UniversitateadeStiineAgronomiceiMedicinVeterinarBucuretiFacultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Prov.Univ.Creu Romeo

Resurse Agroturistice

Vorone de Transilvania

grupa 8315Stnescu Clin-Alexandru

Vorone,Gura Humorului,judeul Suceava

SatulVoroneeste asezat la 36 km de Suceava si la numai 4 km de centrul orasului Gura Humorului. Prin 1951, autoritatile comuniste au desfiintat comuna si au trecut-o in componenta orasului Gura Humorului, primind statutul de cartier.Localitatea este cunoscuta in intreaga lume pentru o culoare deosebita, albastrul de Voronet, aflata pe partea sudica a celebrei manastiri, construita pe vremea lui Stefan cel Mare, in 1488.Ctre evul mediu existau aici aezri stabile (Baia 1335, iret 1340, Rdui 1350) iar n jurul anilor 1360 a luat fiin statul romn independent Moldova sub conducerea voievodului Bogdan. Erau vremuri tulburi mcinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul ncercnd s se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale ttarilor de la rsrit i de curnd ale imperiului otoman de la miazzi..

Printre msurile luate de primii voievozi romani, firesc s-au nscris ridicarea de fortificaii iret, Suceava i de lcauri ortodoxe iret, Rdui, Baia, Botoani, Suceava. i din acest punct de vedere, strlucitoare s-a dovedit, epoca domnilor tefan cel Mare - Petru Rare - Alexandru Lapusneanu, urmai de Movileti 1466-1600 au mbogit Bucovina cu mnstiri fortificate i biserici care-i fac azi faima, pstrndu-se nesperat n condiii excelente.

Construcii ale secolului XV i altele din veacul al XVI - lea au primit un impresionat vestmnt de fresc exterioar la iniiativa domnitorului Petru Rare, a mitropolitului Grigore Roca, a boierilor Arbore i Movilestilor, fresca parietal de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influena local, rafinamentul cromatic, amsaamblu de pictur i arhitectura de o valoare artistic exceptionla. Puternice nuclee de cultur i creaie artistic de la nceputul existenei lor, lcaurile Bucovinei i continu menirea prin grija restauratorilor i a obtilor clugreti ce le gospodresc. Este i motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovia (1537), Arbore (1541), Vorone (1547), Sucevia (1596), arhitectur i pictura manstirilor Putna, Dragomirna, Raca, Slatina, ale bisericilor Ptrui, Bileti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de art medieval, frumuseea peisajului i a creaiei artistice populare (arhitectur, port, datini), au concurat la decernarea distinciei Mrul de Aur (Pomme d'Or) Bucovinei de ctre Federaia Internaional Juritilor i Scriitorilor de Turism (FIJET), au determinat nscrierea tezaurului bucovinean n catalogul UNESCO 'Mari monumente ale lumii'.

Cele mai repezentative monumente ale Moldovei medievale sunt concentrate n Bucovina. Aceste monumente n ansamblul lor constituie un"cod", un limbaj specific, un limbaj de imagini. Caracterul acestui limbaj este, ca i cel al ntregii culturi medievale, religios, iar temeiul lui l constituie tradiia cretin. Astfel s-a stabilit elementele mari ale ordonanei iconografice, mai ales ale picturii exterioare, au un neles precis. n acest sens se pot aminti marile compoziii ale Judecii de Apoi, care, n afar elementelor inspirate direct din Apocalips, cu toat scenografia nvierii morilor i a ngerilor care cheam toat lumea la judecat, exprima pe de o parte concepia popular despre dreptate i justiie. Alt tem preferat este aceea a Acatistului Maicii Domnului, rugciunea de lupt, compus de patriarhul Sergiu al Constantinopolului la 626, cnd Constantinopolul asediat de Sasanizi, a fost salvat printr-o minune a Maicii Domnului.

n prezent, este un cartier al orauluiGura Humoruluidin judeul Suceava. Conform recensmntului efectuat n 1930, populaia satului Vorone se ridica la 601 locuitori. Majoritatea locuitorilor erauromni(85,35%), cu o minoritate degermani(12,15%), una depolonezi(1,5%), una derui(0,17%) i una decehi\slovaci(0,83%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erauortodoci(83,36%), dar existau iromano-catolici(16,47%) igreco-catolici(0,17%).

Populaia oraului Gura Humorului se ridic la 13.667 delocuitori, n scdere fa derecensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser 15.656delocuitori.[1]Majoritatea locuitorilor suntromni(90,17%), cu o minoritate deromi(1,6%) i una degermani(0,53%). Pentru 6,72% din populaie, apartenena etnic nu este cunoscut.[2]Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodoci(86,81%), dar exist i minoriti deromano-catolici(2,53%) ipenticostali(2,02%). Pentru 7,42% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

Oraul Gura Humorului i trage numele de la aezarea sa la gura de vrsare arului Humornrul Moldova. n ceea ce privete denumirea rului Humor, una dintre legendele locale vorbete despre trecerea ttarilor pe aceste meleaguri la o dat nedeterminat (posibil n anul 1241), cnd ploile abundente umflaser apele prului fcnd imposibil trecerea sa. Ttarii au numit aceast apHomor, ceea ce n limba turanic vorbit de ei nseamnrepede. Evoluia n timp a denumirii a dus la transformareaHomor-ului nHumor. Cu toate acestea, chiar i n prezent, unele persoane vrstnice pronunHomorn loc deHumor.

