w

.-'rfrr.-

Rodica Bogdan

LIMBA SILITERATUNN

ROMAruATeste pentru BACALAU REAT

insofite de rezolvdri complete

Edilia a 2-arevizuit5;i adaugitd

CUPRINS

8.Re1afiilespa!ialeEitemporale'..............9. Figurile de stil ...............1110. Valorile stilistice ale timpurilor verbale :........ 15

11. Stilul12. Comunicarea ........

13. Elementele de oralitate .................2I14. Curente literare. Perioade din evolulia literaturii rom0ne ..................2215. Concepte operafionale .............................. ......27

Mounr,n PRoPUSE .............29

Sucnsrn DE REZoLVARE ..................147

Subiectul al IIIleaIon Creangd- Povestea lui Harap-Alb ........... .................... 148

a. Tem[ si viziune.. ... 148

b. Caracterizare.......... ................. 154

c. Relalia dintre personaje .......... 159

Mihai Eminescu * Floare albastrd ................... 164

Ioan Slavici - Moara cu noroc.... .... 168

a. Caractenzare.......... ................. 168

b. Relalia dintre personaje..Ion Luca Caragiale - O scrisoare pierdutd (caracterizare).... . ........ ...179George Bacovia - Plumb.....:................. ............ 184

Tudor Arghezi - Tbstament................. ............... 189

Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii .... 193

!

d larg, ptecizarea curentului literar c[ruiacfrderea textului analizat intr-o specie lite-lm (tema semnificaJiile titlului, elemente

elementele de expresivitate ale limbajului.r rcperelor teoretice qi conceptelor opera-

dre a diferitelor teme care pot fi propuse

die date la Examenul de Bacalaureat

Autoarea

;IE RUOLVATE PENTRU BACALAUREATASPECTE TEORETICE T 7

ASPECTE TEORETICE

1. Perspectiva narativd

Perspectiva narativi este relafia ce se. stabileqte intre cel care povesteqte qiuniversul ficlional propus de textul narativ.

Clasificare:a. Punctul de vedere omniscient (viziunea ,rdin spateo') este cel in care na-

ratorul Etie totul despre personajele sale. Astfel. naratorul este asemenea unui de-miurg al lumii create, iar focalizarea este zero.

b. Punctul de vedere intern (viziunea ,,impreuni cu") definegte proza mo-dern[ in care naratorul este personaj (totul este prezentat din perspectiva sa), iarfocalizar ea este interni

c. Punctul de vedere exterior (viziunea ,rdin afari'o) se regdsepte in prozamodern[, unde naratorul este doar un martor la desfbqurarea ?nt6mpl[rilor.

2. Naratorul

Naratorul este o proieclie ficlionald a autorului, vocea care istorisegte anu-mite intdmpldri.

Tipuri de narator:a) dupi raportul narator-diegezi (evenimente) :

- narator extradiegeti c (nareazd faptele la persoana a III-a, sirudndu-se in afa-ra acfiunii);

- narator-martor (asistd la desftEurarea evenimentelor fbrd a le influenlacursul);

- narator intradiegetic (naratorul este gi personaj implicat in ac{iune).

b) dupl raportul narator-informa,tie definuti :

- narator omniscient (qtie totul despre personajele sale qi atenfioneazd lecto-rul asupra unor evenimente prin intervenlii directe, anticipdnd uneori semnifica-

!iile acestora);

- narator uniscient (narator colportor, cu informafii dintr-o singuri surs[, pecare le difuzeazl, dintr-un mediu in altul).

c) dupi raportul narator-discurs narativ:- narator heterodiegetic (naratorul nu este personaj, iar relatarea faptelor se

face la persoana a III-a);- narator homodiegetic (naratorul este martor la desftgurarea intdmpldrii, po-

vestind la persoana I);

- narator autodiegetic (naratorul este un personaj care povesteste la persoanaI despre propriile intAmpl6ri).

3. Planuri narative

in construcliile narative mai ample, precum romanul, pot exista mai multeplanuri narative care evolueazd independent, prin altemantd, sau interfereazdinanumite situafii. Planurile narative se pot multiplica, pe m6surd ce naratorulintroduce in scend personaje noi. Astfel, aceste planuri permit prezentarea unormedii sociale diverse, care adesea se intretaie, complicdnd lesdtura epici care de-

vine astfel o compozilie ampld, riguroasa.

