Victor Mocanu - viitorul.org DE STANDARDE IN SERVICII... · 4 Vict MOCANU Prefaţă Acest Ghid de...

Victor Mocanu

GHIDDE STANDARDE ÎN SERVICII SOCIALE

Victor Mocanu

GHID DE STANDARDEÎN SERVICII SOCIALE


Victor Mocanu


Această publicaţie este realizată de IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Ambasadei Olandei în cadrul Programului MATRA. Opiniile aparţin autorilor şi nu reflectă punctul de vedere al finanţatorului.

Coordonator: Tatiana LariușinPaginare computerizată: Adrian Grosu

3

Ghid de standarde în servicii sociale

Cuprins

Introducere .......................................................................................................7

Servicii publice în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale ..............................9

Cadrul normativ şi de politici în domeniul serviciilor sociale ...........................14

Cadrul instituţional în domeniul asigurării cu servicii sociale ..........................17Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate. ....................17Serviciile publice sociale desconcentrate ..............................................22Autorităţile publice locale ......................................................................23Autorităţile publice locale de nivelul al doilea ........................................23Autorităţile publice locale de nivelul întâi ..............................................25Prestatorii privaţi de servicii sociale ......................................................26

Tipurile şi formele de prestare a serviciilor sociale .........................................28Tipurile de servicii sociale .....................................................................28Contractarea serviciilor sociale .............................................................31Acreditarea prestatorilor de servicii sociale ...........................................33Finanţarea serviciilor sociale .................................................................36

Nomenclatorul Serviciilor Sociale ...................................................................38

Standarde minime de calitate a serviciilor sociale ..........................................68

Soluţionarea litigiilor în domeniul serviciilor sociale........................................78

Autorităţile administrative din cadrul Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei: ........................................................................................................79

Cadrul normativ ..............................................................................................94

Rezultatele măsurării calitative a percepţiei faţă de serviciile sociale în RM (Iulie – septembrie 2016) .........................................................98

4

Victor MOCANU

Prefaţă

Acest Ghid de standarde în servicii sociale reprezintă un instrument de re-ferinţă în procesul de modernizare şi ameliorare a calităţii serviciilor publice în Republica Moldova. Modernizarea sectorului public reprezintă o prioritate politică pe agenda oricărei guvernări responsabile şi aflate în serviciul publicului. Cu atât mai mult este o prioritate pentru Republica Moldova ca ministerele, agenţiile şi întreprinderile de stat să servească acestui scop de modernizare, concomitent cu transpunerea în practică şi legislaţie a normelor şi rigorilor aquis-ului comu-nitar, ca urmare a implementării Acordului de Asociere al RM cu UE. Se cunosc, în linii mari, provocările pe care le traversează autorităţile publice centrale, func-ţionând printr-o relaţie de subordonare verticală, însă modelul administrativ care va prevala este cel, care va fi mai eficient, mai uşor de adaptat la schimbări, mai aproape de sistemul transversal de parteneriate şi cooperare cu mai mulţi actori publici şi privaţi. Pe baza modelului european (UE) de furnizare a servici-ilor publice1, Guvernul RM a adoptat în octombrie 2012 un Program Naţional de reformare a serviciilor publice, cu scopul de a le transforma în mod radical, meto-dologia şi standardele de livrare, principiile şi normele calităţii acestora. În ciuda acestor scopuri, mai multe studii de evaluare efectuate în perioada 2012-20152 au remarcat adeseori că obiectivele acestei transformări sunt insuficient înţelese şi cunoscute de către anumiţi oficiali şi funcţionari publici, şi că există diferenţe majore între normele stabilite şi rezultatele obţinute.

Numeroase autorităţi publice, regulatori naţionali şi alte entităţi care operea-ză în sectorul public, acceptă să ofere mai multă informaţie despre ce-şi propun, dar nu avansează suficient spre schimbări de esenţă, care ar curma anumite practici care ştirbesc integritatea serviciilor prestate şi alte practici de cheltuieli inutile sau nejustificate, există o slabă înţelegere asupra modului în care opiniile consumatorului de servicii pot ameliora calitatea acestora, iar reformele profun-de întârzie ori sunt torpilate. După cum indică şi anumite surse guvernamentale, există foarte puţine cazuri în care autorităţile publice sunt interesate, monitori-zează sau includ în matricea de evaluare internă, gradul de satisfacţie al cetă-ţenilor faţă de serviciile prestate, politicile implementate. Studiile indică asupra

1 A vision for public services”. Draft 13/06/2013, page 9. http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/vision-public-services).

2 Decision of the Goverment of Moldova, No.661 of August 30, 2013 Regarding the approval of the Framework Regulation for the organization and operation of the Common Office of Information and Service.

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/vision-public-services).

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/vision-public-services).

5


absenţei quasi-totale a evaluărilor externe pe serviciile prestate, evaluări asupra accesului la servicii, fezabilitatea tehnică şi politică a metodologiei de stabilire a tarifelor pe bază de costuri, perioadele necesare pentru deliberări publice şi alte resurse vitale pentru optimizarea serviciilor furnizate cetăţenilor.

Ca exemple pozitive de transformare servesc acţiunile întreprinse după 2013 în cadrul Programului E-Gov, care a inclus 78 de servicii on-line, oferind informa-ţii despre alte 331 servicii (www.servicii.gov.md). Peste 40 de autorităţi publice centrale recurg în mod curent la platforma centralizată de date - www.date.gov.md. Circa 91,7% sau 109.282 persoane au apelat on-line la obţinerea de servicii de cazier juridic. Totuşi, cca 50% din clienţii unor servicii publice susţin că nu de-ţin suficientă informaţie despre serviciile dorite, iar 30% dintre ei au fost obligaţi să viziteze autorităţile publice în persoană şi chiar de mai multe ori pentru a primi informaţia solicitată3. În acest fel, cetăţenii sunt adeseori îndreptăţiţi să creadă că serviciile prestate de autorităţi sunt inferioare celor dorite, că există corupţie şi că statul nu este responsabil. Este limpede că aceste stări de spirit nu contribuie la sentimentul de încredere în autorităţile publice, ceea ce are efecte negative serioase asupra finalităţii reformelor în stat. Mai există însă multe discontinuităţi între autorităţile din sectorul public; unele ministere şi agenţii sunt în continuare vulnerabile la cerinţele securităţii cibernetice, în timp ce mulţi angajaţi publici nu sunt competenţi să gestioneze resursele digitale, deşi de cele mai multe ori, lipsa de viziune, resursele alocate defectuos şi capacitatea managerială redusă sunt factorii care blochează modernizarea serviciilor.

Ne-am propus astfel să participăm la consolidarea platformei de servicii so-ciale livrate populaţiei, şi ne bucurăm de înfiinţarea unei Agenţii pentru Servicii Sociale, care ar trebui să dea tonul unei reforme profunde pe domeniul de furni-zare calitativă a serviciilor sociale. Ghidul este unul din produsele pe care le-am creat pentru a ajuta procesul de consolidare a platformei naţionale a furnizori-lor de servicii sociale. Ghidul a apărut în urma unor eforturi susţinute depuse de echipa IDIS pe durata anilor 2016-2017, cu sprijinul generos al Ambasadei Olandei (Programul MATRA) cu scopul de a urmări evoluţiile sectorului public, reforma administraţiei central, şi a unor branşe, agenţii şi ministere ale Guvernu-lu, în transformările legate de redimensionarea şi reformarea sectorului public în Republica Moldova.

Abordând în mod participativ problematica modernizării serviciilor publice, IDIS Viitorul a lucrat intens pe durata mai multor luni cu reprezentanţii unui grup de instituţii publice distincte şi tototdată reprezentative pentru sectoarele lor, acestea fiind: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Agenţia Naţională pentru Reglementare Energetică (ANRE) şi Compania de stat Moldte-lecom, pentru a evalua, monitoriza şi asista în re-ingeneria unor servicii furnizate către public de către aceste 3 entităţi ale sectorului public. Am evaluat percepţia 3 Quantitative research on public perceptions of the quality of public service delivery Management,

Administration and Public Policy Institute, Chisinau, 2013

http://www.servicii.gov.md

http://www.date.gov.md

http://www.date.gov.md

6

Victor MOCANU

cetăţenilor prin score-carduri, după cum am chestionat beneficiarii finali ai ser-viciilor publice prin sondaje şi focus-grupuri evaluând astfel percepţia populaţiei faţă de calitatea servicilor livrate şi a unei metodologii reglementate mai clar de evaluare a serviciilor sociale.

