ãleniiVde“Dreptatea e sãnãtatea lumii” (Nicolae Iorga)

Munte NR. 57 IANUARIE 2014

TELEFOANE UTILE: Pentru apã ºi canalizare: 0724.274.449 – ing. ROMULUS MÃNCILÃ (orele 08.00- 16.00);

Dispecerat: 0724 299 614 - (între orele 16.00 - 08.00) Pentru iluminatul public: 0752 132 453 – ANGHELINA CORNELIU; Pentru serviciile de salubritate: 0722 547 484 –CRISTEA GABRIELA;Pentru Poliþia Localã: 0752 132 454 – PETCU VASILE;Pentru gaze: 928 – DISPECERATUL DISTRIGAZ SUDPLOIEªTI;

1. Înlocuire conductã de apã pe strada ªtefan cel Mare;2. Începerea lucrãrilor decanalizare la nivelul oraºului(contractul de execuþie a fost semnat);3. Înlocuire conductã de apãpe strada Cuza Vodã;

4. Reabilitarea ºi înfiinþarea a 6 km de trotuare;5. Lucrãri de asfaltare ºi lãrgire drumuri ~ 30.000 mp;

6. Lucrãri de amenajare drumuri prin betonare - unde este cazul;7. Amenajare Parc Sala de Sport a oraºului;8. Sistem de monitorizarevideo al domeniului public al oraºului;9. Amenajare spaþiu pentrualimentaþie publicã în Piaþaoraºului;10. Execuþie împrejmuireSpital Orãºenesc;11. Execuþie împrejmuire cimitir;12. Amenajare intrare înoraºul Vãlenii de Munte;13. Regularizare PârâuStâlpu;14. Amenajare spaþiu dejoacã în zona Rizãneºti;15. Construire locuinþe princredit ipotecar;

16. Construirea a 30 aparta-mente A.N.L.;17. Lucrãri de asfaltare pestrada Valea Gardului;18. Amenajare cãi acces ºidrumuri în zona Rizãneºti;19. Construire punte pentruacces pietonal în zonaRizãneºti;20. Modernizare iluminat

public pe B-dul Nicolae Iorga;21. Extinderea staþiei de epurare;22. Modernizarea sãlilor de curs ale ºcolilor (reparaþiicurente ºi înlocuire mobiliervechi);23. Reabilitare ºi extindereclãdire fizioterapie ºi clãdire

spãlãtorie la Spitalul Orãºenesc;24. Reabilitare clãdire mater-

nitate + ginecologie ºi spaþiulgrupului alimentar – SpitalulOrãºenesc;

25. Proiect - Parc cu panourifotovoltaice pe str. Berevoeºtipentru reducerea consumuluide energie electricã;

26. Proiect - Centru deInformare ºi PromovareTuristicã în oraºul Vãlenii deMunte;

27. Proiect – Bazã de agre-ment în zona Rizãneºti;

28. Înfiinþare Cantinã Socialã.

Domnul Florin Constantin, primarul oraºului Vãlenii de Munte, va propune Consiliului Local ºi va

susþine pentru anul 2014 urmãtoarele proiecte:

Ziua Culturii Naþionalela Vãlenii de Munte

citiþi în pagina 2

Proiectele primarului Florin Constantin pentru anul 2014

Execuþie ºanþuri betonate pe strada Valea Gardului; Creºterea serviciilor medicale prin extinderea Spitalului; Înlocuire conductã deapã pe strada Berceni; Îmbunãtãþire alimentare cu apã în cartierele Tabaci si Rizãneºti.

Lucrãri în curs de executare:

Precizãri cu privire laImpozitele ºi taxele localeprecum ºi bonificaþiile ºi

facilitãþile fiscale acordate pentru anul 2014

Conform Hotãrârii nr.99 din 20.12.2013, ConsiliulLocal al oraºului Vãlenii de Munte a aprobat caImpozitele ºi Taxele locale pentru anul fiscal 2014 sãrãmânã la acelaºi nivel cu cele stabilite în anul 2013,nefiind majorate.

