· Web view(5)Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului...

O R D I N

Nr. __________ din _________ 2018

privind activitatea de acordare a asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor persoanelor private de libertate aflate în locurile de deținere din

subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii,În temeiul art. 71 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor

şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare și ale art. 152 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

Având în vedere prevederile Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr.386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr.46/2003, ale Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr.487/2002, republicată, Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, precum şi ale Recomandărilor comitetului de miniștri ai statelor membre referitoare la regulile penitenciare europene Recomandarea (2006) 2;

În conformitate cu art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare şi al art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii emit următorul

ORDIN

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1(1) Dreptul persoanelor private de libertate la asistenţă medicală, tratament şi

îngrijiri este asigurat cu personal specializat, în mod gratuit, potrivit legii.(2) Pentru asigurarea activităţii de acordare a asistenţei medicale, a

tratamentului şi îngrijirilor, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, funcţionează o reţea sanitară proprie, care cuprinde unităţi sanitare cu şi fără paturi, cabinete de medicină primară, farmacii şi oficine farmaceutice, cabinete de medicină dentară, laboratoare de tehnică dentară, infirmerii cu camere de staţionare, cabinete pentru alte specialităţi clinice, penitenciare-spital cu ambulatorii de specialitate.

(3) Reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are încadrat personal calificat medico-sanitar cu studii superioare şi medii, respectiv medici,

Str. Apolodor nr. 17, sector 5, 050741 Bucureşti, RomâniaTel. +4 037 204 1999www.just.ro

Pagina 1 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

farmacişti, biologi, biochimişti, asistenţi medicali, tehnicieni dentari precum şi personal sanitar auxiliar, respectiv registratori medicali, infirmieri şi brancardieri, potrivit normelor Ministerului Sănătăţii şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(4) În caz de deficit de personal, pentru acoperirea necesarului de personal se pot încheia contracte de prestări servicii cu personal medico-sanitar din reţeaua sanitară publică în condițiile stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

(5) Cabinetele medicale, oficinele farmaceutice, infirmeriile, laboratoarele de tehnică dentară şi penitenciarele-spital funcţionează şi se dotează potrivit normelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii şi ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 2(1) Direcţia Medicală din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

denumită în continuare Direcţia Medicală, ca unitate sanitară de specialitate ce coordonează, monitorizează şi verifică activitatea medicală din sistemul administraţiei penitenciare, colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi unităţile descentralizate ale acestuia, cu celelalte ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie, cu unităţi sanitare sau instituţii de învăţământ/formare profesională în domeniul medical, casele de asigurări de sănătate, cât şi cu asociaţii şi organizaţii neguvernamentale cu prerogative în domeniul sănătăţii;

(2) Personalul medical din cadrul Direcţiei Medicale poate acorda oricând asistenţă medicală în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi în limita competenţelor.

Art. 3Obiectivele generale ale activităţii de acordare a asistenţei medicale, a

tratamentului şi îngrijirilor acordate în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, sunt următoarele:

a) prestarea de servicii medicale de calitate, eficiente, cu scopul menţinerii stării de sănătate a persoanelor private de libertate;

b) evaluarea stării de sănătate, a capacităţii de a munci a persoanelor private de libertate;

c) promovarea sănătăţii, prin programe de educaţie pentru sănătate;d) identificarea factorilor de risc cu impact asupra stării de sănătate şi

demersuri pentru aplicarea măsurilor necesare diminuării şi eliminării acestora;e) supravegherea menţinerii condiţiilor igienico-sanitare în locurile de deţinere,

la standardele stabilite de legislaţia în vigoare şi sesizarea conducerii unităţii asupra deficienţelor, în vederea dispunerii măsurilor urgente de remediere.

Art. 4(1) Păstrarea independenţei profesionale a personalului medico-sanitar este

garantată; întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice a fiinţei umane.

(2) Medicul este dator să stăruie şi să-şi apere independenţa sa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori a deciziei profesionale, de raţiuni de rentabilitate economică, de ordin administrativ sau oricare alte motive decât cele medicale.

CAPITOLUL II Activitatea cabinetelor medicale şi a infirmeriilor din penitenciare, centre de detenţie şi centre educative


Pagina 2 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

SECŢIUNEA 1 Definirea unor termeni

Art. 5În înţelesul prezentului ordin, termenii de mai jos se definesc astfel:a) loc de deţinere - penitenciarele cu regim de maximă siguranţă, închis,

semideschis sau deschis, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele educative, centrele de detenţie, secţiile speciale de arestare preventivă din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor;

b) persoana privată de libertate - persoana aflată în executarea unei pedepse privative de libertate, a unei măsuri educative de internare într-un loc de deţinere sau în arest preventiv;

c) cabinet medical de unitate – unitate sanitară fără paturi, care desfăşoară activităţi de medicină primară şi care poate încheia relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate prin intermediul penitenciarului spital coordonator;

d) persoană internată – în tot cuprinsul ordinului, prin persoană internată se va înțelege definiția prevăzută la art. 2 lit. k) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulament;

e) intervenţie medicală - orice examinare şi tratament medical în scop preventiv, terapeutic sau de recuperare;

f) asistenţă medicală - aplicarea tuturor măsurilor profilactice, curative şi recuperatorii pentru asigurarea stării de sănătate;

g) asistenţă medicală primară - furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia;

h) asistenţă medicală de urgenţă - ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse de către personal medical calificat. Ea poate fi acordată la diferite niveluri de competenţă de către medici şi asistenţi medicali cu diferite grade de pregătire;

i) asistenţă medicală de specialitate - furnizarea de servicii medicale clinice şi paraclinice în regim ambulatoriu şi servicii de medicină dentară;

j) aparat pentru cazuri de urgență – stocul minim de medicamente şi materiale sanitare destinate asigurării asistenţei medicale pentru urgenţele medico-chirurgicale;

k) aparat specific „ Barem Lărgit” – stocul minim de medicamente, vitamine şi materiale sanitare destinate asigurării asistenţei medicale în funcţie de cazuistica şi adresabilitatea persoanelor private de libertate;

l) capacitatea de muncă - concluzia stabilită în urma primei evaluări a stării de sănătate a persoanelor private de libertate, în conformitate cu dispozițiile art. 106 din Regulament, fără ca aceasta să substituie stabilirea, de către medicul de medicina muncii, a aptitudinii în muncă prevăzută la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, atunci când acesta se impune, în condițiile legii;

m) infirmerie – structură medicală, aferentă fiecărei unități, având în organizarea funcţională camere de staţionare pentru persoanele care necesită supraveghere medicală;


Pagina 3 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

n) secţie/camere pentru persoane vulnerabile din punct de vedere medical şi social – secţie/camere cu profil medical care au în custodie persoane cărora li se aplică prevederile legale referitoare la criteriile medicale privind vulnerabilitatea;

o) dispensarizare – metodă medicală activă curativo-profilactică individualizată, prin care se supraveghează, din iniţiativa medicului, categorii de persoane sănătoase – expuse unor factori de risc – sau categorii de persoane bolnave suferind de anumite afecţiuni;

p) penitenciarul spital coordonator – unitatea penitenciară spitalicească care încheie pentru cabinetele medicale de unitate/infirmerii contractul de furnizare de servicii medicale în asistenţa medicală primară/de specialitate cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;

q) C.A.S.A.O.P.S.N.A.J - Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti;

r) C.N.A.S –Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;s) case de asigurări de sănătate – atât Casa Asigurărilor de Sănătate a

Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti cât şi Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate.

Art. 6(1) Asistenţa medicală se acordă cu respectarea standardelor terapeutice

stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional prin ordin al ministrului sănătăţii, a standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective şi a recomandărilor referitoare la regulile europene pentru penitenciare, specifice domeniului medical;

(2) Sectorul medical din cadrul unui loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cuprinde cel puţin următoarele spaţii şi echipamente:

a) cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;b) săli de tratament;c) oficină farmaceutică;d) laboratoare de tehnică dentară, după caz;e) infirmerii cu camere de staţionare pentru deţinuţi bolnavi cu afecţiuni

acute, cronice, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos ; f) camere pentru izolare respiratorie;g) camere pentru recoltarea sputei. (3) Cabinetul medical de unitate este organizat în fiecare loc de deţinere din

subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în vederea acordării asistenţei medicale generale, profilactice şi curative cât şi a altor măsuri medicale.

Art. 7Personalul cabinetului medical are în principal următoarele atribuţii:a) acordă asistenţă medicală, profilactică, curativă şi efectuează tratamente

pentru persoanele private de libertate;b) urmăreşte evoluţia stării de sănătate a persoanelor private de libertate şi

aplică măsurile medicale necesare;c) acordă asistenţă medicală de urgenţă în caz de boală sau accident, în

limita competențelor;d) acordă îngrijiri medicale cazurilor de îmbolnăviri care necesită

supraveghere medicală în infirmerie şi care nu impun internarea în unităţile sanitare cu paturi;


Pagina 4 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

e) întreprinde demersuri pentru internarea persoanelor private de libertate în unităţile sanitare cu paturi, în situaţia în care nu are posibilităţi de diagnostic şi tratament, precum şi în caz de boli infecţioase pentru care internarea este obligatorie;

f) asigură controlul medical la primire, transfer, liberare şi periodic, conform programării;

g) propune măsuri de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile;h) întocmeşte necesarul de medicamente şi materiale sanitare pentru buna

desfăşurare a activităţii medicale;i) desfăşoară activităţi de educaţie pentru sănătate, în vederea însuşirii de

către persoanele private de libertate a cunoştinţelor necesare cu privire la igiena individuală şi colectivă, igiena mediului, prevenirea îmbolnăvirilor şi pentru formarea deprinderilor igienice;

j) urmăreşte respectarea strictă a normelor de igienă în toate sectoarele locurilor de deţinere, prezentând directorului unităţii, eventualele disfuncţionalităţi;

k) dacă este cazul, informează personalul din sectorul operativ ce asigură prezentarea persoanelor private de libertate la cabinetul medical, despre necesitatea sporirii măsurilor de siguranță pe timpul consultației.

Art. 8(1) Asistenţa medicală primară este acordată de medici de familie/medici de

medicină generală, posesori ai Certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual, în conformitate atât cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale normelor metodologice de aplicare a acestuia în vigoare cât şi cu prevederile recomandărilor europene pentru penitenciare, aferente domeniului medical.

(2) Întreg personalul medical din unitate se subordonează medicului şef; medicul şef se subordonează pe linie profesională Direcţiei Medicale, iar în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, reprezentantului legal respectiv directorul penitenciarului-spital coordonator la care este arondat cabinetul medical din locul de deţinere .

(3) Durata normală a timpului de muncă pentru medicii de medicină generală/medicină de familie este de 7 ore/zi, în zile lucrătoare; medicul şef are program de 8 ore, având şi activităţi administrative.

(4) Programul de activitate al personalului medical din locul de deţinere este întocmit de către medicul şef.

(5) În unităţile în care îşi desfăşoară activitatea cel puţin 2 medici, asistenţa medicală se asigură în program alternativ, dimineaţa şi după-amiază.

(6) Acordarea asistenţei medicale este asigurată, în funcţie de necesităţi, inclusiv de medicul şef al unităţii, conform programului de activitate.

(7) Serviciile de asistenţă medicală acordate de către asistenţii medicali, se efectuează numai la recomandarea medicului, în limita competenţelor profesionale.

(8) În cazuri excepţionale datorate deficitului de personal medical, pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice, tura de noapte poate fi asigurată şi prin permanenţă la domiciliu.

SECŢIUNEA a 2-a Măsuri medico-sanitare la primirea în sistemul administraţiei penitenciare


Pagina 5 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Art. 9În toate locurile de deţinere se amenajează spaţii de primire care să asigure

condiţii pentru efectuarea unui prim consult medical la primirea în locul de deţinere, luarea măsurilor igienico-sanitare precum şi posibilitatea separării până la repartizarea în camerele de deţinere.

Art. 10 (1) Examenul medical se realizează la primirea în locul de deţinere a

următoarelor categorii de persoane:a) primiţi de la organele de poliţie;b) veniţi din întreruperea executării pedepsei;c) veniţi prin transfer;d) aflaţi în tranzit;e) reprimiţi de la organele de poliţie;f) prinşi din evadare;g) prezentaţi din permisiunea de ieşire din penitenciar sau centru educativ

sau de detenţie.(2) Persoanele private de libertate prevăzute la alin. (1) sunt supuse unui

examen clinic general, cu scopul depistării bolilor infectocontagioase şi parazitare, bolilor acute sau cronice, semnelor evidente de agresiune, luându-se măsurile medicale care se impun, inclusiv internarea într-o unitate sanitară, după caz.