Grupul de instituţii publice menţionate mai sus ne-au permis să analizăm comparativ şi aprofundat serviciile furnizate către public, în anumite cazuri având destinaţii precise (grupurile sociale vulnerabile), în alte cazuri consumatorilor pri-vaţi, folosind o largă diversitate de instrumente de cercetare şi intervenţii: de la cercetare calitativă la sondaje de opinie, de la analize de impcat şi evaluări cost-beneficiu la studii aprofundate pe teme vaste, cum sunt politicile de reglementare sau impactul politicilor energetice asupra dezvoltării sectorului privat. Analiza lor integrată, compararea standardelor, costurilor, managementului şi metodologiei de furnizare a serviciilor publice în cadrul sectorului public ne va oferi evidenţe şi date suficiente pentru a scrie şi prezenta o serie de studii specializate (Policy Papers),

În fiecare caz concret, am tratat problemele complexe pe care le identifică sectorul public ca o provocare nu doar pentru guvern, dar pentru întrega socie-tate, pentru partenerii de dezvoltare şi mediul academic direct interesat de furni-zarea unor servicii calitative la nivelul aşteptărilor populaţiei. Sperăm ca Ghidul, ca şi alte studii apărute cu sprijinul acestui proiect de cercetare, să contribuie la sporirea standardelor în domeniul serviciilor sociale livrate populaţiei.

Echipa IDISAprilie 2017

7


Introducere

Asistenţa şi protecţia socială are ca obiectiv nu doar crearea unei societăţi prospere, dar şi înalt incluzive pentru toţi cetăţenii ei, aceasta referindu-se şi la cei care, din motive subiective sau obiective, se află în poziţii marginale.

Tocmai succesele şi realizările în domeniul protecţiei şi politicii sociale con-stituie un factor ce indică nivelul de prosperitate a statului.

Protecţia socială trebuie să constituie elementul fundamental al politicilor statului, mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înlătura efectele negative ale evenimentelor considerate drept „riscuri sociale”. Astfel, autorităţile publice nu vor neglija persoanele care şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de stat sau sunt în incapacitate să le îndeplinească din motive independente de voinţa acestora.

În Republica Moldova dreptul la protecţie socială este garantat prin Consti-tuţie, care în art. 47 prevede expres că „statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bu-năstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”. Acest drept este înscris şi în cuprinsul unor acte de importanţă universală, şi anume în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului art.25, în Pactul Internaţional cu privire la drepturile econo-mice, sociale şi culturale art.11.

Serviciile sociale sunt definite ca instrumente de realizare a unor obiecti-ve sociale, de natură redistributivă, reprezentând acele servicii publice care au drept scop creşterea bunăstării sociale. Serviciile sociale mai sunt definite şi ca totalitate а serviciilor oferite de către stat populaţiei în mod gratuit sau la un ta-rif redus. Serviciile sociale reprezintă activităţile asistenţilor sociali sau ale altor profesionişti care ajuta oamenii sa prevină dependenta, sa consolideze relaţiile de familie şi sa restabilească funcţionarea socială a indivizilor, familiilor şi comu-nităţilor.

În sens larg, serviciile sociale desemnează totalitatea serviciilor pe care o comunitate le asigură total sau parţial, pentru toţi membrii ei sau pentru seg-mente particulare care manifestă o nevoie sporită de astfel de servicii. Serviciile sociale sunt de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de nevoile identificate, de numărul potenţialilor beneficiari, de complexi-tatea situaţiilor de dificultate şi de gradul de risc social.

Gradul de dezvoltare a serviciilor sociale este direct proporţional cu nivelul economic de dezvoltare a societăţii şi cu importanţa acordată în politica de stat

8

Victor MOCANU

problemelor de asigurare a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi reducerii inegalită-ţilor sociale.

Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de ne-voile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Ele au caracter proactiv şi presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relaţie cu situaţia socio-economică, starea de sănătate, nivelul de educaţie şi mediul social al acesteia. Pentru realizarea unor acţiuni sociale coerente, unitare şi eficiente în beneficiul persoanei, serviciile sociale se pot organiza şi acorda în sistem integrat cu ser-viciile de ocupare, de sănătate, de educaţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general, după caz.

Serviciile sociale au la bază principiul individualizării intervenţiei, al ajustării la specificul şi nevoile persoanei, la contextul socio-economic în care trăiesc beneficiarii acestor servicii. De aceea, ele răspund întotdeauna mai eficient la situaţiile de risc sau de criză şi permit o intervenţie ajustată la particularităţile beneficiarilor, cu ajutorul unui personal specializat.

Scopul Ghidului rezidă în analiza cadrului normativ şi de politici, cadrului instituţional în domeniul serviciilor sociale, mecanismului de acreditare a presta-torilor de servicii sociale şi a standardelor minime de calitate a serviciilor sociale din perspectiva identificării celor mai eficiente modele de bună practică privind organizarea şi funcţionarea serviciilor sociale desprinse din analiza documente-lor de strategie din domeniul reformei administraţiei publice şi reformei sistemului de asistenţă socială.

9


În Cuminicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comi-tetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor de însoţire a Comunicării privind „O piaţă unică pentru Europa secolului XXI” – Servi-cii de interes general, inclusiv servicii sociale de interes general: un nou angajament european, Bruxelles, COM(2007) 725 final din 20 noiembrie 2007 sunt stabilite obiectivele şi principiile de organizare a serviciilor sociale de interes general.

Serviciile sociale de interes general au rolul de a îndeplini diferite obiective specifice:

• acestea sunt servicii personalizate, fiind structurate în aşa fel încât să răspundă unor cerinţe umane vitale, în special cerinţelor utilizatorilor care se află într-o situaţie de vulnerabilitate;

• serviciile sociale oferă protecţie faţă de riscuri generale şi specifice de viaţă şi acordă asistenţă în situaţii personale dificile sau de criză;

• de asemenea serviciile sociale sunt oferite familiilor în contextul unor mo-dificări la nivelul structurii acestora, acordă sprijin în ceea ce priveşte rolul familiei de a se îngriji atât de membrii tineri ai familiei, cât şi de cei în vârstă şi, în acelaşi timp, de persoanele cu handicap şi oferă soluţii com-pensatoare pentru eventualele eşecuri în viaţa de familie;

• serviciile sociale sunt instrumente cheie pentru salvgardarea drepturilor fundamentale ale omului şi a demnităţii umane;

• ele au un rol preventiv şi de coeziune socială şi se adresează întregii po-pulaţii, indiferent de starea materială sau de venit;

• serviciile sociale contribuie la nediscriminare, egalitatea între sexe, pro-tecţia sănătăţii umane, ameliorarea standardelor de viaţă şi calitatea vieţii, precum şi la crearea de şanse egale pentru toţi şi, prin urmare, contribuie la sporirea capacităţii oamenilor de a fi membri activi ai societăţii.