Tot prin aceastã hotãrâre, Consiliul local al orasuluiValenii de Munte a aprobat acordarea unor bonificaþiipentru plata cu anticipaþie a unor impozite ºi taxe dupãcum urmeazã:

acordarea unei bonificaþii în cuantum de 10%, pentruplata cu anticipaþie a impozitului pe clãdiri pânã la data de31 martie 2014 datorat de cãtre contribuabili persoane fiziceºi juridice;

acordarea unei bonificaþii în cuantum de 10%, pentruplata cu anticipaþie a impozitului pe teren pânã la data de 31martie 2014 datorat de cãtre contribuabili persoane fizice ºijuridice;

acordarea unei bonificaþii în cuantum de 10%, pentruplata cu anticipaþie a impozitului pe mijloacele de transportpânã la data de 31 martie 2014 datorat de cãtre contribuabilipersoane fizice ºi juridice;

acordarea unor bonificaþii în cuantum de 20% din chiriadatoratã pentru locurile de parcare, în cazul contribua-bililor care achitã integral pânã la data de 31.01.2014, chiriadatoratã pe întreg anul 2014;

acordarea unor bonificaþii în cuantum de 20% din chiriadatoratã pentru terenurile ocupate de chioºcuri, în cazulcontribuabililor care achitã integral pânã la data de31.01.2014, chiria datoratã pe întreg anul 2014;

acordarea unor bonificaþii în cuantum de 20% din ta-xele de piaþã datorate de anumite categorii de comercianþicare achitã integral taxele datorate pe întreg anul fiscal 2014.

SE ACORDÃ FACILITÃÞI FISCALE PENTRU URMÃTOARELE CATEGORII DE PERSOANE FIZICE:

scutire de la plata impozitului pe clãdiri ºi terenpe anul 2014 pentru persoanele menþionate la art.284 dinCodul Fiscal cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,dupã cum urmeazã: veterani de razboi, vãduve de ve-terani de rãzboi, persoanele cu handicap grav sau acci-dentat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate etc;

scutire de la plata impozitului pe clãdiri ºi terenpe anul 2014 pentru persoanele fizice beneficiare ale Legiinr. 416/ 2001 privind venitul minim garantat precum ºi acelor fãrã venituri;

reducerea cu 50% a impozitului pentru clãdirea dedomiciliu ºi a terenului aferent pe anul 2014 ºi scutirea dela plata accesoriilor aferente anilor precedenþi, pentrufamiliile ale cãror venituri cumulate nete realizate demembrii majori din familie, sunt mai mici decât salariulminim brut pe þarã la data depunerii documentaþiei com-plete, dupã achitarea tuturor debitelor restante la data de31.12.2013 datorate bugetului local.

ªef Serviciu Impozite ºi TaxeAlexandru ªtefãnescu

2Vãlenii de Munte

Clubul Bibliotecii “Miron RaduParaschivescu” din cadrulCentrului Cultural al oraºuluiVãlenii de Munte a gãzduit mier-curi, 15 ianuarie 2014, un eveni-ment cultural aflat sub spectrulpoetului naþional.

La “întâlnirea cu Eminescu” ºi-aufãcut timp sã vinã reprezentanþi aiautoritãþilor locale, judeþene ºi naþio-nale, reprezentanþi ai clerului ºi jan-darmeriei, jurnalistul de televiziuneDaniel Dimache, poetul ºi jurnalistul Lu-cian Avramescu ºi graficianul MarianAvramescu.