4. Construcfia subiectului

Subiectul denumeqte succesiunea intdmplirilor. Este organizat pe momente-

le subiectului (expozifiune, intrigS, desfbEurarea ac,tiunii, punctul culminant, dez-

noddmdnt). Aceasti dispunere a momentelor subiectului apare in operele clasice.

Ordinea lor poate fi incllcatd sau unul dintre momente poate include un altul,cu scopul de a crea o stare de suspans sau o concentrare a narafiunii.

5. lncipitul

Incipitul este secvenfa introductiv[ a unui text narativ sau dramatic cu o anu-miti relevanli pentru structurd, deoarece presupune un anumit tip de organizare

8 T LIMBA SI LITERATURA ROMANA o TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

afie definuti:;pre personajele sale,gi atenfioneazl lecto-;enfii directe, anticipdnd uneori semnifica-

tor. cu informafii dintr-o singurd surs6, peull.. nretiv:nu este personaj, iar relatarea faptelor se

:s{e martor la desfbqurarea int6mplSrii, po-

ile un personaj care povesteqte la persoana

rri narative

i. trcLurn romanul, pot exista mai multee:*j,enr Frin alternanla, sau inteffereaz\,in

=e 1l'-lt multiplica. pe m6surd ce naratorul

=-- .a;+te planuri permit prezentarea unor

r:'e',ald. complicAnd lesdtura epicd care de-

ld.:\:-

Sa subiectului

-L::::l5nlor. Este organizat pe momente-

s:)*..::rea a'-!iunii. punctul culminant, dez-

::e-,:': subiecrului apare in operele clasice.

::- ;li:re momente poate include un altul,:i.,1 rr Jf}DJ€ntrale a naratiunii.

tcipitul

i a unui tert narativ sau dramatic cu o anu-

nr-e presupune un anumit tip de organizare

'TE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

a acestuia. Nu se suprapune neap[rat cu expoziliunea. in unele texte cuprinde re-perele spafiotemporale, surprinzdnd o relalie de echilibru, dar in unele structuriepice din care se omite expoziliunea se poate rcalizadebutul prin intrig6, pentrua miri suspansul.

Rolul incipitului:

- suspendarea duratei reale cdreia ii aparline lectorul qi captarea lui in ficliune;

- introduce reperele lumii ficfionale (timp, spafiu, personaj);

- poate reprezenta o cheie de lecturr (de exemplu, in romanul ,,Moromefii"de Marin Preda);

- se construiegte cu ajutorul descrierii;

- este un prolog - are efect de anticipare a acfiunii (ca in nuvela ,,Moara cunoroc" de Ioan Slavici).

5. Finalul

Finalul este secvenla ultimd a unui text narativ, care are o anumitl semnifi-cafie, in funclie de scopul vizat de autor, ilustrAnd astfel viziunea acestuia des-pre lume. Poate aduce rezolvarea conflictului qi reglsirea unei stdri de echilibru,sau, in situalia finalului deschis, poate incita lectorul s6 iqi imaginezeundezro-dimdnt in funcfie de receptarea textului, sau si trezeascd in mintea sa o serie deipoteze legate de semnificaliile evenimentelor narate.

Tipuri de final:

-inchis (aduce explicaliile aEteptate de lector);

- deschis (istorisirea se termin[ brusc, fafi, a aduce o clarificare definitivdasupra destinului protagonistului; final este incert, ambiguu, lisAnd lectoruluiposibilitatea de a imagina un deznodrmdnt; are valoare provocatoare, cu multi-ple posibilitlfi de sugestie).

Unele texte literare se evidenliazd,printr-o simetrie intre incipit qi final, caredd impresia de construcfie epic[ riguroasi, perfect echilibratd. De exemplu bas-mul care, prin formulele specifice folosite pentru introducerea qi respectiv scoa-terea lectorului din universul ficfional, tinde spre o realizare a unui echilibru intreuniversul fabulos qi lumea real[.

in alte texte epice scopurile vizate de autor in cazul simetriilor se referd lamesajul implicit..Astfel, in nuvela ,,Moara cu noroc" de Ioan Slavici, incipitul

ASPECTE TEORETICE T 9

anunfd tema qi qezulmoral exprimat de un personaj ce repre;zintdvocea auctori-ald, moralizatoare, iar finalul consolideazl mesajul.

in alte contexte, relafia inciilit-final poate fi mai subtilfl surprinzdnd ideea tre-cerii timpului qi a inconstanfei celor omene$ti, ca in romanul ,,F.nigma otiliei"de G. C[linescu. in momentul revenirii personajului Felix Sima pe strada Antim,dupd o disculie in tren cu Leonida Pascalopol, se evoc[ amintirea iubirii pentruOtilia Merculescu, tdndrul rememordnd replica rostit[ de bdtrAnul Giurgiuveanucu ani in urm6.

