VOLUMUL II R.L.U. - urbanism.pmb.rourbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere publica/puz coordonator sector...

VOLUMUL II

R.L.U.

P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6

BENEFICIAR : PRIMĂRIA SECTOR 6, MUNICIPIUL BUCUREȘTI PROIECTANT: S.C. ALTER EGO CONCEPT S.R.L. DATA: 2013

1 / 123 ©2012 Alter Ego Concept

member of

VOLUMUL II – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM „P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”

FOAIE DE CAPĂT

DENUMIREA PROIECTULUI:

P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6

BENEFICIAR:

PRIMĂRIA SECTORULUI 6, BUCUREȘTI

PROIECTANT:

S.C. ALTER EGO CONCEPT S.R.L. PROIECTANȚI DE SPECIALITATE:

STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE: INSTITUTUL NAȚIONAL AL PATRIMONIULUI, BUCUREȘTI DOCUMENTAȚIE TEHNICĂ NECESARĂ OBȚINERII AVIZULUI DE GOSPODĂRIREA APELOR: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

RAPORT DE MEDIU – PUZ COORDONATOR SECTOR 6: P.F.A. drd. ing. Tatiana Dimache STUDIUL TRANZITĂRII UNDELOR DE VIITURĂ ȘI AL STABILIRII REGIMULUI DE INUNDABILITATE PE RÂUL DÂMBOVIȚA ÎN ZONA POLDERULUI GIULEȘTI SÂRBI: S.C. AQUAPROIECT S.A.

NR.CONTRACT:

35/2009

DATA:

februarie 2013


member of

VOLUMUL II – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

„P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”

LISTĂ SEMNĂTURI

ŞEF PROIECT

urb. Marius Găbureanu

ŞEF PROIECT DE SPECIALITATE – Studiu istoric de fundamentare pentru „Plan Urbanistic Zonal Sector 6”

Arh. Iosef Kovacs

ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – Documentație tehnică necesară obținerii Avizului de Gospodărirea Apelor „Plan Urbanitic Zonal Sector 6”/ Studiul tranzitării undelor de viitură și al stabilirii regimului de inundabilitate pe râul Dâmbovița în zona polderului Giulești-Sârbi

conf. ing. dr. ing. Alexandru Dimache

șef lucrări dr. ing. Iulian Iancu

ing. Mihai Pop

ELABORATORI PROIECTE DE SPECIALITATE – RAPORT DE MEDIU, PUZ COORDONATOR SECTOR 6

Drd. Ing. Tatiana Dimache

COLECTIV PROIECTARE

urb. Radu Vânturache urb. Ruxandra Nedelcu urb. Mariana Uglea urb. Roxana Rusu urb. Alexandru Stanciu

Data:

februarie 2013


member of

CUPRINS R.L.U. TITLUL I – DISPOZIȚII GENERALE Capitolul I - Rolul regulamentului de urbanism 6 Capitolul II - Baza legală 7 Capitolul III - Domeniul de aplicare 10 Capitolul IV - Corelări cu alte documentații de urbanism 10 Capitolul V - Derogări de la prezentul regulament: 10 Capitolul VI - Condiții de construibilitate a parcelelor: 11 Capitolul VII – Reguli privind zonele protejate 14 Capitolul VIII - REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONELE DE SIGURANȚĂ ȘI DE PROTECȚIE 22 Capitolul IX - Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spatii verzi, norme de igienă referitoare la zonele de locuit

25

Capitolul X - Observații 27 TITLUL II – PRESCRIPȚII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ Capitolul I – ZONA CENTRALĂ 28 1.1. CA - zona centrală situată în afara limitelor zonei protejate 28 1.2.CB - zona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate 37 Capitolul II - ZONA MIXTĂ CONȚINÂND INSTITUȚII, SERVICII ȘI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ȘI PERSONALE, COMERȚ, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE ȘI LOCUINȚE

45

2.1. M2 - zona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte

46

2.2. M3 - zona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri

55

Capitolul III – ZONA DE LOCUIT 63 3.1. L1- zona locuinţelor individuale şi colective mici cu maxim P+2+M niveluri 64 3.2. L2 - zona locuinţelor individuale şi colective mici cu P-P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizări anterioare

74

3.3. L3 - zona locuinţelor colective medii (P+3-4E) situate în ansambluri preponderent rezidenţiale 78 3.4. L4 - zona locuinţelor colective înalte (P+5-10E), situate în ansambluri preponderent rezidenţiale 83 Capitolul IV – ZONA DE ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE 87 4.1. A1 – zona parcuri de activități 88 4.2. A2 - zona activităţilor productive industriale şi de servicii 90 Capitolul V – ZONA SPAȚIILOR VERZI 95 5.1. V1- zona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat 96 5.2. V2 – zona spațiilor verzi de folosință specializată 100 5.3. V3 – zona spațiilor verzi pentru agrement 101 5.4. V4 – zona spațiilor verzi pentru protecția cursurilor de apă 107 5.4. V8 – zona păduri și fâșii plantate de protecție sanitară 108 Capitolul VI – ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 109 6.1. G1 – zona construcții și amenajări pentru gospodărie comunală 109 6.2. G2 – zona cimitirelor din afara zonei protejate 111 Capitolul VII – ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ 113 7.1. S1 – zona cu destinație specială cu caracter urban 113 Capitolul VIII – ZONA ECHIPAMENTE TEHNICE MAJORE 114 8.1. R – zona echipamente tehnice majore 114 Capitolul IX – ZONA TRANSPORTURILOR 116 9.1. T1- zona transporturilor rutiere 117 9.2. T2 - zona transporturilor feroviare 119


member of

VOLUMUL II – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM „P.U.Z. COORDONATOR SECTOR 6”

CONȚINUT: TITLUL I- DISPOZIȚII GENERALE: 1. Rolul regulamentului local de urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare 4. Corelări cu alte documentații de urbanism 5. Derogări de la prezentul regulament 6. Condiții de construibilitate a parcelelor TITLUL II - PRESCRIPȚII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ C ZONA CENTRALĂ

CA ZONA CENTRALA SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

CA2

Subzona centrală destructurată sau în curs de constituire în care regulamentul urmărește încurajarea intervențiilor menite să contribuie la conferirea acestei subzone statut de zonă centrală reprezentativă

CB

ZONA SITUATĂ ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZĂ FUNCȚIUNI COMPLEXE DE IMPORTANȚĂ SUPRAMUNICIPALĂ ȘI MUNICIPALĂ

CB1 Subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB3 Subzona polilor urbani principali;

M

ZONA MIXTĂ CONȚINÂND INSTITUȚII, SERVICII ȘI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ȘI PERSONALE, COMERȚ, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE ȘI LOCUINȚE

M2

ZONA MIXTA SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, CU CLĂDIRI AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE ÎNALTE *

* în care regulamentul urmărește întărirea mixității funcționale ca o prelungire a zonei centrale a orașului spre alte zone de interes urban- în teritoriile structurate și încurajarea schimbării utilizării actuale a terenului necorespunzatoare cu situarea în cadrul orașului – în teritoriile destructurate M3 ZONA MIXTĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVÂND REGIM DE

CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI


member of

L ZONA DE LOCUIT L1 ZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

L1a Subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2E+M niveluri, situate în

afara zonelor protejate pe parcelar tradițional/spontan L2 ZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE

L2a Subzona locuințelor individuale și colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P-P+2+M niveluri, situate în afara zonelor protejate

L3a ZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII CU P+3–P+4, SITUATE ÎN ANSAMBLURI

PREPONDERENT REZIDENŢIALE

L3a Subzona locuinţelor colective medii cu P+3–P+4 niveluri formând ansambluri preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate

L4a SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE ÎNALTE CU P+5-P+10 NIVELURI, SITUATE ÎN

ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE

L4a Subzona locuinţelor colective înalte cu P+5-P+10 niveluri, formând ansambluri preponderent rezidenţiale, situate în afara zonei protejate

V ZONA SPAȚIILOR VERZI

V1 ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT

V1a Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri , precum și

plantații de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantații aferente promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale

V1m Subzona spațiilor verzi cu accente volumetrice înalte conform

P.U.Z. „NOD INTERMODAL RĂZOARE-CALEA 13 SEPTEMBRIE”, sector 5/6, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 211/08.05.2008

V2 ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE DE FOLOSINȚĂ SPECIALIZATĂ

V2a Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat : grădini botanice și zoologice

V3 ZONA SPAȚIILOR VERZI PENTRU AGREMENT

V3a1 Subzona baze de agrement, parcuri de distracții, poli de agrement cu POT maxim 30%


V3b Subzona complexe și baze sportive

V4 SPAŢII VERZI PENTRU PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ


member of

V8 PĂDURI ȘI FÂȘII PLANTATE DE PROTECȚIE SANITARĂ

A ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE

A1 ZONA PARCURI DE ACTIVITĂȚI

A2 ZONA ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE ȘI DE SERVICII

A2a Subzona unităților predominant industriale

A2b Subzona activităților industriale și de servicii

G ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

G1 ZONA CONSTRUCȚII ȘI AMENAJĂRI PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ

G2 ZONA CIMITIRELOR DIN AFARA ZONEI PROTEJATE

S ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ

S1 ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ CU CARACTER URBAN

R ZONA ECHIPAMENTE TEHNICE MAJORE

R ZONA ECHIPAMENTE TEHNICE MAJORE

T ZONA TRANSPORTURILOR

T1 ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

T2 ZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

TITLUL I- DISPOZIȚII GENERALE: Capitolul I - Rolul regulamentului de urbanism:

Art.1. - Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism. Art.2. - (1) Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. (2) Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepţia derogărilor şi situaţiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri urbanistice de detaliu sau Planuri urbanistice zonale (dacă îndeplinesc condițiile impuse de legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului cu modificările și completările ulterioare), cazuri specificate în continuare la punctul 4, precum şi în conţinutul regulamentului. Art.3. - Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferenţiate pentru fiecare unitate teritorială de referinţă, zonă şi subzonă a acesteia.


member of

Art.4. - Regulamentul local de urbanism cuprinde și detaliază prevederile referitoare la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (C.U.T.), procentul de ocpuare a terenului (P.O.T.), retrageri față de aliniament și limitele laterale și posterioare ale parcelei, caraterisitici arhitecturale ale clădirilor, materiale admise. Art.5. - În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie (stabilite conform legislație în vigoare și prin documentații de urbanism aprobate conform legii), volum de construcţii şi complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri urbanistice zonale, realizate şi aprobate conform legii. În această situaţie se înscriu şi localizările în care sunt admise accente înalte peste 45,00 metri. Art.6. - Toate documentațiile de urbanism se realizează în format digital și format analogic, la scară adecvată. În funcție de tipul documentației, pe suport topografic și realizat în coordonate în sistemul național de referință Stereo 70, actualizat pe baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsuratori pe teren, cu respectarea și integrarea limitelor imobilelor înregistrate în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, puse la dispoziție de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.

Capitolul II - Baza legală:

- Legea nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului - text actualizat la data de 13.12.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 69/2004 , Legea nr. 289/2006 , Ordonanţa nr. 18/2007 , Ordonanţa nr. 27/2008 , Legea nr. 242/2009 , Legea nr. 345/2009, O.U.G. nr. 7/2011 , Legea nr. 162/2011 , O.U.G. nr. 81/2011 , Legea nr. 221/2011 , O.U.G. nr. 85/2012

- HG nr. 525 din 27.06.1996, republicată în 2002 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism- text actualizat la data de 24.05.2011. Actul include modificările din următoarele acte: Hotărârea nr. 490/2011

- Ordin MLPAT NR. 13/N/10.0403.1999 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al Planului Urbanistic General” – Indicativ GP038/99

- Ordin MLPAT NR. 21/N/10.04.2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „GHID PRIVIND ELABORAREA ȘI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM” Indicativ GM-007-2000

- Ordin MLPAT nr. 176/N/16 .08.2000 pentru aprobare reglementare tehnică „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul-cadru al planului urbanistic zonal” – Indicativ GM-010-2000

- Ordin MTCT nr. 562 din 20.10.2003 pentru aprobare Metodologie de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)

- Legea nr. 171 din 4.11.1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a Apa. Text actualizat la data de 27.01.2006. Actul include modificările din următoarele acte: Legea nr. 20/2006

- Legea nr. 5 din 6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate

- Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național- Secțiunea a V-a – Zone de risc natural

- Legea nr.363 din 21.09. 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I - rețele de transport

- Legea nr.819 din 25 05.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a – zone cu resurse turistice

- Ordinul MDRT nr. 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea METODOLOGIE din 30 decembrie 2010 de informare și consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism

- Legea nr. 451/8.07.2002 pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, adoptată la Florența la 20 octombrie 2000

- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrărilor de construcții. Text actualizat la data de 31.10.2012. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 122/2004 , Legea nr. 52/2006, Legea nr. 376/2006, Legea nr. 117/2007, Legea nr. 101/2008, O.U.G. nr. 214/2008 , O.U.G. nr.


member of

228/2008 , Legea nr. 261/2009 , Ordonanţa nr. 6/2010 , O.U.G. nr. 85/2011 , Legea nr. 269/2011, Legea nr. 133/2012 , Legea nr. 154/2012

- Legea nr. 18 din 19.02.1991 privind fondul funciar. Text actualizat la data de 26.11.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 358/2005, Legea nr. 341/2006 , Legea nr. 247/2005 , O.U.G. nr. 209/2005 , Legea nr. 340/2007 , Legea nr. 47/2007, Legea nr. 67/2010 , Legea nr. 71/2010 , Legea nr. 158/2010 , Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr. 81/2011, Legea nr. 76/2012

- Legea nr. 215 din 23.04.2001 privind administrația publice locale. Text actualizat la data de 27.07.2012. Actul include modificările din următoarele acte:Legea nr. 131/2008 , Legea nr. 35/2008 , O.U.G. nr. 20/2008 , O.U.G. nr. 66/2008 , O.U.G. nr. 105/2009 , Legea nr. 375/2009 , Legea nr. 59/2010 , Legea nr. 264/2011, Legea nr. 13/2012 , Legea nr. 74/2012 , Legea nr. 133/2012

- Lege nr. 247 din 19.07.2005 - privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente*). Text actualizat la data de 09.07.2012.

- Legea nr. 33 din 27.05.1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 05/07/2011.

- Legea nr.213 din 17.11.1998 privind bunurile de utilitate publică. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include modificările din următoarele acte:O.U.G. nr. 30/2000 , O.U.G. nr. 206/2000, Legea nr. 241/2003 , Legea nr. 71/2011

- Legea nr. 7 din13.03.1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. Text actualizat la data de 26.11.2012.

- Legea nr. 138 din 27.04.2004 privind îmbunătățirile funciare. Text actualizat la data de 17.11.2012. Actul include modificările din următoarele acte:,O.U.G. nr. 39/2009 ,Legea nr. 281/2010.,O.U.G. nr. 65/2011 , O.U.G. nr. 82/2011

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Text actualizat la data de 08.06.2011. Actul include modificările din următoarele acte:, Hotărârea nr. 498/2001 , Legea nr. 587/2002 , Legea nr. 123/2007

- Legea nr. 114 din 11.10.1996 – legea locuinței. Text actualizat la data de 01.10.2011. Actul include modificările din următoarele acte:, O.U.G. nr. 44/1998,Legea nr. 145/1999 ,Ordonanţa nr. 73/1999,O.U.G. nr. 127/1999 ,O.U.G. nr. 17/2000 ,O.U.G. nr. 295/2000 ,O.U.G. nr. 22/2000 ,O.U.G. nr. 98/2000.,Ordonanţa nr. 76/2001,Legea nr. 206/2002 , O.U.G. nr. 42/2005 , Legea nr. 62/2006, O.U.G. nr. 215/1999 , Legea nr. 230/2007 , O.U.G. nr. 210/2008 , O.U.G. nr. 57/2008 , Legea nr. 310/2009, Legea nr. 170/2010 , Legea nr. 71/2011

- OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protecția mediului. Text actualizat la data de 16.10.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 88 din 31/01/2006, Legea nr. 265/2006, O.U.G. nr. 114/2007, O.U.G. nr. 57/2007, O.U.G. nr. 164/2008, O.U.G. nr. 71/2011, O.U.G. nr. 58/2012

- Ordin MMP nr. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat.

- Lege nr. 191 din 16.04.2002 privind grădinile zoologice şi acvariilor publice. Text actualizat la data de 02.03.2007. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 12/2007

- HG nr.1076 din 8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Text actualizat la data de 29.10.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Hotărârea nr. 1000/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 729 din 29/10/2012.

- Ordin MMGA nr. 995 din 21 09. 2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordin MMGA nr. 117 din 2.02.2006, pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Ordin MMP nr. 799 din 6.02.2012, privind aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor

- HG nr. 930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

- Legea apelor nr. 107 din 25.09.1996. Text actualizat la data de 16.08.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Hotărârea nr. 83/1997, Hotărârea nr. 948/1999, O.U.G. nr 107/2002, Legea nr.

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/03sea.pdf

http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/legislatie_orizontala/04sea.pdf


member of

112/2006, Legea nr. 310/2004, O.U.G. nr. 12/2007, O.U.G. nr. 130/2007, Legea nr. 192/2001, O.U.G. nr. 3/2010, O.U.G. nr. 64/2011, O.U.G. nr. 71/2011

- Legea nr. 466 din 18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor - Ordinul MMP nr. 799 din 06.02.2012 privind aprobarea Normativului de conţinut al documentaţiilor

tehnice de fundamentare necesare obţinerii avizului de gospodărire a apelor - Ordinul MMGA nr. 2 din 4.01.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de

amplasament - Lege nr. 24 din 15.01.2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane.

Text actualizat la data de 25.03.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Legea nr. 47/2012

- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Versiune consolidata la data de: 15/02/2011.

- OG nr. 43 DIN 30.01. 2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Text actualizat la data de 15.02.2011. Actul include modificările din următoarele acte: Ordonanţa nr. 13/2007 , Legea nr. 329/2009, O.U.G. nr. 12/2011

- OG nr. 47 din 30.01.2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. Text actualizat la data de 01.11.2001 avându-se în vedere următoarele acte: Legea nr. 564/2001.

- Ordin MCC nr. 2260 din 18.04.2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice.

- OG nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor. Text actualizat la data de 17.07.2011. Actul include modificările din următoarele acte: O.U.G. nr. 295/2000 , Ordonanţa nr. 79/2001, Ordinul nr. 1959/2002, Ordonanţa nr. 26/2003, O.U.G. nr. 84/2003 - Decizia nr. 11/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 96 din 02/02/2004, Ordonanţa nr. 21/2005, Ordonanţa nr. 38/2006, Ordonanţa nr. 132/2000, Legea nr. 130/2007, Ordonanţa nr. 7/2010, Ordonanţa nr. 5/2011 , O.U.G. nr. 8/2011

- Ordin MT nr.47 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalaţii şi a pomilor în localităţile urbane şi rurale.

- Ordin MT nr. 49 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile urbane

- OUG nr. 12 (r1) din 07.07.1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. Text actualizat la data de 04.11.2012. Actul include modificările din următoarele acte: Legea nr. 155/2005 , O.U.G. nr. 111/2005 , O.U.G. nr. 92/2006, Legea nr. 46/2007, O.U.G. nr. 62/2009, O.U.G. nr. 21/2011, Legea nr. 71/2011, O.U.G. nr. 55/2011, O.U.G. nr. 10/2012, Legea nr. 188/2012

- Ordin ANRE nr. 4 din 09.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice – revizia I

- Ordin MS nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei

- Ordin ANRM nr. 196 din 10.10.2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului

- HGR nr.930 din 11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică

- Legea nr. 123 din 2012 energiei electrice și a gazelor naturale - Legea energiei electrice nr. 13 din 2007. Text actualizat la data de 22.12.2008.


member of

Capitolul III - Domeniul de aplicare: Art. 1. - Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului actual al Municipiului Bucureşti pe direcția nord-est-sud de către Calea Giulești - Magistrala CFR - Calea Plevnei - Strada Mircea Vulcănescu - Strada Constantin Noica - Șoseau Cotroceni - Bulevardul Geniului - Drumul Sării - Strada Antiaeriană și Prelungirea Ghencea. Pe direcția nord-vest-sud de către comuna Chitila - limita administrativă localitatea Rudeni, comuna Chiajna - limita administrativă localitatea Chiajna – Dudu - Roșu, Șoseaua de Centură și comuna Domnești. Art.2. - Împărțirea teritoriului administrativ al sectorului în unități teritoriale de referință (U.T.R.) s-a facut conform planșei – Reglementări Urbanistice, Zonificare funcțională, Căi de comunicație, Interdicții de construire, plan la scara 1: 5000, care face parte integrantă din documentația de urbanism P.U.Z. Coordonator Sector 6. Unitatea teritorială de referință (U.T.R.) este o subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcţională şi morfologică din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. U.T.R.-ul se delimitează după caz, în funcţie de relief şi peisaj cu caracteristici similare, evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar şi mod de construire omogen, folosinţe de aceiaşi natură a terenurilor şi construcţiilor, regim juridic al imobilelor similar.1 Art. 4. - Regulamentul conţine totodată, recomandări privind vocaţia unor terenuri limitrofe teritoriului administrativ al Sectorului 6, importante pentru existenţa actuală şi pentru dezvoltarea integrată a sectorului respectiv a Capitalei cu comunele înconjurătoare. Este necesar ca aceste recomandări să fie luate în considerare şi confirmate prin Planurile de Amenajare Teritorială ale Aglomeraţiei Urbane şi Zonei Metropolitane şi prin Planurile urbanistice generale reactualizate ale respectivelor comune.

Capitolul IV - Corelări cu alte documentații de urbanism: Art. 1. - Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planului urbanistic general al Municipiului București (aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000, prelungit și completat prin H.C.G.M.B. nr. 324/2010, H.C.G.M.B. nr. 241/2011 și H.C.G.M.B. nr. 232/2012) și a Planurilor urbanistice zonale aprobate conform Legii nr. 350/2001. Art. 2. - Prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configuraţia cadrului construit actual al Sectorului 6 şi care îşi păstrează şi în prezent valabilitatea prin comparaţie cu:

- Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. Municipiul București (aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 269/2000 cu ultima prelungire si completare prin H.C.G.M.B. nr. 232/2012);

- Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.Z. Coordonator Sector 6 (aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 213/2005).

Art. 3 – Planurile urbanistice zonale, ale caror reglementări au fost preluate în prezenta documentație de urbanism își păstrează valabilitatea în conformitate cu hotararile de aprobare ale acestora. Art.3. - Documentațiile de urbanism avizate şi aprobate în perioada de valabilitate a P.U.Z. Coordonator Sector 6, aprobat cu H.C.G.M.B. nr. 213/2005 (după data de 29.05.2005), rămân în vigoare și pe perioada de valabilitate a prezentei documentații de urbanism.

Capitolul V - Derogări de la prezentul regulament: Art. 1. - Prin derogare se înțelege modificarea doar a uneia dintre condițiile de construire: funcţiuni admise/ funcțiuni admise cu derogări, aliniere, Procent de Ocupare a Terenului (P.O.T.); Coeficient de Utilizare a Terenului (C.U.T.); regim de înălțime, retrageri față de limitele laterale și posterioare.

1 Definița Unitații Teritoriale de Referință formulată în Anexa nr.2 la Legea nr. 350/06.07.2001 versiune actualizată până la data de 05.12.2011


member of

Art. 2. – Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații: a) condiții de fundare dificile care justifică un mod de construire diferit de cel admis prin prezentul

regulament; b) descoperirea în urma săpăturilor a unor mărturii arheologice care impun salvarea și protejarea lor; c) situarea specială a parcelei în cadrul sectorului într-o zonă de interes maxim sau condiționată de

existența pe terenurile alăturate a unor clădiri care trebuiesc menținute; d) dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului.

Art. 3. - Modificarea mai multor condiții de construire, constituie modificare a regulamentului și poate avea loc numai pe baza unei documentații de urbanism elaborate și aprobate conform legii astfel:

a) modificări privind funcțiunile admise, regimul de înălțime, C.U.T., depășirea alinierii spre stradă a construcțiilor, modificarea alinierii spre limitele laterale și de spate de proprietate și a P.O.T. sunt posibile numai în baza P.U.Z. în condițiile date de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului cu completările și modificările ulterioare;

b) modificari ale retragerilor de la limitele laterale și posteriore ale proprietatii sunt posibile în baza unui P.U.D. însoțit de ilustrare de arhitectură.

CAPITOLUL VI - Condiții de construibilitate a parcelelor: Art. 1. - Parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiţii:

CONDIŢII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIRE U/M OBSERVAŢII

PARCELĂRI NOI P –P+2 NIVELURI - CONFORM REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM

front minim înşiruit 8 metri POT maxim în zone exclusiv rezidenţiale cu P - P+2 niveluri = 35%

cuplat, izolat 12 metri suprafaţa minimă înşiruit 150 mp. cuplat, izolat 200 mp. raport între lăţimea şi adâncimea parcelei cel puţin egal INSERŢII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI – CONFORM P.U.G.

front minim înşiruit 8 metri POT maxim în zone rezidenţiale din afara zonei protejate = 45%

cuplat 10 metri izolat 12 metri suprafaţa minimă înşiruit 150 mp. cuplat,izolat 200 mp. raport între lăţimea şi adâncimea parcelei maxim 1/3 Art. 2. - (1) Parcelele cu suprafaţa sub 150 mp. pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele învecinate; (2) Pe parcelele neconstruibile, sub 150 mp., conform prezentrului articol, Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării unui Plan urbanistic de detaliu însoțit de ilustrare de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului. Art. 3. - (1) Pentru parcelele cu suprafaţa de peste 3.000 mp. sau cu raportul laturilor peste 1/5 se vor elabora şi aproba documentaţii tip Plan urbanistic zonal. Art. 4. - (1) Pentru parcelele cu o suprafaţă de peste 1.500 mp. şi cu front la stradă peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor mai mare de 1/3, modul de construire se va preciza prin Planuri urbanistice de detaliu. Art. 5. – (1) Pentru proiectele ce vizează realizarea unor obiective de utilitate publică, acolo unde sunt necesare măsuri de modificare a statutului juridic al terenurilor cu implicarea procedurilor legale de expropriere, se vor emite autorizații de construire doar în baza unor documentații tip Plan urbanistic zonal aprobate conform legislației în vigoare.


member of

Art. 6. - (1) Realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului. (2) Realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționat de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asigurată o grosime a solului care sa permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor și condiții de drenare a excesului de umiditate.

Art. 7. – (1) În baza Legii nr. 47 din 22.03.2012, extinderea intravilanului, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3000 mp aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ–teritoriale, a autorităților centrale și locale se pot realiza exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice. Art. 8. – (1) În baza Legii nr. 24 din 15.01.2007, actualizata la data de 25.03.2012 prin Legea 47/2012 (Art. 18 modificat prin punctul 7 din lege), Art. 18 alin. (5), este interzisă schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (5) din Legea nr. 47 din 22.03.2012, este permisă schimbarea destinației spațiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, altele decât cele privind construcțiile locuințelor sociale, obiectivelor sociale de învățământ, sănătate, protecție și asistență socială, organizațiilor neguvernamentale, precum și administrației publice și autorităților judecătărești. (3) Prin excepție de la prevederile alin. (5) din Legea nr. 47 din 22.03.2012, se pot amplasa pe un spațiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziții și activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru întreținere, dar numai în baza unei documentații de urbanism pentru întreaga suprafață de spațiu verde și cu obligația ca suprafața cumulată a acestor obiective să nu depășească 10% din suprafața totală a spațiului verde. Art. 9. – (1) În baza H.C.G.M.B. privind aprobarea Normelor de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul municipiului București și abrogarea H.C.G.M.B. nr. 10/2001, avizele de defrișare pentru mai mult de 3 arbori se vor emite de către A.L.P.A.B. cu acordul Comisiei de Ecologie și Protecția Mediului, din cadrul C.G.M.B. și se vor raporta săptămânal Direcției Protecția Mediului și Educație Ecocivică, în vederea reactualizării arhivei electronice a P.M.B. Se exceptează arborii uscați în proporție de 70-100%, cei dezrădăcinați, cei ce prezintă scorburi pe trunchi și ramuri, coronamente dezechilibrate și alte semne vizibile de declin biologic avansat, pentru care emiterea avizului de defrișare se face fără acordul comisiei de specialitate C.G.M.B. Art. 10. – (1) Întrucât sectorul 6 conține zone de locuințe colective cu o densitate foarte mare și cu un standard de calitate/cantitate redus al spațiilor publice și al spațiilor verzi, în vederea creșterii calității vieții cetațenilor și evitarea continuării reducerii spațiilor verzi publice, pentru toate zonele de locuințe colective se interzice construirea pe spațiile verzi publice, aflate pe domeniul public, adiacente acestora,.


member of

CAPITOLUL VII – REGULI PRIVIND ZONELE PROTEJATE

8,0 m.

18,75 m.

PARCELĂRI NOI P-P+2, ÎN CONFORMITATE CU R.G.U. – parcele minime şi construibilul –

12,00 m. 12,00 m.

16,67 m.

S=150 mp. S=200 mp. S=200 mp.

16,67 m.

INSERŢII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2, CONFORM P.U.G.

( în afara zonei protejate)

8.0 m. 10,0 m. 12,0 m.

18,75 m. 20,0 m. 16,67 m.

S=150 mp. S=200 mp.

S=200 mp.

Excepţional din cauza ariei construite reduse.


member of

CAPITOLUL VII – Reguli privind zonele construite protejate:

VII.1. – GENERALITĂȚI : Valorile de patrimoniu construit, care trebuie protejate, precum şi zonele lor de protecţie, sunt

identificate şi delimitate în Planul de Reglementări al prezentului P.U.Z. Coordonator sector 6. Art. 1 - pentru zona protejata ZCP nr.85- Grădina Botanică, se vor prelua reglementările prevăzute prin P.U.Z. Zone construite protejate, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 279/2000. Art. 2 – Se va institui Zona Construită Protejată Plevnei-Vulcănescu cu R.L.U. aferent. În vederea instituirii Zonei Construite Protejate Plevnei-Vulcănescu este necesară elaborarea unei documentații de urbanism tip P.U.Z. împreună cu un studiu istoric aferent. Pînă la elaborarea P.U.Z., aceasta zonă va avea instituit regim de protecție, iar autorizațiile de construire în aceasta zonă se vor emite în baza avizului favorabil al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

VII.2. – REGULI PRIVIND SITURILE ARHEOLOGICE ÎNSCRISE ÎN LMI 2010 LISTA SITURI ARHEOLOGICE ȘI MONUMENTE ISTORICE CONFORM LMI - Editia 2010

SITURI ARHEOLOGICE

Număr identificare pe planșa nr. U03- Reglementari Urbanistice

Nr.crt. în

LMI

Cod LMI Denumire Adresa Datare

UTR-uri aflate sub incidența siturilor arheologice și zonelor de protecție aferente

1 88 B-I-s-A-17884

Mănăstirea Chiajna - Giulești

Cartierul Giulești, pe malul nordic al

Dâmboviței, suprapus de Șoseaua de centură

și de str. Poiana Trestiei; carou

cadastral:3-4; UT (*)

M3

2 95 B-I-s-A-17884

Militari -Câmpul Boja

Cartierul Militari, pe malul sudic al Lacului

Dâmbovița, între Aleea Lacul Morii la

N și str. Damboviței la S, strapuns de canalul Argeș spre V;carou cadastral:9-10 si 11-

12; PO 11-12; NM (*)

CB3, M2, M3, L1a, V3a

3 104 B-I-s-A-17887 Dealul Ciurel

Cartierul Militari, pe malul sudicestic al

Lacului Dâmbovița, intre acesta, str.

