Calitatile vointei

Voința este un concept filozofic. Este foarte importantă în cadrul dezvoltării

personale.Reprezintă capacitatea de a transforma intenția în acțiune, chiar dacă se întrevăd

dificultăți în obținerea lucrului dorit. Este puterea care dă impulsul de a porni la drum și

concentrarea de forțe fizice și psihice pentru a pune lucrurile în mișcare. Un exemplu de

„aplicare” a voinței este încercarea de a lăsa fumatul sau a scăpa de alte vicii. Înainte de a

beneficia de voință, trebuiesc parcurse câteva etape:

1. Alegerea obiectivului dorit;

2. Crearea unui „plan de atac”;

3. Executarea planului.

Voința nu poate fi susținută la cote maxime la nesfârșit, fiind de obicei

temporară.Menținerea voinței necesită o concentrare deosebită, este foarte obositoare și de aceea

foarte greu de menținut, de obicei apar alte lucruri care vor distrage concentrarea. Pentru a nu

pierde concentrarea trebuiesc folosite o serie de metode pentru a menține vionța la cote maxime.

Rezultatul este mai bun atunci când în loc să fie folosită voința direct în lupta cu

problemele, aceasta este folosită în principal în lupta cu transformarea mediului, a obstacolelor

sociale și a obiceiurilor.

Vointa ca modalitate superioara de organizare functionala a personalitatii umane, se

impune prin cateva calitati si anume:

Forta - exprima capacitatea mecanismelor de autoreglare de a mobiliza si concentra

energia neuropsihica si musculara in vederea asigurarii rezistentei la presiunea pulsiunilor

interne si a stimulilor din afara. Putem spune ca o persoana are o vointa cu atat mai puetrnica cu

cat ea poate sa-si stapaneasca trebuintele sau starile interne bulversante sau daca poate depasi

obstacole de intensitate foarte mare. Forta vointei se dobandeste prin educatie, incepand din

familie, unde copilul ia contact pentru prima data de semnificatiile lui trebuie / nu trebuie, se

poate / nu se poate, drept / obligatie etc. si unde i se creeaza acele situatii -obstacol, care sa-l

1

determine la efort, la automobilizare si autocontrol, si continuand apoi in cadrul celorlalte

sisteme de socializare.

Slabiciunea imposibilitatea de a realiza efort voluntar sustinut pentru finalizarea sarcinii

ori atingerea scopului.( incepi o actiune, dar nu o finalizezi, abandonezi)

Perseverenta consta in mentinerea efortului voluntar la nivel optim atat timp cat este

necesar pentru atingerea scopului, in pofida diferitelor piedici ce pot aparea in calea tingerii unui

obiectiv. Perseverenta se poate masura dupa numarul tentativelor pe care un subiect le face

pentru a indeplini o activitate care presupune multe obstacole. Ca si incazul fortei, perseverenta

este un rezultat al educatiei, imbinat cu rezervele energetice de care dispune persoana. In cazul

pasionatilor de anumite activitati se poate ajunge la hiperperseverenta (una din cele 10

dimensiuni ale personalitatilor accentuate. K, Leonhard, Personalitati accentuate in viata si in

literatura). Opusul perseverentei este delasarea sau "lenea".

 Consecventa se exprima in stabilitatea scopului si a liniei de conduita, in concordanta

dintre convingeri si actiune, dintre vorba si fapta. Ea se integreaza si ca o dimensiune in structura

caracterului, fiind o trasatura importanta a personalitatii umane mature. Opusul consecventei este

inconsecventa, care sta la baza fluctuatiilor si instabilitatii deciziilor, a hotararilor si scopurilor.

Fermitatea indica stabilitatea operational -instrumentala a deciziilor si hotararilor luate in

diferite situatii, in pofida tentativelor potrivnice ale celor din jur, de a ne determina sa revenim

asupra lor, spre a le modifica sau anula. Opusul fermitatii este influentabilitatea, comportamentul

devenind oscilant si fluctuant, persoana fiind ghidata, nu atat de convingerile proprii, cat de

influentele celor din jur.