Elevii cercului de teatru în colaborarecu profesorii catedrelor de limbaromânã ale celor douã licee din locali-tate au pregãtit un program specialmenit sã sublinieze încã odatã unici-

tatea, originalitatea ºi perenitatea cul-turii române. Astfel Ciurilã Denisa ºiCârstinoiu Alex (foto) au realizat unduet muzical emoþionant pe versurilepoeziei “Pe lângã plopii fãrã soþ”. BaciuAna Maria a smuls ropote de aplauzerecitând integral ºi cu interpretare teatra-lã “Scrisoarea I”. Tot în spiritul universu-lui eminescian Frîncu Roberta cu ver-surile parcã tot mai actuale din “Împãratºi proletar” a îndemnat audienþa la o

profundã reflexie asupra societãþii încare trãim. Finalul momentului poetic aaparþinut micuþului înger blond BiancaVlad (foto sus), care cu o voce divinã ainterpretat idilica “Seara pe deal”.

Profesorul Valentin Emil Muºat areiterat importanþa existenþei unei zile încare românii sã-ºi cinsteascã propriilevalori culturale. Vizibil emoþionat, poe-tul Lucian Avramescu a dat citire pro-priei sale ode “Dumnezeul sufletului ro-mânesc” închinatã “Luceafãrului” poe-ziei naþionale. Totodatã Lucian Avra-mescu a subliniat cã Eminescu este celcare “ a semnat certificatul de naºtere alculturii noastre”. Ulterior acesta a intratîntr-un dialog deschis cu publicul evo-când momente deosebite din timpul pecare l-a petrecut ca elev în Vãlenii deMunte.

În încheirea evenimentului gãzduit laCentrul Cultural din Vãlenii de Munte

participanþii au fost invitaþi sã vizitezeexpoziþia de caricaturã a graficianuluiMarian Avramescu „Cetãþeni din satulTerra”. Artistul a expus în holul Cen-trului Cultural 42 de portrete ale unorpersonalitãþi din toatã lumea. Printreacestea se regãsesc ºi cele ale unorpoliticieni prahoveni: Mircea Ionescu-Quintus, Mircea Cosma, primarul FlorinConstantin, viceprimarul Vasile Gheor-ghe dar ºi consilieri locali. Alãturi deaceºtia, sunt reprezentate într-un modinedit ºi alte personalitãþi româneºti sauinternaiþonale: istoricul Nicolae Iorga,premierul Victor Ponta, fostul preºedinteal României, Ion Iliescu, pugilistulLeonard Doroftei, Mihai Eminescu,Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii,Barack Obama, Whoopi Goldberg etc.

„Natura umanã este interesantã ºimeritã a fi studiatã. Este un hobby pecare îl am de foarte multã vreme; naturaumanã rãmâne întotdeauna o provocarepentru preocupãrile mele artistice. Fiindcaricaturist de presã, sunt nevoit sãfolosesc personaje în lucrãrile pe care lefac, pentru a ilustra ideile mele politice.M-am specializat foarte mult pe trãirile,pe emoþiile omului, pentru a le exprimagrafic, prin linie ºi culoare”, a declaratMarian Avramescu jurnaliºtilor prezenþi.

Expoziþia va rãmâne deschisã laVãlenii de Munte timp de câteva sãp-tãmâni. 26 dintre lucrãri însã vor puteafi admirate oricând de aici înainte,întrucât prin efortul primãriei ºi al unorsponsori din localitate ele au intrat încustodia instituþiei care a gãzduit eveni-mentul. (A.N.)

Ziua Culturii Naþionale la Vãlenii de Munte

3 Vãlenii de Munte

La micã distanþã în timp, dupãnaºterea poetului naþional, MihaiEminescu, la 14 ianuarie 1850, era sãaibã loc evenimentul de rezonanþãsentimentalã pentru românii de aicisau de aiurea - Unirea PrincipatelorRomâne sau Mica Unire, 1859.

Fãurirea unitãþii statale ºi de aiciRomânia, este indiscutabil, con-secinþa unei acþiuni premeditate,gânditã, doritã ºi pregãtitã în vre-muri îndelungate. Sã ne oprim, pen-tru acest caz, la a prezenta contextulinternaþional în care problemaromâneascã devenise de intereseuropean, deloc de neglijat.