Dâmbovița la S si Sos. Virtutii la E;carou

cadastral:9 11-12; NM (*)

CB3

4 111 B-I-s-B-17888

Universitatea Politehnică din

București

Intre bd. Iuliu maniu la S, Universitatea

Politehnica la N si str. Baia de Aries la

V;carou cadastral:9 13-14; LK (*)

CB3


member of

5 115 B-I-s-B-17889

Tunel de refugiu al Conacului

Golescu Grant

Str. Tibles 64, pe malul stang al

Dâmboviței, intre str. Zinca Golescu si str. Adrian Fulga; carou

cadastral 9-10; IH (*)

sec. XVIII-XIX

CB3, V3b

6 116 B-I-s-B-17890

Vatra satului Cotroceni

Cartierul Cotroceni, pe malul drept al

Dâmboviței, între Bd. Iuliu Maniu si Vasile

Milea la S si Sos. Grozavești la E; carou cadastral; 13-14;IH(*)

sec. XVI V1m, G1,S1, M2,V1a

Art. 1. Intervențiile în siturile arheologice reperate sau cu potențial se vor face conform prevederilor

Ordonanței Guvernamentale nr. 43 din 30.01.2000, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional:

a. În cazul zonelor cu potențial arheologic cunoscut și cercetat, regimul de protecție este reglementat de legislația în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice și a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural național;

b. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate și instituite conform legii, beneficiază de protecția acordată zonelor protejate, precum și de măsurile specifice de protecție prevazute de respectiva ordonanță;

c. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidentiat întâmplator (ca urmare a factorilor naturali sau a actiunilor umane, altele decât cercetarea arheologica) se instituie, din momentul descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetarii și stabilirii regimului de protejare, temporar, pentru o perioada ce nu poate depăși 12 luni, regimul de protecție pentru bunurile arheologice și zonele cu potențial arheologic;

d. În cazul zonelor cu potențial arheologic este necesară o cercetare arheologică în vederea înregistrării și valorificării științifice a acestora;

e. Săpătura arheologică și activitătile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se efectuează numai pe baza și în conformitate cu autorizatia emisă de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, în conditiile legii;

f. Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar și în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării prealabile emise de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național;

g. Până la descarcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca sit arheologic, conform legii;

h. Autorizarea lucrărilor de construire sau desființare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat sau marcat pe planșele prezentului PUZ se aprobă numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.

i. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidențiat întâmplator, pâna la descarcarea de sarcină arheologica, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localității dispune întreruperea oricărei alte activități, în conformitate cu avizul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, și se instituie regimul de supraveghere sau săpătură arheologică .

j. Toate lucrările care urmează să afecteze solul din intravilanul municipiului Bucureşti, sector 6, în zonele in care exista situri arheologice in LMI si RAN, săpături pentru fundaţii, pentru şanţurile necesare amplasării de conducte sau de canale de irigaţii mai adânci de 40 cm sau executare de gropi pentru plantare pomi sau viţă de vie, agricultura, urmează să fie anunţate de către Primăria Sectorului 6, Bucureşti, Directiei de Cultura a Municipiului Bucureşti, care va impune restrictii prin supraveghere sau cercetare arheologica, dupa caz.


member of

VII.3. – REGULI PENTRU ANSAMBLURI ARHITECTURALE, MONUMENTE DE ARHITECTURA, DE FOR PUBLIC ȘI MEMORIALE ÎNSCRISE ÎN L.M.I. 2010

LISTA SITURI ARHEOLOGICE SI MONUMENTE ISTORICE CF LMI -Editia 2010

SITURI, ANSAMBLURI SI MONUMENTE

Nr. identificare

pe plan

Nr. crt. in

L.M.I. Cod LMI Denumire Adresa Datare

UTR-uri aflate sub incidenta

zonelor de protectie

aferente MI

1 192 B-II-s-B-17914 Parcelarea Grant

Sos. Giulesti-str. Alizeului-str.Dr. Cristina Pascal-str. Chibzuintei-str. Larisa-str.

Stoica Vizitiul- Bd. Regiei- Sos.

Orhideelor

1912

CB3, CB1, M3, L2a, L1a, V3b,

V1a

2 774 B-II-a-B-18507 Gradina Botanica Sos. Cotroceni 62

sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX

V2a

3 1091 B-II-a-B-18821 Fabrica de Tigarete

"Belvedere" Sos. Giulesti 1-3

sf. Sec.XIX-sec.XX

CB3, L2a, V1a

4 1092 B-II-m-B-18822 Casa de targovet str. Giulesti 208 1904 M2

5 1215 B-II-m-B-18822 Statia de Pompare

Grozavesti

Splaiul Independențeii

235-237

sf. Sec.XIX-

inc. sec.XX

G1

6 1398 B-II-m-B-19129 Fost Pavilion militar - A Bd. Iuliu Maniu 9

sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX

S1

7 1697 B-II-m-B-19406 Biserica "Sf. Gheorghe" Calea Plevnei 122 1906 CA2

8 1699 B-II-m-B-19410 Spitalul Witing - C.F.R.

Calea Plevnei 142-144

sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX

CB1

9 1703 B-II-m-B-19412 Fosta Manutanța a Armatei Calea Plevnei 143 Sf. Sec.

XIX V1a

10 1704 B-II-m-B-19413 Fabrica de Paine Calea Plevnei 145 Sf. Sec. XIX M2,S1

11

1705 B-II-m-B-19414 Casa Calea Plevnei 224

sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX

M3 1706 B-II-m-B-19415 Casa Calea Plevnei 224A

sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX


sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX


member of


sf. Sec.XIX-

prima jum.. sec.XX

12 1709 B-II-m-B-19418 Farmacie Calea Plevnei 244 Prima jum..

sec.XX M3

13 1956 B-II-m-A-19650

Ruinele Manastirii

"Chiajna" de la Giulesti

Drumul Sabareni f.n. sec. XVIII M3

14 2287 B-IV-m-B-20955 Monumentul infanteristului

1916-1918

Sos. Cotroceni f.n.

M3

15 2304 B-III-m-B-19988 Doua statui "Muncitori" Sos. Giulesti 16 V3b

16 2326 B-III-m-B-20010 Monumentul

eroilor din arma geniului - Leu

Bd. Iuliu Maniu f.n., colt cu Bd.

Geniului M3, G1

17 2327 B-III-m-B-20011 Monumentul lui

Panait Donici Bd. Iuliu maniu 1-

3 CB1, G1

2328 B-III-m-B-20012 Obelisc George Caranda

Bd. Iuliu maniu 1-3 CB1, G1

18 2380 B-III-m-B-20061

Monumentul eroilor cazuti in primul razboi

mondial

Bd. Uverturii f.n. la intersectia cu

str. Dealul Tugulea

M2, L3a

19 2619 B-IV-m-B-20955 Conacul Golescu-Grant str. Tibles 64 CB1

Art. 1. Intervenţiile asupra monumentelor istorice și în zona lor de protecţie se vor face respectând legislaţia

în vigoare. Autorizarea intervenţiilor se va face pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii si

Patrimoniului National (M.C.P.N.). Art. 2. Intervențiile asupra monumentelor istorice se vor face conform prevederilor Legii nr. 422 din

iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în 2006: a. Intervențiile asupra monumentelor istorice de importanța locala (B) se fac numai pe baza si cu

respectarea avizului emis de catre Directia pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București

b. Intervențiile asupra monumentelor istorice de importanță națională (A) se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Art. 3. În sensul Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în 2006, intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

a. Toate lucrarile de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare,amenajari peisagistice și de punere în valoare, care modifica substanța sau aspectul monumentelor istorice;

b. Executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice; c. Amplasarea definitiva sau temporara de împrejmuiri, constructii de protectie, piese de mobilier fix, de

panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe si în monumente istorice; d. Schimbari ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare; e. Strămutarea monumentelor istorice; f. Amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de

protecție a monumentelor istorice; g. Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile

menționate mai sus se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Direcției pentru Cultură,


member of

Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București și/sau avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național – dupa caz și cu celelalte avize sau aprobari, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 4. Referitor la imobilele care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zona protejată:

a. Interventiile care se efectueaza asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se afla în zone de protectie a monumentelor istorice, precum si constructiile noi în zonele de protectie a monumentelor istorice se autorizeaza numai daca siguranta si servitutea de vedere a monumentelor din apropiere nu sunt afectate si daca se încadreaza în arhitectura specific locala , cu conditia obtinerii avizului favorabil al Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București și/sau avizul Ministerului Culturii și Cultelor – dupa caz, si cu celelalte avize, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;

b. Intervențiile care se efectueaza asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone protejate, precum și construcțiile noi în zonele protejate se autorizează direct în baza reglementărilor prevăzute în prezentul Regulament Local de Urbanism și a prevederilor Regulamentului aferent PUZ Zone protejate aprobat cu HCGMB nr. 279 din 2000

c. În situația în care, în timpul lucrarilor se descopera vestigii arheologice, beneficiarul si antreprenorul în mod solidar au obligatia ca în cel mai scurt timp sa aduca la cunostinta Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a municipiului București, acest fapt.

Art. 5. Pentru obiectul protecției B-II-s-B-17914, Parcelarea Grant, Şos. Giuleşti 1 -3

(a) Se vor respecta obligatoriu regulile care au guvernat construirea edificiilor, inca din momentul trasarii parcelarii, trama stradala , caracterul si valoarea urbanistica.

(b) Nu se vor admite comasarile de parcele pentru a impiedica realizarea unor cladiri de mari dimensiuni. (c) Sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica;

servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.

(d) Utilizări interzise: activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.

Art. 6. Pentru obiectul protecției Cod LMI, B-II-a-B-18508, Gradina Botanica, autorizarea lucrărilor se va face conform prevederilor P.U.Z. "Zone construite protejate în Municipiul Bucureşti", Zona construita protejata nr.85, Gradina Botanică.

Art. 7 Pentru obiectele protecției : Cod LMI, B-II-s-B-17914, Fabrica de ţigarete "Belvedere“,Str. Giuleşti 208 Cod LMI B-II-m-B-18822, Casă de târgoveţ, Str. Giuleşti 208 Cod LMI, B-II-m-B-18947, Staţia de Pompare Grozăveşti, Spl Independenţei 235 -237 Cod LMI, B-II-m-B-19129, Fost pavilion militar – A, Bd. Maniu Iuliu 9 Cod LMI, B-II-m-B-19410, Spitalul Witing - C.F.R. Calea Plevnei 142-144 Cod LMI, B-II-m-B-19412, Fosta Manutanţă a Armatei, Calea Plevnei 143. Cod LMI, B-II-m-B-19413, Fabrica de pâine, Calea Plevnei 145 Cod LMI, B-II-m-B-19414, Casă, Calea Plevnei 224 Cod LMI, B-II-m-B-19415, Casă, Calea Plevnei 224 A Cod LMI, B-II-m-B-19416, Casă, Calea Plevnei 230 Cod LMI, B-II-m-B-19417, Casă, Calea Plevnei 232 Cod LMI,B-II-m-B-19418, Farmacie, Calea Plevnei 244

o asupra monumentului istoric sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi îl pun în valoare;


member of

o în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la acesta;

Art.8. Pentru obiectul protecției Cod LMI,B-II-m-B-19406, Biserica Sf. Gheorghe, Calea Plevnei 122

(a) Asupra clădirii monument istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.

(b) În incintă sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, construcții de cult de mici dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentul istoric; vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea;

(c) În zona de protecţie a monumentului istoric, sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica; servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate/libere.

(d) În zona de protecţie a monumentului istoric sunt interzise activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.

(e) volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentele istorice; (f) vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; (g) se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric; (h) aspectul exterior al clădirilor va avea o volumetrie simplă, se vor utiliza materialele de bună calitate,

inclusiv la împrejmuiri;

Art.9. Pentru obiectul protecției Cod LMI, B-II-m-A-19650, Ruinele Mănăstirii "Chiajna" de la Giuleşti

(a) asupra monumentului istoric sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi îl pun în valoare; (b) în incintă: sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la monumentul istoric; vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre monumentul istoric; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară monumentul istoric şi obturează vizibilitatea; (c) în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în valoare monumentul istoric; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la acesta;

VII.4. – REGULI PENTRU ANSAMBLURI ARHITECTURALE, MONUMENTE DE ARHITECTURA, DE FOR PUBLIC ȘI MEMORIALE PROPUSE PENTRU CLASARE

PROPUNERI VALORI PATRIMONIU CONSTRUIT PENTRU CLASARE

Nr. identificare

pe plan U03-Reglementari Urbanistice

Denumire Adresa Datare

UTR-uri aflate sub incidenta siturilor

arheologice si zonelor de

protectie aferente 1 Teatrul Giulesti Calea Giulesti nr.16 1927-1929 V3b 2 Cazarma Malmaison Calea Plevnei V1a

3 ANEFS - Fostele Grajduri Regale Str. Constantin Noica nr.140 1937-1940 CB1

3 Ansamblu de foste locuințe tip, Splaiul Independențeii Sec. XX CB1


member of

astăzi Ambulatoriu pentru copiiCotroceni si Caminul 303

nr.200

4 Institutul Politehnic București CB1

5 Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel -Belvedere" - "C.A.M." -

"Regie" str. Cavurnarilor nr. 1 1934-1940 L2a

6 Trezoreria Sector 6 Calea Giulesti nr.3 CB3, L2a

7 Fortul 17 Domnesti

Soseaua de Centura in zona comunei

Domnesti din judetul Ilfov

1886 -1900 M2, S1, G2a

8 Bateria 17-18

Intre Fortul 17 Domnesti si Fortul 18 Chiajna, pe Soseaua

de Centura

1886 -1900 A2b, M2, A1

9 Ansamblul de locuinte tip Vasile

Milea-Drumul Taberei-Bd. Timisoara

Cvartalu de locuinte tip cuprins între Bd. Timisoara la N, str.

Vasile Milea la V, Bd. Drumul Taberei la S si blocuri bara din a

doua jum. A sec. XX la E.

jum. Sec. XX M3, V1a, L3a

10 Biserica "Buna Vestire" - Flamanda

Calea Giulesti nr. 111A 1921-1923 M3

11 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Giulesti-Sarindar

din Cimitirul Vechi, Calea Giulesti nr.

455A/Drumul Fantana Oilor

mij. Sec. XVIII M3, L1a, G2a

12 Biserica "Sf. Nicolae" - Giulesti-Sarbi - Veche

Calea Giulesti nr. 506 / str. Rasadnitei CB1, L1a

13 Biserica Sf. Ilie - Grant Falciu nr.55 1907-1918 M3a, L4a, S1

14 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Militari I str. Orsova nr.4 1866 L3a, M2

15 Uzinele Grozavesti Splaiul Independențeii 229-231

deceniile 3-4 secXX R

16 Fosta academie Stefan Gheorghiu

azi Universitatea Politehnica București

Bd. Iuliu Maniu nr.1-3 1975 CB1, M3

17 Castel de apa Str. Sibiu L4a Art. 1 Până la declanşarea procedurii de clasare, imobilele propuse pentru clasare împreună zona lor de protecţie propusă prin prezentul studiu, au caracter de zone construite protejate. Art. 2 Asupra imobilelor propuse pentru clasare și în zona lor de protecție autorizarea intervenţiilor se va face pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național


member of

Art.3. Pentru obiectele protecției: - Teatrul Giulești, azi Opera Comică pentru Copii – Calea Giulești nr. 16 - Trezoreria Sectorului 6 – Calea Giulești nr. 3, sector 6 - Ansamblul Drumul Taberei – Vasile Milea – cvartal de locuințe tip cuprins între Bd. Timișoara la N,

str. Vasile Milea la V, Bd. Drumul Taberei la S și blocuri bară din a doua jum. a sec. XX la E - Uzina Electrică Grozăvești – Splaiul independenței nr. 229-231, sector 6

(a) asupra obiectului protecției sunt permise intervenţii care reabiliteaza, conservă, restaurează şi il pun în valoare; (b) volumele nou edificate în zona de protecţie a teatrului nu vor obtura semnificativ vizibilitatea sau accesul la acesta;

Art.4 Pentru obiectul protecției Fostele grajduri regale, Str. Constantin Noica, nr. 140, sector 6

(a) asupra ansamblului propus pentru clasare sunt permise doar intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare privind monumentele istorice.

(b) în zona de protecţie: amenajările și construcţiile noi sau care înlocuiesc construcţii existente, vor pune în valoare ansamblul propus pentru clasare; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la acesta;

Art. 5 Pentru obiectele protecției Fortul 17 Domnesti, Bateria 17 – 18

(a) asupra obiectului protecției , sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi le pun în valoare; sunt permise lucrări de reconversie funcţională; (b) volumele nou edificate în zona de protecţie a ansamblului fortului nu vor obtura vizibilitatea ansamblului sau accesul la acesta;

Art. 6 Pentru obiectul protecției Institutul Politehnic București: (a) Asupra ansamblului sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare calitatile

ansamblului, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare. (b) Dezvoltarile ulterioare vor respecta conceptul initial al proiectului si se vor incadra spatial volumetric si

arhitectural in caracteristicile ansamblului (c) Se va pastra functiunea actuala de invatamant

Art. 7 Pentru obiectele protecției:

- Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel-Belvedere” – “C.A.M.” – “Regie”, Str. Cărvunarilor, nr. 1, sector 6

- Biserica „Sf. Ilie - Grant” , str. Fălchiu nr. 55, sector 6 - Biserica „Buna Vestire”-Flămânda, Calea Giulești nr. 111A, sector 6 - Biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Giulești-Sărindar, din Cimitirul Vechi, Calea Giulești nr.

455A / Drumul Fântâna Oilor, sector 6 - Biserica „Sf. Nicolae”-Giulești-Sârbi – Veche, Calea Giulești nr. 506/ Str. Răsadniței, sector 6 - Biserica „Adormirea Maicii Domnului”- Militari I, Str. Orșova, nr. 4, sector 6

(a) Asupra imobilullui propus pentru clasare sunt permise intervenţii care conservă, restaurează şi pun în valoare monumentul istoric, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare.

(b) sunt permise spaţii publice amenajate, plantate /libere, cimitir, construcții de cult de mici dimensiuni; volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni, care scot din scară imobilul şi obturează vizibilitatea;

(c) În zona de protecţie sunt admise următoarele tipuri de activităţi: locuire şi activităţi complementare; administraţie publica; servicii - prestări servicii, comerţ en-detail, alimentaţie publică, învăţământ, cultură şi culte, agrement şi petrecerea timpului liber, inclusiv spaţii publice amenajate, plantate /libere.


member of

(d) În zona de protecţie sunt interzise activităţi industriale şi alte activităţi care generează noxe (zgomot, fum, supraîncărcarea anormală a reţelelor, etc), activităţi de depozitare şi comerciale en-gros.

(e) volumele nou edificate nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la imobil; (f) vor fi protejate toate palierele de vizibilitate spre şi dinspre imobil; (g) se interzic construcţiile masive, de mari dimensiuni; (h) aspectul exterior al clădirilor: volumetrie simplă, utilizarea materialelor de bună calitate, inclusiv

la împrejmuiri

Capitolul VIII - REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONELE DE SIGURANȚĂ ȘI DE PROTECȚIE VIII.1. Reglementari zone de protecție sanitară cu regim sever aferente aducțiunilor de apa și zonele de exploatare ale colectoarelor principale de canalizare (Dn>1500mm) Art.1.-Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicita Aviz S.C. APA NOVA București S.A. Art.2. –Pentru terenurile mai mari de 1 ha este necesară evaluarea impactului asupra mediului: -preluării apelor pluviale ( evaluarea procentului de impermeabilizare a terenului, propus prin POT) -evacuării apelor uzate menajere -terenurilor cu rol de protecție sanitară sau cu regim sever și/sau de exploatare Art.3- Este necesară identificarea exactă a zonelor care necesită elaborarea de PUZ-uri speciale, precum și descrierea acelor amenajări/proiecte/investiții majore care impun acest lucru. Art.4. În zonele de protecție sanitară cu regim sever și de exploatare situate în domeniul public sau privat se pot amenaja, cu avizul prealabil al S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A., spații verzi înierbate, arbuști ornamentali mici, alei pietonale neasfaltate/nebetonate, mic mobilier urban (fără fundații); nu sunt permise nici un fel de construcții sau amenajări definitive/provizorii sau plantarea de arbori mari, care pot împiedica accesul direct al operatorului la aducțiunile de apă sau la colectoarele principale de canalizare. Art.5. Pentru toate circulațiile care nu respectă prevederile HCGMB nr.66/2006 privind lățimea minimă a prospectului străzii (5,5m) trebuie specificat că rețelele se vor poza îngropat cu prioritate (apă, canal) și care aerian ( gaze, electrice, telecomunicații) pentru a nu se crea probleme insurmontabile în echiparea individuală cu utilități a riveranilor;de asemenea, se va interzice execuția clădirilor cu calcanul la stradă, pentru a nu pune în pericol personalul de execuție a rețelelor edilitare executate cu săpătură deschisă pe aceste alei/străzi de acces neconforme. Art.6. Prin excepție traversările de drumuri și rețele edilitare, perpendicular pe axul aducțiunilor/colectoarelor, se avizează de S.C. APA NOVA București S.A. pe bază de memoriu de oportunitate și proiect tehnic prezentat la CTE-APA NOVA București S.A., cu obținerea prealabilă a derogărilor legale din partea autorităților care au instituit restricțiile din HGR 930/2005;aceste traversări trebuie gândite rațional, la numărul minim posibil, pentru a nu multiplica riscurile sanitare asupra alimentării cu apă a Municipiului București. Art.7. Pentru schimbarea destinației apartamentelor de locuit din condominii în spații comerciale. Trebuie specificat că acest lucru nu poate da dreptul la utilități separate de apă-canal față de condominiu; acest lucru este posibil pentru spațiile comerciale de la parterul imobilelor, care au fost amenajate inițial din construcție astfel. Art.8. În zonele deficitare în rețele publice de apă-canal se vor executa studii prealabile care să stabilească: -soluții de urbanizare și indicatori urbanistici zonali -separarea între domeniul public/privat -structura rețelei publice de apă și separarea canalizării ăn sistem divizor, conform HCGMB 113/2012 Master Plan canalizare Municipiul București/SEAU Glina -terenuri rezervate ( după caz) pentru SPAU/Stații de Preepurare ape pluviale.


member of

VIII.2. Reglementari privind zonele de protecție și siguranță a conductelor din amonte și a conductelor de transport gaze naturale:

Art.1.Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicita Aviz S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA MEDIAȘ și DIRECȚIA REGIONALĂ DE DISTRIBUȚIE BUCUREȘTI . Art.2. Conform „Norme tehnice pentru proiectarea și execuția conductelor de alimentare din amonte și de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia președintelui A.N.R.G.N. nr. 1220/2006) trebuie respectate următoarele distanțe minime pe orizontală dintre axele conductelor de gaze naturale (Dn 500 mm Ardeal fir 1, Dn 500 mm Țicleni – București fir 1, Dn 500 mm Racord C.E.T. Vest) sau incintele S.R.M.-urilor și diferitele obiective: a) – 20 m față de locuințele individuale/colective, construcții industriale, sociale și administrative cu

până la 3 etaje inclusiv, potrivit memoriu tehnic din documentație; b) – 200 m pentru clădirile de 4 sau mai multe etaje; c) Distanța minimă dintre incintele S.R.M.-urilor (16 februarie, C.E.T. Vest) și construcții este

următoarea: o 20 m în cazul clădirilor cu până la trei etaje inclusiv, fără restricții referitoare la numărul de clădirisau numărul ocupanților; o 200 m pentru clădirile de patru sau mai multe etaje, fără să existe posibilitatea de reducere a

acestei distanțe Paralelism cu drumuri :

o Autostrăzi, drumuri expres – 50 m o Naționale–22 m o Județene–20 m o De interes local (comunale, publice)–18 m o De utilitate privată-6 m

c) Depozite de gunoaie–50 m d) Depozite G.P.L., de carburanți, benzinării–30 m e) 20 m stații și posturi de transformare a energiei electrice f) 10m instalații de epurare, de injecție ape reziduale g) 6 m construcții ușoare, fără fundații, altele decât clădirile destinate a fi ocupate de oameni (

împrejurimi) h) 6 m spații verzi sau plantații destinate ameliorării microclimatului i) 6 m parcări auto j) Intersecții ale diverselor categorii de drumuri noi cu conductele magistrale (obligatoriu la un unghi

cuprins între 60° și 90°), conductele trebuie să fie introduse la respectivele intersecții în tuburi de protecție, conform STAS 9312-87.

Art.3. S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA MEDIAȘ , în calitate de concesionar al SNT, beneficiază de dreptul de uz și de servitute legală asupra terenurilor pe care sunt amplasate conducte, în vederea vederea lucrărilor lucrărilor de reabilitare, retehnologizare, exploatare și întreținere a conductelor pe toată durata de viață a acestora. Art.4. Distanțele de siguranță aferente construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor situate în afara incintei imprejmuite a C.T.E./C.E.T.-rețele tehnologice de transport și distribuție energie termică în imediata apropiere a incintei imprejmuite (conform Norma tehnică A.N.R.D.E. din 9 martie 2007 privind delimitarea zonelor de protectie și de siguranță aferente capacităților energetice):

o Distanța de protecție (distanța minimă care delimitează zona de protecție a capacității energetice, măsurată, în proiecție orizontală, de la limita sa exterioară, de o parte și de alta sau împrejurul acesteia)

a) pentru conducte amplasate subteran: suprafața totală în plan orizontal a canalului termic; b) pentru conducte amplasate suprateran: suprafața formată de proiecția suporților și a conductelor pe

toată lungimea acestora; Distanța de siguranța (distanța minimă care delimitează zona de siguranță a capacitatii energetice, măsurată în proiecție orizontală sau verticală între limita exterioară a acesteia și punctul cel mai apropiat al unei instalații sau construcții; distanța de siguranță cuprinde și distanța de protecție) - în limita a 10 m in exteriorul zonei de protectie;


member of

VIII.3. Reglementari privind zonele de protecție și siguranță aferente capacităților electrice: Art.1.Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicita Aviz TRANSELECTRICA S.A. și ENEL DISTRIBUȚIE MUNTENIA. Art.2.Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice” (Ordinul A.N.R.E. nr. 4/09.03.2007 modificat și completat cu Ordinul A.N.R.E. nr. 49/29.11.2007) lățimea zonei de protecție și de siguranță a liniilor electrice aeriene este de :

a) 24m pentru LEA 20kV b) 37m pentru LEA 110kV c) 75m pentru LEA 400kV

Art.3.Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecție este delimitată de conturul fundației stâlpilor și de protecția la sol a platformei suspendate. Art.4.Pentru posturi de transformare, cabine de secționare îngrădite, zona de protecție este delimitată de îngradire, pentru posturi de transformare, cabine secționate îngrădite, zona de protecție este delimitată de suprafața fundației extinsă cu cate 0,2 m pe fiecare latură. Art.5.Pentru posturi de transformare amplasate la sol, îngradite, zona de siguranta este extinsa în spatiu delimitat la distanta de 20 m de la limita zonei de protecție.

VIII.4. Reglementari privind lucrările de îmbunătățiri funciare: Art.1.Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicita aviz ANIF FILIALA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ILFOV. Art.2. Din suprafața teritoriului administrativ 112 ha, constituie capacitate de irigații în Amenajarea Chiajna-Bragadiru-Dragomirești, cod 400 și 406 ha capacitate de desecare prin pompare în Amenajarea Lacul Morii, cod 869, aflate în administrarea ANIF Filiala de Îmbunătățiri Funciare Ilfov. Art.3.Fiecare beneficiar va reveni la ANIF cu o nouă documentație în conformitate cu prevederile legale în vederea stabilirii măsurilor de protecție, deviere, asigurarea funcționalității precum și pentru stabilirea măsurilor de protecție, pentru fiecare obiectiv de investiții în parte. Art.4. Distrugerea și degradarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum și înlăturarea acestor măsuri, constituie infracțiuni de distrugere și se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal.

VIII.5. Reglementari privind zona specială de protecție a comunicațiilor din vecinătatea Sediului Central al Serviciului de Telecomunicații Speciale: Art.1.Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicită Aviz de la SERVICIUL DE TELECOMUNICAȚII SPECIALE. Art.2. Se impune investitorilor care construiesc în zona specială de protecție a comunicațiilor din vecinătatea Sediului Central al Serviciului de Telecomunicații Speciale o retragere de 300m față de limita perimetrală a acestuia.

VIII.6. Reglementari privind zona de siguranță și de protecție a infrastructurii feroviare: Art.1.-În baza OUG nr. 12 din 07.07.1998, aprobată prin legea nr. 89 din 1999, republicată, prin cap. IV art. 29-32 și cap. VII art.43,44 și 45, se stabilesc condițiile desfășurării activității în zona de siguranță și de protecție a infrastructurii feroviare:

a) Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâșiile de teren, în limita a 20 metri fiecare, situată de o parte și de alta a axei căii ferate.

b) În zona de siguranță se amplasează doar construcții și instalații CFR. Pentru terenurile proprietate privată aflată în această zonă, se poate proceda la expropriere pentru cauză de utilitate publică.

c) Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice, cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte și


member of

de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietare, în limita a maxim 100 de metri de la axa căii ferate (marcată pe planul de reglementări urbanistice aferent PUZ).

d) În zona de protecție a căii ferate pot fi executate lucrări, potrivit reglementărilor emise de Ministerul Transporturilor.

Art.2.-În zona de protecție a căii ferate se interzice: a) Amplasarea oricăror construcții, fie și cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau înființarea de

plantații care împiedica vizibilitatea liniei și a semnalelor feroviare. b) Utilizarea indicatoarelor și a luminilor de culoare roșie, galbenă, verde sau albastră, care ar putea crea

confuzie cu semnalizarea feroviară. c) Efectuarea oricăror lucrări, care, prin natura lor ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau

afectarea stabilității solului, inclusiv prin tăierea copacilor, arbuștilor, extragerea de materiale de construcții sau prin modificarea echilibrului freatic

d) Depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanțe sau deșeuri care contravin normelor de protecție a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protecție a acesteia, precum și a condițiilor de desfășurare normală a traficului feroviar.

Art.3.-Autorizarea construcțiilor în zonă de siguranță sau de protecție a infrastructurii feroviare, se va face doar cu avizul favorabil al C.N.C.F. „CFR”. VIII.7. Reglementări privind zona de siguranță aferente construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor situate în afara incintei împrejmuite a CTE/CET: Art.1.-Pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale/detaliu sau emiterea de autorizații de construire în vederea edificării de construcții, conform Legii 50/1991, în certificatele de urbanism în acest scop se va solicită Avizul RADET.