(3) În „Registrul de consultaţii pentru nou depuşi” se înscriu datele de identificare şi diagnosticul prezumtiv, persoana nou depusă semnând de luare la cunoştiinţă.

(4) În fişa medicală se înscriu constatările obiective privind starea clinică din momentul examinării, respectiv diagnosticul prezumtiv, greutatea, înălţimea, tatuajele şi semnele particulare, cât şi afirmaţiile asumate ale persoanei nou depuse privind afecţiunile sale medicale; în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului de aplicare a Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, fişa medicală este parte distinctă a dosarului individual al persoanei private de libertate şi se stabileşte prin ordinul ministrului justiţiei care reglementează evidenţa nominală şi statistică.

Art. 11(1) Menţiunile privind leziunile traumatice observate la depunere se

consemnează atât în fişa medicală cât şi într-un registru tipizat, “Registrul privind marca traumatică”, conform recomandărilor Biroului Naţiunilor Unite privind documentarea asupra torturii şi a altor tratamente crude, inumane sau degradante.

(2) Se consemnează anul, luna, ziua şi ora examenului medical, datele de identificare ale persoanei private de libertate, descrierea detaliată a urmelor de violenţă conform competenţelor profesionale, provenienţa acestora conform afirmaţiilor persoanei private de libertate şi recomandările medicale.

(3) În cazul constatărilor urmelor de violenţă la depunere, medicul şi directorul unităţii refuză primirea şi solicită organului de poliţie, care depune persoana privată de libertate, prezentarea acesteia la serviciul de medicină legală; natura leziunilor traumatice şi stabilirea legăturii de cauzalitate sunt de competenţa medicului legist.

(4) În cazul primirii în locul de deţinere a persoanelor condamnate, prevederile alin. (3) nu se aplică, demersurile de prezentare la medicină legală şi sesizare a organelor competente fiind realizate de administraţia locului de deţinere.

Art. 12


Pagina 6 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(1) Pentru protejarea sănătăţii publice se va efectua obligatoriu examenul radiologic pulmonar şi consultul pneumoftiziologic al persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii, înainte de depunerea în unităţile sistemului administraţiei penitenciare.

(2) În cazuri excepţionale, de refuz a efectuării examenului radiologic pulmonar, din partea persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii, medicul pneumoftiziolog din reţeaua sanitară publică consemnează în fişa medicală conduita terapeutică şi aduce la cunoştinţă sub semnătură că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei ca boală infectocontagioasă, poate avea ca urmare răspândirea bolii şi intră sub incidenţa prevederilor Codului Penal, privind zădărnicirea combaterii bolilor.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) organele de poliţie solicită sprijin penitenciarelor spital cu secţii de pneumoftiziologie pentru internarea celor în cauză.

(4) În cazul internării în penitenciare-spital a persoanelor arestate preventiv în cursul judecăţii care refuză în continuare efectuarea examenului radiologic pulmonar sau alte investigaţii necesare depistării tuberculozei pulmonare li se va aduce la cunoştinţă de către personalul medical din penitenciarul spital că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei ca boală infectocontagioasă, poate avea ca urmare răspândirea bolii în sistemul administraţiei penitenciare şi intră sub incidenţa prevederilor Codului Penal, privind zădărnicirea combaterii bolilor.

(5) Persoana arestată preventiv în cursul judecăţii ia la cunoştinţă sub semnătură despre consecinţele posibile ale refuzului său.

(6) În situaţia prezentării pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate, arestată preventiv în cursul judecăţii, care necesită internare în spital sau examinări medicale suplimentare, medicul şi directorul unităţii pot refuza primirea şi recomandă organelor de poliţie care au asigurat prezentarea, realizarea demersurilor medicale.

(7) Personalul medical consemnează recomandarea în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii pentru nou depuşi.

(8) Persoanele de sex feminin arestate preventiv în cursul judecăţii, inclusiv minorele provenite din aresturile poliţiei sunt prezentate la depunere cu examen ginecologic efectuat şi cu statusul obstetrical constatat, nu mai vechi de 7 zile de la momentul depunerii.

(9) În cazul unei persoane condamnate, responsabilitatea efectuării în mod obligatoriu a examenului radiologic pulmonar, a consultului pneumoftiziologic, sau a altor investigaţii sau consulturi medicale revine locului de deţinere.

(10) Pentru evitarea asumării unui risc epidemiologic, în cazuri excepţionale de depunere într-un penitenciar spital care nu are secţie de pneumoftiziologie, a unei persoane condamnate la care se ridică suspiciunea sau este confirmat diagnosticul de tuberculoză pulmonară la momentul depunerii, organele de poliţie sunt redirecţionate către un penitenciar spital specializat, primind instruire şi materiale de protecţie pentru tuberculoză pulmonară din partea primului penitenciar spital.

(11) În situaţii excepţionale de refuz a examenului radiologic pulmonar din partea unei persoane condamnate, personalul medical din locul de deţinere efectuează proceduri similare prevederilor alin. (2) şi alin (4).

(12) Personalul medical sprijină personalul de supraveghere şi organele de poliţie, în activitatea de prelevare probe biologice pentru introducerea profilelor


Pagina 7 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

genetice în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare, ale persoanelor private de libertate pentru care s-a dispus efectuarea analizelor genetice.

SECŢIUNEA a 3-a Evaluarea medicală din perioada de carantinare - observare

Art. 13În termen de 72 de ore de la primire, medicul locului de deţinere efectuează

examenul clinic complet şi se stabileşte formula dentară doar pentru persoanele prevăzute la art. 10 lit. a), b), e) şi g).

Art. 14(1) La recomandarea medicului se efectuează, recoltări pentru analize de

laborator, examinări medicale de specialitate clinice şi paraclinice, astfel încât, în cel mult 21 de zile de la depunere, să se stabilească starea de sănătate şi cerinţele de asistenţă medicală şi de regim alimentar, precum şi capacitatea de muncă.

(2) Capacitatea de muncă se stabileşte conform Baremului capacităţii de a munci, prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul ordin.

(3) Personalul medical consemnează în registrul de consultaţii şi în fişa medicală, consultaţiile efectuate la nivelul locului de deţinere, în perioada de carantină şi observare.

(4) Constatările privind capacitatea de muncă se consemnează şi în documentele operative stabilite prin regulamentul de aplicare a legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Art. 15(1) În cazul selecţionării şi prestării de activităţi lucrative pentru terţi,

desfăşurate în condiţii speciale, avizul medicului de medicina muncii este obligatoriu, conform legislaţiei în vigoare, costurile examinărilor medicale fiind suportate de către beneficiar.

(2) Medicul specialist de medicina muncii, în baza fişei de solicitare a examenului medical, a fişei de identificare a factorilor de risc profesional, a dosarului medical şi a examenelor medicale efectuate, completează fişa de aptitudine cu concluzia examenului medical: apt, apt condiţionat sau inapt pentru locul de muncă respectiv.

(3) Fotocopii ale examenului medical efectuat de medicul de medicina muncii şi ale fişei de aptitudini se anexează la fişa medicală a persoanei private de libertate.

Art. 16(1) În perioada de carantină, personalul medical supraveghează starea de

sănătate a persoanelor private de libertate şi modul în care se respectă regulile de igienă individuală şi colectivă.

(2) În perioada de carantină sunt susţinute activităţi de educaţie pentru sănătate pe teme privind transmiterea bolilor infecto-contagioase şi se consemnează obligatoriu în anexele fişei medicale a acestor informări cu semnătura persoanei private de libertate de luare la cunoştinţă.

SECŢIUNEA a 4-a Asistenţa medicală primară

Art. 17


Pagina 8 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Serviciile furnizate în cadrul asistenţei medicale primare sunt următoarele:a) servicii profilactice (imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei,

depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afecţiuni la persoanele cu risc crescut şi controale medicale periodice);

b) servicii curative (pentru afecţiuni acute, subacute sau cronice);c) servicii medicale pentru situaţii de urgenţă. Paragraful 1 Servicii medicale profilactice

Art. 18(1) În vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a persoanelor persoane private

de libertate, Direcţia Medicală întocmeşte programe de sănătate pentru afecţiunile cu prevalenţă crescută în sistemul administraţiei penitenciare.

(2) Programele de sănătate se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 19(1) În centrele educative și centrele de detenție, se organizează la începutul

lunii septembrie sau în primul trimestru al anului şcolar „examenul medical de bilanţ privind starea de sănătate a minorului”, conform reglementărilor în vigoare.

(2) Examenul medical se efectuează de personalul medical, în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, pe zile şi camere şi constă în:

a) examen clinic general;b) examen antropometric;c) examen optometric minim, conform competenţelor;d) examen stomatologic.(3) Dacă personalul medical consideră că este necesar, se efectuează prin

reţeaua sanitară publică, analize de laborator, examene de specialitate şi explorări funcţionale, pentru depistarea unor eventuale afecţiuni medicale sau deficienţe motorii, senzoriale ori neuropsihice.

(4) Contravaloarea examinărilor şi investigaţiilor prevăzute la alin. (3) este suportată atât din fondul asigurărilor sociale de sănătate pentru cele prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia, cât şi din bugetul unităţii, pentru cele neacoperite de asigurările sociale de sănătate.

(5) Consulturile medicale şi conduita terapeutică se consemnează în fişa medicală.

Art. 20(1) În penitenciare-spital se realizează în trimestrul al patrulea „controlul

medical periodic”.(2) Controlul medical periodic se efectuează de personalul medical, în baza unui

grafic de prezentare la cabinetul medical, pe zile și camere, şi constă în examen clinic general, antropometric, măsurarea valorilor tensiunii arteriale, programarea pentru efectuarea unor examene de specialitate şi analize de laborator pentru precizarea diagnosticului, reevaluarea stării de sănătate şi a aptitudinii de muncă.

(3) Contravaloarea examinărilor şi investigaţiilor prevăzute la alin. (2) este suportată atât din fondul asigurărilor sociale de sănătate pentru cele prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia cât şi din bugetul unităţii pentru cele neacoperite de asigurările de sănătate.


Pagina 9 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(4) Persoanele private de libertate pot solicita în scris efectuarea de investigaţii şi consulturi medicale suplimentare faţă de cele prevăzute la alin.(2), dar pentru realizarea acestora trebuie să existe obligatoriu recomandare medicală.

(5) Contravaloarea investigaţiilor şi a consulturilor medicale prevăzute la alin. (4), se suportă din fondurile băneşti ale persoanele private de libertate.

Art. 21(1) Vaccinarea în focare sau alte situaţii epidemiologice cu risc se realizează la

indicaţia medicilor epidemiologi, în conformitate cu legislaţia sanitară în vigoare.(2) Alte vaccinări se realizează în campaniile organizate conform Programului

naţional de vaccinări al Ministerului Sănătăţii.

Paragraful 2 Servicii medicale curative

Art. 22(1) Examenul medical pentru persoanele private de libertate care solicită

asistenţă medicală se efectuează în programul stabilit de medicul şef, cu excepţia cazurilor care reprezintă urgenţe medico-chirurgicale, când asistenţa medicală se acordă de îndată.

(2) Consultaţiile se acordă de către medici de medicină generală/medicină de familie; în lipsa acestora, personalul medical cu pregătire medie, aflat în serviciu, acordă asistenţă medicală.

(3) Numărul consultaţiilor medicale, prevăzut în normele de aplicare a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, poate fi depăşit în funcţie de solicitări, având în vedere specificul sistemului administraţiei penitenciare cât şi recomandările privind regulile europene pentru penitenciare, specifice domeniului medical.

Art. 23(1) Persoanele private de libertate sunt prezentate la cabinetul medical,

conform condicii de prezentare, completată de supraveghetorul din cadrul secţiei de deţinere, ca urmare a solicitărilor verbale pe motiv de boală, primite din partea persoanelor private de libertate, precum şi a programării efectuate de medicul curant.

(2) Stabilirea programului zilnic de consultaţii se face de către personalul medical aflat în serviciu, în funcţie de activităţile care trebuie desfăşurate, iar prezentarea se realizează respectându-se criteriile de separaţiune.

(3) Se pot realiza şi evaluări ale situaţiei medicale la camera de deţinere sau la camerele de infirmerie, în cazul în care persoanele private de libertate au afecţiuni apărute subit ca urmare a unui eveniment medico - chirurgical imprevizibil, a bolilor cronice/cronice acutizate care fac imposibilă prezentarea la cabinetul medical sau în situaţii deosebite specifice sistemului administraţiei penitenciare.

(4) Evaluările prevăzute la alin. (3) au statut de consulturi la domiciliu, conform normelor Contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi se raportează ca atare.

