vocabularul-nuantare

Comisia Metodică a învăţătorilor din Şcoala Gimnazială “SIMION BĂRNUŢIU” ZALĂU, judeţul Sălaj (secţia română)

MODALITĂŢI DIVERSE DE FORMARE, DEZVOLTARE, ÎMBOGĂŢIRE ŞI NUANŢARE A VOCABULARULUI ELEVILOR

Limba s-a născut din necesitatea de a comunica, de a împărtăşi semenilor ideile despre univers, de a transmite generaţiilor următoare roadele căutării, trecerea experienţei în cuvânt necesitând efortul viu al actului comunicării.

Marii noştri cărturari au vegheat asupra limbii, ne-au lăsat moştenire:“Creşterea limbii româneştiŞ- a patriei cinstire”

Frumuseţea, muzicalitatea şi bogăţia limbii ne dau puterea să spunem că “ a vorbi despre limba română este ca o duminică….” , “că noi avem de fapt două patrii: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată numele patriei de pământ şi de piatră, înmănunchindu- le pe acestea…Limba română este patria mea”, după cum spunea marele NICHITA STĂNESCU.

A- ţi cunoaşte limba, a fi capabil să exprimi corect şi precis ceea ce gândeşti, simţi, folosind cuvintele vocabularului, înseamnă a da dovada unei bune educaţii şi nu în ultimul rând de a da dovadă de respect pentru propria- ţi limbă, propria persoană.

Dezvoltarea exprimării orale, în general, îmbogăţirea vocabularului se face pe două căi: dirijată, prin activităţile şcolare, unde contribuie toate disciplinele şi spontană prin ceea ce oferă familia şi mijloacele de culturalizare. Şcoala rămâne “ pivotul” central în ceea ce priveşte procesul de dezvoltare şi nuanţare a vocabularului.

„Nu învăţăm pe dinafară vorbirea sau scrierea frumoasă, ci mai întâi pe cea corectă, menită să asigure o comunicare lipsită de echivoc în cursul activităţii sociale, pentru care pregătim tineretul.”–afirmă Pavel Apostol în volumul „Progresul în metodologia procesului de învăţământ”. După ce s-a asimilat un lexic variat, se poate trece la nuanţarea vocabularului. Limbajul nuanţat se asociază cu cel clar, coerent, corect din punct de vedere gramatical, aducând un plus de expresivitate în contextul comunicării scrise sau orale.

Învăţătorul, cel care prin alfabetizare, îi dă copilului posibilitatea câştigării instrumentelor de cunoaştere a tuturor domeniilor culturii şi ştiinţei, are sarcina de a lumina pe măsura puterii lui drumul spre însuşirea, cizelarea şi îmbogăţirea limbii materne.Elevii trebuie ajutaţi să înţeleagă că studiul permanent al limbii şi literaturii române este hotărâtor pentru întreaga lor viaţă socială, că este ruşinos să faci dovada unei proaste exprimări orale şi scrise. Trebuie ajutaţi să înţeleagă şi să simtă că este uşor şi plăcut să înveţi şi să te bucuri de roadele cunoaşterii.

La intrare în clasa I copilul vine cu un lexic structurat pe modelul familiei, „ îmbogăţit’’ uneori cu elemente din limbajul străzii. Intrat în lumea învăţării, a şcolii, elevului i se impune un nou limbaj specific, limbajul şcolar, cu achiziţii şi termeni corespunzători noii realităţi şi conţinuturilor de învăţare. În acest sens


rolul învăţătorului este determinant în activarea şi activizarea vocabularului elevilor, acesta provocând folosirea corectă a vocabularului, realizând astfel comunicarea. Nu se poate vorbi de activizarea vocabularului fără îmbogăţirea, nuanţarea şi precizarea acestuia. Aceasta se declanşează o dată cu preocuparea pentru rostirea şi scrierea corectă a fiecărui cuvânt. În acest sens se are în vedere:

Organizarea judicioasă a materialului lexical specific ; Selectarea cuvintelor noi în scopul explicării lor; Explicarea cuvintelor pornind de la experienţa elevilor, dar cu

ajutorul dicţionarului; Pronunţarea clară, cu accent pe cele cu flexiune dificilă; Repetarea cuvintelor sub diverse forme, pentru fixare, apoi

integrarea lor în contexte variate (enunţuri scurte, texte sau compuneri).