Art.2.- În baza Normei tehnice din 9 martie 2007 privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice - revizia I, se stabilește distanța de siguranță aferentă construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor situate în afara incintei imprejmuite a CTE/CET, în limita a 10 m în exteriorul zonei de protecție. Art.3.- În baza Normei tehnice din 9 martie 2007 privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță aferente capacităților energetice - revizia I se stabilește zona de protecție pentru: pentru conducte amplasate subteran-suprafața totală în plan orizontal a canalului termic. Pentru conducte amplasate suprateran-suprafața formată de proiecția suporților și a conductelor pe toată lungimea acestora.

Capitolul IX - REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI, NORME DE IGIENĂ REFERITOARE LA ZONELE DE LOCUIT: IX.1. - Spații verzi

Art.1. - Schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentațiilor de urbanism, aprobate conform legislației în vigoare. Art.2. - Construcțiile neautorizate pe spațiile verzi se demolează și terenul se aduce la starea inițială, cheltuielile totale pentru efectuarea acestor lucrări fiind suportate de proprietarul constructiei. Art.3. - În cazurile în care, din motive bine întemeiate, nu este posibilă asigurarea spațiilor plantate prevazute prin prezentul regulament la nivel de parcelă, solicitantul autorizației de construire va participa la asigurarea terenului necesar amenajării de spații verzi publice într-o zonă cât mai apropiată parcelei în cauză, în suprafață egală cu diferența dintre necesarul minim pe parcelă și suprafața realizată pe parcelă, numai cu acordul administratiei publice locale. Art.4. - Se interzice diminuarea suprafeței de spatiu verde situat perimetral blocurilor de locuințe colective prin extinderi la nivelul parterului, cu exceptia: - extinderi ale locuințelor cu balcoane care au prezente balcoane și la nivele superioare cu condiția să nu depășească proiecția în plan a balcoanelor de la etajele superioare.


member of

Art.5. - Intervențiile asupra vegetației din zonele de protecție a monumentelor și din zonele construite protejate se vor face numai cu acordul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Municipiului București. Art.6. - Se vor identifica, proteja și păstra în timpul executării construcțiilor arborii importanți existenți având peste 4,00 m înălțime și diametrul tulpinii peste 15,00 cm. În cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alți 10 arbori în perimetrul unor spații plantate publice din apropiere. Art.7- Intervenția asupra vegetației situată pe domeniul public sau privat se execută conform H.C.G.M.B. nr. 304/2009 privind Normele de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București-Anexa nr. 1, art. 6 (1) a) în baza avizelor de specialitate (defrisare, toaletare, reduceri și regenerări de coronament, transplantare, amenajări/reamenajări spații verzi) emise de către Primăria Municipiului București prin Direcția de Mediu. Art.8.- Spaţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principală a clădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spaţiu verde sau spaţiu liber circulaţiei pietonale. Art.9- Pentru protecția și conservarea spașiilor verzi, persoanele fizice și persoanele juridice au urmatoarele obligații: a) să nu arunce niciun fel de deșeuri pe teritoriul spațiior verzi; b) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor pe spațiile verzi; c) să nu producă tîieri neautorizate sau vătămări ale arborilor ți arbuștilor, deteriorări ale aranjamentelor florale și ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de păsări și adăposturilor de animale, ale construcțiilor și instalațiilor utilitare și ornamentale existente pe spațiile verzi; d) să nu ocupe cu construcții provizorii spațiile verzi; e) să nu ocupe cu construcții permanente spațiile verzi; f) să asigure integritatea, refacerea și îngrijirea spațiilor verzi aflate în proprietatea lor; g) să coopereze cu autoritățile teritoriale și centrale pentru protecția mediului, cu autoritătile centrale pentru amenajarea teritoriului și cu autoritățile administrației publice locale la toate lucrările preconizate în spațiile verzi și să facă propuneri pentru îmbunătățirea amenajării acestora; h) să nu diminueze suprafețele spațiilor verzi." Art.10. -În zonele de protecție sanitară cu regim sever și de exploatare situate în domeniul public sau privat se pot amenaja, cu avizul prealabil al S.C. APA NOVA BUCUREȘTI S.A., spații verzi înierbate, arbuști ornamentali mici, alei pietonale neasfaltate/nebetonate, mic mobilier urban (fără fundații); nu sunt permise nici un fel de construcții sau amenajări definitive/provizorii sau plantarea de arbori mari, care pot împiedica accesul direct al operatorului la aducțiunile de apă sau la colectoarele principale de canalizare.

IX.2. - Parcaje

Art.1- Autorizarea executării construcțiilor care, prin destinație, necesită spații de parcare se emite numai dacă se asigură realizarea acestora în interiorul parcelei pentru care se solicită autorizația de construire. Art.2. -Numărul minim al locurilor de parcare care trebuie asigurate în conditiile alin. (1) se stabilește în funțtie de destinația și de capacitatea construcției, conform Anexei la H.C.G.M.B. nr. 66/06.06.2006 –norme privind asigurarea numărului minim de locuri de parcare pentru noile construcții și amenajări autorizate pe teritoriului Municipiului București. Art.3- Se vor asigura spații destinate depozitării bicicletelor, cu o capacitate de stocare suficientă, în funcție de caracterul funcțiunii și frecvența publicului (suprafața care revine fiecărei biciclete, inclusiv suprafața de mișcare este de 60 X 250 cm). Art.4. -Spațiile pentru gararea și parcarea autovehiculelor, organizate pe domeniul public, se vor amplasa la o distanță de min. 10,00 m față de ferestrele locuințelor. In spațiile dintre ferestrele locuintelor si locurile amenajate (pe domeniul public) pentru gararea și parcarea autovehiculelor este interzisa desfasurarea de activități pentru reparații și întreținere auto, conform O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației, art.3.


member of

IX.3. - Norme de igienă referitoare la zonele de locuit: Art.1.- Amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea acestora pe o durată de minimum 1 si 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc, conform art. 2. din O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației. Art.2- La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza şi amplasamentele următoarelor dotări: a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii); suprafaţa de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomandă proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implică ocuparea unor suprafeţe de teren cu alte destinaţii (spaţii verzi etc.) şi care pot genera uşor disconfort şi insalubritate; platformele se vor amenaja la distanţe de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuinţe şi pot fi cuplate cu instalaţii pentru bătut covoare; b) spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul pentru dimensionarea acestora câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor, conform O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației, art.3. Art.3.- Unităţile de mică industrie, comerciale şi de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populaţie prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de ferestrele locuinţelor. Distanţa se măsoară între faţada locuinţei şi perimetrul unităţii. Pentru unităţile susmenţionate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivităţilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare, conform O.M.S. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației, art. 4 Art.4.- La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unităţi comerciale şi de prestări servicii, precum şi camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spaţii gospodăreşti - anexe ale locuinţelor (garaje, spălătorii, uscătorii etc.), cu condiţia ca acestea să nu constituie, prin funcţionarea lor, riscuri pentru sănătatea populaţiei sau să nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile şi mijloacele necesare pentru limitarea nocivităţilor, astfel ca acestea să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuinţe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unităţi de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiţia să nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort, conform art.5 din O.M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață a populației.

Capitolul X - OBSERVAȚII: Art.1.- Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unităţilor teritoriale de referinţă este prezentat în anexă. Art.2- La autorizarea executării tuturor construcţiilor va ţine seama de zonele de servitute şi de protecţie ale reţelelor tehnico-edilitare şi a căilor de comunicaţie. Nu se emit autorizatii de construire in zonele rezervate pentru extinderea/ modernizarea cailor de comunicatie. Art.3. -La autorizarea oricărui fel de construcţie se vor avea în vedere prevederile Ordinului M.L.P.A.T., M.A.P.N., M.I., S.R.I. nr. 34/N/M30/3422/42.21 din 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului prin care se reglementează distanţele minime de amplasare a construcţiilor faţă de obiectivele cu caracter special. Art.4. -(1) Emiterea certificatelor de urbanism va tine cont de gradul de inundabilitate în zona polderului natural inundabil Giulești Sârbi. Se impun masuri de interdictie de construire în această zonă și se vor prelua prevederile cu caracter de reglementare conform Studiu tranzitării undelor de viitură și al stabilirii regimului de inundabilitate pe râul Dâmbovița în zona polederului Giulești-Sârbi-elaborat de S.C. AQUAPROIECT S.A., septembrie 2012. (2) Pentru terenurile amplasate in zona de inundabilitate autorizația de construire se va emite doar în baza avizului favorabil emis de S.G.A. Ilfov-Administraţia Bazinala de Apă Argeş-Vedea (A.B.A. Argeş–Vedea).


member of

TITLUL II- PRESCRIPȚII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ CAPITOLUL I C ZONA CENTRALĂ

GENERALITĂȚI: CARACTERUL ZONEI

Fragmentul de zona centrală prezent în interiorul limitelor sectoului 6 al Municipiului București prezintă o situație particulară comparativă cu celelalte sectoare ale mun. București. Particularitatea constă în faptul că aici sunt prezente o serie de clădiri reprezentative (Palatul Cotroceni, Universitatea de Medicină și Farmacie, Academia Militară), dar sunt în ansambluri proiectate, coerente, nefiind prezentă, în zona centrală cuprinsa în sectorul 6, eterogenitatea specifică centrului vechi. Pentru a face posibile diferentierile urmărite prin regulament zona a fost subîmpărțităî in următoarele subzone și unități teritoriale de referință: C.A. - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

C.A.2

-subzona centrală destructurată sau în curs de constituire în care regulamentul urmărește încurajarea intervențiilor menite să contribuie la conferirea acestei subzone statut de zonă centrală reprezentativă

CB

- SUBZONĂ SITUATĂ ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZĂ FUNCȚIUNI COMPLEXE DE IMPORTANȚĂ SUPRAMUNICIPALĂ ȘI MUNICIPALĂ

CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB3 – subzona polilor urbani principali;

1.1. CA - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

GENERALITĂȚI CA2 – SUBZONA CENTRALĂ DESTRUCTURATĂ SAU ÎN CURS DE CONSTITUIRE - ÎN CARE REGULAMENTUL URMĂREȘTE ÎNCURAJAREA INTERVENȚIILOR MENITE SĂ CONTRIBUIE LA CONFERIREA ACESTEI SUBZONE STATUT DE ZONĂ CENTRALĂ REPREZENTATIVĂ Pentru teritoriul definit prin H.G. 129/1998 ca “Zona de interes naţional BUCUREŞTI 2000” prezentul regulament are un caracter orientativ, autorizaţiile de construire urmând a fi eliberate în baza unui plan urbanistic special elaborat pentru acest teritoriu delimitat după cum urmează: la nord - Splaiul Independențeii de la intersecţia cu Str. Uranus şi până la intersecţia cu B-dul Corneliu Coposu; Calea Călăraşilor până la intersecţia cu Str. Orzari; Str. Orzari şi Str. Episcop Damaschin; la est - Şos. Mihai Bravu de la intersecţia cu Str. Episcop Damaschin şi până la intersecţia cu Calea Dudeşti; la sud - Calea Dudeşti de la intersecţia cu Şos. Mihai Bravu şi până la Str. Brăiliţa; Str. Zizin; Str. Foişorului de la intersecţia cu Str. Zizin până la intersecţia cu Calea Vitan; Calea Vitan de la intersecţia cu Str. Foişorului până la intersecţia cu B-dul Octavian Goga; B-dul Octavian Goga; B-dul Mărăşeşti; Str. Mitropolit Nifon; B-dul George Coşbuc până la intersecţia cu B-dul Tudor Vladimirescu; la vest - B-dul. Tudor Vladimirescu; Str. Izvor; Str. B. P. Haşdeu. Prevederile regulamentului, asigură o mare diversitate a ofertei pentru noi investiţii, urmăresc extinderea zonei centrale tradiţionale în concordanţă cu cerinţele funcţionale şi arhitectural – urbanistice actuale şi permit aplicarea concluziilor concursului internaţional “Bucureşti 2000”. Totodată, provoacă punerea în valoare într-o configuraţie - replică actuală a axului interbelic B-dul. Magheru – Bălcescu - a unui nou ax major nord – sud între Piaţa Victoriei şi Palatul Parlamentului, cu prelungire spre cartierele sudice ale


member of

Capitalei (având pe parcurs un nod major cu un deosebit potenţial reprezentativ la intersecţia axului Academiei Militare cu un dublu ax către Gara de Nord). 1.1.1. CA2 SUBZONA CENTRALĂ DESTRUCTURATĂ SAU ÎN CURS DE

CONSTITUIRE - ÎN CARE REGULAMENTUL URMĂREȘTE ÎNCURAJAREA INTERVENȚIILOR MENITE SĂ CONTRIBUIE LA CONFERIREA ACESTEI SUBZONE STATUT DE ZONĂ CENTRALĂ REPREZENTATIVĂ

SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) se admit funcţiuni publice reprezentative de importanţă supramunicipală şi municipală rezultate în urma procesului de modernizare şi descentralizare, instituţii de coordonare a Aglomeraţiei Urbane Bucureşti a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov şi altele similare, sedii ale unor organisme internaţionale şi zonal-europene, învăţământ superior de tip urban, asistenţă socială, servicii medicale, străzi şi piaţete pietonale, plantaţii decorative, reclame, mobilier urban şi elemente de artă decorativă;

(2) se admit funcțiuni de interes general specifice centrelor orașelor mari: a) sedii de companii și firme în construcții specializate pentru birouri; b) servicii financiar-bancare și de asigurări; c) servicii autonome avansate (manageriale, tehnice și profesionale); d) servicii pentru cercetare-dezvoltare; e) servicii de formare-informare; f) biblioteci, mediateci; g) poștă și telecomunicații (releu infrastructură); h) edituri, centre media; i) activități asociative diverse; j) hoteluri pentru turismul de afaceri ți alte spații de recepție; k) expoziții, galerii de artă; l) servicii profesionale, colective și personale, servicii specializate pentru

comerț și pentru funcționarea zonei centrale, pentru întreținere și grupuri sanitare;

m) restaurante, cofetării, cafenele, baruri, terase; n) centre comerciale, galerii comerciale, comerț cu obiecte de artă; o) casino, dancing, cinema; p) centre de recreere și sport în spații acoperite și descoperite; q) mici unități productive manufacturiere și de depozitare mic-gros legate

de funcționarea zonei centrale; r) locuințe cu partiu special având incluse spații pentru profesiuni

liberale; s) parcaje multietajate de descongestionare a circulației în zona centrală

protejată.

Art. 2 Utilizări admise cu condiționări

(1) se admit clădiri cu funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condiţia ca la nivelul parterului şi mezaninului frontul spre stradă să fie destinat unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor – comerţ, expoziţii, restaurante, recreere, servicii personale şi colective, etc.;

(2) se admit la parterul clădirilor cu front la domeniul public funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condiţia ca acestea să nu reprezinte mai mult de 30% din frontul străzilor şi să nu se grupeze mai mult de două astfel de clădiri;

(3) se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni, de preferinţă un partiu special adaptat zonei centrale de afaceri;

(4) se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate in clădiri existente cu condiţia menţinerii a unei ponderi a locuinţelor de minim 30% din totalul


member of

ariei construite desfășurate pe parcela în cauză; (5) se menţin unităţile productive actuale cu condiţia să nu fie poluantă, să nu

prezinte risc tehnologic sau să fie incomode prin traficul generat şi să fie compatibile ca funcţionare şi aspect cu zona centrală şi a obţinerii avizului Agenției pentru protecţia mediului a Municipiului Bucureşti;

(6) se admit restaurante de orice tip cu condiția ca unitațile care comercializează băuturi alcoolice să fie situate la o distanță de minim 100 metrii de instituțiile publice reprezentative și de lăcașele de cult;

Art. 3 Utilizari interzise

(1) se interzice epuizarea rezervei de teren liber pentru centrul de afaceri prin admiterea neselectivă a unor funcţiuni inferioare statutului acestei zone;

(2) sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări: a) activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin

traficul generat; b) construcţii provizorii de orice natură; c) depozitare en gros; d) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe

inflamabile sau toxice; e) activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil

din circulaţiile publice sau din instituţiile publice; f) depozitări de materiale refolosibile; g) staţii de întreţinere auto; h) spălătorii chimice; i) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; j) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile

publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente; k) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;

l) dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie mobilă;

m) cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;

n) dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând finisajul acestora.

SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) pentru a fi construibilă direct, în baza prezentului regulament o parcela trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4E: o parcelele să aibă o suprafaţa minimă de 150,00 mp; o parcelele să aibă un front la stradă de:

minimum 8,00 metri în cazul construcţiilor înşiruite (2 calcane laterale);

minimum 10,00 metri în cazul construcţiilor cuplate (un calcan lateral, o fațadă laterală) şi izolate (patru fațade).

b) în cazul clădirilor cu înălţimi peste P+4E: o parcelele să aibă o suprafaţa minimă de 400,00 mp; o parcelele să aibă un front la stradă de:

minimum 12,00 metri în cazul construcţiilor înşiruite (2 calcane laterale);

minimum 15,00 metri în cazul construcţiilor cuplate (un calcan lateral, o fațadă laterală) şi izolate (patru fațade).

(2) parcelele sub 150,00 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se


member of

comaseze cu una dintre parcelele adiacente (regrupare parcele); (3) parcelele sub 400,00 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se

comaseze cu una dintre parcelele adiacente (regrupare parcele); (4) nu se acordă autorizaţie de construire pentru locuinţe pe parcele care nu sunt

construibile conform prevederilor prezentului articol (art. 4, alin. 4.1); (5) aceeaşi prevedere (art. 4, alin. 4.1) se aplică parcelelor care devin

neconstruibile prin apariţia în urma unei împărţiri de teren (ieşire din indiviziune, înstrăinare, moştenire);

(6) modificări privind funcțiunile admise, regimul de înălțime, C.U.T., depășirea alinierii spre stradă a construcțiilor, modificarea alinierii spre limitele laterale și de spate de proprietate și a P.O.T. sunt posibile numai în baza P.U.Z. în condițiile date de O.G. nr. 7 din 2 februarie 2011 pentru modificarea și completarea legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului.

Art. 5 Amplasarea clădirilor față de aliniament

(1) aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată;

(2) racordarea aliniamentelor la intersecţiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 metri pe străzile de categoria I–a şi a II-a şi de 5,00 metri pe cele de categoria a III-a;

(3) clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanţă de minim 6,00 metri, cu condiţia să nu lase vizibile calcane ale clădirilor situate pe limitele laterale ale parcelelor;

(4) în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate propuse a fi menținute datorita valorii lor arhitectural/urbanistice sau de întrebuințare;

(5) retragerile sau ieşirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcţiilor existente pe strada respectivă, în condiţiile păstrării unei distanţe de minim 4,50 metri faţă de nivelul terenului;

(6) balcoanele sau bow-windowurile pot depăşi cu maxim. 0,90 metri alinierea spre stradă;

(7) cornişele pot ieşi din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgirea străzii şi fără a depăşi 1,20 m;

(8) amplasarea de garaje şi funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării suprafeţelor obligatorii de spaţii verzi cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 2,00 metri;

(9) în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie dispusă pe aliniament iar pe cealaltă latură cu o construcţie în stare bună sau cu o clădire monument de arhitectură retrasă de la aliniament, noua clădire va fi dispusă pe aliniament dar se va racorda la alinierea retrasă, pentru a nu evidenţia un calcan;

(10) în cazul în care parcela se învecinează pe o latură cu o construcţie retrasă de la aliniament iar pe cealaltă latură cu o construcţie neviabilă, iar caracterul străzii indică tendinţa clădirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regulă cu 4,00 metri, noua clădire se va retrage de la aliniament conform retragerii existente.

Art. 6 Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor

(1) clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se pot amplasa izolat sau în regim continuu;

(2) clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe vor alcătui fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20,00 metri de la


member of

aliniament după care se vor retrage cel puţin faţă de una din limitele de proprietate putând ajunge astfel până la maxim 40,00 metri lungime;

(3) clădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alăturată sau se alipesc de calcanul unei clădiri alăturate protejate sau în stare bună şi sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) parcela alăturată este liberă de construcţii; b) peretele realizat pe limita de proprietate atunci când rămâne vizibil din

domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte faţade;

c) în cazul retragerii de la limita laterală de proprietate aceasta va fi de minim 3,00 metri pentru P+2 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de la încăperi principale) şi P+3 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de la dependințe);

d) se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz se admite o retragere faţă de limitele parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişe, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

e) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişe, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

f) se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcţie se limitează la acoperirea acestuia;

g) balcoanele şi/sau bow-windowurile de faţadă, deasupra străzii, trebuiesc retrase cu 1,0 metru de la limita laterală de proprietate. Ele pot fi prelungite până la limita cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală;

h) pe străzile cu distanţa între alinierile faţadelor sub 10,00 metri se admit balcoane şi/sau bow-windowuri pe faţadele spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 metri;

i) proiecţia balcoanelor şi/sau bow-windowurilor pe faţada respectivă nu trebuie să depăşească 1/3 din suprafaţa acesteia. Suprafaţa faţadei se consideră socotind lungimea totală a faţadei proprietăţii şi înălţimea maximă reglementată pe strada respectivă.

Art.7 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeasi parcela

(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişe a celei mai înalte dintre ele;

(2) distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită lumina naturală;

(3) curţile pot fi construite în proporţie de 75 % compact între aliniamentul posterior situat la 20,00 metri de cel principal şi limitele parcelei, cu condiţia să nu se depăşească înălţimea de 2 niveluri (maxim 8,00 metri)

Art. 8 Circulații și accese

(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

(2) în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura la fiecare 30,00 metri de front câte un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;

(3) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dizabilitati sau cu dificultăţi de deplasare.


member of

Art. 9 Staționarea autovehiculelor

(1) staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

(2) în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale, amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv. Aceste parcaje vor fi situate la distanţă de maxim 150,00 metri.

Art. 10 Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor

(1) înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4,00 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;

(2) în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte;

(3) depăşirea înălţimii, specificată la alin.10.2, este posibilă numai când prin aceasta nu se realizează un calcan spre o clădire protejată sau aflată în stare bună şi menţinută şi numai în următoarele condiţii: a) pentru parcele având o suprafaţă de minim 350,00 mp pentru clădiri cu

maxim P+4 niveluri; b) pentru parcele având o suprafaţă de minim 700,00 mp pentru clădiri cu

până la P+6 niveluri; c) pentru parcele având o suprafaţă de minim 1000,00 mp. pentru clădiri

cu până la P+9 niveluri; d) pentru parcele având o suprafaţă de minim 2000,00 mp pentru clădiri

mai înalte de P+10 niveluri; e) atunci când prin realizarea unei clădiri care se înscrie în prevederile

regulamentului se dezveleşte calcanul unei clădiri existente menţinute; f) se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în

interiorul unui cerc cu raza de 4 metri şi tangentă la 45 grade la acesta; g) se admite realizarea unor clădiri cu înălţime mai mare pe parcelele care

respectă dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate (intersecţii de străzi, piaţete, cornişe);

h) pentru clădirile foarte înalte (peste 45 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându-se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie.

Art. 11 Aspectul exterior al clădirilor

(1) aspectul clădirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor zonei mixte, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinatate cu care se află în relaţii de covizibilitate;

(2) aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;

(3) se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri având în vedere perceperea acestora din clădirile înalte;

(4) se va acorda atenţie modului de tratare a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă descendentă din clădirile înalte;

(5) se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.;

(6) se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a


member of

finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare; (7) orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie

armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast. În acest sens la solicitarea autorităților competente, proiecte pentru autorizare pot fi avizate de către o comisie tehnică de specialitate abilitată;

(8) sunt interzise imitaţiile de materiale ca: piatra falsă, cărămida falsă, lemn fals, folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tablă ondulată, plastic ondulat, etc.).

(9) vor fi menţinute şi în funcţie de nevoie, restaurate următoarele categorii de imobile: a) imobilele sau fragmentele de imobile înregistrate ca monumente pe

listele Comisiei Monumentelor Istorice; b) pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus; c) elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, împrejmuiri din fier

forjat), amenajări ale spaţiilor publice aferente imobilelor menţionate mai sus.

(10) pentru imobilele înregistrate ca monument, măsurile de conservare şi protejare cuprind şi elementele de arhitectură interioară precum: scări, picturi interioare, decoraţiuni, lambriuri şi toate elementele decorative aparţinând imobilului. Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru elementele exterioare;

(11) pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrările de reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior;

(12) înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise – se pot face cu condiţia ca noile construcţii să fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural;

(13) sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite să contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei;

(14) descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculptură ,decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei conform prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite;

(15) cererile de certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului sau (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale originale. Este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public;

(16) ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Singurele ce pot fi autorizate sunt amenajările temporare reduse la simple etalaje mobile în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonală;

(17) sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când magazinul este deschis.

Art. 12 Condiții de echipare edilitară

(1) Apă potabilă; orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru munca, odihna sau agrement, trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Direcția de Sănătate Publică București;


member of

(2) Canalizare menajeră; racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă;

(3) Canalizare pluvială; amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publică colectoare a acestora; racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții;

(4) Rețele electrice, telefonice si CATV; cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatului public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii trebuiesc introduse în subteran. În caz de imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornișă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor; branşamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuiesc plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul fațadelor pe care se aplică;

(5) Gaze: toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran; (6) Salubritate: orice clădire de locuit (locuinţe individuale şi/sau colective)

precum şi orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere în containere.

Art. 13 Spații plantate

(1) spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 40,00 mp;

(2) se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

(3) se recomandă înverzirea teraselor neutilizabile cu înălţime mai mica de P+2E în proporţie de 70%;

(4) parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate în zona CA cu un gard viu de minim 1,20 metri;

(5) spaţiile libere din faţa construcţiilor cu front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spaţiul public chiar și atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare decât dacă retragerea este mai mare de 11,00 metri şi dacă o bandă de cel puțin 5,00 metri paralelă cu faţada este tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau spaţiu plantat;

(6) spaţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principală a clădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spaţiu verde sau spaţiu liber circulaţiei pietonale;

(7) se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4,00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm.

(8) în cazul tăierii unui arbore se vor planta în compensare alţi 5 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(9) în grădinile de faţade ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţa va fi prevăzută cu plantaţii înalte;

(10) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului;

(11) realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1000 mp va fi condiționata de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asigurată o grosime a


member of

solului care sa permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor, și condiții de drenare a excesului de umiditate.

Art. 14 Împrejmuiri

(1) împrejmuirile spre stradă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălțime de 2,00 metri realizate din fier forjat şi cu un soclu de 0,60 metri din piatră sau beton mozaicat;

(2) în cazul unificării funcţiunilor interioare a mai multor clădiri se va menţine prin tratarea terenului spre domeniul public şi a împrejmuirilor amprenta parcelarului tradiţional;

(3) în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor;

(4) se recomandă separarea terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu;

(5) spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.

SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZAREA A TERENULUI Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

(1) CA2 – P.O.T. maxim = 60% pentru clădirile sub 6 niveluri cu posibilitatea acoperirii restului curţii în proporţie de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8,0 metri) pentru activităţi comerciale, săli de spectacole etc.;

(2) în mod excepţional în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public şi de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau refac o construcţie valoroasă dispărută P.O.T. (procentul de ocupare a terenului) poate ajunge până la 100%.

Art. 16 Coeficient maxim de ocupare a terenului

(1) coeficientul de utilizare a terenului în perimetrul central al Municipiului Bucureşti este de 2,4. Pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 350,00 mp sau cu raport al laturilor mai mic de 1/5 coeficientul de utilizare a terenului se stabileşte la maxim 1,9;

(2) CA2 pentru clădiri cu 6 niveluri şi peste, C.U.T. maxim = 3,0 mp. ADC / mp teren;

(3) pentru clădirile sub 6 niveluri, C.U.T. maxim = 2,5 mp. ADC / mp teren; (4) în cazul accentelor peste 45,0 metri, C.U.T. se va justifica prin P.U.Z.; (5) pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema

beneficiarului. (6) Posibilități de depășire a CUT:

a) proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu o dată suprafața de teren transferată spre domeniul public atunci cand acest transfer este făcut pe bază de act notarial și fără despăgubiri din paretea primariei. Actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin PUZ în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a suprafeței desfășurate admise egal o dată suprafața transferata în domeniul public.

(7) Condiții de calcul a CUT: a) Coeficientul de Utilizare a Terenului în sensul prezentului regulament

reprezintă raportul dintre suprafața desfășurată construită și suprafața parcelei

b) în cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a


member of

suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie. c) în cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer

către domeniul public, iar proprietarii parcelelor nu sunt de acord cu transferul terenului în domeniul public fără a cere despăgubiri primăriei, CUT se calculează având la bază suprafața terenului rămas neafectat de obiectivele de utilitate publică.

d) în calculul suprafeței construite desfășurate nu este considerată decât jumătate din suprafața ocupată la parter de funcțiunile deschise publicului pe o adâncime de maxim 20,0 m de la aliniament.

1.2. CB - SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE ÎN AFARA ZONELOR PROTEJATE CB

- ZONA SITUATĂ ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZĂ FUNCȚIUNI COMPLEXE DE IMPORTANȚĂ SUPRAMUNICIPALĂ ȘI MUNICIPALĂ


Zona conţine unele dintre cele mai importante nuclee strategice de dezvoltare a municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi Capitalei un nou prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei oferte diversificate şi parţial imediat accesibile investitorilor.

Pentru orice noi intervenţii, vor fi necesare planuri urbanistice special elaborate de tipul P.U.D. sau P.U.Z.

CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB3 – subzona polilor urbani principali;

1.2.1. CB1 SUBZONA SERVICIILOR PUBLICE DISPERSATE ÎN AFARA ZONELOR PROTEJATE

SECȚIUNEA I – UTILIZĂRE FUNCȚIONALĂ Art. 1. Utilizări admise

(1) instituţii şi servicii publice supramunicipale şi municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale.


(1) extinderile şi schimbările de profil se admit cu condiţia să nu incomodeze prin poluare şi trafic funcţiunile învecinate;

(2) se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor; (3) în proximitatea aeroporturilor se va respecta avizul autorităţii aeronautice

privind condiţiile impuse de culoarului de zbor. Art. 3 Utilizări interzise

(1) orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezintă riscul îndepărtării investitorilor interesaţi;

(2) activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

(3) construcţii provizorii de orice natură; (4) depozitare en-gros; (5) depozitări de materiale refolosibile; (6) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; (7) lucrări de terasament de natură să afecteze utilizarea terenurilor învecinate; (8) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) se vor rezerva terenuri pentru instituţii şi servicii publice parcelate în module având suprafaţa minimă de 1.000,00 mp şi un front la stradă de minim 30,00 metri.


member of


(1) serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10,00 metri sau vor fi dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele existente;

(2) clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20,00 metri;

(3) banda de construibilitate a clădirilor retrase faţă de aliniament este de 20,00 metri de la alinierea clădirilor;

(4) serviciile publice vor fi amplasate pe aliniament în cazul în care înălţimea maximă la cornişe nu depăşeşte distanţa dintre aliniamente;

(5) dacă înălţimea clădirii în planul aliniamentului depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament cu o distanta minimă egală cu plusul de înălţime al clădirii faţă de distanţa dintre aliniamentele străzii, dar nu cu mai puţin de 4,00 metri, cu condiţia să nu fie lăsate vizibile calcane de pe parcelele alăturate;

(6) fac excepţie de la aceasta regulă numai situaţiile de marcare prin plus de înălţime a intersecţiilor şi racordările de înălţime a clădirilor între străzi cu lăţimi diferite.

