VOPSIREA AUTOMOBILULUI

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Introducere

Tanaviosoft 2009

Manualul electronic VOPSIREA AUTOMOBILULUI a fost realizat ca un auxiliar curricular, pentru a fi utilizat in cabinetul de tehnologie informatizat. Prin caracterul sau sintetic, poate fi utilizat pentru pregatirea curenta , pentru evaluarile sumative si la pregatirea elevilor pentru concursurile profesionale in domeniul Tinichigiu-vopsitor auto. Manualul este structurat in noua capitole, cu teste de evaluare sumativa in format doc. , pdf. si htm.Testele realizate in Word 2003 si cele realizate in format HTML au caracter interactiv. Completarea cunostintelor in domeniul vopsirii autovehiculelor poate fi realizata prin consultarea a doua auxiliare curriculare, elaborate sub egida Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin programul Phare Tvet Ro 2002.In acelasi sens, manualul este insotit de imagini, filme si cataloage. Filmele sunt documentare care prezinta tehnologii complete de realizare a unor marci renumite de automobile: Ferrari, BMW, Corvette. Imaginile si cataloagele care insotesc manualul electronic sunt obtinute prin serviciul Internet.Pentru cataloage, site-ul http://pdf.directindustry.com este o sursa de informatii tehnice exceptionala.Auxiliarele curriculare sunt . obtinute prin site-ul http://archive.tvet.ro/web/ Pentru secventele video inserate in manual si pentru documentarele mentionate mai sus, este necesara instalarea unor video-playere si a unor codecuri. Manualul este insotit de partea DIDACTICA care cuprinde urmatoarele: Curriculum pentru calificarea Tinichigiu-vopsitor auto, Standarde de pregatire profesionala, Proiectarea didactica semestriala si anuala si documentatie pentru Examenul de Certificare a competentelor profesionale, nivelul 2(an de completare). profesor Tnase Viorel

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1

VOPSIREA AUTOMOBILULUIManual electronic

2009autor Tnase Viorel

Capitolul Notiuni despre coroziune

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

C1

Tanaviosoft 2009Capitolul Coroziunea pieselor metalice ale automobilului

1.1. 1.2. 1.3. 1.4.

Notiuni despre coroziune. Cauzele degradarii corosive la automobile. Tipurile de coroziune. Factorii care influenteaza procesul de coroziune. 1.5. Tipuri de protectie anticorosiva la automobile. 1.6. Teste de evaluare sumativa.

Fig.a.Manifestarea procesului de coroziune

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C1

Tanaviosoft 2009Unitati de competente 1. Unitati de competente cheie. Comunicare si numeratie. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei. Competente Exploateaz baze de date. Prezint informaii incluznd text, numere i imagini. Comunic prin Internet. Asigurarea calitatii. Competente Citete i utilizeaz documente scrise n limbaj de specialitate. Aplic normele de calitate n domeniul de activitate. Utilizeaz metode standardizate de asigurare a calitii.

2. Unitati de competente tehnice generale.

Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Indica tipurile de coroziune. Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii. Identific factorii ce determin apariia coroziunii

3. Unitati de competente specifice.

Standarde de pregatire profesionala

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

2


C1

Tanaviosoft 2009Coroziunea este procesul fizico-chimico-mecanic de degradare lenta a suprafetelor metalice, prin actiunea unor agenti corosivi. Procesul de coroziune este influentat de urmatorii factori: natura mediului de lucru; pH-ul mediului de contact cu surafetele metalice; compozitia chimica a metalelor supuse procesului de coroziune; compozitia chimica a mediului de lucru. Coroziunea are efecte tehnico-economice negative in exploatarea utilajelor, instalatiilor, a mecanismelor.Procesele corosive trebuie prevenite si controlate. Dupa modul de manifestare, coroziunea poate fi: 1. Coroziune superficiala; se manifesta pe intrega suprafata metalica; poate fi uniforma si neuniforma. 2. Coroziune locala; se manifesta zonal sub forma de puncte,pete. 3. Coroziune intercristalina; se manifesta la limita grauntilor de metal. Efectele procesului de coroziune determina inlocuirea sau repararea pieselor corodate.Cheltuielile datorate procesului de coroziune sunt legate de intretinerea protectiei anticorosive, de necesitatea supradimensionarii pieselor, de anumite finisari si de prevenirea unor accidente. In domeniul transporturilor apar cheltuieli suplimentare datorate urmatorilor factori: imobilizarea autovehiculelor si nefolosirea lor; micsorarea gradului de siguranta in exploatare, pe drumurile publice; marirea gradului de uzura si de oboseala al pieselor; scaderea rezistentei mecanice; costul interventiilor de protectie anticorosiva. Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

1.1.Notiuni despre coroziune.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

3


C1

Tanaviosoft 2009Cunoasterea cauzelor care determina producerea si accelerarea procesului de coroziune, permite adoptarea unor masuri eficiente de prevenire si de diminuare a efectelor negative. Precipitatiile atmosferice Suspensiile solide

1.2.Cauzele degradarii corosive la automobile.

Aerosolii

Stropirile

Condensatele Precipitatiile atmosferice se manifesta sub forma de apa, in stare libera si puternic aerata in zona imbinarilor elastice, la praguri, la aripi. Aerosolii (atmosfera poluata, ceturi saline) au o actiune corosiva puternica, determinand coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie. Suspensiile solide existente in curentii de aer au o actiune corosiva combinata cu o actiune abraziva.Suspensiile partial solubile, asociate cu apa condensatelor corodeaza pragurile, ornamentele, rotile. Stropirile apar la spalare sau pe trasee cu portiuni de apa.Lichidele de coroziune(hidrocarburi,acid sulfuric,sarea) produc fenomenul de coroziune la nivelul podelei si a aripilor. Condensatele se datoreaza fenomenului de condensare a vaporilor atmosferici, puternic corosivi.Procesul de coroziune se manifesta la geamuri, in zona peretilor dubli(partea inferioara a usilor, la praguri, dublurile, la contraaripi). Alte cauze care pot fi luate in considerare sunt: solicitarile mecanice ciclice, actiunea unor microorganisme, depunerile de materiale solide.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

4


C1

Tanaviosoft 2009 1.3.Tipurile de coroziune.

Fig.1.3.1.Clasificarea tipurilor de coroziune

1.3.1.Coroziunea chimica uscataCoroziunea chimica uscata este un proces de degradare, care se manifesta la suprafata metalelor, la contactul cu un mediu agresiv, in absenta unor sarcini electrice. Mediul corosiv poate fi un amestec de substante chimice; oxizi, sulfuri, cloruri,ioduri.In atmosfera , coroziunea chimica poate fi cauzata de actiunea unor gaze:oxigenul, dioxodul de carbon, azotul. In cazul unor metale si aliaje (aluminiul, zincul) se constata aparitia fenomenului de pasivare(pasivizare). Pasivarea este procesul de oxidare a unei suprafete metalice, prin care se formeaza o pelicula densa de oxid, care stopeaza manifestarea , in continuare, a procesului de coroziune.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

5


C1

Tanaviosoft 2009 1.3.2.Coroziunea chimica lichida.Coroziunea chimica produsa de agenti corosivi lichizi se datoreaza reactiilor chimice directe intre metal si agentul corosiv.Agentul corosiv dizolva suprafata metalului,fara a forma pelicula de oxid specifica coroziunii chimice uscate. Acest tip de coroziune se manifesta la contactul direct dintre suprafata unui metal si hidrocarburi lichide( ulei, benzina, motorina),solutii acide, solutii alcaline, saruri.Cresterea temperaturii favorizeaza accelerarea procesului de coroziune chimica lichida.

1.3.3.Coroziunea electrochimica.Coroziunea electrochimica are loc la contactul dintre suprafata metalica si solutii apoase de saruri( electrolit) , generatoare de sarcini electrice.In prezenta electrolitului, la suprafata metalului se formeaza micropile galvanice. Procesul de coroziune electrochimic este accelerat de prezenta acestor sarcini electrice.Apar zone anodice si zone catodice.Micropila galvanica dizolva zonele anodice, ionii formati difuzand in solutie(electrolit).

1.3.4.Coroziunea atmosferica.Coroziunea atmosferica este o coroziune electrochimica.In atmosfera, prezenta oxigenului determina formarea unor oxizi pe suprafetele metalice.Coroziunea este influentata de concentratia de oxigen , punand in evidenta coroziunea prin aerare diferentiata. Concentratia mai redusa de oxigen favorizeaza un proces de coroziune mai intens. Caroseriile autovehiculelor sunt executate din tabla subtire de otel(se executa si din tabla de aluminiu) ,fiind supuse procesului de coroziune atmosferica. In cazul unei caroserii de LOGAN, zonele supuse procesului de coroziune pot fi identificate prin punctele de insertie pentru produsele anticorosive.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

6


C1

Tanaviosoft 2009

Fig.1.3.4.1.Puncte de insertie in interiorul autovehiculului oc lateral: - nlocuire sau reparaie parte inferioar cadru lateral: protecie legtur nchidere parte inferioar cadru lateral de pe ntritur parte inferioar cadru lateral: Injecie cu parafin prin punctele 1, 2, 3 i 4, protecie legtur parte inferioar cadru lateral de pe ntritur parte inferioar cadru lateral: Injecie cu parafin prin punctele 12, 13 i 14. - nlocuire planeu central: protecie legtur planeu de pe ntritur lonjeron: Injecie cu parafin prin punctele 5, 6, 7, protecie legtur planeu de pe travers de fixare scaun fa: Injecie cu parafin prin punctul 8.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

7


C1

Tanaviosoft 2009

Fig.1.3.4.2. Puncte de insertie sub autovehicul oc fa: - nlocuire sau reparaie lonjeron fa, nchidere lonjeron fa i carcas de fixare cadru fa: Injecie cu parafin prin punctele 9, 10 i 11. - nlocuire travers lateral fa sau semibloc fa: Injecie cu parafin prin punctele 20, 21 i 22. oc spate: - nlocuire lonjeron spate complet: Injecie cu parafin prin punctele 15, 16 i 17. Viteza de coroziune este influentata de o serie de fenomene meteorologice: variatiile de temperatura; vantul; roua; starea de umiditate. Consideratii tehnice: variatiile de temperatura determina fisurarea peliculelor de protectie. pozitionarea suprafetelor metalice vertical si inclinat favorizeaza procesul de coroziune.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 8


C1

Tanaviosoft 2009 pozitia orizontala reduce considerabil manifestarea procesului de coroziune. in prezenta unor fisuri, depunerea de roua favorizeaza procesul de coroziune. coroziunea chimica uscata este mai putin daunatoare decat coroziunea chimica lichida. atmosfera industriala si urbana, bogata in agenti corosivi, determina o coroziune intensa. coroziunea atmosferica influenteaza si conductivitatea electrica, deci afecteaza instalatia electrica a unui autovehicul.