Strategiile didactice utilizate trebuie să vizeze formarea de competenţe, să trezească motivaţia, curiozitatea şi interesul pentru învăţătură, să asigure o învăţare acivă şi formativă. De aceea se impune corelarea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice cu formele de activitate, ţinându-se cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, pentru a solicita gândirea, imaginaţia, voinţa, experienţa, capaciatăţile de comunicare ale acestora.

Specific clasei I este jocul didactic ce poate fi folosit în orice moment al lecţiei, cu condiţia ca în cadrul lui să primeze obictivele instructiv- educative, elevii trebuind să fie pregătiţi teoretic, să recunoască sarcina urmărită, modul de desfăşurare, regulile ce se cer respectate şi să nu-l considere ca un simplu divertisment, ci un mijloc de învăţare. Subliniid valoarea cognitivă a jocului didactic, IOAN CERGHIT relevă că prin aceasta „ copilul imaginează, rejoacă o lume reală în scopul de a o cunoaşte mai bine, de a-şi lărgi orizontul de cunoaştere, de a-şi forma anumite deprinderi.’’ Plecând de la aceste conside-rente, se poate spune că este necesar să se acorde jocului didactic un spaţiu larg în ansamblul metodelor destinate conştientizării şi însuşirii fenomenelor de limbă şi îndeosebi în scopul dezvoltării, îmbogăţirii, nuanţării şi precizării vocabularului.

Se pot folosi cu succes jocurile didactice în însuşirea, exersarea şi consolidarea noţiunilor de lexic: cuvânt, sinonime, antonime, omonime, sunet- literă, vocale- consoane, silabe, despărţirea cuvintelor în silabe, formarea capacităţii de sesizare şi utilizare a sensului cuvintelor, a rolului unor sunete în înţelesul cuvintelor, sau a rolului acestora în exprimarea orală sau scrisă.

Exemplificări:1. Pornind de la o literă formaţi cuvinte cu 2,3,4 litere: : mă, mac, masă, mărar,.....2. Adăugaţi o literă în faţa cuvintelor date pentru a obţine cuvinte noi:

Ai, __ai, __ ai, Are, __are, ___are;

m


3. „Scara cuvintelor” – pornind de la o silabă dată, compuneţi cuvinte formate din 2, 3, 4, 5 silabe: ma-ca-ra-le-le re-pa-ra-tă ma-ca-ra-ua re-pa-ra ma-ca-ra re-ce ma-ma re ma

4. Joc „ Cuvinte prietene”- uneşte cuvintele cu înţeles asemănător- sinonime.voios patrie

şireată vesel

omăt vicleană

îndată nea

ţară imediat

5. Joc „Cuvinte certate”- uneşte cuvintele cu înţeles opus- antonime.

bun puţini

mulţi înapoi

înainte dispare

întuneric rău

apare lumină

6. „Mai multe cuvinte ascunse într-un cuvânt”- Descompune cuvântul pentru a obţine noi cuvinte:

Capac= cap+ ac farfurie= far+furie Gândac= gând+ ac farmacie= far+ mac+ ie Calcar= cal+ car

7. „Dacă nu e aşa, cum e?”Uşor-___________ alb-____________ slab-__________ rău-____Plin-____________ scurt-___________ pierdut-________ alb-____

Exerciţii de nuanţare1. Găsiţi însuşirea potrivită şi uniţi:Ramură curată ramuri calziStradă înverzită străzi verziCovrig verde covrigi curateLivadă caldă livezi înverzite2. Joc ”Ce cuvânt lipseşte?

Am cules perele dintr-un............bătrân.


Elena are un ......lung şi ondulat.(lecţiile „p,P”). Sania sare peste hopuri. Am împrăştiat......peste gheaţă. ( Lecţiile „s,S”). Copiii traversează pe............... Un pui de ............a ajuns pe stradă.

3. Joc „Cuvinte jucăuşe” folosit la multe lecţii în scopul precizării vocabularului este foarte îndrăgit de copii.

„Printre florile de mac „Seara învârt cheia în broascăCine măcăie..........?(mac- mac) Ascultând cum cânt-o.........”(broască)4. Jocul propoziţiilorAlegeţi câte un cuvânt din fiecare şir şi formaţi propoziţii despre ocupaţiile oamenilor. a) şoferul, pompierul, croitorul;b) stinge, croieşte, conduce;c) haine, maşina, focul.

5. Adăugaţi grupul de litere „CE” în faţa fiecărui cuvânt:ai- ceai reale-__________ară-______ tină-___________artă-______ as-_______

6.Aşezaţi litera „i” alături de litera „c” şi citiţi cuvintele formate:C_p, c_oc, c_ne, c_oară, calc_u.