(5) Persoanele private de libertate cu boli cronice netrasmisibile depistaţi cu ocazia primirii, a venirii prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinări curente, sunt luaţi în evidenţă de cabinetul medical şi li se asigură tratamentul şi regimul alimentar recomandate; recomandarea de regim alimentar poate fi făcută de


Pagina 10 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

medicul curant din locul de deţinere sau pentru perioadă determinată de medicul specialist din ambulatoriu/unitate sanitară cu paturi.

(6) Persoanele private de libertate cu boli cronice netrasmisibile sau transmisibile, acute şi/sau cronice, care au recomandare de regim alimentar vor fi consemnaţi, în ordine alfabetică, într-un tabel avizat de medicul unităţii şi aprobat de directorul unităţii şi va cuprinde datele de identificare, regimul alimentar pe care aceştia îl primesc şi perioada de timp pentru care este recomandat.

(7) Tabelul prevăzut la alin. (6) se întocmeşte/actualizează lunar şi ori de câte ori este nevoie.

(8) Cazurile de obligare la tratament prin hotărâre judecătorească a persoanelor private de libertate sunt aduse la cunoştinţa cabinetului medical prin grija sectorului evidenţă persoane private de libertate; după încunoştiinţare, cabinetul medical ia măsurile necesare pentru luarea în evidenţă şi dispensarizare a acestor persoane.

(9) Medicul şef programează examinarea bolnavilor cronici astfel încât aceştia să fie monitorizaţi conform normelor de aplicare a Contractului- cadru, programare evidenţiată în orarul lunar de consultaţii.

Art. 24(1) Fiecare consultaţie se înscrie în ordine cronologică în „Registrul de

consultaţii şi tratament” menţionându-se numele, prenumele, vârsta, camera şi diagnosticul stabilit, respectiv simptomatologia, când examinarea medicală este realizată de asistenţii medicali, cât şi recomandările pentru care persoana privată de libertate semnează de primire a tratamentului şi luare la cunoştinţă.

(2) După caz, se înscriu în registru de incapacitate temporară de muncă, recomandarea unor analize sau examene de specialitate, indicaţiile de internare în infirmerie sau spital şi prescrierile de medicamente.

(3) Cu prilejul consultaţiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personală de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigaţiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.

(4) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o intervenţie medicală sau continuarea actului medical, asumându-şi în scris răspunderea pentru această decizie; persoana privată de libertate este informată despre consecinţele medicale ale refuzului intervenţiei sau întreruperii actului medical.

(5) Orice refuz din partea pacientului va fi asumat de acesta, sub semnătură proprie, în „Registrul de consultaţii şi tratament”; în caz de refuz de asumare din partea persoanei private de libertate se întocmeşte un proces - verbal de către personalul medical, care va fi semnat şi de către agentul însoţitor, consemnându-se implicit şi ora refuzului; procesul verbal se ataşează la fişa medicală.

Art. 25(1) Cazurile noi de îmbolnăvire, incapacitatea temporară de muncă,

regimurile dietetice acordate, fiecare prescriere a tratamentullui pe reţete tipizate, modificările apărute în starea de sănătate sau în ceea ce priveşte capacitatea de muncă, internările în infirmerie şi internările în spitale se înscriu obligatoriu în fişa medicală.

(2) Codificarea cazurilor de îmbolnăvire se face conform clasificărilor internaţionale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numai în situaţiile când se precizează diagnosticul unei noi îmbolnăviri; dacă se constată mai multe afecţiuni, se codifică fiecare în parte.


Pagina 11 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(3) Evidenţa tuturor bolnavilor cronici se ţine în „Registrul de bolnavi cronici”, care conţine în ordinea luării în evidenţă, bolnavii cronici care necesită dispensarizare, defalcaţi pe grupe de afecţiuni medicale, ritmicitatea controalelor periodice, aptitudinea de muncă, data luării în evidenţă, data şi motivul scoaterii din evidenţă.

(4) Pacienţii care au mai multe boli cronice care necesită dispensarizare vor fi luaţi în evidenţă la fiecare boală cronică.

Art. 26Evidenţierea tratamentelor injectabile şi efectuarea pansamentelor se face în

„Registrul de tratamente injectabile şi pansament”, unde persoanele private de libertate vor semna pentru fiecare tratament/intervenţie efectuat/ă.

Art. 27(1) În vederea implementării prevederilor Regulamentului de aplicare a legii

de executare a pedepselor privative de libertate şi asigurării asistenţei medicale, la nivelul cabinetului medical de unitate există un aparat pentru cazurile de urgenţă, care cuprinde medicamente compensate şi necompensate, în cantităţile necesare asigurării urgenţelor, conform baremului stabilit în Anexa nr. 2, şi un aparat specific denumit „Barem lărgit”, ce cuprinde medicamentele necompensate, vitamine şi suplimente alimentare necesare pentru tratarea afecţiunilor medicale intercurente sau cronice, în cantitate ce nu va depăşi consumul mediu pentru 72 de ore.

(2) Baremul lărgit este întocmit de medicul şef, împreună cu restul personalului medical, pornind de la baremul cadru din Anexa nr. 3 şi completat în funcţie de adresabilitatea şi cazuistica medicală a persoanelor persoane private de libertate.

(3) Prescrierea medicaţiei pentru cele două aparate prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza condicii de prescripţii medicale, separate.

(4) Se prescriu medicamente pentru afecţiunile acute pentru maximum 5 zile, pentru afecţiuni subacute 7-10 zile, iar vitaminele sau suplimentele alimentare conform recomandărilor medicilor de specialitate; cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se notează în cifre arabe.

(5) Persoanelor private de libertate cu afecţiuni cronice li se poate prescrie medicaţie conform normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, persoana privată de libertate putând primi medicaţia pentru o perioadă de maxim 30 de zile, pentru care semnează în Registrul de administrare tratamente prescrise pe reţete.

(6) Persoana privată de libertate primeşte medicaţia la sfârşitul examinării medicale şi pleacă din cabinetul medical având asupra sa medicaţia primită, pentru care a semnat de primire, în „Registrul de consultaţii şi tratament”; în cazul în care medicaţia recomandată nu se regăseşte printre reperele de medicamente existente în barem, se întocmeşte prescripţie medicală care este eliberată ulterior de către farmaciile cu care unitatea se află în relaţii contractuale; medicaţia achiziţionată este administrată în cel mai scurt timp.

(7) Prescrierea, eliberarea, păstrarea şi administrarea medicamentelor care conţin substanţe stupefiante, sedative sau narcotice respectă legislaţia în vigoare; administrarea acestor medicamente se face numai sub directă observare, de către personalul medical, în cabinetul medical sau în locuri special destinate.

(8) În cazul în care există dovezi certe susţinute scriptic că unele persoane private de libertate nu respectă conduita terapeutică recomandată, folosind medicaţia primită pentru a-şi pune viaţa în pericol sau în scopul traficului de medicamente se


Pagina 12 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

recomandă administrarea tratamentului sub strictă supraveghere sau sistarea tratamentului dacă se pune în pericol starea de sănătate.

(9) În cazurile prevăzute la alin. (8) se dispune de urgenţă reevaluare de specialitate, în vederea stabilirii necesităţii tratamentului sau reevaluarea schemei de tratament; reluarea administrării tratamentului de orice natură se realizează numai sub strictă supraveghere.

Art. 28(1) Rezultatele investigaţiilor de laborator sau a celor paraclinice ori a celor

de înaltă performanţă, precum şi a examenelor de specialitate efectuate pentru stabilirea diagnosticului se ataşează sau se înscriu în fişa medicală, specificându-se data şi unitatea care le-a efectuat.

(2) La indicaţia medicului, în urma rezultatelor consulturilor sau investigaţiilor medicale, persoanele private de libertate primesc regim alimentar adecvat afecţiunilor medicale, perioada fiind stabilită de medicul unităţii şi medicii specialişti, prin scrisoare medicală, în funcţie de evoluţia stării de sănătate şi de reevaluările medicale.

(3) Persoana privată de libertate poate solicita, contra cost, examinarea la locul de deținere, de către un alt medic din afara sistemului administraţiei penitenciare; acesta trebuie să prezinte documente din care să reiasă că este acreditat de Colegiul Medicilor şi are aviz de liberă practică.

(4) Consultul şi recomandările medicului prevăzut la alin. (3) sunt consemnate în fişa medicală, cu semnătură şi parafă proprie medicului consultant, cu menţiunea „consultaţie contra cost”.

(5) În cazul în care la examenul medical, se constată că persoana privată de libertate prezintă semne de violenţă sau declară că a fost supusă la rele tratamente, personalul medical consemnează în fişa medicală şi „Registrul de marcă traumatică”, cele constatate, informând în scris directorul unităţii şi procurorul, pentru dispunerea prezentării persoanei în cauză, la serviciul de medicină legală.

(6) Persoana privată de libertate prevăzută la alin. (5) are dreptul să solicite în scris să fie examinată sau nu de către un medic legist.

(7) Natura leziunilor traumatice şi stabilirea legăturii de cauzalitate sunt în competenţa medicului legist.

Art. 29(1) Personalul medical are obligaţia de a informa verbal agentul responsabil

pentru însoţirea persoanelor private de libertate la cabinetul medical despre acordarea unei scutiri medicale sau despre situaţia incapacităţii temporare de muncă.

(2) Agentul responsabil pentru însoţirea persoanelor private de libertate la cabinetul medical va raporta de îndată şefului secţiei unde este cazată persoana privată de libertate despre situaţiile de scutire medicală sau incapacitate temporară de muncă a persoanelor private de libertate prezentate la cabinet.

Paragraful 3 - Servicii medicale pentru situaţii de urgenţă

Art. 30(1) Urgenţele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de

îndată, unde medicul şi/sau asistentul medical iau/ia măsurile necesare în limita competenţei.


Pagina 13 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(2) Pentru urgenţele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în unitate se apelează la sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, sau după caz, se prezintă la unitatea spitalicească cea mai apropiată, cu înştiinţarea conducerii locului de deţinere privind situaţia ivită, în vederea asigurării mijlocului de transport şi a escortei necesare.

(3) Urgenţele medico-chirurgicale sunt însoţite întotdeauna de către asistent medical; în caz de urgenţe medico-chirurgicale înregistrate în afara locului de deţinere se apelează în primul rând sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112.

(4) Pentru diminuarea timpului de intervenţie în cazul unei urgenţe medico-chirurgicale prin grija directorului şi a medicului şef, personalul din sectorul operativ este instruit să acorde primul ajutor până la sosirea personalului specializat.

(5) În vederea acordării primului ajutor în caz de urgenţă medicală la locurile de muncă şi în mijloacele de transport spre/de la punctul de lucru este necesară dotarea locului de muncă şi a mijloacelor de transport cu truse de prim ajutor, asigurate din bugetul unităţii.

(6) În cazul punctelor de lucru pentru terţi, trusele de prim ajutor sunt asigurate de beneficiarul forţei de muncă şi se află în gestiunea personalului de pază, escortare şi supraveghere.

SECŢIUNEA a 5 a Măsurile medicale şi de consiliere/informare aplicate foştilor consumatori de droguri

Art. 31(1) La primirea în locul de deţinere, cu ocazia efectuării triajului epidemiologic,

persoana privată de libertate este informată cu privire la modul de acordare a asistenţei medicale curative, profilactice şi de urgenţă, precum şi cu privire la asistenţa specifică disponibilă în cazul consumului de droguri; aceste informaţii sunt furnizate nu numai la primire, ci şi pe tot parcursul detenţiei, cu ocazia activităţilor de educaţie pentru sănătate.

(2) În cazul în care la primirea în locul de deţinere consumatorul de droguri declară că este inclus într-un program de asistenţă, se trimite la internare într-o unitate medicală specializată din reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pentru asigurarea continuităţii tratamentului.

Art. 32 Evaluarea consumatorului de droguri este realizată de către o echipă

multidisciplinară care asigură asistenţa medicală, psihologică şi de reintegrare socială.Art. 33Ca urmare a evaluării consumatorului de droguri se stabileşte un program

integrat de sprijin, care cuprinde şi un plan individualizat de asistenţă şi se întocmeşte un raport de evaluare; programul integrat de asistenţă este prezentat consumatorului în vederea semnării unui acord de includere în program.

Art. 34În cazul în care pentru un consumator de droguri aflat în locul de deţinere a fost

stabilită indicaţia de tratament substitutiv cu agonişti de opiacee, se asigură transferul acestuia, pentru faza de iniţiere şi stabilizare a dozei, într-o unitate medicală specializată din reţeaua sanitară a Administraţiei Naţională a Penitenciarelor, faza de menţinere urmând a se realiza la nivelul locului de deţinere.

