Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor

Costul prohibitiei drogurilor

Vlad Tarko

Centrul de Analiza si

Dezvoltare Institutionala

(CADI)

Analiza cost-beneficiu Scopurile urmarite:

Diminuarea consumului de droguri Diminuarea problemelor medicale asociate

consumului (hepatita, HIV etc.) Diminuarea problemelor sociale asociate

consumului de droguri (infractionalitate etc.) Mijlocul folosit in prezent - prohibitia:

Pedepsirea penala a consumului si comertului

Piedicile birocratice puse in calea tratamentelor legale de substitutie


Canabis Heroina Ecstasy Cocaina Amfetamine0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.4

0.16

0.1

<0.1 <0.1

Utilizatori de droguri in Romania(procent din populatie 15-64 ani)

Comparativ:Consum canabis inUngaria: 2.3%Bulgaria: 2.5%Portugalia: 3.6%Germania 4.8%Olanda: 5.4%Franta: 8.6%Spania: 10.6%Italia: 14.6%

Sursa: United Nations Office On Drugs and Crime, Annual Reports Questionnaire, 2009


Sursa: Agenția Națională Antidrog / Direcţia Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanie, 2007

Bucuresti Romania0

5

10

15

20

25

30

35

40

45 42

30

Tineri, abilitatea declarata de a-si procura droguri in 24 de ore

(procent)


peste 18 ani 14-17 ani 8-13 ani0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

58%

35%

7%

Debutul utilizarii de droguri in-jectabile (media = 20 ani)

Sursa: UNDOC, Romania, Anchetă comportamentală şi serologică…, 2010


Sursa: Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, I.G.P.R.

Infractiuni la Legea nr. 143/2000, în perioada 2001-2008

Numărul de persoane prinse în flagrant, în perioada 2001-2008


Probleme de sanatate Numar de morti (2009): ~220 Principala cauza: heroina Hepatita C intre consumatorii de droguri

injectabile: 57% (2009) HIV: 1% (2009) Important: Raspandirea hepatitei si a HIV

creste exponential nu liniar. Exemplul Portugaliei



Cateva efecte neintentionate ale prohibitiei Crima organizata Coruperea partiala a politiei Deturnarea resurselor politiei si a

sistemului juridic 4,5 milioane euro: bugetul anti-drog al IGP

Inventarea de droguri si mai periculoase Droguri mult mai concentrate pentru a putea

fi transportate/ascunse mai usor (e.g. crack-cocaine)

Substitute temporar legale (“etnobotanice”)


Esecul “razboiului impotriva drogurilor” Accesibilitatea drogurilor e mai mare ca

niciodata Epidemii printre consumatorii de droguri

injectabile ce risca sa se raspandeasca in societate in general

Numarul de detinuti creste Bugetul per detinut ~2500 lei/luna Inchisorile sunt incubatoare ale epidemiilor

Efectul principal al acestui “razboi”: Asigurarea de profituri mari traficantilor



Pretul la canabis in Romaniaprin cele mai mari din Europa in ciuda cererii relativ mici


Solutii


1. Solutii ce necesita schimbari minore ale cadrului legal

Facilitarea mai usoara a accesului catre substitute la heroina (metadona etc.). Efectele:

Dependentii de heroina se vor muta pe substitutele legale

Profiturile traficantilor vor scadea Infractionalitatea asociata va scadea

Preventia raspandirii HIV si hepatitei: Distribuirea gratuita de seringi (mai ales in inchisori).

Solutii

2. Dezincriminarea/legalizarea drogurilor de “risc mic” Principiu de evaluare a “riscului mic”:

Daca este mai putin periculoasa ca alcoolul, atunci sa aiba cel mult acelasi statut legal ca alcoolul.

Analiza stiintifica a riscului: Agregarea estimarilor multor experti

Ce ramane neadresat astfel: problemele medicale sunt asociate in primul rand heroinei

Solutii

Heroi

na

Cocai

na

Barbi

turic

e

Alcool

Keta

min

a

Diaze

pam

Amfe

tam

ine

Tutu

n

Bupre

norfi

nă

Canab

is

Solven

tiLS

D

Ster

oizi

Ecst

asy

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Riscul estimat de specialisti, comparativ cu clasificarea ONU

Solutii

Risc mareRisc mediu

Risc micNereglementat

international

Sursa: Nutt et al., 2007, Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential misuse

Heroi

na

Cocai

na

Barbi

turic

e

Alcool

Keta

min

a

Diaze

pam

Amfe

tam

ine

Tutu

n

Bupre

norfi

nă

Canab

is

Solven

tiLS

D

Ster

oizi

Ecst

asy

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

Riscul estimat de specialisti, schimbarea propusa

Solutii

Risc mareRisc mediu

Risc micNereglementat

international

Sursa: Nutt et al., 2007, Development of a rational scale to assess the harm of drugs of potential misuse

Diferenta dintre legalizare si decriminalizare Decriminalizarea:

Eliminarea pedepselor penale Tratamante medicale obligatorii, impuse

consumatorilor Legalizarea:

Eliminarea pedepselor penale Eliminarea tratementelor medicale impuse (Statut similar cu alcoolul sau tutunul)

Solutii

3. Decriminalizarea consumului tuturor drogurilor Exemplul Portugaliei

Numarul utilizatorilor de heroina a scazut Politia si sistemul de justitie au devenit mai eficiente

– putandu-se concentra pe infractiunile reale Alte exemple de decriminalizare partiala (in

special a canabis) de succes: Olanda, Australia de Vest

Ce ramane neadresat astfel: problema crimei organizate care exista datorita prohibitiei traficului

Solutii

Sursa: Global Commission on Drug Policy Report, 2011

4. Legalizarea tuturor drogurilor, a consumului si comertului Sistem similar cu alcoolul si tutunul aplicat

tuturor drogurilor Costurile medicale trecute de la stat in

responsabilitatea individuala Eliminarea atat a pedepselor cu

inchisoarea cat si a internarii non-voluntare a dependentilor de droguri in spitale

Efectul principal: disparitia mafiei asociate drogurilor

Solutii

Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor

News & Politics

Transcript of Vlad Tarko - Costul prohibitiei drogurilor