Aceste obiective se reflectă în modul în care sunt organizate, furnizate şi finanţate serviciile respective:

• pentru a putea găsi soluţii la multiplele cerinţe ale oamenilor ca indivizi, serviciile sociale trebuie să fie cuprinzătoare şi personalizate, concepute şi furnizate în mod integrat;

• serviciile sociale presupun adeseori o relaţie personală între beneficiarul

Servicii publice în domeniul protecţiei şi asistenţei sociale

10

Victor MOCANU

acestora şi furnizorul serviciu-lui respectiv;

• la definirea şi furnizarea unui serviciu trebuie să se ţină seama de diversitatea utiliza-torilor;

• atunci când se răspunde ce-rinţelor utilizatorilor vulnera-bili, serviciile sociale se ca-racterizează adeseori prin relaţia asimetrică dintre furni-zori şi beneficiari, care diferă de relaţia dintre un furnizor comercial /consumator;

• întrucât aceste servicii îşi au adeseori temeiul în tradiţii-le culturale (locale), se aleg soluţii adaptate la beneficiar, care să ţină seama de specifi-citatea situaţiei locale, asigu-rându-se proximitatea dintre furnizorul serviciului şi utiliza-tor, concomitent cu asigura-rea accesului egal, pe întreg teritoriul, la aceste servicii;

• furnizorii de servicii au nevoie adeseori de o largă autono-mie pentru a răspunde atât varietăţii, cât şi caracterului evolutiv al cerinţe-lor sociale;

• în general, aceste servicii sunt întemeiate pe principiul solidarităţii şi de-pind în mare măsură de finanţarea publică pentru a asigura accesul egal, indiferent de starea materială şi de venit;

• furnizorii de servicii sociale fără scop lucrativ, precum şi lucrătorii voluntari au adeseori un rol important în furnizarea serviciilor sociale, prin aceasta exprimându-şi calitatea de cetăţeni şi contribuind la incluziunea socială, la coeziunea socială a comunităţilor locale şi la solidaritatea între generaţii.

Analiza generală a cadrului normativ permite, de a evidenţia faptul că la nivel formal, sistemul protecţiei sociale din Republica Moldova este privit ca fiind compus din două componente de bază:

1. Asigurări sociale;2. Asistenţă socială.

Serviciile sociale de interes general sunt, în general, furnizate într-o manieră persona-lizată, pentru a răspunde nevoilor utiliza-torilor vulnerabili, şi sunt fondate pe prin-cipiul solidarităţii şi al egalităţii de acces.

Acestea pot fi de natură economică sau ne-economică, inclusiv în cazul organismelor fără scop lucrativ. Într-adevăr, calificarea ca activitate economică depinde în esenţă de maniera în care este executată, organi-zată şi finanţată activitatea, şi nu de statu-tul juridic al organismului care prestează acea activitate.

În principiu, este vorba despre:• regimurile legale şi complementare de

protecţie socială, care acoperă prin-cipalele riscuri de viaţă (îmbolnăvire, îmbătrânire, accidente ocupaţionale, şomaj, pensie şi handicap);

• alte servicii sociale prestate direct per-soanei, cum ar fi serviciile de asistenţă socială, de ocupare a forţei de muncă şi de formare profesională, locuinţe socia-le sau îngrijire pe termen lung.

11


Aceste pârţi componente ale sistemului de protecţie socială diferă una de altă în mod principial în ceea ce priveşte scopul, obiectivele, subiectele, modul de finanţare şi competenţa autorităţilor publice de diferite nivele.

1. Asigurări sociale

Sistemul public de asigurări sociale de stat este o parte integrantă a siste-mului de protecţie socială, având ca obiectiv principal acordarea unor prestaţii în bani persoanelor asigurate aflate în imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale în urma anumitor situaţii de risc incapacitate temporară sau permanentă de mun-că, maternitate, bătrâneţe, şomaj, etc.). Conform Legii nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie. Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

Sistemul public de asigurări sociale asigurările sociale constituie mijlocul de bază de realizare a protecţiei populaţiei active (în special, a salariaţilor), prin acordarea de ajutoare materiale şi asistenţă medicală, în caz de boală, în trimite-rea la odihnă sau tratament, în caz de pierdere a veniturilor, în caz de şomaj, ma-ternitate, îmbolnăviri, invaliditate, bătrâneţe sau decesul asiguratului. Sistemul public de asigurări sociale acoperă, de regulă, toţi rezidenţii Republicii Moldova, din care o parte (cei încadraţi în câmpul muncii) plătesc contribuţii de asigurare, iar alţii beneficiază de prestaţiile sistemului (pensii, indemnizaţii, etc.). Rolul prin-cipal al sistemului de asigurări constă în garantarea unui venit asiguratului în caz de pierdere a acestuia, ca urmare a îmbolnăvirii, şomajului, vârstei înaintate, etc.

Prestaţiile de asigurări sociale în sistemul public: • reprezintă drepturile în bani sau în natură ce se cuvin persoanelor asigu-

rate, în condiţiile legii, corelative contribuţiilor de asigurări sociale; • se acordă sub formă de pensii, indemnizaţii, ajutoare şi sub alte forme

prevăzute de lege; • reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parţială a veni-

turilor ca urmare a vârstei, dizabilităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii, pierderii locului de muncă sau decesului;

• asiguraţii nu pot beneficia concomitent de două sau de mai multe prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi risc asigurat, cu excepţia prestaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

În cadrul sistemului public de asigurări sociale din Republice Moldova sunt stabilite următoarele forme de protecţie a persoanelor asigurate:

12

Victor MOCANU

Indemnizaţii: • pensii de asigurări sociale de

stat; • indemnizaţie de maternitate;• indemnizaţii adresate familiilor

cu copii; • indemnizaţie pentru incapacitate

temporară de muncă; • indemnizaţie viageră pentru

sportivii de performanţă.

Ajutoare:• ajutor social şi ajutor pentru peri-

oada rece a anului; • suport financiar de stat pentru

anumite categorii de populaţie; • ajutor material unic pentru însănătoşire, persoanelor participante la C.A.E.

Cernobîl;• ajutor de deces.

Alocaţii sociale: • alocaţii nominale pentru merite deosebite faţă de stat;• alocaţii lunare de stat pentru anumite categorii de populaţie;• alocaţii sociale de stat pentru anumite categorii de populaţie.

2. Asistenţă socială

Asistenţa Socială este un ansamblu de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, co-munităţilor, cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de natură economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod normal, de-cent de viaţă.

Conform art. 1 al Legii asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, asistenţa socială reprezintă o componentă a sistemului naţional de protecţie so-cială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să li-miteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate. Spre deosebire de asigu-rările sociale, asistenţa socială este destinată celor mai sărace pături sociale, a

Particularitatea de bază a asigurărilor sociale în calitate de element al protec-ţiei sociale, reprezintă faptul că pensiile, ajutoarele, indemnizaţiile respective se acordă doar unor anumitor categorii de persoane (asiguraţi) şi mărimea lor, de regulă, depinde de contribuţiile făcute la acest sistem de către beneficiarii asi-gurărilor sociale pe parcursul perioadei de activitate, mărimea salariului, gradul de pierdere a capacităţii de muncă, pre-cum şi de alţi factori care sunt prevăzuţi în cadrul juridic respectiv.

13


căror nivel de trai este sub minimul existenţei şi care de regulă, nu sunt asigura-te, în acest sens sunt menţionate în special: familiile sărace; minorii delincvenţi; tinerii neintegraţi; persoanele dependente de drog, alcool; persoanele cu defici-ente de sănătate; copiii abandonaţi, vagabonzi şi instituţionalizaţi; persoanele în etate neajutorate; persoane, care au suferit în urma calamităţilor naturale, sociale, persecuţii şi discriminări de orice tip; persoanele abuzate fizic, sexual; handicapaţii fizic sau mintal.

De asemenea, o particularitate a sistemului de asistenţă socială reprezintă faptul că este un sistem redistributiv, necontributiv – bugetul este asigurat din taxele percepute de la populaţie şi nu din contribuţiile individuale de tip asigurato-riu, iar ajutoarele nu sunt acordate în funcţie de eventualele contribuţii individuale şi de mărimea acestora, ci în funcţie de necesităţile de existenţă.

Conform Legii nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, servici-ile sociale reprezintă ansamblu de măsuri şi activităţi realizate pentru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale. Dreptul la servicii sociale este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesităţilor persoanei/familiei de aceste servicii. În baza unui plan individualizat de asistenţă socială, persoana şi/sau familia aflată în situaţie de dificultate poate beneficia de următoarele tipuri de servicii:

a) servicii sociale primare; b) servicii sociale specializate; c) servicii sociale cu specializare înaltă.

