Vizitati principalele Arii Protejate din judetul Neamt30 SEPTEMBER 2010 0 COMENTARII

Ariile protejate din judetul Neamt impresioneaza prin pitorescul cadrului natural

deosebit si ascund adevarate paradisuri create de o natura darnica. Printre aceste peisaje de-a dreptul fascinante

se regasesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate.

Judetul Neamt este plin de peisaje incredibil de frumoase insufletite de-a lungul timpului de o veche si interesanta

civilizatie. Fortele dezlantuite ale naturii au creat aici, la Neamt un adevarat muzeu in aer liber a carui exponante

sunt aceste peisaje unice, interesante si deosebit de spectaculoase care in functie de anotimp imbraca o alta

haina si care formeaza aceste arii protejate. Iata cateva informatii despre frumusetile naturale pe care le gasiti in

aceste parcuri si rezervatii naturale din zona Neamtului.

Parcul National Ceahlau a fost constituit in anul 1955 ca arie protejata iar limitele actuale au fost marcate in anul

2003, desfasurandu-se pe o suprafata de 7.742,5 ha. Rezervatia cuprinde trei arii protejate si anume: Rezervatia

Stiintifica “Ocolasul Mare”, Rezervatia natural botanica “Polita cu Crini” si Monumentele naturii “Cascada

Duruitoarea” si “Avenul Mare”. In cadrul lor se regasesc peste 1100 specii de flori si 90 de specii de pasari si

animale care sunt protejate. Aici gasim Masivul Ceahlau care reprezinta cea mai mare atractie turistica din

Carpatii Orientali, fiind cel mai important masiv din Moldova si considerat al doilea munte sfant al crestinatatii.

Parcul National Cheile Bicazului – Hasmas este situat in Muntii Hasmas, pe raza judetelor Neamt si Harghita si

datorita marimii impresionante a stancilor din Cheile Bicazului ele reprezinta una dintre cele mai atragatoare zone

turistice din tara. Punctele de atractie turistica ale ariei protejate Cheile Bicazului sunt: statiunea Lacul Rosu,

Rezervatia Cheile Sugaului (situate la intrarea in localitatea Bicaz-Chei), Cheile Laposului, Pestera Munticelu,

Pestera tunel sau Pestera glodului, Cheile Bicajelului, Varful Hasmasu Mare (1792 m alt), Cheile Cupasului,

Avenul Licas, Piatra Singuratica si Pestera Munticelu. Pentru iubitorii de drumetii mai sunt amenajate in scop

turistic un numar de 18 trasee turistice montane in Cheile Bicazului ce strabat Masivul Hasmas.

Parcul Natural Vanatori Neamt este declarat ca arie protejata din anul 1998 si are ca obiectiv protejarea si

conservarea populatiei de zimbri, altadata componenta a faunei salbatice din  Romania. Parcul cuprinde o

diversitate de valori naturale, culturale si istorice si se intinde pe o suprafata de 30.818 hectare, din care peste

26.300 hectare sunt de fond forestier. Rezervatii naturale din cadrul Parcului Natural Vanatori Neamt:Codrii de

arama – este asezata pe dealul Filiorul din comuna Agapia si cuprinde goruni seculari, dar si peste 300 specii de

plante de o rara frumusete; Padurea de argint – este o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica si

cuprinde arbori batrani cu varsta de peste 100 de ani, dar si arbori mai tineri de 20 pana la 50 de ani; Rezervatia

de Zimbrii  si Fauna Carpatina “Dragos Voda” – este una din cele 4 rezervatii de zimbri existente la noi in tara

si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusive zimbrilor din Europa; Padurea de

smarald (Rezervatia de stejari „Dumbrava”) – este o rezervatie de tip forestier in suprafata de 56,6 ha care

conserva stejari seculari si 209 specii de plante vasculare apartinand a 50 de familii.

Lacul Batca Doamnei este situat la o altitudine de 325 metri si reprezinta un element important al orasului Piatra

Neamt deoarece pe langa scopul de protectie, el ofera si privelisti minunate. Acest lac reprezinta o zona

deosebita  pentru pasarile ce se deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic si constituie o veriga importanta

in pastrarea biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica din continentul European. In ultimii

ani, pe acest lac au iernat populatii de corcodel cu gat negru, corcodel cu gat rosu, ferestras mare, ferestras

motat si ferestras mic.

Lacul Vaduri este situat la o altitudine de 350 m si a fost desemnat din anul 2004 ca arie de protectie speciala

avifaunistica. Acest lac ofera conditii favorabile de hrana si adapost necesare iernatului pentru numeroase specii

de pasari migratoare. In ultimii ani pe acest lac si-au stabilit cartier de iarna specii ca: lebada de vara, rata mare,

rata sunatoare si corcodel mic.

Lacul Pangarati este situat pe sectorul de vale transversala al Bistritei  la altitudinea de 370,6 m avand la nord

Muntii Stanisoarei si la sud Muntii Gotmanu. Lacul Pangarati reprezinta o zona importanta pentru pasarile care se

deplaseaza pe culoarul de migratie est carpatic. Totodata, lacul este o veriga importanta in pastrarea

biodiversitatii si a habitatelor naturale pentru toata zona estica in continentul european.

Lacul Cuejdel s-a format pe paraul Cuiejdel si este cel mai mare lac de baraj natural din Romania, situat in

Muntii Stanisoarei, la o distanta de 25 km de Piatra Neamt, pe teritoriul comunei Garcina. Frumusetea deosebita

peisagistica, caracteristicile geomorfologice, limnologice si biodiversitatea specifica a lacului atesta unicitatea si

importanta acestuia. Toate acestea, reprezinta argumentele care au stat in anul 2004,  la baza declararii Lacului

Cuejdel ca rezervatie naturala, fapt ce permite o protectie speciala a zonei.

http://www.viziteazaneamt.ro/2010/09/vizitati-principalele-arii-protejate-din-judetul-neamt/

udeţul Neamţ - DATE GENERALE

Situat pe văile unor ape limpezi şi repezi (Bistriţa, Siretul, Moldova), străjuit de crestele munţilor Bistriţei şi masivul Ceahlău, este locul ideal de sejur pentru orice amator de recreere. Aflat la distanţe de cca. 350 km de Bucureşti, cca. 325 km de Cluj Napoca, 620 km de Timişoara sau cca. 480 km de Constanţa, dispunând de drumuri modernizate, de o reţea bogată de hoteluri, hanuri şi popasuri turistice, judeţul Neamţ permite practicarea turismului în condiţii optime în tot cursul anului.

