„„DDAALLLLAASSUULL““ AA AAJJUUNNSS UUNNCCAARRTTIIEERR PPÃÃRRÃÃSSIITT

RRrroommiiii iieeººeenniinnuu aauu mmaaiivvããzzuutt oo mmiinnggeeddee ddooii aannii

Director: FLORIAN SILIªTEANU

Þigãnie, rai beteag!Rromii reprezintã un segment

important din populaþia þãrii. E orealitate incontestabilã. Dacã ei ar fi ºi

organizaþi, ar reprezenta o forþã de care ar figreu sã nu se þinã cont, de jos pânã la celmai înalt nivel.

Etnia de care vorbim este pitoreascã ºiuºor paradoxalã. Pe de o parte, rromii ausimþul umorului foarte dezvoltat, iau totuluºor, pãrând a fi lipsiþi total de instinctul de

conservare în jemanfiºismul lor. În acelaºitimp, ei sunt fãþiº luptãtori crânceni pentrusupravieþuire, atitudine moºtenitã de-alungul unei istorii de atâtea ori nedrepte cuetnia aceasta.

La anul 2004, rromii au, în general, douãprobleme inseparabile. Una o reprezintãintegrarea în societatea româneascã ºi astacu tot ce presupune procesul acestacomplex care pare insurmontabil. A doua

este integrarea în Uniunea Europeanãdimpreunã cu românii. Aceastã dublãproblemã o va avea în vedere publicaþianoastrã. Pe ton mai grav sau mai jucãuº, înarticole de atitudine, în ºtiri sau reportaje,prezentând realitatea etniei rromilor din þaranoastrã cu personalitãþile sale, dar ºi cuuscãturile acesteia, „Vocea rromilor“ va fi ooglindã fidelã a actualitãþii convieþuirii dintremajoritate ºi aceastã minoritate insolitã.

Sãptãmânalul se adreseazã cititorilor rromiºi români deopotrivã, aceºtia putând deveni -într-un firesc feed-back - ziariºti la rândul lor,semnalându-ne lucrurile bune, rele, grave,dramatice sau vesele ºi haioase dincomunitãþile de rromi de pe cuprinsulRomâniei, în spiritul versurilor lui MironRadu Paraschivescu: „Þigãnie, rai beteag/Nu te uitã cui eºti drag!“

Aurelian OPRIªAN

● Anul I ● nr.1 ● 17-23 mai 2004 ● 12 pagini ● 10.000 lei

AAII NNOOªªTTRRII„Poporul ãsta al þiganilor n-a fost pânã-njumãtatea veacului al XIX-lea decât ogloatã de robi ciocoimii noastre, ºi-aîmpodobit viaþa numai prin cântec. El aizbutit sã dea versului ºi melodiei ruptedin gura lumii nu numai o vie circulaþiede-a lungul ºi de-a latul þãrii, dar ºi ostrãlucire nouã, dedusã când din tânguire,când dintr-o ironie perdeluitã, la care-ndelungi amaruri l-au învãþat sã recurgã.Cum orice sentiment dus pânã la ultimelemargini se preschimbã în contrariul lui,jalea ºi revolta înãbuºitã au devenitzeflemea, isnoavã ºi bãºcãlie“. (MRP)

RRÃÃZZBBOOII JJAANNDDAARRMMII--RRRROOMMII

4

12

5

ÎÎNNCCEEPPUUTTUULLMMUUNNCCIIII DDEEPPAARRTTIIDD LLAARRRROOMMIIII LLIIBBEERRII ((II))

7

ÞÞIIGGAANNIIII LL--AAUULLÃÃSSAATT BBAALLTTÃÃPPEE GGIIGGII BBEECCAALLII

9

CCÎΪªTTIIGGAAÞÞIITTRREEIIBBÃÃNNUUÞÞIIDDEE AAUURR

12

CONCURS

2ACTUALITATEA nr.1 ●● 17-23 mai 2004

Consilier Eparhial, Pr. lect. dr. Constantin Onu

Trebuie recunoscut faptul, cã înmod oficial, Biserica s-a implicat insu-ficient în educaþia religioasã ºi culturalãa generaþiilor tinere ºi mai puþin tinerede rromi. Transferând catehizareanumai în cadrul instituþional al ºcolilorprimare ºi gimnaziale, preoþii BisericiiOrtodoxe au putut rãmâne nu odatãsurprinºi de proporþia semnificativã încare rromii adolescenþi s-au îndreptatspre lãcaºele de cult neoprotestante.Succesul acestora din urmã sedatoreazã în bunã parte adoptãrii unuimesaj simplificat, persuasiv, moralist,subliniind mai ales importanþaconvertirii subiective la poruncileEvangheliei, întãrind totodatãsentimentul apartenenþei comunitare.

Doar fascinaþia pentru ritual ºiputerea iertãtoare a Bisericii maideterminã membri comunitãþilor derromi sã ia parte la slujbele, tainele ºiierurgiile Bisericii Ortodoxe.

Cred cã Biserica Ortodoxã,instituþie care are cea mai lungã istorieîn relaþiile sale culturale ºi religioase cucomunitãþile de rromi din România,joacã un rol crucial în ce priveºteintegrarea acestora în societate.

ªtim foarte puþine despre etniarromilor. Nu avem o monografieactualizatã despre istoria rromilor dinRomânia ºi despre cultura lorreligioasã.

Sunt foarte puþini preoþi ortodocºicare acum, la începutul mileniului III,cunosc limba romanes ºi pot vestiEvanghelia, pot rosti rugãciuni, spovedisau sluji în graiul atât de vechi alrromilor. Nu am auzit pânã acumdespre existenþa unei traduceri în limba

romanes a Sfintei Liturghii, a unorfragmente din Sinaxar sau a altei cãrþide cult.

Chiar dacã majoritatea rromilorcunosc limba românã de foarte tineri,traducerea învãþãturii Bisericii în idomulrromani poate fi un act de necesarãcurtoazie, respect ºi iubire de

aproapele, pregãtind poate o mai fericitãizbândã în mãrturisirea lui Hristos.

Nu cred cã greºesc spunând cãfraþii noºtri rromi sunt ca oile pierduteale noului Israel pe care numai unpãstor veghetor le va regãsi ºi le vaaduce în staulul sfânt al Bisericii.

Aºtept cu nerãbdare ceasul în care

rromii vor mâneca dis-de-dimineaþãspre bisericile parohiale, nu pentru aaºtepta pomana cuiva ci ca sã gustedin merindele duhovniceºti alepraznicului, sã se adape din izvorulvieþii în graiul pe care la Ierusalim, deCincizecime, l-ar fi auzit din gurileApostolilor.

FFrraaþþiiii nnooººttrrii rrrroommiissîînntt ccaa ooiillee ppiieerrdduuttee

Din Iaºi - George HEISU

Perceput în ultimii ani de cãtre omare parte a populaþiei României cafãcând parte dintr-o clasã socialã care nuprea ar dori sã aibã tangenþã cu munca,etnia rromã a început sã dea, în ultimiiani, cadre de nãdejde societãþii, oamenipe care ne putem baza. În ciuda faptuluicã, aºa cum preciza preºedintele filialeijudeþului Iaºi a Partidei Romilor Social-Democratã, ªtefan Roman, cetãþeniirromi mai întâmpinã dificultãþi, chiar denaturã rasialã (sunt ignoraþi, neglijaþi sau,ºi mai mult, respinºi) din parteareprezentanþilor unor primãrii ei au reuºitsã le depãºeascã ºi sã-ºi gãseascãlocuri bune de muncã. Astfel, în

municipiul Iaºi, din cei zece absolvenþi deunitãþi de învãþãmânt superior, au reuºitsã se angajeze trei cetãþeni rromi, Ionªerban în cadrul Direcþiei pentruProtecþia Copilului Iaºi, iar GheorgheMantu ºi ªtefan Daniel Roman în cadrulprimãriilor de la Ciurea ºi, respectiv,Târgu Frumos. Se sperã ca în acest an,din cei aproximativ 30 de absolvenþipreconizaþi , un procent mult mai maresã-ºi gãseascã de lucru în instituþiidescentralizate, conform Hotãrârii deGuvern 430, sectorul vizat fiind celsanitar. În acest mod, cetãþenii rromi sevor bucura de o asistenþã sanitarã maibunã decât pânã acum, ei urmând sã fieîngrijiþi de colegi ºi prieteni de-ai lor.

În ceea ce priveºte job-urile ce nucer pregãtire superioarã, la recentabursã a locurilor de muncã desfãºuratãla Iaºi s-au prezentat ºi mulþi rromi, 47dintre aceºtia semnând contracte demuncã cu DAFIS ºi urmând sã lucreze lacurãþenia ºi salubrizarea oraºului.

Locurile subvenþionatela ºcoli au fost ocupate

Oferind numeroase locurisubvenþionate la ºcolile profesionale (65în judeþul Iaºi), Guvernul României aavut plãcuta surprizã sã constate cãacestea au fost ocupate în totalitate,concurenþã mare fiind la ªcoala Normalã

ºi la ºcolile cu profil economic.Inspectoratul ªcolarJudeþean Iaºi, prindirectorul general Mihai Dumitriu , aacordat, de asemenea, un sprijinsuplimentar rromilor cu dragoste decarte, fiind angajate, special pentruaceºtia, 13 cadre didactice, în ºcolile dinlocalitãþile cu populaþie preponderentrromã, precum Crucea, Zmeu, Grajduri,Ciurea sau Târgu Frumos.

Aºadar, cine vrea sã înveþe carte, aretoate porþile deschise, cine vrea sãmunceascã, la fel, ºi nu ar trebui sã mirepe nimeni dacã, în câþiva ani, rromii vorconduce ºi instituþii importante alestatului, pentru cã nu de potenþialiintelectuali duc ei lipsã.

RRrroommiiii ccuu ººccooaallãã aauuîînncceeppuutt ssãã aaiibbãã ccããuuttaarree

S-AU SCHIMBAT VREMURILE?

Ilie Stãnescu, regele rromilor de pretutindeni, ºi pãrintele Onu fãcînd primii paºi spre izbîndã

● Traficanþi dedroguri prinºi înflagrant în urmaunor acþiuni înFerentariPoliþiºtii Serviciului de

Combatere a Crimei Organizateºi Antidrog Bucureºti, împreunãcu procurori din cadrulParchetului de pe lângã Curteade Apel Bucureºti au acþionatîn scopul depistãrii reþelelor de distribuire a drogurilor din Cartierul Ferentari. Cuaceastã ocazie au fost prinºi în flagrant: PAVEL MARIAN, 29 ani, domiciliat înjud. Cãlãraºi ºi IONIÞÃLAURENÞIU, 27 ani, domiciliatîn Bucureºti, în timp ce vindeaucantitatea de 5 gr. heroinã,contra sumei de 8.000.000 lei.La scurt timp, a mai fost prins ºiSTOICA VASILE, 34 ani,domiciliat în Bucureºti, carevindea 10 doze heroinã unuiconsumator. Asupra acestuiaau fost gãsite douã doze deheroinã ºi o þigarã preparatã.Cele trei persoane prinse înflagrant fac parte din aceeaºireþea de traficanþi de droguri.Cercetãrile sunt continuate cucei în cauzã în stare de arest preventiv, sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de traficde droguri de mare risc.

● Grupare de hoþidin locuinþãprinºi depoliþiºtiibucureºteniLa data de 9/10 mai a.c.,

au fost prinºi CIORTANNICOLAE, zis „Chioru“, de 21ani, R. MÃDÃLIN, zis „Mutu“,de 17 ani, ambii domociliaþi înBucureºti, sectorul 1, fãrãocupaþie ºi cunoscuþi cuantecedente penale, NEACªUMARIUS ADRIAN, de 20 ani,domiciliat în jud. Argeº, care,prin escaladarea gardului, aupãtruns în curtea unui imobildin sectorul 1, aflat în finisare,ºi utilizând o scarã, au urcat îninteriorul construcþiei, de undeau sustras un radiocasetofon,o machetã, trei colaci desârmã din cupru, o centralãtermicã, ºase calorifere ºi altebunuri în valoare deaproximativ 100.000.000 lei.