Planul individualizat de asistenţă socială este elaborat în scris, conform pla-nului-model aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şi cuprin-de, în principal, activităţile identificate în vederea satisfacerii necesităţilor benefi-ciarului, tipul de servicii sociale, durata de acordare a lor, personalul responsabil. Planul se elaborează şi se implementează cu participarea activă a beneficiarului şi a familiei sale ori a reprezentantului legal al acestuia.

Serviciile sociale primare se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficia-rilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială.

Serviciile sociale specializate implică antrenarea specialiştilor şi au drept scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru de-păşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia.

Serviciile sociale cu specializare înaltă sunt prestate într-o instituţie reziden-ţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar şi impun o serie de intervenţii complexe, ce pot include orice combinaţie de servicii sociale speciali-zate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi celor care necesită supra-veghere continuă (24/24 de ore).

Asistenţa socială se acordă sub formă de servicii sociale şi de prestaţii soci-ale (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 9).

14

Victor MOCANU

Serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri şi activităţi realizate pentru satisfacerea necesităţilor sociale ale persoanei sau familiei, în scop de depăşire a unor situaţii de dificultate, precum şi de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 10 alin. (1)).

Prestaţiile sociale se acordă sub formă de compensaţii, alocaţii, indemnizaţii, de ajutor social, material şi de altă natură (Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25 decembrie 2003, art. 11).

Cadrul normativ şi de politici în domeniul serviciilor sociale

Asigurările pentru „situaţiile de risc” se stabilesc şi se acordă în temeiul pre-vederilor din diferite acte normative în domeniul asigurărilor sociale, asistenţei şi protecţiei sociale.

Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat stabileşte cadrul legal al funcţionării sistemului public de pensii, precum şi interacţiunea acestuia cu sistemul public de asigurări sociale şi cu alte meca-nisme statale de protecţie socială a populaţiei pentru asigurarea unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care să garanteze un trai decent pentru beneficiarii de pensii.

Pensiile publice reprezintă toate categoriile de pensii, sub formă de drepturi băneşti, ale căror stabilire şi plată sunt garantate prin lege de către stat. În siste-mul public, se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensie pentru limită de vârstă; b) pensie de dizabilitate; c) pensie de urmaş;d) pensie specială;e) pensie anticipată pentru limită de vârstă.

Legea nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale. Casa Naţională de Asigurări Sociale este o instituţie publică autonomă

15


de interes naţional ce administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale.

Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapa-citate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale statuează dreptul la prestaţii de asigurări sociale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea riscurilor sociale şi susţinerea financiară a persoanelor îndreptăţite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri.

Legea nr. 1591-XV din 26 decembrie 2002 privind protecţia socială su-plimentară a unor beneficiari de pensii şi a unor categorii de populaţie sta-bileşte o alocaţie lunară de stat beneficiarilor de pensii, stabilite în sistemul public de asigurări sociale, pentru locuitorii din zona de securitate a Republicii Moldova.

Legea nr.756-XIV din 24 decembrie 1999 asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale stabileşte raporturile specifice prin care se asigură protecţia socială împotriva riscurilor profesionale: diminuarea capacităţii de mun-că, pierderea capacităţii de muncă, deces ca urmare a accidentelor de muncă, a bolilor profesionale.

Legea nr.133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social are drept scop asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu nevoia acesteia de asistenţă socială. Stabilirea ajutorului social este de competenţa direcţiei/ secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei.

Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pen-sie pot beneficia de alocaţie socială de stat, care se achită lunar sau o singură dată din bugetul de stat, în condiţiile Legii nr.499-XIV din 14 iulie 1999 privind alocaţiile sociale de stat pentru unele categorii de cetăţeni. Alocaţia poate fi stabilită pentru invalizi, pentru copii în cazul pierderii întreţinătorului, pentru persoane în etate, pentru persoane care îngrijesc de unele categorii de invalizi şi sub formă de ajutor de deces.

Legea nr.190-XV din 08 mai 2003 cu privire la veterani reglementează drepturile şi garanţiile economice şi sociale ale veteranilor cetăţeni ai Republicii Moldova în scopul creării condiţiilor pentru un trai decent, formele şi măsurile de protecţie socială ale acestora etc.

Legea nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protecţia socială a cetă-ţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl apără drepturile şi interesele cetăţenilor care au suportat consecinţele catastrofei de la Cernobîl şi stabileşte înlesniri şi compensaţii suplimentare pentru acestea.

16

Victor MOCANU

Legea nr.1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice reglementează modul de restituire a bunurilor confiscate sau scoase în orice alt mod din posesia cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi.

Legea nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale are drept scop determinarea principiilor şi obiectivelor asistenţei sociale, stabilirea dreptului la asistenţă socială, prestaţiilor şi serviciilor de asistenţă socială, beneficiarilor aces-tora, precum şi a cerinţelor faţă de personalul din sistemul de asistenţă socială.

Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale stabileşte cadrul general de creare şi funcţionare a sistemului integrat de servicii sociale, cu determinarea sarcinilor şi responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale altor persoane juridice şi fizice abilitate cu asigurarea şi prestarea serviciilor sociale, precum şi protecţia drepturilor beneficiarilor de ser-vicii sociale.

Serviciile sociale reprezintă un ansamblu de masuri şi activităţi realizate pen-tru a satisface necesităţile sociale ale persoanei/familiei în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, de prevenire a marginalizării şi excluziunii sociale (Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010, art. 1).

Dreptul la serviciile sociale existente este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesităţii persoanei/familiei de aceste servicii.

Legea nr. 129 din 08 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de ser-vicii sociale stabileşte cadrul general privind crearea şi funcţionarea sistemului naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, de asemenea principiile de bază, criteriile generale, modul şi condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Acreditarea prestatorilor de servicii sociale se face în scopul de-terminării, în baza standardelor de calitate ale acestor servicii, a capacităţii pre-statorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare şi de subordonarea administrativă, de a presta către populaţie servicii sociale calitative şi în scopul sporirii răspunderii pentru respectarea standardelor de calitate.

17


Cadrul instituţional în domeniul asigurării cu servicii sociale

Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de asistenţă socială, a ce-rinţelor faţă de personalul din sistemul naţional de asistenţă socială, precum şi finanţarea serviciilor sociale din Republica Moldova este reglementată, în temei, de Legea nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 şi Legea cu privire la serviciile soci-ale nr. 123 din 18 iunie 2010.

Art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale sta-bileşte categoriile de prestatori de servicii sociale.

Prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice pu-blice ori private.

Prestatori publici de servicii sociale sunt: a) instituţiile de asistenţă socială create şi gestionate de autorităţile adminis-

traţiei publice centrale; b) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea; c) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi.

Prestatori privaţi de servicii sociale sunt: a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, înregis-

trate în conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;

b) persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia.

Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii. Condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii so-ciale sunt reglementate prin lege specială.

Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 691 din 17 noiembrie 2009 pentru apro-barea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei reprezintă autorita-tea centrală de specialitate pentru realizarea politicilor de asistenţă socială şi exercită atribuţii principale în procesul de asigurare a serviciilor sociale la nivel naţional. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în scop de asigurare a serviciilor sociale:

18

Victor MOCANU

a) elaborează şi promovează politicile în domeniul de asistenţă socială, in-clusiv al serviciilor sociale, precum şi în domeniul promovării drepturilor persoanelor defavorizate;

b) elaborează acte normative privind organizarea, funcţionarea şi dezvolta-rea sistemului integrat de servicii sociale;

c) reglementează şi organizează sistemul de inspecţie a serviciilor sociale, exercită inspecţia calităţii serviciilor sociale prestate, precum şi a respec-tării actelor normative în domeniu de către prestatorii de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare;

d) consultă patronatele, sindicatele şi societatea civilă şi coordonează cu acestea, la nivel naţional, proiectele de acte normative de caracter eco-nomico-social;

e) consultă şi susţine autorităţile administraţiei publice locale privind planifi-carea, organizarea şi prestarea serviciilor sociale;

f) organizează şi gestionează instituţii de asistenţă socială prestatoare de servicii cu specializare înaltă în cazul în care astfel de instituţii nu pot fi organizate şi gestionate de autorităţile administraţiei publice locale.

