Anul al XCIIÎI-lea Nr. 28, NUMĂRUL 2 Lei 6 pagini Braşov Vineri 13 Martie 1931ZETfl IRISIHEIm o m i ADiisisTâTia

H K a ţa u b e r t a ţ e i b r a ş o v , - ]TELEFON 226

Abonament anual 360 lei.Pentru itreinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, dup* tarif.

Fondată la 1838 de George BariţiuApare de trei ori pe săptămână

»Guvernul transformă Banca Naţională în oficiu de pla­sare a partizanilor politici* — strigă «Viitorul*.

Pentrucă a demis dela conducerea Băncii pe cehce fă­ceau politică şi interese de partid din nevoile tării ? 1

ÎM PRUM UTULMarţi după airiiazi a fost sem­

nat contractul împrumutului la Paris de către d-1 Mihai Popo- vici ministrul finanţelor, şi re­prezentanţii grupurilor financiare participante.

S*a pus aşadară capăt atmos­ferei de încordare, născută în jurul tratativelor dela Paris.

Felul cum au decurs desba- terile acestui împrumut, cum mai ales motivele cari au dat naştere la prelungirea lor, sunt o dureroasă icoană a moravu­rilor politicianismului dela noi. Evenimentele, cari au dus până la destituirea guvernatorului Băncii Naţionale, sunt o dovadă ca, nu atât în streinătate cât la noi în ţară, sunt de căutat mo­tivele cari au pus atâtea piedici încheerii mai repede a acestui împrumut. Calcule meschine născute din înguste interese po­liticianiste s-au pus de-a curme­zişul nevoilor ţării, încercând să zădărnicească înfăptuirea u- nui act de importanţa împrumu­tului şi de care ţara avea in­dispensabilă şi cât urgentă nevoe.

Trist dar adevărat!Trecem cu tot dispreţul pesle

manoperile acestor trişti eroi|aî lovirii intereselor ţării, espri- mându*ne nădejdea tare că cei- ce au ştiut să treacă peste pie­dicile aruncate în calea reali­zării împrumutului şi să ajungă la înfăptuirea lui, vor şti să*l folosească în cel mai cuminte şi util mod pentru ţară.

Amănunte asupra condiţiilor împrumutului.

lei, sau în celelalte monede sus arătate.

»Preţul de plasare al obliga­ţiunilor se crede că va fi de 865 franci francezi de obliga­ţiune urmând ca ele să pro­ducă dobânda dela 1 Aprilie 1931“.

D*1 G. G. Mironescu s’a pre­zentat ieri Suveranului făcând un raport complect asupra con- diţiunilor în care a fost încheiat împrumutul.

Prin împrumut s’au convertit cele două împrumuturi a câte 4 milioane dolari contractate de Statul român la I. T. T., eşa- lonându-se plata lor pe 40 de ani, termenul de amortizare pre­văzut pentru tranşa II*a.

Pe de altă parte prin împru­mut se asigură intrarea în ţară treptat a unei sume totale i de 10 miliarde lei pentru cons trucţii de şosele.

Efectiv vor întră imediat in ţară circa pairu miliarde lei, în afară de sumele pentru şosele şi aranjamentul privitor la cele 8 milioane dolari datorate lui I. T. T.

In cursul acestei săptămâni toţi delegaţii români cari au tratat împrumutul, se vor înapoia în ţară.

Primul care se înapoiază e d-1 Dinu Ceşianu care a plecat dela Paris Marţi seara şi va fi în Capitală astăzi, joi, seara.

Noul guvernatoral Băncii Nationale.

anunţăasupra

dinîm-

Agenţia „Havas“Paris următoarele prumutului:

»împrumutul Casei Autonome a Monopolurilor Statului Ro­mân, care a fost încheiat azi, este în obligaţiuni aur, cu 7 şi ju­mătate la sută, garantate de Statul Român, rambursabile cel mai târziu în 40 de ani.

»Plata cupoanelor şi rambur­sarea titlurilor, va fi făcută net, ele fiind scutite de orice impo­zite prezente sau viitoare din partea statului român. Plăţile se vor îace, după opţiunea pur­tătorilor, la Paris în franci fran­cezi, la Londra în lire sterline, la New-York în dolari ai Sta­telor Unite, la Berlin în Reichs- mark, în Olanda, în florini olan­dezi, la Zurich, în franci elve­ţieni, la Stockholm în coroane suedeze, la Bruxelles în franci belgieni, la Viena în shilingi austriaci, la Praga în coroane cehoslovace, la Bucureşti în lei aur.

»Obligaţiunile vor beneficia ca şi acele ale împrumutului din 1929, şi »pari passu“ cu ele, de un privilegiu în primul rang, asupra veniturilor brute ale Monopolurilor exploatate de Casa Autonomă a Monopolu­rilor*

»Din acest împrumut, a cărui valoare nominală maximă este de un miliard 325 milioane franci francezi, vor fi plasate în Franţa 575.000 obligaţiuni de o valoare nominală de 1000 franci fiecare, sau echivalentul lor In

In »Monitorul OlSdal* eu epă rut decretele regele prin ceri d-l Bimllenuu este desărcinai de funcţiunea de guvernator al Băncii Naţionale iar d*IC. Anghe* lescu este numit guvernator ai Băncii Naţionale.

Decretul este insolit de un report al d-lui G. G. Mironescu, preşedinte al consiliului şi mi­nistru de finanţe ad-iaierim, în care se propune desărcinarea d lut Burilieanu, In urma atitu­dine! ciudate pe cere a avut-o in cursul tratativelor împrumu­tului,

Demiterea d-iui Burilieanu din acest post, a fost făcută In urma atitudinii pe care d-ss a avut*o cu ţrJe ju l tratativelor împru­mutului.

Pentru înţelegerea celor pe­trecute, lăsăm să urmeze rapor­tul înaintai de către preşedin­tele consiliului şi ministru de finanţe ad-tnterim d 1 MironescuM. S»ie Regelui.

lată acest raport:

Sire,D 1 Dimitrie Burillianu, guver­

natorul Băncii Naţionale, nu a ştiut a se apăra de interese la* terale şi in deosebi politice, In conducerea institutului nostru de emisiune.

De aici an urmai consecinţe defavorabile şi pentru Banca Naţională şl pentru stat.

Trecând sub tăcere fapte mai ; vechi, vo! cita numai unele fapte cu totul recente, care a- Ung creditul statului şi lovesc prestigiul ţării.

In timpul din urmă, cu oca- ziunea negocierilor împrumutu­lui, deşi nu a existai nici o di­vergentă de fond, între vederile guvernului şi acelea ale Băncii Naţionale a României, guverna­torul a încercat să creeze un conflict Intre guvern şi Banca Naţională şi, pe de altă parte, intre Banca Naţională „a Româ­niei şi un mare institut de emi­siune străin, cu tindinţa vădită de a împiedica realizarea îm­prumutului Ce ţara noastră ne­gociază pe piaţa Parisului.

Sub pretextul de a preciza

unele clauze din textele ce s’au propus Băncii Naţionale, a a- mânai cât a putut răspunsul Băncii, spre a întârzia negocie­rile împrumutului şi a determina ruperea acestor negocieri. Iar atunci când acest răspuns a fost dat, a căutat a da o re* dacţlune cere să provoace, dacă nu neînţelegeri, cel puţin ezi tirf, aşa ca să producă noul întârzieri In tratative, cu spe­ranţa de a ajunge la ruperea lor.

In fine, după ce Banca Fren- ţe! a comunicat Duminecă, 8 Martie, telegrafic Băncii Naţ!o< nale a României, că este de accrd cu propunerile ce sau făcut, d I guvernator, ţâră a con­sulta consiliul băncii, abuzând de prerogativele sale, a replicat imediat printt’o telegramă, prin care, in esenţă, iasă a iaţeiege Băncii Franţei că guvernul ro­mân a înşelat atât Banca Fren« ţei cât şi Banca Naţională şl insinulază că telegrama ante­rioară a Băncii Naţionale ar fi fost falsificată de către preşe­dinţia consiliului» .

înainte de a expedia această telegramă, pe oare mă abţin de o o califica, venise să mă vadă. Ei s’a ara lai foarte mirat că Banca Franţei a acceptat formulele trimise şi m’a rugat să verific dacă textul telegramei sale anterioare dtn 6 Martie 1931 a fost transmis exact. Am cerut imediat actele şi a cetit singur textul ce fusese transmis.

Cu toate că a constatat e- xactitatea textului expediat, to­tuşi cum el ştia că îi dăduse o anume formulară In scopul de a împiedica aootdul şi pe de altă parte nu voia să renunţe de a încerca s i ajungi la acest scop, a expediat telegrama din8 Martie, prin care, ia începui spune eă a transmis prin pre­şedinţia consiliului o telegramă ai cărei text îi reproduce, adică ia această preeauţiune, pentrucă preşedinţia ar fi fost capabilă a transmite textul schimb&L

Pe de altâ parte, deoarece ştia că se fixase ziua de Luni,9 Martie, pentru semnarea îm­prumutului, guvernatorul anunţă

f ryt> Banca Franţei c i de abia Marţi, 10 M irlle, vor sosi scri­sorile Băncii Naţionale, deşi sila că textul acestor scrisori fusese transmis telegrafic Sa 4 şi 6 Martie.'

Anunţând sosirea curierului Marţi, credea a putea determina pe Banca Franţei să ceară a se aştepta piuă Marţi semnarea şi deci a provoca o noul întâr­ziere, cu eventual« speranţă de ruoerea negocierilor.

Ia fine, în aceecş telegramă anunţă pe Banca Franţei că Banca Naţională nu cunoaşte scrisoarea adresată de guvern consilierului tehnic, deci acuză indirect guvernul că a înşelat Banca Franţei, prezentându-i ca cunoscută de Banca Naţională o scrisoare ce aceasta nu cu­noştea.

Când şeful unei mari Instf iuţii a ţării ajunge să acuze faţă de o instituţie străină gu­vernul ţării sale de asemenea înşelăciuni, el nu mai poate merita onoarea de a conduce o fnsiihifiune publică.

D l guvernator BuriUanu nu şi-a dat seama de aceasta, nici nu s'a gândit ce tristă reper cusiune pat produce asupra creditului statului nostru şi a- supra prestigiului ţării ase ma­nea calomnii proferate contra guvernului ţarii.

Dar, dacă d l Burileanu nu a înţeles acestea, cea mai mare parte .dintre colegi! săi dela Banca Naţională au lnţeles-o.

După discuţiile cu colegii săi, d«l Burillianu mi a cerut, prin doi administratori ai băncii să opresc expedierea telegramei ce In mod abuziv fâouse in nu mele băncii, propunând a tri­mite o altă telegramă accep labilă.

Am dat ordin să se caute a se opri predarea telegramei. Nu sunt încă informat dacă preda rea a putut fi oprită, dar cred că această împrejurare nu poate micşora vina d iui Burillianu şi d-sa trebuie să suporte conse­cinţele.

Dealtmlnirerl, simplul fapt că guvernatorul s’a crezut calificat să întreprindă o acţiune de a contracara politica financiară a guvernului, este suficient a jus­tifica înlăturarea sa dela con­ducerea Băncii, fiindcă dacă s’ar admite contrariu, politica financiară a statului cr putea fi zădărnicită de Banca Naţională.

Pentru toate aceste motive suni silit, cu regret, a propune revocarea d-lni D. Burillianu din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale.