Art. 35


Pagina 14 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

În cazul în care consumatorul de droguri se află în situaţii de urgenţă medicală - sevraj complicat, supradoză, afecţiuni asociate complicate, personalul care ia contact cu acesta va anunţa de îndată conducerea unităţii în vederea transportării de urgenţă a acestuia la o unitate medicală de profil din reţeaua sanitară publică.

Art. 36(1) Când consumatorul de droguri inclus într-un program de asistenţă este

transferat într-un alt loc de deținere sau este liberat, se fac demersuri în vederea asigurării continuării tratamentului, de către locul de deţinere care-l are în custodie, penitenciarul spital coordonator al programului şi Direcţia Medicală.

(2) Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul consumatorilor de droguri minori, cazuri care sunt notificate de urgenţă în caz de liberare şi direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului.

Art. 37Pentru prevenirea consumului ilicit de droguri sunt luate măsuri de organizare a

următoarelor tipuri de activităţi:a) furnizarea, la primirea în locul de deţinere, a unor broşuri/pliante conţinând

informaţii generale cu privire la riscurile existente în cazul consumului de droguri, precum şi asistenţa specifică disponibilă în acest caz;

b) organizarea de acţiuni de informare şi educare privind riscurile consumului de droguri, precum şi ale infectării cu HIV, hepatită B, C şi D, de către echipele multidisciplinare de asistenţă a consumatorilor;

c) organizarea unor activităţi specifice, cu participarea unor specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, a altor instituţii publice specializate, precum şi a unor organizaţii neguvernamentale de profil;

d) organizarea de programe speciale de informare, educare, consiliere, prevenire a recidivelor, pentru persoanele cu antecedente de consum.

Art. 38La punerea în libertate a persoanelor private de libertate cuprinse într-una din

formele de tratament prevăzute, acestora li se eliberează un document care să conţină informaţii legate de starea de sănătate a acestora şi terapiile efectuate.

SECŢIUNEA a 6-a Activitatea farmaceutică

Art. 39(1) Persoanele pivate de libertate beneficiază gratuit de medicamente

asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, în baza reţetelor tip prescrise de medici în limita competenţelor, partea de contribuţie personală fiind asigurată de la bugetul unităţii, precum şi de alte medicamente, vitamine şi suplimente alimentare şi materiale sanitare, necesare în funcţie de patologia şi adresabilitatea deţinuţilor.

(2) În cazul recomandărilor medicale se prescriu substanţele medicamentoase sub denumirea comună internaţională, iar în cazuri justificate medical, semnalate de sistemul naţional de farmacovigilenţă, în care se face dovada reacţiilor adverse în cazul utilizării unui anumit produs sau ineficacitatea dovedită a altor medicamente din cadrul aceleiaşi denumiri comune internaţionale sau necesitatea particularizării schemei terapeutice, se poate prescrie denumirea comercială a medicamentului recomandat.


Pagina 15 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(3) În cazul existenţei, din partea medicilor din alte specialități, a recomandării unor produse ce nu se află în listele de medicamente compensate, medicul de unitate are obligaţia respectării acestor recomandări, procurarea medicamentelor realizându-se în baza unui raport de necesitate, din bugetul unităţii.

Art. 40(1) Procurarea medicamentelor, vitaminelor, suplimentelor alimentare şi a

materialelor sanitare se face în baza necesarului stabilit în funcţie de patologia şi adresabilitatea persoanelor private de libertate.

(2) Fondurile necesare pentru procurarea necesarului sunt asigurate atât din bugetul unităţii, din veniturile proprii obţinute ca urmare a decontării de către casa de asigurări a serviciilor de asistenţă medicală, precum şi din alte surse.

(3) Locul de deţinere este obligat să asigure persoanelor private de libertate medicamente în termen de valabilitate.

Art. 41Necesarul anual de medicamente, vitamine, suplimente alimentare şi materiale

sanitare se întocmeşte de medicul şef în colaborare cu întregul personal medical, în funcţie de patologia şi adresabilitatea deţinuţilor şi se înaintează atât penitenciarului spital coordonator, în cazul aparatului de urgenţă cât şi conducerii locului de deţinere pentru baremul lărgit.

Art. 42 (1) Asistenţii medicali sunt obligaţi să efectueze recapitulaţiile zilnice, în

vederea predării produselor farmaceutice de la o tură la alta şi a completării ulterioare a baremelor din aparate.

(2) Completarea baremelor cu medicamente se face în baza condicii de prescripţii medicale, întocmită de asistentul medical aflat în serviciu şi contrasemnată de medic, de la oficina farmaceutică a unităţii.

Art. 43 (1) Asistentul de farmacie sau înlocuitorul acestuia preia condica de prescripţii

medicale şi eliberează medicamentele conform necesarului menţionat. (2) Asistentul medical în serviciu semnează condica pentru primirea medicaţiei.(3) Asistentul de farmacie informează medicul şef despre situaţia stocurilor de

medicamente în vederea demarării demersurilor pentru achiziţia de repere.

SECŢIUNEA a 7-a Asistenţa medicală de specialitate

Art. 44(1) Asistenţa medicală de specialitate se acordă prin consulturi programate

în cadrul penitenciarelor-spital cât şi în ambulatoriile de specialitate integrate din cadrul unităţilor sanitare aparţinând reţelei sanitare publice aflate în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate sau conform protocoalelor de colaborare încheiate.

(2) Serviciile de asistenţă medicală de specialitate se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3) În locurile de deţinere, în funcţie de cazuistica locală, se pot efectua şi examinări de specialitate, efectuate de către medici de diferite specialităţi, aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în baza unor Protocoale de


Pagina 16 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

colaborare/Contracte de prestări servicii medicale care au ca scop creşterea calităţii actului medical.

SECŢIUNEA a 8-a Asistenţa medicală dentară

Art. 45

(1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din locurile de deţinere; în cazurile care depăşesc competenţa medicului dentist sau dacă în cadrul locului de deţinere nu poate fi asigurată asistenţa medicală dentară, se apelează la unităţi sanitare de profil aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, la locurile de deţinere din apropiere care au încadrat medic dentist sau la încheierea unor contracte de prestări servicii cu medici dentişti, în condițiile stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor

(2) În cabinetele de medicină dentară îşi pot desfăşura activitatea sub îndrumarea şi coordonarea medicului dentist şi asistenţi de medicină generală cu competenţe/atestate/cursuri de perfecţionare în medicină dentară.

(3) În locurile de deţinere se pot organiza, pe lângă cabinetele de medicină dentară, laboratoare de tehnică dentară încadrate cu tehnician dentar sau se pot încheia contracte de colaborare cu laboratoare de tehnică dentară din afara sistemului administraţiei penitenciare, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(4) Serviciile de medicină dentară preventivă şi tratamentele stomatologice prevăzute în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în Normele metodologice de aplicare ale acestuia, se acordă în mod gratuit.

(5) Tratamentele de medicină dentară care nu sunt decontate de casa de asigurări de sănătate, dar sunt menţionate în Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în Normele metodologice de aplicare ale acestuia, se vor asigura din fondurile unităţii.

(6) Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) şi (5), solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.

(7) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(8) Contravaloarea contribuţiei personale pentru tratamentele protetice se suportă de către persoana privată de libertate; în cazul în care aceasta nu beneficiază de suportul familiei/reprezentantului legal/terţi sau nu dispune în ultimele 6 luni de deţinere, de fonduri băneşti pentru acoperirea contravalorii tratamentului protetic, locul de deţinere, în funcţie de bugetul disponibil şi prevederile legale în vigoare, întreprinde toate demersurile necesare pentru acoperirea contravalorii din bugetul unităţii.

(9) Administraţia locului de deţinere nu poate fi făcută responsabilă în cazul în care persoana privată de libertate a prezentat la depunerea în sistemul administraţiei penitenciare lipsuri dentare şi nici pentru menţinerea igienei cavităţii bucale a persoanelor private de libertate, dar desfăşoară activităţi de educaţie


Pagina 17 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

sanitară în acest sens pe toată durata detenţiei, certificate printr-un registru special înfiinţat, în care persoana privată de libertate ia la cunoștinţă sub semnătură proprie.

(10) În cazul în care tratamentul protetic este necesar ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza şi în legătură cu munca la care a fost repartizată persoana privată de libertate sau din culpa dovedită a angajaţilor locului de deţinere, contravaloarea acestuia se suportă din bugetul unităţii.

Art. 46(1) Persoanele private de libertate care necesită şi solicită efectuarea unor

lucrări protetice parţial decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pot fi transferate, pe baza unei programări prealabile, într-un locul de deţinere dotat cu laborator de tehnică dentară.

(2) Locurile de deţinere unde nu sunt organizate laboratoare de tehnică dentară încheie contract de colaborare cu un laborator exterior.

Art. 47Medicul dentist are următoarele atribuţii:a) stabileşte obligatoriu formula dentară la primirea în locul de deţinere şi o

consemnează în fişa stomatologică parte integrantă a fişei medicale a persoanei private de libertate;

b) consemnează, în fişa stomatologică consultaţiile şi tratamentele dentare efectuate;

c) coordonează efectuarea lucrărilor protetice în laboratorul de tehnică dentară din unitate sau colaborează cu un laborator exterior contractual;

d) sprijină locurile de deţinere care nu au medic dentist angajat, în vederea consulturilor necesare persoanelor private de libertate;

e) întocmeşte devizul pentru eventuala plată a serviciului furnizat.Art. 48(1) Prezentarea la consultaţie se face conform programării întocmite de

medicul dentist, cu excepţia cazurilor urgente, când asistenţa de specialitate se acordă de îndată.

(2) La nivelul fiecărui cabinet de medicină dentară se înfiinţează câte un barem de urgenţă, în funcţie de cazuistică şi specificul medicinei dentare, având ca reper şi Anexele aferente baremelor de medicamente, din prezentul ordin.

(3) Medicii dentişti aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate prescriu reţete pentru afecţiunile stomatologice ale persoanelor persoane private de libertate.

(4) În unităţile care nu au medici dentişti angajaţi sau care nu se află în relaţii contractuale cu casa de asigurări de sănătate, tratamentele de specialitate recomandate se vor prescrie, în limita competenţei, de către medicul de medicină generală/de familie pe baza recomandării scrise în fişa medicală în urma consultului sau intervenţiei stomatologice.

(5) Reperele de medicamente şi materiale stomatologice se asigură atât din venituri proprii de la casa de asigurări de sănătate cât şi din bugetul unităţii sau din alte surse.

(6) Urgenţele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate.

SECŢIUNEA a 9-a Asistenţa medicală în caz de transfer


Pagina 18 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Art. 49Persoanelor private de libertate sosite în locul de deţinere prin transfer, imediat

după identificare şi percheziţie, li se aplică măsurile prevăzute la depunerea în sistemul administraţiei penitenciare.

Art. 50(1) În vederea transferării într-un alt loc de deţinere, compartimentul

evidenţă deținuți prezintă cabinetului medical, cu cel puţin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul nominal cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt examinate clinic, constatările examenului şi diagnosticul consemnându-se în fişa medicală.

(3) Fişa medicală însoţeşte persoana privată de libertate, făcând parte integrantă din dosarul individual al acesteia.

Art. 51Persoanele private de libertate care sunt contacţi cu bolnavi de o afecţiune

infectocontagioasă, cu risc epidemiologic, nu sunt transferate într-un alt loc de deţinere, până la momentul clarificării situaţiei medicale.

Art. 52 Transferul nu se efectuează în situaţia în care locul de deţinere sau persoanele

private de libertate sunt în carantină medicală, se află în perioada de observare-carantinare sau în cazul în care transferul pune în pericol sănătatea acestora; excepţie fac urgenţele medico-chirurgicale care impun internarea într-o unitate spitalicească din reţeaua sanitară publică sau într-un penitenciar-spital.

Art. 53(1) Persoanele private de libertate aflate în tranzit beneficiază de asistenţă

medicală în aceleaşi condiţii ca deţinuţii din unitatea în care se efectuează tranzitul, personalul medical având acces la fişa medicală a acestora în vederea cunoaşterii stării de sănătate.

(2) Pe durata tranzitului, persoanele private de libertate sunt alocate la regimurile alimentare recomandate şi pot fi internate dacă starea de sănătate o impune, în infirmeria unităţii ori spitale.

(3) Pe timpul tranzitului se aplică măsuri de igienă individuală şi colectivă. Art. 54(1) Persoanelor private de libertate care sunt transferate la alte unităţi de

deţinere şi urmează un tratament prescris anterior, li se asigură medicaţia pe perioada transferului.

(2) Pe un tabel anexă ce însoţeşte coletul cu dosarele de penitenciar se nominalizează persoanele însoţite de medicaţie, precum şi conţinutul plicului cu medicamentele, menţionându-se şi modul de administrare.