Exercitarea atribuţiilor de către alte autorităţi ale administraţiei publice cen-trale, care au în subordinea şi gestiunea lor instituţii care prestează şi servicii sociale, nu trebuie să contravină prevederilor Legii nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, precum şi actelor normative ce reglementează presta-rea serviciilor sociale.

În acest sens, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale: a) vor întreprinde măsuri în vederea dezinstituţionalizării şi reintegrării bene-

ficiarilor în familie şi comunitate; b) vor asigura accesul autorităţilor competente în instituţiile pe care le gesti-

onează pentru a inspecta calitatea serviciilor sociale prestate; c) vor oferi informaţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei privind

serviciile sociale prestate în instituţiile din subordine; d) vor colabora şi vor coordona orice acţiuni de prestare a serviciilor sociale.

Conform anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 691 din 17 noiembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministeru-lui Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale apara-tului central al acestuia pe lângă şi în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei sunt următoarele autorităţi administrative:

Pe lângă:Fondul republican de susţinere socială a populaţiei Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale

19


În subordine:– Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă– Agenţia Naţională Asistenţă Socială– Inspectoratul de Stat al Muncii– Inspecţia Socială

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei. Conform Legii Fon-dului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr. 827-XIV din 18 februarie 2000, Fondul republican de susţinere socială a populaţiei şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei sunt create pentru acordare de ajutor material păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei. Fondul re-publican activează pe lângă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar fondurile locale – pe lângă autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi şi ale municipiului Bălţi. Conform art. 5 al Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr. 827/2000 mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se utilizea-ză pentru acordare de ajutor material persoanelor socialmente vulnerabile din rândul pensionarilor (prioritar persoane cu dizabilităţi, persoane singure şi în etate), altor persoane inapte de muncă, familiilor cu copii şi persoanelor care au nimerit în situaţii excepţionale pe care nu le pot depăşi de sine stătător, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de achitarea ajutorului material. Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale, sub formă bănească sau în bunuri materiale, se utilizează pentru satisfacerea necesităţilor în produse alimentare şi mărfuri industriale de primă necesitate, în medicamente şi articole protetico-ortopedice, pentru achitarea serviciilor medicale, pentru compensa-rea cheltuielilor substanţiale cauzate de diferite situaţii excepţionale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor cantinelor de ajutor social, cheltuieli ce ţin de acordarea serviciilor.

Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Con-form articolului 12 al Legii nr.129 din 8 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii social şi Hotărârii Guvernului nr. 998 din 28 decembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Consiliului naţio-nal de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia, Consiliului naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale are misiunea de a certifica capacitatea prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, forma juridică de organizare şi subordonare administrati-vă şi de a presta servicii sociale calitative.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este orga-nul central al serviciului public de specialitate, abilitat cu: promovarea politicilor, strategiilor şi programelor de stat în domeniul dezvoltării pieţei forţei de muncă, protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prevenirea

20

Victor MOCANU

şomajului şi combaterea efectelor sale sociale, implementarea politicii de migra-ţie a forţei de muncă monitorizarea activităţii agenţiilor private pentru ocuparea forţei de muncă.

Agenţia Naţională Asistenţă Socială. Prin Hotărîrea nr. 1263 din 18 noiembrie 2016 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia.

Agenţia Naţională Asistenţă Socială (ANAS) a fost instituită în scopul conso-lidării şi eficientizării sistemului de protecţie socială prin instituirea, în calitate de autoritate a administraţiei publice din subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Agenţia ţine Registrul de stat al personalului din sistemul de asistenţă socială (personalul din cadrul subdiviziunilor descentralizate din sub-ordinea consiliilor raionale/municipale, Adunării Populare a unităţii teritoriale au-tonome Găgăuzia, cu competenţe în domeniul asistenţei sociale, şi personalului serviciilor de asistenţă socială, cu excepţia personalului auxiliar) în conformitate cu Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.

Misiunea Agenţiei constă în sporirea calităţii asistenţei sociale acordate po-pulaţiei prin implementarea politicii statului în domeniul asistenţei sociale.

În activitatea sa Agenţia exercită următoarele funcţii de bază:1) elaborarea cadrului metodologic pentru implementarea unitară a legislaţi-

ei în domeniul asistenţei sociale. Agenţia va asigura elaborarea/revizuirea regulamentelor – cadru, standardelor de calitate, ghiduri, manuale opera-ţionale, politici instituţionale etc.;

2) gestionarea activităţii instituţiilor publice în care Ministerul Muncii, Protec-ţiei Sociale şi Familiei exercită calitatea de fondator (anexa nr. 3). Exerci-tarea funcţiei date va asigura realizarea eficientă a procesului de dezinsti-tuţionalizare a beneficiarilor aflaţi în plasament şi totodată va contribui la monitorizarea mai intensă a instituţiilor respective;

3) facilitarea procesului de consolidare a capacităţilor profesionale ale per-sonalului din sistemul de asistenţă socială. Aceasta va contribui direct la instituirea sistemului de formare profesională, evaluare şi management al performanţei profesionale a personalului din cadrul serviciilor sociale şi sporirea calităţii acestora.

Conform anexei nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.1263 din 18 noiembrie 2016, Agenţia Naţională Asistenţă Socială gestionează următoarele instituţii publice în care Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei exercită calitatea de fonda-tor:

1. Centrul republican de reabilitare a invalizilor, veteranilor muncii şi războ-iului, com.Cocieri, r-nul Dubăsari;

2. Centrul de reabilitare a invalizilor şi pensionarilor „Victoria” al Republicii Moldova, or.Sergheevka, Ucraina;

21


3. Centrul republican de recuperare a invalizilor şi pensionarilor „Speranţa”, or.Vadul lui Vodă, mun.Chişinău;

4. Azilul republican pentru invalizi şi pensionari, mun.Chişinău;5. Internatul psihoneurologic, com.Cocieri, r-nul Dubăsari;6. Internatul psihoneurologic, com.Bădiceni, r-nul Soroca;7. Internatul psihoneurologic, s.Brînzeni, r-nul Edineţ;8. Internatul psihoneurologic, mun.Bălţi;9. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (fete), or.Hînceşti;10. Casa-internat pentru copii cu deficienţe mintale (băieţi), or.Orhei;11. Centrul de plasament temporar al copiilor în situaţii de risc „Azimut”,

or.Soroca;12. Centrul pentru copii cu cerinţe educative speciale „Speranţa”, or.Criuleni;13. Centrul de reabilitare şi protecţie socială a copiilor în situaţie de risc

„Пламъче”, or.Taraclia;14. Centrul de asistenţă şi protecţie a victimelor şi potenţialelor victime ale

traficului de fiinţe umane, mun.Chişinău.

Inspectoratul de Stat al Muncii este autoritate administrativă, subordonată Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care este abilitată cu dreptul să exercite controlul de stat asupra respectării actelor legislative si a altor acte normative in domeniul muncii, securităţii şi sănătăţii în muncă.

Inspecţia Socială. Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale la art.21 prevede că inspecţia serviciilor sociale se realizează de către Inspecţia socială, care îşi extinde acţiunea asupra tuturor prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 802 din 28 octombrie 2011 cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale, Inspecţia Socială a fost instituită în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, misiunea căreia rezidă în in-spectarea modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale.

Inspecţia socială are următoarele obiective:a) aplicarea prevederilor legale referitoare la serviciile sociale; b) respectarea standardelor de calitate a serviciilor sociale; c) îmbunătăţirea calităţii şi sporirea eficienţei serviciilor sociale; d) îndrumarea şi susţinerea metodologică a activităţii prestatorilor de servicii

sociale; e) asigurarea respectării drepturilor sociale ale beneficiarilor.