7.Completaţi cu grupul de litere „ge” , apoi citiţi cuvintele de mai jos:____me ____neral ____antă _____amăt a___ndă

8. Completaţi cu gupul „GI”, apoi citiţi şi transcrieţi cuvintele:_____gant __________ngaş ___n____e geam__giuGălă_____e in___ner, mar____ne pa___nă

Dezlegarea rebusurilorAceastă joacă îl ajută pe elev să-şi precizeze, activizeze vocabularul, dar şi să-şi verifice cunoştinţele.a) „Prietenii se salută”

1. Broscuţa îşi salută prietenii.2. Pisicuţa răspunde la salut.3. Răţuşca spune şi ea „Bună dimineaţa pe limba

ei”.4. Căţeluşul răspunde la salutul prietenilor săi.

b) Tabloul literelor”Nume de fete, nume de flori” Căutaţi în tabloul literelor 7 nume de flori care sunt în acelaşi timp nume de fete.Coloraţi fiecare cuvânt cu altă culoare!


V T N U G U R E Z B AI A A S A R C A M A BO H R I D I R P E P RL A C R A M I O A R AE P I R L S N I R M NT D S E I V A N A I DA G A T A P E A I D UE O N M P B G N A T SM A R G A R E T A S A

CLASA A II-A1.Explicarea cuvintelor prin sinonime este o modalitate de lucru ce se

impune a fi începută şi permanetizată în fiecare oră de limba română.După aceea, feed-back-ul se asigură imediat prin alcătuirea de enunţuri cu noile cuvinte.a) În cadrul textului „Cărţile” , pentru explicarea cuvintelor se pot folosi cuvinte cu sens asemănător( sinonime):comoară- bogăţie tâlc- înţeles, rostîncântat- bucuros dar- cadoub)Pentru evitarea folosirii repetate a aceluiaşi cuvânt în exprimarea scrisă sau orală se pot flolosi următoarele exerciţii( „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”)

Grupaţi cuvintele care au înţeles asemănător: feciori, babă, voievod, băieţi, conducător, bătrână, flăcăi, domnitor, voinici, oaste, primejdie, fii.

Pentru cuvintele negrupate găsiţi altele cu înţeles asemănător( oaste, primejdie):

Alcătuiţi un scurt text în care să folosiţi cuvintele: voievod, bătrână, feciori, ţară, şapte.

Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele care au acelaşi înţeles, din text(„La Paşti”, George Coşbuc):

Răchita a înflorit.Respiraţia caldă a primăverii ne încântă.Credincioşii merg la biserică.Pe faţa bunicului se citea bucuria.2. Omonimia( „Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia”) Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul „corn” să aibă înţelesuri diferite: aliment

corn instrument muzical

arbore

Exerciţii- joc: „Şi cuvintele au familia lor”- Formaţi familia cuvintelor: Pace:_________________________________________________________


Român:_______________________________________________________Exemplu: Poveste- povestitor, a povesti, povestit, povestioară, povestire, a repovesti, etc.

3.O altă modalitate de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului este antonimia cuvintelor (textul „Au sosit cocorii”, Cezar Petrescu): Găsiţi cuvinte cu sens opus pentru:A sosi:____________ lumină:________________Depărtare:_________________ cunoscut:________________Pace:____________________ bătrân:__________________Nou:_______________ aproape:___________________ Uniţi cu culori diferite perechile de cuvinte cu sens opus:plin neagrăalbă războicald coboarăpace goltăcuţi recesuie tineribătrâni vorbăreţi

4.Exerciţii de completare a unor propoziţii lacunare: Completaţi enunţurile cu însuşiri potrivite:A sosit primăvara cea____________________.Natura este______________.

Se aude ciripitul_________________ al păsărelelor. Pomii_________________surâd în soare.Adierea _______________________ a primăverii a trezit la viaţă_____________natură.În cer şi pe pământ e pace ca şi în sufletele__________________ale oamenilor.

Completaţi şi voi cu alte însuşiri:Parfumată limpede

Floare cerul

Transformaţi după modelul dat:om viteaz- oameni viteji pom înflorit-copil isteţ- ghiocel plăpând- *Formulaţi enunţuri cu cuvintele găsite. Găsiţi cuvinte după modelul dat:Bun- îmbunat boboc- ___________ blând-_____________Pădure-_____________ parte_____________ pachet-____________5.Jocul de rol reprezintă, de asemenea, o modalitate de îmbogăţire şi nuanţare a vocabularului.