Împreunã cu aceºtia aumai participat ºi N. CRISTIAN,domiciliat în jud. Argeº, C.NICULAE, zis „Cap“, C.GEORGE CLAUDIU, zis„Cucui“, ambii domiciliaþi înBucureºti, sectorul 1, toþi învârstã de 16 ani, caresupravegheau zona undeprimii trei îºi desfãºurauactivitatea infracþionalã.

Dupã ce au sustrasobiectele, aceºtia au încercatsã le valorifice la un centru decolectare deºeuri din str.Hotin, unde gestionara arefuzat sã le primeascã. Încontinuare, s-au deplasat într-o livadã de piersici din zonã, unde au dezmembratcaloriferele reuºind sã levândã la alt centru decolectare deºeuri metalice.

Prejudiciul a fost recuperatîn proporþie de 40%, iarcercetãrile sunt continuate cucei în stare de arest preventiv,pentru sãvârºirea infracþiuniide furt calificat.

De ruºine eºti, þigane!

Lajavescosan, þigane!

3 REMEMBERnr.1 ●● 17-23 mai 2004

Din Bucureºti - Adrian FIRICÃ

Prima atestare documentarã a unorcomunitãþi de þigani este din anul 1068, dinvremea Imperiului Bizantin. Þiganii au fostdenumiþi în diferite feluri de popoarele cu careau intrat în contact: „arami“ (armean, pagan),„faraontseg“ (gloatã), „bohemien“ (din Boemia),„tartares“ (tãtar), „gypsy“ (egiptean), „sãrãcin“(arab), „athinganoi“ (þigan).

*Despre locul de origine al þiganilor, existã

mai multe teorii. Unii specialiºti în romanologieconsiderã cã aceºtia ar proveni din Egipt, întimp ce alþii le gãsesc originea în nord-vestulIndiei, în provincia Punjab. Sigur este însã cãmigraþia þiganilor cãtre Europa - alãturi de altegrupuri etnice orientale - s-a fãcut treptat, cuopriri prin Grecia, Þara Româneascã, Moldova,Transilvania...

*Etnonimul „rrom“ (din grecescul „rhomaios“,

denominaþie pentru locuitorii Imperiului Roman,iar dupã creºtinare, pânã la prãbuºireaImperiului, pentru creºtinii Bizanþului), alãturi de„sinto“ (þiganii din spaþiul germanic) ºi kalo(þiganii din spaþiul hispanic) defineºte ocomunitate etnicã transfrontalierã, cu limbã ºiculturã distinctã. În ultimii ani, în majoritateaþãrilor lumii, organizaþiile etnice au reuºit sãimpunã denumirea de rrom, lucru acceptat ºi deautoritãþile respectivelor state.

*Deceniul patru al secolului XX a fost unul

drastic pentru mulþi þigani. În noiembrie 1940,Ministerul de Interne, la recomandareaMinisterul Sãnãtãþii, interzisese deplasareaþiganilor nomazi, pe motiv cã transmit tifos. Anulurmãtor, un recensãmânt secret recenza208.700 de þigani, despre care se spunea cã arcontamina „rasa româneascã“. Un decret regaldin 1942 trasa criteriile de deportare pentruþigani. S-a început prin confiscarea bunurilor,prin Centrul naþional de românizare. Apoi s-auraþionalizat alimentele, iar þiganii „amorali“ aufost expediaþi la munci publice în Transnistria.Þiganii nomazi au fost primii loviþi de persecuþii;a fost începutã deportarea lor în Transnistria peºatre. La 11 august, inspectorul general raportaministrului de Interne cã deportarea þiganilor,

decretatã la 1 mai, era încheiatã în proporþie de84 la sutã. S-au emis apoi criterii de deportare aþiganilor sedentari. Evacuarea acestora aînceput la 12 septembrie 1942. Un comandantînsoþea fiecare tren, iar gãrzile primiserãinstrucþiuni sã tragã în caz de nevoie. Dindiferite regiuni ale þãrii au plecat nouã trenuri.Nu s-a permis decât un bagaj de mânã. Ceea cerãmânea în urma lor era confiscat. Într-osãptãmânã, 30 176 de þigani sedentari au fostduºi în Transnistria. Alþi 18260 de þigani trebuiasã ajungã în Transnistria în primãvara anului

1943, dar acest lucru a fost zãdãrnicit din cauzaînaintãrii frontului. La 25 noiembrie 1942, 309þigani decedaserã deja. În timpul iernii 1942-1943, au murit de tifos aproape 4000 de þigani .

*Dupã rãsturnarea regimului comunist, þiganii

au fost recunoscuþi ca minoritate naþionalã. Deºiacest lucru a presupus câºtigarea unor drepturipolitice ºi civile, deteriorarea stãrii economico-sociale a þiganilor a continuat. Acest lucru s-adatorat neglijãrii instituþionalizate, iar uneori ºi

unei legislaþii discriminatorii (v. Legea fonduluifunciar, Legea ajutorului social, Legeaînvãþãmântului...). Diferite comunitãþi de þigani(40 la numãr) au înfiinþat totuºi numeroaseformaþiuni politice ºi organizaþii civice: PartidaRomilor, Federaþia Convenþie-Cadru a Rromilor,Partidul Democrat al Romilor, Lãutarilor ºiRudarilor din România, Alianþa pentru UnitateaRromilor, Asociaþia Studenþilor Rromi, Centrulde Politici Publice Aven Amentza, AsociaþiaStudenþilor Rromi.

MMIINNOORRIITTAATTEEAA RRRROOMMÃÃDDIINN RROOMMÂÂNNIIAA SSCCUURRTT IISSTTOORRIICC

AZI, BANCURI DESPRE NOIVine þiganca la ginecolog ºi, dupã

consultaþie, doctorul, cam oripilat, îispune:

-Tu, þiganco, altã datã când vii ladoctor, spalã-te ºi tu în vagin!

Iese þiganca de la doctor, seîndepãrteazã puþin, dar, nedumeritã,hotãrãºte sã se întoarcã ºi îl întrabã pedoctor:

-Domnule doctor, dar dacã nu amvagin, pot sã mã spãl în lighean?

Cicã un þigan se duce pentru prima datã laspovedit. Îl vede pe preot scoþându-ºi ceasulde la mânã punîndu-l pe masã.

Preotul: Cu ce ai pãcãtuit, fiule?Þiganul (punând mâna pe ceas): Fur

pãrinte.P: Se zice „am furat“.Þ(bãgând ceasul în buzunar): Am furat

pãrinte.P: Ai încercat sã-i restitui obiectul

proprietarului?Þ: Eu vi-l dau dumneavoastrã, pãrinte.P: Nu mi-l da mie, dã-l proprietarului.Þ:Nu a vrut sã-l primeascã.P: Atunci, pãstreazã-l tu.

Þiganca întârzie. La sosirea ei,þiganul, nervos, o întreabã:

-Unde-ai fost, fã?-La servici.-Fã, te rup, pânã la ora asta la

servici?-Taci omule, c-am luat salariul

ºi am fost la piaþã, la cumparãturi.-ªi ce-ai cumpãrat fã?-Ete, asta am cumpãrat, zice

þiganca ºi îi aratã o lingurã delemn.

-Auzi fã, fira-i a dracu, noi nuavem bani de o þuicã ºi tucumperi mobilã...

-Cum se sinucide un þigan?-κi miroase picioarele.-Cum se sinucide un român?-Îi spune bancul ãsta þiganului.

O ºatrã formatã din o miede þigani merge la pescuit.Unul dintre ei prinde unpeºtiºor de aur. Acesta îizice: Te rog sã îmi daidrumul ºi o sã vã împlinescla toþi o mie câte o dorinþã.

De acord þiganul. Primulvrea sã fie alb, la fel al doileaºi tot aºa pânã la ultimulcare, întrebat de peºtiºor cevrea, spune: Fã-i pe toþiînapoi negri.

4EVENIMENT nr.1 ●● 17-23 mai 2004

La Medgidia, din cauza unui afiº electoral

RRÃÃZZBBOOII JJAANNDDAARRMMII--RRRROOMMII

La începutul sãptãmânii trecute,la miezul nopþii, în cartierul Ali-Baba din Medgidia, a izbucnit unconflict între rromii din zonã ºijandarmi. Toatã paranghelia apornit de la un buclucaº afiºelectoral.

Un rrom cu oarecare aplecarepoliticã - fac ºi rromii politicã, nu-iaºa? - a lipit un afiº electoral pegardul propriei case. Un jandarmdogmatic, ca sã nu zicem maicatolic decât papa, a rupt hârtia cupricina, sub motivul cã în oraº ar fipanouri speciale pentru aºa ceva.De aici a început nebunia.Locuitorul din cartierul Ali-Baba aaruncat cu piatra în omul legii înalbastru. Au venit ca la o comandã,30 de jandarmi care au tras ca laVerdun în aer focuri de armã. Dar,tot ca la un semnal, au apãrut ºivreo 300 de rromi. A urmat o luptãcorp la corp, ca la un rãzboi antic.Din tabãra jandarmilor a ajuns laspitalul din Medgidia plutonierulIoan Rareº Drãghicescu, cu capulspart, iar din tabãra adversã IonOancea, tot cu capul spart, sau înlimbaj de doctori „traumatismcraniocerebral acut“. Aºa a începutrãzboiul electoral la Medgidia.

A. Opriºan

CCllaannuull „„BBeellggiieenniilloorr““lluuaatt llaa ppuurriiccaatt

Miercuri, 12 mai, în zori,poliþiºti ilfoveni, jandarmi ºi trupespeciale au descins în comunaTunari, unde-ºi are cartierulgeneral clanul „Belgienilor“.Oamenii legii au fost sesizaþi dedouã tinere care acuzau faptul cãau fost sechestrate de clan ºiobligate sã se prostitueze, atuncireuºind sã evadeze.

Poliþiºtii au gãsit în zonarespectivã infractori daþi înurmãrire generalã, precum VasileMitrache, zis „Studentul“, care maiavea de executat 800 de zile deînchisoare, fiind condamnat pentruproxenetism ºi sechestrare depersoane, fratele sãu Barbu

Mitrache, zis „Nixon“ ºi fiulacestuia, Florin Mitrache, ca ºiGina, concubina lui Barbu.Aceºtia, infractori periculoºi ºirecidiviºti, þineau sechestratepatru fete cu vârste între 17 ºi 20de ani pe care le obligau sã seprostitueze.

Tot la domiciliul „Belgienilor“ afost gãsit un adevãrat arsenal dearme albe ºi de foc: bâte, topoare,sãbii ninja, un pistol cu gazepentru care n-avea nimeniautorizaþie etc. Ancheta continuãla Secþia 18 de Poliþie subcoordonarea procurorilor de laParchetul de pe lângã TribunalulMunicipiului Bucureºti. (V.R.)

●● IINNFFRRAACCÞÞIIUUNNII ●● IINNFFRRAACCÞÞIIUUNNII ●● IINNFFRRAACCÞÞIIUUNNII

Înºelãciune cercetatãde poliþiºtii bucureºteni

Lucrãtori din Serviciul Investigaþii Criminale, au identificatsuspectul principal în cazul unei infracþiuni de înºelãciune.Acesta se numeºte GROZAV DUMITRU ªTEFAN, are 23ani, domiciliat în jud. Sibiu, este fãrã ocupaþie ºi cunoscut cuantecedente penale. Acesta, în ziua de 11 mai a.c., în jurulorei 14.20, în timp ce se afla pe bd. Ferdinand, la intersecþiacu ºos. Pantelimon, a simulat cã a gãsit pe jos o verighetã dinaur lângã o femeie în vârstã de 55 ani, domiciliatã în sectorul3, cãreia i-a propus sã i-o vândã. În urma negocierilor, femeiai-a oferit suma de 130.000 lei, în schimbul verighetei. Cuocazia percheziþiei corporale efectuate asupra lui GROZAVDUMITRU ªTEFAN, s-au mai gãsit alte 9 inele identice dinmetal galben comun, pregãtite pentru a fi comercializate prinacelaºi mod. Cercetãrile sunt continuate cu cel în cauzã înstare de libertate, pentru sãvârºirea infracþiunii deînºelãciune.