Astfel, unele dintre acţiunile inspecţiei sunt:a) asigurarea exercitării inspecţiei asupra implementării prevederilor acte-

lor normative referitoare la acordarea ajutorului social, ajutorului pentru

22

Victor MOCANU

perioada rece a anului şi a serviciilor sociale acordate de către pre-statorii de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare;

b) depistarea şi constatarea încălcărilor prevederilor legale din domeniul su-pus inspecţiei şi informarea organele competente;

Sunt supuse inspecţiei următoarele entităţi: 1) autorităţile publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniile acordării ser-

viciilor sociale şi/sau stabilirii ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului.

2) persoanele fizice şi juridice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul asis-tenţei sociale;

3) prestatorii de servicii sociale, publici şi privaţi.

Serviciile publice sociale desconcentrate

Conform Hotărîrii Guvernului nr. 266 din 09 martie 2016 cu privire la lista serviciilor publice desconcentrate administrate în mod direct/din subordinea mi-nisterelor şi altor autorităţi administrative centrale serviciile desconcentrate ale Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei sunt:

1) Agenţii teritoriale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;2) Inspecţii teritoriale ale Inspectoratul de Stat al Muncii.

Conform art. 7 din Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descen-tralizarea administrativă:

(1) Autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale oferă popu-laţiei servicii publice de care sunt responsabile, prin intermediul structurilor lor teritoriale, pe care le administrează în mod direct.

(2) În definirea responsabilităţilor structurilor lor teritoriale, autorităţile admi-nistraţiei publice centrale asigură evitarea oricăror imixtiuni în responsabilităţile care ţin de realizarea competenţelor autorităţilor publice locale.

(3) Coordonarea generală, pe plan teritorial, a activităţii serviciilor publice desconcentrate va fi asigurată de către Cancelaria de Stat prin intermediul oficii-lor sale teritoriale, conduse de reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

La nivel raional funcţionează Casele Teritoriale de Asigurări Sociale (CTAS).

23


Autorităţile publice locale

Autorităţile publice locale de nivelul al doilea

Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea adminis-trativă stipulează că autorităţile raionale sunt responsabile pentru „administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional” şi pentru „dezvoltarea şi gestio-narea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monito-rizarea calităţii serviciilor sociale”.

Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea sunt reprezentate de secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei raionale, ale mu-nicipiilor Chişinău şi Bălţi, Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copiilor din mu-nicipiul Chişinău şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, care implementează politicile sociale, creează şi dezvoltă servicii sociale la nivel de raion. Consiliile raionale şi fondurile de susţinerea socială a populaţiei constituie resurse insti-tuţionale strategice ce pot avea o influenta pozitivă asupra creării şi dezvoltării serviciilor sociale şi un impact pozitiv asupra vieţii oamenilor.

Conform art. 9 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile so-ciale autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea au următoarele atribuţii în domeniul serviciilor sociale:

(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea asigură dez-voltarea şi gestionarea serviciilor sociale în conformitate cu competenţele sta-bilite prin lege, în funcţie de necesităţile identificate ale populaţiei din teritoriul administrat, fie autonom, fie în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi în colaborare cu agenţii economici, patronatele, sindicatele din teritoriu şi cu asociaţiile obşteşti din ţară şi din străinătate.

(2) Funcţiile de prestare a serviciilor sociale în unităţile administrativ-teri-toriale de nivelul al doilea se pun pe seama structurilor teritoriale de asistenţă socială, acestea având responsabilitatea directă privind diversificarea şi presta-rea serviciilor sociale orientate prioritar la menţinerea beneficiarului în familia şi comunitatea de unde provine.

(3) În exercitarea funcţiilor lor, structurile teritoriale de asistenţă socială be-neficiază necondiţionat, după caz, de susţinerea poliţiei, instituţiilor publice din domeniul educaţiei, sănătăţii şi din alte domenii.

(4) În scop de prestare a serviciilor sociale, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în teritoriul administrat, exercită următoarele atribuţii:

a) informează populaţia şi acordă consultaţii cu privire la serviciile sociale şi la drepturile persoanei la aceste servicii;

b) analizează necesităţile comunităţii cu privire la serviciile sociale; c) planifică tipurile de servicii sociale şi identifică mijloacele financiare pentru

prestarea acestora în funcţie de necesităţile stabilite, inclusiv pentru pro-curarea serviciilor sociale de care nu dispun sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual;

24

Victor MOCANU

d) înfiinţează, reorganizează sau lichidează, în modul stabilit, instituţii ce prestează servicii sociale şi asigură funcţionarea acestora;

e) remit cererile/reclamaţiile către organul abilitat cu prestarea serviciilor so-ciale respective în cazul în care obiectul cererilor/reclamaţiilor depăşeşte limitele competenţei sale;

f) informează, neîntârziat, autorităţile competente despre cazurile de încăl-care a legislaţiei în domeniul prestării serviciilor sociale, precum şi despre cazurile de necorespundere cerinţelor prescrise;

g) evaluează cazul şi stabilesc necesităţile persoanei/familiei privind servici-ile sociale şi, în funcţie de necesităţile acestora, asigură prestarea servici-ilor sociale corespunzătoare;

h) monitorizează procesul de prestare a serviciilor sociale şi organizează evaluarea calităţii acestor servicii acordate de prestatorii de servicii, indi-ferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, în teritoriul administrat;

i) prezintă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei informaţiile acu-mulate în urma monitorizării şi evaluării locale a serviciilor sociale acorda-te, în forma şi perioadele stabilite.

Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea admi-nistrativă la art. 4 alin. (2) lit. j) k) stabileşte pentru autorităţile publice locale de nivelul al doilea domeniile proprii de activitate:

j) administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional; k) dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru cate-

goriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale.

Conform art. 43 alin. (1) lit. j1) şi v) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea stabilite la art.4 alin.(2) al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul raional realizează următoarele competenţe:

j1) aprobă programe de dezvoltare a serviciilor sociale, conform necesităţilor raionului, şi identifică sursele financiare necesare;

v) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii admi-nistrativ-teritoriale.

Conform art. 53 alin. (1) lit. k1) şi k2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale

25


autorităţii publice raionale, preşedintele raionului exercită în teritoriul administrat următoarele atribuţii:

k1) organizează examinarea necesităţilor raionului în privinţa tipurilor de ser-vicii sociale, propune spre aprobare consiliului raional, conform necesităţilor sta-bilite, programul de dezvoltare a serviciilor sociale;

k2) elaborează, conform necesităţilor stabilite, proiectele programelor de dezvoltare a serviciilor sociale;

Autorităţile publice locale de nivelul întâiAutorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi sunt reprezentate de

consiliile locale şi orăşeneşti şi au drept sarcini identificarea problemelor sociale, administrarea şi gestionarea fondurilor locale pentru asistenţă socială, dezvolta-rea şi susţinerea financiară a serviciilor sociale comunitare, precum şi crearea parteneriatelor cu organizaţiile societăţii civile pentru dezvoltarea serviciilor so-ciale.

Conform art. 10 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi au următoarele atribuţii în domeniul serviciilor sociale:

(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi contribuie la dez-voltarea şi prestarea serviciilor sociale în teritoriul administrat şi aprobă, în con-formitate cu legislaţia, resursele financiare necesare.

(2) Activitatea nemijlocită de prestare a serviciilor sociale este realizată de unitatea de asistenţă socială prin intermediul asistenţilor sociali şi al lucrătorilor sociali, selectaţi şi angajaţi în conformitate cu legislaţia, în conlucrare şi colabo-rare cu alte servicii existente la nivel de comunitate.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi, în vederea prestă-rii serviciilor sociale în teritoriul administrat, exercită următoarele atribuţii:

a) informează populaţia şi acordă consultaţii cu privire la serviciile sociale şi la drepturile persoanei la aceste servicii;

b) analizează necesităţile comunităţii cu privire la serviciile sociale; c) participă la selectarea şi angajarea asistenţilor sociali şi a lucrătorilor so-

ciali; d) facilitează şi susţin activitatea asistenţilor sociali şi a lucrătorilor sociali în

teritoriul administrat; e) planifică tipurile de servicii sociale conform necesităţilor populaţiei din te-

ritoriul administrat şi resursele necesare pentru prestarea acestora; f) susţin asociaţiile obşteşti de utilitate publică ce activează în teritoriul ad-

ministrat în sfera serviciilor sociale; g) oferă structurii teritoriale de asistenţă socială informaţia colectată în urma

monitorizării şi evaluării serviciilor sociale acordate, în forma şi în perioa-dele stabilite.