Imaginaţi- vă că aţi fi o pasăre călătoare care a sosit acasă.Povestiţi unde aţi fost, ce-aţi văzut, unde aţi poposit in drum spre casă.

Redă o întâmplare care s-a petrecut în familia ta.

CLASA A III-AÎn scopul îmbogăţirii vocabularului varietatea exerciţiilor foflosite la clasa

a III-a poate debuta cu cele prin care copiii formează cuvinte noi prin derivare cu :1. sufixe

diminutivale: aş( băieţaş), el( băieţel), ică( tinerică); augmentative: an (băietan), andru (căţelandru); colective : iş ( frunziş), et (făget), işte( porumbişte); care creează nume de acţiuni: inţă(ştiinţă), mânt(învăţământ).

2. prefixe (îmbinări de sunete care, ataşate la începutul unui cuvânt, creează unul nou)

con (consătean, conlocuitor); des( despărţi, despacheta); dez ( dezmembra, dezinteresa, dezaproba,dezmoşteni); între ( întrevedere, întrerupere, întrepătrundere); ne ( nemaiauzit, nemaivăzut, nedrept, nevinovat); pre (prevedea, prejudecată, predispoziţie); re ( reface, reapare, revedere, retragere);

3.familia de cuvinte : Formează cuvinte înrudite cu cuvântul noroc( ex. Nenoroc, norocos, nenorocit), tânăr ( tinerel, tineresc, tinereţe, întinerit, etc.) 4. Ciorchinele , la lecţia „Textul”- comunicare- Citiţi „ciorchinele” următor şi veţi descoperi felul textelor:

5. SinonimeLa lecţia “Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă se poate folosi un exerciţiu de găsire a cuvintelor cu înţeles asemănător pentru:A înţelege:_____________ pricină:____________ ceartă:___________a se isca:_____________ oleacă:_____________ a chiti:____________mângâiere:______________ a culege:____________

6. Antonime- Lecţia “ Bucurie de toamnă”, Mihail Sadoveanu, antonime pentru următoarele cuvinte:

povestiri

basme

poezii

Articolul de ziar

reclamaReţeta de bucătărie


început:_____________ bucurie:________________ larg:_________sălbatic:_____________ liniştit:______________ ultimele:_________

7. La lectura “Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă s-a folosit exerciţiul de înlocuire a cuvintelor subliniate dintr-un text cu altele asemănătoare ca înţeles:

“ În zilele de sărbătoare, fata moşului era reţinută cu severitate să meargă la horă.Mama vitregă spunea că nu e posibil ca fata să rămână în casă pentru a nu se mai face atâta ceartă din cauza ei.”

8. Sensuri diferite La lecţia “Ce mai faci, bunico?” de Mircea Sântimbreanu se pot efectua exerciţii de găsire a mai multor sensuri pentru verbul “a trece” şi adjectivul “fierbinte”.

EX. a)Bunica trece strada. Nepoata trece clasa. Râul trece muntele. Orice plantă se trece spre sfârşitul toamnei. b)Bunica a băut un ceai fierbinte. Astăzi e o zi fierbinte din viaţa bunicii. Este o zi fierbinte de vară. Bunica înalţă o rugă fierbinte spre cer. Bunica îi răspunde cu un glas fierbinte nepoatei.

9. Exprimarea părerilor personale este o parte integrantă a orelor de limba romănă. La lectura “Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu , (ca de altfel la multe dinte textele narative) un exerciţiu de tipul “ De ce amintirea copilăriei a început să-l facă pe Fram să sufere? Descoperiţi motivele!” oferă copiilor prilejul exprimării propriilor idei şi sentimente. Tot la această lecţie, folosirea unui joc de rol poate fi la fel de binevenită:“Imaginaţi-vă o discuţie dintre Fram şi un urs alb la întoarcerea lui în ţinuturile copilăriei.” În cadrul lecturii “Fiul şi mama”- povestire populară- clasa poate fi împărţită pe ateliere şi fiecare dintre acestea să continue, în câteva enunţuri, gândurile pe care cred că le-a avut Cuza- Vodă: “Cuza- Vodă isprăvi de citit scrisoarea şi rămase dus pe gânduri….”

Nuanţarea vocabularului se poate realiza cu succes prin intermediul unor mijloace artistice(fără terminologii) cum ar fi:

Comparaţii- “Codrul Ghicanilor”, Alexandru Vlahuţă- completarea acestora:

- Se duc ca……- Căsuţă alba ca…..- Fluieram ca…..