Dacă Mejeslstea Voastră este de acord cu acest mod de o vedea, O rog să binevoiască a semna alăturatul proect de de­cret, prin care d-1 Burillianu este desărcinat din funcţiunea de gu­vernator al Băncii Naţionale a României.Sunt cu cei mai profund respect,

Sire,al Mtojestăţii Voastre,

prea plecat şi prea supus servitor,

Preşedintele consiliului de mi­niştri, ministru de finanţe ad-

interim,G. G. MIRONESCU,

a trimis-o la 8 Franţei, este ur-

| In urma acestui raport au a« părul in »Monitorul Oficial*1 de­cretele pentru desărcinarea d-lui D. Burilieanu dfo postul de gu­vernator ai Bănci! Naţionale şl numirea în acest post a d Iul fost subsecretar de stat, oare şl-ă luat aiataerl postul în pri­mire,

Telegram a încrim inată.^Textul telegramei, pe care d-1 D Burilieanu Martie, Băncii măiorul:

»Referindu-mă la telegrama dv. de astăzi dimineaţă, tele­gramă care am avui onoarea să v'o adresez -prin intermediul consiliului de miniştri, şl care este următoarea:

»Solicitat de guvern a vă co­munica direct acordui băncii în ce priveşte expertul tehnic in­vitat de guvern, am onoare a vă comunica cS am dat acor­dul nostru prin scrisorile din 4 şi 6 Martie, adresate d-lui con­silier tehnic, despre cere se va trimite copii prin curier special. Banca Naţională va da exper­tului tehnic toate fadlHetlie pen­tru a îndeplini misiunea sa*.

»Curierul nostru are să so­sească Marii dimineaţa*.

»Banca Naţională nu cunoaşteconţinutul scrisoare! adresatăde guvern consilierului tehnic*.

•

Din această telegramă, d-i Mironescu a dedus:

1. Că d*l Burillianu, telegra- fiând din nou Băncii Franţei textul telegramei remis prin gu­vern, a arătat prin aceasta că n'are încredere Io felul cum te­legrafiase guvernul, pe care-1 bănuia că i*a falsificat textul său.

2. Că d-1 Burillianu anunţând că curierul său soseşte Morţi, lăsa a înţelege să mi se sem­neze până atunci.

3. Că d l Buriilianu, accen­tuând că nu cunoaşte conţinutul scrisoarei adresate de d-I Po- povicl expertului tehnic, lăsa a înţelege că se poate ca guver­nul eă i fi comunicat In mod greşit acel conţinut.

fferespectareailmbei româneşti,

Ministerul instrucţiunii a fost informat de ministerul de Inter­ne că In comuna Vofoca din Bucovine, cu ocazia alegerii comitetului şcolar, primul act al noului comitet ales, a fost votarea introducere! iimbef ucrai­nene in şcoală în locul celei româneşti.

D-1 prof. N. Cosiăchescu, mi­nistrul instrucţiunii, a instituit o anchetă şi în cazul când faptul > se adevereşte, comitetul şcolar respectiv să fie dizolvat.

Dacă la hotărârea comite­tului şoolar au aderat şi lavă- toril din acea comună, el vor fi deferiţi judecăţii.

D l Mihai Popovtci, minis­tru de finanţe, a plecat eri din Paris şl după un scurt popas pe Coasta de Azur, va sosi In ţară Sâmbătă dimineaţa cu Sim­plonul.

Pagina 2, -G A ZETA TRANSILVANIE! Nr« 27 19*1

Delà noi şi din alte fări.Elevii elim inaţi la noi c e r în scrierea în şco lile din

C ehoslovacia.

Autorităţile de poliţie şl si* flurenţă din Praga au atras o> fenpa guvernului cehoslovac, că a sosit acolo un mare număr de elev! români, cari cer să fie înscrişi, pontro continuare de studii, in şcolile cehoslovace.

Guvernul republice! vecine, având iniormafiuni că aceştia nu sunt de cât ce! eliminaţi (dap afară) din şcolile noastre secundare pentru manifest-fi! ş i demonstraţii de ordin politic, a cerat legaţhraii cehoslovace din Bucureşti, ca să-i comunice cave este adevărata cauză a eliminării lor.

D 1 prof. N. Costăchescu mi« nistrul instrucţiunii a hotărât să se comunice legaţiei motivela eliminării acestor elevi şi în a« ceteş timp să se exprime ca elevii, eliminat! pentru faptele şi ideile lor să nu fie primiţi nici in şcolile cehoslovace.

V ictim ele unor dem onstraţii de avioane la Tokio,

Din Tokio l(Japonia) se a- nuntă: Sute de locuitori s'au ales cu arsuri grave, pe când asistau la o demonstrare a unei escadrile de avioane dea­supra oraşului,

Avioanele Încercau să oro« ducă, cu ajutorul unei pulberi şl a unei substanţe chimice 11« chtde, nouri artificiali,

Mulf!mea care asista la a- cesle demonstraţii, între alt ii foarte mut|t copii, s a ales cu arsuri provocate de substanţa lichidă oăzută din avioane.

R ecensăm ântul în judeţul Arad.

Io urma recensământului aflăm următoarele rezultate din judeful Arad: Co­munele rurale, cari au o popu­laţie de peste 5000 locuitori, au fost următoarele: Pecica (Rovine) 15752 locuitori; Nă- diac 12.449 locuitori; Curfici 8601 locuitori; Sântana 6579 locuitori; Şiria 6140 locuitori; Şebiş 6102 ioetiltori; Ineu 5543 locuitori; Pâncota 5216 locui­tori. In apropierea populaţiei de 5000 suflete mai stau urmă­toarele comune: Radne, Buieni, H&lmagiu, Socodor, Şimand, Şeilin, Otiaca şi Târnova.

Din rezultatele acestea, în comparaţie cu rezultatul recen­sământului maghiar din 1910, observăm un fapt caracteristic, in majoritatea localităţilor a- mintîte aci: numărul populaţiei se găseşte în scădere,

S e sinucide pentru că nu s-a m ăritat.

Din Galaţi se anunţă : Tânăra Ilinca Vaslle Sandu, in etate de 28 ani, din comuna Indepen­denta, şl a pus capăt zilelor, trăgânduşi un foc de armă în piept. Moartea i«a fost fulgeră­toare.

La fala locului au sosit auto­rităţile, deschizând o anchetă. Se crede că numita s-a sinucis dfn cauză că nu se măritase până la această vârstă şi fiind fată săracă nu mat avea nici o nădejde.

Un caz de otrăvire în m asă.

Intr’an mare atelier de îmbră­căminte din New'York s*a pro­dus o mare nenorocire.

Un lucrător a căzut mori la pământ ca şl cum ur fî fost trăsnit M ii molii camarazi au sărit în ajutorai Iui, Insă şi ei au căzut la pământ. In câteva clipe, 25 de lucrători ş! lucră­toare, erau lungiţi la pământ prezentând vădite semne de o* trăvire. Restul de 25 lucrători, care lucrau îa acelaş atelier, cu mare greutate se târau spre eşire.

Ambulantele Salvărei, venite ia faţa locului, au transportat in grabă pe oei morţi s'au asfixiaţi ia spital.

Ancheta făcută imediat de au­torităţi, pare c l a stabilit că ne­norocirea a fost produsă de o

Banca Populară „Braşovul”C O N V O C A R E

Domnii societari ai băncii populare »BRAŞOVUL* din Braşov, sunt invitaţi în virtutea art. 40 şi 43 din statutele băncii, la

I-ma Adunare G enerală Ordinarăcare se va ţinea în Braşov, Duminecă în 22 Martie 1931, orele 11 a. m., îii sala Sfatului orăşenesc din Piaţa Libertăţii, cu următoarea

Ordine de z i:1. Deschiderea şi constituirea adunării.2 Raportul general al consiliului de administraţie şi comitelului de cenzori.3. Deliberarea asupra bilanţului şi contului de profit şi pierdere şi distribuirea venitului net.4. Descărcarea consiliului şi comitetului de cenzori pe anul de gestiune 1930.5. Alegerea membrilor consiliului de administraţie în locul celor 4 membrii, eşiţi prin tra­

gere la sorţi.6. Aprobarea bugeiului pe anul 1931 şi fixarea dobânzilor pe anul în curs la împrumuturi

şi depuneri spre fructificare.7. Alegerea unui comitet de direcţie.8. închiderea adunării generale.In baza art. 46 din statute, se atrage atenţiunea domnilor societari că, dacă la 22 Martie

a. c. nu se vor prezenta în număr suficent la adunarea generală, fără altă convocare şi publicare, adunarea generală se va ţinea din nou la 29 Martie a. c., Ia aceiaş oră, în acelaş local şi cu ace- laş ordine de zi, fără considerare la numărul societarilor prezenţi.

Braşov, la 7 Martie 1931.C onsiliu l de A dm inistraţie.

ACTIVA C ontul Bilanţ încheiat Ia 31 D ecem brie 1930 PASIVA

C a s s a .............................. .... 52,956”—împrumuturi cambiale . . . 450,118*—

„ „ c u acop.i p o t . ................................... 484,500”— 634,618”—

A s o c ia ţ i .................................................... 109,543”—Capital B*ca Centrală Cooperativă . 20,000*— Depozite Bănci B-ca „Albina* . . . 29,561*—M o b i l ie r ........................................... 14,407*—Imprimate.................................................... 4,985”—Dobânzi d a to r a te ................................... 2,484.—Dobânzi efecte de plată reportate . . 5,700”—

Capital s o c ia l ...................... 455,500 —Fond de rezervă . . . . . 2,736”— 458,236*—Depuneri spre fru c tif ic a re ..................110,140”—Efecte de p l a t ă ....................................... 285,000”—Impozite de p l a t ă ................................... 376”—Dobânzi rep ortate ................................... 10,448*—Fond „Dobânzi datorate*...................... 2,484*—Profit n e t ....................................... 7,570 —■

874,254”— 874,254”—

D EBIT C ontul P rofit ş i P ierd ere în cheiat Ia 31 D ecem brie 1930 CREDIT

Dobânzi depuneri spre fructificare . . 5,213*—Dobânzi efecte de p la t ă ......................'29,251*—S a l a r i i ........................................... .... 77,250 —Profit n e t .......................... .... ..................... 7,570”—

Dobânzi şi beneficii . . . . . . . . 119,284 —

119,284”— 119,284 —

(ss.) Ion P o d ea (ss.) Ioan I. C hiroiu (ss.) Ionel VoicuPreşedinte. Cassier. contabil.

M em brii Consiliului de ad m in istraţie :(ss.) D r. N icolae B oeriu (ss.) D r. N icolae Io an eş (ss.) D r. N icolae Călim an

vice-preşedinfe.(ss.) D r. C o rn e l Voicu (ss.) G heorghe C uteânu (ss.) Radu O ltean (ss.) Ioan I. C hiroiu (ss.) O ctavian H odârnău (ss.) N icolae Mazilu (ss.) Radu O rghidan (ss.) Dr. B a lcă ş

Subsemnatul comitet de cenzori, am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şi consonanţă cu registrele principale şi auxiliare ale băncii.

(ss.) Ovid C ern ea (ss.) Inginer Ioan G eo rg escu (ss.) G heorghe C hiticPreşedinte. cenzor. cenzor.