●● La data de 11 mai a.c., ora 14.40, lucrãtori dinCompartimentul Furturi din Auto al Secþiei 7, auprins pe C. GEACSIN, 17 ani, domiciliat însectorul 2, fãrã ocupaþie, care, aflându-se pe str.Doamna Ghica nr. 6, din sectorul 2, a smuls de lagâtul lui C.A. GABRIELA, 28 ani, din sectorul 5,un telefon mobil. Prejudiciul cauzat este învaloare de 10.000.000 lei, iar cercetãrile suntcontinuate cu cel în cauzã în stare de reþinere,sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tâlhãrie.

●● La aceeaºi datã, ora 14.00, lucrãtorii din Biroulde Investigaþii Criminale al Secþiei 6, au prins peZANFIR MIRCEA BOGDAN, 19 ani, domiciliat însectorul 2, fãrã ocupaþie, care, în timp ce se aflape ºos. ªtefan cel Mare, din sectorul 2, a smulsde la gâtul lui P. AURELIA, 48 ani, din sectorul 2,un lãnþiºor de aur. Prejudiciul cauzat este învaloare de 7.000.000 lei, iar cercetãrile suntcontinuate cu cel în cauzã în stare de reþinere,sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de tâlhãrie.

5 INTERVIUnr.1 ●● 17-23 mai 2004

● Stimate domnule Robinet, ce-mipoþi spune despre comunitatea rromã dinRoºiorii de Vede?

Haoleo, mâncaþi-aº, ie mulþi , praleo,câteva mii. Da’ noi tot þigani ne spunem, nurromi sau romulani cum ne zic unii, maitelectuali. Costorari, ursari, cãrãmidari,lãieþi, rudari, lãutari...(ºtiu ºi eu unul,Bidigae, þambalagiul).

● Cum se integreazã ei încomunitate? Sunt pregãtiþi pentruintrarea în UE?

Cum sã nu, barosane? Se pregãteºtebãieþii, purisancele ºi puradeii dã câþiva ani.Pân Paris, Madrid, Ghermania, Hanglia,Irlanda. Unii cântã cu hacordeonu’ sauguriºti, alþii merge sã cerºeºte, alþii maiciordeºte, nu vrei o verighetã originalã? iedân Marsâlia sã moarã mama, da’ altfel ieoameni serioºi, mânca-þi-aº portofelumatale ãla grosu’ ºi frumosu’. Da’ sã nu facipozã cã mã vãz ãia la paºapoarte.

● Din când în când mai vedem câte-unscandal? De la ce vã bateþi?

Pãi, câte neamuri sunt... nu le ºti imatale... da’ nu ne omorâm, adecã foarterar. Cã avem puradei de crescut ºi ieducat(îl cred, pe o casã de þigani stã scris frumos„Educaþia“). Nu vrei telefon? Hai cã îl dauieftin. Ne mai caftim dã la muieri, unii de lalovele. Da’ tot ai noºtri ne impacã, avemstaborul nostru, nu se bagã românii decâtdacã iese groasã. Da’ ºi atunci nu ciripeºtenimeni, poa’ sã-l taie. Mai bine merge lapârnaie. Ca ãia de acu’ câþiva ani de s-auîmpuºcat ºi a luat altu’ fapta asupra lui. Laprocest n-a suflat unu’. Pã urmã a plecat ºîdân þarã, a scãpat, face altu’ bulãu în locullui.

● În ultimii ani observ cã vã trimiteþi

copiii la ºcoalã. E un lucru lãudabil, fãrãcarte nu mai faci nimic.

Pãi cum sã nu. Se duc puradeii sãînvaþã, cã cicã sã trimitã mailuri pehinternet ºi sã scoatã paraii dân bancã de-itrimit ai noºtri dã dincolo, cine sã ia carnetauto dacã nu ei, tineretul? Cã maºâni avem,da nu toþi au ºofer român. Acu’ aºtialalþi dãvin dã afarã ºtie ºi l imbi strãine (aredreptate, am auzit cu urechile mele înMarsilia „donne pur le bebe“). Benga.

● Vãd cã vã construiþi ºi case...Afacerile imobiliare sunt cele maisigure?

Pãi de ce sã nu construim? Cãcãrãmida ie ieftinã, tot ai noºtri o face.Ce, noi suntem mai proºti ca ãia din Baiade Aramã? (comuna Buzescu, n.r.). Avemcase ºucare, da’ numai ãia bogaþii, cã ieºi sãrãcime, nu toþi ajung în Hanglia. S-au mutat dân Inox, Cotorga ºî PicioruParisului chiar în centru. Alde Verdiºanu,Atentu, Cãpitanu. A lu’ Verdiºanu o sãiese cea mai mare când o termena-o. Aumai început ºî alþii da nu le-au termenat,au bãut lovelele sau au intrat la bulãu, numai au cum.

● Am auzit de multe procese dedivorþ între þigani. Cum seîntâmplã asta? Credeam cãfamiliile de þigani suntunite.

Se mai întâmplã,da’ e aºa... la hoha,sã nu spui lan i m e n i .Divorþeazã casã-ºi schimbãnumele.ªî peurmã ºî

paºaportu’ cã pã ãla vechi au hinterdicþie.

● Mai vindeþi copiii?

Nu îi mai vindem cã luãm halocaþia dã laei. Numai ãia sãraci rãu mai vinde la strãini,da’ ie mai greu acum. Mai bine cu halocaþia.La 7-8 puradei luãm ceva lovele. ªî pã urmãie minori, nu-i bagã la bulãu gaborii. Da’ maicãdem ºî cu ei la pace sã nu ne iacarnetele, sã mai ciordim ºî noi câte ocãruþã dã fier, ciriclii sau casetofoane dãnmaºini. Cã le mai dãm ºi lor da’ nu toþi punbotu’. Avem noi pe-ai noºtri, bãieþi dechioºc. Da’ nu pot sã þi-i spui.

● Cu politica cum staþi? Aveþireprezentanþi în Consiliul local?

Pãi cum sã n-avem? Avem unu’ nou cãprimul s-a cãrat dân þarã, da’ nu prea ºtiu ceface pe-acolo. Ne mai dã primãria câte unspectacol sã ne bucurãm ºî sã-i voteazã cãsuntem mulþi, nu pricepuºi? Se bat partideleîn promisiuni, mai ales acum în companiaasta de-i zice helectoralã. Da’ noi tot pecine ºtim punem ºtampila, degeaba sedefecacã pe iei, mânca-þi-aº. Auzi, trãiþ-arnevasta matale, iese ceva la interviul ãsta?

Dã ºî matale de-obere!

„„EE ººii ssããrrããcciimmee,, nnuuttooþþii aajjuunngg îînn HHaanngglliiaa““

Din Roºiori de Vede - Liviu NANU

În Roºiorii de Vede existã o comunitate puternicã de þigani. Aproximativ1200. Majoritatea trãiesc modest, unii mai norocoºi, ca angajaþii societãþiiURBIS, la întreþinerea ºi curãþenia oraºului, alþii sunt deja plecaþi de câþivaani din þarã, iar alþii trãiesc din ajutorul social ºi alocaþii. Cu unele excepþii,sunt oameni paºnici, înregistrându-se pe raza oraºului puþine cazuri deagresiune sau tâlhãrii, mai mult furtiºaguri (mai puþin de o sutã în tot anul2003). Unii însã trãiesc pe picior mare. Îi zãreºti în maºini scumpe, culanþuri de aur groase la gât, însoþiþi de regulã de adolescente blonde ºi deacordurile lui Jan de la Craiova la maxim. Cei mici, puradeii, de cele maimulte ori cerºesc, se dau în tobogane sau se plimbã cu miniscutere aduse,fireºte, de afarã. Þigãncile sãrace scormonesc de regulã în ghene, dar nuderanjeazã. Nu mai cumpãrã sticle de când peturile au mai multã cãutare.Profit de faptul cã în restaurantul în care-mi beau cafeaua intrã un rrom pecare-l cunosc din copilãrie (singur fiind la pãrinþi, îmi cãutam parteneri dejoacã ºi acesta era unul dintre ei, bãiat simpatic) ºi încerc o abordare.

● Lucrãtori din Biroul de Investigaþii Criminaleal Secþiei 23, au identificat pe B. MIHAELA, 16 ani,domiciliatã în sectorul 2, care la 7 mai a.c., prinescaladarea balconului, a pãtruns în locuinþa luiM.M. MARIANA, 34 ani, din sectorul 3, de unde asustras bunuri în valoare de 15.000.000 lei.Prejudiciul a fost recuperat, iar cercetãrile suntcontinuate cu cea în cauzã în stare de reþinere.

● Poliþiºti din Biroul de Investigaþii Criminale alSecþiei 8, au identificat pe NISTOR ADRIAN, 18ani, D. LAURENÞIU, 16 ani, DUEREL DANIELLAURENÞIU, 18 ani ºi T.R. MARIA, 15 ani, toþidomiciliaþi în sectorul 2, care la data de 3 februariea.c., în timp ce se aflau pe Aleea Cenuºãresei,sectorul 2, prin ameninþare cu un cuþit, l-audeposedat pe L. NICULAE, 16 ani, din sectorul 2,de un telefon mobil. Prejudiciul cauzat este învaloare de 10.000.000 lei, iar cercetãrile suntcontinuate cu NISTOR ADRIAN ºi DUERELDANIEL LAURENÞIU în stare de reþinere, iar ceilalþidoi în stare de libertate.

● Lucrãtori din Biroul de Ordine Publicã alSecþiei 20 au identificat pe L. F. MIHAI, 17 ani, dinsectorul 6, fãrã ocupaþie, care, în noaptea de 4/5mai a.c., împreunã cu PETRE GHEORGHIÞÃ, înprezent dispãrut de la domiciliu, au sustras unoblon de aluminiu de la un autotren, marcaMERCEDES, parcat pe calea Giuleºti, din sectorul6, proprietatea unei societãþi comerciale.Cercetãrile sunt continuate cu cel în cauzã în starede reþinere.

● Poliþiºti din Biroul de Investigaþii Criminale alSecþiei 11, au identificat pe Z.I. CEZAR, 15 ani, dinsectorul 3, Z. SORIN, 17 ani, domiciliat în sectorul2, fãrã ocupaþie ºi RUSU FLORIN, 18 ani, dinsectorul 3, care la data de 30 aprilie a.c., prinefracþie ºi escaladare, au pãtruns în locuinþa lui P.AUREL din sectorul 3, de unde au sustrasaparaturã electrocasnicã. Prejudiciul cauzat învaloare de 12.000.000 lei, a fost recuperat, iarcercetãrile sunt continuate cu cei în cauzã în starede reþinere.

● La data de 10 mai a.c., ora 17.00,Dispeceratul Poliþiei Capitalei a fost sesizat cã însectorul 4, are loc o altercaþie între membrii familieiIURUC. Deplasându-se la faþa locului, poliþiºtiiSecþiei 14, au stabilit cã IURUC GEORGE, 25 ani,fãrã ocupaþie, pe fondul unor neânþelegeri avute cutatãl sãu, IURUC HISTRU, 59 ani, a luat un cuþit ºil-a ameninþat cã îl înjunghie, dacã nu-i dã suma de1.000 euro, bani necesari rezolvãrii unor problemepersonale. Cercetãrile sunt continuate cu IURUCGEORGE în stare de libertate, pentru comitereainfracþiunii de ameniþare.

● Lucrãtori din Biroul de Poliþie al AeroportuluiInternaþional Bucureºti-Otopeni au depistat ºiîncarcerat pe ISTVAN IMRE, 38 ani, din jud. Arad,urmãrit general, fiind condamnat la 1 an ºi 6 luniînchisoare pentru furt.