Art. 6. Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor

(1) clădirile publice se vor amplasa de regulă în regim izolat; (2) clădirile care vor alcătui fronturi continue se vor alipi de calcanele

clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20,00 la aliniament;

(3) în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţada laterală ferestre ale unor încăperi principale, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu 1/3 din înălţime, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(4) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(5) distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi cea posterioară ale parcelei este de minim 10,00 metri.

Art. 7 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeasi parcela

(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele;

(2) distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri numai în cazul în care faţadele prezintă ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi pentru alte activităţi permanente ce necesită lumină naturală.


(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulaţie publică;

(2) în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje, măsurată pe aliniament, nu va depăşi 30,00 metri;

(3) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dizabilități sau cu dificultăţi de deplasare.


(1) staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

(2) locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 metri înălţime;

(3) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare


member of

normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanţa de maxim 150,00 metri.


(1) înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4,00 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade.

Latimea strazii între aliniamente(metri) / profile standard actuale

Înălţimea maximă admisă (metri)

Număr niveluri convenţionale (3.0 metri)

Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangenta la 45 o la acesta (B) în planul faţadei la clădirile de colţ pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A)

Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel

9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III)

11 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III)

13 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel

16,01 – 19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri

19,01 – 22,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 = 22 m .(categoria II)

22 P+6 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri


25,01 – 27,00 Carosabil – 14 m. + trotuare 2x6 = 26 m. .(categoria II)



30,1 – 33,00 Carosabil – 21 m. + trotuare 2x6 = 33 m.(categoria I)


33,01 – 36,00 36 P+11 (A) - 2 niveluri;


member of

(B) - 2 niveluri



42,01- 45,00 şi peste Carosabil – 28 m. + trotuare 2x8 metri = 44 m.


*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade, se admite mansardarea. a) pentru clădirile foarte înalte (peste 45,00 metri) se va prezenta justificarea

configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei;

b) în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte.


(1) aspectul exterior al clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va ţine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se afla în relaţii de co-vizibilitate.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi la sistemele moderne de telecomunicaţii bazate pe cabluri din fire optice;

(2) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă;

(3) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV;

(4) cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale;

(5) dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii.



(2) se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4,00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm;

(3) în cazul tăierii unui arbore, se vor planta în compensare alţi 10 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(4) pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

(5) parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălţime;

(6) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar în zonele de versanţi ale cornişelor Colentinei şi Dâmboviţei se recomandă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.

(7) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea unui spațiu


member of

verde cu suprafața de cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului.

(8) realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1000 mp va fi condiționata de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asigurată o grosime a solului care sa permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor, și condiții de drenare a excesului de umiditate.


(1) gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60 metri, partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare, gardurile vor fi opace cu înălţimi de 2,50 metri.

SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului cu recomandarea de a se opta pentru POT maxim = 50%.


(1) CUT maxim = 2,4 mp.ADC/mp teren pentru funcţiunile publice, se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului, dar fără a se depăşi pentru clădiri cu 6 şi mai multe niveluri şi CUT maxim 2,2 pentru clădiri cu 3-4 niveluri;

(2) posibilități de depășire a CUT: a) proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre

transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu o dată suprafața de teren transferată spre domeniul public atunci cand acest transfer este făcut pe bază de act notarial și fără despăgubiri din partea primăriei. Actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin PUZ în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a suprafeței desfășurate admise egal o dată suprafața transferata în domeniul public.



b) în cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie.

c) în cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, iar proprietarii parcelelor nu sunt de acord cu transferul terenului în domeniul public fără a cere despăgubiri primăriei, CUT se calculează având la bază suprafața terenului rămas neafectat de obiectivele de utilitate publică.



member of

1.2.2. CB3 SUBZONA POLILOR URBANI PRINCIPALI SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ

Art. 1 Utilizări admise

(1) instituţii şi servicii publice supramunicipale şi municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale;

(2) servicii financiar-bancare şi de asigurări, poşta şi telecomunicaţii (releu infrastructură), servicii avansate manageriale, tehnice şi profesionale (sedii de companii şi firme în clădiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare, bibliotecă / mediatecă; activităţi asociative diverse; servicii profesionale, colective şi personale, hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie, restaurante cofetării, cafenele, baruri, comerţ, expoziţii, recreere (cazino, dancing, cinema, centre de recreere, sport în spaţii acoperite), săli de conferinţe, spectacole şi cinema de diferite capacităţi cu serviciile anexe, locuinţe cu partiu special pentru profesiuni liberale, învăţământ superior şi de formare continuă;

(3) unităţi mici şi mijlocii, specializate în activităţi de producţie abstractă şi concretă în domenii de vârf; activităţi manufacturiere şi depozitare mic-gros legate de funcţionarea polului terţiar, parcaje multietajate;


(1) întrucât realizarea acestor obiective se va derula în timp, se recomandă ca prin P.U.Z. terenul rămas neafectat în prima etapă şi păstrat în rezervă să fie amenajat sumar ca un spaţiu plantat accesibil locuitorilor, vegetaţia importantă urmând să facă parte din amenajarea definitivă a zonei;

(2) se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor; (3) în proximitatea aeroporturilor se va respecta avizul autorităţii aeronautice

privind condiţiile impuse de culoarul de zbor; (4) se vor asigura circulaţii şi piaţete pietonale, precum şi scuaruri atractive

pentru recreere în cadru urban, în pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.

Art. 3 Utilizări interzise

(1) orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezintă riscul îndepărtării investitorilor interesaţi;


(3) construcţii provizorii de orice natură; (4) depozitare en-gros; (5) depozitări de materiale refolosibile; (6) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; (7) lucrări de terasament de natură să afecteze utilizarea terenurilor învecinate; (8) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele

vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) în zonele constituite, parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiţii:

a) clădiri sub P+4 niveluri o pentru funcţiunea de birouri până la P+4 niveluri = 200,00 metri; o front minim la stradă = 8,00 metri; o raportul între laturile parcelei nu depăşeşte raportul 1/3;

b) clădiri peste P+4 niveluri o pentru funcţiunea de birouri – suprafaţa minimă = 350,00 metri; o front minim la stradă = 12,00 metri; o raportul între laturile parcelei nu depăşeşte raportul 1/3.

(2) pentru reconstruirea zonelor destructurate, pentru terenuri libere sau cu statut juridic mixt, se vor întocmi documentaţii P.U.Z. sau P.U.D., cu


member of

recomandarea unei lotizări cu parcele de minim 800,00 mp şi un front la stradă de minim 18,00 metri, în cazul fronturilor continue, şi de minim 24,00 metri, în cazul fronturilor discontinue.


(1) în zonele constituite retragerea va fi de minim 6,00 metri de la aliniament; (2) pentru zonele destructurate în reconstrucţie, pentru operaţiuni pe terenuri

libere sau cu statut juridic mixt, retragerea clădirilor publice va fi de 10,00 metri;

(3) clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime maximă faţă de aliniament care nu va depăşi 20,00 metri.


(1) clădirile se vor retrage de la limitele laterale la o distanţă egală cu 1/3 din înălţime, dar nu cu mai puţin de 5,00 metri;

(2) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(3) distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi cea posterioară ale parcelei este de minim 10,00 metri.

Art. 7 Amplasarea clădirilor unele față de altele

(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele;

(2) distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri numai în cazul în care faţadele prezintă ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi pentru alte activităţi permanente ce necesită lumină naturală.


(1) circulaţiile carosabile din campusuri şi subzonele de cercetare vor fi prevăzute cu denivelări transversale pentru temperarea vitezei autovehiculelor.


(1) staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

(2) locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra / subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 metri înălţime;

(3) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanţa de maxim 150,00 metri.


(1) nu se limitează înălţimea clădirilor.


(1) aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor (similar unui centru de afaceri), cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi la sistemele moderne de telecomunicaţii bazate pe cabluri din fire optice;


(3) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor TV;


member of

(4) cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale;

(5) dată fiind intensitatea circulaţiei pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii.


(1) spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la fiecare 100,00 mp.;

(2) se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având peste 4,00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm;

(3) în cazul tăierii unui arbore, se vor planta în compensare alţi 10 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(4) pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor se va evita impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

(5) parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălţime;

(6) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar în zonele de versanţi ale cornişei Dâmboviţei se recomandă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.

(7) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului.



(1) gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0,60 metri, partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare, gardurile vor fi opace cu înălţimi de 2,50 metri;

(2) spre trotuare şi circulaţii pietonale, nu sunt obligatorii garduri, dar se poate propune marcarea apartenenţei spaţiului prin diferenţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.


(1) POT maxim 70% cu posibilitatea acoperirii restului terenului în proporţie de 80 % cu clădiri cu maxim 2 niveluri (Hmaxim = 8,00 metri) pentru diferite utilizări.


(1) CUT maxim = 4,5 mp.ADC/mp.teren. Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.

(2) posibilități de depășire a CUT: a) proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre

transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu o dată suprafața de teren transferată spre domeniul public atunci cand acest transfer este făcut pe bază de act notarial și fără despăgubiri din paretea primariei. Actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin PUZ în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a


member of

suprafeței desfășurate admise egal o dată suprafața transferata în domeniul public.






CAPITOLUL II M

- ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE SI PERSONALE, COMERT, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE SI LOCUINTE


Preluând elementele specifice exprimate în Regulamentul Local de Urbanism al municipiului București aferent Planului Urbanistic General „Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de interes general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale şi de servicii de-a lungul arterelor principale din aria cuprinsă în inelul principal de circulaţie şi segmente de linearităţi formate din diverse categorii de activităţi comerciale, servicii şi de producţie concretă şi abstractă, în lungul principalelor artere de penetraţie în oraş şi al inelelor exterioare de circulaţie. Totodată, zona mixtă prelungeşte zona centrală şi principalii poli urbani, conturează mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gări, autogări, zone de activităţi etc.) şi completează funcţiunea centrelor de cartier.”

Zona mixta cuprinsa în interiorul limitelor sectorului 6 al municipiului București, în înțelesul prezentului regulament este definită ca o zonă în care alături de locuire într-o proporțtie însemnată se gasesc dotări de folosință periodică sau rară, servicii care se adresează unei populatii mai numeroase decât din zona de servire directă, birouri, restaurante, etc.

Zona mixtă se poate regăsi, diferențiată ca statut, amploare și grad de complexitate, atât în perimetrul central al municipiului București, cât și în exteriorul acestuia; de asemenea se poate identifica o zona mixtă în curs de așezare adiacent principalelor artere stradale și penetrații rutiere în oraș, sau punctual, în zone industriale care prezintă tendința de reconversie funcțională și atractivitate pentru comerț, birouri, servicii.

În cuprinsul perimetrului Sectorului 6 al municipiului București - așa cum este marcat în planurile de Reglementări și Zonificare funcțională - se pot întâlni următoarele diferențieri: Diferențieri din punct de vedere al statutului actual al zonei:

a) zone mixte constituite și funcționând ca atare și în prezent; b) teritorii ocupate și destinate inițial în exclusivitate funcției rezidențiale, dar care prin

dezvoltarea orașului se găsesc în prezent pe trasee importante de legatură între zona centrală și alte zone funcționale importante ale orașului constituind potențiale dezvoltări direcționate ale zonei centrale;


member of

c) teritorii situate în imediata apropiere a zonei centrale, ocupate cu funcțiuni incompatibile cu aceasta în care este necesară reconversia funcțională în funcțiuni de dotări, servicii și locuire. În același timp dimensiunile și situarea lor în oraș nu le permite deocamdată să aspire la găzduirea unor funcțiuni de importanță supramunicipală și municipală.

Diferențieri din punct de vedere al potențialului de dezvoltare viitoare: a) teritorii cu funcționalitate mixtă existentă sau viitoare situate în zone cu infrastructură puternic

dezvoltată, capabilă să asigure accesibilitea și staționarea în zona a unui public numeros, și o utilizare intensivă a terenului;

b) teritorii cu funcționalitate mixtă, situate în zone preponderent constituite cu un cadru construit existent cu valoare ambientală ridicată, atractive pentru amplasarea de birouri și servicii, dar cu potențial redus al tramei stradale existente de a asigura fluxuri sporite de trafic și staționare auto – aceste teritorii au disponibilități limitate de transformare a cadrului spațial fără a distruge valorile ambientale amintite anterior – în aceste zone deși mixitatea este acceptată sunt stabiliți coeficienți de utilizare a terenului care să descurajeze apariția unor fenomene de speculă imobiliară.

Strategia generală propusă prin P.U.Z. și Regulamentul local urmărește: a) Păstrarea, încurajarea și întărirea mixității funcționale precum și diferențierea justă a zonei

mixte – funcție de locația și rolul său în teritoriul sectorului; b) Conturarea zonei mixte ca o zonă de dezvoltare direcționată a Bucureștiului în lungul unor

artere de legătură cu alte zone funcționale importante ale acestuia, valorificând mai bine în acest scop infrastructura existentă;

c) Înlocuirea funcțiunilor incompatibile și transformarea lor în zone funcționale mixte, dinamice și capabile să asigure rapid reconversia funcțională dorită.

Pentru realizarea acestei strategii prezentul regulament propune o serie de indicatori urbanistici (P.O.T., C.U.T.) diferențiați, care, utilizați în paralel cu alte instrumente (taxe și impozite diferențiate) vor permite Consilului Local al Sectorului 6 să pună în practică o politică urbană. Totodată, pentru asigurarea unei eficiente sporite a banilor publici este propusă utilizarea la maxim a infrastructurii existente acceptând și încurajând un Coeficient de Utilizare a Terenului (C.U.T.) majorat în zonele care beneficiază de transport în comun de mare capacitate.

De asemenea, este acceptat un C.U.T. majorat în zonele propuse pentru reconversie funcțională (zonele industiale slab ocupate care conțin o rezervă importantă de teren pentru dezvoltări ulterioare), pentru a încuraja și grăbi acest proces.

În interiorul zonei mixte alături de construcții existente cu certa valoare arhitectural-urbanistică sau de întrebuințare există numeroase imobile în stare rea, lipsite de valoare, care subutilizează un teren extrem de prețios pentru oraș. Regulamentul urmărește valorificarea terenurilor de acest fel prin realizarea unor construcții noi alături de fondul construit existent care să permită armonia prin contrast, utilizarea unui limbaj formal și a unor materiale de construcție pe deplin contemporane.

Pentru a face posibile diferentierile urmărite prin regulament zona a fost subîmpărțită în următoarele

zone: M2

- ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, CU CLĂDIRI AVÂND REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+14 NIVELURI CU ACCENTE ÎNALTE *

* in care regulamentul urmareste intarirea mixitatii functionale ca o prelungire a zonei centrale a orasului spre alte zone de interes urban- in teritoriile structurate si incurajarea schimbarii utilizarii actuale a terenului necorespunzatoare cu situarea in cadrul orasului – in teritoriile destructurate M3 - ZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, AVÂND REGIM DE

CONSTRUIRE CONTINUU SAU DISCONTINUU ŞI ÎNĂLŢIMI MAXIME DE P+4 NIVELURI**

** in care regulamentul urmareste intarirea mixitatii functionale ca o prelungire a zonei centrale a orasului spre alte zone de interes urban- in teritoriile structurate si incurajarea schimbarii utilizarii actuale a terenului necorespunzatoare cu situarea in cadrul orasului – in teritoriile destructurate


member of

2.1. M2 SUBZONA MIXTĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE, cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte*. *în care regulamentul urmărește întărirea mixității funcționale ca o prelungire a zonei centrale a orașului spre alte zone de interes urban – în teritoriile structurate și încurajarea schimbării utilizării actuale a terenului necorespunzătoare cu situarea în cadrul orașului – în teritoriile destructurate.


(1) Sunt admise următoarele utilizări funcționale: a) instituții, servicii și echipamente publice de nivel supramunicipal,

municipal, de sector și de cartier; b) sedii ale unor companii și firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare,

cercetare, expertizare, consultanță în diferite domenii și alte servicii profesionale;

c) servicii sociale, colective și personale; d) sedii ale unor organizații politice, profesionale, etc.; e) lăcașuri de cult; f) comerț cu amănuntul; g) depozitare mic-gros; h) hoteluri, pensiuni, agenții de turism; i) restaurante, baruri, cofetării, cafenele, etc.; j) sport și recreere în spații acoperite; k) parcaje la sol și multietajate; l) spații libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; m) spatii plantate – scuaruri; n) locuințe cu partiu obișnuit; o) locuinte cu partiu special care includ spații pentru profesiuni liberale.


(1) toate clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă funcțiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcționare;

(2) se admit activități în care accesul publicului nu este liber numai cu condiția ca să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă;

(3) în zonele existente se admite conversia locuințelor în alte funcțiuni, cu condiția menținerii ponderii locuințelor în proporție de minim 30% din ADC pe parcela în cauză;

(4) se admite completarea cu clădiri comerciale în interspațiile dintre blocuri cu condiția să se mențină accesele carosabile și trecerile pietonale necesare și să se respecte cerințele de protecție a clădirilor existente;

(5) se mențin unitățile productive actuale cu condiția să nu fie poluanta, să nu prezinte risc tehnologic sau să fie incomode prin traficul generat și să fie compatibile ca funcționare și aspect cu zona mixtă și a obținerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului București;

(6) se admit staţii de întreţinere auto si spălătorii cu capacitate de până la 5 maşini cu condiția obținerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului București ;

(7) stații de alimentare cu carburanți cu condiția obținerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului Bucureşti și cu condiția respectării prevederilor Normativului NP 004 din 2005 pentru proiectarea, executarea,exploatarea, dezafectarea şi postutilizarea staţiilor de distribuţie carburanţi la autovehicule.


member of


(1) activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

(2) construcții provizorii de orice natură; cu excepția celor pentru organizare de șantier pe durata existenței șantierului;

(3) depozitare en gros; (4) activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din

circulațiile publice sau din instituțiile publice; (5) depozitari de materiale refolosibile; (6) platforme de precolectare a deșeurilor urbane; (7) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice

și construcțiile de pe parcelele adiacente; (8) orice tip lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice;

(9) curăţătorii chimice; (10) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; (11) dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând

arhitectura şi deteriorând finisajul acestora; (12) se interzice realizare unor mansarde false.


(1) Pentru a fi construibile direct, in baza prezentului regulament , o parcela trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4E: a) să aibă o suprafață minimă de 150,00 metri; b) să aibă un front la stradă de:

- minim 8,00 metri în cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale); - minim 10,00 metri în cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral, o

fațadă laterală); - minim 12,00 metri în cazul construcțiilor izolate (patru fațade).

2. în cazul construcțiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000,00 mp, cu un front la strada de minim 30,00 metri;

(2) nu se acordă autorizație de construire locuințe pe parcelele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol – aceeași prevedere se aplică parcelelor care devin neconstruibile prin apariție în urma unei împărțiri de teren (ieșire din indiviziune, înstrăinare, moștenire);

(3) pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Sectorului 6 poate decide autorizarea unor construcții cu condiția elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu și a unei ilustrări de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament.

(4) cu următoarele condiţionări pentru subzona mixtă din lungul principalelor artere de circulaţie şi pentru zona de extindere:

a) în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000,00 mp, cu un front la stradă de minim 30,00 metri;

b) pentru celelalte categorii de funcţiuni, se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 500,00 mp şi un front la stradă de minim 12,00 metri, în cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane laterale şi de minim 18,00 metri în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral sau independente; în funcţie de necesităţi, vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente;

c) în cazul parcelarului existent, suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 300,00 mp;

d) terenul neconstruit dintre construcţiile existente pe care se poate realiza


member of

inserţia unor clădiri comerciale se va delimita printr-un P.U.D., prin care se va asigura coerenţa cadrului construit, respectarea distanţelor minime faţă de clădirile existente, evitarea blocării acceselor carosabile şi pietonale existente, conservarea arborilor existenţi.


(1) racordarea aliniamentelor la intersecțiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 metri pe străzile de categoria I-a și a II-a de 6,00 metri pe cele de categoria a III-a;

(2) clădirile care adăpostesc funcțiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanță de minim 6,00 metri cu condiția să nu lase vizibile calcane ale clădirilor obligatoriu de menținut situate pe limitele laterale ale parcelelor;

(3) în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condiția să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate propuse a fi menținute datorită valorii lor arhitectural urbanistice sau de întrebuințare;

(4) retragerile sau ieșirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiția să se înscrie în tipologia și gabaritele construcțiilor existente pe strada respectivă, în condițiile păstrării unei distanțe de minim 4,50 metri față de nivelul terenului și avizării documentației de către Departamentul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

(5) în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile clădiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplasează pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5,00 metri numai cu condiţia ca clădirile adiacente să fie retrase faţă de limitele laterale ale parcelelor şi să prezinte faţade laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea;

(6) în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase faţă de aliniament se va respecta o retragere de minim 5,00 metri;

(7) balcoanele sau bow-windowurile pot depăși cum maxim 0,90 metri alinierea spre stradă;

(8) cornișele pot ieși din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzii și fără a depăși 1,20 metri;

(9) amplasarea de garaje și funcțiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafață a parcelei până la limita propusă pentru domeniul public cu condiția asigurării suprafețelor obligatorii de spații verzi cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 2,00 metri.


(1) clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe ce alcătuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate, vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20,00 metri de la aliniament, după care se vor retrage cel puţin de una din limitele de proprietate putând ajunge astfel până la maxim 40,00 metri lungime;



domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte faţade.

(3) în cazul retragerii de la limita laterală de proprietate aceasta va fi de minim 3,00 metri pentru P+2 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de la încăperile principale) şi P+3 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de


member of

la dependinţe); (4) se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia

de separaţie faţă de o clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz, se admite o retragere faţă de limitele parcelei de minim 4,00 metri;

(5) distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10,00 metri;

(6) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(7) se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcţie se limitează la acoperirea acestuia;

(8) balcoanele şi/sau bow-window-urile de faţadă, deasupra străzii, trebuie retrase cu 1,00 metru de la limita laterală de proprietate – ele pot fi prelungite până la limita de proprietate, cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală;

(9) pe străzile cu distanta între alinierile faţadelor sub 10,00 metri se admit balcoane sau bow-window-uri pe faţade spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 metri;

(10) proiecţia balcoanelor şi bow-window-urilor pe faţada respectivă nu trebuie să depăşească 1/3 din suprafaţa acesteia – suprafaţa faţadei se consideră socotind lungimea totală a faţadei proprietăţii şi înălţimea maximă reglementată pe strada respectivă;

(11) se recomandă ca, pentru respectarea intimităţii locuinţelor, parapetul ferestrelor de pe faţadele laterale ale clădirilor din zona mixtă, cu alte funcţiuni decât locuinţe, care sunt orientate spre locuinţele de pe parcelele laterale, situate la mai puţin de 10,00 metri să aibă parapetul ferestrelor la minim 1,90 metri de la pardoseala încăperilor.


(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte dintre ele;

(2) distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00 metri, numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi, fie de locuit, fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală;

(3) în cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente de arhitectură veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise în lista CMI sau descoperite în timpul lucrărilor – se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare.


(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate – caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor – când lăţimea accesului este mai mică de 4,00 metri, este obligatorie obţinerea avizului ISU a Municipiului Bucureşti;

(2) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 metri;

(3) numărul şi configuraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General de Urbanism;

(4) se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului, permanent sau numai în timpul programului de funcţionare, precum şi


member of

pentru accese de serviciu; (5) în toate cazurile, este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a

persoanelor cu dezabilităţi sau cu dificultăţi de deplasare. Art. 9 Staționarea autovehiculelor

(1) staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

(2) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250,00 metri;

(3) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate;

(4) calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane” (indicativ P132-93), a Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme (indicativ NP 24-97), Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism şi HCGMB 66/06.04.2006;

(5) normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire nouă sau extindere a suprafeţei utile pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va cere un număr de locuri de parcare corespunzător noii funcțiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni, considerate ca existând.


(1) înălţimea clădirilor la cornişe nu va fi mai mare decât distanţa până la alinierea spre stradă admisă pentru clădirile situate pe frontul opus al aceleiaşi străzi;

(2) depăşirea acestei înălţimi este posibilă numai când, prin aceasta , nu se realizează un calcan spre o clădire protejată sau aflată în stare bună şi menţinută şi numai în următoarele condiţii:

a) parcele având o suprafaţă de minim 350,00 mp pentru clădiri cu maxim P+4 niveluri;

b) pentru parcele având o suprafaţă de minim 700,00 mp pentru clădiri cu până la P+6 niveluri;

c) pentru parcele având o suprafaţă de minim 1000,00 mp pentru clădiri cu până la P+9 niveluri;

d) pentru parcele având o suprafaţă de minim 2000,00 mp pentru clădiri mai înalte de P+10 niveluri;

e) atunci când, prin realizarea unei clădiri care se înscrie în prevederile regulamentului, se dezveleşte calcanul unei clădiri existente menţinute.

(3) se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în interiorul unui cerc cu raza de 4,00 metri şi tangentă la 45 grade la acesta;

(4) se admite realizarea unor clădiri cu înălțime mai mare pe parcelele care respectă dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate (intersecții de străzi, piaţete, cornişe), amplasate în baza unor documentaţii de urbanism special elaborate;

(5) în cazul racordării între străzi având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri, dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie;

(6) atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime construcţia alăturată propusă a fi menţinută, este obligatoriu ca volumul care se înalţă să fie


member of

retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca faţadă conform Codului Civil. Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente, este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

(7) motivele de decoraţiune ale acoperişului, lucarne etc. trebuie să fie înscrise într-un gabarit paralel cu acela al părţii superioare a clădirii, situat la 1,50 metri depărtare de acesta;

(8) se admit accente înalte peste 45,00 metri în localizările precizate pe planul de reglementări;

(9) pentru clădirile foarte înalte (peste 45,00 metri) se va prezenta prin documentații specifice de urbanism justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei.


(1) aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor comerciale, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;



(4) se va acorda atenție modului de tratate a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă descendentă din clădirile înalte;

(5) orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast. În acest sens, la solicitarea Departamentului Arhitectului Șef al Sectorului 6, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de către Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

(6) sunt interzise imitaţiile de materiale ca: piatra falsă, cărămida falsă, lemn fals, folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tablă ondulată, plastic ondulat etc.);

(7) se interzice realizare unor false mansardari; (8) se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită

a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel;

(9) Reguli particulare pentru comerț a) cererile de certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare

a unor vitrine noi, trebuie însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului sau precum şi a situaţiei sale originale, este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public.

b) ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare, singurele ce pot fi autorizate sunt amenajările temporare reduse la mici standuri pentru comerțul stradal, mobile în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonală, precum și terase ale unor cafenele și cafeterii.


(1) Apa potabilă – orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucureşti;


member of

(2) Canalizare menajeră – racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă;

(3) Canalizare pluvială – amenajările pe orice teren trebuie astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publică colectoare a acestora – racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții;

(4) Rețele electrice, telefonice și CATV – cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatului public, de asemenea, şi reţelele de telecomunicaţii trebuie introduse în subteran – în caz de imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornișă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor; branşamentele, pe cât posibil trebuie ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul fațadelor pe care se aplică;

(5) Gaze – toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran; (6) Salubritate – orice clădire de locuit (locuinţe individuale şi/sau colective)




(2) În cazul tăierii unui arbore se vor planta în compensare alţi 10 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(3) se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor, arborii importanţi existenţi având peste 4,00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm; în cazul tăierii unui arbore, se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul propriu sau în spaţiile plantate publice din proximitate;

(4) se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

(5) se recomandă înverzirea teraselor neutilizabile ale clădirilor cu înălţime mai mică de P+2E niveluri în proporție de 70%;

(6) parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălţime în zona M2;

(7) spaţiile libere din faţa construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spațiul public chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare decât retragerea este mai mare de 11,00 metri şi o bandă de cel puțin 5,00 metri paralelă cu faţada este tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau spaţiu plantat;



(10) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar în zonele de versanţi ale cornişelor Dâmboviţei se recomandă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.



member of



(1) împrejmuirile spre stradă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălțime de 2,00 metri şi cu un soclu opac de 0,60 metri; (2) în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la stradă – se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor; (3) spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc. ; (4) se recomandă separarea terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu pe limita dinspre stradă și cu garduri opace cu înălţimea de 2,50 m pe limitele laterale și spate ale terenului; (5) împrejmuirile spre limitele laterale si spate ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de 2,50 metri.


POT maxim = 70% cu posibilitatea acoperirii restului curții în proporție de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8,00 metri).


(1) C.U.T. maxim = 3,0 mp. ADC / mp. Teren (2) în cazul accentelor peste 45,00 – 50,00 metri, C.U.T. maxim se va justifica prin P.U.Z.; (3) pentru funcţiunile publice, se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului; (4) în subzonele M2 + M3 – coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, fara a depasii CUTmax.=4,0, după cum urmează:

a) cu 0,5 pentru parcelele cu suprafața mai mare de 1000,00 mp; b) cu 0,5 pentru parcelele situate la intersecția a două străzi (parcelele de

colț, sau în cazul intersecției în T parcela situată în dreptul străzii care nu se mai continuă);

c) cu 0,5 pentru terenuri situate în subzonele ce beneficiază în apropiere de transport în comun de mare capacitate.

(5) Posibilități de depășire a CUT: a) Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre

transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu o dată suprafața de teren transferată spre domeniul public atunci cand acest transfer este făcut pe bază de act notarial și fără despăgubiri din paretea primariei. Actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin PUZ în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a suprafeței desfășurate admise egal o dată suprafața transferata în domeniul public.


reprezintă raportul dintre suprafața desfășurată construită și suprafața


member of

parcelei b) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre

transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie.

c) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, iar proprietarii parcelelor nu sunt de acord cu transferul terenului în domeniul public fără a cere despăgubiri primăriei, CUT se calculează având la bază suprafața terenului rămas neafectat de obiectivele de utilitate publică.

d) În calculul suprafeței construite desfășurate nu este considerată decât jumătate din suprafața ocupată la parter de funcțiunile deschise publicului pe o adâncime de maxim 20,0 m de la aliniament.

2.2. M3 SUBZONA MIXTĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE, având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri ** ** în care regulamentul urmăreşte întărirea mixităţii funcţionale ca o prelungire a zonei centrale a oraşului spre alte zone de interes urban – în teritoriile structurate şi încurajarea schimbării utilizării actuale a terenului necorespunzătoare cu situarea în cadrul oraşului – în teritoriile destructurate.


(1) Sunt admise următoarele utilizări funcționale: a) instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal,

de sector şi de cartier; b) sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare,

cercetare, expertizare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;

c) servicii sociale, colective şi personale; d) sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.; e) lăcaşuri de cult; f) comerţ cu amănuntul; g) activităţi manufacturiere; h) depozitare mic-gros; i) hoteluri, pensiuni, agenţii de turism; j) restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.; k) sport şi recreere în spaţii acoperite; l) parcaje la sol şi multietajate; m) spații libere pietonale, pasaje pietonale acoperite; n) spații plantate – scuaruri; o) locuințe cu partiu obișnuit; p) locuințe cu partiu special care includ spații pentru profesiuni liberale.


