orașului Călimănești este alcătuit din bunurile mobile şi imobile

38


care aparţin domeniului public şi domeniului privat al orașului. Domeniul public este atestat prin Hotărârea Guvernului nr.1362/2001, Anexa 7, cu modificările şi completările ulterioare. În calitate de persoană juridică de drept public, orașul Călimănești exercită, prin Consiliul Local, posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care alcătuiesc domeniul public şi privat, în limitele şi în condiţiile legii. Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, iar cele din domeniul privat sunt supuse regimului juridic de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel. Concesiunea sau închirierea bunurilor din domeniul public, precum şi vânzarea, concesionarea şi închirierea bunurilor din domeniul privat al orasului se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, prin hotărâre a Consiliului Local al orașului Călimănești. Prin excepţie, prevăzută de lege, terenurile destinateconstruirii se pot concesiona, fără licitaţie publică, pentru realizarea de obiective deutilitate publică şi pentru extinderea unor construcţii pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului construcţiilor. Contractele de concesionare şi închiriere vor cuprinde, cu obligativitate, clauze privind exploatarea bunurilor potrivit specificului acestora, fără posibilitateasubconcesionării sau subînchirierii, drepturile şi obligaţiile părţilor, termenele de plată a redevenţei ori chiriei, condiţiile de încetare a contractelor şi răspunderea contractuală. Bunurile din domeniul public şi privat pot fi date, după caz, în administrarearegiilor autonome şi altor instituţii publice de interes local şi, totodată, pot fi date în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ caredesfăşoară activităţi de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice, prin hotărâre a Consiliului Local, singurul în măsură să aprecieze asupra necesităţii şi oportunităţii dării bunurilor în administrare sau folosinţă.

Valoarea bunurilor din domeniul privat al orașului Călimăneşti:

Nr. crt.

Denumire Sold la 31.12.2014

TOTAL din care: 44755929,851. Construcții 39.417489,352. Instalații 4703622,853. Obiecte de inventar 48348,944. Terenuri 12756,465. Mijloace transport 350076,906. Mobilier și ap.birotică 169634,87

39


2. Valoarea bunurilor din domeniul public al orașului Călimăneşti:

Nr. crt.

Denumire Sold la 31.12.2014

TOTAL din care: 106592428,721. Construcții 16649010,182. Instalații 9724092,363. Terenuri 80219326,18

Capitolul 11 Titluri onorifice

Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești reprezintă ceamai înaltă distincţie pe care Consiliul Local o poate conferi unor cetăţeni români sau străini. Titlul se acordă, după caz, din iniţiativa:a) Primarului;b) Consilierilor locali;c) Persoanelor juridice care desfăşoară activitate în domeniu/domeniile în care s-a afirmat cel propus d) Cetatenilor cu drepturi electorale, individual sau in grup. Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit următoarelor categorii de persoane, cetăţeni români cu domiciliul în orașul Călimănești sau născuţi în orașul Călimănești sau în judeţul Vâlcea: a. personalităţi din domeniul artelor plastice, literaturii, teatrului, cinematografiei sau muzicii, a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la naţional sau internaţional. b. personalităţi din domeniul ştiinţelor exacte, istoriei, medicinei, învăţământului,religiei etc. a căror contribuţie la cultura naţională a fost recunoscută prin titluri, premii sau orice altă formă de recunoaştere de către organismele sau instituţiile naţionale sau internaţionale din aceste domenii de activitate, sau care au pus bazele unor instituţii, organisme sau manifestări de prestigiu la nivel naţional în aceste domenii de activitate, promovând în acest fel imaginea orașului Călimănești la nivel naţional sau internaţional.