● Poliþiºti din Secþia 8 au depistat pe RÃGÃLIEMARIUS, 22 ani, din sectorul 3, urmãrit local pentrutâlhãrie. Cel în cauzã este cercetat în stare dereþinere.

● Lucrãtorii din Biroul Urmãriri al Sectorului 2au depistat ºi încarcerat pe VINTILÃ DORU, 47 ani,din sectorul 2, urmãrit local, având de executat unan închisoare pentru înºelãciune.

ªi româniifac belele

De la Iaºi - George Heisu

Cum fotbalul reprezintã un adevãrat fenomen social,aproape toate categoriile de populaþie au vrut sã þinãpasul cu moda ºi sã-ºi facã echipe, pe care sã le înscrieîn diferite campionate sau sã joace doar aºa, de plãcere.Aºa au apãrut echipa actorilor sau cea a parlamentarilor,fiecare gãsindu-ºi, dupã posibilitãþi, adversari pe mãsurã.Nici rromii nu s-au lãsat mai prejos, la Sibiu înfiinþându-seacum câþiva ani o formaþie foarte bine susþinutã financiar.Ieºenii nu au avut însã ºansa unui sponsor, descurcându-se cum au putut pentru a-ºi încropi o echipã de fotbal. Dinpãcate aceasta nu a rezistat decât un an, în sezonul2001-2002 al Diviziei D, dupã care s-a desfiinþat. DumitruChiriac, cel care s-a ocupat de respectiva echipã, reuºisesã gãseascã ceva talente de ºlefuit, dar numai cu

susþinerea reprezentantului rromilor la nivel de judeþ,ªtefan Nunucã, existenþa fotbalului rrom în Iaºi nu puteafi decît una efemerã. Cum s-a întâmplat ºi la case maimari dupã desfinþare, o parte dintre jucãtori ºi-a gãsit alteechipe, iar alþii au abandonat total sportul aºteptândvremuri mai bune. Se sperã cã acestea vor veni cât decurând, mai ales pe linie politicã, dupã alegeripreconizându-se „infiltrarea“ unui reprezentant al rromilorîn Comisia pentru Culturã ºi Sport a Consiliului Judeþean,care sã ajute la strângerea de fonduri pentru reluareaactivitãþii fotbalistice. Pânã atunci însã rromii sportivi sepot mândri doar cu micuþa Maria Cãlin din Podu Iloaieicare a reuºit sã fie, la un moment dat, campioanãjudeþeanã la tenis de masã ºi pare a avea un viitor frumosîn acest domeniu.

DACÃ ÎN SIBIU FOTBALUL E LA MARE CÃUTARE,

RRRROOMMIIII IIEEªªEENNII NNUU AAUU MMAAIIVVÃÃZZUUTT OO MMIINNGGEE DDEE DDOOII AANNII

6CULTURÃ nr.1 ●● 17-23 mai 2004

Dintotdeauna, rromii au reprezentat un suculentmotiv de inspiraþie pentru scriitori. Uneori, ceicare s-au insipirat din viaþa rromilor au

aparþinut ei înºiºi etniei. Este cazul fericit al lui MironRadu Paraschivescu, ilustru poet trãitor la Vãlenii deMunte ºi Bucureºti, pînã la stingerea lui din viaþã din1971, lãsând urmãtorul epitaf: „Aicea s-au dus cu jale/ ªi în tihnã se albesc / Oasele Domniei-Sale / De

Miron Paraschivesc / Ce au fost trecut prin lume / Sãle dea la toate nume. / Astãzi, una cu þãrâna, / Deiubire n-are ºtire/ ªi un vreasc îi este mâna/ Carescrise aste ºire. / Când zâmbiþi din întâmplare/Întorcând aceste foi, / Domniºori ºi domniºoare, / Vazâmbi ºi el cu voi“. Reproducem mai jos câteva dincelebrele „Cântice þigãneºti“ ale lui Miron RaduParaschivescu.

MMMMiiii rrrroooonnnn RRRRaaaadddduuuu PPPPaaaarrrraaaasssscccchhhhiiiivvvveeeessssccccuuuu

CÂNTICECÂNTICEÞIGÃNEªTIÞIGÃNEªTI

Cântic de fatãmareMai ºtii ceasul, caldarâmulºtirb, uluca fãrã porþi?Singur lângã ea, salcâmulînflorise ca de morþi.

În duminica lãlâie,rochia ta, numai danteluri,lungã pânã la cãlcâie,ne uimea în chip ºi feluri.

Erai draga noastrã ºuieºi râvnita oriºicui;cine-ar fi-ndrãznit sã-þi spuiefocul inimioarei lui?

Fatã albã ca de cretã,(doar obrajii ca bujorii)adoratã ºi secretã,nu ne bãnuiai fiorii.

Galeºele promenadeîmpletite braþ la braþca, anume, sã mã-nnoadevraja dulce în viu laþ.

ªi-a venit un vânt de searã,blestematul ºi pustiul!

Te mai port în gând, de cearã,îmi mai sunã-n piept sicriul.

NevastamincinoasãCredeam cã e fatã marecînd am dus-o pe cãrareda’ ºi eu - ce minte proastã ! -n-am bunghit cã e nevastã.

O fi fost ea ca zambila,dar mersei mai mult cu sila.

ªi pe urmã n-aº mai spune...Era noaptea de tãciune,felinarele s-au stins,licuricii s-au aprins.

Într-un colþ, cînd fãcea fîþe,îi scap mîna pe la þîþesi treceau prin ea fiorica miresmele prin flori.

Poci sã nu pici în ispitã,mîndrã cum era gãtitã !Cã rochia îi strãluceade sã bagi briceagu-n ea.

Era noaptea de tãciune,pomii nalþi, din altã lume,ºi s-auzea prin vîlcelecum urlã cîinii la stele.

Trecurãm ºi peste iaz,am mai sãrit un pîrleazºi-am culcat-o-ntr-o grãdinãlîngã-un pom, la rãdãcinã.

Mi-am scos de la gât cravata,ºi-a lepãdat rochia, fata.Scot cuþitul din curea,ea, cãmaºa cu dantea.

Nici crinul, pe ochii mei !n-are piele ca a einici un diamant de-ar fi,ca ea n-ar strãluci.

ªoldurile ei, prin deºte,îmi scãpau, sã zici cã-i pesteºolduri mici, de fatã mare,cînd de foc, cînd de rãcoare.

De când mama m-a fãcutaºa drum n-am mai bãtutcãlãream pe luna plinã,trupul ei de ciutã plinã.

D-poi cum m-a desmierdat,poci sã spui, cînd eºti bãrbat ?cã doarã n-oi fi candriunici o tainã sã nu þiu !Iubitã ºi sãrutatã,

plinã de þãrâna toatã,am purtat-o biniºor,pân-acasã, sub pridvor.

Dimineaþa, pe rãcoare,avea-n ochi mãrgãritare.

Eu, ca un þigan ce sunt,am obraz ºi am cuvânt.

Dar pe cinste i-am fãcuto cutie de cusutºi dintre-ale mai frumoasegalbinã, ºi de mãtase.

Da’ nu m-am îndrãgostitnumai unde m-a minþit

Muiere de om cu starezicea cã e fatã mare,cînd am dus-o pe cãrare.

O dramãEra frumoasã fataªi sta la masã tristãCerând sã-i facã plata,Ca fire de artistã

Dar l-a ei vedere,El, cavaler cu ºic,Îi dete-un þap cu bereªi-alune la fiºic.

Iar dânsa, cu placere,Nebãnuind nimic,Primi, cum el îi cere,Sã-i fie bun amic.

Pe când a lui soþieCe-n tainã-l urmãrea,Intrã în berãrieCu vitrion la ea.

Iar din aceastã dramãCe-avu sfârºitul trist,Orbi o biatã damãªi-un tatã familist.

Cântic de nuntãO sã zic pe drum de searãpe o strunã de vioarã,o istorie ºucarãcã-i cu boalã rea, amarã

O istorie c-un craide la nunta cu alai,ºi de-ai da cât o sã dai,nu e una mai dihai !

Trist e cântecul, uitat,de jale ºi lãcrãmat,ca un fante de gagiu,trist, ºi vechi de nu-l mai ºtiu.

Spune-l, inimã, de pociscoate-l tu, ca din gãoci,ºi-l sloboade-ncet, subþire,cântecul cu tristul mire!

Era zi de sãrbãtoare,liliacul tot în floare,când pornise, grea, pe searã,petrecania boiarã.

Stau mîndrii ca doi pãunimirii chipeºi, între nuni.ºi-i slugea frumos, pe tavãneagrã, o þigancã roabã.

Ochii ºi-i rotea, de smalt,cãtre mirele înalt.

Ce-a mai fost, nu poci sã ºtiu;ginericã, om candriu,îi sorbea ca pe-o cafeaochii ei de catifea.

ªi între mireasa albãºi þiganca a cu salbã,cînd au mers ca sã se culce,strîns-a þîþa ei cea dulce.

Ismenitã nunta toatã;a rãmas mireasa fatãºi-a fugit pãunul-mirecu þiganca de tingire.

Spune, inimã, de ºtii,leac ales pentru candriispune leac nedoveditpentru boala de iubit !

Ricã

Bate-un vânt pe ulicioarãpeste inima amarã,bate-un vânt prin þigãniepeste inima pustie,vânt uºor de primãvarã,cu parfum de domniºoarã.Treci, vântule, fãrã teamãcã nu te mai bagã-n seamãnici o pirandã-npudratãcu buzele de muºcatã!

Poci tu, vântule, sã treci,cã focul lor n-o sã-l seci,ºi nici lacrãmile lordupã Ricã din Obor!

Îl fãceau toþi zurbagiu,dar altul ca el nu ºtiu:ãl mai prima barbugiu,cuþitar, caramangiu,ca un fante de spatiu.Cã nu era nici o fatãde el neamurezatã,nici nevastã cu bãrbat

sã nu-l fi râvnit la pat.ªi-avea ochii de migdalede cãtau la el cu jale,ºi-avea ghiersul cântãtorde cãtau la el cu dor,Ricã, - fante de Obor.

Când trecea prin cartier,avea pasul de boier,legãnat ºi nepripitunde se ºtia iubit.

De se lãsa cu bãtaie,(cã avea duºmani o droaieatunci o fãcea de oaie,cã pânã sã scoþi cuþitul,el îþi ºi lua piuitul.

N-avea pe lume pãreche:purta cercel la urecheºi-avea degetu-nfloratcu-o piatrã de matostat.

Noaptea, când veneamatol,zicea din gurã, domol,ca un vânt care se duceîn inimã, s-o usuce,

ca steaua tremurãtoarede clipeºte-n bolta mare.

Uite-l, ãsta era Ricã :el de nimeni n-avea fricã,de nimeni nu se fereacât este lumea de rea!

ªi cum venea într-o searãseninã, de primãvarã,un þigan mai mãrunþelse tot da pe lãngã el :- Dã, bã Ricã, o þigare!Când cãta prin buzunare,parºivul, cu mâna scurtã,i-a bãgat cuþitu-n burtã.Ricã s-a-ndoit niþelda’ l-a muclit pe miºelde-a sunat ºi baba-n el.

Vãicãrealã mare-n stradã,au dat toþi buluc, grãmadã:sângele-i curgea ºiroica apa dintr-un butoi.Toatã partea muiereascãa sãrit sã-l oblojeascã,dar el nu vroia deloc ;se þinea doar de mijloc

ºi ºi-a pus o barzã-n cioc,a aprins-o ºi-a zâmbit:- Ce-o sã mor dintr-uncuþit?Pân’ vin ãi de la Salvare,mai poci sã trag o þigare!Aºa era Ricã - tare.

Se cruceau þiganii toþi,(mardeiaºi, giolari ºi hoþi)ºi þigãncile-nlemnitese tânguiau pe ºoptite.

Aoleo, ce n-ar fi datsã-l vazã pe Ricã lat ;dar el, drept ca pãlimarul,îºi þinea doar brãcinarulcu o mânã, apãsat,ºi umbla în lung ºi-n latRicã- fante înjunghiat.