VeciniN:Radauti S:Piatra Neamt NE:Suceava SE:Falticeni V:Campulung MoldovenescClima Este temperat continental. Spaiul geografic al judeului Suceava aparine aproape n egal msur sectorului cu clim continental (partea de est) i celui cu clim continental moderat (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer i pierd treptat din umezeal n timpul traversrii Carpailor Orientali, astfel nct n partea estic a judeului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordic aduce ninsori iarna i ploi reci primvara i toamna. Din est, judeul primete influene climatice continentale cu secet vara, cu cer senin, ger i viscole iarna.Temperaturile minime coboar uneori pn la -38,5 C, iar temperatura cea mai ridicat a fost de 39,8 C (n iulie 2000). Temperaturile cele mai sczute din zona montan se nregistreaz nu pe vrfuri, ci n depresiuni i vi, datorit fenomenului de inversiune climatic. Temperatura medie multianual este de 2 C la munte i 7,5 C n zona de podi.Durata iernii este cu 1-2 luni mai mare la munte, dect n regiunea deluroas. Trecerea de la iarn la primvar se face brusc n partea de est a judeului, fa de partea de vest unde, pe vrfurile nalte i versanii umbrii ai munilor, zpada i ngheul se ntlnesc pn la sfritul lunii mai i chiar nceputul lunii iunie.Precipitaiile variaz de la an la an i sunt cuprinse ntre 800 i 1200 mm, n funcie de zon.

Muntii CalimaniIn partea de sud-vest a judetului Suceava se intind muntii Calimani cu ramificatii spre nord, pana in albia raului Dorna. In ansamblu acestia urca de la sud spre nord pana la altitudini de peste 2100m. Fara a insista asupra genezei acestor munti, trebuie sa aratam ca ei sunt de natura vulcanica, fiind rezultatul unor puternice eruptii, separate prin perioade de liniste, cu o varsta de circa 55 milioane de ani, recomandandu-i ca cei mai tineri munti din tara noastra.Caldarile glaciare tipice, de pe versantul bucovinean sunt pe Rachitis, la o altitudine de 1900m. Acestea erau acoperite cu cca. 1 milion de ani in urma, de ghetari ce se intideau pe distante de pana la 3 km. Relieful Calimanilor se caracterizeza prin terase mari, dispuse in trepte, evidentiind curgerile masive de lava. Manifestarile post-vulcanice sunt reprezentate prin depuneri de sulf nativ, limonit si prin izvoare carbogazoase.Rezervatia a fost inclusa in legea 9/1973 privind protectia mediului inconjurator si cuprinde padurile si jnepenisurile situate la izvorul paraului Neagra arului, inspre varful Rachitis, avand ca limite: la vest saua ce duce spre varful Pietricelul, spre sud creasta Rachitis, spre est arboretul de limita al amestecului molid-zambru, iar spre nord o linie marcata ce atinge soseaua care urca la colonia de minieri Calimani. In afara de peisaj, rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifica prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in Europa. Aici zambrul are trunchiuri bine conformate, cilindrice, drepte. In zona jnepenisului, zambrul prezinta infurcari datorita intemperiilor (vanturi puternice, ploi abundente, trasnete, ninsori masive, geruri, arsite) specifice limitei altitudinale de vegetatie. Interesanta in acest perimetru este si prezenta arinului (Alnus viridis) care fixeaza bine solul precum si prezenta scorusului (Sorbus aucuparia) ce vegeteaza bine chiar pana la cota 1880.Un fapt demn de remarcat este arbustul ocrotit ce apare frecvent in jnepenisuri sau pe soluri de natura vulcanica: smandarul (Rhododendron kotsckyi) care coloreaza in rosu aprins covorul vegetal in luna iulie-august. Alte specii erboase sunt: degetarutul (Soldanella montana varietatea calimanica si varietatea romanica), ciubotica cucului ( Primula minima). In patrimoniul rezervatiei se inscriu si "grotele Luanei", descoperite de geologul Emil Butnaru in 1961, formate in rocile vulcanice, numite vulcanocarst. Astazi ele numai exista, fiind dinamitate.O mentiune deosebita ar trebui facuta cu privire la exploatarea sulfului din masivul Calimani, care, fara a atinge nivelurile scontate, a distrus definitiv ecosistemele montane din zona, arii intregi necesitand lucrari severe de reconstructie ecologica si protectia zonelor ocrotite, de actiuni antropice insuficient fundamentate.

Suprafata rezervatiei este de cca. 384,20 ha.. Tot la acest capitol trebuie amintita si Rezervatia Rachitisul Mare, rezervatie localizata in raza comunei Moldova Sulita si care se intinde pe o suprafata de 116,40 ha. Rezervatia a fost declarata arie protejata prin HCM 1625/1955 si este administrata de Ocolul Silvic Breaza.