7. Conflictul

conflictul desemneazd un dezacord, o opozifie intre doud personaje genera-td de atitudini sau sentimente contrare. Este motorul acliunii intr-un text epic saudramatic pentru ci joacd un rol important in construirea subiectului, incitl con-hoversa ideaticd sau afectivi dintre personaje.

Conflictul iqi glseqte punctul de plecare in intrigi gi iEi afld rezolvarea in dez-noddmdnt.

Tipuri de conflict:

- psihologic;

- etic;

- simbolic.

Clasificarea conflictelor:

- conflict manifest (evident) - exterior;

- interior;

- conflict latent (reprezentat de o tensiune interioar[ sau exterioard nemani-festat6, dar esenfial[ in desfrEurarea acfiunii).

8. Relaliile spaliale;i temporale

Acliunea dintr-un text narativ sau epic este plasat[ intr-un timp gi spaliu (con-ven{ii ale verosimilului evenimentelor prezentate). Narafiunea situeaz[ faptelein timp, iar descrierea le situeazl in spafiu.

1O } TIMBA 5I LITERATURA ROMANA O TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

de un personaj ce reprezint[ vocea auctori-leazd mesajul.

I poate fi mai subtil6, surprinz6nd ideea tre-omenesti, ca in romanul ,,Enigma Otiliei,'ii personajului Felix Sima pe stradaAntim,scalopol, se evocl amintirea iubirii pentruad replica rostit[ de bltrdnul Giurgiuveanu

rnflictul

rd- o opozifie intre doui personaje genera-'. Este motorul acfiunii intr-un text epic saunant in construirea subiectului, inciti con-:rsonaje.,ecsre in intrige gi iEi afld rezolvareain dez-

f}](:

lmrume interioara sau exterioarl nemani-

tiale;i temporale

yo+ es{e pia.ati intr-un timp qi spafiu (con-r prezenmret. \arafiunea situeazl faptele

Fedu.

Funcfiile spafiului:

- decor al acfiunii;

- imagine simbolic[;

- favorizeazd desfrqurarea faptelor (personajele se intAlnesc, se despart, suntprezentate intr-un context care le influenfeazi evolufia);

- este fragmentard sau panoramic[.

Timpul narativ:

- timpul deruldrii faptelor (trdit de personaje);

- timpul discursului narativ (al povestirii fbcute de narator);

- rekospecfia (intoarcerea la evenimente petrecute);

- pauza descriptivd - suspendd naratiunea, crednd un moment de suspans.

9. Figurile de stil

$ Compara{ia consti in aldturarea a doi sau mai mulli termeni pebazaunei ana-logii.

,,$i e liniqte pe dealuri/ ca intr-o mdndstire arsd." (George cosbuc, in miezulverii).

,,Trecut-au anii ca nori lungi pe qesuri." (Mihai Eminescu, Trecut-au anii)

$ Metafora este figura de stil prin care se suprapun doud realitdli, prin interme-diul unei comparalii subinlelese. Procesul de elaborare a metaforei constb inrealtza-rea analogiei dintr-o perspectivd ineditd.

,,$i anin6-n haina noplii/ Boabe mari de piatrd scumpd." (Mihai Eminescu, crd-iasa din poveSti)

,,Pdrea cd printre nouri s-a fost deschis o poartd,lPrin care trece alb6 regina noptiimoart5." (Mihai Eminescu, Melancolie)

Clasificarea metaforei:Din perspectiva criticului literar Tudor Vianu, se poate vorbi despre metoford ex-

plicitd - in praesentia qi metaford implicitd - in absentie (alcdtuitfl dintr-un singurcuv6nt cu valoare de sugestie).

a. Metafori in praesentia: ,,cand noaptea-i o regind lunatecd si brund." (MihaiEminescu, in vremuri demult trecute)

STE REZOLVATE PENTRU BACALAUREATASPECTE TEORETICE I 1I

b. Metaforl in absentia: ,,Sus, peste plai,/ Tdcutul crail Al nootii reci/ Umbrindpoteci,/ Se-nal{d-n zdri..." ($t. O. Iosif, Doina)