1.3.5.Coroziunea salina.Se manifesta intr-un mod agresiv in apropiere de mare, ocean, lacuri sarate. Suprafetele metalice sunt foarte afectate de actiunea mediului salin.

1.3.6.Coroziunea de altitudine.Acest tip de coroziune se manifesta in zonele muntoase, de altitudine, in asociere cu o atmosfera industriala poluata.

1.3.7.Coroziunea sub tensiuni mecanice.Este un proces care are loc prin asocierea actiunii agentilor corosivi cu solicitarile mecanice.Solutiile pe baza de cloruri determina fisurarea si corodarea suprafetelor metalice. Pentru diminuarea acestor efecte negative se iau urmatoarele masuri: se elimina tensiunile interne(recoacere de detensionare); se utilizeaza oteluri cu nichel si siliciu; se elimina la operatia de sablare cu alice utilizarea de solutii pe baza de cloruri; se evita socurile mecanice in timpul exploatarii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

9


C1

Tanaviosoft 2009 1.3.8.Coroziunea de contact.Coroziunea de contact se manifesta la suprafata de contact a doua metale cu potential electrochimic diferit. Metalul sau aliajul cu potential electrochimic mai scazut este supus unei coroziuni intense.O suprafata de contact intinsa favorizeaza un proces de coroziune intens. La autovehicule, coroziunea de contact poate fi localizata la contactul intre arborele motor si platoul ambreiajului, la transmisia cardanica. Prevenirea coroziunii de contact poate fi realizata prin urmatoarele masuri tehnologice: cromarea suprafetelor metalice care realizeaza contactul la asamblare; utilizarea de materiale izolante; la vopsirea pieselor de aluminiu si otel, nu se va utiliza vopsea pe baza de plumb; se recomanda utilizarea vopselelor pe baza de cromat de zinc.

1.3.9.Coroziunea filiforma.Se manifesta la suprafata unor metale, cum ar fi: otel, aliaje de aluminiu si de magneziu.Aparitia acetui tip de coroziune are la baza prezenta apei intre suprafata metalului si pelicula de vopsea. La o umiditate de 65-95% si o temperatura de 15-300 C, coroziunea filiforma se manifesta intens.Acest tip de coroziune este periculos , datorita caracterului sau ascuns.Prin coroziunea filiforma se formeaza filamente de oxid, care in cazul otelului este oxidul feros. Coroziunea filiforma este influentata de urmatorii factori: permeabilitatea vopselei; umiditatea mediului; temperatura; prezenta solutiilor pe baza de saruri, pe suprafata metalului.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10


C1

Tanaviosoft 2009 1.4.Factorii care influenteaza procesul de coroziune.

Fig.1.4.1.Factori care influenteaza viteza de coroziune. Consideratii teoretice: suprafata metalica cu aspect lucios corodeaza mai lent; structura cristalina cu aspect omogen, cu graunti de metal mici, determina o coroziune mai lenta; suprafetele metalice cu pelicula de oxid initiala sunt protejate de coroziune(pasivare); prezenta in compozitia chimica a aliajului, a fosforului, a cuprului si a cromului determina o rezistenta la coroziune superioara; aliajele cu structuri simple(metalul pur, solutia solida), nu favorizeaza procesul de coroziune; metalele si aliajele calite prin tratament termice, corodeaza mai usor decat in cazul aplicarii tratamentului termic de recoacere; prezenta ionilor de hidrogen accelereaza procesul de coroziune in cazul aliajelor de zinc, aluminiu, cupru si plumb; in cazul oxigenului sunt doua situatii: pasivarea(concentratie mare de oxigen) si coroziunea (concentratie mica de oxigen); cresterea temperaturii accelereaza viteza de coroziune in solutiile acide de electroliti.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

11


C1

Tanaviosoft 2009 1.5.Tipuri de protectie anticorosiva la automobile.Consideratii tehnologice: utilizarea unor metale nobile, a unor oteluri inoxidabile ,a aliajelor pe baza de aluminiu si magneziu ridica pretul de cost in mod nejustificat; utilizarea materialelor plastice in mod excesiv nu se recomanda, deoarece se cunoaste comportamentul acestora la factorii de clima; pentru protectia impotriva coroziunii se utilizeaza materiale de protectie de natura organica, anorganica sau combinate; piesele metalice sunt protejate impotriva coroziunii prin acoperiri metalice, pasivare, vopsire, fosfatare; pentru piesele din material plastic se utilizeaza pentru protectie antioxidanti, stabilizatori de temperatura, absorbanti de raze ultraviolete; pentru materiale textile, sticla, cauciuc se folosesc materiale anticorosive speciale.

1.6.Teste de evaluare sumativa.Testul de evaluare sumativa NOTIUNI DESPRE COROZIUNE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12

Notiuni despre coroziune NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Notiuni despre coroziuneModulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativaSubiectul 1 5p Completati spatiile goale cu notiunile corespunzatoare definitiei: Coroziunea este ......................fizico-chimic de ...........................lenta a suprafetelor metalice de la exterior catre..................sub actiunea unor......................corosivi. Subiectul 2 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Coroziunea influenteaza : a) rezistenta mecanica a pieselor; b) mentinerea constanta a dimensiunilor pieselor; c) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 2. Dupa modul de manifestare,coroziune este: a) coroziune locala; b) coroziune generalizata; c) coroziune intercristalina. 3. Procesul de coroziune influenteaza: a) gradul de siguranta in exploatare a pieselor; b) gradul de poluare al mediului; c) rezistenta la uzura si la oboseala. 4. Coroziunea la autovehicule se datoreaza actiunii urmatorilor agenti: a) aerosoli; b) suspensii elastice; c)stropiri ; d) precipitatii atmosferice. 5. Coroziunea chimica poate fi : a) solida; b) lichida; c) gazoasa; d) uscata. 6. Coroziunea electrochomica are loc in prezenta de: a) curent electric; b) sarcini electrice; c) electrolit. 7. Fenomenul de pasivare este specific pentru: a) oteluri carbon nealiate ; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 8. Coroziunea chimica uscata se datoreaza actiunii urmatorilor agenti corosivi: a) CO2 ; b) H2SO4 ; c) SO2 d) N2 . 9. Coroziunea de contact este specifica pentru: a) metale cu potentiale electrice egale; b) metale cu potentiale electrice diferite; c) metale cu conductivitate electrica redusa. 10. Coroziunea filiforma se intalneste pentru urmatoarele categorii de materiale: a) oteluri; b) aliaje de cupru; c) aliaje de aluminiu. 11. Coroziunea filiforma are loc la in urmatoarele conditii: a) umiditate 50% ; b) umiditate 65-95% ; c) temperatura 400 C ; d) temperatura 15-300 C. 12. Factorii interni care influenteaza procesul de coroziune sunt: a) temperatura; b) umiditatea; c) compozitia chimica a metalelor; d) structura cristalina a metalelor si aliajelor. 13. Viteza de coroziune a unei suprafete metalice creste daca: a) suprafata metalica este lucioasa; b) suprafata metalica este rugoasa. 14. Structura cristalina grosolana determina: a)cresterea vitezei de coroziune; b) reducerea vitezei de coroziune. 15. Care tratament termic favorizeaza procesul de coroziune: a)tratamentul termic de calire; b) tratamentul termic de revenire; c) tratamentul termic de recoacere.

Tanase Viorel

1

Notiuni despre coroziune

Subiectul 3 30p Pe baza schitelor de mai jos,identificati zonele preferentiale de coroziune la caroseria autoturismului Dacia.Introduceti numerele inscrise pe desen in tabelul asociat imaginii.

Figura 3.1. Tabelul 3.1 Zona preferentiala de coroziune a caroseriei Traversa antisoc fata Capetele lonjeroanelor Lonjeroanele inferioare Lonjeroanele superioare Partile din spate ale lonjeroanelor Traversele fata Traversele spate Suporturile bratelor inferioare Fustele spate Orificiile traversei spate Suporturile lonjeroanelor din spate(partile centrale) Tanase Viorel Corespondenta numar

2

Notiuni despre coroziune

Aripa fata Usa fata Usa spate Aripa spate

Subiectul 4 10p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Precipitatiile atmosferice produc coroziunea imbinarilor elastice,la praguri,la aripi ( ) 2. Aerosolii produc coroziunea ornamentelor, a barelor de protectie ( ) 3. Suspensiile solide produc coroziunea capotei, a pavilionului ( ) 4. Stopirile produc coroziunea la nivelul podelei, a aripilor ( ) 5. Condensatele apar si cauzeaza procesul de coroziune in zona peretilor dubli ( ) 6. Produsele datorate coroziunii lichide nu se dizolva ( ) 7. Coroziunea atmosferica poate fi asociata cu coroziunea electrochimica ( ) 8. Coroziunea datorata curentilor de aer este mai redusa fata de placi orientate inclinat ( ) 9. Coroziunea salina si coroziunea alcalina sunt doua concepte similare ( ) 10. Prin pasivizare apare o pelicula de oxid protector,densa ( ) 15p

Subiectul 5 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La piesele din aluminiu si otel Coroziunea filiforma se explica Coroziunea de contact se manifesta Pilele galvanice apar Coroziunea la contraaripi se datoreaza

1 2 3 4 5

a b c d e

B prezenta umiditatii in zona metal-vopsea coroziunea electrochimica condensate nu se folosesc vopsele pe baza de plumb intre arborele motor si platoul ambreiajului

Tanase Viorel

3

Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Pregatirea suprafetelor metalice

C2

Tanaviosoft 2009Capitolul Pregatirea suprafetelor metalice

2.1. Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice. 2.2. Curatarea suprafetelor metalice feroase si neferoase. 2.3. Degresarea suprafetelor metalice feroase. 2.4. Degresarea suprafetelor metalice neferoase. 2.5. Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase. 2.6. Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase. 2.7. Teste de evaluare sumativa.

