GRIGORE ADINA –Cls 1 amg-C

VITAMINE. SURSE. ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC. FORME DE PREZENTARE IN FARMACII(COMBINATII DE VITAMINE SI CONTRAINDICATII)

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic.

Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua.

Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional):

- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat

- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare.

Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede)

SURSE

Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie plantele; ca sursă secundară de vitamine trebuie menţionată flora bacteriană intestinală precum şi o serie de organe, ţesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se concentrează sau depozitează.

Organismul îşi procură vitaminele ca atare sau sub formă de provitamine.

Lipsa sau insuficienţa vitaminelor din organism determină tulburări metabolice şi apariţia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.

Organismul primeste cele mai multe vitamine din consumul alimentelor. Daca acestea sunt naturale si nu contin conservanti, aportul de vitamine va fi unul normal si organismul va functiona optim, depasind cu usurinta problemele legate de stres, de usoare raceli sau forme mai noi ale gripei.

Sursele vegetale ale beta-carotenului sunt grasimile si colesterolul.

Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A preformata si provitamina A sau caroten.

Tiamina (vitamina B1) se gaseste in paine, cereale, paste, cereale integrale, carne slaba (in special carne de porc), peste, fasole uscata, mazare si soia.

Riboflavina o gasim in carne precum si in migdale, ciuperci, cereale integrale, boabe de soia si legume verzi.

Niacina se gaseste in produse lactate, carne de pasare, peste, carne slaba, nuci si oua.

Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere, cerealele integrale, mierea proaspata si nealterata, polen, laptisor de matca, propolis precum si in compozitia celor mai multe fructe si legume proaspete.

Sursele comune pentru acidul pantotenic sunt branza, porumbul, ouale, carnea, arahidele, soia, mazarea, drojdia de bere si germenii de grau.

Alimentele cu un continut bogat de vitamina B6 sunt carnea alba, de pasare sau peste, bananele, painea din cereale integrale si cereale, boabele de soia si legumele.

Acidul folic il gasim la fasole, legume cu frunze verzi, citrice, sfecla, germeni de grau si carne.

Sursele bogate in biotina sunt fulgii de ovaz, galbenusul de ou, soia, ciupercile, bananele, alunele si drojdia de bere.

Pentru vitamina C, consumati varza si multe legume colorate verde inchis. Vitamina D o puteti lua din lapte si peste gras.

Vitamina E se gaseste in germeni de seminte sau cereale.

Surse bogate de vitamina K sunt legumele precum broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza Kale, spanacul si soia.

Bioflavonoidele sunt prezente in cojile de fructe ale citricelor si in alte produse alimentare care contin vitamina C.

ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC

O serie de vitamine joacă un rol important în reacţiile biochimice catalizate de enzime, funcţionând în calitate de cofactor (intră în structura enzimelor).

După structura chimică se denumesc:

- acid ascorbic (vitamina C);

- tiamină (vitamina B1);

- riboflavină (vitamina B2);

- piridoxină (vitamina B6);

După rolul fiziologic ce-l îndeplinesc în organism, vitaminele se clasifică astfel:

- vitamina antihemoragică (vitamina K);

- vitamina antiberi-beri (vitamina B1);

- vitamina antirahitică (vitamina D);

- vitamina antisterilităţii (vitamina E);

- vitamina antiscorbutică (vitamina C).

Se găseşte în toate plantele. Sursele principale de vitamina C, din hrană, sunt legumele, zarzavaturile şi unele fructe. O cantitate foarte mare de vitamina C se găseşte în măceş (mai ales in fructele de culoare roşu închis), şi în coacăzele negre.

Sunt bogate în vitamina C: căpşunile, portocalele, lămâile, mandarinele, roşiile, varza (nu numai proaspătă, ci şi murată, dacă ea se conservă corect), mărarul, ceapa verde, verdeaţa de pătrunjel şi alte zarzavaturi proaspete, hreanul. În cartofi nu se găseşte prea multă vitamina C, dar cartoful ocupă un loc important în hrana zilnică şi de aceea reprezintă una din sursele principale de vitamina C din hrană.

În majoritatea produselor care conţin vitamina C se găseşte şi vitamina P, care intensifică acţiunea vitaminei C.

Vitamina C este un compus chimic labil (puţin stabil). Ea se distruge extrem de rapid în prezenţa oxigenului din aer, în cazul încălzirii în mediu neutru sau alcalin. De aceea, în urma prelucrării culinare a alimentelor, o parte din vitamina C de obicei se pierde. Prin fierbere, vitamina C se distruge.

Din punct de vedere chimic, vitamina C este o γ-lactona unui acid hexonic. Deşi se numeşte acid, nu are grupa carboxilică liberă, aceasta fiind blocată de legatura lactonică formată între C1 şi C4. Are o structură furanozică ce îi imprimă o mare reactivitate.

Prin oxidare lentă se transformă în acid dehidroascorbic, iar prin oxidare energică se transformă ireversibil în acid oxalic şi acid treonic.

Vitamina C sau acidul ascorbic exercită o influenţă pozitivă asupra metabolismului din organism, contribuie la o bună utilizare a proteinelor din hrană; ea este necesară pentru menţinerea integrităţilor pereţilor capilarelor.

FORME DE PREZENTARE IN FARMACII( combinatii de vitamine si contraindicatii)