Reliefulmasivului Raruofer una dintre cele mai interesante forme geologice din lanul Carpailor Orientali Pietrele Doamnei, precum i cheile de pe Valea Caselor i Izvorul Alb i Petera Liliecilor. Un alt factor de atracie turistic l reprezint Cheile Moara Dracului, un sector de chei foarte nguste (ntre 2-3 metri lime, aproximativ 40 m lungime), situat pe prul Caselor.Munii Giumalu, reprezint principala atracie pentru iubitorii de natur, platourile sale oferind una dintre cele mai grandioase priveliti din Carpaii Orientali. Pdurea secular de la Giumalu, cu speciile masive de conifere, i Cheile Zugreni, spate la poalele de sud ale munilor, constituie principalele atracii ale Munilor Giumalu.Munii Suhardsunt cunoscui mai ales datorit vrfului Ouoru (1.639 m), care strjuie Depresiunea Dornelor. Totui, cel mai nalt vrf se afl n partea de nord-vest a Munilor Suhard i anume Vrful Omu, de 1.932 metri altitudine. Creasta principal a acestor muni reprezint principala atracie, datorit frumuseii peisajelor i a uurinei cu care poate fi parcurs.Munii Bistriei, ce se desfoar pe dreapta rului Bistria, formeaz gruparea cea mai ntins de muni cristalini. Creasta Pietrosu (cu o altitudine de 1.791 m) ofer o privelite fascinant pentru cei ce se ncumet s urce versanii puternic nclinai.Obcinile Bucovineicuprind trei mari subuniti, dispuse paralel pe direcia nord-vest/sud-est, separate de vile superioare ale rurilor Moldova i Moldovia: Obcina Mestecni, Obcina Feredeu i Obcina Mare. Cea mai nalt i mai spectaculoas dintre obcini este Obcina Mestecniului, cu altitudini ce depesc 1.500 m (1.586 m - Vrful Lucina). Urmeaz apoi Obcina Feredeu (cu altitudini de 1.400 m), Obcina Brodinei (cu vrfuri de 1.300 m) i Obcina Mare care este cea mai ntins, dar cu cele mai mici altitudini (sub 1.300 m). Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stnci Pietrele Muierii, creasta principal a Obcinei Mestecni i plaiurile Lucinei, cu Tinovul Gina.ncadrat de munii Bistriei Aurii la nord, Munii Bistriei la sud-est, Munii Climani la sud i Munii Brgului la vest, se aflDepresiunea Dornelor. Unitate geografic distinct, aceasta se ngusteaz spre est, spre cheile Zugrenilor, i se deschide larg spre vest, fiind drenat de rul Bistria.Depresiunea Cmpulung Moldovenescreprezint cea mai mare arie depresionar din lungul rului Moldova. Se remarc prin prezena unui relief de terase cu altitudine relativ de circa 110 m, dezvoltat aproape n exclusivitate pe dreapta rului Moldova.Depresiunile Vama, FrasiniHumorsunt alte arii importante de lrgire a vii Moldova, fiind separate de defilee, dintre care cel mai ngust se afl la Prisaca Dornei.Zona de podieste mai cobort cu 200 m fa de cele mai joase culmi muntoase.Cele mai importante subuniti de relief din aceast regiune sunt: Podiul Sucevei, Depresiunea Rdui, Valea Sucevei, Valea Siretului Subcarpaii i Valea Moldovei.Podiul Suceveiare o nlime medie de 460 m, dar cota maxim ajunge la 528 m n Vf. Teioara din Podiul Dragomirnei. Se ntinde pn la valea Siretului n est i pn la valea Moldovei n sud i sud-vest. Se mparte n cteva subuniti de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare i culoare de vi.Depresiunea Rduieste cuprins ntre rurile Suceava i Sucevia i are altitudinea medie de 360 m. Relieful este acumulativ de pseudo-cmpie, cu forme plane terasate i meandre.Valea Suceveise prezint diferit, fiind mprit n trei sectoare: unul superior, prin Obcine, pn la Straja, unul mijlociu, pn la Miliui i unul inferior, pn la vrsarea n Siret, la Liteni. Are un caracter de culoar datorit dimensiunilor mari ale luncii i teraselor.Valea Siretuluieste cea mai reprezentativ i mai important din Podiul Moldovei. Are 6-8 km lime, prezentndu-se ca un adevrat culoar acumulativ. n zona de confluen cu rul Suceava ia aspectul unei cmpii aluvionare intracolinare, cu o lime de 12 km.Subcarpaiise ntind la sud de valea Moldovei i corespund unui relief de acumulare, cu aspect deluros, dar i cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca i Cacica.Valea Moldoveiapare ca o depresiune ntre Subcarpai i Podiul Sucevei. Datorit luncii largi i joase, pn la Ciumuleti rul curge despletit, dup care ncepe s bat malul stng. Limea cea mai mare a luncii i teraselor este la Baia, unde valea ia aspect depresionar.

RauriRul Moldova izvorte din vrful Lucina alObcinii Feredeu. Izvorul su se afl n apropiere de localitateaMoldova-Sulia, aflat pe teritoriuljudeului Suceava.El curge pe o lungime de 237km n direcia NV-SE i strbate teritoriile a trei judee: Suceava, Iai i Neam. Din lungimea sa, 150km se afl pe teritoriuljudeului Suceava, unde bazinul su hidrografic ocup peste 35% din suprafaa judeului. n acest jude, rul strbate sectoare cu pant mai accentuat (Pojorta, Prisaca) i sectoare unde panta scade la mai puin de 3 m/km.Odat cu ieirea din muni, cursul Moldovei se ramific n depresiunile intramontane, formndgrinduri,praguriiostroave[5]. Pe teritoriuljudeului Iai, Moldova curge pe o lungime de 30km, avnd un debit mediu de 31,1 m/s.Rul primete aflueni i de partea stng i de partea dreapt, printre cei mai importani menionm rurileHumor(laGura Humorului),Suha(laFrasin),Moldovia,Putna,Colacu(laFundu Moldovei) iSrata(laRuceti). De-a lungul curgerii sale, Moldova strbate mai multe localiti, printre care oraeleCmpulung MoldovenesciRoman.Moldova se vars nrul Siretpe teritoriuljudeului Neam, n apropierea orauluiRoman. De la rul Moldova i-a luat numele inutul istoric romnesc i statul medievalMoldova.