Pe drumul deschis de revoluþiade la 1848, în acord cu principiilecare cãlãuzeau marele ,,secol alnaþionalitãþilor’’, Principatele Româ-ne evoluau spre realizarea Unitãþii.Se vehicula ideea includerii blocu-lui românesc în Imperiul Habsbur-gic, fapt ce a grãbit emigraþia româ-nã paºoptistã sã acþioneze în marilecapitale europene.

Revoluþionarii români întreprindo vastã campanie pentru captareainteresului diplomaþiei vremii înfavoarea Unirii Principatelor. Aºa aufost atraºi Jules Michelet, EdgarQuinet (cãsãtorit cu HerminaAsachi), Paul Bataillard, conteleWalewski, ministrul de externe alFranþei ºi pe însuºi împãratulNapoleon al–III-lea. Rãzboiul Cri-meii (1853-1856) ºi Tratatul de pacedeschideau oportunitatea ca,,chestiunea româneascã‚’’ sã devi-nã de interes general. Spaþiul româ-nesc era, dupã înfrângerea Rusiei, ozonã de tampon care ar fi devenit overitabilã ,,piatrã de încercarepentru noul echilibru european’’.Sprijinul Franþei, Rusiei, Sardiniei ºiPrusiei era motivat diferit, în opo-ziþie fiind Austria, Turcia ºi Anglia(temporar).

Problema Unirii a fost abordatãîn forumul Internaþional - Congresulde Pace de la Paris (1856). Consulta-rea muntenilor ºi moldovenilor prindivanuri ad-hoc, contraziceau diplo-maþia Austriei ºi Turciei cum cã ,,nuvor românii”’. Oricum, PrincipateleRomâne treceau sub garanþia celor7 puteri, care redau Moldovei celetrei judeþe din sudul Basarabiei(Cahul, Ismail, Bolgrad) pentru aîndepãrta Rusia de la ComisiaDunãrii. Consultarea românilor eraedificatoare: unirea sub numele deRomânia, cu un domn ales dintr-ofamilie de prestigiu din Europa etc.

Aºadar, împrejurãrile, modificateacum, au favorizat constituirea sta-tului naþional român. Dar, în ultimainstanþã, românii au fost artizaniipropriei lor organizãri statale. Dacãnu ar fi existat voinþa naþiunii de a-ºifi concretizat opþiunea politicã, îm-prejurãrile favorabile ar fi rãmas ex-terioare. Aºa cum istoria românilora probat, Unirea Principatelor a fost,,actul energic al întregii naþiuniromâne” (Mihail Kogãlniceanu). Cea urmat este cunoscut: acþiuneacomitetelor electorale, de o parte ºide alta a Milcovului, a dus la dublaalegere a lui Al. I. Cuza, la 5 ºi 24 ia-nuarie 1859. Cine era noul domn? cu

studii de medicinã, de drept, Cuzaobþinuse diploma de bacalaureat laParis, iar recent proaspãtul colonel seremarca cu deosebire prin demisiadin funcþia de pârcãlab (prefect) alGalaþiului, ca atitudine faþã de falsifi-carea primelor alegeri. Recunoscutadublã alegere (1859) ºi unirea (1861)doar pe timpul domniei sale, Cuzaavea sã punã bazele statului modernromân, în doar cei 7 ani (1859-1866).

Vãlenarii au reacþionat imediat,dupã alegerea domnului ºi mai alesîn urma reformei agrare din august1864: 195 de fruntaºi, mijlocaºi ºipãlmaºi au primit parcele depãmânt pe proprietatea MãnãstiriiVãleni, secularizatã din 1863. Altesuprafeþe rãmâneau în grijacomunei urbane. Semnãtura celorpeste 140 de devotaþi români se gãs-esc în scrisoarea de mulþumireadresatã ,,Mãriei Sale, Domnitoru-lui Principatelor Unite Române’’cu ocazia zilei de naºtere a acestuia.