(1) toate clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă funcţiuni care admit accesul publicului în mod permanent sau conform unui program de funcţionare;

(2) se admit activităţi în care accesul publicului nu este liber, numai cu condiţia ca să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă;

(3) în zonele existente, se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii locuinţelor în proporţie de minim 30% din ADC pe parcela în cauză;

(4) se admite completarea cu clădiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri,


member of

cu condiţia să se menţină accesele carosabile şi trecerile pietonale necesare şi să se respecte cerinţele de protecţie a clădirilor existente;

(5) se menţin unităţile productive actuale cu condiţia să nu fie poluante, să nu prezinte risc tehnologic sau să fie incomode prin traficul generat şi să fie compatibile ca funcţionare şi aspect cu zona mixtă şi a obţinerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului Bucureşti;

(6) staţii de întreţinere auto si spălătorii cu capacitate de până la 5 maşini cu condiția obținerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului Bucureşti;

(7) stații de alimentare cu carburanți cu condiția obținerii avizului Agenției pentru Protecția Mediului a Municipiului Bucureşti și cu condiția respectării prevederilor Normativului NP 004 din 2005 pentru proiectarea, executarea,exploatarea, dezafectarea şl postutilizarea staţiilor de distribuţiecarburanţi la autovehicule.


(1) activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;

(2) construcții provizorii de orice natură; cu excepția celor pentru organizare de șantier pe durata existenței șantierului;

(3) depozitare en gros; (4) activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din

circulațiile publice sau din instituțiile publice; (5) depozitari de materiale refolosibile; (6) platforme de precolectare a deșeurilor urbane; (7) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice

și construcțiile de pe parcelele adiacente; (8) orice tip lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice;

(9) curăţătorii chimice; (10) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; (11) dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând

arhitectura şi deteriorând finisajul acestora. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) pentru a fi construibile direct, parcelele noi rezultate în urma unor dezmembrări sau lotizări, în baza prezentului regulament trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. în cazul clădirilor cu înălţimi sub P+4E: a) să aibă o suprafață minimă de 150,00 metri; b) să aibă un front la stradă de: o minim 8,00 metri în cazul construcțiilor înșiruite (2 calcane laterale); o minim 10,00 metri în cazul construcțiilor cuplate (un calcan lateral, o

fațadă laterală); o minim 12,00 metri în cazul construcțiilor izolate (patru fațade).

2. în cazul construcțiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000,00

mp, cu un front la strada de minim 30,00 metri;

(2) nu se acordă autorizație de construire locuințe pe parcelele care nu sunt construibile conform prevederilor prezentului articol – aceeași prevedere se aplică parcelelor care devin neconstruibile prin apariție în urma unei împărțiri de teren (ieșire din indiviziune, înstrăinare, moștenire);

(3) pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Sectorului 6 poate decide autorizarea unor construcții cu


member of

condiția elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu și a unei ilustrări de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale prezentului regulament.

(4) cu următoarele condiţionări pentru subzona mixtă din lungul principalelor artere de circulaţie şi pentru zona de extindere:

a) în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000,00 mp, cu un front la stradă de minim 30,00 metri;

b) pentru celelalte categorii de funcţiuni, se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim 500,00 mp şi un front la stradă de minim 12,00 metri, în cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane laterale şi de minim 18,00 metri în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral sau independente; în funcţie de necesităţi, vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai multe parcele adiacente;

c) în cazul parcelarului existent, suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 300,00 mp;

d) terenul neconstruit dintre construcţiile existente pe care se poate realiza inserţia unor clădiri comerciale se va delimita printr-un P.U.D., prin care se va asigura coerenţa cadrului construit, respectarea distanţelor minime faţă de clădirile existente, evitarea blocării acceselor carosabile şi pietonale existente, conservarea arborilor existenţi.


(1) racordarea aliniamentelor la intersecțiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 metri pe străzile de categoria I-a și a II-a de 6,00 metri pe cele de categoria a III-a;

(2) clădirile care adăpostesc funcțiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanță de minim 6,00 metri cu condiția să nu lase vizibile calcane ale clădirilor obligatoriu de menținut situate pe limitele laterale ale parcelelor;

(3) în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condiția să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate propuse a fi menținute datorită valorii lor arhitectural urbanistice sau de întrebuințare;

(4) retragerile sau ieșirile la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiția să se înscrie în tipologia și gabaritele construcțiilor existente pe strada respectivă, în condițiile păstrării unei distanțe de minim 4,50 metri față de nivelul terenului și avizării documentației de către Departamentul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

(5) în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile clădiri care nu sunt servicii sau echipamente publice se amplasează pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5,00 metri numai cu condiţia ca clădirile adiacente să fie retrase faţă de limitele laterale ale parcelelor şi să prezinte faţade laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la acestea;

(6) în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase faţă de aliniament se va respecta o retragere de minim 5,00 metri;

(7) balcoanele sau bow-windowurile pot depăși cum maxim 0,90 metri alinierea spre stradă;

(8) cornișele pot ieși din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzii și fără a depăși 1,20 metri;

(9) amplasarea de garaje și funcțiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafață a parcelei până la limita propusă pentru domeniul public cu condiția asigurării suprafețelor obligatorii de spații verzi cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 2,00 metri.


member of


(1) clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe ce alcătuiesc fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate, vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă de maxim 20,00 metri de la aliniament, după care se vor retrage cel puţin de una din limitele de proprietate putând ajunge astfel până la maxim 40,00 metri lungime;



domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte faţade.

(3) în cazul retragerii de la limita laterală de proprietate aceasta va fi de minim 3,00 metri pentru P+2 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de la încăperile principale) şi P+3 niveluri (atunci când sunt orientate ferestre de la dependinţe);

(4) se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz, se admite o retragere faţă de limitele parcelei de minim 4,00 metri;

(5) distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi posterioare ale parcelei este de minim 10,00 metri;

(6) clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(7) se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcţie se limitează la acoperirea acestuia;

(8) balcoanele şi/sau bow-window-urile de faţadă, deasupra străzii, trebuie retrase cu 1,00 metru de la limita laterală de proprietate – ele pot fi prelungite până la limita de proprietate, cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală;

(9) pe străzile cu distanta între alinierile faţadelor sub 10,00 metri se admit balcoane sau bow-window-uri pe faţade spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 metri;

(10) proiecţia balcoanelor şi bow-window-urilor pe faţada respectivă nu trebuie să depăşească 1/3 din suprafaţa acesteia – suprafaţa faţadei se consideră socotind lungimea totală a faţadei proprietăţii şi înălţimea maximă reglementată pe strada respectivă;

(11) se recomandă ca, pentru respectarea intimităţii locuinţelor, parapetul ferestrelor de pe faţadele laterale ale clădirilor din zona mixtă, cu alte funcţiuni decât locuinţe, care sunt orientate spre locuinţele de pe parcelele laterale, situate la mai puţin de 10,00 metri să aibă parapetul ferestrelor la minim 1,90 metri de la pardoseala încăperilor.

Art.7 Amplasarea clădirilor unele față de altele

(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea celei mai înalte dintre ele;

(2) distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00 metri, numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi, fie de locuit, fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală;

(3) în cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente de arhitectură veche, de interes arheologic sau estetic,


member of

înscrise în lista CMI sau descoperite în timpul lucrărilor – se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare.


(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate – caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor – când lăţimea accesului este mai mică de 4,00 metri, este obligatorie obţinerea avizului ISU a Municipiului Bucureşti;

(2) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 metri;


(4) se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului, permanent sau numai în timpul programului de funcţionare, precum şi pentru accese de serviciu;

(5) în toate cazurile, este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dezabilităţi sau cu dificultăţi de deplasare.


(1) staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

(2) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona adiacentă la o distanţă de maxim 250,00 metri;

(3) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate;

(4) calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane” (indicativ P132-93), a Normativului pentru proiectarea, execuția și exploatarea parcajelor etajate pentru autoturisme (indicativ NP 24-97), Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism şi HCGMB 66/06.04.2006;

(5) normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire nouă sau extindere a suprafeţei utile pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va cere un număr de locuri de parcare corespunzător noii funcțiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni, considerate ca existând.


(1) înălţimea clădirilor la cornişe nu va fi mai mare decât distanţa până la alinierea spre stradă admisă pentru clădirile situate pe frontul opus al aceleiaşi străzi;

(2) depăşirea acestei înălţimi este posibilă numai când, prin aceasta , nu se realizează un calcan spre o clădire protejată sau aflată în stare bună şi menţinută şi numai în următoarele condiţii:

f) parcele având o suprafaţă de minim 350,00 mp pentru clădiri cu maxim P+4 niveluri;

g) pentru parcele având o suprafaţă de minim 700,00 mp pentru clădiri cu până la P+6 niveluri;

h) pentru parcele având o suprafaţă de minim 1000,00 mp pentru clădiri cu până la P+9 niveluri;


member of

i) pentru parcele având o suprafaţă de minim 2000,00 mp pentru clădiri mai înalte de P+10 niveluri;

j) atunci când, prin realizarea unei clădiri care se înscrie în prevederile regulamentului, se dezveleşte calcanul unei clădiri existente menţinute.

(3) se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în interiorul unui cerc cu raza de 4,00 metri şi tangentă la 45 grade la acesta;

(4) se admite realizarea unor clădiri cu înălțime mai mare pe parcelele care respectă dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate (intersecții de străzi, piaţete, cornişe), amplasate în baza unor documentaţii de urbanism special elaborate;

(5) în cazul racordării între străzi având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri, dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie;

(6) atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime construcţia alăturată propusă a fi menţinută, este obligatoriu ca volumul care se înalţă să fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca faţadă conform Codului Civil. Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente, este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

(7) motivele de decoraţiune ale acoperişului, lucarne etc. trebuie să fie înscrise într-un gabarit paralel cu acela al părţii superioare a clădirii, situat la 1,50 metri depărtare de acesta;

(8) se admit accente înalte peste 45,00 metri în localizările precizate pe planul de reglementări;

(9) pentru clădirile foarte înalte (peste 45,00 metri) se va prezenta prin documentații specifice de urbanism justificarea configuraţiei de ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe cornişele Dâmboviţei.


(1) aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor comerciale, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;



(4) se va acorda atenție modului de tratate a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă descendentă din clădirile înalte;

(5) orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast. În acest sens, la solicitarea Departamentului Arhitectului Șef al Sectorului 6, proiectele pentru autorizare pot fi avizate de către Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului;

(6) se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel;

(7) sunt interzise imitaţiile de materiale ca: piatra falsă, cărămida falsă, lemn


member of

fals, folosirea în exterior a unor materiale fabricate pentru interior şi materialele de construcţie precare (de tip azbociment, tablă ondulată, plastic ondulat etc.).

(8) Reguli particulare pentru comerț: a) cererile de certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi, trebuie însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale a parterului, a contextului sau precum şi a situaţiei sale originale, este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public. b) ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare, singurele ce pot fi autorizate sunt amenajările temporare reduse la mici standuri pentru comerțul stradal, mobile în măsura în care ele nu incomodează circulaţia pietonală, precum și terase ale unor cafenele și cafeterii.


(1) Apa potabilă – orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul Inspectoratului Sanitar Bucureşti;

(2) Canalizare menajeră – racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă;

(3) Canalizare pluvială – amenajările pe orice teren trebuie astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice spre reţeaua publică colectoare a acestora – racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții;

(4) Rețele electrice, telefonice și CATV – cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatului public, de asemenea, şi reţelele de telecomunicaţii trebuie introduse în subteran – în caz de imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornișă ale imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor; branşamentele, pe cât posibil trebuie ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele trebuie plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul fațadelor pe care se aplică;

(5) Gaze – toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran; (6) Salubritate – orice clădire de locuit (locuinţe individuale şi/sau colective)




(2) se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor, arborii importanţi existenţi având peste 4,00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm;


(4) se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;

(5) se recomandă înverzirea teraselor neutilizabile ale clădirilor cu înălţime mai mică de P+2E niveluri în proporție de 70%;

(6) parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălţime în zona M2;


member of

(7) spaţiile libere din faţa construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate cu spațiul public chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu poate fi utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare decât retragerea este mai mare de 11,00 metri şi o bandă de cel puțin 5,00 metri paralelă cu faţada este tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau spaţiu plantat;



(10) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare, iar în zonele de versanţi ale cornişelor Dâmboviţei se recomandă speciile care prin tipul de rădăcini contribuie la stabilizarea pantelor.




(1) împrejmuirile spre stradă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălțime de 2,00 metri şi cu un soclu opac de 0,60 metri;

(2) în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la stradă – se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor;

(3) spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc;

(4) se recomandă separarea terenurilor echipamentelor publice şi bisericilor cu garduri transparente de 2,00 metri înălţime din care 0,60 metri soclu opac, dublate de gard viu pe limita dinspre stradă și cu garduri opace cu înălţimea de 2,50 m pe limitele laterale și spate ale terenului;

(5) imprejmuirile spre limitele laterale si spate ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de 2,50 metri


- P.O.T. maxim = 60% cu posibilitatea acoperirii restului curții în proporție de 75% cu clădiri cu maxim 2 niveluri (8,00 metri) pentru activități comerciale, săli de spectacole, etc. Pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.


(1) C.U.T. maxim = 2,5 mp. ADC / mp. Teren (2) pentru funcţiunile publice, se vor respecta normele specifice sau tema

beneficiarului; (3) în subzonele M2 + M3 – coeficientul de utilizare a terenului poate fi

majorat prin cumulare, după cum urmează: a) cu 0,5 pentru parcelele cu suprafața mai mare de 1000,00 mp; b) cu 0,5 pentru parcelele situate la intersecția a două străzi (parcelele de

colț, sau în cazul intersecției în T parcela situată în dreptul străzii care nu se mai continuă);

c) cu 0,5 pentru terenuri situate în subzonele ce beneficiază în apropiere de transport în comun de mare capacitate.


member of

(4) Posibilități de depășire a CUT: a) proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre

transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu o dată suprafața de teren transferată spre domeniul public atunci cand acest transfer este făcut pe bază de act notarial și fără despăgubiri din paretea primariei. Actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin PUZ în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a suprafeței desfășurate admise egal o dată suprafața transferata în domeniul public.






CAPITOLUL III L ZONA DE LOCUIT

GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI a) Diferențieri din punct de vedere al gradului de protecție al acestora: - zone rezidențiale situate în interiorul perimetrului delimitat prin P.U.Z. “Zone construite protejate” grupând

construcții cu o valoare arhitecturală ridicată; - zone rezidențiale situate în afara perimetrului zonelor construite protejate și în care intervenția este menită să

contribuie la ridicarea valorii arhitectural ambientale a zonei, la constituirea unui caracter, a unei particularități a acesteia.

b) Diferențieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent: - zone rezidențiale cuprinzând locuințe individuale, cu înălțime mică, cu parcela individuală:

o parcelări tradiționale, spontane rezultat al divizării în timp a unor parcele de mari dimensiuni; o parcelări planificate, rezultat al unei intervenții pe bază de regulament corect pus în aplicare.

- zone rezidențiale cu locuințe colective în blocuri: o locuințe de înălțime medie – blocuri cu până la P+4 niveluri; o locuințe colective înalte – blocuri cu înălțime de P+8-P+14 niveluri.

c) Diferenţieri din punct de vedere al parcelarului – existent şi propus prin viitoare operaţiuni urbanistice:

- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale şi colective mici pe parcelări tradiţionale, spontane; - zone rezidenţiale cu locuinţe individuale şi colective mici situate în noile extinderi sau enclave neconstruite –

în care se aplică un sistem de parcelare propus prin prezentul regulament (adaptare după Regulamentul local de Urbanism din 1935);

- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale mici situate în zona culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea


member of

climatului Capitalei- conform P.U.G.; - zone rezidenţiale cu locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu/sau fără reţele edilitare – în care

regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcelării şi a infrastructurii. d) Strategia generală propusa prin P.U.Z. şi Regulamentul Local referitor la zona de locuit cuprinsă în

interiorul perimetrului Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti urmăreşte: - încurajarea, protejarea şi îmbunătăţirea funcţiei rezidenţiale în acest perimetru – cu diferenţieri după

morfogeneză, tipologie şi grad de protecţie şi cu grija evitării segregării spațiale şi sociale; - acceptarea în interiorul zonei rezidenţiale a funcţiunilor complementare asociate locuirii – şi descurajarea

amplasării de funcţiuni incompatibile cu zona sau care pot determina schimbarea caracterului acesteia; - protejarea spaţiilor libere existente în zona rezidenţială cu locuinţe colective în blocuri şi favorizarea

amenajării de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii favorizând contactele sociale, nuclee de ambianţă locală;

- stabilirea unor indicatori urbanistici şi reglementări care să permită existența unor spaţii plantate în interiorul loturilor în zonele cu locuinţe cu parcela individuală lipsite de spaţii verzi publice amenajate (în mod special în zona de nord-est a perimetrului central);

- menţinerea şi întărirea specificului Bucureştiului de “oraș gradină”, caracter dat atât de spaţiile verzi publice existente, dar şi de existenţa unor zone rezidenţiale cu clădiri cu front întrerupt şi cu grădini vizibile din stradă;

3.1. L1 SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU

MAXIM P+2+M NIVELURI GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI

L1a – locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2+M niveluri situate în afara perimetrelor de protecţie, pe parcelari tradiţionale, spontane: în această subzonă, regulamentul de faţă urmăreşte încurajarea comasării parcelelor pentru a se ajunge la dimensiuni convenabile realizării unor clădiri care să corespundă normelor şi cerinţelor actuale de igienă şi confort, dar are în acelaşi timp elasticitatea necesară pentru a permite construirea pe parcele atât de diferite ca dimensiuni şi configuraţie, evitând crearea de zone de abandon;

3.1.1. L1a LOCUINŢE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI SITUATE ÎN AFARA PERIMETRELOR DE PROTECŢIE, CU REGIM DE CONSTRUIRE CONTINUU (ÎNŞIRUIT) SAU DISCONTINUU (CUPLAT, IZOLAT); DEZVOLTATE ÎN TIMP PRIN REFACERI SUCCESIVE, ACESTEA PREZINTĂ O DIVERSITATE DE SITUAŢII DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CALITĂŢII ŞI VIABILITĂŢII


Se admit următoarele utilizări funcționale: (1) locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2+M niveluri în regim

de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat): a) echipamente publice specifice zonei rezidenţiale; b) scuaruri publice.


(1) se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să nu fie o falsă mansardare, ci să se înscrie în volumul unui acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria construită;


member of

(2) se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250,00 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22:00 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

(3) funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile

manufacturiere cu suprafaţa desfăşurată peste 250,00 mp se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii P.U.D.;

(4) este admisă amplasarea următoarelor funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe, învățământ, culte, sport – întreținere – în baza P.U.D. aprobat;

(5) în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condiţiile de construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face direct sau în baza unor documentaţii P.U.D.(după caz).


Se interzic: a) funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de

250,00 mp ADC, generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22:00, produc poluare;

b) activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22:00;

c) anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă; d) instalarea în curţi a panourilor pentru reclame; e) dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând

arhitectura şi deteriorând finisajul acestora; f) depozitare en-gros g) depozitări de materiale refolosibile; h) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; i) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; j) activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul

vizibil din circulaţiile publice; k) staţii de betoane; l) autobaze; m) staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 3 autovehicule; n) spălătorii chimice; o) se interzice realizare unor mansarde false; p) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente; q) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.


member of


(1) se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiții cumulate:

a) dimensiuni minime: Regimul de construire

Dimensiune minimă în cazul concesionării terenului

Dimensiune minimă în subzona L1a

Suprafața mp Front m. Suprafața mp Front m.

Înșiruit 150 8 150 6 Cuplat 200 12 150 9 Izolat 200 12 150 12

b) adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puțin egală cu lățimea acesteia.

(2) parcela poate fi adusă în condiţii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin contopire cu aceasta;

(3) pe parcelele neconstruibile, sub 150,00 mp, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide autorizarea unor construcţii cu condiţia elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu însoţit de ilustrare de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale regulamentului.


(1) la intersecţia dintre străzi, aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12,0 metri pe străzile de categoria I, a II-a, şi de 6,0 metri pe străzile de categoria a III-a;

(2) aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată;

(3) clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe strada pe care se amplasează. În cazul în care sunt retrase de la aliniament, acest lucru este posibil cu condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate în stare bună sau cu valoare arhitectural urbanistică

1.în cazul regimului de construire continuu (înşiruit) clădirile se dispun faţă de aliniament: a) pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective,

cu condiţia să nu se lase calcane vizibile; b) retras faţă de aliniament cu minim 3,00 metri în cazul lotizărilor existente

cu parcele care îndeplinesc în majoritate condiţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar străzile au profile minime de 6,00 metri carosabil cu trotuare de 1,50 metri;

c) distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;

d) se recomandă retrageri faţă de aliniament de minim 4,00 metri pe străzi de categoria III şi 5,00 metri pe străzi de categoria II şi I;

e) banda de construibilitate a clădirilor cu regim de construire continuu nu va depăşi adâncimea de 15,00 metri de la alinierea clădirilor;

f) în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.

2.în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun faţă de aliniament:


member of

a) pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective; b) retras faţă de aliniament cu minim 4,00 metri pe străzi de categoria III şi

5,00 metri pe străzi de categoria II şi I; c) retras faţă de aliniament cu minim 3,00 metri, în cazul lotizărilor existente

cu parcele care îndeplinesc în majoritate condiţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar străzile au profile minime de 6,00 metri carosabil cu trotuare de 1,50 metri;

d) distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;

e) în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor, nu se permite nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.

(4) ieşirile în consolă la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcţiilor existente pe strada respectivă, în condiţiile păstrării unei distanţe verticale de minim 4,50 metri faţă de nivelul terenului amenajat şi avizării documentaţiei de către Departamentul Arhitect Șef din cadrul Primariei Sectorului 6;

(5) balcoanele sau bow-window-urile pot depăşi cu maxim 0,90 metri alinierea spre stradă;

(6) cornişele pot ieşi din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzi şi fără a depăşi 1,20 metri;

(7) amplasarea de funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării unei suprafețe de minim 25% din suprafaţa parcelei cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 2,0 metri;

(8) balcoanele sau bow-window-urile de faţadă, deasupra străzii, trebuie retrase cu 1,0 metru de la limita laterală de proprietate. Ele pot fi prelungite până la limită cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală.


(1) clădirile construite în regim înşiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o adâncime de maxim 15,00 metri, cu excepţia celor de colţ care vor întoarce faţade spre ambele străzi;

(2) se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o clădire cu acces public dispusă izolat;

(3) în cazul segmentării înşiruirii, spre interspaţiu se vor întoarce faţade care vor fi retrase de la limita proprietăţii la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3,00 metri;

(4) se va respecta aceeaşi prevedere şi în cazul în care înşiruirea este învecinată cu o funcţiune publică sau cu o unitate de referinţă, având regim de construire discontinuu;

(5) clădirile construite în regim cuplat se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o clădire posibil de realizat pe parcela alăturată sau se alipesc de calcanul unei clădiri alăturate protejate sau în stare bună şi sunt îndeplinite următoarele condiţii:


domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte faţade;

c) clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată şi se vor retrage faţă de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă în punctul cel mai înalt faţă de teren,


member of

dar nu cu mai puţin de 3,00 metri; d) în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu

clădiri retrase faţă de limita proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat;

e) clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3,00 metri.

(6) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(7) în cazul loturilor puţin adânci se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălţimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe şi garaje;

(8) în cazul loturilor puţin adânci se acceptă cuplarea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălţimea şi lăţimea acestui calcan, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe şi garaje. De asemenea, este admisă aşezarea construcţiilor pe limita de fund de proprietate pe parcelele care la data intrării în vigoare a prezentului regulament au mai puțin de 12,00 metri adâncime.

Art. 7 Amplasarea clădirilor unele față de altele pe aceeasi parcela

(1) distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 4,00 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;

(2) garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita de proprietate cu condiţia să nu depăşească înălţimea gardului către parcelele învecinate (2,50 metri)


(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

(2) caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor. Când lăţimea accesului este mai mică de 3,50 metri este obligatorie obţinerea avizului ISU municipiului Bucureşti;

(3) locuinţele înşiruite vor avea asigurat un acces în partea posterioară a parcelei de minim 2,50 metri;

(4) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăși 30,00 metri;


(6) se pot realiza pasaje şi curţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;

(7) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dezabilităţi sau cu dificultăţi de deplasare.


- staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci, în afara circulaţiilor publice.


member of


(1) înălţimea maximă a clădirilor va fi P+2+M (10,00 metri); (2) se admite un nivel mansardat înscris în volumul acoperişului, în suprafaţă

de maxim 60% din aria construită; (3) se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul

intersecţiilor în care cel puţin una dintre străzi este de categoria a II-a (14,00 metri);

(4) se admit depăşiri de 1,00-2,00 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul regimului de construire înşiruit sau cuplat.


(1) clădirile noi sau modificările/reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

(2) se interzice realizarea unor mansarde false; (3) garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca

finisaje şi arhitectură cu clădirea principală; (4) se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu

pentru acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor.


(1) toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice; (2) la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea

pluvială va fi făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii; (3) se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice

în reţeaua de canalizare; (4) toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate

îngropat; (5) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din

circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.


(1) spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

(2) spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 100 mp;


(4) se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;




(1) împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2,00 metri, din care un soclu opac de 0,60 şi o parte transparentă dublată cu gard viu;

(2) împrejmuirile spre limitele laterale și spate ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2,50 metri.


member of


(1) P.O.T. maxim = 45%; (2) în mod excepţional, în cazul construcţiilor cu funcţiune diferită de locuire

care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public şi de calcane ale unor construcţii existente cu valoare de patrimoniu sau refac o construcţie cu valoare de patrimoniu dispărută, P.O.T.-ul nu este limitat, putând ajunge până la 100%.


(1) C.U.T. maxim pentru înălţimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. Teren; (2) C.U.T. maxim pentru înălţimi P+2 = 1,3 mp. ADC/mp. Teren; (3) L1a - în cazul mansardelor, se admite o depăşire a C.U.T.

proporţional cu suplimentarea ADC cu maxim 60% din A.C. (4) Posibilități de depășire a C.U.T.:

- coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare fără a depăși 2,5 în zonele L1 şi în următoarele situaţii:

a) cu 0,5 pentru parcelele situate la intersecţia a două străzi (parcelele de colţ, sau în cazul intersecţiei în T, parcela situată în dreptul străzii care nu se mai continuă);

b) cu 0,5 pentru parcelele din subzona L1a care-şi modifică situația juridică (asociere sau comasare parcele rezultând o parcelă cu o suprafaţă de minim 700,00 mp) sau funcţională (reconversie funcţională pentru funcţiuni existente incompatibile cu zona);

c) cu 0,5 pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulaţie, spre pieţe importante sau situate la o distanță mai mică de 500,00 metri de un spaţiu public plantat cu o suprafaţă de minim 1,00 ha.;

d) cererile de eliberare a Certificatului de Urbanism pentru situaţii în care este permisă depăşirea CUT-ului peste valoarea de 2,0 vor fi însoţite în mod obligatoriu de ilustrare de arhitectură;

e) proprietarii parcelelor, din care, prin P.U.Z. sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeţei desfăşurate admise egal cu de 3 ori suprafaţa de teren transferată spre domeniul public, atunci când acest transfer este făcut pe baza de act notarial şi fără despăgubiri din partea Primăriei Municipiului Bucureşti;

f) pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent, pentru parcelele pe care este permisă şi recomandată desființarea construcţiilor existente având un POT și CUT superior celui permis prin prezentul regulament, noile construcţii vor putea menţine POT-ul și CUT-ul existent, anterior desființării, cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului.


reprezintă raportul dintre suprafața desfășurată construită și suprafața parcelei;




member of

Anexa 1 la Regulamentul Subzonelor de Locuire: Dreptul de parcelare Dreptul de parcelare

Cap. I Art. 1.

a) se înțelege prin parcelare împărţirea unei întinderi de teren, constituind o singură proprietate, în 4 sau mai multe părţi, rezultând astfel parcele noi, cu destinaţia de a fi sau nu înstrăinate prin vânzări, cedări şi utilizări pentru construcţiile permise de legile şi regulamentele în vigoare.

b) se înțelege prin parcelă, în prezentul regulament, orice întindere de teren, constituind o singură proprietate, publică sau particulară, indiviză şi care poate fi utilizată în conformitate cu legile şi regulamentele în vigoare.

c) Se diferenţiază în baza prezentului regulament: - parcele existente, adică acelea care se găsesc în forma şi dimensiunile lor

actuale, la data intrării în vigoare a regulamentului de faţă – L1a; - parcele nou create, rezultate din parcelările aprobate după data intrării în

vigoare a acestui regulament. d) faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru clădiri pe o parcelă,

constituind un singur trup, este considerat din punct de vedere al autorizării construcţiilor, ca o parcelare, în sensul celor prevăzute anterior.

e) proprietarii suprafeţelor de teren pe a căror întindere se pot construi patru sau mai multe locuinţe sau clădiri de orice natură, au dreptul să le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în legile şi regulamentele publice, dispoziţiilor prezentului regulament şi ale Regulamentului General de Urbanism aprobat cu HG 525/ 1996.

Art. 2.

a) Se poate autoriza parcelarea unui teren, dacă: - terenul se află în întregime sau în parte într-o zonă construibilă; - pentru fiecare porţiune de teren se aplică prevederile zonei şi ale unităţilor

teritoriale respective; - aşezarea şi natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient şi

după normele de rezistenţă în vigoare; - au trecut cel puţin 10 ani de la umplerea gropilor, pentru terenurile

nivelate în acest mod. Cap. II Art. 1.

a) pentru a putea obţine autorizaţia de parcelare proprietarul terenului trebuie să-şi procure în prealabil certificatul de urbanism care se obţine de la Primăria Sectorului 6, în condiţiile prezentului regulament.

Art. 2. b) sunt interzise parcelările pentru mai mult de 12 loturi pe terenurile situate

pe străzi, unde nu există lucrări de canalizare pentru apă potabilă şi pentru evacuarea apelor uzate şi unde Primăria nu face încă, sau nu poate face lucrări la care să se racordeze acelea ale parcelarilor.

c) se poate totuşi admite parcelarea acestor terenuri dacă proprietarul execută sau plăteşte costul executării racordării lucrărilor edilitare ale parcelării la acelea ale oraşului, conform condiţiilor cerute de societăţile care administrează reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare în zona respectivă sau de Regia Apele Romane şi Agenţia pentru Protecţia Mediului a Municipiului Bucureşti.

d) pe străzile unde nu există conducte pentru alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi unde nici nu urmează a se executa de către Primărie sau particulari lucrări de racordare la reţelele oraşului, se poate totuşi autoriza, cu avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, parcelări cu parcele cu


member of

suprafaţa minimă de 2500,0 mp. În acest caz, trebuie să se execute de către parcelator lucrări locale separate pentru fiecare parcelă în parte, care să asigure alimentarea cu apă potabilă şi evacuarea apelor uzate. Pentru toate aceste lucrări se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Romane şi al Agenţiei pentru Protecţia Mediului a Municipiului Bucureşti.

e) dacă ulterior executării parcelărilor în condiţiile de mai sus, se vor înfiinţa pe strada respectivă canalizările necesare – fie de către Primărie, fie de către proprietar/parcelator – aceştia din urmă vor putea reduce prin divizare suprafaţa parcelelor de 2500,00 mp, conform prevederilor regulamentare, dar numai după ce vor fi plătit costul sau vor fi executat racordurile necesare la conductele de apă şi canal pentru aleile şi străzile nou create prin parcelare.