Rul Voroneeste un curs de ap, afluent alrului Moldova.

Rezervatii naturaleRezervaia geologic Piatra Pinului cu o suprafa de 1,4 ha reprezint un ecosistem extrem de important din punct de vedere paleontologic cu numeroase resturi de peti fosiliferi care demonstreaz existena unei faune specifice: peti, corali, scoici, etc. Rezervaia pstreaz urme de via din oceanul ce odinioar acoperea zona. Rezervaia, situat pe partea dreapt a rului Moldova este mpdurit, fiind acoperit parial cu pin silvestru, brad, molid, fag, etc.. Ca unicat, poate fi menionat faptul c specia afinul negru se afl aici la cea mai mic altitudine din Bucovina (600 m).Piatra oimului, situat la cteva sute de metri n amonte de Piatra Pinului, este vizitat pentru pitorescul stncilor din pdure. Suprafaa rezervaiei este de cca. 0,50 ha. Rezervaiile Piatra Pinului i Piatra oimului au dobndit regimul de arie natural protejat prin Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naional.Din patrimoniul natural mai fac parte:- Pdurea de Mesteceni de unde se poate admira panorama oraului;- Pietrele Doamnei sau Pietrele Muierilor reprezint un adevrat monument al naturii situat pe latura vestic a rului Humor, pe Obcina care desparte Mnstirea Humorului de oraul Frasin.

Rezervatia Fanetele seculare de la FrumoasaLocalizare: Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.llie .

Descriere si istoric: Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si considerate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termofila". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), iar in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. in partea superioara, cu panta mare, solul este uscat, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati.Specii ocrotite: Din punct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un numar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulterior, alti cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu si V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice multor zone de vegetatie si anume:- circumpolare: rogozul (Carex sp.); - eurasiatice: Senecio integrifolius, toporasul (Viola pumila); - europene: poroinic (Orchis ustulata); - central - europene: laptele cainelui (Euphobia amygdaloides); - continentale: drobul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul (Pulsatilla alba), veronica (Veronica incana); - pontice: barba boerului (Ajuga laxmannii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea); - mediterano-pontice: Lathyrus pannonicus; - mediteraneene: usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca; - balcano-dacice: Centannea banatica.Rezervatia se gaseste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se datoreaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica central-europeana si cea ponto-sarmatica.Ion Nemes a descoperit si aici o noua specie de insecte, Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la aceasta zona.Suprafata rezervatiei este de cca. 9,50 ha.

Rezervatia Fanetele seculare de la CalafindestiLocalizare: Rezervatia se gaseste la 6 km de orasul Siret, spre Suceava, in apropierea drumului national (DN2).Descriere si istoric: Interesul pentru aceasta rezervatie se leaga de un relict glaciar deosebit de rar in flora tarii noastre si anume varza iepurelui (Ligularia glauca).Altitudinea rezervatiei este cuprinsa intre 350-430 m, iar expozitia predominanta este cea estica. Locul unde se afla rezervatia este cunoscut in toponimia locala prin indicatia "la stejari", pe paraiasul Horait. Referinta toponimica atesta prezenta in trecut a unor intinderi de stejari (Quercus robursi Quercus petraea) din care, astazi au ramas putine exemplare, in locul lor instalandu-se fanetele actuale. Analizele au demonstrat caracterul stravechi al stejaretelor care au rezistat glaciatiunii, fapt care explica dainuirea unor populatii de plante erbacee ce au gasit refugiu in potecile rarite de stejari.Specii ocrotite: O particularitate remarcabila a acestor fanete este prezenta unui numar mare de plante caracteristice lizierei padurilor xeroterme (paduri care prefera temperaturile ridicate): coada cocosului (Polygonatum odoratum), Potentilla alba, curpen (Clematis recta), stirigoaia (Veratrum nigrum) si specii nemorale (specii care apar primele primavara): clopotei (Campanula sp.), crinul de munte (Lilium martagon).De asemenea se gasesc si specii rare si ocrotite: laleaua pestrita (Fritillaria meleagris), stanjenelul siberian (Iris sibirica), bulbucul (Trolium europaeus), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), calcea calului (Caltha palustris), etc. Toate aceste elemente floristice asigura o mare diversitate de culori pe toata perioada sezonului de vegetatie.Suprafata rezervatiei este de cca. 17,30 ha.