. in crealia liricd a poetului Lucian Blaga se distinge metafora plasticizanti -,,Peulili, sublire qi-nalta/ ploaia umbld pe cataligi." (Ora; vechi) - de cea revelatorie -..Cenusa inserilor arsi in ceruri/ ne cade lulsuind oe umeri si ne case." (Anno dominil

$ Metonimia este o figurd de stil care constd in numirea unui obiect prin in-termediul altuia, in substituirea cauzei prin efect, a efectului prin cauzd, a ope-rei cu numele autorului, a unui produs cu originea lui, a concretului cu abstractul

etc., pe baza unei relalii logice.

,,Luna, intrAnd pe fereastrd, aldturi se culcd pe paie." (Lucian Blaga, Mdnzul)

$ Sinecdoca este o figurd de stil care constd in ldrgirea sau restrAngerea sen-

sului unui cuvAnt prin exprimarea intregului prin parte (Ei invers), a particularu-lui in locul generalului, a materiei din care este fbcut un lucru in locul lucruluiinsusi etc.

,,Bolliac cAnta iobagul q-a lui lanfuri de aramd." (Mihai Eminescu, Epigonii)

$ Epitetul este figura de stil constAnd in determinantul calificativ al unui sub-

stantiv (sau in cel modal al unui verb).

,,MAini tomnatice intinde noaptea mea spre tine." (Lucian Blaga, infrigurare)

$ Personificarea este figura de stil constAnd in atribuirea de trdsdturi umane

unui obiect, element din naturd etc.

,,eqdrule, cu rduri line,/ Vreme trece, vreme vine." (Mihai Eminescu, Revedere)

$ Oximoronul este figura de stil constAnd in aldturarea a doi termeni care inlimbajul comun se exclud, avAnd sensuri opuse, obfinAndu-se astfel o imagineneaqteptatd.

,,Suferin!6, tu, dureros de dulce." (Mihai Eminescu, Odd, in metru anlic)

$ Superlativul stilistic este figura de stil prin care construclia obiqnuitd de

superlativ absolut e inlocuitd cu o expresie ineditd (frecvent, printr-o perifrazd,

metaforicd).

,,era frumoasd de nespus" ($t. O. Iosif, Bunica)

T2 I LIMBA SI LITERATURA ROMANA. TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

te plai/i Ticutul crailAl nopfii reci/ UmbrindDoina)

ilaga se distinge metafora plasticizanti -,,pe

fulguind pe umeri qi pe case." (Anno domini)

care constA in numirea unui obiect prin in-li prin efect, a efectului prin cauz6", a ope-; cu originea lui, a concretului cu abstractul

i se culci pe paie." (Lucian Blaga, Mdnzuf

arc consti in ldrgirea sau restrangerea sen-r€ului prin parte (gi invers), a particularu-n czre este {hcut un lucru in locul luirului

ni ,le arama." (Mihai Eminescu, Epigonii)

ind in determinantul calificativ al unui sub-t-

mea spre tine." fiucian Blaga, infrigurare)

I cons^ind in atribuirea de trdsdturi umane

a \Terne rine-- (Mihai Eminescu, Revedere)

mirnnd in aldturarea a doi termeni care inrsri opuse- obgindndu-se astfel o imagine

\tihai Eminescu Odd, tn metru antic)

r de sdl prin care construcfia obiqnuitl depresie in€ditii (frecvent, printr-o perifrazd,

frL Bwtical

$ Paradoxul este figura de stil care evidenfiazd, o idee aparent absurdd, darcare se incarcl de o semnificalie logic[ in context.

,,Eminescu n-a existat". (Marin sorescu, Trebuiau sd poarte un nume)

$ Eufemismul este figurd de stil prin care se atenueaza o expresie dur[, sub-stituiti cu una mai pulin directd.

Hanu Anculei)

. $ Antifraza este figura de stil cu caracter ironic, constdnd in utilizarea unuitermen cu un sens opus celui denotativ.