(3) Personalul medical administrează atât tratamentul prevăzut la alin. (1) cât şi medicaţie pentru afecţiuni acute sau subacute din baremul lărgit al cabinetului.

Art. 55Bolnavii cu afecţiuni infectocontagioase cu risc epidemiologic se transferă în

vederea internării la penitenciarul-spital sau reţea sanitară publică cu transport sanitar sau alte mijloace de transport individual, cu respectarea măsurilor de protecţie epidemiologică.

Art. 56Transferul persoanelor private de libertate a căror stare de sănătate poate fi

pusă în pericol de condiţiile transportului în comun prin cursele regulate ale


Pagina 19 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se face la recomandarea scrisă a medicului, numai cu mijloace de transport adecvate, fie asistat medical cu transport sanitar, fie cu mijloc de transport al unităţii.

SECŢIUNEA a 10-a Asistenţa medicală prin internare în infirmerie

Art. 57 (1) În fiecare loc de deţinere funcţionează o infirmerie formată din camere

separate, cu circuite funcţionale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor care necesită supraveghere medicală.

(2) Criteriile privind dotarea infirmeriei sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(3) Internarea şi externarea bolnavilor în/din infirmerie se face numai la indicaţia medicului.

(4) Internarea se consemnează în registrul de internări, medicul are obligaţia de a completa, la internare, fişa de internare în infirmerie.

(5) Persoanele private de libertate internate în infirmerie sunt consultate zilnic de medic, în zilele lucrătoare, evoluţia bolii fiind menţionată în fişa de internare în infirmerie.

(6) În zilele de sâmbătă, duminică ori sărbători legale, persoanele private de libertate internate în infirmeria unităţii sunt evaluate şi îngrijite conform recomandărilor şi în limita competenţelor de către personalul medical mediu care administrează tratamentele sub directă observare.

(7) Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internaţi în infirmerie se consemnează în fişa de internare în infirmerie, bolnavul semnând în fişă pentru primirea medicaţiei la externare.

(8) Pentru zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale medicaţia poate fi prescrisă pentru 72 de ore.

(9) Acordarea regimului alimentar se stabileşte în funcţie de afecţiune, conform recomandărilor medicului curant sau, după caz, ale medicului specialist şi a normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Art. 58 Epicriza întocmită la externarea din infirmerie este trecută în fişa medicală;

fişele de internare în infirmerie se păstrează la cabinetul medical, îndosariate cronologic.

CAPITOLUL III Activităţi medicale de suport

SECŢIUNEA 1 Activităţi în vederea prezentării persoanelor private de libertate la comisii de specialitate

Art. 59La solicitarea scrisă a persoanei private de libertate, în măsura în care este

susţinută de documentaţie specifică, personalul medical în colaborare cu serviciul de asistenţă psiho-socială spijină pacientul în vederea întocmirii:


Pagina 20 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

a) documentaţiei necesare prezentării persoanelor private de libertate la comisia de expertiză a capacităţii de muncă sau pentru revizuirea unei decizii a acestei comisii;

b) documentaţiei necesare prezentării la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap.

Art. 60Decontarea cheltuielilor pentru serviciile medicale, solicitate de către medicii

specialişti din cadrul comisiilor de specialitate, şi necesare întocmirii dosarului în vederea încadrării într-o categorie de persoane cu handicap sau reevaluării gradului de handicap, se realizează conform prevederilor legale naţionale.

SECŢIUNEA a 2-a Procurarea dispozitivelor medicale

Art. 61 (1) Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandării medicului

specialist şi în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(2) Contravaloarea contribuţiei personale pentru dispozitivele medicale este suportată de către beneficiar.

(3) Ochelarii de vedere şi bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea acestora fiind suportată integral de solicitant.

(4) În cazul unui accident produs în timpul, din cauza şi în legătură cu munca la care persoana privată de libertate a fost repartizată sau din culpa dovedită a personalului din sistemul administrației penitenciare, ori din culpa dovedită a beneficiarului, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată din bugetul locului de deţinere, a beneficiarului forței de muncă ori de către persoana privată de libertate, dacă aceasta este vinovată de producerea accidentului de muncă.

SECŢIUNEA a 3-a Activităţi de planning familialArt. 62 În cazul în care persoana privată de libertate solicită în scris efectuarea

analizelor medicale necesare încheierii căsătoriei, acestea se realizează prin grija personalului medical al unităţii, cheltuielile fiind suportate de solicitanţi.

CAPITOLUL IV Asistenţa medicală a persoanelor private de libertate diagnosticate cu afecţiuni transmisibile

Art. 63 (1) Direcţia Medicală urmăreşte modul de realizare a activităţilor de prevenire şi

combatere a bolilor transmisibile, în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.

(2) Raportarea bolilor transmisibile se face către Direcţia Medicală şi către direcţiile de sănătate publică judeţene, conform legislaţiei sanitare în vigoare.

Art. 64


Pagina 21 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se asigură fondurile necesare pentru implementarea tuturor măsurilor de prevenţie şi de reducere a riscurilor asociate pentru bolile transmisibile în sistemul administraţiei penitenciare, inclusiv achiziţia de prezervative şi lubrefianţi.

Art. 65(1) În cazul apariţiei bolilor transmisibile cu raportare nominală şi a focarelor de

boală transmisibilă, iniţierea anchetei epidemiologice este responsabilitatea medicului locului de deţinere, care realizează:

a)depistarea şi diagnosticarea precoce a cazurilor de boală;b)stabilirea caracteristicilor principale ale factorilor procesului epidemiologic: sursa agentului patogen, moduri şi căi de transmitere;c)elaborarea şi aplicarea măsurilor antiepidemice de urgenţă: izolarea bolnavului, a suspecţilor, eventual a contacţilor; supravegherea clinică şi paraclinică a contacţilor, dacă este cazul;d)în funcţie de situaţie, recomandarea dezinfecţiei continue şi terminale în focar, a dezinsecţiei, deparazitării şi deratizării;e)intensificarea măsurilor de educaţie antiepidemică;f)informarea telefonică imediată a epidemiologului coordonator zonal, a Direcţiei medicale şi a autorităţii de sănătate publică teritorială în legătură cu situaţia epidemiologică apărută şi măsurile preliminare adoptate;g)întocmirea fişei unice de raportare;h)supravegherea focarului epidemiologic pe perioada maximă de incubaţie a bolii, de la izolarea ultimului caz din focar.(2) Îndrumarea anchetei epidemiologice se face de către medicul epidemiolog

desemnat de către direcţia de sănătate publică teritorială, epidemiologul coordonator zonal sau medicul de specialitate.

Art. 66 (1) Personalul unităţii şi persoanele private de libertate au obligaţia să se

supună măsurilor stabilite pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile; măsurile se realizează conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.

(2) Persoanelor private de libertate diagnosticate cu boli contagioase în formă transmisibilă, în mod special tuberculoza pulmonară, cu risc pentru sănătatea publică, care refuză tratamentul sau măsurile stabilite pentru prevenirea şi combaterea tuberculozei pulmonare, li se aduce la cunoştinţă că pot intra sub incidenţa prevederilor Codului Penal, privind zădărnicirea prevenirii şi combaterii bolilor.

(3) Asupra situaţiei prevăzute la alin. (2), medicul curant va înştiinţa în scris judecătorul de supaveghere a privării de libertate, prezentând documentele specifice medicale, pentru stabilirea unei hotărâri.

Art. 67 Prin decizii ale directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

se aprobă Planul de Control Intern al Tuberculozei în Penitenciare, care va fi actualizat ori de câte ori este nevoie și se stabilesc măsurile medicale şi preventiv-educative pentru celelalte boli transmisibile.

Art. 68 Documentele referitoare la evidenţa bolilor transmisibile şi anchete

epidemiologice, sunt păstrate separat de alte documente medicale.


Pagina 22 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Art. 69(1) Pentru intervenţia urgentă în situaţia apariţiei unor focare de boli

transmisibile se constituie la nivelul penitenciarelor-spital o rezervă antiepidemică de medicamente, seruri vaccinuri, dezinfectante şi alte materiale specifice.

(2) Conţinutul rezervei va fi stabilit prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, de către medicii epidemiologi şi de sănătate publică, din sistemul administraţiei penitenciare; contravaloarea produselor din rezervă se asigură din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 70(1) În penitenciarele-spital se organizează compartimente specializate de

prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, încadrate cu personal conform legislaţiei sanitare în vigoare.

(2) Penitenciarele-spital respectă normele de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale, prevăzute de legislaţia sanitară în vigoare.

Art. 71(1) La nivelul locurilor de deţinere se constituie „Comisia de evaluare a

riscului epidemiologic”; atribuţiile şi componenţa comisiei se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(2) Comisia se întruneşte de două ori pe an, în lunile martie şi septembrie şi ori de câte ori situaţia epidemiologică din teritoriu impune acest lucru, la cererea medicului şef.

(3) Concluziile comisiei se înaintează Direcţiei Medicale.

CAPITOLUL V Asistenţa medicală pentru persoanele private de libertate cu tulburări psihice din locurile de deținere

Art. 72Condiţiile de asistenţă şi îngrijire a sănătăţii mintale pentru persoanele care

execută pedepse cu închisoarea, cu internarea într-un centru educativ sau de detenţie sau care sunt arestate preventiv şi despre care s-a stabilit că au o tulburare psihică, nu pot fi discriminatorii în raport cu celelalte persoane persoane private de libertate.

Art. 73În sensul prezentului ordin, se definesc următorii termeni:a) prin persoană cu tulburări psihice se înţelege persoana cu dezechilibru

psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de substanţe psihoactive, ale cărei manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică;

b) prin persoană cu tulburări psihice grave codificate conform specialităţii psihiatrice, se înţelege persoana cu tulburări psihice care nu este în stare să înţeleagă semnificaţia şi consecinţele comportamentului său, astfel încât necesită ajutor psihiatric imediat;

c) prin servicii complementare se înţelege serviciile care asigură îngrijiri de sănătate mintală şi psihiatrice, precum consiliere psihologică, orientare profesională, psihoterapie şi alte proceduri medico-psihosociale;

d) prin vulnerabilitate psihiatrică se înţelege atributul unei stări psihice sau al unui comportament ce implică riscul unei vătămări fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau al unor distrugeri de bunuri materiale importante;


Pagina 23 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

e) prin reprezentant desemnat, pentru a reprezenta interesele medicale ale unei persoane cu tulburări psihice, se înţelege medicul unităţii;

f) camera de protecţie – camera de izolare temporară pentru deţinuţii cu decompensări comportamentale care menţin ridicat riscul producerii unor autoagresiuni sau hetereoagresiuni;

g) prin echipă terapeutică se înţelege grupul de profesionişti care asigură asistenţa medico-psihiatrică a pacienţilor aflaţi în spitalizare continuă sau discontinuă şi cuprinde: psihiatru, medic medicină de familie sau generalist, psiholog, asistent medical, asistent social, educator, după caz ergoterapeut şi alt personal specializat medical.

h) structura specială de psihiatrie - compartiment organizat distinct în cadrul unui penitenciar - spital în care sunt internate persoane private de libertate cu tulburări psihice grave care au fost evaluate de către comisiile de expertiză psihiatrică, ca având discernământul păstrat dar care depăşesc posibilităţile de tratament, îngrijire şi custodiere ale unui loc de deţinere, sau pentru care instanţele au dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital.

Art. 74Administraţia Naţională a Penitenciarelor dispune măsuri specifice pentru

protecţia sănătăţii fizice şi psihice a persoanelor cu tulburări psihice, asigurând, prin selecţionare, persoane private de libertate, apte să desfăşoare activităţi de însoţitor al persoanei cu tulburări psihice, conform normativelor legislaţiei naţionale.

Art. 75Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

sunt stabilite locurile de deţinere în care vor funcţiona secţii speciale de psihiatrie şi secţiuni structurale cu camere destinate deţinuţilor cu tulburări psihice grave conform clasificării internaţionale a tulburărilor psihice.

Art. 76(1) Dotările minime obligatorii dintr-o structură de psihiatrie sunt: a) paturi repartizate în camere, inclusiv de supraveghere continuă bărbaţi şi

femei, cu respectarea normelor prevăzute de legislaţia în vigoare; b) săli de tratament; c) cabinete pentru psihodiagnostic şi/sau psihoterapie individuală, consiliere.(2) Serviciile medicale minime pe care o structură psihiatrică trebuie să le

asigure sunt: a) diagnosticul şi tratamentul tulburărilor psihice acute şi cronice; b) evaluări psihologice; psihoterapie; c) consiliere şi psihoeducaţie pentru pacienţi.Art. 77Transportul persoanei private de libertate cu tulburări psihice grave sau cu un

comportament vădit periculos pentru sine şi pentru alte persoane se realizează către penitenciarul spital cu secţie de psihiatrie sau reţeaua sanitară publică, prin curse individuale speciale, în conditiile respectării tuturor măsurilor posibile de siguranţă şi a respectării integrităţii fizice şi demnităţii persoanei.