Fig.1. Instalatie de sablare cu transportor suspendat

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C2



Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Vopsirea automobilului Competente Identific prezenta oxizilor, a grasimilor si a impuritatilor. Stabilete procedeele, sculele, dispozitivele i materialele specifice pregatirii suprafetelor metalice. Pregtete suprafeele metalice. Aplic tehnologii de pregatire la o suprafa metalica dat. Remediaz defectele aprute dupa pregatirea suprafetelor metalice.



VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

2


C2

Tanaviosoft 2009 2.1. Clasificarea metodelor de pregatire a suprafetelor metalice.

Fig.2.1.1.Tehnologii de curatare a suprafetelor metalice

2.2.Curatarea suprafetelor metalice feroase si neferoase.

Fig.2.2.1.Metode de curatare a suprafetelor metalice

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

3


C2

Tanaviosoft 2009CURATAREA MANUALA Curatarea manuala a suprafetelor metalice feroase si neferoase se realizeaza cu ajutorul unor scule ,dispozitive si utilaje portabile: razuitoare; perii de sarma; hartie abraziva; polizoare de mana.

Fig.2.2.2.Pietre abrazive

Fig.2.2.3.Perie de sarma

Fig.2.2.4.Perii

Fig.2.2.5.Materiale utilizate la curatarea manuala

Fig.2.2.6.Curatarea prin polizareVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4


C2

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: curatarea cu razuitoare necesita un grad de atentie deosebit. folosirea razuitoarelor se recomanda la inlaturarea de tunder, strat gros de oxizi. periile de sarma se utilizeaza pentru inlaturarea petelor de vopsea, rugina sau de var. pentru suprafete intinse se recomanda curatarea prin polizare. 2.2.1.SABLAREA CU NISIP

2.2.1.1.Principiul metodei de sablare. 2.2.1.2.Utilaje si instalatii de sablat. 2.2.1.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip. 2.2.1.4.Caracteristicile metodei de sablare cu nisip. 2.2.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

2.2.1.1.Principiul metodei de sablare.Sablarea cu nisip uscat se aplica pentru inlaturarea de rugina, tunder, urme de vopsea sau alte impuritati. Metoda are la baza actiunea abraziva a particulelor de nisip proiectate pe suprafetele metalice.

Fig.2.2.1.1.1.Cabina de sablare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

5


C2

Tanaviosoft 2009 2.2.1.2.Utilaje si instalatii de sablat.Instalatia este constiutita din: -recipient cu nisip; -conducta de aductie; -dispozitiv de proiectare a nisipului; -instalatie de aer comprimat; -separator de apa si ulei.

Fig.2.2.1.1.2.Instalatie de sablat

Sablarea cu nisip se executa in trei clase de finete: 1. Sablare usoara. 2. Sablare medie. 3. Sablare finala. La sablarea usoara, duza aparatului de sablat se trece rapid pe suprafata metalica.Se inlatura zone de impuritati usor detasabile. La sablarea medie, duza aparatului se trece pana la inlaturarea completa a tunderului, a ruginii. La sablarea finala, suprafata se curata cu un jet de aer uscat , pana la metalul curat. Dupa cele trei etape de sablare, suprafata metalica se curata cu un jet de aer comprimat,uscat. La sablare se utilizeaza nisip de cuart, carborund, corindon.

2.2.1.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu nisip.

Fig.a.Corindon maro Fig.b.Corindon nobil Fig.c.Duze de sablatVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 6


C2

Tanaviosoft 2009Sablarea cu nisip se executa in incaperi cu temperatura de 15-250 C si umiditate maximum 65%. Granulatia nisipului utilizat la sablare si presiunea aerului comprimat se determina in functie de: natura materialului piesei; dimensiunile pieselor. Pentru piese cu pereti grosi se utilizeaza nisip cu dimensiunile granulelor de 2-2,5 mm, iar pentru pereti mai subtiri dimensiunile sunt 1-2 mm. Dupa 3-4 utilizari, nisipul pentru sablare se curata de impuritati si se regenereaza cu 5-10 % nisip proaspat. Distanta intre suprafata piesei si duza de sablat este intre 150-350 mm.

Dupa sablare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie.Dupa operatia de sablare, nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore pana la grunduire sau vopsire. Controlul indepartarii impuritatilor se face vizual.Pastrarea pieselor se face in incaperi cu umiditate redusa.Rugozitatea medie a pieselor sablate in vederea vopsirii nu trebuie sa depaseasca 1/3 din grosimea peliculei de vopsea. La sablarea suprafetelor metalice neferoase, nisipul utilizat are granule cu dimensiuni maximum 1-1,5 mm. Muncitorii vor folosi costume,masti speciale, manusi, ochelari, bocanci pentru protectie. Instalatia de sablare va functiona numai cu sistem de ventilare corespunzator,pentru a evita pericolul de imbolnavire de silicoza.

2.2.1.4.Caracteristicile metodei de sablare cu nisip

2.2.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Fig.2.2.1.5.1.Echipament pentru sablareVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7


C2

Tanaviosoft 20092.2.2.SABLAREA CU ALICE

2.2.2.1.Principiul metodei de sablare. 2.2.2.2.Utilaje si instalatii de sablat. 2.2.2.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu alice. 2.2.2.4.Caracteristicile metodei de sablare cu alice. 2.2.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Procedeul se bazeaza pe actiunea abraziva a alicelor metalice proiectate pe suprafetele metalice ale pieselor.

2.2.2.1.Principiul metodei de sablare.

Fig.2.2.2.1.1.Instalatie de sablare Materiale utilizate la sablarea cu alice: alice rotunde de fonta; alice din sarma de otel; alice sparte din otel; amestec de alice din fonta si de alice din sarma de otel.

Fig.2.2.2.a.Alice din otelVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel

Fig.2.2.2.b.Alice din otel inxidabil8


C2

Tanaviosoft 2009 2.2.2.2.Utilaje si instalatii de sablat.

Instalatia cuprinde urmatoarele: -instalatie de aer comprimat -sistem de proiectare centrifugala a alicelor; -sistem de ventilare si purifi care a aerului; -transportor cu lant,role; -sistem de control al temperaturii si a umiditatii.

Fig.2.2.2.2.1.Instalatie de sablare cu transportor cu role

Sablarea se realizeaza in incaperi la temperatura de 15-250 C si umiditate de maximum 65%.In functie de natura materialului piesei se recomanda urmatoarele categorii de alice: piese din fonta cenusie: alice rotunde din otel sau alice din sarma de otel; piese din otel turnat: alice de fonta si alice sparte din otel; piese laminate: alice sparte din otel; piese ruginite cu urme de vopsea: alice sparte de otel; Consumul de alice de otel este de 8-10 ori mai mic decat consumul de alice din fonta. In cazul proiectarii centrifugale a alicelor,viteza este intre 60-80 m/s.Distanta intre suprafetele pieselor si duza este intre 140-360 mm.Dupa curatare, piesele se tin intr-o atmosfera neutra si se vor manipula cu manusi de protectie. Intre sablare si acoperirea suprafetelor nu trebuie sa treaca mai mult de 3-4 ore.

2.2.2.3.Tehnologia curatarii mecanice prin sablare cu a lice .

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

9


C2

Tanaviosoft 2009Sablarea cu alice se caracterizeaza prin urmatoarele: pe suprafata metalica nu se depune praf; nu prezinta pericol de imbolnavire cu silicoza; materialul abraziv se utilizeaza pana la epuizare; metoda se aplica la curatarea suprafetelor pieselor obtinute prin turnare, forjare, laminare; nu se recomanda pentru curatarea pieselor cu pereti subtiri; prin sablarea cu alice ,suprafata pieselor se durifica; prin sablarea cu alice, piesele sufera modificari dimensionale; nu se aplica la piese care prezinta sufluri,fisuri, crapaturi: indepartarea prafului de pe suprafata pieselor se face prin suflare cu aer comprimat, uscat; dupa suflarea cu aer comprimat, piesele se sterg cu perie de praf.

2.2.2.4.Caracteristicile metodei de sablare cu alice.


Instalatiile de sablat se etanseaza corespunzator, pentru a evita accidente nedorite; Sistemul de ventilare trebuie sa elimine particulele fine de praf si impuritati, pentru a evita imbolnavirile profesionale

Fig.2.2.2.5.1.Echipament de protectie la sablare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

10


C2

Tanaviosoft 20092.2.3.TOBAREA USCATA si TOBAREA UMEDA

2.2.3.1.Principiul metodei de tobare. 2.2.3.2.Utilaje si instalatii de tobare. 2.2.3.3.Tehnologia curatarii mecanice prin tobare. 2.2.3.4.Caracteristicile metodei de tobare. 2.2.3.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

2.2.3.1.Principiul metodei de tobare.Metoda de curatare consta in rostogolirea pieselor in tobe rotative, cu sau fara adaos de material abraziv. Curatarea se realizeaza prin frecarea pieselor intre ele sau cu materialul abraziv.Prin tobare se indeparteaza oxizii,tunderul,bavurile, vopseaua veche si impuritatile.

Instalatia de tobare este consituita din urmatoarele componente: tobe din otel de forma cilindrica, clopot, prisma hexagonala sau octogonala; capac de inchidere; orificii de absorbtie si de evacuare a aerului si a prafului; motor electric de antrenare; reductor de turatie; sistem de ventilatie.

2.2.3.2.Utilaje si instalatii de tobare.

Materialul abraziv utilizat la tobare este nisipul cuartos, lipsit de impuritati. Se poate folosi si carborund cu granule de 2-40 mm, stelute de fonta alba de 14-65 mm, span de otel si alice din otel sau din fonta. Turatia de lucru a tobei este de 10-30 rot/min.Se recomanda curatarea tobei de impuritati inainte de inceperea lucrului.Timpul de tobare este de 1-8 ore.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11

2.2.3.3.Tehnologia curatarii mecanice prin tobare.


C2

Tanaviosoft 2009Dupa tobare, piesele se curata prin suflare cu aer comprimat de particulele fine de praf.Piesele se depoziteaza in incaperi cu atmosfera purificata, iar dupa maximum 3-4 se aplica grunduirea sau vopsirea. In cazul tobarii umede, in toba rotativa se introduce apa si material abraziv. Operatia dureaza 1-4 ore.Urmeaza spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi uscarea cu aer cald.

Curatarea suprafetelor pieselor prin tobare se caracterizeaza prin urmatoarele: nu se pot curata decat piese cu dimensiuni mici si mijlocii; piesele cu forme complexe sunt curatate incomplet; metoda nu se aplica pentru piese care trebuie sa nu-si modifice dimensiunile si forma; la piese mici, cu forme simple, procedeu este foarte eficient.