26

Victor MOCANU

Conform art. 14 alin. (2) lit. p1) şi z1) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi stabilite la art.4 al Le-gii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe:

p1) aprobă, conform necesităţilor comunităţii, programe de dezvoltare a ser-viciilor sociale;

z1) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra cul-turii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale, serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.

Conform art. 29 alin. (1) lit. i1) şi r) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul în teritoriul admi-nistrat:

i1) organizează, în limita resurselor disponibile, studii privind tipurile de ser-vicii sociale necesare comunităţii, elaborează şi propune spre aprobare consiliului local, conform necesităţilor stabilite, programe de dezvoltare a serviciilor sociale;

r) coordonează activitatea de asistenţă socială privind copiii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, familiile cu mulţi copii, familiile afectate de violenţă intrafamilială, alte categorii de persoane socialmente vulnera-bile, sprijină activitatea asociaţiilor obşteşti de utilitate publică din teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului);

Prestatorii privaţi de servicii sociale

Conform art. 7 alin.(3) din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la servi-ciile sociale prestatori privaţi de servicii sociale sunt:

a) asociaţiile obşteşti, fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, înregis-trate în conformitate cu legislaţia – toate cu domeniul de activitate în sfera socială;

b) persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, înregistrate în conformitate cu legislaţia.

Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii.

Art. 11 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale

stabileşte că, în scop de protecţie a beneficiarilor de servicii sociale, asociaţia

27


obştească ce activează în sfera serviciilor sociale, în conformitate cu statutul său şi cu legislaţia, are dreptul:

a) să presteze servicii sociale şi să participe la realizarea programelor de stat şi a proiectelor în domeniul serviciilor sociale, în condiţiile legii;

b) să sesizeze, în temeiul cererilor primite de la beneficiari sau din oficiu, organele abilitate cu prestarea serviciilor sociale, organele de drept şi organele de control al serviciilor sociale despre cazurile de încălcare a drepturilor benefi-ciarilor;

c) să primească de la organele abilitate cu prestarea serviciilor sociale infor-maţii referitor la propunerile şi sesizările înaintate;

d) să efectueze investigaţii pentru identificarea necesităţilor şi lacunelor în prestarea serviciilor sociale, precum şi în ce priveşte respectarea drepturilor per-soanei la servicii sociale;

e) să înainteze autorităţilor publice centrale şi locale propuneri de modifica-re a legislaţiei şi a politicilor de stat cu privire la asistenţa socială şi la serviciile sociale;

f) să informeze populaţia, prin intermediul mass-mediei, despre politicile de stat în domeniul prestării serviciilor sociale, despre încălcarea drepturilor şi inte-reselor legitime ale beneficiarilor de servicii sociale, precum şi despre rezultatele consultării opiniei publice;

g) să intenteze acţiuni în instanţele judecătoreşti privind protecţia drepturilor beneficiarilor de servicii sociale.

(2) Drepturile prevăzute la alin.(1) le au fundaţiile, instituţiile private fără scop lucrativ, alte forme organizaţionale ale societăţii civile constituite în conformitate cu legislaţia, precum şi persoanele juridice şi persoanele fizice – întreprinderi cu scop lucrativ, în condiţiile legii.

Conform prevederilor art. 12 alin. (2) al Legii nr. 547-XV din 25 decembrie 2003 asis-tenţei sociale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei elaborează şi promovează politica de asistenţă socială la nivel naţional, actele normative pentru implementarea politicilor în sistemul de asistenţă socială, coordonează şi evaluează activitatea structu-rilor teritoriale de asistenţă socială şi cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea şi cu reprezentanţii societăţii civile, în condi-ţiile legii, în scop de dezvoltare a serviciilor sociale şi de asigurare a calităţii lor.

28

Victor MOCANU

Tipurile şi formele de prestare a serviciilor sociale

Tipurile de servicii sociale

Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale reglementează tipurile de servicii sociale, organele abilitate în prestarea serviciilor, drepturile be-neficiarilor de servicii sociale, procedura de acordare a serviciilor sociale, inspec-ţia serviciilor sociale, monitorizarea şi evaluarea serviciilor sociale şi finanţarea serviciilor sociale.

În conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr.123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, serviciile sociale se clasifică în următoarele tipuri:

a) servicii sociale primare;b) servicii sociale specializate;c) servicii sociale cu specializare înaltă.

La baza acestei clasificări stă nivelul de specializare a serviciilor sociale şi aceste trei niveluri de servicii nu corespund exact nivelurilor administrative din Republica Moldova. Autorităţile publice locale de nivelul întâi administrează une-le servicii sociale comunitare, autorităţile administraţiei publice centrale de spe-cialitate administrează majoritatea serviciilor sociale cu specializare înaltă, iar restul serviciilor sociale sunt administrate de autorităţile publice raionale, ceea ce constituie o parte din serviciile comunitare, majoritatea serviciilor specializate şi unele servicii cu specializare înaltă.

Serviciile sociale primare sunt serviciile care se acordă la nivel de comuni-tate tuturor beneficiarilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială. Dezvoltarea şi prestarea acestor servicii sunt în responsabilitatea autorităţilor publice locale de nivelul întâi. Acestea trebuie să asigure evaluarea nevoilor, planificarea dezvol-tării acestor servicii pe baza nevoilor identificate, inclusiv a resurselor financiare necesare şi prestarea serviciilor. În prezent, familiile cu copii şi copiii aflaţi în dificultate pot beneficia de următoarele tipuri de servicii sociale primare:

a) Asistenţa socială comunitară;b) Îngrijire socială la domiciliu;c) Cantina de ajutor social;d) Centru comunitar de asistenţă socială.

29


Serviciile sociale specializate sunt serviciile care implică antrenarea spe-cialiştilor şi au drept scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia. Dezvoltarea şi prestarea acestor servicii sunt în responsa-bilitatea autorităţilor publice locale de nivel al doilea. Acestea trebuie să asigure evaluarea nevoilor, planificarea dezvoltării acestor servicii pe baza nevoilor iden-tificate, inclusiv a resurselor financiare necesare şi prestarea serviciilor. Acest din urmă aspect poate fi realizat direct de către autorităţile publice locale sau poate contractat cu un prestator extern. Numărul beneficiarilor de servicii specializate este cu mult mai mic decât numărul celor ce beneficiază de servicii comunitare. Serviciile sociale specializate includ:

a) tutela (curatela);b) asistenţa parentală profesionistă;c) casa de copii de tip familial;d) echipa mobilă;e) casa comunitară;f) locuinţa protejată;g) echipa mobilă;h) centrul de plasament temporar;i) centrul maternal etc.

Serviciile sociale cu speciali-zare înaltă sunt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de inter-venţii complexe ce pot include orice combinaţie de servicii sociale spe-cializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore). Aceste servicii au rămas în respon-sabilitatea administraţiei centrale de specialitate.

La 15 decembrie 2011 a fost aprobat prin ordinul nr. 353 a ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei Nomenclatorul serviciilor sociale, care include ca-drul normativ, definirea serviciilor sociale, beneficiarii, serviciile sociale acordate, structura orientativă de personal de specialitate. Nomenclatorul serviciilor socia-le include 41 servicii sociale, dintre care:

4 servicii sociale primare; 30 servicii sociale specializate; 7 servicii cu specializare înaltă.

Serviciile sociale includ serviciile sociale primare, specializate şi cu specializare înal-tă. Serviciile sociale se prestează cu prio-ritate în mediul familial, comunitate şi, ca ultimă soluţie, în instituţiile rezidenţiale.