Personificări- “Ce te legeni….”, Mihai Eminescu- selectarea şi explicarea versurilor care să semnifice:

- Tristeţea codrului;- Regretul său că a rămas singur;- Suferinţa codrului. Sau în poezia “Vestitorii primăverii”, de George Coşbuc, există versuri care transmit o seamă de trăiri. În aceste versuri, paralel cu sentimentul de bucurie, veselie la întoarcerea păsărilor călătoare , poetul e cuprins de puternicul sentiment de dragoste faţă de patrie, care a fost pus în evidenţă folosind personificarea: “ N-aţi plâns văzând cum trece-n zbor….Nu v-a fost dorDe ţara vostră?.....Străinilor voi nu le-aţi spusCă doine ca a noastre nu-s?” Analizând stările sufleteşti de care este cuprins atât poetul cât şi cititorul, se pot explica expresiile artistice folosite de poet pentru a reda tabloul primăverii- “ ţări de soare pline”, “zarea cea pe veci albastră”, “ glas fierbinte”, “vânturi line, calde ploi”- expresii care vor putea fi folosite , alături de altele din alte lecturi, la alcătuirea unor compuneri despre primăvară.

Foarte multe jocuri ajută copiii la alcătuirea unor compuneri deosebite. “Jocul însuşirilor”, “Dublează însuşirile”, “Triplează însuşirile”.

ex. a) floare gingaşă, soare strălucitor, câmp multicolor; b)văi înguste şi adânci, măr roşu şi aromat; c) ghiocel alb, gingaş şi plăpând, toamnă darnică, aurie, târzie.Jocul “Momentul expresiei” este un prilej de emulaţie creatoare între elevi, alcătuindu-se oral propoziţii sau fraze cu expresiile învăţate, pe care le vor scrie apoi în caiete. De exemplu, la lecţia “Visul împlinit” după Lucian Blaga, expresiile artistice:” Căruţele…buchete de chiote şi bucurie”, “curgeau prin făgaşul zăpezii”, “era o roire de necrezut”, “marea de capete”, “sorbeau vorbele oratorilor” pot fi introduce în noi contexte.

De asemenea, proverbele şi zicătorile contribuie la nuanţarea vocabularului elevilor. În unele lecturi mesajul poate fi sintetizat ca proverb sau zicătoare. De exmplu, la lecţia “Frumoasă şi înţeleaptă carte”, mesajul poate fi exprimat sub formă de proverbe sau zicători, cum ar fi:

- “ Cine ştie carte, are patru ochi”- “ O carte este un prieten care nu ne înşeală niciodată”- “ Cărţile sunt prieteni reci şi siguri”- “ Ceea ce face succesul unei cărţi este să o citeşti din curiozitate”.


CLASA A IV-A La clasa a IV-a elevii sunt deja familiarizaţi cu toate procedeele enumerate anterior. Se lucrează foarte mult pe text, pe înţelegerea şi analiza conţinutului sub forme noi, care să valorifice atât experienţa acumulată de copii anterior, cât şi să antreneze şi să dezvolte procese psihice complexe, ca imaginaţia creatoare , gândirea flexibilă şi abstractă, raţional-emotivă. Lectura literară, explicativă este unul din factorii care favorizează în cel mai înalt grad cunoaşterea şi folosirea limbii materne de către elevi, îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţilor de exprimare. Iată câteva dintre modalităţile de explicare a cuvintelor necunoscute dintr-un text, de fapt punct de plecare în îmbogăţirea şi precizarea vocabularului.

Având în vedere sensul propriu-zis al unui cuvânt şi sensul figurat se poate explica sensul diferit al cuvântului diferit din mai multe expresii: în lecţia „Cuiele” din clasa a IV-a se poate face exerciţiul următor:

Observaţi înţelesurile verbului „a curge” în propoziţiile: .Va mai curge multă apă pe Dunăre.

2.Omului cu-nvăţătură/ Îi curge mierea din gură.3.Râul curge printre sălcii.4.Pe urmele pisicii curgeau ocările femeii.

Alcătuiţi exemple pentru cuvântul „inimă”(inimă de aur, i se face inima cât un purice, a-şi lua inima-n dinţi, a-i ieşi de la inimă).