2.2.3.4.Caracteristicile metodei de tobare.


la manevrarea pieselor se vor utiliza manusi de protectie; in timpul tobarii este interzisa manevrarea capacului de acces; la inceperea lucrului se verifica legatura la pamant a instalatiei.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

12


C2

Tanaviosoft 2009 2.3. Degresarea suprafetelor metalice feroase.

Fig.2.3.1.Clasificarea metodelor de degresare

2.3.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ALCALINI

2.3.1.1.Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini. 2.3.1.2.Utilaje si instalatii de degresare. 2.3.1.3.Tehnologia degresarii cu solventi alcalini. 2.3.1.4.Caracteristicile metodei de degresare. 2.3.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor metalice prin descompunerea acestora la contactul cu solventii organici. Operatia de degresare este influentata de starea suprafetelor metalice dupa operatia de curatare. Materialele utilizate la degresare sunt:VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel

2.3.1.1.Principiul metodei de degresare cu solventi alcalini.

13


C2

Tanaviosoft 2009 hidroxid de sodiu. carbonat de sodiu anhidru. silicat de sodiu.

2.3.1.2.Utilaje si instalatii de degresare.Degresarea cu solventi organici se realizeaza prin doua metode: 1. Degresare cu solventi organici prin imersie. 2. Degresare cu solventi organici prin stropire.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel pentru degresare; sistem de incalzire a solutiei de degresare; sistem de agitare si recirculare a solutiei de degresare; cuva de otel cu captuseala antiacida pentru neutralizare; dipozitive pentru manevrarea pieselor.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STROPIRE

Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizarea solutiei de degresare; preincalzitoare pentru solutia de degresare; sistem de recirculare a solutiei de degresare; rezervoare pentru solutia de degresare; dispozitive de prindere si manevrare a pieselor.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14


C2

Tanaviosoft 2009 2.3.1.3.Tehnologia degresarii cu solventi alcalini.1. Degresarea cu solventi organici prin imersie.Piesele se introduc in baia de degresare dupa ce solutia a fost filtrata si incalzita la temperatura optima.In timpul degresarii solutia se agita continuu; se evita lipirea pieselor intre ele si desprinderea materiilor grase de pe suprafata pieselor.Stratul de grasime va fi inlaturat prin decantare si filtrare. Spalarea se face cu apa calda si apoi cu apa rece curgatoare. Neutralizarea se face cu solutii de acid sulfuric sau acid acetic(concentratii mici).Dupa neutralizare se face uscarea cu aer cald sub presiune. Dupa degresare , piesele se manevreaza cu manusi de protectie. In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici ; aciditatea baii si temperatura de regim.

2. Degresarea cu solventi organici prin stropire.Degresarea prin stropire se realizeaza mecanizat sau automatizat.La degresare se utilizeaza solutii de degresare cu concentratia redusa cu 50% fata de degresarea prin imersie. Stropirea sub presiune reduce timpul necesar pentru degresare.CONTROLUL DEGRESARII CU SOLVENTI ORGANICI

Controlul gradului de degresare se face prin doua metode: 1. Metoda filmului de apa. 2. Metoda chimica.

1. Metoda filmului de apa.Se stropeste suprafata cu o pelicula de apa si se examineaza starea sa.Daca pelicula de apa este continua, fara picaturi sau insule, pete, calitatea degresarii este corespunzatoare.

2. Metoda chimica.Se umezeste suprafata piesei cu o solutie de fenol, fuxina in apa distilata si glicerina.Identificarea urmelor de grasime reziduala se face prin aparitia unor pete de culoare roz.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

15


C2

Tanaviosoft 2009 2.3.1.4.Caracteristicile metodei de degresare. degresarea prin imersie este o metoda simpla si eficace. daca stratul de grasime este prea gros se recomanda degresarea prin imersie urmata de degresarea prin stropire. degresarea necorespunzatoare se datoreaza urmatoarelor cauze: concentratie insuficienta a solutiei de degresare; temperatura de regim prea scazuta; timpul de lucru prea scurt; scoaterea pieselor prin stratul de grasime de la suprafata baii;

2.3.1.5.Normele de tehnica securitatii muncii. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate si cu manusi de protectie.

2.3.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA

2.3.2.1.Principiul metodei de degresare electrolitica. 2.3.2.2.Utilaje si instalatii de degresare electrolitica. 2.3.2.3.Tehnologia degresarii electrolitice 2.3.2.4.Caracteristicile metodei de degresare electrolitica. 2.3.2.5.Normele de tehnica securitatii muncii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

16


C2

Tanaviosoft 2009 2.3.2.1.Principiul metodei de degresare electrolitica.

Metoda consta in indepartarea materiilor grase de pe suprafetele pieselor metalice cufundate intr-un electrolit(solutie) , in prezenta curentului electric. Pentru pregatirea solutiei(electrolitului) se utilizeaza urmatoarele : hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu anhidru; cianura de potasiu; cianura de sodiu; acid sulfuric; cianura de cupru.

Instalatia utilizata la degresarea electrolitica cuprinde urmatoarele componente: cuva din otel pentru degresare; cuva din otel captusita cu PVC pentru neutralizare; sistem de incalzire si filtrare a solutiei; sistem de ventilare; conductori si bare de suspendare; dispozitive de manevrare a pieselor.

2.3.2.2.Utilaje si instalatii de degresare electrolitica.

2.3.2.3.Tehnologia degresarii electroliticeDegresarea electrolitica se realizeaza in doua variante: 1. Degresarea electrolitica fara cuprare. 2. Degresarea electrolitica cu cuprare.1.DEGRESAREA ELECTROLITICA fara CUPRARE

Degresarea electrolitica fara cuprare se poate realiza in trei moduri: a. Degresare electrolitica anodica . b. Degresare electrolitica catodica. c. Degresare electrolitica combinata.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17


C2

Tanaviosoft 2009La degresarea anodica, piesa este legata la anodul baii de degresare; la degresarea catodica, piesa este legata la catodul baii de degresare; la degresarea combinata are loc schimbarea polaritatii cu o anumita frecventa. Electrozii utilizati sunt din otel nichelat sau nichel. Dupa degresare, piesele se spala in apa calda, apoi in apa rece curgatoare,se neutralizeaza in solutie de acid sulfuric( 1%), se spala din nou in apa rece curgatoare si se usuca.2.DEGRESAREA ELECTROLITICA cu CUPRARE

Aceasta metoda se aplica numai inaintea acoperirii electrolitice a pieselor cu nichel sau cupru.Se aplica pieselor care au fost prelucrate prin aschiere (strunjire, rabotare).Indepartarea materiilor grase este urmata de depunerea unui strat subtire de cupru pe suprafata piesei. Piesa supusa degresarii este catodul, iar ca anod se utilizeaza tabla de otel nichelata sau din cupru electrolitic laminat. La degresarea pieselor complexe, in baia de electrolit se adauga sulfit de sodiu cristalizat. Dupa degresare, piesele se spala cu apa calda, apoi cu apa rece curgatoare, se face neutralizarea cu solutie de acid sulfuric 1%, urmata de o noua spalare in apa rece curgatoare.In final, piesele se usuca in aer cald.

degresarea se face nitr-un interval de timp scurt; piesele de otel cu continut de carbon ridicat, prin degresare devin fragile; metoda nu se aplica pentru piese complexe sau cu strat gros de grasimi; piesele din otel cu continut ridicat de carbon se degreseaza numai anodic; verificarea operatiei de degresare se face vizual; la degresare se controleaza permanent concentratia ,pH-ul si natura electrolitului; stratul de cupru depus trebuie sa fie uniform. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. instalatiile de degresare vor functiona numai cu sistemul de ventilatie la parametri normali. piesele se vor manevra numai cu dispozitive adecvate .VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 18

2.3.2.4.Caracteristicile metodei de degresare electrolitica.



C2

Tanaviosoft 20092.3.3.SPALAREA SUPRAFETELOR PIESELOR Spalarea se face in cazi din materiale rezistente la coroziune, prevazute cu urmatoarele componente: robinet de alimentare cu apa; orificiu de preaplin; robinet de evacuare; sistem de duze pentru pulverizare. Spalarea se face prin doua metode: 1. Spalarea prin imersie. 2. Spalarea prin pulverizare. Apa de spalare trebuie sa fie lipsita de impuritati, sa fie dedurizata.Temperatura apei de spalare la rece este de 15-250 C, iar pentru spalarea la cald de 50-850 C; durata spalarii este de 3-5 min. Spalarea prin pulverizare utilizeaza jet de apa proiectat cu ajutorul unor duze.La aceasta metoda, consumul de apa este mai redus decat la spalarea prin imersie. Dupa spalare, suparfata pieselor trebuie sa fie curata, fara urme de impuritati, grasimi, acizi, baze.Reactia neutra a apei se verifica cu hartia de turnesol. 2.3.4.USCAREA PIESELOR

Fig.2.3.4.Metode de uscareVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 19


C2

Tanaviosoft 2009Uscarea naturala se face prin evaporarea peliculei de apa de pe suprafata piesei, la temperatura mediului ambiant(15-200 C).Atmosfera in care are loc procesul de uscare trebuie sa fie lipsita de praf,gaze,fum.In timpul uscarii, piesele nu trebuie sa se atinga. Uscarea artificiala se realizeaza cu aer cald, prin centrifugare sau al razelor infrarosii. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 60-1200 C.Timpul necesar uscarii este mai redus, atmosfera de uscare trebuie sa fie filtrata. Uscarea prin centrifugare consta in indepartarea apei de pe suprafata piesei cu utilaje speciale, datorita fortei centrifuge.Timpul de uscare este de 2-3 min. Uscarea cu rumegus consta in absorbtia apei de pe suprafata pieselor la contactul direct.Metoda se aplica pentru piese mici, simple.Uscarea se poate face si cu rumegus incalzit.Dupa uscare este necesara suflarea cu aer curat si uscat. Uscarea cu raze infrarosii se realizeaza in instalatii speciale si prezinta avantajul unui consum redus de energie in comparatie cu uscarea cu aer cald.