Rezervatia Fanetele montane de pe plaiul TodirescuLocalizare: Accesul in rezervatie se poate face fie prin poteca de legatura care porneste din satul Slatioara spre cabana Rarau, sau prin drumul Padinei, in partea sudica a codrului de la Slatioara, usor accesibil, fie dinspre cabana Rarau, pe un drum de creasta ce duce la Slatioara.Descriere si istoric: Propusa ca zona de protectie a codrului secular de la Slatioara inca din 1933, Rezervatia fanetele montane de pe plaiul Todirescu cuprinde pajistile montane ce adapostesc o flora montana foarte variata. Fanetele sunt situate la o altitudine cuprinsa intre 1200 m si 1492 m.Plaiul Todirescu, cum sunt denumite fanetele montane ce formeaza cununa superioara a Codrului Secular Slatioara, marcheaza latura de sud-est a masivului Rarau. Creasta reprezinta cumpana apelor intre doua mari bazine hidrografice, al Moldovei (spre nord) si al Bistritei ( spre sud-vest).Specii ocrotite: Dintre speciile rare de plante, amintim: usturoiul siberian (Allium sibiricum), svertia (Svertia perennis), ghintura (Gentiana clussi), amica (Arnica montana), barcoace (Cotoneaster integerrima), margarete (Chrysantheum sp.), vineteaua (Centaurea austriaca), clopoteii (Campanula sp.), omagul (Aconitum sp.), bulbucii ( Trollius europaea). Dintre speciile lemnoase amintim: molidul, fagul, paltinul de munte, scorusul.Fauna este reprezentata de urs, lup, veverita, ras si cerb - specie care se evidentiaza prin perioada de boncanit incepand cu 10 septembrie. Conditiile excelente de habitat fac posibila prezenta cocosului de munte (Tetrao urogallus) in zonele superioare.Dintre lepidoptere, Ion Nemes a descoperit aici doua specii noi pentru tara noastra: Euphitecia linariata si Gnophos intermedia (forma gremmingeri), pe care Ie-a descris literatura de specialitate.Suprafata rezervatiei este de cca. 44,30 ha.

Flora i faunaFlora i fauna confer judeului Suceava o inegalabil frumusee i atractivitate. Ponderea vegetaiei o alctuiesc pdurile, care ocup peste 52% din suprafaa judeului i peste 7% din ntregul potenial silvic al Romniei. n compoziia acestora, 79,4% este reprezentat de rinoase i 20,6% de foioase. Pdurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacn i o mare diversitate de arboriuri. n amestec se gsesc plopul, paltinul, sorbul, mlinul, scoruul i, mai rar, tisa. Dintre arbuti amintim zmeurul, afinul, mceul i meriorul. Exist i civa arbori ocrotii: Stejarul din Cavana (500 ani), Stejarul din Botoana (350 ani), Ulmii din Cmpulung Moldovenesc (500 ani).Munii Bucovinei adpostesc numeroase specii floristice rare: sngele voinicului (Munii Climani), floarea de col (Raru, Climani), smrdarul sau bujorul de munte (Climani, Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, arginica (Raru-Giumalu) etc.Pe teritoriul judeului Suceava exist peste 20 de rezervaii naturale: rezervaii floristice (fneele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeti, fneele montane de pe plaiul Todirescu), forestiere (codrul secular de la Sltioara, pdurile seculare de pe Giumalu, fgetul de la Dragomirna, pdurea de pin ce vegeteaz pe un depozit de turb de la Tinovul Mare, rezervaia de mesteacn pitic de la Lucina), geologice (Piatra ibului, Piatra Pinului i Piatra oimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) i mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Complexul 12 Apostoli). Fauna, bogat i preioas, include numeroase specii cu valoare cinegetic ridicat: ursul i cerbul carpatin, cpriorul, rsul, lupul, vulpea, veveria, pisica slbatic, jderul, hermina, dihorul, cocoul de munte, cocoul de mesteacn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufnie. Rurile de munte adpostesc specii rare de peti: lostria, pstrvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul .a.

Vegetaie i culturi diverse. Judeul Suceava este singurul jude din ar care nu are ogoare sterpe. Din suprafaa total a judeului (130.900 ha), fneele naturale ocup 4.855 ha, cu o producie de 89.817 chint. (prod. medie la ha 18,5 chint.).

Punile ocup 8.406 ha.

Pdurile ocup 22.431 ha.

Livezile de pruni ocup 367 ha.

Ali pomi fructiferi ocup 564 ha.

Caracteristic: n privina producie la hectar a cnepii i a inului (fuior) judeul Suceava este n fruntea judeelor rii.

Creterea animalelor. n judeul S. se gseau n anul 1935:Cai 15.009, boi 29.633, oi 48.865, capre 365, porci 23.822, stupi sistematici 2.384, stupi primitivi 727.

Fondul forestierocup 53% din suprafaa judeului, reprezentnd 7% din ntreg potenialul silvic al Romniei, Suceava ocupnd din acest punct de vedere locul I pe ar.Ponderea vegetaiei o constituie pdurile, n suprafa total de 411.115 ha, ceea ce reprezint aproximativ 48,1 % din suprafaa total a judeului.Astfel, materialul lemnos se constituie ntr-o important resurs natural a judeului.Este cunoscut faptul c, Bucovina export n toat Europa i nu numai, importante cantiti defructe de pdure, ciuperci i plante medicinale,virtuile terapeutice i curative ale acestora fiind cunoscute nc din antichitate.Cele mai cutate produse, care se gsesc din abunden n Bucovina, sunt zmeura, afine, fragi, mure, mcee, ctin, flori de soc, ciuperci (hribi i glbiori) i altele.