Tot ca muncă independentă li se vor da elevilor următoarele exerciţii: -Scrieţi în paranteză înţelesul cuvintelor subliniate:1.S-a aşezat pe unde a apucat. (într-un anumit loc).2Ce te-a apucat. (ce ai?).3.Mă grăbesc să apuc trenul. (să prind).4.Crede că nu va mai apuca ziua de mâine. (nu va mai trăi).5.Aşa a apucat de la maică-sa. a învăţat).6.Nu te apuca de năzbâtii! (nu face necazuri).--Citiţi propoziţiile din cele două coloane şi completaţi spaţiile punctate

cu grupuri de cuvinte sau cuvinte cu acelaşi înţeles:a) Ei stăteau la sfat. a) Ei stăteau de vorbă.b) Închipuiţi-vă ce bine va fi în vacanţă! b) ……………………c) Doctorul îl scapă de la moarte. c) …………………… d) Menirea şcolarului este să înveţe. d) …………………..Din lecţia „Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă din clasa a IV-

a se poate face exerciţiul:-Găsiţi însuşirile fetei babei şi pe cele ale moşului.

Comparaţi-le şi aşezaţi-le perechi pe cele care se opun: Fata babei Fata moşneagului

slută frumoasă …….. …………


În mintea oricărui vorbitor cuvântul „mare” este asociat cu „mic”; „frumos” cu „urât”; ”tânăr” cu „bătrân”. Exerciţiile cu astfel de termeni reprezintă o atractivitate deosebită pentru copii. Este ca un joc în care cel ce gândeşte mai repede şi are un vocabular mai bogat, va găsi mai uşor calea spre răspuns.

f) Pentru îmbogăţirea, dezvoltarea, activizarea vocabularului în lecţiile de citire ne putem folosi şi de mijloace specifice de îmbogăţire a vocabularului: derivarea cu sufixe şi prefixe, schimbarea valorii gramaticale.

Exemplu:-De la cuvintele date formaţi cu ajutorul prefixelor cuvinte cu înţeles

opus:folositor= nefolositorutil= inutilrăbdare= nerăbdare.

-Jocul: ”Şi cuvintelor le place să fie alintate”:pisică= pisicuţăpom= pomişor fată= fetiţăcarte = cărticică.-Recunoaşteţi părţile de vorbire din prima coloană şi transformaţi-le în

coloana a doua, astfel încât ele să devină substantive, adjective, verbe.a) adjective substantive

vesel veseliavechi vechiulnou noutatea

b) substantive adjectivegură guralivîntuneric întunecoasăcruzime crudă

c) substantive verbevedere a vedeaconducător a conducetăcere a tăcea

Elevilor li se cere ca să formeze propoziţii cu aceste cuvinte (în diferite ipostaze: ca adjectiv, substantiv, verb).

În funcţie de caracteristicile textului citit, de greutatea cuvintelor, de particularităţile de vârstă ale copiilor, cuvintele neînţelese se pot explica: înainte de citire, în timpul citirii sau după citire, aşa cum rezultă şi din demersul nostru de până acum.

Înainte de citire, în convorbirea şi discuţiile pregătitoare cu elevii se explică cuvintele care pot împiedica înţelesul sensului propoziţiilor, al fragmentelor dintr-un text. Aceste cuvinte trebuie explicate fără a fi scoase din context, dar pornindu-se de la sensul propriu şi fundamental - în texte cu


conţinut ştiinţific. Termeni ca: propoziţie, rezonanţă, cifru, ambianţă, fontă, unanim, jerbă ş.a. nu pot fi înţeleşi de către elevi pentru că nu au avut nici cum, nici unde sa-i întâlnească. Unul dintre ei având un caracter abstract, vor prezenta dificultăţi în însuşirea semnificaţiei lor, chiar şi în situaţia când vor fi explicaţi. Practic ei vor ajuta la înţelegerea textului, urmând să facă parte di vocabularul pasiv.

În timpul citirii se explică cuvintele şi expresiile plastice, figurile de stil al căror sens nu este destul de clar pentru copii. Explicarea lor are loc după citirea bucăţii în întregime sau după citirea fragmentelor, a unităţilor didactice, din text, deci când avem de abordat un text artistic.

În general, la lecţiile de citire cu conţinut ştiinţific se ridică o problemă care trebuie să stea în atenţia învăţătorului. Este vorba de caracterul empiric al cunoştinţelor pe care le deţin elevii despre obiectele şi fenomenele realităţii. Multe din aceste cunoştinţe sunt incomplete, ele se referă la caracteristicile exterioare ale obiectelor şi fenomenelor. Alte noţiuni sunt însuşite chiar în mod greşit şi ele trebuie cunoscute de către învăţător în cadrul dialogului desfăşurat cu elevii şi corectate cât mai repede. discuţiile desfăşurate cu elevii în etapa pregătitoare au şi alte funcţii psihologice. Ele pot să trezească interesul şi curiozitatea elevilor pentru conţinuturile ce urmează să fie însuşite. În acest scop, se poate crea de la început o situaţie problemă, care să trezească la elevi o stare de tensiune menită să angajeze şi să susţină eforturile intelectuale ale elevilor, să determine o atitudine activă în procesul de învăţare.