CINEMA „ASTRA“ (APOLLO)12—18 Martie

Film Sonor

G10VANNA(Dracul şi iubirea)

0 melodie romantică, a minunatelor nopţiveneţiene.

IN ROLUL PRINCIPAL:Marfa Corda, Milton Sils.

Afară de aceasta:J U R N A L

misterioasă scădere de gaze. Ancheta continuă pentru a sta­bili cauzele intextcărei subite a celor 50 de lucrător!.

O luptă de 5 o re la graniţa greco-bu lgară.

Din Atena, se anunţă. — In apropiere de Drama s’a produs alaltaeri noaptea un incident de frontieră, între grăniceri greci şi bulgari. Schimbul de focuri de ambele părţi, a durat dela orele

Consisiunea de lich idare a C ooperativei M uncitorilor

din Braşov.

Pudiioaţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţa pu­

blicului amator, că pe ziua de 27 Martie c. se v.nde prin li­citaţie publică din mână libetă măi funie aflate în magazinul Cooperativei din Piaţa Prundu­lui Braşov, casele Bisericei S f Nicolae, precum şi mob lier pe preţul de inventar, lei 122,000. Măifurile compuse din colo* niale, băcănie şi mărunţişuri, iar mobilierul din edecuri. Ama­torii se pot interesa şi cere informaţ'uni la biroul Adminis beţiei ziarului »Gazeta Transii1 veniti", Piaţa Libertăţii*

Braşov, la 11 Martie 1931* Lichidator:

Chitic»

Rumâni, abonaţi cel msi vechiu ziar românesc po­litic Gazeta Transilvzniai

5 până dimineaţa Ia orele 10* Lupta a încetat numai când au intervenit comandanţii posturilor cari au început ancheta.

Incidentul a fost provocat de o încercare a unei bande de comitagii bulgari, cari încercau să pătrundă pe teritoriul grec*

A l w i m m n U ia ziar m faea pe timp m a iin d e iisn g a t mm imam*

_____________________________— i| Căminul ucenicelor Industria

şi comerciali de stat din Braşov Str. P«* Toeile No. 19.

No. 3 4 -1 9 3 1 .Pnbiicaţiune

Pentru aprovizionarea cu ar­ticole de alimentaţie (oâla?» co­loniala, carae, lapte, eic.) nece­sare Căminului de ucenici sus amintit. Comitetul Căminului va ţine licitaţie publică îa ziua de 24 M«rue a. c* ora 11 şi jura. In sala cea m că de şedinţe a Primăriei Braşov.

Cei ce doresc a furniza vre­unii dintre arheo ii de alimen­taţie sus amtaiiţ, pot cere fa- ÎOimsţiuiki dela biroul Cămi­nului, In fie-care zi de lucru între orele 3—6 p. m, şl îşi vor în du a ofertele ior (în 2 exercitare) timbrale. închise şi sigdtsie lu biroul acestui Cămin, până ia data oe 23 Mirt ie a, o

braşov, ia 10 Martie 1931.Pentru Comitetul Căminului.Preşedinte: Secretar:ss, Gh Sosfiu»170 t — i.

Un eveniment!Inaugurarea noului magazin »Fibra* S. A, din Str. Porţii 50

a luat proporţiile unui adevărat eveniment pentru oraşul nostru. Ca de obiceiu, reclame peste reclame informau publicul braşo­vean, despre deschiderea magazinului, afişând preţuri ce pentru timpurile de astăzi păreau adevărate minuni. Neîncrezător, ca mulţi alţii, m’am grăbit să vizitez noul magazin, sceptic însă, căci suntem obişnuiţi cu reclame* bombastice, dar lipsite de adevăr. Mărturisesc uimirea şi bucuria de care am fost cuprins, când de departe încă am zărit o lume imensă îngrămădindu-se sa privească vitrina şi înţesând magazinul devenit neîncăpător. Aspectul exte­rior, reclamele de cristal, vitrina aranjată cu un lux şi o eleganţă cari lipsiau în oraşul nostru, au adus admiraţia numeroşilor vizi­tatori, cari nu ştiau ce să privească mai îniâiu. Interiorul este mai presus de orice laudă. O bijuterie în adevăratul sens al cuvântului.

Funcţionarii, amabili şi politicoşi, serviau publicul, în mani­era marilor magazine din Apus.

Dar ceeace este în afară oricărei laude, sunt preţurile şi ca­lităţile mărfurilor, cari învingând orice concurenţă au soluţionat combaterea crizei acute care bântue cu furie. Oricine se poate îmbrăca eftin, elegant şi solid. Dela muncitor până Ia cel mai preţios burghez. Doamnele vor găsi aci prilej să admire noile modele, cari fac cinste firmei „Fibra" iar copii se vor bucura de hăinuţele minunate ce le vor purta de Paş'i.

In calitate de corespondent am ţinut sa vorbesc di­rectorilor întreprinderii cari mi-au declarat că au înţeles să în­ceapă lupta dârză pentru înfrângerea crizei, sunt hotărâţi sa ducă această luptă până la capăt, spre deplina bucurie a concetăţenilor noşfrii.

Produsele firmei, care este cea mai mare casă de confec- ţiuni din ţară, sunt deasupra oricăror critici.

In Braşov se simţea un gol. „Fibra" l*a umplut. Nu putem decât să felicităm pe curajoşii întreprinzători cărora le prevedem şi urăm un succes desăvârşit.

Pentru marea mulţime inleresafă, anunţăm ca astăzi este ul­tima zi a preţurilor de reclama. Nu ne îndoim că afluenţa va fi tot atât de mare ca în zilele trecute.l - l I. W .

Nr, 28-1951, Pagi«» S

Ca să trăimCum sa trăim şi ce s l kcem

ca să ne simţim totdeauna bine* deci bine dispuşi, sau cu alte cuvinte s i putem să ziceri? c ă : suntem sănătoşi?

S a scris de unii medici în- fătaţi că suntem bolnavi din cauză, că mâncăm prea mult, carne şl bucate rău pregătite, mâncări arse, prăjite, efuniate, pipărate, prea serele ori prea îndulcite ori drese cu prea mult oţet,

E drept că aceşti învăţaţi au dreptate, dtir ei ne spun că bol* narii lor au băut prea multă ra- chie, ţiiică, rumuri, licheururi şi vinuri tari oii falsificate ori a* mestecate cu metil, o adevărată otravă.

— Stal domnule, — îmi zise un doctor învăţat, — eu am a* vut bolnavii cari au fumat prea mult tutun prost, l>eu tras In piept şi ie miroasă gura dela un chllometru!

— C e spui, domnule doctor, că tutunul e otravă, când până şi copii şi chiar femeile fumează ca să le treacă de urât, acum când sunt atât de mu!|i şomeri, oameni ceri n-au de lucra.

— Lasă domrule ziarist, nu fă glume, că o să scriu la ga­zetă, câte victime iace tutunul şf o să dau eu sfaturi acelor#, cari nu mai pot de urât, cari se plictisesc, fiindcă mau In vă tai ca copii să muncească şi umblă şi acum cu gura căscată după lucru, în sinea lor îşi z ic : „dă Doamne să nu găsesc 1*

Să mergem mai departe şi să vedem de ce sunt atât de mu’fi bolnavi ?

Sunt unii cari beau ap®, care a trecut paste aramă, peste plstiaă ori mănâncă din farfurii murdare cu Lngurlţe, furculiţe

100 de ani.şi cuţite ruginite. Acum câteva luni teta unor copii vota sa ducă acasă o râşnffi pentru ca fe®, care era cu toiul ruginită.

— Bine omule — bem zis — îţi dai seama de ce vreai să feci?

bam iuet râjniţa din mână, spunându’i că ar putea cu ni- ginfiiira asta să îşi Idmeată în­treagă familia pe lumea aicialfll Omul din popor adesea e nc* ştiutor, dar când găseşti, printre ceî ce se ţin m carte, de acela cad nu vreau să înţeleagă că şi poartă vînv, că avem prea mulţi bolnavi şi că boalele sunt nu numai trupeşii, sunt şi sufla* teşti, mai primejdioase, cum a* ceste din urmă ne ating şi oor* pul, bolnăvindu’l, făcândud deci să sufere.

In fabrici muncitorii, in birouri funcţionarii şi în şcoli copii su­făr, când nu au voie să urineze când ie vine, ori să îşi descarce stomacul, când le e prea În­cărcai.

Şefii de prin birou oa şi învă­ţătorii şi profesorii bolnăvesc pe funcţionari şi pe şcolari, funcţionarii pe cetăţeni şi con­tribuabili şi chiar deandoaselea.

Domnul Chrlsios ne-a spus c ă : „din calea nebunului şi a beţivului să ne lădoi 1* — şi atunci am ocolit orice primej­die.

Renumitul medic Hufdand a scris o carte despre arta de a prelungi viaţa omului, în anul 1796 la lena. In o parte a iute resantel cărţi ne vorbeşte des­pre stările sufkteşiî si patimile ceri ne scurtează vbţ*, despre toane proaste şl despre ocupa» (lunea sau munca prea Incor* dată, prea încărcată, aseîa cere e peste puterile noastre,

Tristeţea, grijile, supărarea, năcazul, neplăceri, neliniştea, spaima, teama, sperietura, des­perare®, frica, dar mai ales in vidia, gelosia, pisma şi reavoin- ţa — adaug eu — fac ca să m ne circule mâsetrea şi sin« gele In noi normal, şi daci sun­tem bolnavi, să devenim msi bolnavi, iar dacă am fost sănă­toşi, aceste stări sufleteşti pri­mejdioase e ja il ca b ock să în­tre mal Iuta i i corpul nostru* Deci după cum băutura, rachiu?, ţuica, bere®, vinul, rumul şî cer­nea stricata slăbeşte corpul o mulul, aşa că nu mal poate re­zistă şl lupta contra bodei şi în tes să o alunge, e alungată sănătatea, apoi viaţa — tot aşa supărările sunt duşmanii noştri şl prietinii bostelor.

Să lisăm la o parte supări- rite şî mai ales Invidia şî gelo­şi®, ca fierea din noi adecă ve­ntait, s§ nu se verse în no?, căci atunci căpătăm gălbioare, o boală grea. şi primejdioasă, ba chiar rac, adecă o rană îcă- untru corpului, care cu greu se vindecă în aerul curat «I mun­ţilor.

Dacă suntem tot supăraţi şi nu punem supărarea la o parte, corpul nostru nu poate asimila (preface Sn folos) mâncare®, în­cepe să slăbească, ori poale să se ustfte şi să putrezească.

Învăţatei H«teland ne vorbeşte de toanele proaste ale unor oameni, in cari a dat strechea — cum zice poporul — şi e bine omul s l se ferească de aşa şevs, dacă Işi iubeşte viaţa şi daci vrea să nu şi scurteze viaţa lui şi a celor din jarul iui, toanele conţinând un venin mor­te?,

Ite obicei urât sufletesc e fri­ca seu team®, de care ne pu­tem uşor dezbăra, lin englez cu numele Waîter spuse tânărului B&ikechouf, care aminti cuvân­tul frică :

•Fi, fi donc, c’est une pas­sion indigne, et au dessous de ia dignité de Ÿ homme*, pe ro-

mâneşte: „Să-ţî fie deci ruşine, aceasta (frica) e o patimă ne- deamnă ş! sub demnitatea de ora*- Frica ne fură putere®, cumpăneai®, mintea hotărârea.

