Vocabularul limbii romane

Vocabularul limbii romane

Vocabularul sau Lexicul este format din totalitatea cuvintelor dintr-o limba.

Vocabularul este compartimentul limbii cel mai supus schimbarii

Vocabularul limbii romane cuprinde oproximativ 120000 de cuvinte

Vocabulatrul se imparte in:

1.Vocabularul Fundamental

2.Masa Vocabularului

1.Vocabularul Fundamental

-Cuprinde cuvintele ale mai des intalnite in vorbirea curenta.

60% latina

40% alte limbi

-Cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte

a) obiecte foarte importante (masa , scaun)

b) actiuni foarte importante (a da, a bea, a merge)

c) parti ale corpului omenesc (cap, gat, mana, picior, corp)

d) alimente de prima necessitate (apa, paine, branza)

e) fiinte sau animale foarte cunoscute (caine, pisica)

f) arbori , fructe si flori (cires, visin, cais, mar, margareta)

g) termini de rudenie (mama, tata, frate, unchi, sora)

h) unelte si obiecte cosmice (sapa, lopata, plug, masa)

i) culori importante (rosu, galben, albastru)

j) mediul inconjurator (ploaie, ninsoare, natura)

k) abilitati , defecte (bun, rau, obraznic)

l) diviziuni ale timpului (luni, marti, ianuarie)

m)locul si modul desfasurarii actiunii (aici, acolo, dincolo)

n) pronumele ,prepozitiile , conjuctiile , numeralele pana la zece (pe, de, la, cu, si, 1,2,..10)

2.Masa vocabularului

a) Arhaisme (calcer, hatman, plaies, voievod)

b) Regionalisme (cucuruz, papusoi, curechi)

c) Neologisme (monumental, extenuat, nostalgic, melancolic)

d) Termeni tehnici (janta, bujie, bobina, sunspensie,)

e) Termeni stiintifici (antibiotic, sinteza, morfologie)

f) Elemente de jargon ( O.K. , Bon jour)

g) Elemente de argou (Mate, prof , sucar, naspa, marfa)

Cele doua parti ale vocabularului nu sunt strict delimitate , intre acestea producandu-se , in timp , schimbari.

Mijloacele de imbogatire ale vocabularului sunt:

-interne, cand cuvintele noi apar prin imbinarea unor elemente existente in limba ; acestea sunt: derivarea, compunerea , shimbarea valorii gramaticale(conversiunera)

-externe, cand cuvintele se iau din alte limbi , adica imprumuturile

Derivarea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si al prefixelor.

Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adaugate dupa radacine.

-lexicale cand formeaza cuvinte noi ;

-gramaticale cand creeaza forme gramaticale sufixele formeaza : substantive(strungar), verbe( a biciui), adjective(auriu), adverbe(prieteneste).

Exista sufixe:

Diminutivale , care formeaza cuvinte ce denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mici decat cele obisnuite: (bradut: substantiv , tinerica: adjectiv, binisor: adverb)

Augmentative, care formeaza cuvinte ce denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mari decat cele obisnuite: (copiladru: substantiv, lungan:adjectiv)

Prefixele: sunt sunete sau grupuri de sunete adaugate inaitea radacinii pentru a forma un cuvant nou. Prefixele formeaza substantive (necinste), verbe(a reaminti); adjective(nesigur), adverbe(negresit).

Neologismele sunt cuvinte noi imprumutate din alte limbi sau create in interiorul limbii prin derivare sau Comprunere , avnd obligatoriu un component neologic.

Paronimele sunt covinte cu forma asemanatoare si cu sens diferit. Paronimele se deosebesc , de obicei printr-un sunete sau prin doua sunete . Uneori dev\fera doar ordinea sunetelor(a revela / a releva )

Sinonimele sunt cuvinte cu forma diferita si cu acelasi sens, ele pot fi:

-Substantive : noroc-sansa

-Verbe: a izbuti areusi

-Adjective: prietenesc amical

-Pronume : el dansul

-Numerale: intaiul prinul

-Adverbe : mereu intotdeauna

-Conjuctii: deoarece fiindca

-Prepozitii: catre spre

-Interjectii:Cat zat

Sinonimele se stabilesc numai in context

Antonimele sunt cuvinte cu sensuri complet opuse. Dr obicei sunt:

-substantive: veselie tristete

-verbe: a trai a muri

-adjective: uman inuman

-adverbe: aici acolo

Omonimele sunt cuvinte cu aceeasi forma si cu sens complet diferi

Omonimele pot fi :

-Parti de vorbire indentice

-Parti de vorbire diferite(omonime lexico-gramaticale)

Omofonele: sunt cuvinte care se pronunta la fel

Omografele sunt cuvinte care se scriu la fel

Omonimele sunt obligatoriu omofone

Cuvinte polisemantice sunt cuvintele care au doua sau mai multe sensuri legate intre ele

-Sensurile unui cuvat polisemantic sunt mai mult sau mai putin apropiate , spre deosebire de sensurile omonimelor , care nu au nici o legatura.