Străveche vatră de ţară din centrul Moldovei, ţinutul apare menţionat sub numele de Neamţ într-un document semnat de Alexandru cel Bun în anul 1403. Pe aceste meleaguri au trăit o parte a vieţii lor şi au creat, figuri ilustre ale culturii româneşti precum Al. Vlahuţă, I. Creangă, M. Eminescu, M. Sadoveanu, C. Hogaş, filozoful V. Conta, pictorii N. Grigorescu, N. Tonitza, A. Băeşu, L. Vorel şi V. Brauner. Amintirea acestor personalităţi este evocată în cadrul unor case memoriale, muzee sau manifestări culturale.

Aici, în judeţul Neamţ, se pot vizita valoroase monumente ale trecutului, restaurate şi păstrate cu grijă - Cetatea Neamţ (Tg. Neamţ), Curtea Domnească(P. Neamţ), Palatul Cnejilor (com. Durău) - dar şi obiective de interes turistic -rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă" (înfiinţată în anul 1968, lângă Tg. Neamţ) sau cele mai spectaculoase chei ale României: cheile Bicazului, rezervaţie floristică şi faunistică de mare încântare. Şi tot aici, masivul Ceahlău - unde legenda spune că trăia Zamolxis, zeul dacilor - oferă amatorilor ocazia unor drumeţii montane atractive.

http://www.neamt.ro/Date_gen/Jud_NT/

Judeţul Neamţ

CADRUL NATURAL

Învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, Judeţul Neamţ este situat în partea central-estică a României şi se încadrează, din punct de vedere geografic,

între 46040' şi 47020' latitudine nordică şi 25043' şi 27015' longitudine estică. Formele de relief au înălţimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolaşul Mare) şi 169 m (lunca Siretului).

Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.

Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară, dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.

Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului. Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret, Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice. Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2 oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.

Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).

Arii protejate în judeţul Neamţ

10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.); 3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din Piatra-Neamţ); 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc); 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari; 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte; 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).

Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi Parcul Naţional "Cheile Bicazului",

cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.

Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei),  stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între localităţile Agapia şi Văratec.

La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.

La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura 2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

ECONOMIA judeţului Neamţ

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului 2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.

Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri şi 11.700 de firme.

Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009, numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de 62.866.

În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

TURISMUL în judeţul Neamţ

Turiştii sunt atraşi de aceste locuri fie datorită minunatelor privelişti şi a climei plăcute, fie datorită vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Obiectivele de interes turistic din judetul Neamt sunt multe. Staţiunile balneare Bălţăteşti şi Oglinzi, staţiunea turistică Durău, staţiunile turistice de interes naţional Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, salba vechilor mănăstiri - începând cu Neamţul, una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova (1367), cu mormântul lui Petru Muşat, însemnat centru de tipărituri; apoi Secu, ctitoria lui Nestor Ureche (1602), cu frumoase manuscrise, adevărate opere de artă;Agapia, menţionată documentar în 1437 şi ajunsă celebră prin picturile din tinereţe ale lui Nicolae Grigorescu; Văratecul şi celelalte. Pe drept cuvânt se poate spune că, raportat la suprafaţă, Neamţul este ţinutul cu cele mai multe lăcaşuri de cult din lume (biserici, mănăstiri, schituri).

La acestea se adaugă obiectivele memorialistice (casele memoriale I. Creangă, C. Hogaş, V. Micle, Al. Vlahuţă, M. Sadoveanu) şi muzeale (detalii în paginile Complexului Muzeal Judeţean). Practic judeţul Neamţ este inclus în Lista obiectivelor de patrimoniu naţional cu un număr de 552 de monumente, mănăstiri, cetăţi, situri arheologice şi alte obiective de patrimoniu naţional. O zestre impresionantă.

Cazare în Neamţ

În ceea ce priveşte capacităţile de cazare existente, în activitatea de turism funcţionează 15 hoteluri, 120 de pensiuni turistice şi agroturistice şi 50 de cabane. Aceste structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare deţin licenţe de funcţionare eliberate de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Respectivele unităţi au oferit turiştilor 1.210 camere cu 3.030 paturi. Nota: La sfârşitul anului 2008 numărul locurilor de cazare era de 4.289 de locuri, pentru ca la finele lunii iulie 2009 acesta să ajungă la 5.059 locuri de cazare, oferite de 174 structuri de primire turistică ce însumau 2.143 de camere.

Turismul în prezent

Dincolo de toate aceste date interesante, subiectul turismul în judeţul Neamţrămâne o temă foarte dragă pentru politicienii din Neamţ şi pentru cei din administraţie. Ba chiar se poate spune că tema turismului este atât de iubită încât discuţiile pe marginea ei nu se mai termină, iar momentul în care se va face efectiv ceva în acest domeniu se tot amână.