Cap. III – Dimensiuni minime pentru parcele noi. Suprafaţă, front la stradă, adâncime Art. 1.

a) pentru ca o parcelă să poată fi autorizată trebuie ca parcelele care se creează să aibă suprafaţa, frontul la stradă şi adâncimea prevăzute mai jos:

- suprafaţa minimă a parcelei 150,00 mp pentru clădiri inșiruite și respectiv de minim 200,00 mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate;

- front la stradă: o minim 8,00 metri pentru clădiri înşiruite; o minim 12,00 metri pentru clădiri izolate sau cuplate.

b) fiecare condiţie de minim se va considera separat pentru fiecare dimensiune cât şi pentru suprafeţe, ele trebuind să fie respectate fiecare în parte;

c) adâncimea mai mare sau cel puțin egală cu lățimea parcelei. Art. 2.

a) la o parcelare cu cel mult 5 parcele, se admite pentru o singură parcelă, o toleranţă de 25% pentru suprafaţa, faţă de minimul admis de prezentul Regulament;

b) la o parcelare cu un număr mai mare de loturi, o cincime din numărul total al loturilor pot beneficia de toleranţa de 25% pentru suprafaţa şi numai dacă configuraţia terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului;

c) pentru parcelele care au fațada spre unghiurile intrânduri ale aleilor deschise prin parcelare, se admite o fațadă cu dimensiune sub aceea prevăzută în Regulament, până la 5,0 metri lungime, însă numai pentru maxim o cincime din numărul total al parcelelor create;

d) se admite aşezarea parcelelor pe două rânduri, unele la alinierea străzii şi altele spre fundul parcelei, dacă fiecare parcelă de fund are câte o trecere liberă, separată, spre drumul public, în deplina proprietate, cu lățimea minimă de 3,50 metri şi cu o adâncime de maxim 25,00 metri din alinierea străzii;

e) pe terenurile care se parcelează fără a se crea străzi noi şi care au o adâncime mai mică decât minimul prevăzut de Regulament, se admite o toleranţa de 25% la adâncime pentru toate parcelele. Pentru anumite suprafeţe se admite de asemenea în acest caz, o toleranţă de 25 % din minimul permis, însă numai pentru o cincime din numărul total al parcelelor create.


member of

Cap. IV Art. 1.

a) orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie să aibă cel puţin o stradă deschisă la ambele capete sau o fundătură.Prin acces direct la un drum public se înțelege – în sensul prezentului regulament, că deschiderea parcelei la alinierea străzii să fie de minim 4,00 metri;

b) străzile sau aleile vor îndeplini condiţiile arătate în alineatele următoare; c) aleile (semi) carosabile din interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de

maxim 25,00 metri, vor avea o lăţime de minim 3,50 metri, iar cele cu lungimi mai mari de 25,00 metri vor fi prevăzute cu supralărgiri pentru depăşiri şi suprafeţe pentru manevrele de întoarcere a automobilelor;

d) străzile, aleile carosabile (inclusiv fundăturile) nou create din interiorul parcelării, cu o lungime de 30,00 metri până la maxim 100,00 metri, trebuie să aibă minim 2 benzi de circulaţie (minim 6,00 metri) cu trotuar pe cel puţin o latură;

e) o proprietate cu adâncime mare se poate diviza în două parcele, una la alinierea străzii şi alta către fund, cu condiţia ca parcela de fund să aibă un acces carosabil de minim 3,50 metri creat pe teren propriu;

f) fundăturile nu pot avea mai mult de 100,00 metri lungime din alinierea străzii până în capătul ei. La partea de capăt, fundătura trebuie să prezinte o lărgire de o formă şi cu dimensiunile astfel alese, încât să asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mişcări, înscriindu-se în curbe cu raza exterioară de minim 10,00 metri. Aceste curbe trebuie desenate pe planuri cu razele lor;

g) străzile din parcelare, deschise la ambele capete, cu dimensiuni minime arătate în acest articol nu pot depăşi lungimea de 200,00 metri;

h) dacă însă depăşesc aceasta lungime, ele trebuie să fie traversate de alte străzi sau să prezinte lărgiri cu diametru de minim 20,00 metri pentru întoarcerea autovehiculelor, la distanţe de cel mult 200,00 metri;

i) pe cât e posibil, se va evita ca o arteră de mare circulaţie să fie întreruptă de astfel de străzi provenite dintr-o parcelare la distanțe mai mici de 50,00 m între ele.

Art. 2. a) Proiectul de parcelare trebuie să prevadă străzi, alei, pieţe şi treceri spre

parcele în condiţiile impuse prin prezentul Regulament; b) proiectul cu toate aceste suprafeţe, complet echipate din punct de vedere

edilitar, se va preda Primăriei în mod obligatoriu şi gratuit de către proprietar;

c) la parcelările unor terenuri cu suprafaţa mai mare de 10.000,00 mp –în afara îndeplinirii celorlalte condiţii de parcelare, trebuie să se prevadă pe lângă terenul necesar deschiderii străzilor, o suprafaţă de teren pentru scopuri publice (şcoală, biserică, terenuri de sport etc); Această suprafaţă va fi de 10% din întinderea totală a terenului – pentru terenurile cu suprafaţa între 10.000,00 mp şi 20.000,00 mp şi de 15% pentru terenurile în suprafaţă mai mare de 20.000,00 mp.

Cap. V – Unitatea de caracter arhitectural a clădirilor dintr-o parcelare Art. 1.

a) toate clădirile ce urmează a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure proprietăţi în indiviziune, trebuie să fie concepute şi executate într-o coerenţă de caracter arhitectural, astfel încât toate clădirile să apară ca un întreg armonios;

b) sunt exceptate parcelările anterioare, cu autorizaţii anterioare intrării în vigoare a prezentului Regulament şi în care nu s-au prevăzut asemenea


member of

dispoziţiuni; c) odată cu studiile urbanistice ce reglementează parcelarea, trebuie prevăzut

un număr îndestulător de norme generale după care urmează a fi realizate construirea grupului de clădiri şi a dotărilor de proximitate (spații publice-parcuri, grădinițe, școli etc.).

3.2. L2 SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU P-

P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE Generalități: Caracterul zonei Obiectivul general al regulamentului cu privire la această zonă este păstrarea caracterului parcelării iniţiale, menţinerea şi creşterea gradului de confort al zonei și se compune din: - tipuri de lotizări anterioare, reglementate sau proiectate cu locuinţe individuale

şi colective mici realizate independent sau prin operaţiuni urbanistice cu locuinţe standard;

- locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P-P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate.

Subzona se compune din următoarele tipuri de lotizări anterioare, reglementate sau proiectate cu locuinţe individuale şi colective mici realizate independent sau prin operaţiuni urbanistice cu locuinţe standard: - L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări

urbane anterioare cu P - P+2 niveluri situate în afara zonei protejate; - Problemele ridicate de această subzonă sunt variate, unele lotizări constituind

reper pentru nivelul de locuire al clasei favorizate sau medii, motiv pentru care sunt protejate, altele, mai modeste, fiind viabile sau aflându-se într-un stadiu avansat de uzură;

- Toate dimensiunile loturilor precum şi regulile după care au fost realizate iniţial, rămân şi astăzi valabile. În timp, în unele cazuri, au apărut modificări, adăugiri şi inserţii de alte clădiri, generând situaţii necorespunzătoare pentru vecinătăţi;

- Procesul de reconstrucţie şi modernizare a locuinţelor de pe aceste lotizări este normal şi inevitabil, dar tranziţia la case mult mai mari şi cu un număr mai ridicat de niveluri este considerată ca fiind o potenţială cauză de deteriorare a calităţii locuirii şi de nemulţumiri ale locuitorilor din cauza reducerii însoririi, iluminării naturale, intimităţii locuinţelor şi apariţiei disonanţelor într-o zonă coerentă, toate acestea având efecte negative asupra valorii proprietăţii şi indirect asupra veniturilor la bugetul local;

- cea mai dificilă problemă este ridicată de lotizările cu case standard cuplate în care refacerea unei unităţi de locuire semi-cuplată impune lucrări similare pentru unitatea cu care se cuplează, mai ales dacă între cele două construcţii există numai un zid comun;

Din aceste motive, pentru eliberarea autorizaţiei de construire, se impune prezentarea unui plan de situaţie cu întreaga lotizare care să ilustreze respectarea regulilor proprii lotizării respective.

3.2.1. L2a Locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P - P+2 niveluri situate în afara zonei protejate


Se admit : locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri.


(1) se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250,00 mp ADC şi să nu afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei;


member of

(2) funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu suprafaţa desfăşurată peste 250,00 mp se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii P.U.D.;

(3) se admite pentru modernizarea dotării locuinţelor cu băi şi grupuri sanitare, extinderea clădirii în partea posterioară cu o suprafaţă construită la sol de maxim 12,00 mp;

(4) se admite mansardarea în interiorul volumului acoperişului şi suplimentarea pentru aceasta a ariei desfăşurate cu maxim 60% din aria construită la sol, fiind interzise falsele mansardări.


Se interzic următoarele utilizări: (1) funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţa de

250,00 mp ADC, generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după ora 22:00, produc poluare;


(3) depozitare en-gros; (4) staţii de întreţinere auto cu capacitate de peste 3 maşini; (5) depozitări de materiale refolosibile; (6) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; (7) creşterea animalelor pentru subzistenţă; (8) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; (9) activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din

circulaţiile publice sau din instituţiile publice; (10) staţii de betoane;

(11) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile de pe parcelele adiacente; (12) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.


(1) se menţin dimensiunile şi forma parcelarului iniţial care variază între 300,00 şi 500,00 mp;

(2) dacă o parcelă neconstruită dintr-o lotizare are o suprafaţă şi un front de dimensiuni mai mici decât celelalte parcele (de exemplu parcelele de colţ), aceasta se poate considera construibilă numai dacă terenul nu provine din subîmpărţirea anterioară a unei parcele de dimensiuni normale pentru lotizarea respectivă, are o suprafaţă mai mică cu cel mult 50,00 mp şi un front la stradă (sau ambele fronturi în situaţia de parcele de colţ) mai redus cu cel mult 25%.

Art. 5 Amplasarea cladirilor fata de aliniament

(1) clădirile se dispun cu retragere de la aliniament conform alinierii spre strada existentă în zonă şi pe parcelele alăturate;

(2) se menţine limita până la care se consideră în planurile iniţiale parcela construibilă (aliniament posterior);

(3) ieşirile în consolă la nivelele de deasupra parterului în afara alinierii pot fi autorizate cu condiţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcțiilor existente pe strada respectivă, în condiţiile păstrării unei distanţe verticale de minim 4,50 metri faţă de nivelul terenului amenajat şi avizării documentaţiei de către Departamentul Arhitectului Șef al Sectorului 6;

(4) balcoanele sau bow-window-urile pot depăşi cu maxim 0,90 metri alinierea spre stradă;

(5) cornişele pot ieşi din alinierea străzii cu maxim 1/10 din lărgimea străzi şi fără a depăşi 1,20 metri;


member of

(6) amplasarea de funcțiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării unei suprafețe de minim 20% din suprafaţa parcelei cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 1,50 metri;

(7) balcoanele sau bow-window-urile de faţadă, deasupra străzii, trebuie retrase cu 1,00 metru de la limita laterală de proprietate – ele pot fi prelungite până la limită cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală;

(8) pe străzile cu distanţă între alinierile faţadelor sub 10,00 metri se admit balcoane sau bow-window-uri pe faţadele spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 metri.


(1) clădirile vor respecta regimul de construire propriu lotizării; (2) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi determinată de

aliniamentul posterior al lotizării care va putea fi depăşit numai pentru extinderi în suprafaţa de maxim 12,00 mp construiţi la sol (pentru îmbunătăţirea dotării cu încăperi sanitare) şi numai în cazul în care distanţa faţă de limita posterioară va rămâne egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(3) clădirile se vor cupla respectând sistemul existent pe o adâncime care nu va depăşi 15,00 metri de la aliniere, cu o retragere faţă de limita laterală opusă a parcelei egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu mai puţin de 3,00 metri;

(4) se interzice dispunerea clădirilor semi-cuplate cu calcanul vizibil din circulaţia publică cu excepţia cazului în care una dintre clădirile existente pe loturile învecinate încalcă regula de cuplare, iar noua clădire respectă regula valabilă pentru întreaga lotizare;

(5) în cazul unui lot remanent impar, în care clădirile de pe ambele parcele laterale sunt cuplate şi sunt retrase de la limita parcelei prezentând faţade cu ferestre ale unor încăperi locuibile, clădirea se va realiza izolat şi se va retrage de la limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3,00 metri, dacă frontul parcelei este de minim 12,00 metri.


(1) garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita laterală sau posterioară de proprietate cu condiţia să fie retrase de la aliniament cu distanţa obligatorie pentru clădirea de locuit şi să nu depăşească înălţimea gardului către parcelele învecinate (2,50 metri).


(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 metri lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;

(2) caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor – când lăţimea accesului este mai mică de 3,50 metri este obligatorie obţinerea avizului Brigăzii de Pompieri a Municipiului Bucureşti;

(3) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 metri;


(5) se pot realiza pasaje şi curţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;



member of


(1) staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice.


(1) înălţimea maximă a clădirii măsurată de la nivelul terenului la cornişă va respecta înălţimea maximă prevăzută prin proiectul iniţial al lotizării;

(2) înălţimea clădirilor la cornişe nu va fi mai mare decât distanţa până la alinierea spre strada admisă pentru clădirile situate pe frontul opus al aceleiaşi străzi;

(3) înălţimea construcţiilor va respecta “planul înălţimilor” care face parte integrantă din prezentul regulament;

(4) se admite mansardarea clădirilor existente, cu o suprafaţă de maxim 60% din aria construită la sol a clădirii;

(5) se admite realizarea unor clădiri cu înălţime mai mare pe parcelele care respectă dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate (intersecţii de străzi, piaţete, cornişe), amplasate în baza unor P.U.D.-uri aprobate;

(6) în cazul racordării între străzi având regim diferit de înălţime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie;

(7) atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime construcţia alăturată propusă a fi menţinută, este obligatoriu ca volumul care se înalţă să fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca faţadă conform Codului Civil. Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

(8) motivele de decoraţiune ale acoperişului, lucarne, etc. trebuie să fie înscrise într-un gabarit paralel cu acel al parţii superioare a clădirii, situat la 1,50 metri depărtare de acesta.


(1) clădirile noi sau modificările ori reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;

(2) clădirile vor fi prevăzute sau nu cu acoperiş, funcţie de caracterul iniţial al lotizării;

(3) garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea principală;

(4) se interzice folosirea azbocimentului şi tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor, garajelor şi anexelor.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice; (2) se va asigura evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de

canalizare; (3) toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate

îngropat; (4) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile

publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Art. 13 Spații plantate

(1) spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;

(2) spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 40,00 mp;



member of

(4) se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.




(1) se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel: a) gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea maxim 2,00 metri înălţime din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate de gard viu; b) gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu înălţimi de 2,50 metri pentru a masca spre vecini garaje, sere, anexe.

SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENURILOR Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

(1) P.O.T. maxim = 45%.


(1) CUT maxim pentru înălţimi P+1E = 0,9 mp ADC / mp. Teren; (2) CUT maxim pentru înălţimi P+2E = 1,3 mp ADC / mp. Teren. (3) Condiții de calcul a CUT:

a) Coeficientul de Utilizare a Terenului în sensul prezentului regulament reprezintă raportul dintre suprafața desfășurată construită și suprafața parcelei

d) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie.

e) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, iar proprietarii parcelelor nu sunt de acord cu transferul terenului în domeniul public fără a cere despăgubiri primăriei, CUT se calculează având la bază suprafața terenului rămas neafectat de obiectivele de utilitate publică.

3.3. L3 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4E) SITUATE ÎN

ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE Generalități: Caracterul zonei Zona se compune din următoarele subzone şi unităţi de referinţă: - L3a – subzona locuinţelor colective medii cu P+3E – P+4E niveluri formând

ansambluri preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate. Pentru ansamblurile existente, noile cerinţe ale locuitorilor şi disfuncţionalităţile cauzate de nerespectarea proiectelor iniţiale sau de unele modificări arbitrare ale cadrului construit şi amenajat vor impune intervenţii corective pentru care va fi necesar să se elaboreze P.U.D.-uri parţiale în condiţiile explicitate în Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.Z. – SECTOR 6. Pentru noile ansambluri rezidenţiale situate în extinderea intravilanului se vor realiza operaţiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Zonale cu următoarele recomandări: - operaţiunile să se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului public


member of

revenindu-i responsabilităţi privind operaţiunile funciare prealabile, lucrările principale de infrastructură, echipamentele publice, locuinţele sociale şi amenajările plantate publice precum şi garantarea calităţii generale a operaţiunii în care intră bani publici;

- mărimea unei operaţiuni să nu depăşească un număr de maxim 1000 locuinţe; - locuinţele sociale să fie integrate într-o pondere de maxim 20% în orice

operaţiune de construire a locuinţelor. Enclavele de lotizări existente menţinute vor respecta regulamentul zonei L1a.

3.3.1. L3a SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII CU P+3E – P+4E NIVELURI FORMÂND ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE

SECȚIUNEA I – UTILIZĂRE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

Se admit următoarele (1) locuinţe în proprietate privată; (2) construcţii aferente echipării tehnico-edilitare; (3) amenajări aferente locuinţelor: căi de acces carosabile şi pietonale private,

parcaje, garaje, spaţii plantate, locuri de joacă pentru copii, amenajări de sport pentru tineret, împrejmuiri;

(4) este admisă terminarea locuinţelor colective ale căror structuri au fost începute înainte de 1989, dacă prin aceasta nu sunt mascate clădiri de cult existente;

(5) sunt admise locuinţe noi numai în baza P.U.D. sau P.U.Z. aprobat conform Legii 50/1991;

(6) sunt admise construcţii aferente echipării tehnico-edilitare şi amenajării aferente locuinţelor: căi de acces carosabile şi pietonale, parcaje, garaje colective, spaţii plantate, locuri de joacă pentru copii, amenajări de sport pentru tineret, împrejmuiri.


(1) locuinţele din clădiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat; (2) locuinţele sociale nu vor depăşi 20%-30% din numărul total al locuinţelor

dintr-o operaţiune urbanistică şi nu vor distona în nici o privinţă în raport cu locuinţele în proprietate privată;

(3) în cazul existenţei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomandă:

a) dispensarele de la parterul blocurilor să aibă un acces separat de cel al locatarilor;

b) creşele şi grădiniţele să aibă un acces separat de cel al locatarilor şi să dispună în utilizare exclusivă de o suprafaţă minimă de teren de 100,00 mp pentru jocul copiilor;

(4) conform DPG nr. 1431/2000: a) se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii specializate şi practică profesională private cu grad redus de perturbare a locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări, proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.; b) se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor pentru categoriile descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comerţ cu produse alimentare şi nealimentare, farmacii, librării, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc.; c) lucrări ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor publice pot fi aprobate numai în condiţiile promovării unor proiecte vizând transformarea funcţională a parterului unui întreg tronson de clădire, respectiv apartamentele deservite de cel puţin o scară comună;


member of

d) în cazul unor enclave de lotizări existente în ansamblurile de locuinţe colective, acestea vor fi considerate funcţional şi urbanistic similar zonei L2 şi se vor supune reglementărilor de construire pentru această subzonă; e) se admit spaţii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privată, eventual cu locuinţa administratorului / portarului angajat permanent.


În conformitate cu DPG nr. 1431/2000: (1) se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi

generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publică, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfă, ateliere de reparaţii etc.;

(2) se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de circulaţie, holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor etc.;

(3) se interzice conversia locuinţelor existente din clădirile colective în alte funcţiuni sau construirea unor locuinţe colective mixtate cu alte funcţiuni cu exceptia celor specificate la Art. 2;

(4) se interzice utilizarea spaţiilor care deja au făcut obiectul conversiei pentru: depozite, alimentaţie publică şi alte activităţi de natură să incomodeze locuinţele;

(5) se interzic la nivelul ansamblului următoarele activităţi şi lucrări: a) curăţătorii chimice; b) construcţii provizorii de orice natură; c) depozitare en-gros sau mic-gros; d) depozitări de materiale refolosibile; e) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; f) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile

sau toxice; g) autobaze; h) staţii de întreţinere auto peste 5 maşini; i) staţii de betoane; j) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice

şi construcţiile învecinate; k) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată a

apelor meteorice sau care împiedică evacuarea şi colectarea acestora. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) clădirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o circulaţie publică sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din circulaţia publică prin intermediul unor circulaţii private;

(2) în vederea autorizării construcţiilor pe parcelele retrocedate aflate în incinta instituţiilor de învăţământ, este necesară elaborarea şi aprobarea unor documentaţii de urbanism P.U.D. cu ilustrarea modului de inserţie volumetrică în cadrul arhitectural – urbanistic existent;

(3) parcelele considerate reminiscenţe ale demolării se vor lotiza conform prezentului regulament – subzonele L1a;

(4) se pot menţine în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective enclavele de lotizări existente care vor fi considerate similar cu subzonele L1a;

(5) în cazul unor repuneri în posesie, posibilitatea construirii pe astfel de parcele poate fi precizată numai în urma elaborării şi aprobării unei documentaţii P.U.D. Documentaţiile vor fi supuse avizării numai în cazul în care suprafaţa parcelelor rezultate este de peste 300,00 mp, nu afectează reţelele, circulaţiile, parcajele şi localizările prevăzute în planul ansamblului pentru echipamente publice şi pentru spaţii plantate publice.


member of


(1) clădirile se vor dispune izolat şi se vor retrage de la aliniament cu minim 5,00 metri pe străzile de categoria aIII-a şi 6,00 metri pe cele de categoria II sau I, dar nu cu mai puţin decât diferenţa dintre înălţimea construcţiilor şi distanţa dintre aliniamente;

(2) în cazul enclavelor de lotizări existente menţinute, retragerile de la aliniament vor respecta caracterul iniţial al acestora (minim 3,00 metri sau minim 4,00 metri, conform regulamentului anterior în vigoare la data parcelării).


(1) clădirile izolate vor avea faţade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren; această distanţă se poate reduce la jumătate dacă segmentele de faţadă care se opun nu au ferestre ale camerelor de locuit;

(2) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(3) clădirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15,00 metri de la aliniament, fiind retrase faţă de cealaltă limită laterală cu o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişa clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren;

(4) clădirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim 15,00 metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor, cu excepţia parcelelor de colţ unde se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere ale străzii laterale;

(5) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu înălţimea clădirii.


(1) între faţadele înspre care sunt orientate camere de locuit distanţa va fi egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte;

(2) distanţa se poate reduce la jumătate în cazul în care pe faţadele opuse sunt numai ferestre ale dependinţelor şi ale casei scării.


(1) clădirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulaţie publică fie direct, fie, în cazul utilizării terenului în comun de către mai multe clădiri, prin intermediul unei străzi private.


(1) staţionarea autovehiculelor va fi asigurată în afara spaţiilor publice.


(1) înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; (2) depăşirea acestei înălţimi este posibilă numai când prin aceasta nu se

realizează un calcan spre o clădire protejată sau aflată în stare bună şi menţinută numai prin P.U.D. aprobat cu următoarele condiţionări:

a) în cazul în care înălţimea depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament la o distanţă egală cu diferenţa dintre acestea, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

b) se admite depăşirea cu maxim două niveluri numai cu condiţia ca acestea să fie retrase în interiorul unui arc de cerc şi a tangentei la acesta, la 45 grade.

(3) în cazul enclavelor de lotizări existente menţinute, înălţimea clădirilor va fi de maxim P+2 niveluri (H cornișă = 10 metri).


(1) cu condiţia integrării în particularităţile zonei şi armonizării cu vecinătăţile imediate;

(2) terasele vizibile de pe înălţimile înconjurătoare vor fi înverzite pe minim 70% din suprafaţă;


member of


(1) toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice; (2) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile

publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor CATV; (3) cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi

zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.


(1) terenul liber rămas în afara circulaţiilor, parcajelor şi trotuarelor, va fi plantat cu un arbore la fiecare 100,00 mp;

(2) În cazul tăierii unui arbore se vor planta în compensare alţi 5 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(3) terenul amenajat ca spaţii de joc, de odihnă şi grădini de faţadă decorative va reprezenta cel puţin 50% din suprafaţa totală a terenului liber;

(4) în orice operaţiune efectuată pe un teren mai mare de 5000,00 mp, se va prevedea ca din aceste spaţii minim 10% să fie destinate folosinţei în comun.




(1) în cazul clădirilor izolate sau cuplate retrase de la stradă, gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2,20 metri şi minim 1,50 metri, din care soclu opac de 0,40 metri, partea superioară fiind realizată din fier sau plasă metalică şi dublate de un gard viu;

(2) împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor vor fi opace din zidărie sau lemn, vor avea înălţimea de 2,20 metri, iar panta de scurgere va fi orientată spre parcela proprietarului împrejmuirii.


(1) L3a – POT maxim P+3-4E = 40%; (2) POT-ul maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute = 45%.


(1) L3a – CUT maxim = 2. (2) Pentru parcelele cu suprafaţa mai mică de 300,00 mp sau cu un raport al

laturilor mai mic de 1/5, coeficientul de utilizare se stabileşte la maxim 1,50;

(3) CUT-ul maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute = 1,3. (4) Condiții de calcul a CUT:


b) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie.


member of


3.4. L4 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4E) SITUATE ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE Generalități: Caracterul zonei L4a - subzona locuinţelor colective înalte cu P+5–P+10 niveluri, formând ansambluri preponderent rezidenţiale, situate în afara zonei protejate. Noile cerinţe ale locuitorilor, disfuncţionalităţile existente şi costurile mai ridicate de întreţinere a acestor locuinţe vor impune intervenţii corective pentru care va fi necesar să se elaboreze P.U.D. sau P.U.Z.-uri parţiale având următoarele obiective: - ridicarea acestei categorii de locuinţe la un standard ridicat sau chiar de lux; - clarificarea diferenţierii apartenenţei terenurilor publice (circulaţii publice,

echipamente publice, spaţii plantate publice, fâşii de teren aferent reţelelor edilitare publice etc.) de cele care vor reveni în indiviziune proprietarilor (persoane fizice sau juridice), urmând a fi gestionate de către asociaţiile de locatari sau diverse societăţi economice mixte;

- eliminarea cauzelor disfuncţionalităţilor şi poluărilor care nemulţumesc locuitorii;

- refacerea amenajărilor exterioare şi în special a spaţiilor plantate şi de joacă pentru copii;

- extinderea şi completarea echipamentelor publice deficitare; - ameliorarea aspectului clădirilor si amenajărilor; - diminuarea insecurităţii prin delimitarea şi marcarea / îngrădirea spaţiilor

aferente locuinţelor colective pe grupări de blocuri sau blocuri izolate; - introducerea unor rezolvări alternative civilizate la proliferarea abuzivă a

garajelor individuale; - adecvarea la situaţia de localizare în zona de protecţie a monumentelor de

arhitectură. 3.4.1. L4a

SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII CU P+3E – P+4E NIVELURI FORMÂND ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE

SECȚIUNEA I – UTILIZĂRE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

Se admit: (1) locuinţe în proprietate de standard ridicat; (2) amenajări aferente locuinţelor: căi de acces carosabile şi pietonale private,

parcaje, garaje semi-îngropate şi subterane, spaţii plantate, locuri de joacă pentru copii, spaţii pentru sport şi recreere (eventual piscină descoperită), construcţii pentru echiparea tehnică, împrejmuiri.


(1) se admit spaţii pentru administrarea grupurilor de peste 50 – 70 apartamente proprietate privată, eventual cu locuinţa administratorului/portarului angajat permanent;

(2) conform DPG nr. 1431/2000: se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii specializate şi practică profesională privată cu grad redus de perturbare a locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări, proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.;

(3) se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor pentru categoriile descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter


member of

comercial cum ar fi comerţ cu produse alimentare şi nealimentare, farmacii, librării, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc. cu condiţia asigurării unui acces din windvang sau holul comun;

(4) lucrări ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau a spaţiilor publice pot fi aprobate numai în condiţiile promovării unor proiecte vizând transformarea funcţională a parterului unui întreg tronson de clădire, respectiv apartamentele deservite de cel puţin o scară comună;

(5) în cazul existenţei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomandă: a) dispensarele de la parterul blocurilor să aibă un acces separat de cel al

locatarilor; b) creşele şi grădiniţele să aibă un acces separat de cel al locatarilor şi să

dispună în utilizare exclusivă de o suprafaţă minimă de teren de 100,00 mp pentru jocul copiilor;

c) în cazul unor enclave de lotizări existente în ansamblurile de locuinţe colective, acestea vor fi considerate funcţional şi urbanistic similar zonei L2 şi se vor supune reglementărilor de construire pentru această subzonă.


(1) în conformitate cu DPG nr. 1431 / 2000: a) se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi

generatoare de disconfort pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publică, jocuri electronice sau de noroc, depozite de marfă, ateliere de reparaţii;

b) se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de circulaţie (holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor, etc.);

(2) la nivel de ansamblu, se interzic următoarele lucrări: a) construcţii provizorii de orice natură; b) depozitare en-gros sau mic-gros; c) depozitări de materiale refolosibile; d) platforme de precolectare a deşeurilor urbane; e) depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe

inflamabile sau toxice; f) autobaze; g) staţii de întreţinere auto cu capacitate peste 3 maşini; h) staţii de betoane; i) lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile

publice şi construcţiile învecinate; j) orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată

a apelor meteorice sau care împiedică evacuarea şi colectarea acestora. SECTIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) clădirile de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o circulaţie publică sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din circulaţia publică prin intermediul unor circulaţii private;

(2) se pot menţine în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective enclavele de lotizări existente care vor fi considerate similar cu subzonele L2;

(3) în cazul unor repuneri în posesie, posibilitatea construirii pe astfel de parcele poate fi precizată numai în urma elaborării şi aprobării unei documentaţii P.U.D. Documentaţiile vor fi supuse avizării numai în cazul în care suprafaţa parcelelor rezultate este de peste 300,00 mp, nu afectează reţelele, circulaţiile, parcajele şi localizările prevăzute în planul ansamblului pentru echipamente publice şi pentru spaţii plantate publice.


member of


(1) clădirile se vor dispune izolat şi se vor retrage de la aliniament cu minim 5,00 metri pe străzile de categoria III şi 6,00 metri pe cele de categoria II sau I, dar nu cu mai puţin decât diferenţa dintre înălţimea construcţiilor şi distanţa dintre aliniamente;

(2) în cazul enclavelor de lotizări existente menţinute, retragerile de la aliniament vor respecta caracterul iniţial al acestora (minim 3,00 metri sau minim 4,00 metri, conform regulamentului anterior în vigoare la data parcelării).