Fig.2.3.4.1.Cabina de pregatire a suprafetelor

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

20


C2

Tanaviosoft 2009 2.4.Degresarea suprafetelor metalice neferoase.2.4.1.Clasificarea metodelor de degresare. 2.4.2.Materiale utilizate la degresarea cu solventi organici. 2.4.3.Metode de degresare.Caracteristici tehnologice. 2.4.4.Masuri de protectia muncii la degresare.

2.4.1.Clasificarea metodelor de degresare.

Fig.2.4.1.Metode de degresare.

Metoda se aplica pieselor sensibile la actiunea substantelor alcaline. Se utilizeaza urmatoarele materiale: hidrocarburi(benzina, pertrol, white spirt; tricloretilena; tetraclorura de carbon; hidrocarburi aromatice(benzen,toluen).

2.4.2.Materiale utilizate la degresarea cu solventi organici.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

21


C2

Tanaviosoft 2009 2.4.3.Metode de degresare.Caracteristici tehnologice.2.4.1.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN STERGERE Degresarea prin stergere consta in stergerea suprafetelor metalice ale pieselor cu lavete, pensule sau pensule imbibate cu solventi: white spirt, benzina. Dupa aplicarea solventului-inainte de evaporare se sterge suprafata degresata cu o carpa uscata si curata.La degresarea prin stergere, solventul utilizat nu poate fi recuperat.Metoda se aplica la degresarea pieselor mari. 2.4.2.DEGRESAREA CU SOLVENTI ORGANICI PRIN IMERSIE Metoda se aplica la degresarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii.Piesele se cufunda, succesiv in trei cuve: cuva cu solvent pentru degresare initiala; cuva cu solvent pentru degresare intermediara; cuva cu solvent pentru degresare finala. In prima cuva are loc inlaturarea stratului de grasime, ramanand eventuale urme.Solventul din aceasta cuva este inlocuit periodic.In ultima cuva, urmele de solvent sunt eliminate complet, solutia nu trebuie sa depaseasca 1% continut de impuritati. 2.4.3.DEGRESAREA CU JET DE SOLVENTI Se aplica pentru piese cu strat de grasime mare.Jetul de solvent este proiectat sub presiune, indepartarea grasimilor avand loc pe doua cai: prin dizolvare chimica si prin presiunea lichidului. Datorita volatilitatii solventului, au loc pierderi mari de solutie prin evaporare. Metoda nu se aplica pentru piese cu configuratie complexa. 2.4.4.DEGRESAREA CU VAPORI Este cea mai eficienta metoda de degresare.Vaporii suprasaturati se condenseaza pe suprafata pieselor, dizolva, spala si antreneaza grasimile dizolvate. Solventii utilizati sunt tricloretilena si percloretilena.Temperatura pieselor trebuie sa fie mai joasa decat temperatura de evaporare a solventului. Metoda nu se aplica pentru straturi de grasimi vechi si groase.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 22


C2

Tanaviosoft 2009Caracteristici tehnologice: dupa degresare se trece la operatia de uscare la aer. controlul degresarii pieselor se face vizual. dupa degresare, piesele se manevreaza utilizand manusi de protectie. la degresarea pieselor din aliaje de magneziu si aluminiu nu se utilizeaza solventi organici clorurati si nici tricloretilena. pentru a evita descompunerea solventilor datorita luminii, umiditatii si temperaturii se aduga stabilizatori in cantitati mici. degresarea cu solventi are o durata scurta de aplicare si se recupereaza o mare parte din cantitatea utilizata. procedeul prezinta toxicitate ridicata, pierderi si pericol de explozie.

la degresare se utilizeaza aparatura de tip inchis prevazuta cu sistem de ventilatie. instalatia are sistem de prevenire si inlaturare a incendiilor. se va evita contactul direct cu componentele solutiilor de degresare. muncitorii vor avea echipament de protectia muncii corespunzator. se va evita prezenta unor flacari deschise. degresarea se va realiza in atmosfera controlata cu temperatura sub 1000 C, atunci cand se folosesc solventi clorurati. la degresarea cu solventi se va respecta cu strictete tehnologia de lucru.

2.4.4.Masuri de protectia muncii la degresare.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

23


C2

Tanaviosoft 2009 2.5.Curatarea chimica a suprafetelor metalice feroase.2.5.1.Clasificarea metodelor de decapare. 2.5.2.Materiale utilizate la decapare. 2.5.3.Metode de decapare.Caracteristici tehnologice. 2.5.4.Masuri de protectia muncii la decapare.Curatarea chimica a suprafetelor metalice(decaparea) consta in indepartarea straturilor de oxizi de pe suprafata pieselor metalice prin actiunea coroziva a solutiilor utilizate.

Fig.2.5.1.Instalatie de decapare acida

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

24


C2

Tanaviosoft 2009 2.5.1.Clasificarea metodelor de decapare.

Decaparea se poate face cu: acid sulfuric; acid clorhidric; detergenti; soda caustica; substante neutre.

2.5.2.Materiale utilizate la decapare.

2.5.3.Metode de decapare.Caracteristici tehnologice.2.5.3.1. DECAPAREA CU ACID SULFURIC Metoda se aplica pentru indepartarea straturilor de oxid, tunder de pe piesele turnate, forjate sau laminate. Decaparea cu acid sulfuric se realizeaza prin doua metode: 1. Decaparea prin imersie. 2. Decaparea prin tobare.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 25


C2

Tanaviosoft 20091. Decaparea prin imersie Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu plumb sau captuseala antiacida; sistem de incalzire a solutiei; sistem de ventilare; cuva de otel captusita cu PVC pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor. Consideratii tehnologice: Pregatirea baii de imersie consta in umplere cu apa(2/3 din volum), completare cu acid sulfuric si apoi apa pana la nivel.Se incalzeste solutia la temperatura optima( 60-700 C).Concentratia de acid sulfuric va fi de 10-20%. La introducerea pieselor se va evita contactul intre ele. Cand concentratia de acid scade, se poate ridica temperatura pentru a mentine ritmul de decapare. Dupa decapare, piesele se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscare. Daca dupa decapare, urmeaza operatia de acoperire ,nu mai este necesara operatia de uscare. Manipularea pieselor se face cu manusi de protectie.In timpul lucrului se controleaza parametrii tehnologici(temperatura, concentratie). Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este influentata de urmatorii factori: timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare. La decaparea cu acid sulfuric prin imersie sunt cateva recomandari legate de protectia muncii: muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la actiunea nociva a vaporilor toxici; reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa neutralizare.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 26


C2

Tanaviosoft 20092. Decaparea prin tobare Se utilizeaza instalatii prevazute cu tobe rotative.In tobe se introduc piesele de curatat, materialul abraziv si solutie de acid sulfuric si carbonat de sodiu anhidru. Durata tobarii este intre 1-6 ore.La tobare nu se produce praf.Piesele se spala in apa rece curgatoare. Neutralizarea se realizeaza cu solutie de carbonat de sodiu 3-5%(decapare cu acid sulfuric) sau solutie de acid sulfuric 0,5-1%(decapare cu carbonat de sodiu).Dupa neutralizare urmeaza spalare in apa rece curgatoare si uscare. Controlul suprafetelor metalice decapate prin tobare se face vizual.Dupa tobare, piesele se manevreaza cu manusi de protectie, se depoziteaza intr-o atmosfera neutra cel mult 3-4 ore. 2.5.3.2. DECAPAREA CU ACID CLORHIDRIC Instalatia de decapare prin imersie utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva din material antiacid sau captusita cu material plastic; instalatie de incalzire a solutiei de decapare; sistem de ventilare; cuva de otel pentru neutralizare; dispozitive de manevrare a pieselor. Solutia utilizata la decaparea cu acid clorhidric are la baza carbonat de sodiu anhidru si acid clorhidric. Decaparea cu acid clorhidric se face in doua moduri: 1. Decapare cu acid clorhidric la rece. 2. Decapare cu acid clorhidric la cald. 1. Decaparea cu acid clorhidric la rece Parametrii tehnologici sunt: concentratia de acid clorhidric de 14-15%; temparatura solutiei este intre 20-300 C; durata de mentinere in solutie este de 30-90 min.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 27


C2

Tanaviosoft 20092. Decaparea cu acid clorhidric la cald Parametrii tehnologici sunt: concentratia de acid clorhidric de 6-8%; temparatura solutiei este intre 40-500 C; durata de mentinere in solutie este de 7-12 min. Consideratii tehnologice: Piesele se introduc in cuva fara sa se atinga intre ele.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece curgatoare, se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratia de 3-5%.Se spala din nou cu apa rece si se usuca. Daca, dupa decapare , piesele se vor acoperi chimic sau electrochimic, nu mai este necesara operatia de uscare. Controlul decaparii se face vizual.Calitatea slaba a operatiei de decapare este influentata de urmatorii factori: timp prea scurt de decapare; impurificarea baii de decapare; prezenta namolului de decapare pe suprafata pieselor; temperatura necorespunzatoare a solutiei de decapare; concentratia redusa a solutiei de decapare. La decaparea cu acid clorhidric prin imersie sunt cateva recomandari legate de protectia muncii: muncitorii vor purta echipament special si masti de protectie la actiunea nociva a vaporilor toxici; reziduurile si apele de spalare se vor arumca numai dupa neutralizare. 2.5.3.3. DECAPAREA CU DETERGENTI Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria. Se utilizeaza o solutie speciala constituita dintr-un renovator si un detergent diluat(carbonat disodic, fosfat trisodic).Urmeaza spalarea in apa rece curgatoare si uscarea cu aer rece.In acest mod, piesa este pregatita pentru revopsirea zonei supuse remedierii.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

28


C2

Tanaviosoft 20092.5.3.4. DECAPAREA CU SODA CAUSTICA Metoda se aplica pieselor vopsite care prezinta zone limitate cu tendinta de exfoliere.Se mai aplica si pentru suprafete curatate anterior cu peria.Metoda se aplica cu succes pentru piese vopsite anterior cu vopsele vascoase sau cu vopsele oleorezinoase.

2.5.3.5. DECAPAREA NEUTRA Se aplica pieselor vopsite anterior.Se folosesc solventi, activatori aplicati prin pensulare sau pulverizare.Metoda se aplica cu succes pentru suprafete vopsite cu vopsele pe baza de rasini epoxitice,rezine acrilice sau poliuretanice. Decapantii neutri utilizati au la baza etanol, metanol, toluen, acetona.Se mai poate utiliza clorura de metilen.