Monumente istorice.

a) n oraul SuceavaCetatea Sucevei, azi n ruine, ridicat n sec al XIV-lea de ctre Petru Muat, reconstruit de tefan cel Mare, care a putut rezista aici armatei poloneze a regelui Ioan Albert n 1497. Sultanul Soliman Magnificul, n lupta cu Petru Rare ptrunse n cetate la 1538 i grav n marmor amintirea victoriei sale.n 1673 regele Poloniei Ioan Sobieski fcu din aceast cetate punctul de reazim al dominaiei sale n Nordul Moldovei.Biserica Miruilor cu hramul Sf. Gheorghe, nlat n sec XIV de Petru Muat. A fost restaurat de austrieci ntr-un stil lipsit de art. Alexandru cel Bun stabili aici sediul primului mitropolit al Moldovei, Iosif, ctitorul mnstirilor Neam i Bistria.Biserica Sf. Gheorghe a fost i ea reparat de austrieci cu mai mult pietate ns. I s-a atribuit i ei acelai acoperi de igl pestri i strlucitoare. Biserica a fost nlat de Bogdan III la 1514 i terminat de tefni Vod la 1522.

Biserica Sf. Dumitru, nlat de Petru Rare ntre anii 1534 -1535. Are o clopotni nalt de 40 m i construit n 1561 de Alexandru Lpuneanu.Biserica Sf. Nicolae nlat la 1611 de vistiernicul Nicoar Brescul cu un turn frumos.

Biserica Adormirea Maicii Domnului construit la 1639 de monahul Zaharia.

Bisericua Sf. Ioan Boteztorul, nlat la 1643 de ctre Vasile Lupu, poart i azi bourul moldovenesc.

Biserica nvierea Domnului nlat n 1550 de ctre doamna Elena, soia lui Petru Rare.

Mnstirea armean Zamca nchinat Sf. Auxenie la 1551 de nobilul armean Agapsin Vartan.

Biserica Sf Cruce (armean), construit n 1521 cu interesante inscripii.

Biserica Sf. Simion (armean) construit la 1600.

Mnstirea armean Hagigadar, construit la 1512.

b) n jude:

Mnstirea Vorone

Mnstirea Vorone, supranumit Capela Sixtin a Estului, este un complex monahal medieval construit n satulVorone, astzi cartier al orauluiGura Humorului. Mnstirea se afl la 36 km de municipiulSuceavai la numai 4 km de centrul orauluiGura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroasectitoriiale luitefan cel Mare(1457-1504). Biserica a fost ridicat n anul1488n numai 3 luni i 3 sptmni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme.Mnstirea Vorone a fost inclus peLista monumentelor istorice din judeul Suceavadin anul 2004, avnd codul de clasificareSV-II-a-A-05675.[1]De asemenea, lcaul de cult este inclus n patrimoniul mondialUNESCO.[2]Din punct de vedere geografic, mnstirea este situat la sud de oraul Gura Humorului dinjudeul Suceava, pe valearului Vorone. Legenda originii bisericii unete dou mari personaliti ale destinului naional romnesc: ctitorul mnstirii, tefan cel Mare, i cuviosul printeDaniil Sihastrul, primul stare al mnstirii, unul din cei mai mari sfini pe care i-a odrslit pmntul Moldovei, sihastru i duhovnic vestit. O sfnt candel aprins vegheaz mormntul Sfntului Daniil Sihastrul, de unde obtea mnstirii ia binecuvntarea pentru slujbele de diminea, dup-amiaz i de la miezul nopii.Viaa monahal s-a ntrerupt n anul 1785 dupa anexareaBucovineilaImperiul Habsburgici s-a reluat n anul 1991, de data aceasta cu obte declugriesub stareia Stavroforei Irina Pntescu

Biserica Toi Sfinii din Prhui, nlat la 1522 sub tefni Vod.

Biserica Sf Petru i Pavel din Solca, nlat de tefan Toma II n 1623 n stil gotic.

Biserica Sf. Ilie din satul cu acelai nume, nlat de tefan cel Mare n anul 1483.

Biserica din satul Ptrui, nlat de tefan cel Mare n anul 1487.

Mnstirea Dragomirna. Este unul din cele mai importante monumente religioase din ntreaga Bucovin, nlat la nceputul sec XVII de Mitropolitul Atanase Crimca.

Biserica Tierea Capului Sf. Ioan din Arbore, nlat de hatmanul Luca Arbore n 1500.

Biserica nlarea Domnului din Burdujeni-Trg, nlat de postelnicul Teodor Movil la 1597.

Biserica din Ruseni, nlat de tefan cel Mare la 1502, n amintirea tatlui su, Bogdan, ucis aici de Petru Aron.