Ieºea luna dintr-un norroºie ca un bujorºi bãtea un vânt de searãsubþirel, pe ulicioarã,ca un plânset în suspine.Dar Salvarea nu mai vine...

Ricã s-a lãsat pe vineºi s-a-ntins pe îndeleterezimat de un pãrete.Craii toþi, de bucurie,se fãceau cã îl îmbie:- Spune, bã, tot te maidoare?El tãcea cu ochii-n zare.- Vrei, Ricã, sã jocibarbutu?Dar el tot fãcea pe mutul.Una, cum dãdea sã-l frece,a þipat, - cã era rece.ªi când a sosit Salvareadin el mai ardea þigarea.

Bate vânt,lacrimã picã,dupa inima voinicã!Plânge-l, inimã amarã,cã s-a dus în primãvarãca o apã d-a uºoarãºi ca fumul de þigarã!

Cântã-l, ghiers, ºi du-ldepartepe Ricã, - fante de Moarte!

7 SERIALnr.1 ●● 17-23 mai 2004

Cum la Sibiu am ajuns duminica, pe IlieMihai, preºedintele Partidului Þiganilor dinRomânia (PÞR) nu l-am gasit la sediul partiduluide la parterul unui bloc nou de lînga garã. L-amcãutat ºi l-am gãsit acasã, pe strada Rampaªtefan cel Mare, nr. 9, undeva la margineaoraºului. Era spre prânz, într-o zi geroasã deînceput de februarie. În stradã, pe platoul întinsîntre casele rromilor ºi calea feratã, ºapte copiide 10-12 ani jucau fotbal. Unii dintre ei erauîmbrãcaþi în costume de blue-jeans. Printreaceºtia era ºi fiul preºedintelui care m-a introdusla conducerea partidului.

PARTIDUL ÞIGANILOR DIN ROMÂNIA,

LA NR. 53 DE LA TRIBUNAL„Ilie Mihai, s-a prezentat preºedintele, dar mi

se zice Gogu“. Dl. Gogu e un om de înãlþimemijlocie, slab, brunet, zîmbãreþ ºi hâtru. Ne-amaºezat în vastul living, o încãpere de circaºaptezeci de metri pãtraþi împãrþitã în douã deun zid de un metru înãlþime, placat cu scândurãde stejar. Din aceeaºi esenþã de stejar sunttoate lambriurile. Partea de sus a pereþilor ºiplafonul sunt zugrãvite în mov. Lustrele de sticlã,pãrând a fi semi-cristal, o statuetã reprezentândlupoaica din parcul Dorobanþi, câteva tablouri,peisaje montane, un poster uriaº cu acelaºi gende peisaj, o vitrinã lucratã cu gust completeazãinteriorul. Undeva, lângã un perete, se aflã douãtelevizoare color. O þigãncuºã de zece-unsprezece ani vine repede cu o tãviþã cu douãcafele fierbinþi. Cadrul pentru o discuþie politicã edeja asigurat. Dl. preºedinte imi dã primele datedespre Partidul Þiganilor din România. S-aînfiinþat la 5 martie 1990 ºi a fost înregistrat latribunal cu nr. 53. Are filiale în aproape toatejudeþele ºi aproape 140.000 de membri. În partidnu sunt înscriºi doar þigani, ci ºi români,maghiari, germani. ªi alte naþionalitãþi, imi zicedomnul Gogu zâmbind. Semnul partidului estenicovala. „Nicovala“ se numeºte ºi publicaþia pecare o scoate, ajunsã la nr. 2. Nu uitã dl. IlieMihai sã-mi repete cã PÞR este un partid onest.Noi nu vrem puterea, îmi spune dumnealui, noivrem sã fim printre primele partide, dar n-avemnevoie de ciolan, vrem doar sã ne apãrãm naþia.Cam prin acest moment a intrat mama domnuluipreºedinte ºi i-a tras o sãpunealã la modulurmãtor: „Mã nenorocitule, fir-ai hal dracului dehãndrãlãu, te-oi crede vreun crai, ai mã grijã depiranda ta ºi nu mai umbla dupã potcoave de caimorþi, fir-ai al dracului de preºedinte ce eºti tu!“Speech-ul a mai continuat o vreme în romanis,pe acelaºi ton ºi se pare cã pe aceeaºi temã.Apoi, mama preºedintelui s-a retras. În tot acesttimp domnul Gogu a zâmbit imperturbabil. Totzâmbind, ba din când în când râzând în hohotepotolite, domnul Gogu îºi cere scuze. „ªtii, suntîntr-un conflict cu pirandele... Când eu eram înparlament (CPUN: n.m.), nevasta asta a mea aplecat hai-hui prin þarã. Sã cerºeascã, sã facã pedracu s-o pieptene, cicã sã aibã banii ei. Pãi,demnitatea mea unde e? Atunci, eu m-amînsurat cu alta. Am stat vreo ºapte luni cu ea.Dar sãptãmâna trecutã, cum eu eram cu pirandaasta a doua la Drãgãºani sã deschid o filialã apartidului acolo, mama ºi fraþii au adus-o pe

prima înapoi. ªi-acum îmi fac tãrãboi cã s-opãstrez pe-asta, pe prima, cã am copiii cu ea“.Toate acestea domnul Gogu mi le spunearâzând liniºtit. V-am zis cã e un hâtru. Ne maiviziteazã ba copiii, ba mama, ba piranda, dardomnului preºedinte tot la politicã îi e gândul.„Soro, da, mai plecaþi dracului, cã omul ãsta mãintreabã ceva ºi pot sã greºesc ºi se ducedracului partidul“, îi admonesteazã el calm peintruºi.

UN FOST SECURIST E TRIMIS DUPÃ ÞIGÃRI DE PREªEDINTELE PÞR „Spuneþi-mi cu ce a fost oropsitã þigãnimea

în regimul lui Ceauºescu?“ îl întreb pe domnulIlie Mihai, preºedintele Partidului Þiganilor dinRomânia. „Pãi, ne-a luatãrã salbili de aur. Peurmã, nu vroia sã ne dea serviciu. Eu, cumaveam gura mare, cã fãceam politicã pã invers,eram ºi vizitat de miliþie ºi securitate. Dar acumam angajat ºi eu un fost securist la „Nicovala“ ºi-l trimit câteodatã dupã þigãri. Sã cam supãrã elpe mine, da-i trece repede, cã eu sunt ºeful...“ ªidacã tot era cãutat de miliþie, domnul Gogustãtea mai mult prin hãle strãinãtãþuri, undepleca mereu cu maºina sã facã mãrunte afaceri.Îl întreb pe domnul preºedinte dacã þiganii ºi-auprimit aurul înapoi. „Unii dintre ei l-au primit.Altora nu le-a venit rândul. Nu sunt decât doi-treifuncþionari care se ocupã de operaþia asta laBanca Naþionalã. Noi vrem sã propunemguvernatorului Bãncii sã mai angajeze treifuncþionari pe care sã-i plãtim noi“. Dar, înapoi lapoliticã ºi la problemele partidului. Dl. Gogu îi

indeamnã pe þigani sã se privatizeze legal, cuma zis ºi la televizor, sã facã biºniþã organizatã.„Mulþi m-au criticat cã am zis aºa la televizor,asta e, sunt proºti. Mulþi aud, puþini înþeleg. Astaîi învãþ eu pe þigani, sã respecte legile, cã acumavremile a evaluat! (chestia cu vremile a evaluate un leit-motiv al preºedintelui PÞR). Apoi, vremsã facem niºte secþii de confecþii metalice, darne lipsesc materialele, metalele neferoase.Avem niºte promisiuni de la MinisterulResurselor...)“

Cu fondurile pentru partid cum staþi? „Din cene-a dat guvernul mai avem vreo douã sute demii. ªi mai primim donaþii. Eu, ca preºedinte, nuiau salariu. Membrilor de partid nu le pretindcotizaþii, cã nici eu nu le-am putut rezolva niºtetreburi. Nu le-am putut face pânã acum rost demetale neferoase. Apoi, dupã cele întâmplate pe14-15 iunie, mi s-au plâns cã au fost bãtuþi ºiurgisiþi, dar eu nu le-am putut rezolva plângerile.Aºa cã nici eu nu le cer cotizaþii“.

Mã rog, astea sunt problemele economiceale partidului, dar dl. Gogu este capabil ºi degesturi cu realã încãrcãturã politicã. „Eu suntsingurul preºedinte de partid care am declaratgrevã de cinci minute în Parlament“ (CPUN;n.m.). Impresionat, îi cer amãnunte. „Da, amdeclarat grevã de cinci minute în semn deprotest faþã de unii parlamentari care nu au ceiºapte ani de acasã. M-au dat ºi la televizor...“

BIROUL EXECUTIV ÎL CRITICÃ PEPREªEDINTE

În încãpere au mai apãrut doi domni rromi,

unul fiind Ilarie Mihai, fratele preºedintelui, elînsuºi cu funcþie de conducere în partid,responsabil cu codul eticii ºi echitãþii, dupã cummi-am dat seama. A reapãrut ºi mama liderilorPÞR. Dl. Ilarie Mihai i-a tras ºi el o muºtruialãdomnului Gogu sau, cum ar veni, l-a pus îndiscuþia Biroului Executiv. Critica s-a fãcut înlimba romanis, dar frecvenþa unor cuvinte ºiexpresii româneºti m-au fãcut sã înþeleg cã eravorba de moralitatea, adicã de lipsa demoralitate a preºedintelui. Tonul era sarcastic, ºiexpresiile ce reveneau mereu erau: „dovadã dematuritate politicã, tu, Don Juan... pirandãfocoasã... pula calului... mare amor... pe tine nute pot uita...“ Miºto nu ºtiu unde sã-l includ.Doamna mamã îi þinea hangul cu câte un „el teînvaþã de bine, mã nenorocitule“ sau „ai grijã depiranda ta“ sau „noi îþi vrem binele, mã!...“

Dar dupã o jumãtate de orã am rãmas doareu cu preºedintele, restul Biroului Executivretrãgându-se. Nu e deloc tulburat dl. Gogu,zâmbeºte tot timpul si e mereu dispus sã-ºiexprime opiniile politice. „Scrie acolo, îmi zice,cã trebuie sã se termine cu minciuna. Eu, dacãaº avea putere, aº da o lege prin care sã fiepedepsitã minciuna. Aºa cum am scris ºi înplatforma program, minciuna este, ºi asta trece acolo cu litere mari - UN CONCEDIU ALADEVÃRULUI“. Eu, ca un reporter cumintenotez. Apoi, îmi aratã din nou cu degetul sprecarnet: „ªi sã mai scrii cã noi nu vrem ciolanul.Noi vrem sã fie dreptate ºi sã nu se mai punãtoate relele în spinarea þiganilor. Cã þiganii nusunt nici mai buni, dar nici mai rãi decât alþii“.Reporterul silitor scrie totul pe carnet.

Preºedintele PÞR aºteaptã rãbdãtor sã-i fienotatã ideea, apoi emite alta: „Partidul nostruluptã pentru pãstrarea tradiþiilor þiganilor.Sãptãmâna trecutã am dat un spectacol la SalaPalatului. ªi vrem sã mai dãm. Sã vadã lumeace cântece ºi ce dansuri avem. ªi mai ales sãvadã lumea ce port au þigãncile noastre“.

Am plecat de la domnul Ilie Mihai cu ideea cãdumnealui este un om vesel, cã rromii în generalchiar sunt acasã la ei la Porþile Orientului, unde

ÎÎnncceeppuuttuull mmuunncciiii ddeeppaarrttiidd llaa rrrroommiiii lliibbeerrii ((11))

Democraþia, chiar în faza incipientã, cum era la noi la începutul anului 1991, deschide societãþiinenumãrate perspective. De pildã, rromii, o etnie de peste douã milioane de oameni, erau pânã în1989 marginalizaþi, socotiþi oaia neagrã a societãþii, paria. Dupã revoluþie, ei s-au organizat în maimulte partide, mai precis în ºapte. Ce însemna un partid ºi cum se desfãºura munca de partid larromii liberi, am aflat vizitând sediile centrale ale acestor formaþiuni, discutând cu liderii, cuautoritãþile din judeþele respective. Repet, era în 1991. Sã vedem ce am aflat la primul partid vizitat.