Cert este că, după atâţia ani de dezbateri pe acest subiect, s-a ajuns (de fiecare dată) la aceeaşi concluzie: că încă avem un frumos potenţial turistic bazat pe diversitatea reliefului, mănăstiri, obiective istorice, mesteşugurile, turismul ecumenic, cel balnear şi agroturismul. Impedimentul este că ne omoară aceleaşi probleme nerezolvate, pe care le ştim dintotdeauna. Vorbim de lipsa unei autostrăzi dar şi starea veşnic proastă a drumurilor existente, lipsa a unui brand judeţean, reţeaua de căi ferate slab dezvoltată, starea de degradare a obiectivelor turistice şi slaba popularizare a potenţialului existent, lipsa unui personal calificat în domeniu. La toate acestea se adaugă deplorabila calitate a serviciilor şi facilităţilor oferite turiştilor: ospătari indolenţi, chelneri nespălaţi, mâncare proastă şi excesiv de scumpă, preparată în condiţii insalubre, camere cu mobilier de pe vremea bunicilor şi aşternuturi rufoase, lipsa de spaţii amenajate pentru agrement şi a celor de joacă pentru cei mici, lipsa grupurilor sociale în locurile publice aglomerate, lipsa parcărilor, a indicatoarelor turistice, a panourilor (sau a centrelor) de informare turistică de la care să poţi afla relaţii şi în alte limbi şi lista poate continua.

Iar dacă lucrurile în acest domeniu cu un imens potenţial, cel al turismului, nu s-au mişcat în anii de creştere economică pe care i-a avut România, cu atât mai mult îi vom crede acum, în vreme de criză, pe cei care încă bat monedă pe viitorul luminos al turismului nemţean.

Judeţul Neamţ - DATE STATISTICE

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686 locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi 63,4% în mediul rural.

Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.

Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339 locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilanţ statistic al Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei. Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979 decese în 2008).  La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu 2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007.

Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:

25 februarie 1948:   357.348 locuitori 21 februarie 1956:   419.949 locuitori 15 martie 1966:   470.206 locuitori 5 ianuarie 1977:   532.096 locuitori 7 ianuarie 1992:   578.420 locuitori 18 martie 2002:   554.516 locuitori

Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României. Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi feminină 101.062. Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi feminină 181.112. Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801. Persoane aflate în şomaj: 35.656

Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară

Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV, TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).

Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

Organizarea administrativ-teritorială

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău. Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa cum este el astăzi.

Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii (Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat comuna Ghindăoani, prin reorganizarea comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003 comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-Drăgăneşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune). Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.

Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda, Italia sau Danemarca.

Prefectul Judeţului Neamţ - Toader MOCANU

Preşedintele Consiliului Judeţean - Vasile PRUTEANU

Subprefecţi ai Judeţului Neamţ - Iulian ŢOCU & Romică ROTARU

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ - Mircea PINTILIE

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Neamţ - Valerian PERCĂ

Secretarul General de Prefectură - Niculina DOBRILĂ

Secretarul General al Judeţului - Mihaela Ignatovici LAZĂR

Judeţul Neamţ - DATE ISTORICE

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Evoluţia comunităţilor umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din piatră şlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare şi de decorare a ceramicii, dezvoltarea vieţii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către specialiştii Muzeului de Istorie Piatra Neamţ în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul Viei, Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelăieşti, dar şi în alte locuri, au evidenţiat în special valoarea plasticii antropomorfe şi zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuţie de excepţie la o mai bună cunoaştere a acestei civilizaţii. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecţie de obiecte aparţinând acestei culturi.

Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea metalurgiei, sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu, care au oferit importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară şi spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării. Chiar şi după constituirea provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulceşti atestă gradul înalt de civilizaţie atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.

Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu perioada formării poporului român. Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinare.

Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt aşezările de la Borniş-Dragomireşti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulceşti şi Brăşăuţi-Dumbrava Roşie, care aparţin culturii Dridu.

Informaţiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea puţin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de populaţia autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre aşezările medievale de la Piatra-Neamţ - Bâtca Doamnei şi Pietricica.

Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţii Domneşti, iar Romanul devine unul dintre cele mai însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau Roman, oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii Neamţului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele mai vechi şi mai vestite centre religioase din ţară, alături deMănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.

Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ţinutului să fie din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. XIX încep să apară şi primele fabrici. Revoluţia tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării.

Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă (vezi harta judeţului în 1929). Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a unităţilor militare din zona Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea la lupta pentru reîntregirea Patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Tg. Neamţ-Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri.

Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi transformări pozitive, care şi-au pus amprenta asupra zonei şi locuitorilor săi.

Eroi martiri ai judeţului Neamţ care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertate, democraţie şi pentru ideea de demnitate:

Bulai N.

Ioanesei V.

Mândru D.

Monoreanu N.

Moşneagu I.

Nemescu I.

Simionescu V.

Ungureanu M.

Cetăţeni de onoare ai judeţului Neamţ:

Luminiţa Huţupan Dinu - sportiv (handbal)

Judetul NEAMT are numele legat de cel al cetatii Neamt, ctitorita de Petru I Musat în a doua jumatate a secolului al XIV-lea, precum si de Targu Neamt - veche asezare mentionata documentar pe lista oraselor românesti care existau între 1387 si 1392.

Urme ale culturii au ramas materializate în diverse zone, atestând popularea acestor meleaguri:

paleoliticul superior (urme de vetre, unelete de silex, vase) pe terasele Bistritei respectiv sat Ceahlau, Piatra Neamt, Piatra Soimului, Români

cultura epipaleolitica - pe platoul înalt al Ceahlaului, Cheile Bicazului

asezari atestând prezenta omului neolitic în zonele Bodesti, Frumusica, Izvoare, Podoleni, Hangu.

Resturi de cetati dacice : pe vârful Bâtca Doamnei, cetatea Neamt.

 

http://www.cjneamt.ro/prezentare-istorie.html

Judeţul Neamţ - Date generale

Strajuit de creste albe si brazi inalţi in partea de "sus", dupa cum spun muntenii, avand dealuri line la poalele Romanului si alte trei virfuri ce-i inconjoara Piatra, judetul Neamtului este locul unde muntele, apa lacurilor si dealurile se aduna in tacere de parca s-au intalnit pentru a pazi aceasta zona de o armonie contrastanta. Si nu uitam nici de Bicaz, orasul de sub apa cea mare a Bistritei sau de Targu Neamt, in care amintirea lui Stefan cel Sfint si Mare inca mai dainuie printre zidurile nerapuse de timp ale cetatii de pe deal.