Afc! adaogă că creşterea şi educaţia (fie în şcoli ori în fso cletaie) lucrează pentru frică şi contra curajului.

Sunt unii cari se tem de vre­me re®, furtună şl de strigoi şi la timp ce elfii dorm liniştiţi, ei asudă nosplea ş! se scol mai oboiiţi şi m d f i r i puteri decât când s-au dus la culcare. Au teamă de întunerec, chiar vara e pentru e! o vreme de groază şi sn flecare z! frumoasă se gân­desc la furtună, la viscol, potop sau prăpăd fără motiv.

In urma frice?, canalaurlle (vi sete) devia strâmte, pielea cor- j pulul rece, p$lid9, te? curăţenia ( sau sudoarea complect oprită. ] Tot sângele se strânge în ca­naturile din Iăuciru, bătaia pul­sului se opreşte, inima se con­densează şl mi-se poşte mişca liber. Circulaţia (mişcarea sân­gelui) lăuntrică e oprita, mis­tuirea întreruptă, musculalure slăbită, el ar vrea să fugă şi nu poate, tot tremură, răsuflarea e scurtă, cu un cuvânt toste cau­zele car! au ca urmare scurta­rea vieţii.

Ilustrul medio Auteland, acum 135 de ani sfârşea acest articol condamnând nou® boală sufle­tească a secolului său, prea mullilaferaiă ocupaţie, surmena­jul (oboseai!) de astăzi (Po!y> prcgnoşyniîc) vorbeşte şi con­tra luxului, care sileşte pe mulţi oameni a munci peste puterile lor, numai spre a Işi satisface nişte plăceri trecătoare şl fără de folos.

Prin consumare® prea repede a noastră, ne scurtăm viata asta atât de scurtă, şi ne închipuim că muncim şi că ne îndeplinim datorinfa ce o avem, fa|ă de noi şi faţă de societate.

E dureros tnsă, că alături de oameni cuminţi şi sănătoşi, tră­iesc aceea cari n'au minte şi

sunt totdaeuna bolnavi. Un om bolnav insă nu poafe lucra, nu­mai cel sănătos are voie bună de muncă, ori cât de grea ar fi. Va trebui insă să lucreze ou cap, azi, când tehnica şi chimia au făcut meri progrese (înain­tări) e mai uşor lucrul, dacă ocolim aerul stricat, praful, mur­dăria şi dacă ne ştim să ne fe­rim de supărări şl de frică 1

— c. 6. —

Conferinţele „Astral".In f eoare Sâmbătă Ia orele 6

seara, în sah liceului „Andrei Şaguna*.

14 Msrtie, P. Teodorescu, •Cartea Junglei* de Rudyard Klpling, (Consideraţtuai este­tice).

21 Martie log. Calus Popescu: Centenarul căilor ferate,

28 Martie Dr, Mircea Suciu- Sibianu, medic: Importanţa res­piraţiei nasale.

intrarea Lei 10. Elevii şi ele­vele au intrarea liberi.

Farm acii de serviciu. In timpul dela 7—21 Martie a. c. vor face serviciu peste amiezi, noaptea şi Dumineca farmaciile A. Singer la „Biserica albă* din Str. Principele Carol Nr. 8 şi A. Eichhorn la „Turnul negru* din Str. Fântânei Nr. 45.

Doetor

; TEODOR ION GHE0R6QIU ;

t■ C onsultaţii-tratam ente ■: 15—18 :

J S tr . R eg ele C aro l 30 ■■ (Fost Porţei 88) ■: i63 \ - o :

S p o v cCând a venit la mine, amur­

gul işi aşternea pânzele moho râte peste întreg cuprinsul. Vi­tele răgeau pe uliţi. intorcân- du-se dela păşune. In sat ţipau cumpenele Ia fântâni. Din turla bisericii răsună de odată trist şl plângător glasul de acioale al clopotului. Suna'nfr’o limbă. Murise cine-va. . . Ne aşezarăm fn grădină, supt tei în floare. Cumpenele amuţiră, Numai dan­gătul trist al clopotului răsuna când şi când, ca un glas rătă­cit, ce se lupta cu moartea. Câţi-va lilieci se roteau prin umbrele serii şi noi n? feri­ceam de întâlnire . . .

— Dar, dne-a murit, m&’o< trebă deodată sfios prietenul meu?

— Nu ştiu bine, Pare-mi« se un copil.

— Un copil. . . O viaţă ni- miciiă’n răsad . . . Mi-a fost ră­pit şi mie zâmbetul unui copil O fetiţă, mândră şi drăguţă, cu ochii mart, plini de zările înţe­lepciunii şi negrii, ca mură câm­pului . . . Nu-i voi uita nici-o- dată. Mi s'au săpat pentru tot­deauna in creer, In creerui ăsta atât de sbuciumat de noroc. . . Părea întruchiparea unui vis din nopţile Iubirii.

Cine n’a avui fericirea, să aibă un copil nu i poate simţi durerea lipsei lui.

. . . Părinţii fără copil, sunt ca pomii ale căror flori se ireo Înainte să de-a’a rod. Sunt ca

Sletreie, ce cad la fund de cam le rupe firul, de care atârni

d a n i i .de Iuiiu N egulescu.

viaţa. Pe când ceilalţi, sunt ca pasările ce sboară pe deasupra adâncimii, se pertndeeză în veac, nu mor odată cu moar­tea . . . Nu râzi ?

— Ce vorbă?— Dacă durerea ml-ar da

pace şi nu s'ar turna singură tn cuvinte, nu |i-aşi rosti gân­diri, ce mă privesc numai pe mine.

Femeile sunt mai fericite. Ele plâng, pot plânge ori când, ş ’*şt uşurează greul sufletului prin răvărsări de lacrămi. Pricepi a- cum de JcftfS durere irebue, să-mi fie încinsă fn!m% când mângâierea vieţii mele s’a stins. Şi fui blestemat de soartă, să nu o pot vedea măcar până în | ceasul din urma , , ,

îmi cunoşti meseria: plugar, cam cum a’ar zice, maistru plu­gar. Patronul h care fusesem, mai bine zis, patroana, căci du­pă cum se’ntâmplă în „lumea de sus*, cucoanele au toeiă dictatura casii şi-a moşie?, pen­tru ca „boierii* să-ş! petreacă mal în tihnă cu cocotele şi prie­tenii, sau să şi facă politic®, cu­coana zic, fmi făcee zile fripte. De ce ? . . . Pot zice, pentru o chestie de nimic,

MS fnsuresem. Dar, In ioc să iau o nepoată a cucoane!, luai pe d ae m’a îndemnat inima. Cusoana vroia să mă aibă slugă credincioasă şi umilită prin în»

Notă. Din eroare nu s’a trecut la Foiţă: T â rz iu numele autorului: îu llu Neguleaca.

rudire. . . Fireşte, cu nepoate cu­coanei mă puneam 1a adăpost de vremuri grele, pânte^yl mi-ar fi fost asigurat. De mi-aşi fi mărginit viaţa numai acolo, dar „nu numai cu pâine trăeşte o* mul, ci ş! cu duhul*. Şl duhul meu se mat înal|ă şi către cer.

Ciuma cueoanii întrecându-se, a trebuit să i zic rămas bun. Ara venit tn Capitală, in apro prierea căreia era moşia de unde plecasem. Pe deasupra, mal fui chemai şi Ia manevră. In mal puţin de două luni, e- ram la fundul < puţinului, ce a* fusesem.

Eram în căutarea altui „post*. Prin publicaţii de ziare, cheltui- sem destule narai®, fără nlci-un bun sfârşit. Fui nevoii, s i mă dau pe mâoile samsarilor. Unul mă amâna tn toate zilele, pen> tru a i plăti regulat cafeaua la localul, unde îl intâlniam. Altul îmi făgăduia un post, peste câ­teva luni. Dar, fui nevoit, silit de lipsă, să merg după un altul cfire-mi zise ci*i irebue unul ca mine, „de urgenţă* pentru un Ioc bun, foarte bun,

M’am întâlnit, m'am înţeles cu noul meu patron, dându ml una sută lei arvuna, ca să-i plătesc slujba samsarului. M’am grlbit apoi să plec, cu atât mai mul?, cu cât starea nevestii nu-mi da pas de ingăduială.

După câteva zile de sbucium, cu mutatul şl cărăbănitu! boar­felor, după alte ehellueli ruină­toare, ne văzurăm, tn sfârşit la moşia noului meu stăpân.

Mi se araţi casa, ce ml era hSrâzită s’o locuim. O ruină Netencuttă, cu zidul de cărămi­dă roşie. Părea un stârv. Pe diiiuntru, podelile jucau, pere ţii erau petrecuţi de râuri de ape, d n tavan până jos. Tava­nul spiotecat de apele, ce se adunau In pod, prin acoperişul spart, atârne, să cază. Umezeala se Înălţa ca trufie pa paraţi da

la temelii. Prin colţuri creşteau bureţii. Nici ferestre, nici sobe ca lumea. Poftim acum şl te a- şază aici, In vreme de iarnă, cu femeia gata să nască.

Dădui roată prin sat, să aflu o casă mai ca lumea. Aflai una, dar un bordei ar fi fost mai a călării. Pe jos pământ, uşi strâm­be, tereştri căscate, dar avea cel puţin o sobă. Sobă oarba, cu focul prin tindă, pentru paie, dar era bine, că era.

De silă, de milă, ne orându- dairăm aici. Nu mai spun, că patronul meu se purta ca un zăpăcit cu lumea. Din astă pri­cină avea o atare destrăbălare în treburi, ce nu-mi venea de loc la socoteală. De pe urmele acestei destrăbălări se înfruptau din belşug două (arătări): o jupâneasă de curte şi-un logofăt de câmp Aceştia se’ndărătni- ceau ori-cărei orânde sănătoase a lucrurilor. Din pricina acelora se perindase pe la conacul bo­ierului meu, nu mai puţin de unsprezece ca mine, în patru ani, de când ţinea moşia.

Pricina era uşor de gâcit. Ju* punesii nud putea călca cuvân­tul. Odinioară îi fusese „me­tresă*. Acum îi „procura* fete sau femei tinere din sat, iar logofătului, pentru că acesta „îi ştia toate hoţiile boierului*, cum ziceau sătenii. De altfel, boierul nostru era dintr’acei ridicaţi din rândul geambaşilor, vestiţii gazde de hoţi de*odinioară. Nu fusese vreme destulă, sa i se strecoare mentalitatea prin pânza aibă a bunului simţ.

Seminţa ăstor parveniţi este grozavă. Demnitatea lor stă doar în aceia, de-aşi fi schimbat nu­mele vestitul jupdne, în cel de cucoane. Luându-le banul din mână, strălucirea lor piere, cum piere lumina, când stingi lumâ­narea. Prin sine, n’au nici* o va­loare, Şi totuşi, banul ii face stăpânii lumii..«

De n’ar fi fost starea grea a nevestii, n’aşi fi rămas ocolea nici-un ceas. Dar o zbuciuma­sem destul şt până aici,

Veni şi ceasul uşurării. Lung şl grozav ceas. Mi-a fost doi, dragul meu, s im t văd nevasta svârcolinduse fn cele mal cum­plite chinuri vreme de douăzeci şl cinci de ore, fără să-l pot fi de vre-un afutor. Copilul venea „Invers*, după cum îmi spusese m oaşa..