(1) clădirile izolate vor avea faţade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren; această distanţă se poate reduce la jumătate dacă segmentele de faţadă care se opun nu au ferestre ale camerelor de locuit;

(2) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5,00 metri.


(1) între faţadele spre care sunt orientate camere de locuit distanţa va fi egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate în cazul în care pe faţadele opuse sunt numai ferestre ale dependinţelor şi ale casei scării.


(1) clădirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulaţie publică fie direct, fie în cazul utilizării terenului în comun de către mai multe clădiri, prin intermediul unei străzi private;



(1) staţionarea autovehiculelor va fi asigurată în afara spaţiilor publice; (2) calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi

detaliile de proiectare se vor asigura în conformitate cu “Normativul departamental pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane” (indicativ P132-93), Anexa nr.5 a Regulamentului General de Urbanism și HCGMB 66/2006;

(3) normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire noua sau extindere a suprafeţei utile pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va cere un număr de locuri de parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni,considerate ca existând;

(4) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje supraetajate.


(1) înălțimea clădirilor nu va fi mai mare decât distanţa până la aliniamentul impus pentru frontul învecinat al străzii şi nu va depăși: a) pentru parcele având o suprafaţă de minim 1 000,00 mp pentru clădiri

cu până la P+9 niveluri; b) pentru parcele având o suprafaţă de minim 2 000,00 mp pentru clădiri mai

înalte de P+10 niveluri; c) se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în

interiorul uni cerc cu raza de 4 metri şi tangentă la 45 grade la acesta; d) în cazul enclavelor de lotizări existente menţinute, înălţimea clădirilor va

fi de maxim P+2 niveluri (H = 10,00 metri). (2) se admite realizarea unor clădiri cu înălţime mai mare pe parcelele care

respectă dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate (intersecţii de străzi, piaţete, cornişe), amplasate în baza unor P.U.D.-uri aprobate;

(3) în cazul racordării între străzi având regim diferit de înălţime, se va


member of

prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,00 metri, dacă strada are 6 sau 4 fire de circulaţie şi, pe o lungime de 25,00 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie;

(4) atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime construcţia alăturată propusă a fi menţinută, este obligatoriu ca volumul care se înalţă să fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca faţadă conform Codului Civil;

(5) pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente este obligatorie preluarea “amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public;

(6) motivele de decoraţiune ale acoperişului, lucarne, etc. trebuie să fie înscrise într-un gabarit paralel cu acel al părţii superioare a clădirii, situat la 1,50 metri depărtare de acesta.


(1) Aspectul exterior al clădirilor va îndeplini condiţia integrării în particularităţile zonei şi armonizării cu vecinătăţile imediate;

(2) terasele vizibile de pe înălţimile înconjurătoare vor fi înverzite pe minim 70% din suprafaţă.


(1) toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice; (2) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile

publice şi dispunerea vizibilă a cablurilor CATV; (3) cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi

zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.


(1) terenul liber rămas în afara circulaţiilor, parcajelor şi trotuarelor va fi plantat cu un arbore la fiecare 100,00 mp;


(3) terenul amenajat ca spaţii de joc, de odihnă şi grădini de faţadă, decorative, va reprezenta cel puţin 50% din suprafaţa totală a terenului;

(4) în orice operaţiune efectuată pe un teren mai mare de 5000,00 mp, se va prevedea ca, din aceste spaţii minim 10% să fie destinate folosinţei în comun.




(1) în cazul clădirilor izolate sau cuplate retrase de la stradă, gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2,00 metri, din care soclu opac de 0,60 metri;

(2) împrejmuirile de pe limitele laterale şi posterioare ale parcelelor vor avea 2,50 metri şi vor fi opace sau transparente, în funcţie de preferinţele de intimitate faţă de vecinătăţi;

(3) se admite ca în noile grupări de clădiri realizate în condominiu, gardurile să cuprindă întreaga grupare sau să fie înlocuite cu un parapet de maxim 0,60 metri, dublat de gard viu.


member of


(1) L4a – P.O.T. maxim = 20%; (2) P.O.T.-ul maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute 45%.


(1) L4a – C.U.T. maxim = 1,4; (2) (2) C.U.T.-ul maxim pentru enclave de lotizări existente menţinute =

1.3 Acesta se poate suplimenta cu 60% pentru crearea de mansarde. (3) Condiții de calcul a CUT:


b) În cazul parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, CUT se calculează avînd la baza suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul catre domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie.


CAPITOLUL IV A ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE

Preluând elementele precizate în Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. Municipiul

Bucureşti, zona de activităţi productive se compune din „terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie “concretă” incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform C.A.E.N.) şi servicii (producţie “abstractă” cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care se adaugă diverse alte servicii pentru salariaţi şi clienţi, etc.). Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversie în profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii. În cadrul acestei zone se află obiective protejate aparţinând patrimoniului construit. Pentru orice intervenţii în aceste zone protejate este necesară elaborarea unui P.U.Z., avizat de Ministerul Culturii.”

Zona de activităţi productive cuprinsă în perimetrul sectorului 6 se compune din următoarele subzone/unităţi teritoriale de referinţă: A1 ZONA PARCURILOR DE ACTIVITĂȚI

A2 ZONA ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE ȘI DE SERVICII

A2a Subzona unităților predominant industriale

A2b Subzona activităților industriale și de servicii


member of

- În cadrul acestei zone se află obiective protejate aparţinând patrimoniului construit; pentru orice intervenţii în aceste zone protejate este necesară elaborarea unui P.U.Z., avizat de Ministerul Culturii.

- Pentru toate U.T.R.-urile sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de funcţionare ale diferitelelor tipuri de unităţi; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea activităţilor şi/sau este necesară schimbarea destinaţiei, se realizează un P.U.Z. (pentru reparcelare/ reconfigurare).

- Pentru toate platformele industriale va fi necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale. 4.1. A1 ZONA PARCURI DE ACTIVITĂȚI SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art.1 Utilizări admise

(1) sunt admise activităţi productive din domenii de vârf, servicii conexe, cercetare-dezvoltare, formare profesională, transporturi, depozitare, expoziţii, facilităţi pentru angajaţi şi clienţi;

(2) se admit sere pentru cercetare sau pentru producţie, cu serviciile specifice aferente;

(3) se admit: a) parcaje la sol şi multietajate; b) staţii de întreţinere şi reparaţii auto; c) staţii de benzină; d) comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale; e) locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau

securitatea unităţilor. Art. 2 Utilizări admise cu condiționări

(1) se admit numai activităţi care se situează în zona tehnologiilor de vârf.


(1) se interzice localizarea unităţilor care nu se înscriu în profilul zonei sau pot incomoda funcţionarea acesteia; (2) se interzice amplasarea locuinţelor, cu excepţia locuinţelor de serviciu.


(1) pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 3.000,00 mp şi un front minim la stradă de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive. Dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.); (2) în cazul în care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decât cele specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de 5 ani (de la data aprobării prezentului regulament).


(1) prin P.U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare, ele vor fi însă obligatoriu mai mari de:

a) 10,00 metri pe străzile de categoria I-a şi a II-a; b) 6,00 metri pe străzile de categoria a III-a. (2) la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie

perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12,00 metri pe străzi de categoria I-a și a II-a, iar pe străzi de categoria a III-a minim 6,00 metri.


(1) conform prevederilor viitorului P.U.Z., cu următoarele condiţionări: a) clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic); b) în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri;


member of

c) în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 6,00 metri; d) în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât A, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone; e) se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6,00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor; f) nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în special servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului. (2) în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează

funcţiunea dominantă existentă, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin documentaţii P.U.D. cu avizul C.T.U.–D.G.U.A.T. şi avizul C.U.L.P.A.T.


(1) distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(2) distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;

(3) în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie și securitate impotriva incendiilor şi de alte norme tehnice specifice.


(1) în conformitate cu viitorul P.U.Z., cu următoarele condiţionări: a) pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică

sau privată de circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere cu o lăţime de minim 4,00 metri, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;

b) accesele la parcele, din străzile de categoria I-a şi a II-a se vor asigura dintr-o dublură a căilor principale de circulaţie (locala);

(2) se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele. Art. 9 Staționarea autovehiculelor

(1) staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei sale spaţii de circulaţie, încărcare, întoarcere și pentru parcarea/staționarea autovehicolelor;

(2) în spaţiul de retragere faţă de aliniament, în limita a 40% din teren, se pot organiza parcaje, cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minim 1,20 metri.


(1) înălţimea clădirilor nu va depăşi 12,00 metri; (2) înălţimea pe străzile interioare ale zonei industriale nu va depăşi distanţa

dintre aliniamente; (3) în culoarele rezervate liniilor electrice înălţimea se subordonează normelor

specifice. Art. 11 Aspectul exterior al clădirilor

(1) volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;

(2) faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

(3) tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se pot percepe din clădirile mai înalte înconjurătoare, în special din cele cu funcţiuni publice.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;


member of

(2) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.


(1) orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(2) suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând, de preferinţă, o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

(3) in cazul tăierii unui arbore se vor planta în compensare alţi 5 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6.

(4) suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp;

(5) se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.


(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2,00 metri din care un soclu de 0,60 metri, şi vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2,50 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

(2) porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă și pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice.


(1) P.O.T. maxim = 40%, pentru H maxim = 12,00 metri;


(1) C.U.T. maxim volumetric = 4,5 mc./mp. teren

4.2. A2 ZONA ACTIVITĂȚILOR PRODUCTIVE ȘI DE SERVICII A2a Subzona unităților predominant industriale A2b Subzona unităților industriale și de servicii SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) pentru A2a și A2b se admit activităţi productive nepoluante desfăşurate în construcţii agro-industriale mari, distribuţia şi depozitarea bunurilor şi materialelor, cercetarea agro-industrială care necesită suprafeţe mari de teren ce cuprind și zone de parcare pentru angajaţi, accese auto sigure şi suficient spaţiu pentru camioane (încărcat/descărcat şi manevre). În mod obişnuit sunt permise activităţile care necesită spaţii mari în jurul clădirilor şi care nu generează emisii poluante:

(2) în subzona A2a se admit activităţi industriale productive de diferite profile (agro-industriale, industriale), în general unități de dimensiuni mari şi mijlocii.

(3) în subzona A2b se admit: a) activităţi industriale productive şi de servicii, I.M.M.-uri desfăşurate în construcţii industriale mari şi mijlocii, distribuţia şi depozitarea


member of

bunurilor şi materialelor produse, cercetarea industrială care necesită suprafeţe mari de teren; b) servicii pentru zona industrială, transporturi, depozitare comercială, servicii comerciale legate de transporturi şi depozitare - în suprafaţă maximă de 3.000,00 mp ADC (1.500,00 mp suprafaţă de vânzare);

(4) în subzonele A2a și A2 b se admit: a) parcaje la sol şi multietajate; b) staţii de întreţinere şi reparaţii auto; c) staţii de benzină; d) comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale; e) locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea unităţilor.


(1) în subzonele A2a și A2b unde se regsesc zone industriale protejate, pentru orice intervenţii se vor respecta prevederile legale şi se va obţine avizul Ministerului Culturii;

(2) în subzonele A2a și A2b terenurile accesibile pe cale ferată industrială vor fi rezervate activităţilor productive şi de depozitare care utilizează acest mod de transport pentru materia primă şi produse;

(3) în subzonele A2a și A2b se admite depozitarea comercială şi comerţul în suprafaţă maximă de 3.000,00 mp ADC (1.500,00 mp suprafaţă de vânzare) pentu fiecare unitate şi/sau amplasament;

(4) în subzonele A2a și A2b în cazul abandonării sau conversiei parţiale a profilului actual pot fi realizate, garaje şi parcaje publice supraetajate;

(5) în subzonele A2a și A2b activităţile funcționale la data aprobării prezentului regulament vor fi permise în continuare cu condiţia diminuării cu cel puţin 50% a poluării actuale în termen de 5 ani (de la data aprobării prezentului P.U.Z.);

(6) în subzonele A2a și A2b extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu agraveze situaţia poluării;

(7) în subzonele A2a și A2b se pot localiza cu aceleaşi condiţii de diminuare a poluării următoarele funcţiuni:

a) birouri incluzând oricare din următoarele utilizări: a.1. birouri profesionale sau de afaceri; a.2. servicii pentru afaceri; a.3. instituţii financiare sau bancare; a.4. poştă şi telecomunicaţii;

b) activităţi productive şi servicii incluzând oricare din următoarele utilizări:

b.1. producţie manufacturieră; b.2. birouri profesionale sau de afaceri fie ca utilizare principală, fie ca

utilizare secundară; b.3. activităţi de cercetare-dezvoltare cu excepţia celor care utilizează

substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale; b.4. depozite şi complexe cu vânzări en-gros cu excepţia celor care

utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale; b.5. depozite şi complexe de vânzări en-detail numai pentru produse care

nu pot fi transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi. (8) în subzonele A2a și A2b în cazul conversiei funcţionale se recomandă

reabilitarea şi adaptarea clădirilor industriale abandonate; (9) în subzonele A2a și A2b în cazul conversiei funcţionale se

recomandă identificarea şi eliminarea surselor remanente de poluare sau contaminare a solului.


member of


(1) în subzonele A2a și A2b se interzice localizarea activităţilor poluante şi a celor care prezintă risc tehnologic;

(2) în subzonele A2a și A2b se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, a serviciilor publice sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte C.M.A.;

(3) în subzonele A2a și A2b se interzice amplasarea locuinţelor, cu excepţia locuinţelor de serviciu.


(1) în subzonele A2a și A2b pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafaţă minimă de 3.000,00 mp şi un front minim la stradă de 50,00 metri. Parcelele cu dimensiuni şi suprafeţe mai mici decât cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive. Dimensiunile se păstrează şi în cazul parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.). În cazul în care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decât cele specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de 5 ani (de la data aprobării prezentului regulament).


(1) în subzonele A2a și A2b prin P.U.Z. se vor preciza retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare, ele vor fi însă obligatoriu mai mari sau egale cu:

a) 10,00 metri pe străzile de categoria I-a şi a II-a; b) 6,00 metri pe străzile de categoria a III-a.

(2) la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12,00 metri pe străzi de categoria I-a și a II-a, iar pe străzi de categoria a III-a de minim 6,00 metri; (3) în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă existentă, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentaţii P.U.D. cu avizul C.T.U.–D.G.U.A.T. şi avizul C.U.L.P.A.T.


(1) În subzonele A2a și A2b, conform prevederilor viitorului P.U.Z., cu următoarele condiţionări:

a) clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic); b) în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,00 metri; c) în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 6,00 metri; d) în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât A, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone; e) se vor respecta distanţele minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6,00 metri faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor; f) nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în special servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului;


member of

(2) în subzonele A2a și A2b în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă existentă, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin documentaţii P.U.D. cu avizul C.T.U.–D.G.U.A.T. şi avizul C.U.L.P.A.T.


(1) în subzonele A2a și A2b distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(2) în subzonele A2a și A2b distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;

(3) în subzonele A2a și A2b în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice specifice.


(1) în subzonele A2a și A2b pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau privată de circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă și având o lăţime de minim 4,00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a mijloacelor de transport grele;

(2) în subzonele A2a și A2b accesele pe parcele, din străzile de categoria I-a şi a II-a se vor asigura dintr-o dublură (locala) a căilor principale de circulaţie;

(3) în subzonele A2a și A2b se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.


(1) în subzonele A2a și A2b staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;

(2) în subzonele A2a și A2b în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20 metri.


(1) în subzonele A2a și A2b în conformitate cu viitorul P.U.Z., se vor respecta înălţimi maxime ale clădirilor de 20,00 metri;

(2) în subzonele A2a și A2b înălţimea pe străzile interioare ale zonei industriale nu va depăşi distanţa dintre aliniamente;

(3) în subzonele A2a și A2b în culoarele rezervate liniilor electrice înălţimea se subordonează normelor specifice.


(1) în subzonele A2a și A2b volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;

(2) în subzonele A2a și A2b faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

(3) în subzonele A2a și A2b tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile mai înalte înconjurătoare, în special din cele cu funcţiuni publice.


(1) în subzonele A2a și A2b toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;

(2) în subzonele A2a și A2b în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.


member of


(1) în subzonele A2a și A2b orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(2) în subzonele A2a și A2b suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând, de preferinţă, o perdea vegetală pe tot frontul incintei, cu lățimea de minim 15,00 metri;

(3) în cazul tăierii unui arbore se vor planta în compensare alţi 5 arbori pe terenul propriu, iar în cazul în care nu există această posibilitate, plantarea se va executa pe o suprafață de teren indicată de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București sau de Primăria Sectorului 6;

(4) în cadrul A2a și A2b se impune ca în interiorul zonelor industriale mari organizarea să permită crearea unui spaţiu verde compact de tip scuar de minim 15% din suprafața zonei respective;

(5) în subzonele A2a și A2b suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp;

(6) în subzonele A2a și A2b se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă;

(7) în subzonele A2a și A2b realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea de spații verzi cu suprafața de cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului;

(8) în subzonele A2a și A2b realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000,00 mp va fi condiționata de amenajarea unui spațiu verde cu suprafața de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asigurată o grosime a solului care să permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor, și condiții de drenare a excesului de umiditate.


(1) în subzonele A2a și A2b împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2,00 metri din care un soclu de 0,60 metri, şi vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2,50 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

(2) în subzonele A2a și A2b porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice.

SECȚIUNEA III- POSIBILITAȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

(1) A2a și A2b P.O.T. maxim = 80%, pentru H maxim = 20,00 metri;


A2a și A2b (1) C.U.T. maxim volumetric = 15 mc./mp. teren, pentru H maxim =

20,00 metri; (2) posibilități de depășire a C.U.T.: a) în subzonele A2a și A2b, proprietarii parcelelor din care, prin P.U.Z., sunt propuse fragmente de teren spre transfer către domeniul public, beneficiază de un spor al suprafeței desfășurate admise egal cu (o singură dată) suprafața de teren transferată spre domeniul public, atunci când acest


member of

transfer este făcut pe bază de act notarial și fără a fi date despăgubiri din partea primariei; actul notarial va conține acordul proprietarului de a transfera terenul propus prin P.U.Z. în domeniul public fără a cere despăgubiri, cu condiția aprobării unui spor de depăsire a suprafeței desfășurate admise egal cu (o singură dată) suprafața transferată în domeniul public; (3) condiții de calcul a C.U.T. în subzonele A2a și A2b: a) Coeficientul de Utilizare a Terenului în sensul prezentului regulament reprezintă raportul dintre suprafața desfășurată construită și suprafața parcelei; b) în cazul parcelelor din care prin P.U.Z. sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, C.U.T. se calculează avînd la bază suprafața terenului înainte de a fi făcut transferul către domeniul public, doar dacă proprietarul, în baza unui act notarial, își dă acordul trecerii în domeniul public a suprafeței de teren afectate fără a cere despăgubiri de la primărie; c) în cazul parcelelor din care prin P.U.Z. sunt propuse fragmente spre transfer către domeniul public, iar proprietarii parcelelor nu sunt de acord cu transferul terenului în domeniul public fără a cere despăgubiri primăriei, C.U.T. se calculează având la bază suprafața terenului rămas neafectat de obiectivele de utilitate publică; d) în calculul suprafeței construite desfășurate nu este considerată decât jumătate din suprafața ocupată la parter de funcțiunile deschise publicului pe o adâncime de maxim 20,00 m de la aliniament.

CAPITOLUL V V ZONA SPAȚIILOR VERZI

Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes supramunicipal şi

municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi sau contra cost, spaţii plantate de protecţie.

Spațiile verzi din cuprinsul perimetrului sectorului 6 al municipiului București prezintă o serie de particularități și diferențieri în funcție de:

a) situarea în oraş: - spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate situate în zona centrală; - spaţii verzi situate în zona semicentrală; - spaţii verzi situate la periferie. b) gradul de protecţie: - spaţii verzi protejate; - spaţii verzi situate în afara perimetrului de protecţie. c) dimensiuni: - spaţii verzi de tip grădină sau parc cu suprafeţe peste 1,00 ha şi care au fost delimitate ca unităţi

teritoriale distincte; - spaţii verzi de tip scuar cu suprafețe sub 1,00 ha şi care au fost incluse în subzonele mai mari în care

se încadrează, dar fără a-şi pierde caracterul de spaţiu verde; - spaţii verzi de tip fâşie plantată de însoțire cu suprafaţa variabilă de la caz la caz – asigurând, prin

plantarea mai consistentă şi amenajări ambientale locale, legăturile necesare între diferite elemente naturale, pentru ecologizarea şi ameliorarea cadrului de viaţă.

d) profilul funcţional: - spaţii verzi de agrement, promenadă, însoţire trasee pietonale; - parcuri de distracţii specializate, poli de agrement (propus); - complexe şi baze sportive; - perdele de protecţie (infrastructura edilitară, căi majore de comunicaţie, între funcţiuni parţial

incompatibile).


member of

e) accesibilitatea: - spaţii verzi publice cu acces nelimitat; - spaţii verzi publice cu acces limitat de apartenența la cluburi sau baze sportive sau contra cost; - spaţii verzi în incinte private.

Pentru a face posibile diferenţieri specifice prin regulament, pentru spaţii plantate existente şi propuse în interiorul perimetrului Sectorului 6, au fost evidențiate următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţa. V1 ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT

V1a Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum și

plantații de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantații aferente promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale

V1m Subzona spațiilor verzi cu accente volumetrice înalte, preluare conform

P.U.Z. „NOD INTERMODAL RĂZOARE-CALEA 13 SEPTEMBRIE”, sector 5/6, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 211/08.05.2008:

V2 ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE DE FOLOSINȚĂ SPECIALIZATĂ

V2a Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat: grădini botanice și zoologice

V3 ZONA SPAȚIILOR VERZI PENTRU AGREMENT



V3b Subzona complexe și baze sportive

V8 PĂDURI ȘI FÂȘII PLANTATE DE PROTECȚIE SANITARĂ

5.1. V1

ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT

5.1.1. V1a Subzona spațiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum și plantații de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantații aferente promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale


Se admit următoarele utilizări funcționale: a) spaţii plantate; b) circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru

întreţinerea spaţiilor plantate şi oglinzilor de apă; c) mobilier urban, amenajări pentru joc şi odihnă; d) construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru

spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), alimentaţie publică şi comerț;

e) adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere; f) parcaje.


member of


(1) orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/2005 şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local;

(2) se admit construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică şi comerţ, limitate la arealele deja existente conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop;

(3) se admit noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a parcului;

(4) clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice se admit cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.


(1) se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare;

(2) se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice; (3) se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; (4) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spaţiilor

plantate adiacente trotuarelor; (5) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale

abilitate. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) lăţimea zonei verzi de protecţie faţă de infrastructura de circulaţii şi

reţele tehnice majore va respecta normele în vigoare.


(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii.






(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se va asigura accesul din circulaţiile publice a aleilor ocazional

carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale;

(3) se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri.


(1) parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate.


(1) cu excepția instalaţiilor, înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi P+2 niveluri.


(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de spaţii plantate.


member of


(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice

în bazine decorative pentru a fi utilizate la întreținerea spaţiilor plantate.


(1) plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaţii plantate;

(2) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime

(3) plantațiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spații plantate;

(4) se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice;

(5) pentru defrișarea vegetației din plantațiile de aliniament stradal situată la o distanță, față de imobil, gard împrejmuitor, etc., mai mică de 2,00 m pentru arbori și 0,50 m pentru arbuști, vegetație care se află în administrarea compartimentelor de specialitate (A.L.P.A.B., Primaria Sector 6, respectiv Administrația Domeniului Public), se va solicita emiterea avizului de defrișare și se va dispune plantarea în compensare în raport de 3 arbori la 1 tăiat.


(1) conform normelor specifice existente; (2) se recomandă împrejmuiri transparente de 2,00 metri înălţime din

care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu; (3) spre deosebire de parcuri şi grădini, scuarurile şi fâşiile plantate nu

vor fi îngrădite dar vor fi separate de trotuare, fie prin parapet de 0,60 m înălţime, fie prin borduri în lungul cărora, terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul părţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea provocată de scurgerea pământului pe trotuare.


(1) P.O.T. maxim inclusiv construcții, circulații, platforme = 15%.


(1) C.U.T. maxim = 0,2 mp. ADC/mp. teren.

5.1.2. V1m „Zona Răzoare” Spaţii verzi publice cu accente construite înalte In „Zona Răzoare” se vor prelua reglementările pentru V1m, conform R.L.U. aferent P.U.Z. „NOD INTERMODAL RĂZOARE-CALEA 13 SEPTEMBRIE”, sector 5/6, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 211/08.05.2008: SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) Se admit următoarele utilizări funcționale: a) circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru

întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise; b) mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă; c) construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru

spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici), activităţi sportive, alimentaţie publică, comerţ și servicii;

d) adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere; e) parcaje

Art. 2 Utilizări admise cu

(1) pentru clădirile ce constituie accente verticale sunt admise și funcțiuni de birouri si reprezentanţe, cu condiţia ca suprafaţa ocupată


member of

condiționări la sol inclusiv alei şi platforme să nu depăşească 15% din suprafaţa parcelei, iar la parter să existe spaţii cu acces public cu vitrine luminoase.



(2) se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice; (3) se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; (4) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spaţiilor

plantate adiacente trotuarelor; (5) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale

abilitate. SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) parcele cu suprafața mai mică de 3.000,00 mp – construibile conform R.L.U. aferent P.U.G. Municipiul București, pentru subzona V1a;

(2) parcele cu suprafața mai mare de 3.000,00 mp – este obligatorie întocmire P.U.Z. cu ilustrare de arhitectură.


(1) conform P.U.Z. însoțit de ilustrare de arhitectură cu respectarea alinierii date prin planșa de reglementări vizată spre neschimbare.


(1) conform P.U.Z. însoțit de ilustrare de arhitectură și studiilor de specialitate avizate conform legii.


(1) conform P.U.Z. însoțit de ilustrare de arhitectură și studiilor de specialitate avizate conform legii.


(1) accesul la construcţiile din V1m va fi asigurat conform studiilor de specialitate avizate conform legii care să demonstreze posibilitatea infrastructurii propuse de a suporta încărcarea de trafic și impactul acestor încărcări punctuale în contextul orașului.


(1) parcajele se vor asigura în întregime în subteran – se pot construi pe toată suprafața parcelei cu condiția ca acest lucru să se facă la o adâncime care să permită acoperirea cu un strat vegetal propice pentru creșterea arborilor maturi.


(1) pentru parcelele cu suprafața mai mică de 3.000,00 mp regimul maxim de înălțime este de P+2 niveluri;

(2) pentru parcelele cu suprafața mai mare sau egală cu 3.000,00 mp regimul maxim de înălțime este de P+30 niveluri.




(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii. (2) se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor uzate, telefonie

fixă şi iluminat public conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul publicului;

(3) se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;





member of

(2) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;

(3) se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice.



care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu; (3) scuarurile şi fâşiile plantate nu vor fi îngrădite dar vor fi separate de

trotuare fie prin parapet de 0,60 cm înălţime, fie prin borduri în lungul cărora, terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul părţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocată de scurgerea pământului pe trotuare.


(1) P.O.T. maxim cu construcţii, platforme, circulaţii carosabile şi pietonale = 15%.

Art. 16. Coeficient maxim de ocupare a terenului

(1) C.U.T. maxim = 5 mp ADC/mp teren (conform P.U.G.) pentru parcele cu suprafața mai mică de 3.000,00 mp;

5.2. V2 ZONA SPAȚIILOR VERZI PUBLICE DE FOLOSINȚĂ SPECIALIZATĂ

5.2.1. V2a Subzona spațiilor verzi publice cu acces limitat: grădini botanice și zoologice


(1) sunt admise numai construcţiile legate de programul specific funcţiunii specializate.


(1) orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/2005 şi cu normele de protecţie stabilite pe plan local.


(1) se interzic orice intervenții care contravin legilor și normelor în vigoare;

(2) nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei protejate;

(3) este interzisă în perimetrul de protecţie amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei şi amenajărilor;

(4) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.









member of















în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreținerea spaţiilor plantate.



(2) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;

(3) se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice, cu excepţia segmentelor decorative cu caracter special;



care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu. SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

(1) P.O.T. maxim cu construcții, circulații, platforme = 15%.


(1) C.U.T. maxim = 0,2 mp. ADC/mp. teren.

5.3. V3 SPAŢII VERZI PENTRU AGREMENT 5.3.1. V3a1 Baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement cu POT

maxim =30% SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.






member of






față de reţelele tehnice majore va respecta normele în vigoare.



















în bazine decorative pentru a fi utilizate la întreținerea spaţiilor plantate.



(2) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;

(3) se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice


(1) conform normelor specifice existente; (2) se recomandă împrejmuiri transparente de 2,00 metri înălţime din care

un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu.


member of




(1) C.U.T. maxim = 0,35 mp. ADC/mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare și P.U.Z. avizat conform legii.