Toata aceasta imagine este presarata cu locasuri importante ale crestinilor ortodocsi. Agapia, Varatec, Sihastria, Bistrita sau Neamt sint nume de manastiri vechi de sute de ani, in care linistea sufleteasca si-o gaseste orice trecator iubitor de Dumnezeu. Numele de Neamt, apartinand acestui tinut, apare prima data in una dintre epistolele semnate de Alexndru cel Bun, undeva prin anul 1403, iar dupa acesta multi altii, foarte importanti in istoria si cultura acestei natii au scris despre istoria si bogatiile acestor locuri. Despre Neamt au varsat cerneala Alexandru Vlahuta, Ion Creanga, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas, filozoful Vasile Conta. Alaturi de ei, ilustre nume ale picturii Romanesti (pictorii Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Baesu, Lascar Vorel si Victor Brauner) au descris in ulei pe pinze, vaile, apele si inaltimile ce se impletesc pe vaile Bistritei sau a Siretului. Ochiul calatorului ce va strabate aceste locuri poate fi incantat si de multe si valoroase vestigii ale trecutului, restaurate sau pastrate cu mare grija. Istoria poate fi chiar simtita si apreciata la Cetatea Neamtului (Tg. Neamt), Curtea Domneasca (P. Neamt) sau la Palatul Cnejilor (com. Ceahlau). Printre obiectivele de interes turistic care trebuie neaparat vizitate in Neamt se numara si rezervatia de zimbri "Dragos Voda", situata in apropierea orasului Targu Neamt, Bojdeuca lui Ion Creanga din Humulesti sau Cheile Bicazului rezervatie de fauna si flora incantatoare.

La toate acestea, de parca nu ar fi fost indeajuns, frumusetea acestei zone este completata de un munte a carui istorie este plina de nume importante ce pornesc de la legendele in care se spune ca aici traia Zamolxes, zeul dacilor. Masivul Ceahlau, ca despre acesta este vorba, este acum unul dintre cele mai importante parcuri nationale din Romania, loc de salbaticie pntru fauna si flora specifica aceste arii.

Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica în ansamblul teritorial national si se suprapune, partial, Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc, face parte din categoria unitatilor administrativ - teritoriale cu o suprafata medie, avand 5896 km patrati, ceea ce reprezinta 2,5% din teritoriul tarii.

Geografic, judetul Neamt este situat între 46 grade si 40 minute si 47 grade si 20 minute latitudine nordica si 25 grade si 43 minute si 27 grade si 15 minute longitudine estica. Prin suprafata, densitatea populatiei, repartizarea formelor de relief, proportionalitatea acestora si înca circa 240 de parametri si indicatori, judetul Neamt este reprezentativ pentru România, fiind în fond, imaginea acesteia, la scara de 1/ 41 (41 este numarul judetelor tarii). Judetul Neamt are in componenta sa 83 localitati, dupa cum urmeaza: 2 municipii, Piatra Neamt si Roman, 3 orase: Tîrgu Neamt, Bicaz si Roznov, un numar de 78 comune si 347 sate. Dispus în trepte domoale, cu înaltimi ce descresc spre vest - 1907 m în vârful Ocolasu Mare si 169 m în lunca Siretului - judetul Neamt are ca vecini: la nord judetul Suceava, la vest judetul Harghita, la sud judetul Bacau, iar la est judetele Vaslui si Iasi. Profilul economic al judetului Neamt, a fost determinat atât de armonia formelor de relief cât si de diversitatea resurselor naturale a acestui tinut. Potentialul energetic al râurilor, întinsele suprafete de paduri, pasuni si fânete naturale, bogatia si diversitatea materialelor de constructii din zona montana, terenurile bune pentru agricultura din partea de est a judetului, cât si factorul uman cu stravechile traditii în diferite domenii de activitate, constituie surse importante ce au fost puse în valoare si au concurat la crearea unei structuri economice armonioase.

http://www.cjneamt.ro/prezentare-general.html

Prezentare judet - Geografie

Suprafata   -  589.614 ha din care:

agricola    - 283.789 ha (arabil - 170.473 ha; pasune - 39.394 ha; fânete - 40.108 ha; livezi - 2.703 ha)

paduri       - 261.330 ha

ape, balti  -   10.374 ha

alte supr.  -   34.122 ha

Asezare

Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km2, judetul Neamt este situat în zona central-vestica a Moldovei. Prin amplasarea sa, judetul Neamt se învecineaza:

la nord cu judetele Suceava si Iasi

la est cu judetele Iasi si Vaslui

la sud cu judetul Bacau

la vest cu judetele Harghita si Suceava

Reprezentând 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, încadrându-se în categoria judetelor mici, este strabatut de cursul mijlociu al râurilor Bistrita si Siret.

Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului.

Geologia

Evolutia în decursul erelor geologice a dus la existenta în prezent a trei unitati morfostructurale cu alcatuire geologica:

unitatea montana cristalino - mezozoica, parte a orogenului carpatic

unitatea subcarpatica neogena

unitatea de platforma de vârsta mai recenta

Relieful

Relieful are în ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o formeaza culmile înalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de 2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245 km2.

Muntii au forma unor culmi si platouri cu vârfuri izolate, puternic fragmentati de vai adânci, inclusi în întregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau, Hasmas, Tarcau si Stînisoarei.

Dealurile subcarpatice formeaza o fâsie continua de la nord la sud, lata de 15 km incluzând depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste câmpii colinare de-a lungul vailor, intens cultivate.

Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc aparte în relieful judetului având aspectul unor câmpii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.

Clima

Intalnim doua tipuri de clima aproximativ în proportii egale: în jumatatea vestica un climat specific montan, iar în restul teritoriului un climat temperat continental puternic influentat de masele de aer din est.

Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.

Ape de suprafata - Întreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine râului Siret si principalilor sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga râurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi.

Ape subterane - Regimul si raspândirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate pânze freatice fiind cuprinse în complexul luncilor si teraselor râurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.