DCCPCN Suceava a identificat vestigii arheologice (ziduri ce nu pot fi dect medievale) n dou dintre locurile n care Consiliul Judeean Suceavaconstruiete parcri i amenajri specifice pentru monumente istorice, respectiv laDragomirnaiRdui.Descrcare de sarcina arheologic nu s-a efectuat (dei cele dou plasamente se gsesc amndou n zona de protecie amonumentului), iar excavaiile s-au executat fr asisten de specialitate. Utilajele pe care le adorm infinit (= buldozerele) au distrus n bun msur urme de construcii istorice (ele sunt documentate fr nici un dubiu pe site-ulwww.suceava.djc.ro, prin pana lui A. Buzincu).Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este o institutie singulara in reteaua culturala romaneasca, fiind singurul muzeu care a reusit sa transpuna cu mijloace muzeotehnice obisnuite acel segment de spiritualitate definitorie pentru orice etnie, popor, natiune: traditia populara.Muzeul a fost creat in anul 1958 ca muzeu etnografic reprezentativ pentru zona etnografica Humor. Intrucat in anul 1996 vechiul sediu a fost redobandit de Ministerul Justitiei, muzeul a fost obligat sa se mute intr-un alt spatiu, situat in centrul orasului, in imediata vecinatate a Primariei, cladire ce face parte din zestrea imobiliara a orasului dar in care functionase zeci de ani restaurantul Bucovina.

In aceasta cladire, reparata si reorganizata de catre Primarie, s-a deschis, in luna mai 2000, o galerie de arta contemporana Galeria de Arta Georges Cotos - gratie unei donatii generoase ( 200 de tablouri ) facuta de un om extraordinar : pictorul francez de origine romana Georges Cotos, nascut in anul 1915 in Straja Bucovinei. Elogiat de critica de specialitate, bine cotat pe piaaa de arta europeana si nu numai, Georges Cotos a expus in capitale europene si americane, uimind de fiecare data prin forta expresiei plastice si prin explozia de culoare a lucrarilor sale nonfigurative.Tablourile expuse in cele doua sali situate la parterul cladirii creeaza o atmosfera de exceptie, culorile, tehnica speciala si tematica abordata transpunand vizitatorul in lumea mai putin cunoscuta a semnelor si simbolurilor ancestrale.Numit adesea "pictor al culorilor atomice", Georges Cotos este apreciat de catre Maestru Ion Irimescu ca fiind foarte original si foarte detasat de ceea ce poate fi numit pictura obisnuitaEste un pictor autentic, ce pare sa se fi nascut din frumusetea locurilor din Bucovina, extragandu-si convingerile din impresiile pe care i le-au dat natura si pamantul natal. El deschide drumuri noi si se impune ca o personalitate bine definita in randurile pictorilor consacrati din arta plastica europeana.Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, organizat in cele cinci sali situate la etajul imobilului, a fost deschis publicului in luna noiembrie 2005. La amenajarea spatiului si la reorganizarea tematica au contribuit, pe langa comunitatea locala, Fundatiile Carpatica si Regele Boduin, precum si Fundatia pentru Parteneriat, care au finantat doua proiecte din cadrul programului "Mostenire vie", realizate in parteneriat cu Fundatia Domus din Gura Humorului.Tematica muzeului etnografic a fost gandita ca o calatorie virtuala in universul spiritual al satului bucovinean de la sfarsitul secolului al XIX-lea, sat virtual in care vizitatorul poate parcurge principalele momente ale timpului calendaristic, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina fiind o reprezentare a calendarului popular.Trecerea din lumea artelor plastice, lume mai ales urbana, in lumea rurala, este marcata de un stalp de hotar, reconstituit dupa modelul celor ce au fost inlaturati de tractoarele colectivizarii fortate din anii 50 ai secolului XX. Urcand scarile, vizitatorul poate admira cateva elemente de arhitectura traditionala, acomodandu-se usor cu universul traditiilor bucovinene, ce-si vor destainui, treptat, secretele.

Colecia original de linguri sculptate n lemn, prin numrul ei impresionant (aproape cinci mii de exponate, provenite din Romnia i din alte ri), arat, pe lng utilitatea casnic, cutarea frumosului.Sunt expuse n casa-muzeu diferite tipuri de linguri din lemn: de uz casnic, ciobneti i huneti.Lucrate cu unelte simple, cu dalta i cu tesla ce au dat forme ornamentale de o rar frumusee, inspirate din motivele vegetale i animale ale mediului, lingurile poart i denumiri speciale: mpletita cmpulungean, lingura logodiilor, lingura cstoriilorColecia reprezint o adevrat comoar de art popular, de crestturi miestre, de o rar inventivitate a formelor: linguri obinuite, ns frumos ornamentate, cu coada n crestturi scrijelite artistic i cu gvanuri n diferite forme.Colecia mai cuprinde: linguroaie, verzoburi, jintuitoare, cue, cupuri Unele au coada mpletit n opt, altele n ase ori n patru, iar altele au ornamentaii reprezentnd: cerbi, coarne de cerbi, cocoi, peti, cozi de pete, erpiMuzeul cuprinde i o colecie de tergare (peste 500 exemplare), custuri, ceramic i numismatic.n colecia de lingurisunt ascunse n detalii sute de generaii anonime de Brncui.

Casa Memorial Ciprian Porumbescu StupcaSituat n satul (i comuna) care poart numele celebrului compozitor, dirijor i interpret romn ridicat de pe meleagurile mirifice ale judeului Suceava, complexul se constituie din trei componente: casa memorial,muzeul memoriali cripta familial din cimitirul satului.Aici se reconstituie prin intermediul unor exponate autentice (exemplu: pianul Mrioarei Raiu Porumbescu, sora compozitorului) reprezentnd obiecte care au aparinut familiei, o atmosfera de epoc, preponderent rustic, proprie mediului n care a trit i a creat n acest sat ntemeietorul muzicii romneti moderne, Ciprian Porumbescu (1853-1883), sugerndu-se relaiile acestuia cu universul satului, gama de impresii ce i-au pus amprenta specific asupra personalitii i creaiei porumbesciene.Casa Memorial Ciprian Porumbescu, inaugurat n 1953, este adapostit ntr-o anex original (singura care s-a pstrat) a fostei case parohiale de la Stupca (Ciprian Porumbescu), locuit de familia preotului, scriitorului i militantului romn din Bucovina, Iraclie Porumbescu, ntre anii 1865-1883.