2.6.Curatarea chimica a suprafetelor metalice neferoase.2.6.1.Metode de decapare. 2.6.2.Decaparea aluminiului si a aliajelor sale. 2.6.3.Decaparea cuprului si a aliajelor sale.

2.6.1.Metode de decapare.

Fig.2.6.1.1.Metode de decapare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

29


C2

Tanaviosoft 2009 2.6.2.Decaparea aluminiului si a aliajelor sale.

Decaparea aluminiului consta in cufundarea pieselor in solutii alcaline, in scopul indepartarii straturilor de oxizi si de materii grase de pe suprafetele metalice.

Fig.2.6.2.1.Decaparea Materiale utilizate la decapare: hidroxid de sodiu; carbonat de sodiu; acid azotic; acid sulfuric; acid fluorhidric. Instalatia utilizata la decapare este constituita din urmatoarele componente: cuva din otel; sistem de incalzire,ventilatie si filtrare continua a solutiei; dispozitive de manevrare a pieselor. Decaparea aluminiului si a aliajelor sale se realizeaza in doua etape: 1. Decaparea initiala in solutii alcaline. 2. Decaparea finala in solutii acide( albirea). 1. Decaparea initiala in solutii alcaline Se aplica pentru inlaturarea oxizilor si a materiilor grase.Stratul de grasime si de impuritati , ridicat la suprafata , se inlatura prin decantare si filtrare.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

30


C2

Tanaviosoft 2009Dupa decaparea initiala, piesele se spala in apa calda si apoi in apa rece curgatoare. 2. Decaparea finala in solutii acide Se aplica facultativ, pentru a obtine o suprafata lucioasa.Se aplica pentru aliaje de aluminiu cu siliciu si cupru, prin imersarea pieselor.Dupa aceasta operatie, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

2.6.3.Decaparea cuprului si a aliajelor sale.Decaparea cuprului si a aliajelor sale consta in indepartarea oxizilor de pe suprafetele metalice.Decaparea se realizeaza in solutie de acid sulfuric sau in amestec de acizi. La decaparea in solutie de acid sulfuric se utilizeaza cuva de otel captusita cu plumb sau din material plastic. Decaparea in acid sulfuric Se aplica pentru straturi groase de oxizi.Apoi se aplica decaparea in amestec de acizi.Dupa umplerea baii cu solutie, aceasta se incalzeste la 40-600 C.Durata de imersare este de minimum 15 min. Pentru decaparea alamei se va utiliza solutie de acid sulfuric cu concentratie de 5%. Decaparea in amestec de acizi Solutia utilizata are la baza clorura de sodiu, acid sulfuric si acid azotic.Solutia se incalzeste la o temperatura optima.Dupa decapare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se neutralizeaza in solutie de carbonat de sodiu cu concentratie de 35%.Urmeaza o noua spalare si apoi uscarea.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

31


C2

Tanaviosoft 2009 2.7.Teste de evaluare sumativa.Testul de evaluare sumativa PREGATIREA SUPRAFETELOR METALICE este realizat in format doc pentru rezolvare interactiva si in format pdf. Cele doua teste pot fi accesate mai jos:

Fisier Word

Fisier PDF

Pentru informatii suplimentare poate fi accesat auxiliarul curricular MECANICA_XI PROTECTIA ANTICOROZIVA

FISIER VIDEO

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

32

Pregatirea suprafetelor metalice NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Numele: Prenumele:

Pregatirea suprafetelor metaliceModulul : Protecia anticorosiv a suprafeelor Test de evaluare sumativaSubiectul 1 30p Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. La curatarea manuala , razuitoarele se folosesc pentru a inlatura: a) petele de rugina; b) urmele de vopsea; c) tunderul; d) straturi groase de oxizi. 2. Pentru curatarea suprafetelor mari acoperite de oxizi se recomanda: a) perii de sarma; b) hartie abraziva; c) polizoare. 3. Sablarea este o metoda de curatare mecanica bazata pe : a) actiunea chimica a unui jet de aer comprimat; b) actiunea mecanica a unui jet de nisip antrenat de aerul comprimat; c) actiunea abraziva a unui jet de alice metalice(fonta alba). 4. Sablarea cu nisip se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 5. La sablarea cu nisip, distanta optima intre suprafata piesei si duza este de : a) 150-350 mm; b) minimum 350 mm; c) minimum 35 cm. 6. Dupa sablare se trece la grunduire si vopsire: a) imediat; b) dupa 24 ore; c) dupa maximum 3-4 ore. 7. Sablarea cu alice se aplica in urmatoarele conditii: a) temperatura de maximum 15-250 C; b) temperatura de minimum 15-250 C ; c) umiditate maximum 65%. 8. Sablarea se aplica la piese; a) laminate,cu suprafete plane; b) cu sufluri,adancituri; c) piese turnate,forjate. 9. Curatarea prin tobare are la baza: a) actiunea chimica a materialului abraziv; b) frecarea dintre piese sau cu materialul abraziv. 10. La curatarea prin tobare umeda se utilizeaza; a) material abraziv; b) apa; c) solutie de acid sulfuric. 11. Prin degresare se inlatura: a) urmele de oxizi si vopseluri; b) urmele de grasimi; c) tunderul. 12. Degresarea pieselor feroase se poate face cu: a) solventi alcalini; b) solventi organici. 13. Operatia de degresare se poate face prin: a) imersie; b) stropire; c) pulverizare. 14. Degresarea electrolitica prezinta urmatoarele avantaje: a) pret de cost redus; b) timpul de curatare este scurt; c) piesele de otel devin fragile. 15. Dupa operatia de degresare urmeaza operatiile de: a) uscare,spalare; b) spalare,uscare; c) uscare,spalare,uscare. 16. Spalarea suprafetelor pieselor se face prin: a) imersie; b) pulverizare; c) stropire. 17. Uscarea suprafetelor pieselor se poate face: a) natural; b0 cu aer cald; c) cu aer rece; d) prin centrifugare; e) cu rumegus. 18. Degresarea cu jet de solventi se aplica pentru: a) suprafetele materialelor feroase; b) suprafetele materialelor neferoase. 19. Cea mai eficienta metoda de degresare este: a) prin imersie; b) prin pulverizare; c) cu jet de solventi; d) cu vapori. 20. Decaparea cu acid sulfuric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. 21. Decaparea cu acid clorhidric se aplica pentru: a) oteluri carbon; b) oteluri aliate; c) aliaje de aluminiu. Tanase Viorel 1


22. Neutralizarea suprafetelor metalice feroase dupa decapare se face cu: a) solutie de carbonat de sodiu; b) solutie de carbonat de potasiu; c) solutie de acid azotic. 23. Dupa decaparea suprafetelor metalice feroase urmeaza operatiile: a) neutralizare,uscare; b) neutralizare,spalare in apa curgatoare, uscare; c) spalare in apa rece curgatoare,uscare cu aer cald. 24. Decaparea cu detergenti se aplica pentru: a) piese protejate prin vopsire cu urme de rugina; b) piese protejate prin vopsire,exfoliate. 25. La decaparea initiala a aliajelor de aluminiu se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii de acid sulfuric. 26. La decaparea finala(albirea) a suprafetelor metalice neferoase se utilizeaza: a) solutii alcaline; b) solutii acide. 27. Decaparea cuprului se realizeaza utilizand: a) solutii alcaline; b) solutii acide(acid sulfuric); c) amestec de acid sulfuric si acid azotic. 28. Pentru decaparea cu acid sulfuric se utilizeaza: a) cuva de aluminiu; b) cuva de otel; c) cuva de otel captusita cu tabla de plumb. Subiectul 2 20p Pe baza imaginilor din tabelul de mai jos, identificati in mod corespunzator materialele, sculele si dispozitivele utilizate pentru curatarea suprafetelor si precizati destinatia lor: Materiale Destinatie Scule,dispozitive Scule,dispozitive Destinatie 1 12

8 2

3 9 4 13

5 10 6 14

7

11

Tanase Viorel

2


Subiectul 3 20p Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. Nisipul utilizat la sablare se regenereaza(eliminarea impuritatilor, curatarea de tunder). 2. La sablarea cu nisip nu sunt necesare masuri de protectia muncii deosebite. 3. Sablarea cu alice se poate aplica pentru piese avand orice grosime. 4. La curatarea prin tobare,nisipul cuartos reprezinta materialul abraziv utilizat. 5. La degresarea prin imersie se foloseste o cuva din otel. 6. Controlul gradului de degresare se face prin metoda filmului de apa. 7. Degresarea electrolitica se poate face fara cuprare sau cu cuprare simultana. 8. Uscarea cu aer cald se face la temperatura de 20-600 C. 9. Degresarea cu vapori se face cu solventi anorganici. 10. La degresarea aliajelor de aluminiu, magneziu nu se foloseste tricloretilena.

( ( ( ( ( ( ( ( ( (

) ) ) ) ) ) ) ) ) )

Subiectul 4 Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,noiunile introduse n tabelul de mai jos: A La degresarea prin stergere se utilizeaza Degresarea prin imersie a pieselor neferoase La uscare prin centrifugare Dupa spalare, urmele de acizi,alcalii Sablarea pieselor de otel se executa B a b c d e

20p

1 2 3 4 5

in trei clase de finete necesita utilizarea succesiva a trei cuve se controleaza cu turnesol laveta,pensula,perie timpul necesar este de 2-3 min

Tanase Viorel

3

Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

Tanaviosoft 2009

TANASE VIOREL 2009

Protectia anticorosiva prin acoperiri metalice

C3

Tanaviosoft 2009Capitolul Protectia anticorosiva prin acoperire metalica

3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica. 3.2. Materiale utilizate la acoperirile metalice. 3.3. Cadmierea electrochimica. 3.4. Zincarea electrochimica. 3.5. Cromarea dura electrochimica. 3.6. Cromarea dura combinata electrochimica. 3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.8. Eloxarea electrochimica. 3.9. Stanarea electrochimica. 3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica. 3.11. Argintarea electrochimica. 3.12. Aurirea electrochimica. 3.13. Fosfatarea chimica. 3.14. Pasivarea chimica. 3.15. Grunduirea reactiva chimica. 3.16. Stanarea termica. 3.17. Zincarea termica. 3.18.Acoperiri metalice prin pulverizare. 3.19. Teste de evaluare sumativa.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C3



Interpretarea documentatiei tehnice. Competente Interpreteaz informaii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaz desene speciale. Aplic informaiile din documentaia tehnic n activitatea practic. Protectia anticorosiva a suprafetelor Competente Indica tipurile de coroziune Precizeaza metodele de protectie anticorosiva. Efectueaza operatii de limitare a coroziunii



VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

1


C3

Tanaviosoft 2009 3.1. Clasificarea metodelor de acoperire metalica.