Art. 78Persoanele private de libertate cu tulburări psihice curente care nu prezintă

simptome psihotice, şi urmează a fi internate într-un penitenciar spital cu secţie de psihiatrie, în vederea reevaluării stării de sănătate mentală sunt transportate cu mijloacele de transport ale unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare.

Art.79


Pagina 24 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(1) Pe parcursul custodierii într-un loc de deţinere, persoana cu tulburări psihice este monitorizată şi supravegheată de echipa terapeutică.

(2) Tratamentul psihiatric este prescris de medici în limita competenţelor. Art. 80(1) Medicamentele psihotrope prescrise şi eliberate de farmacia aflată în

relaţie contractuală cu locul de deţinere, sunt introduse în oficina farmaceutică a unităţii, fiind operate în documente de gestiune.

(2) Eliberarea acestora din oficină se face săptămânal în baza „condicii de prescripţie medicamente psihotrope”, în două exemplare cu data, numele pacientului, denumirea comercială, forma de prezentare, cantitatea medicamentelor, către asistentul medical care gestionează şi administrează medicamentele; condica este avizată de medicul şef/ medicul de unitate.

(3) La cabinetul medical, medicaţia eliberată de la oficină, se păstrează într-un dulap de medicamente anume desemnat, de unde se va administra potrivit orarului stabilit, în baza recomandărilor medicului specialist psihiatru.

(4) Pentru pacienţii aflaţi în tratament psihotrop, acordarea tratamentului se face sub strictă supraveghere de către personalul medical însoţit de un membru din sectorul operativ, la nivelul cabinetului medical, şi numai în cazuri excepţionale când nu există cabinet medical pe secţie, administrarea se realizează în anumite spaţii anume desemnate prin decizie de director al locului de deţinere.

(5) Medicamentele administrate strict supravegheat sunt trecute în „Registrul de administrare tratament psihiatric”, unde este consemnată şi ora administrării dozelor, iar persoana privată de libertate semnează de primire în acest registru.

(6) Administrarea strict supravegheată a tratamentului psihotrop presupune verificarea ingestiei medicamentelor prin controlul mâinilor şi cavităţii bucale.

Art. 81 În situaţia în care persoana privată de libertate cu tulburări psihice nu se

prezintă în faţa personalului medical pentru tratament, aceasta aflându-se angrenată în alte activităţi, se dispune de către şeful secţiei aducerea pacientului, de către agentul însoţitor, în vederea administrării medicaţiei psihotrope sub strictă supraveghere.

Art. 82(1) În cazul în care persoana privată de libertate cu tratament psihotrop

refuză administrarea tratamentului, refuzul se consemnează în registru specific “Registru de administrare tratament psihiatric”, menţionând ora, data şi medicaţia refuzată, cu semnătura persoanei private de libertate.

(2) Dacă persoana privată de libertate refuză să semneze sau să se prezinte pentru administrarea tratamentului, se va consemna atât în “Registru de administrare tratament psihiatric”, cât şi fişa medicală acest aspect, sub semnătura persoanei din compartimentul medical care administrează medicaţia şi a agentului din sectorul operativ prezent, specificându-se data şi ora.

(3) Sistarea totală a tratamentului se poate face la cererea persoanei private de libertate, cu reevaluare psihiatrică prealabilă sau când există dovezi certe că pacientul nu respectă conduita terapeutică, folosind medicaţia primită în alte scopuri, precum trafic şi/sau autoagresiune.

(4) Medicii curanţi pot sista tratamentul, până la o nouă reevaluare psihiatrică, în vederea stabilirii conduitei terapeutice. Excepţie de la prevederile alin. (3) fac persoanele private de libertate aflate sub incidenţa art. 109 Cod Penal, pentru care se


Pagina 25 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

înştiinţează în scris, instanţa de judecată, cu privire la solicitarea acestora de sistare tratament.

(5) Sistarea tratamentului se consemnează obligatoriu în fişa medicală. (6) Medicamentele refuzate vor fi plasate într-un dulap sigilat anume amenajat,

iar la sfârşitul lunii vor fi introduse în farmacia unităţii pe baza condicii medicale completate nominal, cu cantitatea de medicamente refuzate, conform registrului de administrare a tratamentului.

Art. 83Administraţia locului de deţinere are obligaţia de a înştiinţa, de îndată, familia

persoanei private de libertate/reprezentantul legal/o persoană apropiată acesteia, atunci când acesteia i-a fost afectată în mod grav sănătatea ori integritatea corporală sau este transferată într-o instituţie medicală din afara sistemului administraţiei penitenciare, pentru tratarea unei tulburări psihice.

CAPITOLUL VI Asistenţa medicală acordată în regim spitalicesc

Art. 84Persoanele private de libertate aflate în faze terminale ale afecţiunilor medicale,

pentru care nu s-a dispus întreruperea executării pedepsei pe motiv de boală, se transferă în vederea asigurării asistenței medicale paliative, în penitenciarele spital; în situaţia în care competenţa terapeutică a penitenciarului spital este depăşită se apelează la sprijinul reţelei sanitare publice.

Art. 85 (1) Asistenţa medicală spitalicească se realizează prin internare în

penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil acreditate, aflate în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

(2) Ministerul Sănătăţii avizează structura medicală a penitenciarelor-spital, iar Ministerul Justiţiei statul de organizare al acestora.

(3) Serviciile medicale spitaliceşti se acordă de către medici de specialitate, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia şi a reglementărilor legislaţiei execuţional-penale .

(4) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare, eliberat de către medicul unităţii, consecinţă a actului medical propriu sau la recomandarea medicului specialist sau prin decizie a organului judiciar.

(5) Solicitarea de internare este aprobată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.

(6) Orice refuz de internare într-un penitenciar-spital sau spital din reţeaua sanitară publică se anunţă de îndată Direcţiei Medicale.

(7) Dacă persoana privată de libertate refuză internarea într-un penitenciar-spital se va întocmi un proces-verbal semnat de medicul examinator, asistentul medical şi personalul de pază şi supraveghere care însoţeşte pacientul la cabinetul medical. Procesul-verbal, înregistrat şi semnat de directorul unităţii, este ataşat în fişa medicală a persoanei private de libertate.

(8) Dacă medicul unităţii consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, se solicită transferul pacientului la un penitenciar-spital, cu informarea prealabilă a directorului locului de deţinere şi al penitenciarului-spital. în acest caz, persoanele private de libertate nu pot refuza


Pagina 26 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

transferul într-un penitenciar-spital, păstrându-şi dreptul de a refuza actul medical conform drepturilor pacientului.

Art. 86(1) În cursul spitalizării se acordă servicii medicale preventive, curative, de

recuperare şi/sau paliative.(2) Durata medie de spitalizare nu poate fi considerată un indicator de calitate

pentru penitenciarele-spital. Aceasta poate depăşi normele impuse de legislaţia sanitară naţională, fiind influenţată de activităţile specifice sistemului administraţiei penitenciare şi de hotărârile judecătoreşti.

(3) Dacă pacientul refuză internarea sau conduita terapeutică va rămâne în custodia penitenciarului-spital, într-o cameră specială denumită cameră de tranzit, pentru monitorizare, asigurarea asistenţei medicale şi intervenţie terapeutică în cazul afectării funcţiilor vitale. În acest caz, neavând statut de persoane internate, fondurile pentru asigurarea asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor, se asigură din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(4) În vederea asigurării medicaţiei pe perioada internării, asistenţii medicali din cadrul penitenciarelor-spital vor întocmi condica de medicamente în baza recomandărilor de tratament consemnate de medici în foaia de observaţie clinică generală .

(5) Se vor evita externările către locurile de deţinere la sfârşitul săptămânii, a persoanelor private de libertate care necesită medicaţie psihotropă, sau prescriere imediată de tratament pentru afecţiunile de care suferă.

(6) La externarea din penitenciar-spital se asigură medicaţia pentru ziua plecării, iar pentru perioada de transfer către locurile de deţinere, medicaţia va fi asigurată conform Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia; medicaţia va fi înaintată şefului de escortă, în plic sigilat, plic ce va fi prezentat cabinetului medical, la primul locul de deţinere de staţionare a cursei Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 87(1) În cadrul unor penitenciare - spital se pot înfiinţa secţii de deţinere

pentru persoane vulnerabile din punct de vedere medical sau social.(2) Penitenciarele-spital au în custodie şi persoane private de libertate care

desfăşoară activităţi cu caracter gospodăresc în interesul unităţii sanitare.(3) Pentru persoanele prevăzute la alin.(1) şi alin.(2) care nu au statut de

persoane internate, asigurarea asistenţei medicale, a tratamentului şi îngrijirilor se asigură din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

SECŢIUNEA 1 Internarea persoanelor private de libertate bolnave psihic

Art. 88 (1) Internarea în penitenciarele-spital pentru evaluare se poate face în

baza unei solicitări semnate de directorul şi medicul locului de deţinere sau a dispoziției organului judiciar; solicitarea de internare este aprobată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.

(2) Internarea se face prin bilet de trimitere.(3) Internarea într-o secţie de psihiatrie a unui penitenciar-spital se poate

face atât din motive medicale cât şi de natură juridică, precum expertizele medico-legale psihiatrice.


Pagina 27 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(4) În secţiile de psihiatrie din penitenciarul – spital se asigură, de către personal specializat, asistenţa medicală, tratamentul necesar şi desfăşurarea programelor de intervenţie specifică persoanelor private de libertate cu tulburări psihice, pentru modificarea pozitivă a personalităţii şi comportamentului acestora.

Art. 89(1) Internarea se aplică în acelaşi mod ca şi primirea în orice alt serviciu

medical şi pentru orice altă boală.(2) Internarea într-un serviciu de psihiatrie se realizează cu respectarea

normelor de îngrijire şi a drepturilor pacientului. (3) Penitenciarele-spital cu secții de psihiatrie achiziţionează pe lângă

necesarul de medicaţie şi un minim de medicaţie necesară pentru iniţierea conduitei terapeutice aferente programelor de sănătate mintală.

Art. 90(1) În situația când se constată o urgență a unei afecțiuni psihice, internarea

este obligatorie, prin urgenţă înţelegându-se stările psihopatologice în cadrul cărora pacientul se află într-o disfuncţionalitate severă, situaţie critică în care poate provoca autovătămare gravă, agresarea altor persoane, deces, distrugerea unor bunuri, comportamente nejustificate de caracteristicile realităţii prezente.

(2) Internarea prevăzută la alin. (1)se realizează în penitenciare-spital cu secţie de psihiatrie sau în unităţi sanitare din reţeaua sanitară publică, care au condiţii adecvate pentru îngrijiri de specialitate în condiţii specifice.

Art. 91Solicitarea internării obligatorii a unei persoane private de libertate se

realizează de către personalul medical din locul de deținere, aflat în serviciu.Art. 92(1) Urgenţele psihiatrice majore cât şi patologia psihiatrică specifică sunt cele

clasificate conform Manualului de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale .(2) În momentele de decompensare psihică pot fi utilizate mijloacele de

imobilizare, în condiţiile prevăzute la art. 16 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, cu avizul medicului, sau poate fi dispusă cazarea temporară în camera de protecţie, pentru a evita autovătămarea corporală, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri.

(3) Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizării este pusă sub observaţie continuă, conform protocolului medical; mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.

Art. 93Măsurile de siguranţă aplicabile persoanelor private de libertate în secţiile

speciale de psihiatrie sunt cele specifice regimului închis.

SECŢIUNEA a 2-a Cazarea temporară în camera de protecţie

Art. 94(1) Directorul locului de deţinere poate dispune, în baza informării personalului

direct implicat în activităţi cu persoana privată de libertate, cazarea acesteia în camera de protecţie dacă există un pericol iminent de producere a unuia din următoarele evenimente:

a) autovătămare corporală sau suicid;b) rănirea altei persoane, dacă nu există posibilitatea separării acestora;


Pagina 28 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

c) distrugerea de bunuri ori tulburarea gravă a ordinii.(2) Măsura prevăzută la alin.(1) poate fi luată până la încetarea stării care a

generat-o, dar nu mai mult de 24 de ore. (3) Introducerea persoanei private de libertate în camera de protecţie se

realizează în prezenţa personalului medical, după executarea percheziţiei corporale amănunţite şi înlocuirea hainelor personale cu o ţinută adecvată anotimpului asigurată de administraţia locului de deţinere.