,,Ba sdvezi... posteritatea este incd Di mai dreapti,/ Neputand s[ te ajungd, crezic-or vrea s[ te admire?/ Ei vor aplauda desigur biografia sublire/ care s-o-ncercas-arate cd n-ai fost vrun lucru mare,/ c-ai fost om cum sunt Ei ddnEii...,, (MihaiEminescu, Scrisoarea I)

$ Repetifia este figura de stil care constd in repetarea unor cuvinte sau sune-te, cu scop expresiv. Repetilia la inceput de vers a fost numit6 anafori, iar cea lasffirqit de vers poartd numele de epifori.

,, Doind. doin[, cdntic dulce." (Doind populard),,Spre albele zidvri, aleargd - aleargd." (Alexandru Macedonski, Noaptea de

decemvrie)

$ Paralelismul sintactic este figura de construclie constdnd in repetarea uneischeme morfosintactice, aunui enunf pentru sublinierea unui idei poetice.

,'$i-dag6 ramuri bat in gearn [...] $i daca stele bat in geam [...] $i dac[ noriidegi se duc." (Mihai Eminescu, $i dacd...)

$ chiasmul este un tip de repetifie cu structura AB/BA, in care se reia con-strucfia sintacticd in ordine invers6.

,,ca visul unei umbre qi umbra unui vis." (Mihai Eminescu, Despdrlire)

$ Anadiploza este o repetilie care constd in reiterarea unui termen la inceputqi la sfhrqit-de vers.

,,Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.,, (Mihai Eminescu, Mama)

5;G REZOLVATE PENTRU BACALAURFAT ASPECTE TEORETICE O 13

$ Epanadiploza constl in repetarea unui cuvAnt, a unei structuri la sfrrgitul

unui vers ;i la inceputul versului urmdtor.

,,Si tot nu se-aratd cetatea din vise.//ee@Ea-din-ylse departe e incd..." (Ale-

xandru Macedonski, Noaptea de decembrie)

$ Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagereazd intentionat, mdrind

sau micqordnd, trdsiturile unei fiinle, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru

a-i impresiona pe cititori.

,,Giganticd poart6-o cupold pe frunte" (George CoEbuc, PaSa Hassan)

$ Dislocarea sintacticl (hiperbatul) este figura de construc,tie care consti in

modificarea afectivi a topicii obignuite in propozilie sau in fraz6, generdnd ambigu-

izarea, Ei, implicit, sporirea expresivitd,tii textului.

,,Lacul codrilor albastru." (Mihai Eminescu, Lacul)

$ Anacolutul, fali de greqeala de exprimare, este un procedeu livr€sc prin care se

intrerupe continuitatea sintacticd in propozifie sau in fra25.

,,Turma visurilor mele gu le pasc ca oi de aur." (Mihai Eminescu, Memento mori)

$ Aliterafia este o figurd de sunet constdnd in repetarea intenlionatd a unui sunet

sau a unui grup de sunete, de obicei din rdddcina cuvintelor, cu efect eufonie, imita-

tiv gi expresiv.

,,$i zalele-i guruie crunte." (George Coqbuc, PaSa Hassan)

$ Antonoma za este figura de stil prin care se inlocuiegte un nume propriu de per-

soand cu unul comun (tratat ca nume propriu) sau un nume comun cu unul propriu

(tratat canume comun).

,,Bardul de la Mirceqti" este o structur[ folositi pentru a se face trimitere la poe-

tul Vasile Alecsandri

$ Apostrofa este adresarea prin care oratorul iqi intrerupe firu| expunerii, pentru

ca, stdpdnit de un sentiment puternic, sd se adreseze unui interlocutor ffatat ca o purd

conventie.

,,Voi sunteli urmaqii Romei?" (Mihai Eminescu, Scrisoarea a III-a)

G 14 O LIMBA 5I LITERATURA ROMANA ' TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT

'ea unui cuvent, a unei structuri la sfhrqitulitor.

c/egtatga_dt!_yis9 departe e inc[..." (Ale-zmbrie)

ic prin care se exagereazd intenlionat, mirindhuui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru

e* {George Cosbuc, PaSa Hassan)

d) esfie figura de construcfie care constd inin prapozifie sau in fraz6, generdnd ambigu-

lii terorlui.

nimcru, LacuD

Fimarc, este un procedeu liw€sc prin care se

ewitie sau in fra26.

ti de aur-" (Mihai Eminescu, Memento mori)

mfud in repetarea intenlionatd a unui sunet

r ridicina cuvintelor, cu efect eufonic, imita-

n cfie se inlocuieste un nume propriu de per-

rryiu) sau rm nume comun cu unul propriu

rri folcitn pentru a se face trimitere la poe-

: il:iltrul isi intrerupe firul expunerii. pentrur se adreseze unui interlocutor tratat ca o purd

i Eminescu" Scrkoarea a III-a)

$ Grada{ia este figura de stil care constd in trecerea treptatd, cresc6ndd sau des-crescAndd, de la o idee la alta qi prin care se urmdreqte scoaterea in evidenf6 a ideiisau nuantarea exprimdrii.