40


c. personalităţi din domeniul sportului profesionist sau de amatori ale căror performanţe au dus la promovarea imaginii orașului Călimănești la nivel naţional sau internaţional. d. personalităţi cu merite deosebite în studierea istoriei orașului, autoare ale unor studii de specialitate în acest domeniu publicate în volume sub semnătură proprie sau în publicaţii de specialitate de la nivel naţional. e. persoane care s-au remarcat în promovarea relaţiilor cu instituţii sau organisme non-guvernamentale din străinătate, cu consecinţe benefice în dezvoltarea orașului Călimănești. f. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prin investiţiile făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului. g. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cu consecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului Călimănești. h. membrii ai Guvernului României sau asimilaţi acestora care au contribuit lainiţierea şi/sau derularea unor programe ample de dezvoltare a orașului Călimănești. i. persoane care s-au remarcat prin abnegaţie, efort personal deosebit sausacrificiu în contextul unor evenimente deosebite, cu caracter dramatic. Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferiturmătoarelor categorii de persoane, cetăţeni români sau străini: a. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor României în străinătate care,prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările în care auactivat sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire cu orașul Călimănești şi oraşe din străinătate. b. membrii ai corpului diplomatic al ambasadelor unor ţări străine în Româniacare, prin efortul lor, au promovat imaginea orașului Călimănești în ţările dincare provin sau au condus la stabilirea unor relaţii de înfrăţire între orașul Călimănești şi oraşe din străinătate. c. oameni de afaceri sau manageri ai unor societăţi comerciale care prininvestiţiile făcute la nivelul orașului Călimănești au contribuit la o dezvoltare economică de excepţie a oraşului. d. persoane care s-au remarcat prin acte de caritate sau donaţii deosebite cuconsecinţe în îmbunătăţirea vieţii unui număr mare de cetăţeni ai orașului Călimănești. Titlul de Cetăţean de Onoare al orașului Călimănești poate fi conferit,în condiţiile de mai sus şi post-mortem.

Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se poate face în următoarele situaţii:• condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la

41


pedeapsa privativă de libertate; • pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute mai sus careaduc prejudicii morale statului;Retragerea Titlului de Cetățean de Onoare se face prin HCL. Consiliul Local a acordat titlul de “Cetăţean de onoare” al oraşului unui număr de 7 cetăţeni: - Bonfig Melissa 7.06.2001- Smărăndescu Mihail 30.01.2003- Sârbulescu Mihail 30.01.2003- Sandu Mihail 23.12.2003- Leonard Dorin Doroftei 11.12.2004- Popescu Valentin 19.05.2011- Sabina Cuprian 18.05.2012- Vartolomeu Androni 18.05.2012

Capitolul 12 Consultarea cetățenilor

Cetăţenii orașului au dreptul de a participa la viaţa politica, economicăsocială şi cultural-sportiva. Drepturile cetăţenilor de a participa la viaţa orasului sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente:• referendum local• adunare cetățenească• petitii• iniţiative• audiente• consultări Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru oraș și străzi se face prin Hotărâri ale Consiliului Local. Consiliul Local asigura menţinerea evidenţei denumirii instituţiilor şi obiectivelor existente pe raza unităţilor administrativ-teritoriale în care funcţionează. Potrivit Legii nr.52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica locală, in cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea locala a orașului Călimănești are obligaţia sa publice un anunţ referitor la aceasta acţiune în site-ul propriu, sa-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi sa-l transmită către mass-media centrala sau locală, după

42


caz. Autoritatea transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii. Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ este adus la cunoştinţa publicului, cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiza, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limita, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ. Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanta asupra mediului de afaceri se transmite de către initiator asociaţiilor de afaceri şi altor asociaţii legal constituite, pe domenii specifice de activitate. La publicarea anunţului autoritatea administraţiei publice va stabili o perioada de cel puţin 10 zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. La nivelul orașului Călimănești este desemnata o persoana din cadrul instituţiei, responsabilă pentru relaţia cu societatea civilă, care sa primească propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus. Proiectul de act normativ se transmite spre analiza şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate. Primaria orasului Calimanesti organizează intalniri în care se dezbate public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o alta autoritate publica. In toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie sa se desfăşoare în cel mult 10 zile de la publicarea datei şi locului unde urmează sa fie organizate. Autoritatea publica în cauza analizează toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuţie. Participarea persoanelor interesate la lucrările şedinţelor publice se face în următoarele condiţii: a) anunţul privind şedinţa publica se afişează la sediul primaraiei, inserat în site-ul propriu şi se transmite către mass-media, cu cel puţin 3 zile înainte dedesfăşurare; b) acest anunţ trebuie adus la cunoştinţa cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite care au prezentat sugestii şi propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la Statutul Orașului Călimănești la unul dintre domeniile de interes public care urmează sa fie abordat în şedinţa publica; c) anunţul va conţine data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei publice, precum şi ordinea de zi.