Metodele de acoperire metalica se clasifica in raport cu urmatoarele criterii: dupa modul de depunere a stratului de protectie anticorosiva: depunere electrochimica; depunere chimica; depunere termica. dupa modul de introducere a pieselor in contact cu materialele anticorosive: prin imersie; prin pulverizare. Metode de acoperire electrochimicaCADMIEREA FOSFATAREA ZINCAREA CROMAREA DURA CROMAREA DURA COMBINATA ACOPERIRE Cu+Ni+Cr NICHELAREA ELOXAREA STANAREA ARGINTAREA AURIREA VOPSIREA_manual PASIVAREA ZINCAREA STANAREA

Metode de acoperire chimica

Metode de acoperire termica

GRUNDUIREA REACTIVA

PLUMBUIREA

ALUMINIZAREA

Fig.3.1.1.Acoperire metalica in vidautor Tnase Viorel 2


C3

Tanaviosoft 2009Elementele chimice de baza , utilizate in tehnica acoperirilor metalice anticorosive sunt:

3.2.Materiale utilizate la acoperirile metalice.

Pentru detalii suplimentare poate fi accesat site-ul: http://www.freshney.orgVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 3


C3

Tanaviosoft 2009 3.3. Cadmierea electrochimica.CADMIEREA Cadmierea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de cadmiu(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din cadmiu.

Fig.3.3.1.Instalatie de cadmiere Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de cadmiu; sulfat de cadmiu; acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din cadmiu cu puritate 99%.Pentru o calitate superioara a stratului de cadmiu, suprafata se trateaza cu caseina, glicerina, gelatina,ulei rosu turcesc.Grosimea stratului de cadmiu este de 5-20m. Succesiunea operatiilor necesare pentru cadmiere: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de cadmiere; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor cadmiate.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 4


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de cadmiu se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea cadmiului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 1:1 sau 3:2; pasivarea se face in timp de 3-6 sec. la temperatura de 15-300 C; dehidrogenarea se face la temperatura de 150-1800 C, timp de 1,52 ore.

3.4. Zincarea electrochimica.ZINCAREA Zincarea este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de zinc(depunere electrolitica).

Instalatia cuprinde: -cuva de otel; -captuseala din PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din zinc.

Fig.3.4.1.Instalatie de zincareVOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 5


C3

Tanaviosoft 2009Solutiile pentru electrolitul utilizat in baie au la baza: oxid de zinc; cianura de zinc acid sulfuric; acid azotic; anhidrida cromica. Anozii se confectioneaza din zinc cu puritate 99,8%. Succesiunea operatiilor necesare pentru zincare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; introducerea pieselor in baia de zincare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; pasivarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea suprafetelor cu aer cald; dehidrogenarea suprafetelor pieselor zincate. Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de zinc se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde:

t- timpul de mentinere [min.]; - densitatea zincului [g/cm3]; d- grosimea stratului depus [mm]; K- echivalentul electrochimic [g/Ah]; - randamentul de curent [%]; D- densitatea de curent [A/dm2]. raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1; decaparea finala se face timp de 5-6 sec. in acid azotic, la temperatura de 10-300 C;

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

6


C3

Tanaviosoft 2009 3.5. Cromarea dura electrochimica.

CROMAREA DURA Cromarea dura este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu un strat de crom(depunere electrolitica).

Fig.3.5.1.Instalatie de cromare

Instalatia cuprinde: -cuva de otel captusita cu plumb(cromare); -cuva de otel captusita cu PVC; sistem de ventilatie; -sistem de incalzire a solutiei; -sursa de curent continuu; -anozi din plumb.

Solutiile utilizate pentru electrolitul din baia de cromare sunt: anhidrida cromica; sulfat de strontiu; acid sulfuric. Succesiunea operatiilor necesare pentru cromare sunt: degresarea suprafetelor; decaparea suprafetelor pieselor; suspendarea pieselor pe suport de cupru(sarme); decapare anodica pentru asperizarea suprafetelor; spalarea pieselor in apa rece curgatoare; introducerea pieselor in baia de cromare; spalarea pieselor in apa rece curgatoare si apoi apa calda; uscarea pieselor la aer; dehidrogenarea suprafetelor pieselor.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 7


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: timpul necesar depunerii stratului de crom se determina cu relatia:

t=

60d K D

unde: [min.]; [g/cm3]; [mm]; [g/Ah]; [%]; [A/dm2].

t- timpul de mentinere - densitatea cromului d- grosimea stratului depus K- echivalentul electrochimic - randamentul de curent D- densitatea de curent

raportul intre suprafata anodica si cea catodica este 2:1,1:1,1:2; distanta intre anod si catod este de 100-150m. anozii noi se acopera cu pelicula neagra de dioxid de plumb. electrolitul din baia de cromare care se evapora se inlocuieste cu solutie din colector(50-600 C). portiunile care nu se cromeaza se acopera cu lac vinilic,care se detaseaza ulterior. metoda se aplica pentru arbori cotiti(fusuri), bolturi pentru pistoane. decaparea anodica are rolul de asperizare a suprafetei inainte de cromare. la asperizarea otelurilor inalt aliate se utilizeaza catozi din plumb.

3.6. Cromarea dura combinata electrochimica.CROMAREA DURA COMBINATA Cromarea dura combinata este operatia tehnologica de acoperire metalica a suprafetelor cu doua straturi succesive,unul de crom laptos si altul de crom dur(depunere electrolitica). Procedeul se aplica la piese din otel care sunt solicitate puternic la uzura. Instalatia utilizata este similara cromarii dure.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

8


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice complementare: dupa cromarea laptoasa,piesele se introduc in baia pentru cromare dura. cromarea laptoasa poate fi realizata in acceasi baie cu cromarea dura,daca se raceste electrolitul de la 700 C la 500 C, in 3-4 min. dehidrogenarea se face in cuptor la temperatura de 150-2000 C, timp de 2 ore, sau prin incalzire in baie de ulei.

3.7. Cuprarea-Nichelarea-Cromarea electrochimica.ACOPERIREA Cu + Ni + Cr

Consta in acoperirea suprafetelor prin depunere electrolitica a trei straturi succesive: cupru, nichel si crom Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC pentru cuprare cianurica,cuprare acida si nichelare; cuva de otel captusita cu plumb pentru cromare; cuva din material ceramic pentru decaparea finala; anod din cupru electrolitic(in saci din fibre sintetice) pentru cuprare; anod din nichel electrolitic, de forma eliptica, in saci din fibre sintetice, pentru nichelare; anod insolubil din plumb cu 6-8% Sb sau 7-10%Sn; sistem de ventilatie; dispozitive de manevrare si de suspendare a pieselor. Cuprarea cianurica consta in depunerea unui strat de cupru cu porozitate redusa.Dupa cuprare,piesele se spala in apa rece curgatoare. Nichelarea consta in depunerea unui strat de nichel peste stratul de cupru.Raportul dintre suprafata anodica si suprafata catodica este de 1:1 sau 2:1. Cromarea se aplica la maximum 4 ore dupa nichelare, asemanator cromarii dure.Dupa cromare,piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

9


C3

Tanaviosoft 2009 3.8. Eloxarea electrochimica.ELOXAREA ELECTROCHIMICA Eloxarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu o pelicula de protectie.Prin eloxare are o loc o transformare electrochimica a suprafetei piesei.

-baie de otel captusita cu plumb; -manta de racire a baii; -sistem de ventilatie; -dispozitive de manevrare;

Fig.3.8.1.Instalatie de eloxare Solutiile utilizate la eloxare sunt: acid sulfuric; carbonat de sodiu anhidru. Succesiunea operatiilor necesare pentru eloxare sunt: degresarea pieselor in solutii de solventi organici; decaparea pieselor in solutii alcaline sau acide; spalarea pieselor urmata de uscare; introducerea pieselor in baia cu electrolit pentru eloxare; spalarea pieselor cu apa rece si uscare; lustruirea pieselor dupa eloxare; colorarea suprafetelor pieselor eloxate; compactizarea peliculei obtinuta prin eloxare; spalarea in apa rece si apa calda; uscarea pieselor. Cosideratii tehnologice: electrolitul are concentratia de 18-19% acid sulfuric. tensiunea de lucru este de 12-20V,densitatea de curent 1,2-1,5 A/dm2. durata de mentinere este de 15-20 min. Stratul obtinut prin eloxare are grosimea de 4-6 m.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 10


C3

Tanaviosoft 2009 dupa operatia de spalare, se neutralizeaza cu solutie de carbonat de sodiu, timp de 3-5 sec. stratul eloxat cu grosime de 5-6m rezista la corosiune atmosferica. stratul supus si la solicitari mecanice are grosimea de 15-25m. pentru o buna izolare electrica, stratul va avea grosimea de 25m. la lustruire, solutia are la baza acid fosforic, acid sulfuric,acid azotic, acid boric si azotat de cupru. lustruirea se poate face chimic si electrochimic. la colorare se utilizeaza coloranti organici sau anorganici. compactizarea se face cu apa distilata. la compactizare,temperatura este de 95-1000 C, timp de 20-30 min. pentru compactizare se poate utiliza bicromat de potasiu si apa distilata.

3.9. Stanarea electrochimica.STANAREA Stanarea este operatia tehnologica de depunere electrolitica a unui strat de staniu pe suprafata unei piese.

Fig.3.9.1.Instalatie de stanare

-cuva de otel captusita cu plumb, material plastic; -sursa de curent continuu; -dispozitive de manevrare; -sistem de filtrare a electrolitului; -sistem de agitare a solutiei de electrolit; -sistem de ventilatie; -sistem de incalzire.