Promptitudinea deciziei– rapiditatea si corectitudinea cu care cineva delibereaza in

situatii de criza( si nu numai!) , adoptand hotararea potrivita;cere precizie, gandire pozitiva,curaj.

 Independenta exprima capacitatea unei persoane de a-si organiza si duce viata pe cont

propriu, pe baza hotararilor si scopurilor formulate in mod independent. Opusul ei este

dependenta, care consta in absenta unui orizont si a unor repere existentiale clare, in dificultatea

sau imposibilitatea de a lua o hotarare sau de a trece la actiune fara un sprijin din partea altcuiva.

2

Calitatile vointei se afla intr-o permanenta relatie de interdependenta si conditionare

reciproca. Intre ele se constata existenta unei corelatii pozitive semnificative, astfel ca daca una

are valori ridicate si celelalte vor tinde sa ia valori proportional mari, si invers. Se pare ca

trasatura bazala in jurul careia graviteaza celelalte este forta sau taria vointei:

Teorii ale vointei

1. In lupta cu obstacolele se vede taria, puterea voinţei. Omul cu o voinţa puternica nu se

lasă înfrânt de dificultati, lupta cu multa energie împotriva lor, pe când cel cu o voinţa slaba

cedează uşor, chiar si in fata unor piedici mai mărunte.

Calitatile voinţei se vădesc, in primul rând, in atitudinea persoanei fata de dificultatile

întâlnite in activitatea sa.

2. Realizarea scopului propus Perseverenta sau staruinta: capacitatea de a urmări timp

îndelungat de a duce la bun sfarsit un lucru, o activitate, oricât ar fi de grea, de obositoare.

(Exemplu: Victoria Lipan). Perseverenta in forma ei cea mai înalta: tenacitate.

Opusa perseverentei este delăsarea, renunţarea la lupta fie de la primul impediment, fie

pe parcursul acţiunii, fie chiar când telul e aproape- ,,a se îneca la mal’’

3. Hotărârea– alta calitate importanta a voinţei. De multe ori suntem in situaţia sa ( luam

o hotărâre alegând intre o cale sau alta de acţiune, intre un motiv sau altul, intre un interes al

colectivului sau unul personal, intre plăcere sau datorie etc.

Omul hotărât este cel care ştie sa ia hotărâri bine chibzuite la timpul necesar, fara amânări

prelungite. In opoziţie cu hotărârea este sovaiala, nehotărârea, oscilaţia nesfarsita intre mai

multe cai, in capacitatea de decizie. Unele persoane iau hotărâri rapide, dar fara a le gândi

suficient, fara a chibzui bine sunt hotărâr pripite ,, E mai bine sa ne gândim înainte de a savarsi

ceva decât sa ne căim după aceea ‚’ – Democrit.

4. Curajul - o alta insusire a unei voinţe puternice: capacitatea de a înfrunta, pentru

atingerea telului propus, riscul, primejdia, teama. Este o insusire necesara in anumite profesii de

risc(mineri, aviatori etc), in acţiuni si situaţii deosebite, dar si in viata de fiecare zi, in munca, in

relaţiile cu cei din jur, curajul de a recunoaşte o gresala, de a spune adevărul, de ati apară

propriile convingeri, de a recunoaşte meritele altora, de a critica lipsurile, de a înfrunta necinstea,

nedreptatea de a apară pe cel mai slab, de a lupta cu teama, cu boala, cu suferinţa.

3

V. Hugo despre acest gen de curaj:,,In luptele mici ale vieţii, se fac multe fapte mari.

Exista fapte de vitejie dârza, neştiuta de nimeni, biruinţa nobila si trainica pe care nici un ochi n-

o vede, nici un nume n-o rasplateste, pe care nici o fanfara n-o saluta’’.

5. Frica si laşitatea – insusi opuse curajului. Frica, teama este o emoţie normala, prezenta

la orice om in anumite situaţii; dar când cei curajoşi si-o înving, cei fricoşi se lasă mereu

dominaţiei de tema, dar neancredere in sine, de nehotărâre.