Lacuri - Lacurile constituie un element nou în peisajul geografic al judetului având nivelul influentat de regimul de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pîngarati, Vaduri, Bîtca Doamnei.

Solul prezinta o succesiune zonala între Valea Siretului si culmile muntoase. Pe terasele Siretului si Moldovei gasim cernoziomuri, în subcarpati domina solurile cenusii si brune podzolice iar în zona montana cele brune acide si brune podzolice.

Resursele de subsol

materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii (calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului, Neamtului

ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agîrcia, Bicazu Ardelean, Borca, Gîrcina, Pipirig, Straja, Tarcau, Vînatori Neamt

saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Gîrcina, Cut, Mastacan, Borlesti, Baltatesti, Tazlau

sare gema la Tîrgu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti

sisturi bituminoase la Tazlau

gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig

Vegetatia

În functie de altitudine si relief se pot evidentia urmatoarele etaje de vegetatie:

etajul subalpin în zonele cele mai înalte ale Masivului Ceahlau, a Muntilor Hasmasului si Budacului unde se dezvolta tufarisuri de jnepeni si pajisti.

etajul padurilor de molid cu extindere maxima în jumatatea de vest a judetului, pe toti versantii muntilor

etajul padurilor de foioase în amestec cu rasinoase, în zona montana mai joasa

etajul padurilor de foioase în zona dealurilor submontane si zona de podis

luncile se dezvolta în lungul malurilor râurilor , predominând o vegetatie ierboasaiar o mare parte a lor fiind ocupata de terenuri agricole

Fauna

Domeniul forestier adaposteste o fauna bogata si de mare interes cinegetic: urs, lup, cerb, caprior, râs, vulpe, jder, veverita, cocos de munte, soim, ierunca.

În apele curate din zona montana, în râuri si lacuri, traiesc diverse specii de pesti: pastrav, lipan, scobar, clean, morunas, babusca.

Protejarea naturii

O serie de aspecte ale cadrului natural constituie unicate sau raritati pentru peisajul tarii ceea ce a determinat luarea de masuri care sa puna sub protectie elementele naturale de o deosebita importanta stiintifica, educativa, turistica si economica.

Una din cele mai importante este Parcul National Ceahlau cu o suprafata de peste 8.396 ha (din cele 38.448 ha cât ocupa ariile naturale protejate din judet), rezervatie naturala complexa ce cuprinde numeroase raritati floristice, faunistice si geologice. Parcul National Ceahlau este o arie protejata, de interes national si international, care are ca principal obiectiv conservarea biodiversitatii biologice, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei naturale, precum si excluderea si prevenirea activitatilor de exploatare privind regimul ariilor protejate. Parcul adaposteste ecosisteme de mare valoare, cu numeroase raritati floristice si faunistice, dintre care 61 specii sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare.

Incepand cu 1999, s-a infiintat si Parcul National Vanatori-Neamt, unul dintre cele mai interesante monumente ale naturii din tara. Aici exista unica rezervatie de zimbri din Romania, infiintata in 1970, cu o suprafata de 16 ha si care cuprinde, alaturi de zimbri, o bogata fauna carpatina.

Dintre ariile protejate de interes mai pot fi amintite:

Rezervatia naturala "Codrii de arama" - rezervatie forestiera alcatuita din goruni seculari si "Padurea de Argint" (mesteceni seculari) din apropiere (zona Agapia- Varatec), care au fost izvor de inspiratie pentru marele poet Mihai Eminescu

Piatra Teiului - rezervatie geologica, (langa Poiana Teiului, la 65 km de Piatra Neamt), urias bloc de calcar format prin eroziune

Padurea Vanatorii Neamtului - rezervatie forestiera, (la 3 km de comuna Vanatori), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistica

Padurea Gosmanu - rezervatie forestiera din Muntii Tarcau, include molizi, brazi si fagi seculari, de dimensiuni impresionante

Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas - prezinta un deosebit interes stiintific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, dar si din punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea diversitate a conditiilor geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Rosu si la 20 km de Bicaz si modelate de raul Bicaz in calcarele Masivului Hasmas, pe o lungime de 8 km, Cheile Bicazului ofera o priveliste de o rara

frumusete. Aici apar din loc in loc pereti abrupti numiti "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra Arsitei", "Piatra Singuratica " si portiunea centrala denumita sugestiv "Gatul Iadului" cu aspect de canion. Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului formeaza o rezervatie complexa, geologica si floristica.

Rezervatia naturala Cheile Sugaului-Munticelu este singura carstica din judetul Neamt, una dintre putinele din Moldova si una dintre cele mai valoroase din Romania. Rezervatia aflata in Muntii Hasmas, comuna Bicaz-Chei, judetul Neamt, urmeaza sa fie inclusa in reteaua internationala de arii protejate NATURA 2000, datorita unicitatii peisagistice si a patrimoniului natural - Pestera Munticelu - remarcabila prin stalagmitele luminare, si Pestera Tosorog - habitat natural al unei specii de lilieci pe cale de disparitie.

Rezervatia floristica 'Dealul Vulpii' si rezervorul fosilifer Cernegura

Rezervatii geologice - Cernegura, Pietricica, Cozla

http://www.cjneamt.ro/prezentare-geografie.html

http://www.referat.ro/referate/Neamt_5848.html

http://www.tourist-informator.info/ro/info-turism/piatraneamt/timp_liber_distractie-arii_protejate_atractii_turistice-parcul_national_cheile_bicazului-39-piatraneamt/

Localitatea(oraşul / comuna)

Coordonate geografice Populaţia (1) Populaţia (2)