In răsăritul soarelui dimineţii a doua, un plânsei de copil mă vesti, că vtafa triumfase.»

Mamele, prietene, ni suni cu mult mal presus, nouă ăstora cart mijlocim Ia procreare, doar prlntr’o singură plăcere. Dar, ele după pedeapsa o nouă luni, fn ceasul uşurării, stau cu moar* tea la cap, Pururea am slăvit mems. Femeia ar trebui soco­tită mal presus tuturor înţelep­ţilor, tuturor vitejilor lumii, prin îasăşi faptul aoesta de-a fi marnă.,.

După atâtea chinuri, mama dobândise o vtefă nouă, volnică şi frumoasă, cu ochii mar! şi negrii. Ochii aceştia frumoşi şi luminaţi o făcură pe măsa să* şi ulfe foaie chinurile celor două­zeci şi dnci de ceasuri de pri­mejdie. îmi zise fericită: „Dra­gul meu, e o frumuseţe. N’aşi fi crezut vre-odată ca trupul meu, să zămislească un înger».*

Când veniam seara târziu de pe câmp, rămâneam pironit lângă leagăn, să privesc fulge- riie zâmbiriior prin somn ale copile?. Zâmbetul cela îngeresc, fu l-ai zărit, l-ai simţit vre-odată ? 6 toată fericirea, toată mângâ­ierea unui tată.

Num si o săptămână, atât m’am putut bucura de seninul sănătăţii copilit mele. Intr’o co­cioabă căscată pretutindeni, du se putea ca o fiinţă atât de fragedă, a l nu fie primejduită. Moaşei, m oaşa cu diplom ăt pa»

Nr 2 8 -1 9 5 1 .Pagina ! s MZnAmMSilVAHmWVIMSFJW

Fondat 1911A început

Fondat 1911

D esfacerea to ta lă au to rizatăL A

Magazinul de mode, mătăsuri si manufacturăDUMITRU BERBECAR

BRAŞOV, Sil*, Voivodul Mihai 1

Pregătirea pământuluipentru

Cultura plantelor*).Structura de farămiţire, a pă­

mântului şi în legătură cu a- ceastă stare de dospire ‘a pă­mântului depinde în mare mă­sură de timpul potrioit de pre­lucrare a soiului arabil. Produc­ţia slabă în gospodăriile agri­cultorilor noştri, să daîoreşte foarte mult întârzierii cu aproxi­mativ 14 zile, în pregătirea te- renului arabil şi aceasta eu deo­sebire acolo unde hotarul nu este comasai.

Timpul de prelucrare al pă­mântului depinde (atârnă) întot­deauna de 2 factori; întâi de constituţîuneo reală a pământu­lui şi în al doilea rând de po­sibilităţile puterii de muncă ce ne stau la dispoziţie. Nu este întotdeauna posibil, să se prea lucre pământul, atunci când se află în starea cea mai bună de

s. !

prelucrare, întotdeauna tarea pri­elnică de prelucrare sâh otârascâ timpul de executare.Dacă terenul e prea moale,(apătos), mânjim nu mai uneltele, fără a efectua pro­priu zis lucrarea intenţionată; în acest caz pământul nu se sfă­râmă, nu se ajunge deci scopul urmărit, ba din contră, se adu­ce pământul în stare mai rea ca mai înainte. Dacă pământul este uscat, lipsit de apă, atunci se recere o mai mare forţă de tracţiune, uneltele nu pătrund în pământ, sau scot bruşi, deci iar nu se fărâmîţeşie pământul. A nimeri deci timpul potrivit de prelucrare, cu deosebire a tere­nurilor grele, lutoase, argiloase, este una din cea mai însemna*

*) După o conferinjă ţinuta, de prof. Dr. Z, Koemer'iialle în Hălchiu Landw. Biălter.

tîn li p isa de copilul altuia.Mi a ricit copila tn bale.

Ne având pe nimeni de a- pîoejpr, ne înţelesesem cu moaşa, s i ne îngrijească copila până la întremarea nevesíti. Dar moaşa era nepricepuţi. Ştia doar să dea »bilet* lehuzelor, îngrijite de moaşele din sat, că i naşterea buni, si-şl la »bacşişul* ş! s i plece. Nevasta niti ea nu se pricepea lucru mare, era la întâiul copil. Şcoala secundari, ce-o absolvise, nu l dase nici cele mai slabe cu* noşbnit despre menirea şi’nda- ferirea ei ftreasai de mami.Ştii tu, şcolile de azi găsesc ruşinos s i desluşească fetelor rostul lor firesc. In schimb, le d i ca pilde de celebritate fap­tele femeilor pierdute, ce-au mânjit istoria popoarelor, în ro> lai lor de curtezane«

Aşa dar, iată ml copila răcită riu de tot, S i fi fost Ia oraş, dar aşa eram departe de el.Doctorul judeţului afişase la primărie, că stă la »dispoziţia publicului de la (ari*. Cerea,Insă, să aibă trăsură la înde­mână si pentru lămurire hotăra5,8,î i 2L ,el pÍS !,Um ,depiflaîe 1 doare grozw p te^ u lV w *îiu" de 12 c b t e e W Noi eram ia I c e rflla o lapletelpătatei me«..* 60 de chtiomelrli de ora* Noaptea ee M u tot mal nea*

jlse floarea primăverii dragostiinoastre,

Ma sa plângea toată ziua blestemând ceasul venirii aoo* !ea. Ajunsese mai mult o um­bră, Cu toată greutatea drumu­lui, hoiirârăm. să meargă la bătrânii mei, Cel puţin, să nu ne rămăfe copila ’n pământ strein.

Parcă fusese anumit mai di’na- fnte, ca micuţa noastră floare, să umple de bocet casa părin­tească chiar de ziua bătrânului. Sfântul iui ceruse’a dar un înger.

Gând am primit ssrlsoarea nevestii, însemnată eu urme de lacrăml, am rămas năuc...

»Iti fac cunoscut acum, scria dânsa, că Vera noastră a mu­rit, astă noapte. Chinurile feilfil noastre nu ti le mal spun şl nici durerea mea, pentrucă tu le ştii. Mull mi i Inima îoegrltă, mai eu seamă, că nu eşti şi tu aproape, acum pentru cea din urmă oară. Moaşei să*i multă meşti pentru înţeleptele ingrl jiri, ce l a dat copilului meu, căci ea mi a omorât copila. Totl o învinovăţesc pe ea, Mă

Iată prietene de ce doctorii rămân doar m lux al civiliza gră, lăcrămindu-şi rouă pe frunze

şi iarbă. Sus, diamantele ceru.. . | 9* lorua. «7U9, uiaiuanime ceru-Pe!, pe Ie wte. Negre,«, satele ,u| lţ| plcurau lutn,aiIe, ca roua «or mal II mult* vreme eaonl > ia |aplllj djmtnett|, h , a| 8-auzIa ea grianle el babelor «S al vră* b£ce, de m^ Am jitorilor.

— Din vina cui?— Întreabă te şi tu, din vina

cui.Prieepurăm în cele din urmă,

că am prăpădit copila. Zi, cu zi vedeam cum ni se stinge. De nu ni s’ar fi născut atât de voi­nică, ne-am fl putut, poate, îm­păca mai uşor cu gândul mor)!). Dar aşa, eram ne’mpăcati, că •xritaiA si nesiiinla. ne veste*

— Iată, prietene, durerea su­fletului meu. ŢI-ara prins vremea povestindu-ti-o. Iartă-ml, dar am vrut să-mi mai descarc greul, ce* mi apasă [cugetul. Aşa mor copii az), In fericita noasfră o* biăduire. cum ral-a murit şi co­pila mea, cu ochi frumoşi, ca mura câmpului, cu fulgeri de noroc în zâmbet,.,

Din volumul; VAI VOUA* 4£

tă problemă a agricultorului. Pentru ^aceasta nu se ponte pre­scrie directive (recepte fixe) cu atât mai puţin ţinea seamă de lucrările prescrise în calendar sau de anumite obiceiuri din bătrâni, ori să se orienteze du­pă vecini, când unul sau celă­lalt începe cutare lucru.

însemnătatea cea mai mare în prelucrarea pământului o are aratul. Aratul se face astăzi exclusiv numai cu plugul de fer (sistem Sack, Eberhard). Plugul scormoneşte şi întoarce un anu­mit strat de pământ, aşa numit făşia brazdei, a cărei mărime este dată de adâncimea şi lăţi­mea brazdei.ln pământurile grele pentru a putea ara uşor, brazda nu trebue să fie prea mare. Din cauza aceasta, în terenuri mai grele, arăm brazde mai îngus­te ca în cele mai nisipoase montând (arânjând) grindeul plugului la diferite înălţimi, pen* truca pământul să se fărâmi- ţească mai uşor. O sdrobire mai bună se ajunge când aram în aşa fel ca brazda în momentul când este aruncată de pe cor­man ă, să se întoarcă (aşterne) pe ea însăşi (întoarcere întrea­gă). O parte hotărîtoare în a- ceastă executare o are forma corpului de plug şi anume cor- mana plugului. Cu cât cormana este mai înclinată şi mai în- covăiată, cu atât mai bine se va frânge brazda ce alunecă de peste silită fiind să se întoarcă de pe ea, însăşi, fărâmându-se prin aceasta mai uşor. Cu deo­sebire la pământurile argiloase, grele şi rezistente, este a se în­trebuinţa pluguri cu astfel de cormane. Şi alte pluguri întorc brazda însă în dungi, fără ca brazda să se frângă şi farâmi- ţeasca. In acest din urmă arat se formează spaţiuri (goluri) goale cu aer sub şi printre a- ceste brazde, nu însă în brazda însăşi. Astfel de terenuri deşi arate, se vor usca foarte repe­de de soare şi vânt, se întăresc, mor şi devin neroditoare. In a* cest caz pământul se află într’o formă de structură uniformă, (jghiaburi mori de pământ fără conţinut de aer şi apă în loc să fie într’o formă de structură fărâmicioasă în forma mai mul­tor grăunte resfirat neregulat, apă şi aer) conţinând locurile goale. Pentru ararea terenurilor mai uşoare nisipoase, ne putem folosi şi de pluguri cu cormane mai lungăreţe, nu prea ovale nefiind nevoe în acest caz de f forte prea mari de tracţiune.

Cu cât plugul ară mai repe­de, cu atât se frânge, sn sfarmă şi brazda mai tare. Din această cauză brazda trasă de cai în te­renuri de acelaş fel şi cu ace- Jaş sistem de plug, este cu mult mai potrivită scopului, ca aceea trasă de boi sau vaci, cea exe­cutată cu putere mecanică, e cu mult mai perfectă, ca cea trasă de vite. Cea mai ideală e cea efectuată cu plugul cu aburi.