Astfel, în lecţia „Ce ştim despre foc” din clasa a IV-a putem să trezim interesul şi curiozitatea elevilor plecând de la exprimarea: „Focul este unul din semnele prezenţei omului, căci, nici un animal n-a reuşit să-l producă sau să-l păstreze”.

După citirea de către elevi se trece la împărţirea textului pe fragmente logice. Se explică cuvintele şi expresiile neînţelese, apoi se formulează ideile principale. Acestea pot fi:

1. Primele foloase ale descoperirii focului.2. Utilizarea focului în prelucrarea vaselor, uneltelor şi a armelor de

vânătoare.3. Folosirea focului în prelucrarea metalelor şi la motoarele cu aburi.4. Puterea mistuitoare a focului.5. Cauzele care provoacă incendii.6. Măsuri de intervenţie şi stingerea incendiilor.7. Măsuri de prevenire a incendiilor.Întocmirea planului textelor de citire cu conţinut practic ştiinţific are o

mare importanţă pentru ordonarea gândirii elevilor. Planul îi ajută să lege corect şi logic anumite părţi între ele şi fiecare parte cu textul luat în ansamblu. Un plan bine alcătuit contribuie la sistematizarea cunoştinţelor elevilor. Pe baza conţinutului textelor citite din domeniul ştiinţelor naturii, geografiei istoriei accesibil vârstei copiilor, aceştia trebuie să-şi dea seama de existenţa legăturilor


cauzale ale fenomenelor din natură şi societate. Pentru înfăptuirea acestui obiectiv, învăţătorul, o dată cu realizarea citirii expresive, trebuie să-i pună pe elevi în situaţia de a explica şi motiva faptele despre care au citit, să stabilească înlănţuirea logică dintre cauză şi efect.

Pentru fixarea cunoştinţelor li se dau elevilor următoarele exerciţii de efectuat:

1. Alcătuiţi enunţuri dezvoltate în care folosiţi următoarele expresii: „forţa mistuitoare a focului”, „au înghiţit vieţi omeneşti”, „furia dezlănţuită a focului”.

2. Lămuriţi înţelesul expresiilor şi al propoziţiilor:a) „Una din cele mai mari izbânzi ale oamenilor”;b) „Să pună stăpânire pe puterea focului”;c) „Mintea iscoditoare a oamenilor”.

3. Uniţi prin săgeţi fiecare expresie care conţine cuvântul „foc” cu expresia potrivită, după modelul dat:

a lua foc a se mâniaa sta ca pe foc a garanta pentru cinevaa se arunca în foc pentru cineva a se aprindea se face foc şi pară a fi nerăbdător, a se grăbi Caracterizarea personajelor este unul din obiectivele fundamentale ale unei analize literare la clasa a IV-a, întrucât înţelegerea caracterelor lor a ideilor pe care le vehiculează, este una din căile certe care duc la descoperirea mesajului creaţiei respective. Căci, prin intermediul personajelor creatorul operei literare îşi transmite propriile gânduri, propria concepţie despre viaţă, despre anumite probleme sociale, despre o infinită gamă de aspecte oferite de viaţă în general, de experienţa personală în confruntare cu viaţa. Elevii sunt profund impresionaţi de isprăvile eroilor, de încercările, înfrângerile şi izbânzile lor, se identifică afectiv cu viaţa eroilor respectivi, actul educativ nu poate să se oprească la dezvoltarea acestor trăiri afective care, aşa cum se ştie, la vârsta şcolară mică, sunt încă instabile şi nu pot regla singure faptele de conduită ale elevului.