(4) În perioada cazării în camera de protecţie, persoana privată de libertate este monitorizată de personalul medical care are obligaţia de a evalua starea acesteia, ori de câte ori este necesar, dar nu mai puţin de o dată la 4 ore. De asemenea, pe perioada cazării în camera de protecţie, persoana privată de libertate este consiliată psihologic.

(5) Personalul de supraveghere va monitoriza persoanele private de libertate cazate temporar în camera de protecţie prin observarea stării fizico-psihice şi informarea factorilor de răspundere cu privire la posibila deteriorare a stării de sănătate ori iminenţa producerii de evenimente negative.

(6) În intervalul celor 24 de ore, medicul şi psihologul întocmesc un raport referitor la starea medicală, conduita şi concluziile privind starea psihocomportamentală a respectivei persoane, pe care îl înaintează directorului locului de deţinere.

(7) În situaţii excepţionale, după o reevaluare medicală şi psihologică, poate fi aplicată o nouă măsură de cazare temporară în camera de protecţie pentru cel mult 24 de ore, în condiţiile legii. Pot fi situaţii excepţionale cazurile în care:

a) persoana privată de libertate are un comportament agresiv sau ameninţă că va recurge la aceleaşi acte care au determinat cazarea sa în camera de protecţie;

b) persoana privată de libertate are un comportament oscilant care menţine ridicat riscul producerii unuia din incidentele care au determinat cazarea sa în camera de protecţie.

Art. 95 Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se

evaluează periodic de personalul medical şi de psiholog.Art. 96Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu tulburări psihice grave

aflate în tratament se comunică Direcţiei Medicale pentru colaborarea cu instituţiile abilitate pentru continuarea tratamentului în libertate, a persoanei liberate.

CAPITOLUL VII Asistenţa medicală pentru cazuri speciale

SECŢIUNEA 1 Asistenţa medicală a persoanelor aflate în refuz de hrană

Art. 97 (1) În cazul în care persoana privată de libertate refuză să primească hrana, personalul medical al locului de deţinere explică celui în cauză consecinţele deciziei sale asupra stării de sănătate.

(2) În cazul în care persoana privată de libertate îşi menţine hotărârea de a refuza hrana, este examinat de personalul medical, rezultatele consemnându-se în formularul specific procedurii refuzului de hrană şi în registrul anume destinat.

(3) Dacă persoana privată de libertate renunţă la hotărârea de a refuza hrana, personalul medical mentionează acest fapt în formularul specific.


Pagina 29 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Art.98 (1) Persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană este transferată

într-o cameră de refuz de hrană special destinată, în infirmerie sau în altă cameră de deținere destinată în acest scop.

(2) Din ziua intrării în refuz de hrană, medicul examinează persoana privată de libertate zilnic şi ori de câte ori este necesar, consemnând evoluţia stării de sănătate în fişa medicală şi într-un registru anume destinat.

Art. 99 (1) Toate manevrele medicale pentru refacerea stării de sănătate a

persoanelor private de libertate aflate în refuz de hrană se efectuează cu acordul acestora, atât timp cât sunt conştiente şi au discernământul păstrat.

(2) În situaţia în care starea sănătăţii se agravează din cauza refuzului de hrană sau al unor afecţiuni preexistente, persoana privată de libertate este transferată ori, după caz, internată într-o unitate spitalicească.

Art. 100(1) Dacă în urma consultului clinic şi/sau al rezultatelor examenelor de

laborator, medicul constată că persoana privată de libertate aflată în refuz de hrană s-a alimentat, întocmeşte, în trei exemplare, un proces verbal de constatare a încetării stării de refuz de hrana, document pe care îl prezintă directorului unităţii şi judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Un exemplar al procesului-verbal prin care este consemnat faptul că persoana privată de libertate iese/renunţă la refuzul de hrană se ataşează în fişa medicală a persoanei private de libertate.

(2) Refuzul persoanei private de libertate de a se supune consultului clinic şi/sau examenelor de laborator se consideră încetare a refuzului de hrană, acestea fiind constatate de medicul unităţii şi consemnate într-un proces-verbal întocmit de acesta şi semnat de către şeful secţiei.

SECŢIUNEA a 2-a Asistenţa medicală în timpul executării unei sancţiuni disciplinare cu izolarea

Art. 101Persoanele private de libertate care execută sancţiunea disciplinară cu izolarea

primesc obligatoriu, în continuare asistenţă medicală, iar tratamentele pentru afecţiunile cronice de care suferă vor fi administrate sub directă observare pe durata executării sancţiunii disciplinare.

Art. 102Personalul medical consultă zilnic la cabinetul medical persoanele private de

libertate aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, propunând conducerii unităţii suspendarea, până la îmbunătăţirea stării de sănătate, a executării sancţiunii disciplinare în cazul în care evoluţia stării de sănătate a acestora o impune.

SECŢIUNEA a 3-a Recoltarea de probe biologice

Art. 103


Pagina 30 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(1) În cazul în care există suspiciunea rezonabilă că persoana privată de libertate a consumat substanţe stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau a ingerat, fără prescripţie medicală, medicamente sau substanţe de natură a crea modificări ale comportamentului normal, persoana care a observat starea acesteia informează de îndată şeful ierarhic şi personalul medical aflat în serviciu.

(2) Directorul unităţii, cu avizul favorabil al judecătorului de supraveghere a privării de libertate, dispune prezentarea persoanei private de libertate la cabinetul medical, în vederea recoltării de probe biologice prin mijloace non-invazive.

(3) Refuzul persoanei private de libertate de a se supune recoltării probelor biologice se consemnează în fişa medicală şi constituie abatere disciplinara gravă.

(4) Probele biologice se recoltează, se păstrează şi se transportă potrivit procedurilor medicale.

(5) Locul de deţinere solicită în scris unei instituţii de medicină legală să efectueze determinările toxicologice necesare din probele prelevate pentru confirmarea/infirmarea suspiciunii; costul examenului toxicologic al probelor prelevate se suportă din fondurile locului de deţinere.

(6) Persoana privată de libertate poate solicita, ulterior pe cheltuiala sa, efectuarea altor examene/investigaţii medicale.

SECŢIUNEA a 4-a Asigurarea asistenței medicale a persoanelor private de libertate gravide.

Art. 104(1) Medicii au obligaţia de a lua în evidenţă persoana privată de libertate de

sex feminin gravidă, încă de la primirea în locul de deţinere, aceasta urmând a fi dispensarizată potrivit recomandărilor medicului specialist de obstetrică-ginecologie, cu respectarea ghidurilor şi protocoalelor în vigoare.

(2) Persoana gravidă beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale.

(3) În cazul apariţiei unei complicaţii ale sarcinii, gravida este prezentată de îndată într-un compartiment de specialitate în cea mai apropiată unitate spitalicească publică pentru stabilirea conduitei terapeutice sau internată într-un penitenciar-spital cu compartiment de specialitate din reţeaua sanitară proprie; transportul se realizează cu autosanitara.

(4) Gravida cu evoluţie normală a sarcinii este internată cu 30 de zile anterior datei probabile a naşterii într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar-spital, în vederea pregătirii pentru naşterea în reţeaua sanitară publică; transportul se realizează cu autosanitara; penitenciarul-spital în care se află persoana privată de libertate gravidă ia măsuri pentru ca naşterea copilului să se realizeze într-un spital din reţeaua sanitară publică.

Art. 105(1) Persoanele private de libertate gravide sau cele care au născut în perioada

detenţiei şi au în îngrijire copii mai mici de un an nu pot munci în mediu toxic sau vătămător, nu li se poate prelungi ziua de muncă peste 8 ore şi li se asigură hrana pentru ele şi pentru copii potrivit normelor legale în vigoare.

(2) Administraţia locului de deţinere asigură condiţiile necesare pentru ca mama, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul, în condiţii prielnice, până la împlinirea vârstei de un an.


Pagina 31 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(3) Copiilor aflaţi în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigură efectuarea vaccinărilor, conform Programului naţional de imunizări.

(4) Vaccinurile se asigură prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(5) Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului prin examene de bilanţ se face de către un medic de familie/medic pediatru din reţeaua sanitară publică, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

SECŢIUNEA a 5-a Măsuri în caz de producere a decesului unei persoane private de libertate

Art. 106În cazul decesului unei persoane private de libertate, personalul medico-sanitar

raportează de îndată directorului locului de deţinere şi Direcţiei Medicale, despre împrejurările producerii acestuia.

Art. 107Autopsia medico-legală este obligatorie şi se efectuează de către medicul legist

care întocmeşte/eliberează şi certificatul medical constatator al decesului, urmare a ordonanţei emise de parchetul din zona teritorială a locului de deţinere, în urma sesizării obligatorie realizate de locul de deţinere.

Art. 108(1) În termen de 24 de ore de la deces se înaintează către Direcţia Medicală un

referat medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

(2) În termen de 10 zile de la deces se înaintează către Direcţia Medicală dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

a) copia fişei medicale;b) copia foii de observaţie clinică din unitatea spitalicească în care a decedat

persoana privată de libertate, în cazul în care decesul a survenit într-o astfel de unitate;

c) copia certificatului medical constatator al decesului.(3) Documentele medicale privind modul în care s-a produs decesul şi copia

certificatului constatator al decesului se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

(4) Familia persoanei decedate sau împuternicitul/reprezentantul legal al acesteia au acces la fişa medicală, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul şi îngrijirile medicale acordate anterior decesului, precum şi la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obţine, la cerere, contra cost, fotocopii ale acestora.

SECŢIUNEA a 6-a Expertiza medico – legală în vederea întreruperii executării pedepsei pe motiv de boală

Art. 109Directorul locului de deţinere şi medicul-şef au obligaţia să prezinte persoanele

private de libertate, în vederea efectuării expertizelor medico-legale, la instituţiile de medicină legală teritoriale, respectând cerinţele organului judiciar ori ale instanţei de


Pagina 32 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

judecată, după ce apar pe lista emisă de către secretariatul comisiei de expertiză medico-legală.

Art. 110Medicii au obligaţia de a întocmi un referat medical privind starea de sănătate a

persoanei private de libertate ce urmează a fi expertizată şi pun la dispoziţia comisiei de expertiză medico-legală fişa medicală a acesteia.

Art. 111(1) Directorul unităţii în colaborare cu Direcţia Medicală, desemnează medicul

care face parte din comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei pe motive de boală, conform legislaţiei în vigoare.

(2) Medicii care fac parte din comisiile de expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei pe motive de boală, de la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală ,,Mina Minovici” sunt desemnaţi de Direcţia Medicală.

(3) Consulturile clinice şi investigaţiile medicale necesare efectuării expertizei, recomandate de comisia de expertiză medico-legală, sunt realizate în unităţile sanitare şi în serviciile de specialitate atât din reţeaua sanitară publică cât şi din cea a sistemului administraţiei penitenciare; contravaloarea cheltuielilor necesare pentru efectuarea constatărilor, expertizelor, precum şi a altor lucrări medico-legale se suportă conform prevederilor legale în vigoare, privind activitatea şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală.

(4) În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, comisia apreciază dacă afecţiunile se pot trata sau nu în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor .

(5) Pentru punerea în aplicare a recomandărilor medicale cuprinse în capitolul „Concluzii”, din raportul de expertiză medico-legală, personalul medical din locul de deţinere care are în custodie persoana expertizată, solicită, prin adresă scrisă, comisiei care a întocmit raportul, o fotocopie a capitolului „Concluzii”.

CAPITOLUL VIII Asistenţa medicală la liberare

Art. 112 (1) La liberare, persoanele private de libertate sunt examinate medical,

concluziile înscriindu-se în fişa medicală şi în Registrul de consultaţii la liberare.(2) Fişa medicală se păstrează şi se arhivează conform normelor în vigoare

privind arhivarea documentelor medicale.Art. 113(1) La liberarea unei persoane care este în tratament pentru o boală infecţioasă

cu declarare obligatorie sau a fost contact cu o astfel boală se anunţă direcţia de sănătate publică în a cărei zonă teritorială îşi are domiciliul declarat, conform datelor existente la compartimentul evidenţă deţinuţi.

(2) Anunţarea se face prin adresă scrisă de către medicul curant, prin serviciul secretariat.

(3) În cazul liberării unei persoane aflată în tratament permanent, aceasta primeşte sub directă observare tratamentul aferent pentru ziua respectivă

(4) Medicamentele personale existente la cabinetul medical, se predau persoanei liberate pe bază de semnătură.