Cât priveşte adâncimea braz-

dei; ştim din practică că e foarte variată, depinde întotdeauna de structura subsolului, de rezis­tenţa ce ne opune terenul în perioada aratului, de puterea de tracţiune ce ne stă la dispoziţie şi în fine de felul plantelor de cultură ce voim să sămănăm. In 'legătură cu aceasta trebue să amintim atât că nu e bine să se are tot la aceeaş adân­cime. Dacă totuşi se face acest lucru mai mulţi ani dearândul, atunci se obţine Ia acea adân­cime până unde an de an a pătruns numai plugul, o înde- sare foarte mare şi aceasta în urma faptului că apa a depus coloidole sale (substanţe tari, solide) prin care apa rtu va mai putea pătrunde. Prin aceasta s’a format un strat izolator (care separă) între scoarţa delà supra­faţa pământului (solul) şi cea din aprofunzime (subsol). In ge­neral se poate spune, că cu cât e brazda mai adâncă, cu atât e mai bine. Adâncimea aratului să se facă însă numai treptat, pentru ca să nu se readucă dîntr’odafă din subsol, prea mult pământ slab, mort (fără bacterii), pentru a fi amestecat cu solul arabil (fertil). Când adâncimea brazdei este mai adâncă de 25

1 centimetri, zicem, că e un arat edânc sau cultură intensivă. De regulă la aratul adânc se în­toarce o făşie de pământ de 30—35 cm. lăţime. Un arat a- dânc e posibil însă numai în asifel de terenuri, unde subso­lul conţine un pământ tot aşa de bun ca şi solul. De aratul adânc sunt însă împreunate şi unele neajunsuri (dezavantaje), adică se îngroapă bacteriile din sol (de importanţa bacteriilor am vorbit), aşa că astăzi sun­tem tot mai decişi, hotărîţi nu­mai pentru o scormonire a sub­solului. Sub cultura subsolului înţelegem noi un arat normal de 20—25 cm. plus scormonitul pământului (subsolului) Ia o a dâncime de încă 10—20 cm. adică delà talpa plugului în jos, fără ca să amestecăm totuşi această făşie de pământ scor monită a subsolului cu acea a solului. Aratul subsolului se face cu plugul, al cărui corman este mai scurtat, cum e plugul Garé de Burmester sau Klan- sing Heimann. Aceste pluguri ară în aşa fel, că nu întorc par­tea din jos a brazdei la supra­faţă, neîngropând deci partea delà suprafaţă, bogată în bac­terii. Acest fel de arat se mai poate face cu un scormonitor special .(ferul mic al plugului), care se poate ataşa la fiecare plug. Nu este nevoe să scor­monim subsolul ori de câte ori sămănăm, este suficient dacă executăm această lucrare tot Ia patru ani. Foarte recunoscătoare sunt pentru aratul adânc (scor- monituI)toate plantele prăşitoare; cerealelor le foloseşte mai pu­ţin, această muncă cheltuită în plus.

In lucrarea modernă de azi a

pământului, o unealtă agricolă absolut necesară în pregătirea solului destinat culturilor este aşa zisa învelitoare (oblitoare) o simplă şină de fier de lungi­mea unei grape, care în ţările cu cultură intensivă se întrebuin­ţează foarte mult. întrebuinţarea ei multilaterală şi rezultatele la cari s’a ajuns în urma folosirii ei, sunt aşa de evidente, că nici un agricultor care a lucrat odată cu nivelatoarea, nu se va mai lipsi de ea. Este de folos şi deci necesar să se planeze, ne­tezească pământul după arat, după grepaful cu grape grele şi chiar după tăvălugii, fiindcă după această netezire se ajunge Ia o mai bună structură fărâm icioasă, împiedeeându-se în acelaş timp uscarea pământului.

Intrebuinfarea obliioarei ca prima operaţiune după arat, u- şurează foarte mult restul lucră­rilor pregătitoare economisind mulţi bani, timp şi lucru. Cea mai importantă întrebuinţare a nivelatoarei este însă primăoara, când se roscoleşte şi netezeşte brazda făcuta, trasă toamna. Prin aceaslă netezire se împie­decă uscarea brazdei despicată de îngheţ, deci suprafaţa solu­lui arabil, nu mai poate fi aşa uşor uscată de vânt şi soare. Netezirea, aplanarea, aceasta are mai mare efect, dacă se face de-acurmezişul brazdelor. Toamna uu e bine să se nete­zească ogorul, e mai bine să se lase ogorul în brazdă peste iarnă. Numai acele terenuri a- rate toamna, le şi aplanăm, ni­velăm, pe care voim să le gu­noi m în timpul iernii, aceasta pentru a putea merge mai uşor cu carul şi pentru a putea îm­prăştia gunoiul mai uniform (de­opotrivă). Scopul urmărit prin netezirea terenului se poale a- junge deodată cu aratul, adică în acelaş timp, legându-se după plug o rudă de fier sau un lemn mai greu de forma unei grinzi mai înguste. In felul a- cesla se poale aplana pământul numai în direejia brazdelor, ce- ea-ce nu este aşa folositor (cu efecte bune) ca netezirea tra- versală (deacurmezişul). Acest desavantaj (neajuns) este mai mic, ca şi când am proceda la* aplanarea traversală după terminatul total a lotului de arat, când coama brazdelor (dungile brazdelor din afară) s’ar fi us­cat şi întărit. In felul acesta te­renul arat nu rămâne în brazdă nici chiar în timpul dejunului sau ai prânzului.

V. Ludu.

a * +•++++++*++**+»**++*»

PEN TR U CO PIIUn Costum »Leicester* 1

Depozitul fabrice! t Strada Porţii 61

323 4—9

Paufaa 5.Nr. 28 OAftlKTA TWAHPHJJvA««»

Imii F I B R A S . A . u iSírada Portei 50Azi lAima zi

Preţuri uimitor de efiine1 costam bărbătesc de lână pură lei 9001 pardesiu elegant de dame . . . lei 980 1 costumaş de copil . .. . . . . . . . . . . . lei 300n r o n 7 I T r - Bucureşti, Ploejtf, Sibiu, Petro- U t r U A l l E , . s*ni, Cluj, Arad, Tim'şoaru.

C EN TR A LA : B R A Ş O V B iro u rile s S tra d a H irse h e r No. i. Etaj I.

9

D elà Căminulde ucenici

— D are de seam ă ş i mul­ţumită publică. —

Comitetul Căminului de Uce­nici Industriali şi Comerciali de Stat din Braşov a lansat o listă de colectă benevolă, ca şi în anii trecuţi, pentru ajutorarea ucenicilor orfani şi lipsiţi de mijloace, pentru a putea distri­bui daruri cu ocazia sărbători­lor Naştereî Domnului.

Pentru acest scop s’a făcut următoarele donaţiuni.

a) Bani numerar Lei 5890 şi anume: Cinematograful „Asfra“ Lei 1000, S. A, Ardeleana de Ind. Forest., Banca „Albina*, Fabrica de Celuloză S. A. Zar* neşti, Gheorghe Dulă, câte lei 500. Prima Ardeleană, Hotel Coroana“, „Ageeo“, Pasztorii & Hettmann, Andrei Belindescu, Fabr. Schmollpasta, Banca Na­ţională a României, I. L. & A. Hesshaimer şi Orghidan şi Hor­vath câte lei 200. Ioan Hubes şi fiul, Ioan Ovesea, Ipsen & Comp., Cartea Româneasca, Prima fabrică de oxigen, A. Kocsiş, Ioan Tiberiu câte lei 100. Radu Orghidan lei 150. Ing. N. Nicolau, lei 200 şi Teutsch lei 40.

b) Diferite materiale (în na­tură) în valoare de lei 11080 şi anume: Wilhelm Scherg & Comp. 8 m. postav, Wilhelm Telman 2.90 m. postav, Fabrica Hess 1 cutie bomboane, Fabrica de ciocolată din Transilvania S. À. 1 cutie bomboane, Sarosy I. şi Ö. 2 căciuli, Pelru Pavel 3 şepci, Găitănar N. 4 păr. cio­rapi, H. Gross 1 cutie keks, „Elbe“ 3 păr. ciorapi, Farkas & Comp. Vs kg. bomboane, Gala- er 1 cutie keks, Emil Bologa 2 duzini batiste, R. Weber 2 păr. ciorapi, E, Dietei 2 păr. ciorapi, M. Josef 2 păr. ciorapi, I. Russ 1 kg. bomboane, R. Leih 2 păr. ciorapi, Wilhelm Blücher 5 şepci, E. Pestrea 3 căciuli, A. Radu 1 păr. pantaloni, Fraţii Scherg 14 buc. talpă şi după sărbători prin intervenţia d*lui prim-procuror Popovici a donat Fabrica de Postav Prejmer 12.30

m. postav, care i-a distribuit Ia 4 ucenici.

Din suma încasată s’au pro­curat diferite haine, încălţăminte, cari s’au distribuit împreună cu materialele primite în natură ucenicilor orfani şi săraci în prezenţa d-lui Petru Muntea- nu, insp. la Inspectoratul Muncii şi membru în Comitetul Cămi­nului, care într o însufleţită vor­bire a adus călduroase mulţu­miri tuturor donatorilor pentru gestul nobil.

In numele Comitetului Cămi­nului de Ucenici Industriali şi Comerciali de Stat Braşov.

Braşov la 10 Martie 1931.Preşedinte, Secretar,ss. S ocaciu . Th. Boieria.

Sufragerie, ^ rb™'tărie, maşină de ct sub ef‘in de vânzare, Str. Principele Caroi 28. I. Eleje. 164 2 - 2

Cele mai bune vinuri le găsiţi la

» U U H I M I U U I I I U 1

Str. Lungă, 29 Braşov,naturale, recunoscute de toţi bunii cunoscători, aduse di­rect de la Odobeşti şi Dea- lu Mare cu preţuri modes­te. In interesul sănătăţii D-tră nu consumaţi alte vinuri, până nu le gustaţi pe ale

noastre. ; -2Un RESTAURANT familiar func­ţionează pe lângă acest depozit, servind mâncări româneşti, lăp­tarii şi fripturi la grătar. Prân­

ziţi bine şi eftin numai la

„DEALUL ZORILOR’*la B raşov Str. Lungă, No. 29

841 0 - 3

PeUieatiiBSBiserica Sft. Nicolee din Bra­

şov-S:heiu, arândează pe cale de liciiaţiune publică verbală şi cu oferte închise, pe termen de câte 3 an?, următoarele imo­bile:

1. Cea 220 jug. păşune şi fâ- neţe în Poiana B aşovuiui.

2. Grădina cu două corpuri de case, din Str. Podul lui Grid No. 9.

3. 2 găd iri. situate în Str. Sft. Nicolae B. şi C.

Lidteţiunea se va ţine în ziua de 22 Martie a. c , ora 11 a. m., în biroul Consiliului p*5ro- h al, c’ădirea cea nouă, Piaţa Prundului.

Ofertele închise vor avea să conţină caut unea normată de 10% dela suma oferită anual, pe când la licitaţiunea verbală se va depune 10% dela preţul de începere, care se va întregi ulterior la suma corespunză­toare ofeitei ultime verbale.

Condiţiile de arândare şi alte informaţii se pot cunoaş e, în orice z , în biroul Consiliului parohial*2—3 C onsiliul parohial.