Municipiul Piatra-Neamţ 46056' lat. N 26021' long. E 126.323 104.914

Municipiul Roman 46055' lat. N 26055' long. E 85.105 69.268

Oraşul Bicaz 46055' lat. N 26004' long. E 8.843 8.428

Oraşul Roznov 46050' lat. N 26031' long. E 9.265 8.726

Oraşul Târgu Neamţ 47012' lat. N 26022' long. E 22.731 20.496

Agapia 47010' lat. N 26017' long. E 4.710 4.542

Alexandru cel Bun (Viişoara) 46056' lat. N 26014' long. E 4.730 5.281

Bahna 46053' lat. N 26047' long. E 3.857 3.723

Bălţăteşti 47007' lat. N 26018' long. E 6.887 6.675

Bârgăuani 46059' lat. N 26038' long. E 4.360 4.239

Bicaz-Chei 46049' lat. N 25053' long. E 4.896 4.665

Bicazu-Ardelean 46051' lat. N 25056' long. E 4.473 4.229

Bîra 47002' lat. N 27003' long. E 4.392 4.431

Bodeşti 47002' lat. N 26025' long. E 5.121 5.163

Boghicea 47002' lat. N 27005' long. E - -

Borca 47010' lat. N 25046' long. E 6.780 6.626

Borleşti 46046' lat. N 26029' long. E 9.684 9.093

Boteşti 47003' lat. N 26044' long. E 6.310 6.332

Bozieni 46058' lat. N 26041' long. E 3.045 3.058

Brusturi 47017' lat. N 26023' long. E 6.816 5.602

Cândeşti 46043' lat. N 26035' long. E 4.235 4.182

Ceahlău 47003' lat. N 25058' long. E 2.481 2.506

Cordun 46057' lat. N 26052' long. E 7.285 7.174

Costişa 46045' lat. N 26039' long. E 3.694 3.572

Crăcăoani 47001' lat. N 26023' long. E 4.571 4.542

Dămuc 46048' lat. N 25054' long. E 3.431 3.149

Dobreni 46059' lat. N 26025' long. E 3.710 3.674

Dochia - - -

Doljeşti 47002' lat. N 26059' long. E 7.247 7.296

Dragomireşti 47001' lat. N 26032' long. E 2.387 2.421

Drăgăneşti 47022' lat. N 26024' long. E - -

Dulceşti 46058' lat. N 26046' long. E 5.200 4.851

Dumbrava Roşie 46053' lat. N 26026' long. E 6.227 7.182

Fărcaşa 47010' lat. N 25050' long. E 3.200 3.194

Făurei 46055' lat. N 26041' long. E 2.422 2.347

Gârcina 46059' lat. N 26018' long. E 4.252 4.414

Gherăieşti 47001' lat. N 26049' long. E 6.933 6.389

Ghindăoani 47007' lat. N 26018' long. E - -

Girov 46057' lat. N 26031' long. E 7.055 7.415

Grinţieş 47003' lat. N 25052' long. E 2.973 2.581

Grumăzeşti 47008' lat. N 26022' long. E 5.680 5.440

Hangu 47003' lat. N 26002' long. E 4.275 4.101

Horia 46054' lat. N 26056' long. E 7.250 7.104

Icuşeşti 46048' lat. N 26056' long. E 4.413 4.705

Ion Creangă 47011' lat. N 26021' long. E 5.827 5.685

Mărgineni 46054' lat. N 26038' long. E 4.915 4.044

Moldoveni 46050' lat. N 26046' long. E 2.859 2.536

Negreşti 47001' lat. N 26023' long. E - 1.741

Oniceni 46050' lat. N 27010' long. E 3.247 3.257

Păstrăveni 47010' lat. N 26034' long. E 3.596 3.836

Pângăraţi 46056' lat. N 26009' long. E 5.106 5.199

Petricani 4707' lat. N 26037' long. E 5.342 5.645

Piatra Şoimului 46050' lat. N 26026' long. E 8.601 7.952

Pipirig 47015' lat. N 26004' long. E 8.440 8.627

Podoleni 46048' lat. N 26037' long. E 5.714 5.628

Poiana Teiului 47006' lat. N 25058' long. E 5.268 5.237

Poienari 46054' lat. N 27008' long. E 3.296 3.297

Răuceşti 47015' lat. N 26025' long. E 8.205 8.263

Războieni 47004' lat. N 26033' long. E 2.421 2.398

Rediu 46045' lat. N 26034' long. E 5.348 5.222

Români 46047' lat. N 26041' long. E 4.750 4.666

Ruginoasa 46059' lat. N 26041' long. E - -

Sagna 46059' lat. N 27001' long. E 7.300 7.419

Săbăoani 47001' lat. N 26051' long. E 11.724 10.301

Săvineşti 46051' lat. N 26028' long. E 6.841 6.086

Secuieni 46051' lat. N 26050' long. E 3.708 3.641

Stăniţa 47001' lat. N 27006' long. E 2.361 2.249

Ştefan cel Mare 46059' lat. N 26031' long. E 3.640 3.429

Tarcău 46052' lat. N 26008' long. E 3.538 3.560

Taşca 46054' lat. N 26001' long. E 2.750 2.676

Tazlău 46043' lat. N 26028' long. E 3.150 3.013

Tămăşeni 46059' lat. N 26056' long. E 9.062 8.262

Timişeşti 47014' lat. N 26033' long. E 3.870 4.032

Trifeşti 46055' lat. N 26049' long. E 5.120 5.087

Tupilaţi 47004' lat. N 26038' long. E 2.400 2.419

Ţibucani 47006' lat. N 26032' long. E 4.575 4.459

Urecheni 47010' lat. N 26031' long. E 4.840 4.040

Valea Ursului 46049' lat. N 27005' long. E 4.822 3.954

Văleni 46047' lat. N 26032' long. E - -

Vânători-Neamţ 47012' lat. N 26019' long. E 8.321 8.825

Zăneşti 46049' lat. N 26033' long. E 6.150 6.136

TOTAL 554.516

http://www.neamt.ro/Date_gen/Loc/

(1) Datele privitoare la populaţie, conform Anuarului Statistic al României - 1994.(2) Datele provizorii la data de 12.05.2003 privind populaţia stabilă a judeţului în urma recensământului populaţiei din 2002, puse la dispoziţie de Direcţia Generală de Statistică Regională Neamţ.Coordonatele geografice ne-au fost furnizate de către Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. © Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. 