Aurelian OPRIªAN

9 POLITICÃnr.1 ●● 17-23 mai 2004

Ce e Partida Rromilor? Pãi, un fel decenaclu, o elitã a unei comunitãþi masivede peste douã milioane de oameni. Poatecã e partidul în numele cãruia hotãrãsccei mai puþini oameni. Dacã la alegerilegenerale, partida poate colabora cu oricealt partid, ca sã nu zicem direct cu cel deguvernãmânt, la alegerile locale, PartidaRromilor ar trebui sã meargã cu listeproprii, mai ales în zonele în care se aflãcomunitãþi masive de rromi. Acolo nu s-arimpune decât lãmurirea electoratului

etniei pentru a impune cât mai mulþiconsilieri. Ba, în unele zone, PartidaRromilor ar putea scoate ºi primari rromi.Lipseºte, în primul rând, organizareamasei þigãneºti, lucru care pare a picabine liderilor, care pot hotãrî de la o zi laalta ºi-n orice moment ce politicã eoportunã. Or, se vede cu ochiul liber cãacum Partida Rromilor merge la remorcaPSD, ºi asta e doar în avantajul puþinilorrromi, nu ºtim cât ºi în cel al multormembri de partid, ca sã nu mai spunem

în cel al mulþilor etnici.

Scandalul candidaturii lui NicolaePãun la Primãria Sectorului 5, includereamembrilor de frunte ai Partidei Rromilorpe listele PSD, pe locuri mai mult sau maipuþin eligibile, depunerea absolutformalã, fãrã vreo nãdejde, a listelor decandidaþi ai Partidei Rromilor, toateacestea te fac sã te întrebi, logic: vreaPartida Rromilor sã câºtige posturi deconsilieri ºi primari? Nu e deloc oîntrebare retoricã. (A.O.)

CCEE PPOOLLIITTIICCÃÃ FFAACCEEPPAARRTTIIDDAA RRRROOMMIILLOORR??

MÃDÃLIN VOICU DIXIT:

„„EEuu mmeerrgg ccuu PPSSDD““În lupta pentru fotoliul

de Primar al sectorului Vdin Bucureºti suntînscriºi doi candidaþi deetnie rromã: CãtãlinStoichiþã, pe listele PSD,ºi Nicolae Pãun, pe listelePartidei Rromilor. Conflictetnic? Dacã în urmã cucâteva zile sfatul luiMãdãlin Voicu era caPãun sã se retragã dincursã, acum lucrurile staualtfel: „Pãun poatecandida ºi împotriva luiTutankamon nu numai alui Stoichiþã dacã vrea el,

personal aº fi preferat sãrãmânã în continuaredeputat. Cât despresprijinul politc, ne-a maideclarat Mãdãlin Voicu,eu merg cu PSD“.

Ambasada SUAfinanþeazã unprogram deintegrare arromilor

„Dezvoltarea sprijinuluilocal pentru intervenþii neutreîn conflicte“ - astfel senumeºte proiectul finanþat deAmbasada Statelor Unite aleAmericii la Bucureºti. Încadrul acestuia, câþivareprezentanþi ai Poliþiei s-auîntâlnit cu 22 de tineri, membriai organizaþiilor neguverna-mentale ale rromilor. Aceºtiaau fost instruiþi pentruprevenirea ºi rezolvareaconflictelor între rromi ºiautoritãþi. Se au în vederemetode alternative: mediereºi asistare a plãþilor. (V.R.)

De la Iaºi - George HEIªU

Intrat în forþã pe scena poiliticã a României, GigiBecali le-a picat cu tronc cetãþenilor de etnie rromã,ale cãror idealuri s-au identificat, nu se ºtie sigur dince motive, cu discursul politic al patronuluibucureºtean. Ultimele sondaje au arãtat cã PartidulNoua Generaþie s-ar bucura de mai multã simpatie înrândul rromilor, chiar decât Partida Rromilor Social-Democratã, lucru care nu avea cum sã convinã ºefiloracestei grupãri. În consecinþã, stafful filialei judeþene aPRSD a depus muncã de lãmurire cu alegãtorii ,pentru a le „deturna“ convingerea politicã, mai ales cãrecent s-a semnat ºi un protocol de colaborare cupartidul de guvernãmânt (de unde ºi noua denumire apartidului).

Chiar ºi cel mai influent om din comuna Ciurea ,Ferdinand Stãnescu a înþeles cã PSD meritãsusþinerea rromilor, pânã acum aceastã grupareacordînd în numeroase rânduri ajutor de orice naturãºi facilitãþi respectivei etnii. Sigur, totul s-a fãcut în celmai democratic mod cu puitinþã,pentru cã oricecetãþean e liber sã voteze cu cine vrea, dar cert estecã Gigi Becali ºi-a pierdut o parte din adepþi, în ultimultimp, cãzând pe locul doi, ca ºi cu Steaua, echipã pecare o patroneazã.

S-AU DEPUS CANDIDATURIÎN ZECE LOCALITÃÞI MARI

De altfel, rromii au pregãtit foarte bine scrutinul depe 6 iunie, în zece localitãþi în care populaþia deaceastã etnie este majoritarã fiind propuºi candidaþiproprii, iar în alte ºase urmând sã fie susþinuþicandidaþii PSD. În juideþul Iaºi vor merge la vot,conform scriptelor oficiale, aproximativ 8700 decetãþeni, dar în mod sigur Partida Rromilor ºi PSD sevor bucura mai mult de sprijinul acestei etnii, pentru cãpopulaþia rromã a judeþului adunã circa 14 000 desuflete , nu toþi recunoscând cã fac parte din aceastala recensãmântul din 1992.

Aºadar, rromii vor fi o forþã de luat în seamã laviitoarele alegeri, ºedinþele ºi dezbaterile pe careconducerea filialei judeþene le-au programat în ultimulrând fãcându-i pe toþi simpatizanþii sã fie mai avizaþi înacest domeniu.

Exemplul personal al preºedintelui Partidei,Nicolae Pãun - reales sâmbãtã, 8 mai, în aceastãfuncþie - care va candida la postul de primar alsectorului 5 din Bucureºti, va fi luat, cu siguranþã, ºi decandidaþii ieºeni, care au chiar ºanse mari în unelelocalitãþi.

Convinºi cã e mai bine sã voteze cu PSD, care i-a ajutat,

RRrroommiiii iieeººeennii ll--aauu llããssaattbbaallttãã ppee GGiiggii BBeeccaallii

CONCURS

CCIINNEE IIEESSEE pprreeººeeddiinnttee??

În aceastã toamnãrromii, ca ºi

românii, ca ºi toþipãmîntenii, aºteaptãunii în faþa cortului,alþii în palat ori lacoadã la farmacieviitorul preºedinte

TTUU ªªTTIIIICCIINNEE VVAA FFII??Dacã DA, scrie-ne laredacþie. În toamnã

vei primi un

BUTOI DE 100 DE LITRI DE VIN.

Din Bucureºti - Adrian FIRICÃÎmi plac mie clasamentele, analizele ºi

deciziile. De exemplu, am citit clasamentulfãcut de Forbes averilor individuale din lumealargã ºi analiza aferentã. M-am lãmurit! Amcitit apoi decizia autoritãþii americaneanticoncurenþã ºi pe aceea a organismuluiomolog al Uniunii Europene cu privire lapracticile de afaceri ale Microsoft. ªi de aici m-am lãmurit; Microsoft e bun de platã. Are deunde plãti, nu mi-e grijã! ªi în primul caz ºi înc e lde-al doilea apare Bill Gates. Ce sã-i faci, sã-l omori? Ar fi pãcat! E de notorietate cãGates nu iubeºte statul, considerându-lputuros, mâncãtor de fonduri fãrã rost ºiantiprogresist - în sensul de progrestehnologic, dar orientat contrar profituluiuman-social. Gates considerã cã hightechnology e menitã sã facã viaþa omuluifrumoasã, sã i-o simplifice, sã îl facã sã sesimtã bine ºi important. ªi mai considerã el cãtreaba asta se rezolvã fãrã amestecul statului.ªi cei de la Forbes, analizând cam cum se distribuie câºtigurile personale ale celormai avuþi oameni din lume, pe clase deafaceri, constatã cã afacerile profitabile acolounde produsele sau serviciile s-au dus cãtrenevoile omeneºti: haine, încãlþãminte,mâncare, case frumoase, distracþie, culturã,parfumuri ºi, bineînþeles, tehnologie. Gateszice cã nu vrea sã dea impoziteprea mari la stat, ci cã vrea sã ledea el oamenilor bani pentrutreburile astea, cu precãderecelor sãraci. Dar vrea el sã le deabanii în aºa fel încât sã nu le cadãîn gurã ca para mãlãiaþã. Nicicopiilor sãi nu vrea Gates sã le deabani, ci spune cã trebuie sãmunceascã ºi sã fie deºtepþi.

Acum, ceea ce am sã pun „la unloc“ mai jos, are legãturã cu „hightechnology“, cu statul, cu noi ºi cupãcatele noastre, cu „vai viaþanoastrã de români“.

Potrivit unui raport al Centruluipentru Resurse Juridice (CRJ) ºiFundaþiei pentru o SocietateDeschisã (FSD): 75% din instituþiileguvernamentale nu respectã Legeaanticorupþie. Citind, aflãm cã doar un sfert dininstituþiile guvernamentale respectã Legeaanticorupþie, adicã mai puþin de un sfert dininstituþiile aflate în subordinea premierului ºi aguvernului respectã „într-o mãsurãsatisfãcãtoare“ dispoziþiile Legii anticorupþie ºicã doar a 17-a parte din structurilemonitorizate, la nivelul instituþiilor ºiautoritãþilor din subordinea guvernului,respectã Legea 161/2003.

Autorii raportului sunt hâtri, subintitulând

raportul: „Anticorupþia ca glumã: instituþiile dinsubordinea guvernului ºi primului-ministru“.Adevãrul este însã mai gros decât neînchipuim: 28 din cele 45 de instituþiisubordonate executivului nu aveau înmomentul realizãrii studiului - luna martie2004 - nici mãcar pagini de Internet, „cu atâtmai puþin declaraþii de avere sau declaraþii deinterese publicate“. Sã mai citãm: „Notabileprin absenþa lor sunt declaraþiile consilierilorpersonali ai premierului, cele ale conducerii ºiacþionarilor Autoritãþii pentru ValorificareaActivelor Bancare (AVAB) sau cele alemembrilor Oficiului de Stat pentru Invenþii ºiMãrci (OSIM).

La Autoritatea Naþionalã de Control (ANC),doar opt din cele 27 de declaraþii puteau ficitite pe site. Parcã meritã sã facem o analizã,sã vedem „ce-i cu instituþiile astea?“, „de ceele?“ ºi „cu ce se mãnâncã?“. Numai patruinstituþii se conformeazã legii: Departamentulpentru Relaþia cu Parlamentul, AutoritateaNaþionalã de Reglementare pentru ServiciilePublice de Gospodãrire Comunalã,Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Statºi Corpul de consilieri. La nivel local, Legeaanticorupþie „nu se bucurã de mai multrespect“, pentru cã se bucurã de respectaltceva: 35 din preºedinþii Consiliilor Judeþeneaflându-se în diferite situaþii de

incomparabilitate.Preºedintele Corpului de control al

premierului, Victor Ponta, nu precizeazãcuantumul depozitelor mai mari de 10.000 deeuro prin site-ul sãu, pentru cã: „Victor Pontaeste un bãrbat frumos“, dupã cum spune unchinez important din China. Replica ponticuluie pe mãsura site-ului: „Mã bucur cã au trecut32 de ani ºi în sfârºit cineva a recunoscutasta. Mãrturisesc cã toatã viaþa m-am bazatpe frumuseþe, ºi nu pe inteligenþã“. Acesteafiind spuse, apreciem cã vizita lui Ponta înChina, în fruntea unei delegaþii de 55 de

persoane - politicieni, artiºti ºi ziariºti -,este unmare succes personal al preºedinteluiorganizaþiei de tineret a PSD, dacã þinem contcã în China cei aflaþi în neregulã suntexecutaþi public. Vizita este plãtitã integral departea chinezã, deplasarea având mai puþin ocomponentã politicã ºi mai mult una desocializare.