I««IiIIÍ1«I«I*€f lII!«4

4M» atik -40, .-0S. ASfeNit dQ* ătkBoale de plămâni, inimă, sto- mac, ficat, rinichi, boale de sân- & ge ţaatmie, limfatism, scroturi), „ guşa, fibroame, cancere, boale * de piele, reumatism, nevralgii j|

(sciatica), paralizii etc. ^eaută şt tratează &

prin r

R A Z E X !(Teleradiograile, radioterapie &

profunda), |Raze llltra-Violete |

(duarts) %Dialhermie, Curenţi }

electricii |

Or. L 0. iLIESCU ISpecializat în ţară şi streinătate. ă

Localul Băncei Marmorosoh $ Blank |

Consult 3—B |Funcţionarii şi muncitorii plă- $

tesc onorariul redus. g

3 ,~° l

A n j j Pom i roditori, cele mai “ ilw * nobile soiuri, apoi: ro* zincini (3 ani) pomişoară, coa căze) soiu nobilstat mare, pre- cum şi purii (meri, peri) pentru pepiniere, se găsesc de vânza* re cu preturi foarte red u se , la VASILE IVAN, dlr, şcol. Satulung, j jd . Braşov. 2—3

M p i de vânzare U lin A lC t l l l Q un aparat de radio cu cinci lămpi cu haut- paileur »Philips* antenă şi toa* te accesoriile lui, precum şi un dulăpior de stejar ca posta ment. Aparatul se poete aii» menta f e orin curent electric fie orin baterii;—eu suma de 6000 lei. Informaţiuni la ziar. 3—3

S e arendeazăprin licitaţie [dela 1 Mai a. c, pe timp de un ap 300 iugăre cadastrale, lângă Bra­şov, pe drumul Sft. Petru pentru păşuuatul oilor. Li­citaţia se va ţine în ziua de 20 Martie a. c. la ora 10 a. m. Condiţiunile se pot ve­dea la Direcţiunea fabricei de avioane din Braşov.154 1 —2

îiiri laturi realiila pivitifila

„ B A C H U 8»S t p . l e s g r A l e , 14

dela Loi 16 -2 2 Ţ U I C A

naturală da prunaL e i 4 0

Apă m inerală L a t La 10 litre redu cere. Poftiţi

s ă yă convingeţi. N icolae Bărbii oo«»*

Goliţi şi râspâudi|iM m m T n m hranlăl*

Primirii iM ld ililri BfişafNo. 4429-1931.

FubiicaţiuiisSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că vizitarea de primăvară a cailor, măgarilor şi catârilor îa anul 1931, din oraşul Braşov» va avea loc ta zilele stabilite mai jos:

1. Pentru Şchelu, la 16 Mar­tie, dela ora 2 —5 p. m. în Piafa Prund «tuf.

2. Pentru .Cetate şl Blumăna» la 17 Marile, dela ora 2 * 5 p. n\ lângă Cinema Modern.

3. Pentru Braşovul-vechîu, la 20 Martie, dela ora 1 - 6 p, a , la oborul de vite.

4. Pentru Stupiui şi Fabrica de zahăr, Ia 21 Martie, dela ora1— 6 p. m. lângă biserica din Sfupini.

5. Pentru Dârste, Timiş şi Pre» dea’, la 23 Marile, dela ora2 — 5 p. n\ lângă ^bereria Czell dîn Dârele,

6. Birjarii de piaţă din întreg terrierül Municipiului! se vor pre* zenta separat cu caii lor. ]* data de 27 Martie ora 5 —7 p, m. pentru maleinfzarea cailor şl tot cu aceeaşi cai în ziua de 28 Martie ora 7—9 a, m, pen* t.u examinarea rezultatului ma- Irifiizlrii, pe terenul de lângă Cinema Modern,

Proprietarii de cai sunt obli* goţi a se prezenta punctual o s caii la data şi ora mai sus sta« blliiă. Proprietarii cari nu se vor prezenta şi nu vor putea motivai absenţa, vor fi pedepsiţi conL legilor în vigoare.

Primar: Secretar generaliG. Cuteanu• Emil Socaciu»Şeful serv. sanit, vet. şi zootehnia»

Indescifrabil166 1 - f

Primirii Mnnlclplilil Unşăv.

No. 4781-1931 .Serv. ad tiv.

ConcursSe publică concurs pentrn

ocuparea postului de moaşe oficială vacant în municipInF Braşov, circumscripţia Braşovul*vechhi.

Reflectantele a ocupa acesl post, vor înainta cererile lor timbrate ecestei primării până la data de 6 Aprilie 193h în» solite conform dispozîţiunilor legale, de următoarele acte:

1 Extras de naştere ;2. Certificat de naţionalitate I3. Diploma de moaşe ;4. Dreptul de liberă practică

a moşttului publicat în »Mont* torul Oficial* sau — în lipso „Monitorului Oficial“ — certi­ficat din partea autorităţii sani­tare respective, că i s’a recu­noscut legal dreptul de liberă practică în localitatea unde a practicat,

5 Certificate de serviciu^ dacă a mai practicat până a- cura.

6. O declaraţlune că în ter­men de 3 luni se va stabili Im cuprinsul circumscripţie! IV. me­dicală (Braşovul-vechi dincolo de Strada de Mijloc), cunos­când câ în caz de neconfar- mare numirea se anulează «I postul se scoate din nou In concurs.

7. Certificai din partea auto­rităţii sanitare unde a practicat până acum. doveditor că nu m suferii nici o pedeapsă pentru neglijenţe grave in exercitarea profesiune!.

8 Declaraţie de limbile c e cunoaşte.

Retribuţia împreunată cu a- cest post este cea competentă după salarul de bază (inclusiv indemnizaţia specială) de Lei 450 lunar (Lei 3150 lunar brutto).

Braşov, la 5 Martie 1931.

Primar: Secretar G eneraliCuteanu. SoCaciu»

f Pagina 6,' QAZETA TRANSILVANIEI N- 28 -1931,

Tot de pe frontal zahărului.In articolul precedent, am e-

Tătat deosebirea de vederi ce există Intre reprezentanţii fabri* celor de zahăr şi între cei al cultivatorilor de aleclă. Am ară* lat de asemeni, că fabricile pre­tind, ca şi cultivatorii să accepte a contribui la pierderile cau­zate Ide o supraproducţie, re­nunţând la prejul stabilit tn con* venite.

in cele ce urmează, voi face o scurtă dare de seamă despre mersul tratativelor, continuate in zilele de 4, 5, 6, 7 Martie, la comisia mixtă a zahărului.

In primul rănd, am făcut con­statarea că to bricele nu sunt dispuse sa renunfe câtuşi de puţin la punctat îor de vedere.

FeţS de această Intransigentă am făcut din nou dovada efi de nerespecterea convenţiei nu pot fi făcufi vinovaţi cultivatorii, din contră s-a făcut dovada cu date şi cu cifre cari nu pot fi des- minţite, că numai şi numai fa- bricele trebue să poarte toate consecinţele neresnectării con­venitei ş! anume: Unele fabrici, pe lângă că n-au controlat su­prafeţele contractate, dar inşi le au cultivat sfeclă peste cota legală, primind in acelaşi timp şi sfeclă liberi, cu preţul de 4000 până la 6000 lei vagonul, furnizată de intermedieri şi sam­sari.

Trebue să am’nUm că numai In Ardeal a'au respectai supra­feţele, unde cultivatorii sunt or­ganizaţi în sindicate.

In al doilea rând. fabricile eu pretins să se calculeze preţul sfeclei, pe buza datelor şl ci­frelor furnizate de ele. Fficfin- du-ne re ser vele cuvenite şi de­clarând că nu înţelegem, cu nici un pre$, să ne invclm la o scădere a preţului, din contră vom susfine până la sfârşit că 'hu primim preţ mai mic decât cel prevăzut în convenţie, adecă 11.300 Lei vagonul de 10000 kg., am admis totuşi să facem caicului cerut; repet, pe baza cifrelor date de către fabrici.

Rezultatul calcului făcut de noi: 9700 Lei vagonul, iar cal­culul făcut de fabrici: 9023 Le! vagonul de sfeclă. D e sine în­ţeles, c i In urma rezervelor fă­cute, noi nu ne putem învoi la nici o seducere de pre|.

In fe|a acestei situaţii, cel in­teresaţi la o micşorare a pre­ţului, au încercat o inducere în eroare a ministrului şi a opiniei publice, făcând să se publice fii ziarele din 7 Martie, că s a făcut o apropiere între noi şi fabrici, pe baza cifrelor de mei nas,

C eeace era mai grav, au pus in sarcina unul reprezentant al cultivatorilor d-1 Dr. Siephanf, exponentul Sindicatului cultiva­torilor saşi din jud. Braşov, de­claraţia că cultivatorii se învo- ieae, mai bine zis, cer pro va­gon 9700 Lei. Ştirea era falsă şi tendenţioasă, asifei că se im­punea o desminţire, ceea-ce am şi făcut, pe deoparte în audi­enţa acordată de d-i ministru Manoiiescu, pe de altă parte In ziarul „Curentul", N-rul din 8 Martie,

Intre timp, pe baza acestei informaţii false, d-1 ministru a cerut reprezentanţilor fabricelor, convocaţi la minister în ziua de 6, ora 11, o reducere a pre­ţului zahărului. Nu s’a ajuns la un acord.

Faţă de gravitatea şi întorsă­tura pe care o luau desbaterile, am crezut necesar să cerem să fim primiţi şi noi în audienţă, ceea-ce ni s’a şi acordat

In această audienţă, pe lângă argumentele cunoscute deja, am adus în sprijinul nostru şi scri­soarea ministerială, No. 46921 din 16 Mai 1929, menţionată în art. II al convenţiei din 20 Iunie

1929 şi 21 Martie 1930, art. al cărei text e următorul:

Având în vedere înţelegerea survenită între Ministerul de In­dustrie şi Comerţ, înţelegere rezultată depe urma adresei re­prezentanţilor cultivatorilor, din 11 Aprilie 1929, cătră Min. Ind. şi Comerţului şi a adresei fa­bricelor de zahăr din 29 Aprilie 1929, către acelaş Minister, în­ţelegere cristalizată în adresa Min. de Ind. şi Comerţ No. 46921 din 16 Mai 1920, adre­sată fabricelor de zahăr, preţul sfeclei garantat de guvern şi acceptat de către fabrici pentru campania 1929/30 şi 1930/31, este de 11.300 Lei vagonul loco gara producător, plus 1000 Lei transportul.

Am eşit dela această audi- entă cu convingerea că dl Mi­nistru a fost impresionat de a r gumentele invocate de noi, pre­cum şi de scrisoarea ministe­rială amintită, de care Domnia Sa nu avea cunoştinţă. Urma să fim primiţi şi de dl Ministru Madgearut titularul departamen­tului Industriei în 1929. Această audienţă însă a trebuit să fie

I» ziua de 8 M-trlfe cures*, a avut loc In comuna Râşnov din judeţul Braşo*, adunarea gene­rală ordineră anuală a Coope­rativei forestiere „Uaiimea" al cărei cerc de activitate este pentru comunele Râşnov, Bra­şov, Soho doi şi Cristian, recru­tând ca membri Români şl Saşi din comunele de mai sus.

încă dela orele 3 a început a se aduna membrii pentru a vedea roadele muncii lor şi mal mult a conducătorilor căror Ii s'a încredinţat averea socletăţei pe timp de un ao de zile, pen­tru a fi administrată şi econo­misită cum poate fi mai bine. La orele 4 a spărut preşedintele societăţii d l Bart, Tlpeiu, Învă­ţător şi director şcolii r-pri me r în comuna Râşnov, care pe cu­vântul de deschiderea şedinţei, arată rostul întovârăşiilor coo­perative din alte fări ca Dane­marca, Belgia şl Anglia, care au dat şi dau rezultate mult mai bune decât cele aşteptate. Luând de exemplu comerţul de ex­port cu ouă, încheie prin aceea că Ia noi nu este sprijinită coo­peraţia In felul cum 1 se pro­mite, iar de foloase beneficiază o categorie de intermediari-spe­culanţi.