Pagina 33 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

Art. 114(1) Persoanele private de libertate ce urmează a fi liberate pot obţine, la cerere,

contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale fişei medicale sau o scrisoare medicală eliberată de către medicul unităţii.

(2) Dacă acestea nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (1) sunt suportate de către administraţia locului de deţinere.

(3) Sunt considerate persoane fără mijloace băneşti persoanele private de libertate care nu au sau nu au avut, în ultimele 30 de zile, sume de bani disponibile în fişa contabilă nominală sau în contul personal.

(4) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obţine, contra cost, o fotocopie a fişei medicale.

(5) Datele medicale ale persoanelor private de libertate sunt confidenţiale, potrivit legii.

Art. 115Când persoana privată de libertate care urmează a fi pusă în libertate este

bolnavă şi se află în imposibilitatea de a se deplasa, cu consimţământul său, este prezentată de către administraţia locului de deţinere la un spital din reţeaua sanitară publică sau la un centru de îngrijiri, anunţându-se despre aceasta rudele ori după caz, instituţiile publice sau organizaţiile neguvernamentale de asistenţă socială, respectiv asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni cronice.

CAPITOLUL IX Măsuri igienico-sanitare ale locurilor de detenţie

Art. 116Administraţia locului de deţinere ia măsurile necesare pentru asigurarea

condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii persoanelor private de libertate

Art. 117Medicii şefi desemnează, acolo unde nu există încadrat asistent de igienă, un

asistent medical care are şi atribuţii pe linie de igienă şi epidemiologie, după o instruire prealabilă.

Art. 118(1) Personalul medico-sanitar verifică periodic condiţiile igienico-sanitare din

locurile de deţinere, consemnează în „Registrul de constatări igienico- sanitare” data, ora, locurile verificate şi aspectele constatate, iar medicul şef informează conducerea asupra disfuncţionalităţilor constatate şi propune măsuri pentru remedierea lor.

(2) Directorul locului de deţinere analizează rapoartele şi propunerile medicului şef şi ia măsurile ce se impun; în cazul în care cele sesizate nu sunt de competenţa sa, se solicită sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 119 Persoanele private de libertate trebuie să respecte măsurile de igienă

individuală și colectivă; nerespectarea acestor măsuri constituie abatere diciplinară. Art. 120 Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare necesare păstrării sănătăţii

persoanelor private de libertate, personalul medico-sanitar are următoarele obligaţii: a) să verifice condiţiile igienico-sanitare; b) să supravegheze şi să facă demersuri pentru verificarea calităţii apei prin

analize dozimetrice, fizico-chimice şi bacteriologice la un interval de 1 lună pentru unităţile care au sursă proprie de apă şi la 3 luni pentru unităţile care se


Pagina 34 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

aprovizionează cu apă potabilă de la reţea publică. Analizele trebuie să fie efectuate de instituţii acreditate, iar fondurile necesare efectuării acestor analize vor fi asigurate exclusiv din bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor special aprobat cu această destinaţie;

c) să controleze modul în care se asigură măsurile în vederea realizării igienei individuale a persoanelor persoane private de libertate, modul în care se asigură tunsul şi îmbăierea acestora;

d) să urmărească efectuarea analizelor de laborator la 3 – 6 luni şi examinarea clinică a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în zone cu risc epidemiologic crescut şi să interzică desfăşurarea acestor activităţi celor necontrolaţi sau neavizaţi medical, conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii;

e) să verifice punctele comerciale şi locurile de muncă din incinta unităţii, iar la punctele de lucru exterioare, modul în care se asigură aprovizionarea cu apă potabilă, prepararea si servitul hranei, asigurarea posibilităţilor de spălat pe mâini, folosirea cănilor/veselei individuale, îndepărtarea apei uzate, asigurarea punctelor pentru satisfacerea nevoilor fiziologice şi folosirea echipamentului de protecţie;

f) să deruleze activităţi de educaţie pentru sănătate.Art. 121În cazul în care persoanele private de libertate au fost selecţionate de comisia

de muncă în vederea prestării activităţilor lucrative în sectoarele cu risc epidemiologic, acestea vor fi cazate separat. Supravegherea sănătăţii acestora va fi asigurată în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin intermediul mediciilor curanţi, iar examinările medicale periodice vor fi efectuate prin reţeaua sanitară proprie sau prin cea publică, după caz.

Art. 122(1) Asistentul de igienă sau, în lipsa acestuia, personalul medical instruit pe

probleme de igienă, realizează zilnic triajul epidemiologic pentru lucrătorii din sectorul alimentar şi ţine evidenţa acestuia; triajul epidemiologic zilnic efectuat asupra deţinuţilor care deservesc sectorul alimentar este consemnat în „Registrul de constatări igienico - sanitare” cu data, ora şi semnătura personalului medical.

(2) Personalul medico-sanitar realizează controlul zilnic al stării de igienă la blocul alimentar şi magazia de alimente, verificând calitatea, termenele de garanţie, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel încât fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei.

(3) Probele alimentare sunt păstrate corespunzător timp de 48 de ore în frigider la maximum +5 C0 şi în recipiente cu capac închise ermetic, pe care sunt înscrise data şi ora recoltării respectiv denumirea produsului recoltat.

(4) Personalul medico-sanitar verifică dacă sunt cantităţi suficiente de materiale dezinfectante.

(5) Toate deficienţele constatate sunt prezentate în scris directorului unităţii, cu propuneri în vederea dispunerii măsurilor de remediere.

Art. 123(1) Hrana este dată în consum în maximum două ore de la preparare.(2) Consemnarea cu privire la proprietăţile organoleptice ale hranei se face atât

de către personalul medico-sanitar şi personalul de supraveghere cât şi de reprezentanţii persoanelor private de libertate, într-un registru păstrat la blocul alimentar.

Art. 124


Pagina 35 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

În cazul în care personalul medico-sanitar aflat în serviciu constată că hrana nu corespunde din punct de vedere organoleptic, se interzice darea în consum a hranei preparate, iar directorul unităţii trebuie să dispună urgent măsuri pentru asigurarea hranei în mod corespunzător.

Art. 125(1) Personalul medical aflat în serviciu supraveghează şi verifică condiţiile

igienico-sanitare ale punctului comercial din incinta locului de deţinere, inclusiv sub aspectul proprietăţilor organoleptice ale produselor alimentare comercializate, al termenelor de valabilitate garantate de către producător, al condiţiilor de păstrare recomandate şi al stării de sănătate a personalului care îl deserveşte.

(2) Constatările acestor verificări se înscriu într-un registru special destinat acestui scop, aflat în incinta punctului comercial.

Art. 126Personalul medical anunţă imediat conducerea unităţii dacă există deficienţe pe

linie de igienă a alimentaţiei; situaţiile cu risc epidemiologic sunt anunţate imediat epidemiologului coordonator zonal şi Direcţiei Medicale.

Art. 127(1) Direcţia Medicală şi medicii epidemiologi coordonatori efectuează periodic

verificări cu privire la condiţiile igienico-sanitare din unităţile sistemului administraţiei penitenciare, informează directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu privire la situaţia existentă şi fac recomandări cu privire la respectarea acestor condiţii.

(2) Verificările igienico-sanitare sunt efectuate şi de direcţiile de sănătate publică sau Inspecţia Sanitară de Stat.

(3) Constatarea de către autorităţile prevăzute la alin. (2) de încălcare gravă a normelor igienico - sanitare atrage după sine răspunderea, după caz, conform prevederilor legale.

Art. 128(1) Personalul medico-sanitar din unităţi menţine o legătură permanentă cu

direcţiile de sănătate publică teritoriale, în scopul informării epidemiologice reciproce şi al colaborării în rezolvarea problemelor apărute.

(2) În cazul apariţiei unor focare epidemice, medicul locului de deţinere cere sprijinul direcţiei de sănătate publică în vederea stabilirii măsurilor ce se impun.

Art. 129 (1) La cabinetul medical se păstrează dosarul de unitate al condiţiilor igienico-

sanitare, care cuprinde: fişa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a condiţiilor igienico-sanitare şi autorizaţia sanitară de funcţionare.

(2) Orice modificare survenită în condiţiile igienico-sanitare se consemnează în dosarul de unitate, cu înştiinţarea conducerii unităţii, pentru luarea măsurilor care se impun.

Art. 130(1) Autorizaţiile sanitare de funcţionare se acordă de către direcţiile de

sănătate publică, în conformitate cu normele în vigoare.


Pagina 36 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(2) Autorizaţiile sanitare de funcţionare se vizează la termenele prevăzute de direcţiile de sănătate publică care le-au eliberat.

(3) Între două avizări, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizării se modifică, unitatea solicită direcţiilor de sănătate publică demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.

CAPITOLUL X Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienă

Art. 131(1) Medicii din cadrul cabinetelor medicale din locurile de deținere, medicii

specialişti din ambulatoriile penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale şi secţiile de boli infecţioase sunt obligaţi să raporteze epidemiologului coordonator zonal şi Direcţiei Medicale evenimentele epidemiologice şi igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a persoanelor private de libertate.

(2) Raportarea activităţii de epidemiologie şi igienă se realizează conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătăţii.

Art. 132Medicii de specialitate din secţiile de boli infecţioase au obligaţia să raporteze

epidemiologului coordonator zonal şi Direcţiei Medicale următoarele:a) cazurile suspecte sau confirmate de holeră, pestă, febră recurentă, febră

galbenă, febre hemoragice, lepră, imediat după depistare;b) infecţia cu HIV/SIDA, la 24 de ore după confirmare;c) alte cazuri de boli transmisibile, precum şi orice caz de boală infecto-

contagioasă, la 24 de ore după confirmare.Art. 133În cazul focarului epidemic sau trenant trebuie transmise epidemiologului

coordonator zonal şi Direcţiei Medicale următoarele date:a) la anunţare - locul izbucnirii, efectivul total, numărul de cazuri, numărul de

decese, repartiţia cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, data de debut al focarului, data intervenţiei în focar, forme clinice, investigaţii, rezultate, măsuri luate;

b) ulterior, cabinetele medicale de unitate, cu/fără sprijinul specialistului din cadrul direcției de sănătate publică, comunică date privitoare la numărul de cazuri şi de decese noi în focar, număr contacţi, evoluţia clinică, date noi privind investigaţiile de laborator şi măsurile luate, sursa şi mecanismul de transmitere, activitatea de prevenire şi control desfăşurată pe perioada de evoluţie a focarului;

c) data închiderii focarului.

CAPITOLUL XI Dispoziţii finale

Art. 134Direcţia Medicală reevaluează şi controlează activitatea personalului medico-

sanitar din unităţile subordonate şi acordă sprijin şi îndrumare pentru asigurarea stării de sănătate a efectivelor.

Art. 135Cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege, informaţiile cu privire la starea

de sănătate nu pot fi furnizate altor persoane, decât în cazul în care deţinuţii sau reprezentanţii legali ai acestora îşi dau consimţământul liber, informat, scris şi prealabil.

Art. 136


Pagina 37 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

(1) Nicio persoană privată de libertate nu poate fi supusă, nici chiar cu consimţământul său, vreunui experiment ştiinţific sau medical.

(2) Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, persoanele private de libertate nu pot fi donatoare de sânge sau de organe decât pentru membrii de familie până la gradul al IV-lea.

Art. 137(1) Persoanelor private de libertate le sunt interzise deţinerea şi

comercializarea de medicamente, precum şi consumul de medicamente fără prescripţie medicală.

(2) Medicul unităţii poate controla dacă sunt respectate recomandările medicale de evitare a unor produse alimentare sau ţigări şi eventual să interzică consumul alimentelor incompatibile cu tratamentul prescris.

(3) Medicul poate fi exonerat de orice fel de culpă medicală dacă pacientul nu respectă întocmai recomandările medicale.

(4) Medicul unităţii poate restricţiona primirea ori achiziţionarea din fonduri proprii ale deţinuţilor de medicamente fără recomandare medicală bazată pe suport clinic.

Art. 138În situaţia în care persoanele private de libertate, se află în imposibilitatea

prezentării sau transferului la organele de urmărire penală ori la instanţele de judecată din motive medicale, medicul întocmeşte o adresă semnată de directorul unităţii către aceştia, justificând medical neprezentarea.

Art. 139(1) Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.(2) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă prevederile Ordinului

ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice nr. 429/C/125/2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 21 februarie 2012.

MINISTRUL JUSTIȚIEI MINISTRUL SĂNĂTĂȚII FLORIN-DOREL BODOG TUDOREL TOADER


Pagina 38 din 36

COD: FS-01-05-ver.4

· Web view(5)Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului...

Documents

Transcript of · Web view(5)Asistenţa medicală şi urmărirea dezvoltării fizice şi psihomotorii a copilului...