În rest e bine, e foarte bine! PremierulAdrian Nãstase, Primarul Bacãului DumitruSechelariu, ministrul Agriculturii Ilie Sârbu (acãrui fiicã, Daciana, e cu Ponta în China),directorul general al Regiei Naþionale aPãdurilor-Romsilva, Ion Dumitru ºi încã ºasealeºi fac parte din clubul celor zece românicare au dreptul de a vâna urºi - AdrianNãstase poate sã-l „facã“ pe urs chiar în zonareºedinþei sale de la Cornu. Trebuie sãspunem cã distracþia asta cu urºii este pebani, însã, pentru vânarea unui urs,nerezidenþii scot din buzunare între 5.000 ºi1 8 . 0 0 0de euro, în timp ce cei „nouã, cu Nãstasezece, care mi-i întrece“ achitã doar între 12,pânã la 202 milioane de lei.

Candidatul PSD la Primãria Capitalei,Mircea Geoanã, pentru cã nu vrea sã audã deurºi, a plecat în campanie cu echipa de laMinisterul de

Externe luând cu el, pentru a nu ficorupþi, pe Purtãtorul de cuvânt al MAE,devenit purtãtor de cuvânt al candidatuluiPSD, ºi alþi doi consilieri ai „ministrului“Geoanã, persoane care, de bunã voie ºinesiliþi de nimeni au devenit consilierii„candidatului“ Geoanã. La „reacþia rapidã“ acampaniei e Irina Zidaru, fostã publicistã, careacum face politicã de capul ei, pentru cã a facepoliticã este o decizie personalã, care nu arelegãturã cu statutul diplomatului.

În acest timp, Guvernul insistã sã-i dea bani lui Adrian Pãunescu, din banii contribuabililor. Senatorul AdrianPãunescu ar fi vrut cam un miliard, un miliard

ºi ceva însã executivul n-a dat decât douãhotãrâri care sunã cam sec: 700 de milioanede lei; asta vrând sã reprezinte contravaloarearetroactivã a cheltuielilor fãcute de Fundaþia Constantin, aparþinând senatorului-poet, laaniversarea a 30 de ani la înfiinþareaCenaclului Flacãra. Promotorul normativelor eMinisterul Culturii ºi Cultelor, dar producereaevenimentelor nu a avut loc decât în recenziilepublicate în „Flacãra lui Adrian Pãunescupublicistul“. Gata!

Apoi, am aflat „amãnuntul“ - datele provindin Monitorul Oficial - cã ANCA, o agenþieguvernamentalã, a plãtit 35 de miliarde de leicãtre SC One Communication (acþionar DanAndronic, actual ºef de campanie pentruBucureºti al PSD) pentru achiziþionarea a treimanuscrise. „Manuscrisele sunt mai scumpe“,este explicaþia reprezentantului Ancãi.Monitorul Oficial este, însã, un prost pentru cãa consemnat cã ar fi vorba de achiziþionarea a„trei exemplare ale lucrãrii: Proiecte-tip pentruînfiinþarea ºi întreþinerea, pânã la rod, aplantaþiilor de arbuºti fructiferi (coacãz roºu,coacãz alb, coacãz negru, agriº, afin,trandafirul de dulceaþã, zmeur ºi mur).“, ºi nu aunor manuscrise. În plus, reprezentantul Ancãiafirmã cã datele din contractele cu SCCardinal & Consulting SRL ºi SC OneCommunication nu pot fi date publicitãþii decâtcu acordul ambelor pãrþi, chiar dacã este vorbade bani publici.

Doi fraþi, „Fraþii Þuicã“ - a zecea avere dinRomânia - sunt specializaþi în afaceri virtuale.Se împrumutã de pe la bãnci, fac ce fac cubanii, dau impozite ºi taxe la stat, nu daucreditele înapoi, primesc de la stat înapoi niºtediferenþe de supraimpozitare, cicã!,transformã diferenþele în dolari ºi le pun înconturile lor personale pe la niºte bãnci dinstrãinãtate de la care nu se împrumutã. Curatvirtual!

Aºa ºi cu Legea anticorupþie care a fostconceputã ca o marfã pentru export, pentruimpresionarea Uniunii Europene, a altorparteneri interguvernamentali ai României,ºi nu pentru a fi respectatã „acasã“. Mai

avem ºi alte minuni ºi virtualitãþi, cum ar fibãgatul reformei în vitezã (în gonetã, cumziceam când eram mic). De exemplu la banieuropeni, program european, Judeþ Galaþi,implementator fiind ministrul comunicaþiilor ºitehnologiei informaþiilor; Aferim. Vom gãsideclaraþiile de avere ale frecãþenilor peInternet. Corupþia de jos se-mpute, nu?

Dragii moºului, dupã toate astea, oficialiiDelegaþiei Comisiei Europene au trasconcluzia cã: În România þãranii discutã celmai bine despre integrarea la crâºmã. Dardespre aceste concluzii, vorbim altã datã.Deocamdatã eu sunt convins cã delegaþii ãºtiasunt cam maliþioºi.

10ANALIZÃ nr.1 ●● 17-23 mai 2004

ÎÎMMII PPLLAACC RRAAPPOOAARRTTEELLEE,,CCLLAASSAAMMEENNTTEELLEE,,

AANNAALLIIZZEELLEE,, DDEECCIIZZIIIILLEE

ÎÎmmii ppllaacc rraappooaarrtteellee.. NNuu--mmii ppllaacc eexxpprreessiiiillee::

„„ppoottrriivviitt uunnuuii rraappoorrtt““ ººii „„ppoottrriivviitt

rraappoorrttuulluuii......““.. DDee ffaapptt eexxpprreessiiiillee nn--aauu nniimmiicc

vviicciiooss îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee aallccããttuuiirreeaa lloorr,,

ccuuvvâânnttuull „„ppoottrriivviitt““ nnuu ssee ppoottrriivveeººttee ccuu

„„rraappoorrtt““,, aaffllâânndduu--ssee cceellee ddoouuãã ccuuvviinnttee îînnttrr--

uunn rraappoorrtt vviicciiooss,, dduuppãã ccoonnvviinnggeerreeaa mmeeaa..

De la Iaºi - George Heisu

Dacã pentru mulþi româniororile celui de-al doilearãzboi mondial au fost demult uitate, singura legãturãcu acestea fiinddocumentarele tv, pentrucâteva familii de rromi dinsatul ieºean Zanea, totul esteîncã proaspãt în memorie.Asta pentru cã multe dinrudele lor au fost deportate înacele vremuri în Germania,fiind maltratate fizic ºi psihic,sacrificate pe altarul unor ideibolnave ale lui Hitler desprecrearea unei rase umanesuperioare. Rromii au suferit,s-au întors acasã, darsechelele au rãmas, acesteaîmpiedicându-i sã ducã o

existenþã normalã deºi, laprima vedere, satul Zaneapare unul prosper, vârfurilepalatelor construite defamiliile mai înstãritestrãlucind în soare, multefamilii se zbat într-o sãrãcielucie.Paradoxal, rromii nomazi careau fost deportaþi aºteaptãsalvarea tot de la nemþi,statul german promiþându-ledespãgubiri celor aproximativ80 de cetãþeni care a avut desuferit. O primã tranºã debani a ºi venit, dar nu a fostvorba de sume astronomice,cum s-a vorbit pe la colþuri deunii ºi alþii, ci de exact 5700de euro. Dacã împãrþim sumarespectivã la 80, iese

aproape un salariu minim peeconomie, deci familiile derromi necãjiþi care aubeneficiat de acesta aproapecã nici nu au înþeles cã a fostvorba de un ajutor. Banii aufost folosiþi pentruachiziþionarea de lemne ºipentru plata unor datorii,speranþa de mai binelegându-se acum de o ultimãtranºã de doar 1200 de europe care o va trimite statulgerman în curând. Cu altecuvinte, ceva mai mult decâtnimic, rromii din Zaneatrebuind sã-ºi ducã existenþaîn continuare de pe o zi pealta, în aºteptarea uneireparaþii morale care nu maivine.

Dacã românii îi aºteaptã încontinuare pe americani,

RROMII DIN ZANEAAªTEAPTÃ BANIIDE LA NEMÞI

PROGRESUL LA AMERICANI -ºUTUL ÎN FUND

O firmã din SUA cautã voluntari cu,pardon de expresie, cururi tari pentru a testao ... „maºinã de tras ºuturi în fund“ ªi cicãmaºinãria e cu acþionare manualã (!). Ãstasã fie progresul ºi la americani - ºutul înfund? Tot ce se poate.

CERºETORIA, OCUPAÞIE

LUCRATIVÃ TARELa Sibiu, poliþiºtiii au descoperit un

cerºetor care are un cont de vreo 200milioane lei. O singurã nedumerire am:cerºea pentru cã i se pãrea prea mic contulsau nu se putea lãsa de meserie dintr-oscrupulozitate de slujbaº credincios?

CE VEDEÞI NU E ADEVÃRATUn american e cu burta la gurã, cum se

zice. Adicã e gravid, urmând sã nascã înluna iunie. El a fost inseminat in vitro ºi vanaºte prin cezarianã. Mai mulþi ginecologizic: „Aºa ceva e imposibil!“ Un fel de: Cevedeþi nu e adevãrat!

NAºÃ, NAºÃ, SÃRU’ MÂNA!În mafia italianã s-a ajuns la matriarhat.

Nu mai conduc naºii, ci naºele. ªi asta, înspecial pentru cã nu se mai pune accentulpe crime, ci pe spãlare de bani. Iar spãlareafiind o ocupaþie tipic femininã...Sãru’ mâna,naºã!

ANALFABEÞI FRUSTRAÞIÎn judeþul Covasna au fost descoperiþi

candidaþi care nu ºtiau sã scrie. BiroulElectoral i-a eliminat de pe liste. Iar domniipoliticieni se simt frustraþi. Adicã tovarãºaLeana a fost 25 de ani prim viceprimministru, academician profesor doctoringiner ºi la fel nu ºtia sã citeascã ºi nimenin-a retras-o de pe vreo listã, dar pe ei da!...

DE FETE BA, DE BÃIEÞI DA!Cãtãlin Botezatu nu mai are liniºte. O

ziaristã îl streseazã dându-i bip-uri petelefonul mobil. Ca sã scape de ea, a dat-oîn judecatã pentru hãrþuire. Gurile relevorbesc cã se simte hãrþuit de fata astapentru cã el aºteaptã sã fie apelat de bãieþi,eventual chiar ziariºti. Pe el, sãriþi!

LEGEA TALIONULUI LA

PLOIEºTI: COI PENTRU COIUn prahovean a þinut mult sã-ºi castreze

armãsarul. ªi chiar a reuºit, dar cu sacrificii.În sensul cã animalul îndurerat s-a întorsspre stãpân ºi i-a retezat cu dinþii ouþele.Toatã tãrãºenia are ºi o parte bunã pentruprahovean, dacã mai e loc de aºa ceva. Elare deja un bãiat de o lunã ºi jumãtate, cãalþii nu mai poate face, dacã nu are niºtevecini mai sãritori.

ASTA DA PROMISIUNE

ELECTORALÃ: BORDELURIUn candidat al Partidului Socialist din

Albania, la alegerile locale, a promiselectoratului, la posturile de televiziune cã,dacã-l vor alege, va susþine înfiinþareabordelurilor. Bãieþii zurbagii vor alerga într-un suflet la urne.