,, … ºi cât va avea þara asta oistorie, cea mai frumoasã paginã

ce va avea va fi aceea a luiAlexandru Ioan I’’

(M. Kogãlniceanu)

Prof. Ion Bocioacã

Dumnezeul sufletului românesc

la Eminescu mã-nchin ca la Dumnezeuspuse pãlmaºul, neºtiutorul de carte, argatul ogoarelorlui mã închin spuserã pe rândînvãþãtorul apoi învãþãcelulºi pruncii încã nenãscuþi spuserã la feldinlãuntrul mamelor lorcare ºi ele erauînãuntrul mamelor mamelor lor

la Eminescu mã închin ca la Dumnezeurostirã teiiºi plopiiºi mesteceniiînfrãþiþi în aceeaºi religiecu ierburile ºi lacurileºi luceafãrul de ziuãºi cu mareacare are margini frumoase ca un mormânt de poet

lui mã supun, doar luirosti de la Cozia, de sub lespedea luiMircea cel Bãtrânºi de la Arnota, Basarab Voievodºi capul lui Mihai vorbide la mânãstirea Dealuºi Constantin Brâncoveanu,din singurul mormânt fãrã trupal catedralei Hurezilor

cum de îl iubesc cu plecãciunetoate acestea ºi altele cu ele dimpreunãîncât dacã sapi în miezul nestematelor dai de elºi dacã asculþi inima pietrelor îl auzi cum bateºi dacã îl scoli în crucea nopþii pe þãranºi-l întrebi cum se cheamã sufletul luiîºi va rãspunde dintr-o rãsuflare, Eminescu?

Eminescu nu este un poetfie ºi neperechenu este geniul tutelarn-a iubit-o pe Veronica Miclen-a fost sãrac ºi n-a fost bogatn-a scris cãrþici doar un certificat de naºtere

de ce lui ne închinãm?fiindcã el a scris, cu litere de aer ºi þãrânã,certificatul de naºtere al sufletului românesc

Lucian Avramescu10 ianuarie 2014, Sângeru

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Mereu cu gândul la acel 1859

Vãlenii de Munte 4 S P O R T F O T B A L S P O R T F O T B A L S P O R T H A N D B A L S P O R T F O T B A L S P O R T H A N D B A L

În data de 12.01.2014 la sta-dionul oraºului echipa de fot-bal CSO “Teleajenul” Vãleniide Munte ºi-a reluat pregãtireapentru returul campionatului.

La apelul inaugural, RaduSârbu ºi Vasile Voinea aucondus primul antrenament,la convocare rãspunzândprezent toþi componenþiiechipei.

“Avem câþiva jucãtori înprobe, în vederea completã-rii lotului, pentru a face faþãcât mai onorabil în actualaediþie de campionat, dar înprivinþa lor o decizie se valua doar în preajma datei de1 februarie. Pânã acum nu aplecat nimeni de la echipanoastrã”, a precizat directorulsportiv Gabriel Cojanu.

CSO “TELEAJENUL” VÃLENII DE MUNTE

A ÎNCEPUT PREGÃTIREA PENTRURETURUL CAMPIONATULUI

LIGII „A” PRAHOVA

„CSM PLOIEªTI” JUNIOARE II HANDBAL FEMININ ÎN CANTONAMENTLA VÃLENII DE MUNTE

Echipa de junioare II „CSM Ploieºti” a susþi-nut un stagiu de pregãtire în localitatea noastrãîn perioada 05 - 11 ianuarie 2014. Pregãtireatehnico-tacticã a jucãtoarelor conduse deantrenorii prof. Gheorghe Daniel ºi prof.Comendant Robert s-a desfãºurat la Sala deSport „Stelian Manolescu” unde au gãsit unmediu propice pentru desfãºurarea în bunecondiþii a acestui cantonament.