Laşitatea este un defect mai grav, din punct de vedere moral decât frica. Este o frica

mascata, asociata cu minciuna, cu ipocrizia, cu oportunizmul, cu fuga de răspundere, de

dificultati

6 . Voinţa nu înseamnă numai acţiune, înaintare, mobilizare, ci si reţinere, abţinere,

răbdare, aşteptare, exprimata prin stăpânirea de sine, calitate deosebit de importanta pentru

fiecare om.

Capacitatea de ati înfrâna pornirile dăunătoare, de a-ti limita dorinţele(cumpătarea), de a-

ti stăpâni emoţiile, de a-ti controla faptele si vorbele, de a rezista tentaţiilor, de a şti sa astepti, sa

ai răbdare, sunt aspecte ale stăpânirii de sine.

Omul lipsit de stăpânire este impulsiv, irascibil, necontrolat - ,,ii sare tandara din nimic’’,

isi pierde firea, ,,vorbeşte gura fara el’’.

7. Incapatanarea – un alt defect al voinţei: refuzul neraţional, necritic al oricărui sfat, al

oricărei păreri sau îndrumări, atitudinea de opoziţie permanenta- ,,catarul’’, ,,aşa vreau eu!’’

8. O alta insusire de dorit a voinţei este iniţiativa, spiritual activ, întreprinzător a observa

ce trebuie făcut si a acţiona, a propune masuri, a nu stepata sa fii tras, împins la activitate, a nu

aştepta sa ti se indice mereu de către alţii ce ai de făcut

9. Oameni cu voinţa de fier

Personalitati din antichitate: Oratorul grec Demostene – exemplu de voinţa tenace

care compensează lipsa unor aptitudini.

Eroi ai luptei cu ignoranta, cu fanatismul religios: Giordano Bruno, Galileo

Galilei.

Mari exploratori – Columb, Livigstone, cosmonauţii moderni.

4

Personalitati contemporane, eroi ai tenacitatii si curajului pus in slujba unor

idealuri înalte, stiintifice sau umanitare: Thor Heyerdahl, Alain Bombard, Jaques

Cousteau, Haroun Tezieff, Albert Schwitzer

Eroi ai istoriei patriei noastre in lupta pentru apărare si unitate naţionala, pentru

eliberare sociala: Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Horia, N. Balcescu.

Personalitati ale stiintei, tehnicii si culturii romaneşti: M. Eminescu, Traian Vuia,

Aurel Vlaicu, Emil Racovita,Victor Babes, G. Enescu etc.

5

Citate vointa

1. “Nu vointa de a respecta legile face ca toata lumea sa se comporte asa cum pretinde societatea,

ci teama de pedeapsa.”

“Paulo Coelho (1947)”

2. “Vointa poate fi, mai mult decat talentul, un motiv de mandrie.”

“Honore de Balzac (1799 - 1850)”

3. “Vointa noastra si destinul merg atat de opus incat planurile mereu ne sunt rasturnate.”

“William Shakespeare (1564-1616)”

4. “La douazeci de ani domina vointa, la treizeci, mintea, la patruzeci, ratiunea.”

“Benjamin Franklin (1706-1790)”

5. “Vointa nu este o simpla dorinta, ci o satisfacere, dar este si dorinta si infranare, si dorinta si

renuntare in acelasi timp.”

“Anton S. Makarenko (1888-1939)”

6

BIBLIOGRAFIE:

1. Fundamentele psihologiei de Mihai Anitei

2.Introducere in psihologie de Mielu Zlate

3.Psihologia in sinteza de Margareta Modrea

4.Psihologie- manual cls. a-X –a Ed. Aramis

5.http://www.citatecelebre.eu/ro/citate/teme/vointa

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Vointa

7. m. golu, fundamentele psihologiei, editura Romania de maine, bucuresti, 2002

m.zlate, fundamentele psihologiei, ed universitara bucuresti, 2006

V oin ț a este considerat ă expresia eului, constituit ă pe dou ă niveluri ș i patru faze, prezent â nd o serie

de calit ăți ș i defecte.

 V oin ț a apare atunci c â nd sunt î ndeplin i te doua condi ț ii ,e xisten ț a unui conflict î ntre doua tendin ț

e si când cele dou ă tendin ț e dispun de for ț e inegale, prin voin ță are loc o inversare . (Piaget )

7