Vladimir Ilici Lenin, important om politic rus, s-a nscut pe data de 22 aprilie 1870 la Simbirsk, pe cursul mijlociu al Volgi. A luat contact cu micarea revoluionar n timpul studeniei, la Kazan.

n 1893 s-a mutat la Sankt Petersburg, unde, n anul 1895 a participat la crearea Uniunii de lupt pentru eliberarea clasei muncitoare. Din aceast cauz, n acelai an a fost arestat i nchis, apoi, n 1897 a fost deportat n Siberia pn n 1900, cnd a emigrat n Elveia, unde a ntemeiat ziarul Iskra.

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. (1903) a pus bazele partidului comunist al bolevicilor. Dup nfrngerea revoluiei (1905-1907), emigreaz din nou n strinatate, pn n aprilie 1917, cnd revine la Petrograd i se pronun n favoarea instaurrii imediate a republicii sovietelor, ca form de stat a dictaturii proletariatului.

n perioada 1917-1924 este preedintele guvernului sovietic (Consiliul Comisarilor Poporului), de numele su fiind legate primele decrete ale Puterii sovietice (Decretul asupra pcii, Decretul asupra pmntului). Lenin a recurs la aplicarea, pe scar larg, a violenei i cruntei represiuni mpotriva forelor politice de opoziie, a clerului i intelectualilor; tot el este cel care a iniiat crearea Internaionalei a III-a Comuniste n1919.

Adept al ideilor lui Marx i Engels, Lenin a militat pentru crearea partidului de tip nou, n jurul unui nucleu al revoluionarilor de profesie, considerndu-l cel mai important mijloc al luptei revoluionare.

Dup instaurarea puterii sovietice din octombrie i Rzboiul civil, n Rusia s-a declanat o puternic criz economic i politic, relevat de rscoala marinarilor din Kronstadt, susintori, pn atunci, ai puterii sovietice, ceea ce l-a determinat pe Lenin s renune la comunismul de rzboi, hotrnd nlocuirea acestuia cu N.E.P.-ul.

n octombrie 1922, Lenin s-a mbolnvit grav (hemiplegie), iar din luna decembrie nu a mai luat parte la activitatea politic. A murit pe 21 ianuarie 1924, dezamgit de eecul revoluiei comuniste n Europa i de poziia proeminent dobndit de Stalin, la a crui ascensiune contribuise hotrtor.

Bibliografie: Marcel D. Popa Dicionar enciclopedic,vol IV

editura Enciclopedica, Bucureti,2001.

Enciclopedia Encarta 2000.

EMBED Word.Picture.8

_1070261870.doc