11 nr.1 ●● 17-23 mai 2004

17 noiembrie 2003 Aºa cum a promis în

data de 8 septembrie2003, de Sf. Mara mica,Naºterea Sfintei FecioareMaria, Majestatea Sa IlieBadea Stãnescu este înmãsurã sã aducã lacunoºtinþã opinieipublice, în special acomunitãþii rromilor dinRomania ºi din diasporã,cã s-au finalizatdiligenþele referitoare larestituirea obiectelor dinmetale preþioase, care aufost preluate abuziv înperioada 1946-1989 destatul comunist. Vãprezentãm articolul 34 din„Legea privind aprobareaO.G. nr. 24/2003, pentruperfecþionarea cadruluilegislativ, privind regimulmetalelor preþioase dinRomânia“, adoptatã deCamera Depuþatilor îndata de 17.06.2003, deSenat la data de04.09.2003, ºi promulgatãde preºedintele României,Ion Iliescu, la data de17.09.2003.

Avînd în vedereintegrarea României înComunitatea Europeanã,þinînd cont de indicaþiileraportorului pentruRomânia, doamna EmmaNicholson, în

concordanþã cu eforturiledepuse în acest sens deautoritãþile statului, depopulaþia românã ºi cea aminoritãþilor naþionale,privitor la protecþia ºiîngrijirea minorilor, ºisubliniind în specialmorala creºtinã, MS IlieBadea Stãnescu, RegeleInternaþional al Rromilor.Dumnezeu ºi MaicaDomnului ºi-au întors faþaspre noi, în ziua de 17septembrie 2003!

Art. 34 - 1. Persoanelefizice ºi juridice ale cãrorobiecte din metalepreþioase, aliaje aleacestora ºi pietrepreþioase, de natura celorprevãzute la art. 3, au fostpreluate abuziv cuîncalcareareglementarilor în vigoaredupa anul 1946 ºi pînã înanul 1990, pot solicitarestituirea acestorainstanþelor de judecatã dela domiciliulreclamantului pîna la datade 31 decembrie 2003.

2. În cazul obiectelordin metale preþioase,aliaje ale acestora ºipietre preþioase preluateabuziv, care nu se mairegãsesc fizic, fiind topitesau valorificate, se voracorda despãgubiri în

condiþiile ºi în limitelestabilite prin normele deaplicare a prezentei O.G.emisã la MinisterulFinanþelor Publice ºi deBanca Naþionalã.

3. Cererile ºi acþiunileîn justiþie legate deaplicarea prevederiloralineatelor 1 si 2 suntscutite de taxa de timbru.

Majestatea Sa IlieBadea Stãnescu facecunoscutã modalitatea derecuperare a bunurilorconfiscate.

DECRETEAZÃ:Toþi rromii ale cãror

obiecte din metale

preþioase/aliaje ºi pietrepreþioase, mahmudele,cocoºei, icusari, aurmonetar, monede din aur,bijuterii, salbe, care le-aufost confiscate dedictatura comunistã,trebuie sã se prezintepînã la data de 31decembrie 2003 lajudecãtoria teritorialãunde au domiciliul pentrua depune acþiunea civilã.Cine nu depune acþiuneîn acest interval de timpîºi pierde dreptul de arecupera aurul confiscatin perioada 1946-1989.

Formularele de actiunecivilã, pot fi gasite laadresa de internetwww.regelestanescu.roîncepînd cu data de17.11.2003, sau la sediulPalatului Regal de Aramã,din Costeºti, jud. Argeº,str. Progresului 23,tel./fax: 0248672379.

În încheiere, peaceastã cale, MS IlieBadea Stãnescu þine sãmulþumeascã în numelecelor 2,5 milioane derromi români, premieruluiAdrian Nastase ºipreºedintelui României,Ion Iliescu, precum ºiParlamentului Romaniei.

DDeeccrreett rreeggaall rreeffeerriittoorr llaammããssuurriillee ccee ttrreebbuuiiee lluuaattee

ppeennttrruu rreeccuuppeerraarreeaa aauurruulluuiiccoonnffiissccaatt ddee ccoommuunniiººttii

2 octombrie 2003 MAJESTATEA SA ILIE BADEA STÃNESCUDECRETEAZÃ:Art. 1 Se interzic cãsãtoriile între minorii rromilor

pînã la vîrsta de 16 ani - fetele, respectiv 17 ani - bãieþii Art. 2 Pînã la vîrstele sus-menþionate aceºtia au

voie doar sã se logodeascã Art. 3 Prezentul decret este valabil pentru toþi rromii

din România ºi din diasporã. Art. 4 Nerespectarea articolului 1 atrage dupã sine

punerea respectivilor rromi sub incidenþa legilor învigoare ale statului român cît ºi judecarea vinovaþilordupã legea staborului þigãnesc.

Art. 5 Prezentul decret intrã în vigoare începînd cudata de 01.11.2003.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

DDEECCRREETT RREEGGAALL RREEFFEERRIITTOORRLLAA CCÃÃSSÃÃTTOORRIIIILLEE

ÎÎNNTTRREE MMIINNOORRIIII RRRROOMMII

EVENIMENTDE EXCEPÞIEPe 20 mai, laPalatul de Aramãdin Costeºti, regeleinternaþional alrromilor ridicã înrang membriifamiliei, prindecernarea detitluri nobiliare,precum ºi înaltedistincþii unoroameni de afaceri,artiºti, personalitãþipolitice.

12 nr.1 ●● 17-23 mai 2004

Bd-ul I.C. Brãtianu 24, Institutulde Proiectãri, etaj 8, Piteºti

Tel/Fax: 0248-221980;0788270981

Sãptãmânal editat de SC AVESTACOMPANY SRL Bucureºti

Manager general fondator:DÃNUÞ STÃNESCUPALATUL DE ARAMÃ COSTEªTI

Redactor ºef:AURELIAN OPRIªAN

Monden: Ionel StoianCorespondenþi interni: Adrian Firicã

(Bucureºti), George Heisu (Iaºi), LiviuNanu (Roºiorii de Vede), Iliuþã Todeasa

(Constanþa)

Corespondenþi externi: Silvia Caloianu(Chiºinãu), Dieter Hasse (Germania)

Tehnoredactare:Daniel Costin

Secretariat:Elena Ramona Cristina, Alina Amzar

ªef departamente administraþie: Mircea Dorin Popov

Curier: Ionel Petruþ Alexandru

VOCEA RROMILOR

ANGAJEAZÃCORESPONDENÞI

TERITORIALI.Cerinþe: experinþã în presã.

Trimiteþi CV la fax 0248/221980.

SSÃÃ NNUU AAMMEESSTTEECCÃÃMMSSUUPPAA CCUU CCIIOORRBBAA

OO FFII BBIINNEE,, OO FFII RRÃÃUU......

Gheorghe Smeoreanu, director general „Societatea argeºeanã“: „Aºface o glumã. Dacã au þiganii bisericã? ªtiu cã cei mai mulþi sînt ortodocºi,însã atunci cînd au ºi un ziar care sã-i reprezinte, lucrul este foarte bun. Neajutã sã-i cunoaºtem mai bine. Trebuia sã se întîmple sã nu rãmânã însupa lor. Cã atunci când supa lor se amestecã cu ciorba noastrã, nu estebine. Oricum, felicitãri, pentru cã va fi foarte important pentru integrare.“

Mãdãlin Voicu, Deputat PSD:„Orice ziar, revistã, publicaþiecare este legatã de rromi este oiniþativã remarcabilã. Eu, fie cãvorbesc în Parlament fie în alteîmprejurãri, încerc sã pun înevidenþã partea pozitivã aþiganilor. Orice ziar are un rolpozitiv. Important este cine faceacest ziar ºi cum îl face“.

Marian Mareº, PreºedintePartida Romilor Argeº:„Apariþia acestui ziar este unlucru foarte bun. Esteextraordinar. Acum avemposibilitatea de a necunoaºte lumea, de a neexprima liber.

Adrian Copilul Minune: „Este o ideeea genialã ºicred cã ar trebui ca toatã lumea sã susþinã aceastãiniþiativã. Rromii sau þiganii, de fapt, au fostmarginalizaþi de cele mai multe ori chiar dereprezentanþii lor. Ca ºi în artã, este nevoie la unmoment dat de seriozitate ºi, poate cel maiimportant factor de suflet. Vã urez succes!“

În ce se mãsoarã curajul? Dar iubirea de aproapele? Cine este cel care aruncã primul cu piatra? De ce român, de ce þigan? De ce om,de ce bestie? De ce frumos, de ce urît? De ce de bine, de ce de rãu? Este, sigur cã da, o nebunie frumoasã apariþia singurului sãptãmânaldin România care încearcã sã facã un pas. Ne vor bãga europenii mai mult în seamã? Se vor supãra pe noi guvernanþii? Ei ºi? Nu audecît! E treaba lor la fel cum ºi treaba noastrã este ca lumina soarelui, a adevãrului sã spargã odatã fereastra de atîta amar de vremeînchisã în inima þiganului. Vom prezenta în fiecare numãr pãreri ale personalitãþilor româneneºti ºi nu numai despre iniþiativa noastrã.

CCoonnccuurrss:: BBÃÃNNUUÞÞUULL DDEE AAUURRNumele:

Prenumele:

Adresa:

Decupeazã talonul ºi trimite-l pe adresa redacþiei. La fiecare începutde lunã, prin tragere la sorþi,

PPRRIINNÞÞUULL DDAANN SSTTÃÃNNEESSCCUUOOFFEERRÃÃ CCAA PPRREEMMIIUU

TTRREEII BBÃÃNNUUÞÞII DDIINN AAUURR..

Tipar executat la: TIPARG S.A. PiteºtiISSN: 1584-4587

De la Iaºi - George Heisu

Undeva, la marginea oraºului, pemalul Bahluiului, ieºenii ºtiau înultimii ani cã existã cel mai sãraccartier al oraºului, intitulat în modironic „Dallas“. Casele din chirpici,pentru care cel mai mic cutremurputea reprezenta o adevãratãcatastrofã, pãmântul nisipos care nudãdea roade ºi cele câteva animaleºi pãsãri de curte jigãrite lãsautrecãtorului impresia unei întoarceriîn timp. Tabloul avea însã cevaparadoxal în el, pentru cã de laînãlþimea acestor cocioabe sevedeau blocurile celui mai marecartier al Iaºului, „Alexandru celBun“, cei ce au ales sã trãiascã în„Dallas“ rupându-se însã de tot ceînsemna oraº...

Dacã rromii, care reprezentaumajoritatea în aceastã zonã, nu auavut nimic cu cei de la blocuri, înschimb aceºtia au avut, autoritãþileluând acum ceva timp decizia de aradia „Dallasul“ de pe faþapãmântului într-o încercare desalubrizare a zonei. În cîteva minute,

zeci de familii de rromi au rãmas ºifãrã acele acoperiºuri care-i fereaude intemperii, ºi, aºa cum le edestinul milenar, a trebuit sã migrezespre alte locuri mai liniºtite. O partedintre ei s-au întors în zonele dincare au venit, o alta ºi-a fãcut culcuºîn alte zone ale oraºului, capacitatearromilor de a putea sta mai mulþi într-o casã ajutîndu-i sã depãºeascã ºiacest impas. La nivelul judeþului,soarta acestora nu i-a rãmasindiferentã preºedintelui PartideiRromilor Social Democratã, ªtefanRoman, care aºteaptã de laautoritãþile din þarã ºi chiar dinEuropa un sprijin. Datoritã lobby-uluifãcut de ºefii partidului, ComunitateaEuropeanã a promis circa 4,8milioane de euro pentru proiecteprivind reintegrarea în societate, iarGuvernul României va aloca sumade 600 miliarde tot pentru astfel deproiecte.

Cu alte cuvinte, se aºteaptã ºivremuri mai bune pentru rromi, ºiatunci poate ei vor construi un nou„Dallas“, care sã-ºi merite ºi numelede aceastã datã.

Pentru cã autoritãþile ieºene ºi-au cãutat de treabã,

„„DDaallllaassuull““ aa aajjuunnssuunn ccaarrttiieerr ppããrrããssiitt