Considerăm că lucrul cel mai important care trebuie realizat este trecerea de la afectiv la raţional, adică conştientizarea treptată de către elevi a acţiunilor personajelor respective, identificarea lor nu numai afectiv, ci şi conştient cu eroii ale căror fapte îi impresionează. Astfel, sunt nenumărate lecţiile în care acest aspect poate fi valorificat îndeaproape. Cele mai interesante taexte sunt cele din care elevii află date inedite despre mari personalităţi rămase în panoplia gloriilor acestui neam: MIHAIL SADOVEANU( „ Ţara de dicolo de negură”), ŞTEFAN CEL MARE( „Muma lui Ştefan Cel Mare”), GEORGE ENESCU („George Enescu”), CONSTANTIN BRÂNCUŞI şi CELLA DELAVRANCEA („O vizită în atelierul lui Brâncuşi”), ION CREANGĂ („Amintiri din copilărie”).În multe dintre ele apar personalităţile la vârsta copilăriei, ceea ce permite transpunerea


copiilor în epocile respective şi compararea cu viaţa şi preocupările lor actuale, dar şi urmărirea drumului şi devenirii ulterioare ale acestor valori ale neamului românesc. În altele, profilul eroului istoric legendar sau al artistului din diferite domenii ale artei impresionează şi oferă copiilor modele demne de adoptat şi urmat( destul de rare în realitatea pe care ei o trăiesc). Un rol deosebit în nuanţarea vocabularului la clasa a IV-a o au compunerile orale şi scrise, prezenţe palide în ceilalţi ani de studiu al limbii române.Destul de anevoios procesul de creaţie, deşi efortul de a solidifica baza de deprinderi necesare a fost îndelung tatonat şi exersat în anii anteriori. De aceea, un element ajutător ar putea fi crearea unor seturi de expresii artistice ( lucru pe care l-am realizat, ex.”Toamna”, „Iarna”, „Primăvara”- materiale postate şi pe www.didactic.ro), care au putut fi valorificate cu uşurinţă în alcătuirea compunrilor cu sau fără plan, ilustraţii, etc.

În clasele I-IV textul literar permite familiarizarea elevilor cu frumuseţea şi expresivitatea limbii, prin intermediul căreia sunt introduse primele noţiuni de limbă. Aceste toate au un pronunţat caracter educativ şi permit elevilor să descopere literatura ca domeniu specific de cunoaştere. Cu alte cuvinte este necesar ca încă din clasa I să se efectueze analiza literară a textului, bineînţeles într-o formă elementară. Astfel, copilul va face cunoştinţă cu polisemia cuvântului, cu valoarea lui stilistică contextuală, cu metafora, comparaţia, adică îşi va însuşi unele elemente de bază ale stilisticii.

Întâlnirea cu literatura (formă concretă a esteticului) reprezintă ivirea unor germeni ce pot fi dezvoltaţi la alte obiecte ca: desenul, muzica, din arta plastică şi se va crea premisele educaţiei artistice, contribuind la dezvoltarea creativităţii elevilor. Educaţia estetică trebuie făcută de la vârstă fragedă, încă din clasa I. Învăţătorului îi revine sarcina de a ajuta copilul să cucerească pe măsura posibilităţilor sale mesajul literar. Prin aceasta, elevilor li se va îmbogăţi, preciza, nuanţa şi înfrumuseţa vocabularul, inventarul stilistic şi cel de operaţii mintale.

BIBLIOGRAFIE

1. Şerdean, Ioan: Metodica predării limbii române la clasele I-IV, Ed.

Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1988

2. Cornea, Paul: Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureşti,

1988

3. Goia, Vistian: Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi

liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

4. Pamfil, Alina: Didactica limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 2000;

http://www.didactic.ro/


5. Manualele de limba şi literatura română de la clasele a III-a şi a IV-a,

Ed. Aramis;

6. Ungureanu, Adalmina: Metodica studierii Limbii şi literaturii române

–învăţământ primar, Ed. AS*S Iaşi 2003.

7. Barbu, Marian , Prof.dr. (coordonator): Metodica predării limbii şi

literaturii române- învăţământul primar-, Ed. „Gheorghe Alexandru”

Craiova 2008.

Material realizat de către Comisia Metodică a învăţătorilor din Şcoala Gimnazială “SIMION BĂRNUŢIU” ZALĂU, judeţul Sălaj (secţia română) cu ocazia CERCULUI PEDAGOGIC , semestrul al doilea, 11 mai 2009:

1. Inst.gr.I BEJAN DANIELA- VALENTINA2. Înv.gr.I COSTE ROZALIA3. Înv. gr.I GHILEA ILEANA4. Înv. gr.I MAN ONIŢA5. Înv. gr.I MAXIM OLIVIA6. Înv. gr.I TALOŞ AURELIA7. Înv. gr.I TALOŞ VALERIA

Tehnoredactare computerizată : Inst. BEJAN DANIELA-VALENTINA

vocabularul-nuantare

Documents

Transcript of vocabularul-nuantare