Gradatia ascendentd este denumitd climax - ,,o sete era de pacate. de doruri.de-avdnturi. de patimi/ o sete de lume, de soa.re" (Lucian Blaga, Lumina)- iar ceadescendentd se numegte anticlimax - ,,.,. gi-a mea cantare/ S-a indsprit. s-a ad6ncit.s-a stins." (Mihai Eminescu, Aveam o muzd)

$ rnversiunea reprezinta schimbarea topicii obiqnuite a cuvintelor pentru a fiscos in evidenli un cuvdnt sau un grup de cuvinte dintr-un context.

,,Priveam fbrd de fintd-n sus/ tntr-o sdlbaticd splendoare." (George coqbuc, vara)

$ Litota este figura stilisticd ce constd in diminuarea exageratd u Ci*enri*ilo,unui obiect, fenomen cu scop expresiv.

,,o lume niicd de se misurd cu cotul." (Mihai Eminescu, scrisoarea r)

10. Valorile stilistice ale timpurilor verbale

A. Modul Indicativ imprimd un caracter obiectiv acfiunilor prezentate. Camod al enunfirii, exprimd fapte considerate reale sau stdri apreciate ca sigure.

a. Prezentul. narativ

- timpul nar[rii qi timpul evenimentelor narate se suprapun. in replicile perso-najelor, prezentul are rolul de a dinamiza ac[ivnea, iar cititorul are sentimentulparticiplrii directe la evenimentele prezentate, ldsdnd impresia c6 relatarea sur-prinde desfrgurarea lor;

- are un efect de actualizare si sugereazi dramatismul situaliei;

- poate proiecta un eveniment ink-o perioad[ nedeterminati;. istoric

- prin anularea raportului dintre prezent qi timpurile trecutului, presupune ac-tvalizarea unor evenimente anterioare in prezentul relatirii lor;

. gnomic

- conferd enunfurilor o valoare de adevdr general valabil;

:STE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT ASPECTE TEORETICE . I5

. etern

- este timpul narafiunii, timpul enunflrii gi timpul receptirii pe care le inscrieintr-o continuitate temporald. Valoarea expresiv[ vizeazd inscrierea ului eveni-rment particular intr-un tipar mitic.

,

. anticipativ ,

-presupune o orientare a perspectivei intr-un plan imaginar, al visdrii. in textelliterare, acesta genereazdo proiecfie in imaginar.

II. iterativ i

- rcliefeazd caracterul repetabil al unor acfiuni. Valoarea stilisticd constl inlprezentarea existenlei drept succesiune de situalii sau acliuni repetabile.

. descriptiv

- actualizeazd, o realitate trecutd, situdnd-o intr-o duratd nedetenninatI;. oniric

- in narafiunile care evoci fapte din trecutul istoric sau din trecutul unui per-'sonaj se poate folosi prezentul in locul imperfectului, pentru ca naraliunea sd1

prind[ niai multb viafd, sd fie mai dinamici, mai impresionanti qi pentru a-l faceastfel pe cititor s[ vadd qi sd trdiascl faptele ca qi cum ar asista la desftqurarea lor.

b.Imperfectul. narativ/evocativ

- proiecteazd un eveniment intr-o perioadd nedeterminat[;

- valoarea expresivd este reprezentatd de situarea intr-o duratd indeterminatd,specificd timpului baladesc, mitic; l

. descriptiv

- surprinde o realitate trecuti qi confer[ descrierii un baracter dinamic;. iterativ

- expriml caracterul repetitiv al situaliilor, evenimentelor, acfiunilor;. oniric

- plaseazd lumea naratdintr-un plan imaginar care devine o proiec{ie a visu-1

lui, evidenliind caracterul ireal al succesiunii de evenimente; l

. anticipativ

- are rolul de a contura premisele evenimentelor semnificative, imagin6nd ex-perienle relevante.

16 O LIMBA SI LITERATURA ROMANA . TESTE REZOLVATE PENTRU BACALAUREAT