Pentru operatia de stanare se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat stanos; acid sulfuric; gelatina.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 11


C3

Tanaviosoft 2009Succesiunea operatiilor necesare pentru stanare sunt: degresarea suprafetelor pieselor in solventi organici; decaparea pieselor. spalarea pieselor in apa rece curgatoare; uscarea pieselor. introducerea pieselor in baia de electrolit; spalarea pieselor in apa rece curgatoare, apoi in apa calda; uscarea pieselor cu aer cald sub presiune. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de staniu depus este de 12-25m. densitatea de curent anodic este de 2 A/dm2. se recomanda filtrarea periodica a electrolitului. raportul anod-catod este de 2:1. stanarea se aplica pentru protectia conductoarelor electrice. Acoperirea electrochimica staniu-nichel. Se aplica pieselor din cupru, care lucreaza in atmosfera corosiva( sulf,acid sulfuric,acid azotic).Se obtine o duritate de 105 HB. Grosimea stratului de protectie este intre 12-30 m.Metoda se aplica pentru echipamentul electric la automobile. Materialele utilizate au la baza clorura de nichel,clorura stanoasa,fluorura de amoniu.Anozii sunt din aliaj de staniu si nichel sau din anozi separati de staniu si nichel. Utilajul este constituit din cuva de otel captusita cu material plastic,sistem de ventilatie, sistem de incalzire si dispozitive de prindere. Dupa acoperirea metalica,piesele se spala in apa rece curgatoare,apa calda si se vor usca cu aer cald.

3.10. Nichelarea-Cromarea electrochimica.Acoperirea Ni + Cr Operatia tehnologica consta in acoperirea suprafetelor metalice cu doua straturi succesive de nichel si de crom. Pentru acoperirea Ni-Cr se utilizeaza urmatoarele solutii: sulfat de nichel; clorura de nichel; anhidrida cromica; acid sulfuric.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 12


C3

Tanaviosoft 2009-baie de nichelare captusita cu PVC; -baie de cromare captusita cu plumb; -sistem de ventilatie; -dispozitive pentru manevrarea pieselor. Fig.3.10.1.Nichelarea Succesiunea operatiilor necesare pentru nichelare-cromare sunt: degresarea pieselor in solventi organici. montarea pieselor pe dispozitive. introducerea pieselor in baia de nichelare. dupa nichelare, piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. uscarea pieselor. lustruirea mecanica a pieselor. degresarea pieselor in solventi organici. introducerea pieselor in baia de cromare. spalarea pieselor in apa rece,apa calda si apoi, uscare. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de nichel este 12-30m, iar a stratului de crom de 1m. la cromare se utilizeaza anozi insolubili din plumb. operatia de cromare se va face dupa 3-5 ore de la operatia de nichelare.

3.11. Argintarea electrochimica.ARGINTAREA Argintarea este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor cu un strat de argint, prin depunere electrochimica. La argintare se utilizeaza urmatoarele solutii: cianura de argint; azotat de argint; cianura de sodiu; cianura de potasiu.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 13


C3

Tanaviosoft 2009

-cuva de otel captusita cu PVC; -sistem de ventilare; -dispozitive pentru suspendarea pieselor.

Fig.3.11.1.Argintarea Succesiunea operatiilor necesare argintarii este urmatoarea: degresarea pieselor in solventi organici; degresare alcalina si decapare fara uscare; spalarea pieselor; preargintarea; argintarea; dubla spalare a pieselor in apa distilata; spalare in apa rece curgatoare si in apa calda; uscarea pieselor cu aer. Consideratii tehnologice: grosimea stratului de argint este de 10-14m. anozii se realizeaza din argint cu puritate 99,9%. operatia de protectie consta din preargintare urmata de argintare. preargintarea se face cu densitatea curentului de 2 A/dm2, tensiunea electrica de 4-6 V, temperatura de 20-300 C, timp de 15-30 min. argintarea dura cu luciu se aplica in electrotehnica.

3.12. Aurirea electrochimica.AURIREA Se aplica la aparatura electronica de mare precizie.Grosimea stratului depus electrochimic este de 1-3 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

14


C3

Tanaviosoft 2009 3.13. Fosfatarea chimica.FOSFATAREA Este procedeul tehnologic de pretratare a suprafetelor metalice,prin care se formeaza un strat de cristale din fosfati insolubili de fier,mangan sau zinc.

VIDEO Fig.3.14.1.Piesa fosfatata FOSFATAREA

Fosfatarea prin imersie

Fosfatarea prin pulverizare

Fosfatarea la cald prin imersie Instalatia de fosfatare este constituita din urmatoarele componente: cazi din otel cu izolatie termica; sistem de incalzire a solutiei de fosfatare; sistem de ventilare; dispozitive pentru manevrarea si suspendarea pieselor. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 15


C3

Tanaviosoft 2009Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate, slab aliate, calite sau necalite. prin fosfatare, se modifica dimensiunile piesei. captuseala cazilor nu se va realiza din cupru,aluminiu sau plumb pentru a evita interactiunea cu solutiile utilizate. initial, se controleaza aciditatea baii de fosfatare. piesele mari se vor preincalzi in apa fierbinte. dupa fosfatare,piesele se spala in apa rece curgatoare si apa calda. compactizarea stratului protector se realizeaza prin imersie in solutie de bicromat de potasiu(concentratie 5-8%,temperatura de 60-800 C si mentinere timp de 5-10 min.). peliculele pieselor fosfatate pot prezenta defecte. Fosfatarea la cald prin pulverizare Instalatia utilizata cuprinde urmatoarele componente: sistem de duze pentru pulverizare. sistem de recirculare a solutiei. rezervoare de recuperare a solutiei. banda transportoare sau lant transportor. dispozitive de manevrare. Solutiile utilizate pentru fosfatare au la baza: acid fosforic; oxid de zinc; acid azotic; bicromat de potasiu. Consideratii tehnologice: metoda se aplica pentru oteluri aliate si slab aliate,fonte. grosimea peliculei este de maximum 6 m. solutia de fosfatare este diluata. dupa fosfatare, piesele se spala in apa calda si apa rece curgatoare. compactizarea se face cu solutie de bicromat de potasiu. se spala din nou in apa rece si apoi apa calda. dupa uscare, piesele se tin in atmosfera neutra o zi. Bonderizarea este tot o operatie de fosfatare.VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 16


C3

Tanaviosoft 2009 3.14. Pasivarea chimica.PASIVAREA Pasivarea este operatia tehnologica de obtinere a unui strat de protectie anticorosiva a pieselor metalice. Pasivarea se aplica in urmatoarele scopuri: 1. Cresterea rezistentei la coroziune a suprafetelor metalice; 2. Pastrarea aspectului obtinut dupa decapare. Materialele utilizate la pasivare sunt: acid sulfuric. bicromat de potasiu. anhidrida cromica. Operatia de pasivare se aplica pentru piese din cupru si aliaje din cupru,zinc si aliaje din zinc,aluminiu si aliaje din aluminiu si piese din otel. Instalatia utilizata la pasivare cuprinde urmatoarele componente: cuva de otel captusita cu PVC; dispozitive de manevrare a pieselor; sistem de ventilare; sistem de incalzire a solutiei utilizate. Consideratii tehnologice: pasivarea se face prin imersarea pieselor. temperatura de lucru este in functie de reteta de solutie utilizata. dupa pasivare, piesele se spala in apa rece curgatoare si se usuca cu aer cald.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

17


C3

Tanaviosoft 2009Tabel 3.14.1.Variantele de pasivare

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

18


C3

Tanaviosoft 2009 3.15. Grunduirea reactiva chimica.GRUNDUIREA REACTIVA Grunduirea reactiva consta in acoperirea suprafetelor metalice cu o pelicula de grund. La grunduirea reactiva se utilizeaza: grunduri reactive dintr-un singur component(grund reactiv dintr-un singur component); grunduri reactive din mai multe componente(amestecuri de grunduri reactive).

Succesiunea operatiilor tehnologice necesare grunduirii reactive sunt: sablarea suprafetelor metalice; degresarea suprafetelor pieselor; pregatirea grundului reactiv; aplicarea grundului reactiv prin pulverizare sau cu pensula; uscarea peliculei de grund reactiv.

Consideratii tehnologice: amestecul de grund reactiv cuprinde grundul reactiv propriu-zis si solutia intaritoare; omogenizarea amestecului de grund se face inainte de utilizare(maximum 4 ore); la aplicarea grundului reactiv cu pensula, nu se revine peste zona deja vopsita; uscarea grundului reactiv se face in aer liber(durata de uscare 2 ore); culoarea grundului reactiv ,dupa uscare este galbena-verzuie; grosimea stratului depus este de 10-15 m.

VOPSIREA_manual

autor Tnase Viorel

19


C3

Tanaviosoft 2009 3.16. Stanarea termica.STANAREA TERMICA Stanarea termica este operatia tehnologica de acoperire a suprafetelor metalice cu un strat de staniu, prin imersie intr-o baie de metal topit. Instalatia utilizata la stanarea termica este constituita din urmatoarele componente: baie din tabla de otel; sistem de incalzire si mentinere automata a temperaturii in baie; sistem de ventilatie; baie din otel inoxidabil pentru fondantul anorganic; baie din otel pentru fondantul organic; doua bai de otel captusite cu vinidur pentru operatia de spalare; instalatie de incalzite a pieselor mari. Materialele utilizate la stanarea termica sunt urmatoarele: staniu rafinat 99,7% puritate; aliaje de cositor pentru lipit; acid sulfuric; clorura de amoniu; clorura de sodiu. Succesiunea operatiilor la stanarea termica este urmatoarea: degresarea cu solventi organici a pieselor; decaparea pieselor; tratarea cu fondant a pieselor( fondanti organici sau fondanti anorganici); fondantii se aplica pe suprafata pieselor prin imersie sau intindere cu pensula; uscarea pieselor; imersarea pieselor in baia de metal topit; spalarea pieselor in apa rece,apa calda; uscarea pieselor in cabina de uscare sau cu rumegus. Consideratii tehnologice: metoda se aplica in electrotehnica,electronica, in domeniul auto. nu se aplica pentru piese ,care nu trebuie sa fie modificate dimensional; in baia de stanare se topeste staniu pur, dupa care se acopera suprafata libera cu flux(clorura de amoniu);VOPSIREA_manual autor Tnase Viorel 20


C3

Tanaviosoft 2009piesele mari se preincalzesc la 200-2200 C; temperatura de lucru in baie este de 2900 C; scoaterea pieselor din baie nu se face prin stratul de fondant; excesul de staniu se inlatura prin scuturare; racirea pieselor se face in apa sau in aer; neutralizarea se face prin spalare in apa acidulata cu 1% acid clorhidric,apoi in solutie de carbonat de sodiu(2%). Stanarea termica a pieselor din cupru si alama se poate realiza si intr-o baie cu s

VOPSIREA AUTOMOBILULUI

Documents

Transcript of VOPSIREA AUTOMOBILULUI