„Venim cu drag aici, în Vãleni pentru aldoilea an consecutiv, pentru a ne face stagi-ile de pregãtire, gãsind niºte oameni extra-ordinari, cu suflet bun, care sprijinã

sportul de performanþã. Avem condiþii deantrenament foarte bune în Vãleni, sala desport fiind foarte bine dotatã ºi frumoasãputându-ne desfãºura activitatea foartebine. Mulþumim ºi pe aceasta cale condu-cerii sãlii de sport pentru sprijinul acordatde a ne satisface stagiile de pregãtire înbune condiþii, drept pentru care in perioa-da 02 - 08 februarie 2014 vom reveni aici cuplãcere ºi cu junioarele III ºi IV într-un noucantonament de pregãtire”

prof. Gheorghe Daniel

TAXA AUTO 2014Potrivit legii aprobate

de Parlament, cei carevor sã cumpere omaºinã înmatriculatã în România înainte de 1 ianuarie 2007 trebuie sã plãteascã o taxã de poluare calculatã în funcþie decapacitatea cilindricã,vechimea maºinii ºicoeficientul de poluare.

Noua taxã auto se aplicãatât maºinilor înmatriculateaduse din afarã cât ºimaºinilor înmatriculate înRomânia înainte de 2007.

Potrivit ordonanþei deurgenþã (9/2013, timbrul de

mediu înlocuieºte vecheaTAXÃ AUTO, este plãtit o sin-gurã datã atunci când omaºinã este înmatriculatã înRomânia pentru prima datã,atunci când este reintrodus înparcul auto naþional ºi pentrumaºinile rulate pentru care s-a dispus restituirea sauînmatricularea fãrã platã aunei taxe de poluare sauînmatriculare.

2 februarie - Întâmpinarea DomnuluiPraznic prin care se rememoreazã un eveniment istoric

din viaþa pãmânteascã a Mântuitorului

Sãrbãtoare cu cruce roºieÎn calendarul creºtin ortodox, la

2 februarie sãrbãtorim ÎntâmpinareaDomnului, unul din praznicele împãrãteºti.

Dupã patruzeci de zile de la naºterea Sa,Pruncul Sfânt a fost dus la Templul Ierusa-limului.

Legea cerea ca mama sã vinã cu prunculla Templu, sã aducã jertfã Domnului un mielsau un porumbel pentru sacrificiulpurificãrii. Preasfânta Fecioarã, Maica Dom-nului, nu avea nevoie de purificare, deoareceea a nãscut fãrã stricãciune, dar cu toateacestea, ea s-a supus cu smerenie. PrunculIisus a fost întâmpinat de Dreptul Simeon,cãruia i se profeþise cã nu va muri pânã nuva vedea pe Mesia cel promis.

Sf. Simeon, care era acum foarte bãtrân, s-a dus la Templu chiar când Sfânta FecioarãMaria ºi Sf. Iosif veneau cu Pruncul Iisus aco-

lo, astfel încât Simeon a putut sã-L þinã pePrunc în braþe ºi, mulþumind Domnului, arostit:

"Acum slobozeºte pe robul Tãu, dupãcuvântul Tãu, în pace, cã ochii mei vãzurãmântuirea Ta, pe care ai gãtit-o înaintea feþeituturor popoarelor, luminã spre descope-rirea neamurilor ºi slavã poporului TãuIsrael."

Obiceiuri ºi tradiþii Este bine ca femeile sã ducã copiii spre

închinare la Bisericã. Când copilul face 40 dezile dupã naºtere, mama îl aduce la Bisericãca ºi „Mama lui Iisus”. În numele familiei, eaîl dãruieºte ca ofrandã lui Dumnezeu ºi-lînchinã la altar.Credincioºii cinstesc Icoana Maicii

Domnului pentru spor ºi sãnãtate în aceastãzi. Acest obicei mai poartã numele de„Îmblânzirea inimilor împietrite” sau„Profeþia lui Simeon”.