Județul Neamț se află în nord-estul României, la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei.

Este cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău și a peisajului în general.

Suprafața: 5.890 km pătrați;

Reședința: municipiul Piatra Neamț;

Principalele cursuri de apă: Siret (între Doljești și Secuieni), Bistrița (între Broșteni și Buhuși,

Bistricioara, Bicaz, Cracău, Tarcău; principalele lacuri: Izvoru Muntelui, Pângărați, Vaduri și Bâtca

Doamnei (lacuri de interes hidroenergetic);

Altitudine maximă: vf. Ocolașu Mare (M. Ceahlău) 1.907 m.

Populația la diferite recensământuri:

1930: 311.113 loc.

1948: 357.348 loc.

1956: 419.950 loc.

1966: 470.206 loc.

1972: 523.501 loc

2002: 554.516 loc.

Județele învecinate sunt Harghita la vest, Suceava la nord, Iași și Vaslui la est și Bacău la sud.

Județul Neamț conține 5 orașe:

Piatra Neamț  - municipiu, reședință de județ (populație ~ 105.000)

Roman  - municipiu (populație ~ 70.000)

Târgu Neamț  (populație ~ 20.000)

Bicaz  (populație ~ 9.000)

Roznov  (populație ~ 9.000)

Roznov este cel mai "tânăr" oraș al județului, această localitate devenind oraș doar în octombrie 2003.

Comune din județul Neamț:

Bălțătești  (populație ~ 7.000)

Cândești  (populație ~ 4.000)

Girov  (populație ~ 7.000)

Grumăzești  (populație ~ 5.000)

Hangu  (populație ~ 4.000)

Horia  (populație ~ 7.000)

Poiana Teiului  (populație ~ 5.000)

Săbăoani  (populație ~ 11.000)

Tazlău  (populație ~ 3.000)

comuna Stefan Cel Mare  (populatie 4.000)

comuna Bira  (populatie 4,398)

Ultima modificare 15:03, 16 februarie 2011.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9B

tatie de transfer

Staţia de transfer şi sortare are ca scop preluarea deşeurile menajere solide colectate selectiv, compactarea fractiei de “refuzuri” în scopul diminuării volumului acestora, precum şi sortarea aprofundata a deşeurilor reciclabile în vederea recuperării şi valorificării lor. Suprafaţa ei totală este de 5.980 mA², cu o capacitate de prelucrare a deşeurilor menajere nereciclabile de 53 t/zi.Principalele componente ale staţiei de transfer şi sortare sunt următoarele:

Platforme tehnologice pentru sortarea şi depozitarea deşeurilor reciclabile: 1 platformă sortare de 2×8 mA² pentru sortare, 3 platforme de depozitare pentru hârtie/carton – plastic – PET, fiecare cu o suprafaţa de 2×3 mA² – total 34 mA² (betonate, acoperite cu şopron metalic)

Platformă de depozitare a containerelor mobile pentru materialele reciclabile de 25 mA² (impietruita)

Rampă şi 3 platforme de descărcare a deşeurilor – refuzuri” şi încărcare în prescontainere, în total 895 mA² (cu îmbrăcăminte asfaltica)

Platformă de parcare de 220 mA² (impietruita) Cântar electronic sub formă de platformă de cântărire, la intrarea în

incintă. Capacitate de cântărire până la 20t. Cabină poartă, inclusiv pentru urmărirea acţiunii de cântărire şi

declanşarea acţiunii de spălare a vehiculelor de transport deşeuri. Rampă de spălare a vehiculelor de transport deşeuri în suprafaţa de

60 mA². Drum tehnologic impietruit, în incintă: 768 mp. Utilităţi în incintă: reţea apa-canal, alimentare cu energie electrică,

bazin de retenţie a apelor uzate (60 mA³) provenite de la compactarea refuzurilor şi spălarea şi igienizarea vehiculelor de transport a deşeurilor, precum şi a apelor pluviale. Aceste ape uzate vor fi conduse ulterior la staţia de epurare a oraşului, aflată în imediată apropiere.

Împrejmuire 400 m şi port.

omponentele proiectului

Proiectul cuprinde urmatoarele componente:

 

Componenta nr. 1 – Construirea infrastructurii de baza a staţiei de sortare şi transfer al deşeurilor menajere

nepericuloase valorificabile colectate selectiv şi a punctelor de colectare selective .  

Componenta nr. 2 – Achizitionarea de echipamente pentru colectarea si transportul deseurilor

Componenta nr. 3 – Cresterea nivelului de informare si educare a populatiei.

 

 

Ce reprezinta colectarea selectiva?

 

Colectarea selectiva a deseurilor este solutia la indemana tuturor si presupune depozitarea deseurilor in

locuri special amenajate in vederea reciclarii. Conform HG 621/ 2006 ( completata si modificata prin 1872/2006 )

institutiile publice, asociatiile, fundatiile, persoanele fizice sunt obligate sa colecteze selectiv deseurile de

ambalaje in containere diferite, inscriptionate in mod corespunzator si amplasate in locuri speciale accesibile

cetatenilor. 

Culorile, pentru identificarea containerelor si recipientelor destinate colectarii selective a deseurilor de ambalaje,

sunt:

Metale Sticla Hartie si Carton Mase Plastice

Maro Verde Albastru Galben

Ce sunt deseurile de ambalaje?

Deseurile de ambalaje reprezinta toate ambalajele si materialele de ambalare care nu se mai folosesc

care sunt aruncate la gunoi. Deseurile reprezinta una dintre principalele cauze ale poluarii. Din fericire, multe

dintre ele sunt reciclabile, iar reciclarea si refolosirea lor ca materii prime, este cea mai indicata metoda pentru

reintroducerea in circuitul economic.

Ce trebuie sa stim despre reciclare?