5.3.2. V3a2 Baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement cu POT maxim =10%


Sunt admise numai funcţiunile de: (1) alei pietonale, respectiv: circulaţii exclusiv pietonale din materiale

cu texturi și cromatică diversă (dale decorative, dale înierbate, pavele, covor asfaltic, pietriș, nisip, criblură, etc);

(2) amenajări pentru sport, joc şi odihnă : a) locuri de joaca pe categorii de vârstă; b) locuri de joacă de mari dimensiuni, cu instalații și echipamente de

joc speciale; amenajări pentru odihnă-relaxare și contemplare; c) terase-debarcader și puncte belvedere; zone cu jocuri de apă

(fântâni, cascade, bazine decorative, jeturi de apă, etc); d) zone cu jocuri de lumină (iluminat special artistic); e) perdele de protecție; f) locuri de sport – agrement cu amenajări și platforme pentru role,

skate, piste biciclete, amenajări mountain-bike, karting, echipamente specifice sportului extrem (bungee-jumping, climb-up) etc.;

(3) mobilier urban : a) amenajări peisagistice și spaţii plantate monumentale

reprezentative; b) mobilier urban repartizat uniform pe teritoriul parcului și în stiluri

care să nu afecteze (bănci în stil tradițional și modern, coșuri de gunoi, jardiniere, pergole, ziduri decorative, stâlpi de iluminat, afișaje, obiecte de artă plastică, etc);

(4) construcţii pentru expoziţii şi activităţi culturale: a) construcții cultural –expoziționale ( săli expoziționale cu tematici

diverse, mici pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici, biblioteci în aer liber,etc. );

b) construcții și instalații specifice pentru spectacole în aer liber și spectacole teatrale;

(5) construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi alimentaţie publică : a) spații de cazare adiacente activităților culturale și de agrement; b) mici puncte de alimentaţie publică şi comerţ în spații amenajate;

(6) spaţii pentru întreţinere : a) alei ocazional carosabile (pentru întreținere, aprovizionare, drum de

halaj) care vor fi tratate ca alei principale; b) grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere; c) spații pentru rețelele tehnico-administrative; d) spații de întreținere și amenajări sere și grădini de răsaduri deschise

publicului; (7) parcaje subterane sau de suprafață;


member of


(1) autorizarea construcțiilor trebuie să aibă la bază un studiu de amenajare peisageră;

(2) clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi se admit cu condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii pietonale;


(1) este interzisă amplasarea de obiective şi desfăşurarea de activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul de protecţie a Mânăstirii Chiajna;


se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre;

(3) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;

(4) se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura tehnică reprezentată de circulaţii majore rutiere şi feroviare;

(5) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate; SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) suprafața minimă a unei parcele pentru amenajarea unui parc va avea cel puțin 10.000 mp;

(2) suprafața minimă a unei parcele pentru alte utilizări funcționale va respecta normele și legislația în vigoare;


(1) clădirile se vor retrage față de aliniament la o distanță de minim 4,00 m;


(1) retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5,00 metri;

(2) clădirile se dispun izolat față de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00 metri;


(1) distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu la mai puţin de 3,00 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;


(1) se vor reglementa prin documetații de urbanism aprobate conform legii;

(2) se va asigura accesul, din circulaţiile publice, ale aleilor ocazional carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale;

(3) se va amenaja un drum de halaj de minim 5,00 m lățime; (4) se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de

pompieri; (5) circulațiile pietonale vor folosi materiale diverse : dale decorative,

pavele, dale înierbate, piatră, nisip, criblură; Art. 9 Staționarea autovehiculelor

(1) parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice, perimetral conform normelor specifice şi proiectelor de specialitate legal aprobate;


(1) cu excepția instalaţiilor, înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi 10,00 m; stabilirea înălțimilor maxime admise pentru construcții și instalații se va face în baza unui studiu peisagistic;

Art. 11 Aspectul exterior al

(1) nu se vor folosi materiale și cromatică care să contrasteze în mod neplăcut cu atmosfera și importanța reprezentativă a parcului;


member of

clădirilor (2) sunt interzise improvizațiile cu materiale de slabă calitate; (3) se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor

categorii de spaţii plantate; Art. 12. Condiții de echipare edilitară

(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul

autorităţii competente care administrează resursele de apă; Art. 13 Spații plantate

(1) se va amplasa în zona lacului vegetație lacustră pentru atragerea faunei specifice lacului;

(2)se va vor amplasa perdele de protecție consistente, alcătuite din: două sau trei rânduri de arbori, un rând de arbori și unul sau două rânduri de arbuști decorativi, în toate zonele potențial generatoare de poluare fonică amplasate lângă spații de odihnă-relaxare și contemplare sau lângă amenajări peisagistice speciale;

(3)toate parcajele vor fi înierbate și obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime;


(1) conform normelor specifice existente; (2) se recomandă împrejmuiri transparente pentru vizibilitate de 1,50 m

înălţime, fără socluri opace care obturează , dublate de vegetație ( arbori și arbuști ) în interiorul parcului și cu grupuri de arbuști ritmați în exteriorul parcului, dublați de aliniament de arbori de la caz la caz;

(3) diferitele zone interioare parcului (locuri de odihna-relaxare și contemplare, locuri de joaca, zone speciale ) nu vor fi îngrădite dar pot fi separate de aleile pietonale fie prin parapet de 0.60 cm înălţime, dublat de arbuști pentru realizarea unei compartimentări în spațiu peisagistic;

(4) îngrădirile nu vor obtura vizibilitatea și perspectiva către oglinda lacului;


(1) Conform regulamentului Local de Urbanism, Procentul de Ocupare a Terenului cuprinde construcții, platforme, circulații carosabile, ocazional carosabile, pietonale și parcaje

P.O.T. = max. 10%. Art. 16 Coeficient maxim de ocupare a terenului

(1) C.U.T. maxim 0,35 mp. ADC/mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare şi documentațiilor de urbanism conform legii.

5.3.3. V3b Complexe şi baze sportive SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ


(1) sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.








SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art. 4 (1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii;


member of

Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(2) lăţimea zonei verzi de protecţie faţă de infrastructura de circulaţii şi reţele tehnice majore va respecta normele în vigoare.


(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii.\

















în bazine decorative pentru a fi utilizate pentru întreținerea spaţiilor plantate.










(1) C.U.T. maxim = 0,35 mp. ADC/mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare şi documentațiilor de urbanism conform legii.


member of

5.4. V4 SPAŢII VERZI PENTRU PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) pe fâşia de protecţie de 50,00 metri (30,00 metri în unele P.U.Z.-uri aprobate anterior) din lungul oglinzilor de apă ale lacurilor, cu funcţiune publică, ecologică şi peisagistică, se admit următoarele: drum de halaj, alei, amenajări de mici dimensiuni pentru odihnă, agrement, joc şi sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte de alimentaţie publică specifice programului de parc.


(1) orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/ 22.12.2005 şi conform cu normele de protecţie stabilite pe plan local.


(1) se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare; (2) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.











(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se va asigura accesul din circulaţiile publice pe aleile ocazional






(1) cu excepţia instalaţiilor, înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi P+2 niveluri.


(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor

categorii de spaţii plantate. Art. 12 Condiții de echipare edilitară

(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor uzate, telefonie

fixă şi iluminat public conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat în care este admis accesul publicului.



(2) se recomandă, din considerente ecologice şi de economisire a


member of

cheltuielilor de întreţinere de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice.


(1) conform normelor specifice existente; (2) se recomandă împrejmuiri transparente de 2,00 metri înălţime din care

un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu.


(1) P.O.T. maxim cu construcţii, platforme, circulaţii carosabile şi pietonale = 15 %


(1) C.U.T. maxim = 0,2 mp. ADC/ mp. teren.

5.6. V8 PĂDURI ȘI FÂȘII PLANTATE DE PROTECȚIE SANITARĂ SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) conform legilor şi normelor în vigoare.


(1) orice intervenţie necesită documentaţii specifice aprobate de organele competente în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 195/ 22.12.2005 şi conform cu normele de protecţie stabilite pe plan local.


(1) se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare. (2) se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.











(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii; (2) se va asigura accesul din circulaţiile publice pe aleile ocazional








member of












Nu este cazul.


Nu este cazul.

CAPITOLUL VI G ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Zona G reuneşte toate funcţiunile care aparţin gospodăriei comunale şi asigură servirea populaţiei cu

transport în comun, pieţe comerciale, echipare edilitară, cimitire şi salubritate. Aflată în prezent în restructurare, această zonă va fi şi în continuare compusă din incinte specifice (G), dar va dispune şi de diferite sedii/birouri şi spaţii funcţionale, inserate în interiorul altor zone (C, M, A), respectând regulamentul acestora.

Zona gospodăriei comunale este alcătuită din următoarele subzone: G1 ZONA CONSTRUCȚIILOR ȘI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE COMUNALĂ G2 ZONA CIMITIRELOR DIN AFARA ZONEI PROTEJATE 6.1. G1 ZONA CONSTRUCȚIILOR ȘI AMENAJĂRILOR PENTRU

GOSPODĂRIE COMUNALĂ SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ

Art 1. Utilizări admise

(1) construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală: a) birouri autonome; b) incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi termică, transportul public urban, pieţe comerciale, salubritate, întreţinerea spaţiilor plantate (tratate în R.L.U. la capitolul V – Spaţii verzi).

Art 2. Utilizări admise cu condiționări

(1) se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin norme

Art 3. Utilizari interzise

(1) pentru incintele situate în zone rezidenţiale se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează.


member of

SECȚIUNEA II – CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR Art 4. Caracteristici ale parcelelor (suprafeţe, forme, dimensiuni)

(1) pentru diferite servicii şi birouri suprafaţa minimă a parcelei este de 400,00 mp şi un front la stradă de minim 15,00 metri.

Art 5. Amplasarea clădirilor față de aliniament

(1) la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12,00 metri pe străzi de categoria I-a și a II-a iar pe străzi de categoria a III-a de minim 6,00 metri;

(2) clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada respectivă majoritatea clădirilor mai noi, decât acestea, se află în această situaţie, sau se vor retrage la o distanţă de minim 6,00 metri în cazul în care majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la stradă;

(3) în cazul incintelor tehnice situate în zone de activităţi industriale, de servicii şi depozitare, se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 10,00 metri pe străzile de categoria I-a şi a II-a şi de minim 8,00 metri pe străzile de categoria a III-a.

Art 6. Amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor

(1) distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6.0 metri;

(2) se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni publice şi de locuit.

Art 7. Amplasarea clădirilor unele față de altele

(1) distanţa minimă între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(2) distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădirile respective şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;

(3) în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice. Art 8. Circulații și accese

(1) se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;

Art 9. Staționarea autovehiculelor

(1) parcajele se vor asigura în afara circulaţiei publice şi vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare;

(2) în spaţiul de retragere de la aliniament din interiorul incintelor se poate rezerva pana la 40% din teren pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.

Art 10. Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor

(1) înălţimea clădirilor nu va depăşi înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor şi a coşurilor;

(2) pentru clădirile de tip hală se recomandă o înălţime maximă de 12,00 metri.

Art 11. Aspectul exterior al clădirilor



(3) tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile înconjurătoare mai înalte.

Art 12. Condiții de echipare edilitară

(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;


(3) pieţele comerciale vor fi dotate cu servicii sanitare conform normelor în vigoare.

(4)


member of

Art 13. Spații plantate

(1) orice parte a terenului incintei, vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi amenajată astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(2) suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

(3) parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1,20 metri şi vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;

(4) suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp;

(5) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea de spații verzi pe cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului;

(6) realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000 mp va fi condiționata de amenajarea de spații verzi pe cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 (20%) va fi la sol, iar restul (pe construcții) va avea asigurată o grosime a solului care să permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor, și condiții de drenare a excesului de umiditate.

Art 14. Împrejmuiri

(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2,00 metri, din care un soclu de 0,60 metri, şi vor fi dublate cu gard viu;

(2) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre interior la 2,50 metri distanţă cu un al doilea gard transparent de 2,50 metri înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

(3) în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu transport în comun, porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă.

SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI Art 15. Procent maxim de ocupare a terenului

(1) P.O.T. maxim = 50%.

Art 16. Coeficient maxim de ocupare a terenului

(1) C.U.T. maxim = 1,8 mp ADC/mp teren.

6.2. G2 SUBZONA CIMITIRELOR ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ


(1) se admit a) cimitire; b) capelă mortuară; c) mausoleu – osuar; d) circulaţii carosabile; e) parcaje; f) circulaţii pietonale; g) plantaţii; h) pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare.


(1) se va asigura, conform normelor, o zonă de protecţie de 50,00 metri; (2) se va asigura pentru noile cimitire o densitate a locurilor de veci

conform normelor în vigoare, circulaţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere mai ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere şi respectului cuvenit.


member of


(1) se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei din lungul acestora sau din aria perimetrală.


Nu este cazul


Nu este cazul.


(1) vor fi respectate prevederile Normelor de igiena privind mediul de viaţă al populaţiei asigurându-se între morminte şi gard o distanță de minim 3,00 metri.


Nu este cazul.


(1) se vor asigura circulaţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15% din suprafaţa totală a cimitirului.


(1) parcajele se vor asigura în afara circulaţiei publice şi vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare;

(2) în spaţiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariaţilor şi vizitatorilor.


Nu este cazul.


(1) se va ţine seama de caracterul funcţiunii.


(1) se vor asigura puncte de apa din retea publică; (2) se va asigura minim un punct sanitar pentru fiecare incintă; (3) se va asigura un spatiu de depozitare a florilor și altor deseuri; (4) se va asigura colectarea și evacuarea rapida la reteaua publică de

canalizare a apelor meteorice. Art. 13 Spații plantate

(1) se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proporţie de minim 20% din suprafaţa totală a cimitirului.


(1) împrejmuirile spre stradă vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret potrivit funcţiunii, având înălţimi de maxim 2,00 metri;

(2) se va acorda atenție modului de tratare arhitecturală a accesului. SECȚIUNEA III – POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI Art. 15 Procent maxim de ocupare a terenului

- suprafaţa totală pentru un loc de veci va avea între 7,50 – 10,00 mp, din care 15% ve fi rezervata circulaţilor carosabile şi pietonale, 5% plantaţiilor şi 1% construcţiilor.


C.U.T. maxim = 0,15 mp. ADC/mp teren.


member of

CAPITOLUL VII S ZONA CU DESTINAȚIE SPECIALĂ

Au fost menţinute toate localizările existente în prezent ale unităților cu destinație specială. Eliberarea autorizaţiilor de construire se va face cu respectarea normelor specifice şi cu avizele

ministerelor tutelare conform legilor în vigoare pe baza documentaţiilor P.U.D. sau P.U.Z. Zona cu destinaţie specială cu caracter urban este formată din:

- unităţi militare; - unităţi aparţinând serviciilor speciale; - penitenciare; - unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor; - unităţi de poliţie.

S1 ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ CU CARACTER URBAN SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.


fără precizări.

Art. 13 fără precizări.


member of

Spații plantate Art. 14 Împrejmuiri

(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente sau opace cu înălţimi între 1.80-2.50, din care un soclu opac de 0,40-0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu; (2) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare conform unor norme specifice, se recomandă dublarea spre interior, la 2.50–5,00 metri distanţă, cu un al doilea gard de înălţimea şi opacitatea necesară, între cele două garduri fiind plantaţi în mod compact arbori şi arbuşti; (3) împrejmuirile către parcelele laterale şi posterioare vor fi opace, de 2,50 metri înălţime sau vor fi în conformitate cu normele specifice.


(1) conform normelor specifice; (2) se recomandă P.O.T. maxim = 50%.


(1) conform normelor specifice; (2) se recomandă C.U.T. maxim = 1,8 mp. ADC/mp. teren.

CAPITOLUL VIII R ZONA ECHIPAMNETELOR TEHNICE MAJORE

Zona conţine construcţii şi instalaţii aferente infrastructurii tehnice majore, la nivel teritorial, naţional şi

regional, inclusiv sediile unor regii cu arii de competenţă supramunicipală. Nu fac parte din această categorie infrastructura de transporturi şi nici reţelele tehnice de importanţă locală care sunt reglementate în cadrul zonei T şi respectiv G.

8.1. R ZONA ECHIPAMNETELOR TEHNICE MAJORE SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) construcţii şi instalaţii aferente echipării tehnice majore.


(1) se vor respecta normativele tehnice specifice.


(1) pentru incintele situate în zone rezidenţiale şi mixte, sau în zone în care se produc aglomerări de populaţie, se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi produc poluare prin natura activităţi sau prin transporturile pe care le generează.


(1) se menţin incintele actuale cu condiţia diminuării poluării şi riscurilor tehnologice, în caz contrar se va avea în vedere relocarea acestora;

(2) pentru noi incinte şi pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu;

(3) pentru noi incinte se recomandă localizări în zona A; (4) pentru noi birouri sunt admise localizări şi în zonele CA, CB, CM şi

în noii poli urbani; (5) suprafaţa minimă a parcelei construibile va fi de 400,00 mp. şi front

minim 15,00 metri. Art. 5 Amplasarea clădirilor față de aliniament

(1) clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada respectivă majoritatea clădirilor noi se află în această situaţie, sau se vor retrage la o distanţă de


member of

minim 6,00 metri în cazul în care fronturile dominante noi sunt retrase de la stradă;

(2) în cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 10,00 metri pe străzile de categoria I şi II şi de minim 8,00 metri pe străzile de categoria III.


(1) distanţa faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelelor va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6,00 metri.


(1) în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice; (2) în cazul în care nu există astfel de norme, distanţa minimă dintre

clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(3) distanţa dintre clădiri precizată mai sus, se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele respective nu sunt accese în clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente.


(1) terenul este construibil numai dacă are acces direct dintr-o circulaţie publică.


(1) staţionarea pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice, prin retragerea porţii de acces;

(2) în spaţiul de retragere al clădirilor de la aliniament se va rezerva maxim 40% pentru parcaje destinate salariaţilor şi vizitatorilor.


(1) înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice.



(2) faţadele laterale şi posterioare vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

(3) tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea pot fi percepute din clădirile înconjurătoare mai înalte;

(4) firmele vor fi dispuse pe treimea superioară a faţadei sau/şi pe suport independent în spaţiul incintei spre intrare.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi diverse alte platforme exterioare;

(2) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu, se va obţine avizul autorităţii competente care administrează resursele de apă.


(1) orice parte a terenului vizibil dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi astfel amenajată şi utilizată încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(2) suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40%, formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

(3) în dreptul faţadei, parcajele vor fi înconjurate de un gard viu cu înălţimea de minim 1,20 metri şi se va prevedea plantarea unui arbore la fiecare 4 maşini;

(4) suprafeţele libere, neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu gazon şi cu un arbore la fiecare 200 mp.


(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de 1,80-2,50, din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu;

(2) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare conform unor norme


member of

specifice, se recomandă dublarea spre interior, la 2.50 metri distanţă, cu un al doilea gard (conform normelor), între cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;

(3) împrejmuirile către parcelele laterale şi posterioare vor fi opace, de 2,50 metri înălţime sau vor fi în conformitate cu normele specifice;

(4) porţile de intrare vor fi simple şi în armonie cu împrejmuirea; (5) pentru a nu incomoda circulaţia, se recomandă ca, pe drumurile

publice cu trafic intens, porţile de intrare să fie retrase faţă de aliniament, pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte de admiterea lor în incintă.


(1) pentru incinte tehnice dispersate, cu sau fără clădiri de birouri: a) cu 1-6 niveluri și peste – P.O.T. maxim = 50%; b) incinte tehnice în zone industriale - P.O.T. maxim = 80%;

(2) pentru incinte de birouri cu 1-6 niveluri și peste - P.O.T. maxim = 70%;

a) birourile pot fi înscrise în fronturi continue, cu condiţia de a nu se depăşi o adâncime de 20,00 metri faţă de aliniament; b) din restul curţii o pondere de maxim 75% poate fi construită cu clădiri de cel mult 2 niveluri (8 metri).


(1) incinte tehnice dispersate, cu sau fără clădiri de birouri: a) cu 1 nivel – C.U.T. maxim = 1,0 mp. ADC/mp. teren; b) 2 niveluri – C.U.T. maxim = 1,6 mp. ADC/mp. teren; c) 3 niveluri – C.U.T. maxim = 1,6 mp. ADC/mp. teren; d) 4-6 niveluri și peste – C.U.T. maxim = 2,4 mp. ADC/mp. teren; e) incinte tehnice în zone industriale – C.U.T. maxim volumetric = 9 mc./mp. teren.

(2) birouri: a) cu 1 nivel – C.U.T. maxim = 1,0 mp. ADC/mp. teren; b) 2 niveluri – C.U.T. maxim = 1,6 mp. ADC/mp. teren; c) 3 niveluri – C.U.T. maxim = 1,6 mp. ADC/mp. teren; d) 4-5 niveluri și peste – C.U.T. maxim = 2,2 mp. ADC/mp. teren; e) 6 niveluri și peste – C.U.T. maxim = 2,4 mp. ADC/mp. teren.

CAPITOLUL IX T ZONA TRANSPORTURILOR

Întrucât aspectul general al municipiului București este puternic influenţat de imaginile oferite către

principalele căi de acces rutier şi feroviar, ca şi de legătura dintre aeroport şi centrul localităţii, se va acorda o atenţie sporită considerentelor estetice în acordarea autorizaţiilor de construire pentru subzonele de transporturi.

Aspectul oferit de spaţiul aferent căii ferate, constituind o carte de vizită pentru capitala, va fi necesar să facă obiectul unui studiu de ansamblu şi a unor programe de ameliorare, în condiţiile prezentului regulament, pentru întreg traseul căilor de acces în oraş, cuprins între gări şi linia de centură, precum şi pe tot traseul acesteia.

Totodată, având în vedere poluarea fonică a locuinţelor, cauzată de distanţa redusă a acestora faţă de linia ferată, va fi necesar ca, în sectoarele în care această distanţă este sub 15,00 metri, să fie realizate ziduri antifonice sau construcţii cu acelaşi rol, pe baza unor studii de specialitate.


member of

Zona transporturilor se compune din următoarele subzone:

T1 ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE T2 ZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE 9.1. T1 ZONA TRANSPORTURILOR RUTIEREE SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) activităţi legate de transporturi la distanţă pe căi rutiere pentru călători şi mărfuri:

a) autogări şi alte construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport rutiere cu tonaj şi gabarit admis pe străzile din Municipiul Bucureti, pentru transportul de călători şi mărfuri, precum şi serviciile anexe aferente; b) construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport greu rutier şi pentru transferul mărfurilor transportate în mijloace de transport cu tonaj şi gabarit care nu sunt admise în localitate, instalaţii tehnice de transfer, precum şi serviciile anexe aferente, parcaje, garaje; c) construcţii şi amenajări pentru depozitarea, reambalarea şi expedierea produselor transportate, spaţii şi construcţii de expunere şi comercializare a produselor pentru comerţul en-gros şi pentru comerţul en-detail numai cu mărfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu automobilul personal (elemente de construcţie şi finisaj, mobilier, ambarcaţiuni şi diverse alte produse pentru întreţinerea grădinilor, camping etc.); d) servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicaţii, moteluri, restaurante, destindere; e) vamă; f) unităţi de producţie şi asamblare.


(1) conform studiilor de specialitate.


(1) se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere.


(1) pentru construcţiile de birouri parcela minimă construibilă este de 400,00 mp cu front la stradă de minim 15,00 metri;

(2) pentru noi incinte şi pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu conform normelor specifice;

(3) conform studiilor de specialitate. Art. 5 Amplasarea clădirilor față de aliniament

(1) autorizarea clădirilor noi este posibilă numai în baza P.U.D. sau P.U.Z. aprobate conform legislatiei în vigoare;

(2) clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada respectivă majoritatea clădirilor noi se află în această situaţie sau se vor retrage la o distanţă de minim 6,00 metri, în cazul în care fronturile dominante noi sunt retrase de la stradă;

(3) în cazul incintelor tehnice se recomandă retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 10,00 metri pe străzile de categoria I şi II şi de minim 8,00 metri pe străzile de categoria a III-a.


(1) distanţa faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de 6,00 metri sau conform studiilor de specialitate.


member of


(1) în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice; (2) pentru clădiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme

specifice, distanţa minimă dintre clădiri va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(3) distanța de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă nu sunt accese în clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfășoară activităţi permanente;

(4) conform studiilor de specialitate şi conform P.U.D. sau P.U.Z. aprobate.


(1) se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică.


(1) staţionarea autovehiculelor se va asigura în afara circulaţiilor publice;

(2) în cazul străzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în Municipiu Bucureti, staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;

(3) în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariaţilor şi clienţilor.


(1) înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice;

(2) conform studiilor de specialitate. Art. 11 Aspectul exterior al clădirilor



(3) tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul ca acestea pot fi percepute din clădirile înconjurătoare mai înalte;

(4) în cazul autogărilor noi din proximitatea locuinţelor, zonelor comerciale şi a polilor urbani, se recomandă soluţionări care să permită acoperirea şi închiderea spaţiilor de parcare şi îmbarcare în autobuze pentru reducerea disconfortului utilizatorilor clădirilor învecinate.


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;



(1) în limitele standardelor tehnice de siguranţă a circulaţiei, utilizarea spaţiilor libere şi amenajarea peisagistică a plantaţiilor din aceste subzone, (până la linia de centură), se subordonează exigenţelor de calitate a imaginii Capitalei, fiind “porţile” reprezentative de intrare;

(2) orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulaţiile publice, inclusiv de pe calea ferată, vor fi astfel amenajate încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(3) se interzic depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenajări de şantier abandonate, platforme cu suprafeţe deteriorate, menţinerea construcţiilor abandonate nerecuperabile, terenuri degradate şi lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deșeuri etc.;

(4) suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o


member of

perdea vegetală pe tot frontul incintei; (5) suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme

funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp şi tratate peisagistic;

(6) conform studiilor de specialitate şi P.U.D./P.U.Z. aprobate; (7) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea de

spații verzi pe cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului.

(8) realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000,00 mp va fi condiționata de amenajarea unui spațiu verde de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul (pe construcții) va avea asigurată o grosime a solului care să permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor și condiții de drenare a excesului de umiditate.


(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de maxim 2,00 metri, din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu;

(2) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare, se recomandă dublarea spre interior, la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent, sau de opacitatea necesară, de 2,00-2,50 m înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi dens arbori şi arbuşti;

(3) porţile de intrare în incinte vor fi tratate simplu, similar cu împrejmuirea;

(4) terenul aferent căilor ferate va fi îngrădit pe ambele laturi ale culoarelor pe baza unor modele standard;

(5) oriunde distanţa dintre calea ferată şi locuinţe este mai mică de 20,00 metri se vor realiza în loc de garduri, ziduri de protecţie antifonică de minim 4,00 metri înălţime.


(1) conform P.U.Z. aprobat; (2) se recomandă P.O.T. maxim = 70%.


(1) conform P.U.Z. aprobat; (2) se recomandă C.U.T. maxim = 3,0.

9.2. T2 ZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE SECȚIUNEA I – UTILIZARE FUNCȚIONALĂ Art. 1 Utilizări admise

(1) staţii de călători, de mărfuri şi de triaj cu instalaţii, construcţii, depozite şi amenajări necesare funcţionării serviciilor feroviare;

(2) servicii publice şi de interes general compatibile cu funcţionarea serviciilor feroviare;

(3) amenajări, lucrări de terasamente şi infrastructură, spaţii necesare funcţional şi pentru asigurarea securităţii transportului feroviar;

(4) lucrări de protecţie împotriva poluării (ziduri antifonice etc.); (5) spaţii verzi amenajate pe suprafeţele libere rezultate din modul de

organizare a incintelor, necesare îmbunătăţirii calităţii mediului şi aspectului peisagistic;

(6) lucrări de terasamente și plantații necesare ameliorării aspectului peisagistic;

(7) parcaje pentru salariaţi şi pentru călători; (8) prezenta documentație pria informațiile, legate de situația juridică a

terenurilor afectate de liniile de cale ferată și nu modifică statutul acesteia.

În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al


member of

prevenirii evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de protecţie a infrastructurii Căilor Ferate Române (C.F.R.). Prin zona de protecţie a infrastructurii C.F.R. se înţelege terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100,00 de metri de la zona căii ferate, marcată corespunzător, precum şi terenurile destinate sau servind, sub orice formă, la asigurarea funcţionării infrastructurii căilor ferate române. Limitele concrete ale zonelor de protecţie ale infrastructurii căilor ferate române se stabilesc pe baza normativelor emise de Ministerul Transporturilor privind construcţia şi protecţia căii ferate, prin standarde de stat şi sunt aprobate prin Hotărâre a Guvernului. În zona de protecţie a infrastructurii C.F.R. se pot executa lucrări numai pe baza avizului S.N.C.F.R. şi cu aprobarea Ministerului Transporturilor 2.




(1) se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare sau extindere.


(1) pentru construcţiile de birouri parcela minimă construibilă este de 400,00 mp cu front la stradă de minim 15,00 metri;

(2) pentru noi incinte şi pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu conform normelor specifice;



(1) autorizarea clădirilor noi este posibilă numai în baza P.U.D./P.U.Z. aprobat;

(2) clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care pe strada respectivă majoritatea clădirilor noi se află în această situaţie sau se vor retrage la o distanţă de minim 6,00 metri, în cazul în care fronturile dominante noi sunt retrase de la stradă;

(3) în cazul incintelor tehnice se recomandă retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 10,00 metri pe străzile de categoria I şi II şi de minim 8,00 metri pe străzile de categoria a III-a.


(1) distanţa faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin de 6,00 metri sau conform studiilor de specialitate.


(1) în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice; (2) pentru clădiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme

specifice, distanţa minimă dintre clădiri va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte dar nu mai puţin de 6,00 metri;

(3) distanța de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă nu sunt accese în clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfășoară activităţi permanente;

(4) conform studiilor de specialitate şi P.U.D./P.U.Z. aprobat.

2 Legea nr.129 din 16 octombrie 1996 privind transportul pe căile ferate române, capitolul IV, art. 20, pct. 2.


member of


(1) se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică.


(1) staţionarea autovehiculelor se va asigura în afara circulaţiilor publice; (2) în cazul străzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în

Municipiul București, staţionarea autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;

(3) în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariaţilor şi clienţilor.


(1) înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice;




(2) faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi

nivel cu faţada principală; (3) tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea pot fi

percepute din clădirile înconjurătoare mai înalte;


(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare; (2) se va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice

care provin din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare; (3) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul

autorităţii competente care administrează resursele de apă. Art. 13 Spații plantate

(1) în limitele standardelor tehnice de siguranţă a circulaţiei, utilizarea spaţiilor libere şi amenajarea peisagistică a plantaţiilor din aceste subzone, se subordonează exigenţelor de calitate a imaginii Capitalei, fiind “porţile” reprezentative de intrare;

(2) orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulaţiile publice, inclusiv de pe calea ferată, vor fi astfel amenajate încât să nu altereze aspectul general al localităţii;

(3) se interzic depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenajări de şantier abandonate, platforme cu suprafeţe deteriorate, menţinerea construcţiilor abandonate nerecuperabile, terenuri degradate şi lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deșeuri etc.;

(4) suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;

(5) suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 200,00 mp şi tratate peisagistic;

(6) conform studiilor de specialitate şi P.U.D./P.U.Z. aprobat; (7) realizarea unei construcții noi va fi condiționată de amenajarea de

spații verzi pe cel puțin 20% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului.

(8) realizarea unei construcții noi pe suprafețe mai mari de 1.000,00 mp va fi condiționata de amenajarea unui spațiu verde de cel puțin 30% din suprafața totală a parcelei afectată proiectului, din care cel puțin 2/3 va fi la sol, iar restul va avea asigurată o grosime a solului care să permită dezvoltarea vegetației de talia arbuștilor și condiții de


member of

drenare a excesului de umiditate. Art. 14 Împrejmuiri

(1) împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de maxim 2,00 metri, din care un soclu opac de 0,60 metri şi vor fi dublate cu gard viu;

(2) în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare, se recomandă dublarea spre interior, la 2,50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent, sau de opacitatea necesară, de 2,00-2,50 m înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi dens arbori şi arbuşti;

(3) porţile de intrare în incinte vor fi tratate simplu, similar cu împrejmuirea;

(4) terenul aferent căilor ferate va fi îngrădit pe ambele laturi ale culoarelor pe baza unor modele standard;

(5) oriunde distanţa dintre calea ferată şi locuinţe este mai mică de 20,00 metri se vor realiza în loc de garduri, ziduri de protecţie antifonică de minim 4,00 metri înălţime.


(1) conform P.U.Z. aprobat (2) se recomandă P.O.T. maxim = 70%.


(1) conform P.U.Z. aprobat (2) se recomandă C.U.T. maxim = 3,0.

Data februarie 2013

Șef proiect Marius Găbureanu

VOLUMUL II R.L.U. - urbanism.pmb.rourbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere publica/puz coordonator sector...

Documents

Transcript of VOLUMUL II R.L.U. - urbanism.pmb.rourbanism.pmb.ro/duat-su/dezbatere publica/puz coordonator sector...