43


Difuzarea anunţului şi invitarea specială a unor persoane la şedinţa publica sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relaţia cu societatea civilă. Participarea persoanelor interesate la şedinţele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de şedinţe, în ordinea de precădere data de interesul asociaţiilor legal constituite în raport cu subiectul şedinţei publice, stabilită de persoana care prezidează şedinţa publica. Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmedia la şedinţele publice.

Capitolul 13 Cooperare internă si internațională

13.1 Cooperare internă

Pe plan local, Primăria Orașului Călimănești are relaţii de cooperare cu Consiliul Judeţean Valcea şi cu Institutia Prefectului, raporturile dintre acestea fiind reglementate de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, Primăria Orașului Călimănești are relaţii de cooperare, care vizează subiecte specifice, cu departamente din cadrul Guvernului României, precum şi cu organe şi organisme descentralizate ale statului din teritoriu. Pe lângă acestea, Primăria orașului Călimănești mai are relaţii de cooperare constante şi cu alte instituţii, organisme şi asociaţii locale - universităţi, agenţi economici, instituţii culturale, organizaţii nonguvernamentale.

Orașul Călimănești face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apa Vâlcea – HCL nr. 76/20.07.2007, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Serviciul de Salubrizare a Localităților din Județul Vâlcea – HCL nr. 52/30.11.2010, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Turistică Râmnicu Vâlcea – HCL nr. 97/30.12.2014.

Orașul Călimănești face parte din Asociaţia Orașelor din România, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, constituită în vederea promovării şi protejării intereselor comune ale autorităţilor administraţiei publice locale, pentru soluţionarea şi gestionarea nevoilor publice în numele şi pentru interesul colectivităţilor locale. Este membru fondator al Asociației Naționale a Stațiunilor Turistice din Romania înființată în anul 2002.

13.2 Cooperare internațională

Iniţiativele Consiliului Local al orașului Călimănești de a coopera şi de a se asocia cu autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi de a adera la asociaţii internaţionale sunt comunicate Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor care emit avize în termen de 30 de zile de

44


la primirea solicitării. Pentru realizarea unui cadru de cooperare sau asociere cu persoane juridice străine sau cu organizaţii neguvernamentale şi alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local, precum şi pentru stabilirea unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări, este necesară parcurgerea mai multor etape. Etapele care trebuie parcurse pentru instituţionalizarea unui cadru de cooperare între Primăria orașului Călimănești şi un partener (o unitate administrativ-teritorială similară din străinătate) sunt următoarele:

- iniţierea relaţiilor între cei doi parteneri, la iniţiativa orașului Călimănești sau a posibilului viitor partener;

- transmiterea reciprocă a unor scrisori de intenţie; - vizite bilaterale pentru identificarea intereselor şi nevoilor comune; - redactarea unui „text” de comun acord („acord de înfrăţire”, „protocol de

colaborare” etc.); - obţinerea avizelor Ministerului de Externe şi ale Ministerului

Administraţiei şi Internelor privind conţinutul acestui text ; - promovarea şi adoptarea unei hotarari a Consiliului Local, pentru

instituţionalizarea relaţiilor dintre cei doi parteneri; - semnarea „acordului de înfrăţire”; - punerea în aplicare a prevederilor „acordului”.

Capitolul 14

14.1 Asociații și fundații care își desfășoară activitatea în orașul Călimănești

1. Asociația HCA pro Handbal Călimănești 2. Asociația Nevăzătorilor din Romania3. Asociația Ortodoxă “Sf. Pantelimon “ Călimănești4. Asociația Plopart 5. Asociația pentru Promovarea Învățământului European6. Fundația 31 Mai7. Fundația Andromeda8. Fundația Europeană de Mediu9. Fundația Moldoveanu Marius10.Fundația Rezervația Cozia11.Fundația Samanta

14.2 Partide politice care îşi desfăşoară activitatea pe raza orașului Călimănești

45


1. Partidul Social Democrat (PSD)2. Partidul Național Liberal (PNL)3. Alianța Liberalilor și Democraților(ALDE)4. Uniunea Națională pentru Progresul României(UNPR)5. Mișcarea Populară(MP)

Prezentul Statut-cadru se poate modifica sau completa doar prin hotărâre a Consiliului Local al orașului Călimănești.

46

mirceastanculescu.files.wordpress.com · Web viewa. personalităţi din domeniul artelor plastice,...

Documents

Transcript of mirceastanculescu.files.wordpress.com · Web viewa. personalităţi din domeniul artelor plastice,...