Reciclarea reprezinta colectarea, separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor in

vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor: hartia,

sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice pot face obiectul unui proces de reciclare.

De ce este important sa reciclam:        Se protejeaza natura si resursele naturale        Se reduce poluarea solului, apei, aerului        Se reduce poluarea mediului inconjurator        Se economiseste energie

De ce reciclam sticla?        Cioburile de sticla constituie un material de inlocuire a materiilor prime        Cioburile produse de fabricile de sticla se folosesc integral in fabricatie, in industria sticlariei

Stiati ca...        Sticla are nevoie de 1000000 de ani pentru a se descompune in bucatele mici?        Prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1.2 tone de materii prime ( soda, nisip, feldspat)?        Sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati?

De ce reciclam plasticul?

Pentru ca descompunerea naturala in mediul inconjurator necesita peste 500 de ani datorita materialelor

care il alcatuiesc. Cu fiecare tona de plastic reciclat se economisesc intre 700 si 800 kg de petrol brut.

Stiati ca...        Din 10 pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru patrat de covor?        Din 50 pet-uri se poate face un pulover?

De ce reciclam hartia si cartonul??

Pentru ca la tiparirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 de metri cubi de lemn , adica 1500 de

arbori cu o varsta de 50 de ani.

Stiati ca...        Ziarele contin hartie reciclata in proportie de 50%?        Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hartie?        Fiecare tona de hartie reciclata poate salva 17 copaci?        Hartia si cartonul pot reciclate doar de 10 ori?

De ce reciclam metalul?

Pentru ca fabricarea unui produs nou din metal reciclat economiseste intre 74% si 95% din energia

necesara realizarii aceluiasi produs din resurse primare. Daca reciclam o doza de aluminiu vom economisi

energie suficienta pentru producerea altor 20 de doze reciclate.

Stiati ca...        Aluminiul este 100%reciclabil?        O tona de otel reciclat inseamna 1 tona de minereu de fier economisit?        In fiecare secunda se recicleaza 630 de cutii de otel?        Un televizor poate functiona trei ore incontinuu cu energia economisita prin reciclarea unei cutii de aluminiu?        Pentru fabricarea unei tone de aluminiu sunt necesare 4 tone de minereu de bauxita?

În scopul preselectării deşeurilor valorificabile fiecare gospodărie va primi pungi de plastic speciale, bilunar 4

bucăţi timp de jumătate de an pentru colectarea selectivă a maselor plastice (pungi, flacoane din PET, etc.), a

sticlei (sticlei albe, verzi şi maron), hârtiei împreună cu materiale textile (ziare, cărţi, cartoane, haine uzate etc) şi

pentru metale (cutii de conserve, mici obiecte metalifere etc).

Cetatenii vor fi incurajati sa selecteze aceste materiale si sa le colecteze in pungile respective.

Aceste deşeuri deja preselectate se vor colecta, odată lunar ( pungile vor fi scoase in fata portii linga europubele

in anumite zile stabilite si comunicate) şi vor fi transportate la Staţia de sortare şi transfer a deşeurilor

menajere neperuculoase valorificabile colectate selectiv , în vederea sortării şi balotării pentru valorificare .

 

De asemenea, in fiecare localitate, în funcţie de densitatea populaţiei şi specificul localităţii vor fi

amenajate puncte de colectare selectivă a deşeurilor. Aceste locuri vor fi amenajate special în conformitate cu

reglementările în vigoare ( platforme betonate si imprejmuite) şi dotate cu eurocontainere de capacitate de 1100 l,

cu capacele special construite pentru colectarea separată a hârtiei, sticlei, maselor plastice şi metalelor (cutiilor

de conserve ) .

Din aceste containere deşeurile deja preselectate vor fi transportate în Staţia de sortare şi transfer pentru

verificare , sortare şi balotare, de unde vor fi transportare la locurile de valorificare.

 

Deşeurile colectate selectiv direct din gospodările populaţiei, din societăţi comerciale şi instituţii publice

în pungi speciale de plastic vor fi transportate la punctul de transfer şi sortate în Staţia de sortare. Cantitatea de

deşeuri colectate selectiv în punctele special amenajate de colectare în localităţi vor fi transportate cu ajutorul

unei autospeciale la Staţia de sortare şi transfer pentru varificare , sortare , balotare. Resturile de deşeuri

( rămase în cantităţi foarte mici după sortare) nevalorificabile din Staţia de sortare şi transfer vor fi periodic

transportate la depozitul regiunii

 

 

În Microregiunea Mihai Viteazu colectarea deşeurilor menajere din gospodăriile populaţiei, ale

societăţilor comerciale şi instituţiilor publice, se va realiza în europubele de capacitate 80 l, 120 şi 240 l  in functie

de marimea familiei sau a societatii comerciale/institutiei.

 

Toate gospodăriile regiunii, inclusiv societăţile comerciale şi instituţiile publice vor fi dotate cu asemenea

pubele în care se vor colecta numai deşeurile menajere proprii .

 

Lângă blocuri de locuinţe, instituţii sau unităţi de producţie a deşeurilor în amestec în cantităţi mai mari,

vor fi amplasate containerele de 660 l pentru colectarea deşeurilor în amestec , de unde vor fi luate şi

transportate cu autogunoiere de 12 şi 16 mc la depozitul de la Turda .

 

Deşeurile provenite din gospodările populaţiei, societăţile comerciale şi instituţiile publice, (materii

biodegradabile, materiale inerte şi alte componente nevalorificabile) colectate în europubele de 80 şi 120 l şi 240

l si deseurile in amestec colectate in containere mari de 660 l in zona blocuri de locuinţe, instituţii sau unităţi de

producţie vor fi transportate sâptămînal cu ajutorul a două autogunoiere la depozitul de deşeuri a municipiului

Turda . După înfiinţarea depozitului ecologic regional prevăzut în programul de gestionare a deşeurilor din judeţul

Cluj , deşeurile colectate din microregiunea Mihai Viteazu vor fi dirijate către acesta.