Pensiuni Pensiunea Passiflora ****Pensiunea Passiflora are o capacitate de 14 camere duble, cu posibilitatea de a introduce cate unul - doua paturi suplimentare in cateva dintre ele. Fiecare camera are baie proprie, complet dotata si echipata (dus cu hidromasaj, 1 cada cu jacuzzi, uscator de par, prosoape, sapun, sampon), in fiecare camera exista minibar, telefon cu acces international, televizor cu cablu, acces internet, (dvd si filme-optional), balcon.Pensiunea Loredana ***

Situata in inima Bucovinei, in imediata apropiere a renumitelor manastiri Voronet, Humor, Moldovita, Sucevita, Putna, pe cursul raului Humor, la poalele muntilor, Pensiunea Loredana va ofera confortul si calitatea serviciilor de cazare intr-un cadru natural, plin de savoare si liniste. Pentru un sejur complet sau o vacanta de neuitat in Bucovina impreuna cu familia, prietenii sau colegii, Pensiunea Loredana va asteapta cu o oferta extrem de atragatoare.CasaBunicilor****Casa Bunibiloreste un complex turistic din 3 case traditionale bucovinene, case de muzeu din anii 1890-1900,pe care le-am stramutat piesa cu piesa, le-am reasamblat si le-am restaurat impreuna cu o parte din mobilierul propriu, pentru a pastra farmecul caselor batranesti de odinioara, mandrindu-ne ca am fost primii in zona Bucovinei care au facut acest lucru.

Pensiunea Paradis ***

Pensiunea Boculet ***

Turismul rural

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concentrat n jurul zonelor Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si n general n localitatile nvecinate manastirilor.Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti: dintre cei mai importanti factori am putea aminti:Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura religioase. La acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa minerala.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.Datorita unui exces de spatiu n gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii turistilor n gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate si mobilate n stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare deosebita.Demn de retinut este faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici.O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica n ntregime produsele realizate n gospodarie.Ceea ce este, nsa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muti turisti se rentorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se rentlni cu aceste produse. Au devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de plante medicinale.Un alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si obiceiurile locale.Totusi, pentru turismul rural se manifesta nca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind determinata de lipsa mijloacelor financiare (n rndul turistilor romni) si de insuficienta promovare (n rndul turistilor straini).Din ce n ce mai muli turiti autohtoni i strini vin s se cazeze n casele localnicilor, atrai de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de via, precum i de activitile sportive din natur.Oferta de agrement n turismul rural este reprezentat de echitaie , drumeii pedestre, cicloturism, pescuit i vntoare, vizite la stne, degustarea unor produse specifice buctriei rneti.O serie de localitti precum: Sucevia ,Vama, Moldovia , Putna, Ciocanesti, Mnstirea Humorului ,Sadova, Lucina, Cacica, Neagraarului, Poianaarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cirlibaba, Poiana Stampei, Saru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rca, Marginea, Argel, etc. sunt deja consacratenpracticarea acestui tip de turism.

Analiza SWOTPuncte tari:- varietatea i bogia resurselor turistice existente - existena unor obiective turistice de mare atractivitate integrate n patrimoniul universal - tradiia ndelungat n desfurarea activitilor turistice n teritoriu - existena unor segmente stabile ale cererii turistice n Culoar care revin an de an n destinaiile turistice preferate - numrul suficient i varietatea structurilor turistice de primire, n condiiile cererii actuale

Puncte slabe:- slaba valorificare a resurselor naturale i antropice, demografice i economice prin turism - degradarea sau epuizarea unor resurse importante pentru activitatea turistic n regiune (ex.: unele izvoare minerale, nivelul de ntreinere a unor obiective turistice) - o cerere turistic cu un grad mare de sezonalitate - insuficiena amenajrilor turistice de agrement - promovarea insuficient la niv

Oportunitati:- politicile la nivel regional i local care consider turismul un domeniu economic important - posibilitile de finanare din domeniul turismului ncurajate de fondurile structurale - orientrile o cerere turistic interesat de oferta turistic a Culoarului n condiiile orientrilor generale privind motivaiile cltoriilor - existena unor mijloace ieftine i facile de promovare (ex: Internet)Riscuri:- concurena acerb la nivel regional, naional i internaional pe aceleai segmente ale pieei turistice - prioritizarea altor domenii economice n cadrul politicilor locale dect cel al turismului ce exercit presiuni asupra acelorai resurse - inexistena unor politici clare i bine coordonate de dezvoltare economic local i de marketing n domeniul turismului

Bibliografie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humorului http://www.primariagh.ro/gura-humorului http://www.gurahumorului.info/ro/ http://www.turistinfo.ro/gura_humorului/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-gura_humorului.html http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/bucovina-geografie/gura-homorului