Procedându-se la formarea biroului adunărei, se face ape­lul nominal al membrilor care răspund într’un număr frumos, se trece la ordinea de zi şi se dă citire bilanţului încheiat la 31 Dac. 1930 şi contului profit şi pierdere. Sunt ascultate de adunare cu mare interes La fel şl modul de împSrţire a bene­ficiului net în sumă de lei 387212.50, care este aprobat , de adunare cu frenetice aplauze, ! menţionfindu-se căci s-au făcut amortizări de aproape 150000 lei. Urmează raportul comisiei de cenzori activi, se exprimă mulţumiri consiliu iui de admi­nistraţie, şi se aprobă descăr* carea consiliului de gestiunea anului 1930, în ropote de a- piauze.

Trecându-se în ordinea de zi la alegerea o trei membri în consiliu, prin tragerea ia sorţi, sunt realeşi d-nii B. Tipelu, A. Vestea şi L Bergel, deşi cu insis­tenţă d-i Bart, iipeiu a cerut adunărei de o nu mai ii re&les, din cauză că găseşte dezacord

amânată pentru săptămâna a* ceasta. Ier noi am plecat acasă* mai hotărâţi decât oii şi când, de a nu ceda nimic din drep* turile noastre. Preferăm să nu cultivăm în anul acesta sfeclă, decât ca să renunţăm la pre1 tensiunile noastre- Agricultura fiind într’o s tuaţie dezastruoasă, e gr icul tor ii îndatoraţi până peste cap — au neapărat nevoie de banul acesta cu care fiecare a contat cu deplin drept, pentru plata dobânzilor şi pentru efep* tuarea însâmânţăiiior de primă* vară. Consecinţele, dacă s’ar micşora preţul pentru sfecla li vrată şi produs.ă de noi cu multă şi grea muncă şi cu mul te cheftueli, nu se pot prevedea, dată fiind starea disperată şi adâncile nemulţumiri cari clo' cotesc în sufletele cultivatorilor faţă de fabric ele, cari îmbogă ţite din truda şi sudoarea năcă- jitilor muncitori de pământ» cau­tă şi acum să ne scurteze d.ep iutile.

Nu vom mai tolera nedrep­tăţi. Se vor găsi oameni în ţara aceasta, cari înţelegând situaţia grea în care ne sbatem, să ne dea dreptatea pe care o ce­rem.

între membrii si chiar între lo­cuitorii cornutei cari nu prea dau bucuroşi concursul acestei instituţii prin care n’a putut da de lucru atât la membrii cât şi ia nemembrii pe timpurile a- c< stea când cu mare greuta­te! şl poate găsi omul a ocu­paţie, pe urma cărda sa poată trăi.

Arătând recunoştinţă M S de societate precum şi faţă de munca depusă de Consiliu încă dela I fiinţarea cooperativei din 1926, ia cuvântul d-1 D. Cio* coiu, comerciant din Râşnov, şi prin cuvinte binesirnţtte arată că societatea nu se poate des­părţi cât şi ceilalţi consilieri de foştii lor colaboratori şi ini­ţiatori ai sorietăţef. Cere ca d-i B. Tibeiu să revină din nou în slujba insfitoţiei pentru ca cu toţii împreună să aducă la bun sfârşit marea operă coopera­tistă ce au ocaziunea a con­duce.

Ia apoi cuvântul d l preşe­dinte arătând® că umai la Inter venţia cooperativei s'a putot instala îit staţia c, f. r. Z bas* cuiS de care era lipsită co­muna de prin anul 1902, şi care face mari servicii, maieu seamă comercianţilor, ştiut fiind că mai înainte vagoanele îaeirc&te se cântăreau prin etaţ Ue Cristian şi Barioiomeu. Aii folos al co­munei este acela, că numai da­torită cooperativei comuna Râş­nov, a putut obţine materialul lemnos din parchetul No. 2, al pădure! ,P â ni cerul* cere astăzi este în lic Ja ţe publică şi va­loarea lui va intra în Cassa co­munală, pentru nevoite obşteşti comunale, Îşi exprimă mirarea cum parchetul No. 1 a fost a- probat şt vândut prin bună in voiaiă de C. A, P. S. in baza le gel de organizare a coope­raţiei şi comuna Râşnov, pentru paroh. U. deşi a hotărât aceasta dar ulteror a revenit, Mai de­parte distribuirea canină ţel de 1720 kgr. lemne blană pe preţul de 175 iei mia în pă­dure, lemn de prima cali­tate.

După alte discuţiuni ce au mai urmat se declara şedinţa închisă după ce vorbeşte din partea comunei comunei ajuto­rul de primar d-1 M. Kraft, A- dunarea a luat sfârşit invădite

Rt Cosma>

Ştiri cooperatisteAdunarea generată a cooperativei forestiere regio­

nale cu sediul în comuna Râşnov.

ULTIMA OARA.

lin complot îo UcrainaNumeroşi ofiţeri şi soldaţi arestat’.

Riga, 11 (Rador). — Agenţia telegrafică a emigranţilor ukrai- nieni anunţa:

In ultimele două săptămâni s'au făcut numeroase arestări în Ucraina, în legătură cu des­coperirea unei vaste organi­zaţii naţionaliste. 3

Centrul organizaţiei era la Charkov. Printre cei arestaţi sunt şi 5 membrii din „G. P. IL", 16 ofiţeri din statul major ucrainian, aproape 100 comu­nişti, specialişti întrebuinţaţi în instituţiile economice şi mulţi funcţionari sovietici.

Organizaţia avea ramificaţii secrete nu numai în oraşele u- crainiene, ci şi în unităţile ar­matei roşii şi în flota militară din Marea Neagră.

Numărul militarilor arestaţi este foarte mare. Majoritatea a- restaţilor sunt soldaţi şi mari­nari, numărul ofiţerilor fiind re- | lativ foarte mic. j

In oraşul Poltava au fost a- * restaţi 200 locuitori, la finele î

lunii Februarie, în majoritate intelectuali şi studenţi.

Toţi cei arestaţi sunt învinuiţi de propagandă naţională ukrai- neană şi de pregătirea unei re­volte armate, cu scop de a des- lipi Ukraina de Uniunea sovie­tică.

In legătură cu descoperirea acestei organizaţii, a făcut mare senzaţie şi dispariţia misterioasă a comunistei Nevskaia, secretara personală a lui Ciubăr, preşe­dintele comisarilor poporului din Ucraina.

Se crede că Nevskaia a fost arestată de G. P. U. şi trimisă la Moscova. La Charcov se vorbeşte că Ciubăr va fi revocai şi că n’ar fi exclusă arestarea sa.

Cu prilejul arestărilor şi per­cheziţiilor s’a descoperit un nu­măr însemnat de manifeste ale comitetului revoluţionar ucrai­nean,

sentimente de însufleţire în urma rezultatului obţinut de coo­perativă.

A sistent.

InformaţiiD-1 N. Titulescu, ministrul

tării la Londra, şi-a anunţat so­sirea In Capitală pentru Sâm ­bătă la orele 6.25 d. a. cu ex­presul Orient.

D l Const, C esianu, minis­trul ţării fa Paris, soseşte in Capitală azi la orele 2.25 după amiaz’, ou expresul Orient.

•D eco rarea d-nului prof. N.

Iorga. Regele a invitat eri la dejun pe d*l prof. N. Iorga, rec­torul universităţii din Bucureşti şi pe toţi decanii facultăţilor din Bucureşti.

După dejun suveranul a de­corat pe d-i proi N. Iorga cu cordonul ordiouiu! „Ferdinand",

Inmâaânduri decoraţia, regele a spus c i înţelege să acorde această înalta distincţie celui mai reprezentativ dintre reprezen* iau ţii culturii româneşti.

•

I. P . S. M itropolitul B ălan ai Ardealului e s te bolnav. Mitropolitul Nicolae Bălan al I Ardealului a cerut regelui, prin ministerul instrucţiunii, un con­cediu mai îndelungat de boală, Mitropolitul urmează să se su* pună in străinătate examenului unui medic specialist.

•

„Numerus clau su s" pentru studenţii rom âni în Franţa. Decanatul Facultăţii de medi­cină din Paria a trimis Facul­tăţii de medicină din Bucireşti o adresă, prin oare îi face cu­noscut câ va Institut un „uu ne- rus clausus" pentru studenţii ro­mâni cari vor să folosească di­ploma de stat francez. Decana­tul cere să se facă oselecţiune de cătră o comisie franco-ro- mână spre a se putea fixa un număr maximum de 30 studenţi români în fiecare an, dintre cari 20 la Paris.

P laau l oraşu lui B raşo v cunumirile noui ale strâziior şi toate cartierele cu loturi de zi- d t se află de vânzare la d 1 Carcl Loxkes, Braşov, Str. Va­lea Lată 2* 1—3

. 9

D ela C am era Jde A gricul­tură a jud. T rei-Scaune pri­mim spre publicare următorul aviz: Se aduce la cunoştinţa tu­turora, că în ziua de 17 Martie 1921 se va ţine în comuna G zuiî (judeţul Treiscaune) obicinuitul târg de reproducători masculi. Se atrage atenţia comunelor in­teresate, că la acest târg iau- raşii aleşi de comisia Camerei Agricole, vor fi aşezaţi pe locui pieţei din faţa Cooperativei „Hangya*. •

Exam en de def-'rrifivat pen­tru con d u căloariil« de a*ă« oini de copii. Ministrul inslruc- ţiuniî, ţinând seama că multe conducătoare de grădini de co­pii au fost numite la oraşe.» imediat după absolvirea şcoa- lelor normale, din interes ab­solut »naţional — mai ales în teritoriile alipite, şi cum legea prevede ca prevede ca pentru examenul de definitivat ^învăţă­torii şi conducătoarele trebuesc să aibă un stagiu de 3 ani de zile în învăţământul rural, în mod excepţional a /admis con- ̂ducătoarelor să se prezinie ia examenul de definitivat,^dacă cu 3 ani de funcţionare, indiferent dacă această funcţionare esteîn învăţământul rural sau urban» •

Şom ajul din G erm ania în scăd ere . Din Berlin se anunţă: Pentru întâia dală de multe luni încoace, statistica şomajului în­registrează o scădere. Numărul şomerilor faţă de jfinele lunei Februarie a scăzut cu 90.000 fiind pentru toată |Germinia de 4.972.00 0.

Un nou reco rd aviatic.Din Paris se anunţă. — Avia­

torii Reginensi şi Laiouette au bătut recordurile internaţionale de distanţă şi durată în circuit închis, pe bordul unui avion cu o încărcătură de 2.000 kilograme.

Pablicaţia No. 13732 din11 Februarie 1931.

Pentru aprovizionarea cu lem­ne pe anul 1931—1932 (1 A- priite 1931 31 M irite 1932) se ţine licitaţie publică în ziua de 6 Aprilie 1931 ora 10 dimineaţa fa următoarele comandante:

Corpul 5 Armată Braşov, Di­vizia 13-a Ploeşti, Divizia 6 Focşani şi Divizia 5 Buză«.

Publicaţia No. 13732 înserată în „Monitorul Oltctai" No. 37 din 14 Februarie 1931 partea Ii-a. 171 1—1

TIPOGRAFIA A, MURBŞ1ANU t BRa M SC E d COMP. BRAŞOV. Redactor respond»*! i VICTOR BRAftiSCfi