Calitatea serviciilor sociale se asigură prin respectarea standardelor de calitate apro-bate de Guvern.

Serviciile sociale se acordă gratuit, cu plată parţială sau integrală.

30

Victor MOCANU

Art. 7 din Legea nr.547-XV din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale stabi-leşte categoriile de beneficiari de asistenţă socială. Astfel, de asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură econo-mică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prin propriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile de dificultate, şi anume:

a) copiii şi tinerii ale căror sănătate, dezvoltare şi integritate fizică, psihică sau morală sunt prejudiciate în mediul în care locuiesc;

b) familiile care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile privind îngrijirea, întreţinerea şi educarea copiilor;

c) familiile fără venituri sau cu venituri mici; c1) familiile afectate de violenţa intrafamilială;d) persoanele fără familie, care nu pot gospodări singure, care necesită în-

grijire şi supraveghere sau sunt incapabile să facă faţă nevoilor socio-medicale;

f) familiile cu trei şi mai mulţi copii; g) familiile monoparentale cu copii; h) persoanele vîrstnice; i) persoanele cu dizabilităţi; j) alte persoane şi familii aflate în dificultate.

Asistenţa socială se acordă la cerere, în baza referirii sau din oficiu, în con-diţiile legii. Dreptul la asistenţă socială se stabileşte în temeiul evaluării necesi-tăţilor persoanei, confirmate prin ancheta socială şi prin alte acte constatatoare. Persoana sau familia are dreptul să fie informată asupra condiţiilor de acordare a asistenţei sociale, asupra rezultatelor privind evaluările necesităţilor individuale, asupra datei de constituire a dreptului la asistenţă socială şi asupra modalităţii de primire a ei.

Asistenţa socială se acordă în baza consimţământului liber exprimat al per-soanei care necesită sprijin şi are discernământ sau al reprezentantului ei legal, în cazul în care aceasta este lipsită de sau limitată în capacitate de exerciţiu. Beneficiarul de asistenţă socială este obligat să comunice în scris autorităţii, care i-a stabilit acest drept, despre orice eveniment de natură să conducă la modifica-rea, suspendarea sau încetarea dreptului.

Dreptul la asistenţă socială nu exonerează persoana de responsabilitate pentru sine şi pentru propria familie.

În cazul în care se încalcă drepturile şi libertăţile beneficiarului de asistenţă socială, acesta sau reprezentantul său legal are dreptul să sesizeze instanţa de judecată. Conform art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale prestatori de servicii sociale pot fi persoane fizice sau persoane juridice publice ori private şi conform art. 26 alin.(4), autorităţile publice centrale şi locale pot procura şi contracta servicii sociale.

31


Contractarea serviciilor sociale

Contractarea serviciilor sociale desemnează transferul resurselor necesare, al responsabilităţii şi al dreptului de organizare, administrare şi management al serviciilor sociale destinate diferitor categorii de populaţii defavorizate şi margi-nalizate de la autorităţile publice către prestatorii privaţi de servicii sociale.

Principalele avantaje ale prestatorilor privaţi se explică prin faptul că:a) Cunosc în profunzime specificul regiunii în care activează şi nevoile co-

munităţilor;b) Atrag finanţări adiţionale prin intermediul proiectelor şi campaniilor, ceea

ce reprezintă potenţiale oportunităţi de extindere a serviciului şi de îmbu-nătăţire a calităţii;

c) Personalul este mai bine pregătit;d) Nu au proceduri birocratice, ceea ce uşurează accesul la servicii;e) Activităţile acestora sunt axate pe problematica socială (în cazul ONG-

urilor).

În conformitate cu legislaţia existentă în Republica Moldova, contractarea serviciilor sociale poate fi realizată prin intermediul achiziţiilor publice, subven-ţiilor, parteneriatului public-privat.

Achiziţiile de servicii

Conform art. 1 din Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice, achiziţie publică reprezintă procurare de bunuri, executare de lucrări sau pre-stare de servicii pentru necesităţile uneia sau mai multor autorităţi contractante. Autoritate contractantă poate fi: autoritate publică, persoană juridică de drept public, asociaţie a acestor autorităţi sau persoane. Contract de achiziţii publice de servicii – contract de achiziţii publice, altul decât contractele de achiziţii pu-blice de lucrări sau de bunuri, care are ca obiect prestarea de servicii astfel cum acestea sunt prevăzute în anexele nr.1 şi 2 la Legea nr. 131 din 03 iulie 2015 privind achiziţiile publice. Un contract de achiziţii publice care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de servicii este considerat contract de achiziţii publice de servicii dacă valoarea serviciilor în cauză este mai mare decât valoarea produselor prevăzute în contract. Un contract de achiziţii publice care are ca obiect servicii şi care cuprinde, neesenţial, activităţi aferente contractului de achiziţii publice de lucrări în raport cu obiectul principal al contractului este considerat contract de achiziţii publice de servicii;

Subvenţiile / donaţiile

Subvenţiile reprezintă mecanisme de sprijin furnizate de autorităţile publice organizaţiilor necomerciale pentru a le ajuta să presteze serviciile lor către po-pulaţie. Subvenţiile pot fi acordate sub formă de sprijin financiar sau material. Se

32

Victor MOCANU

constată că dintre tipurile de subvenţii tradiţionale, întâlnite în practica internaţio-nală, subvenţiile în natură, subvenţiile bazate pe proiecte, unele subvenţii minore şi subvenţiile din articolele bugetului naţional sunt cele acordate organizaţiilor necomerciale din Moldova.

Subvenţiile în natură sunt practicate, de obicei, în ţările în tranziţie şi, de ace-ea, nu este surprinzător faptul că astfel de subvenţii sunt acordate actualmente organizaţiilor necomerciale. De exemplu, acestea pot fi sub formă de transfer al titlului de proprietate municipală către organizaţiile necomerciale care prestează servicii sociale sau, de pildă, sub formă de tarif preferenţial pentru închirierea spaţiului de oficiu.

Subvenţiile bazate pe proiecte sunt alocate unui proiect sau unei activităţi specifice. Organizaţia necomercială expediază autorităţii publice o propunere so-licitată sau nesolicitată, care descrie proiectul ce se doreşte a fi finanţat, împre-ună cu un buget detaliat şi justificat, care se referă în exclusivitate la activităţile efectuate în cadrul proiectului. Se procedează în acelaşi mod ca şi atunci când organizaţiile necomerciale solicită de la donatorii străini donaţii pentru proiecte.

Subvenţiile minore nu sunt, de obicei, acordate pe bază de concurs, şi sco-pul lor este de a completa activităţile finanţate din altă sursă şi de a stimula o organizaţie să continue o activitate. De obicei, asemenea subvenţii sunt acordate organizaţiilor a căror surse de finanţare sunt foarte diversificate, de exemplu, organizaţiile care există în special din veniturile obţinute din activităţile lor econo-mice auxiliare sau provenite de la diferiţi donatori.

Parteneriatul public-privat

Legea nr.179 din 10 iulie 2008 cu privire la parteneriatul public-pri-vat stabileşte principiile de bază ale parteneriatului public-privat, formele şi modalităţile de realizare, procedu-ra de iniţiere şi de realizare a aces-tuia, drepturile şi obligaţiile partene-rului public şi ale partenerului privat. Obiect al parteneriatului public-pri-vat poate fi orice bun, lucrare, ser-viciu public sau funcţie exercitată de partenerul public.

Prestatorii de servicii sociale pot organiza şi oferi servicii sociale dacă sunt acreditaţi în condiţiile legii. Condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii so-ciale sunt reglementate prin lege specială.

În Republica Moldova, instituţiile publice şi prestatorii privaţi de servicii sociale au dezvoltat servicii sociale adresate diferi-telor categorii de populaţie defavorizate şi marginalizate, printr-un proces de adap-tare continuă la nevoile identificate şi prin experimentarea unor modele deja existen-te în ţările dezvoltate.

33


Acreditarea prestatorilor de servicii sociale

Legea nr. 129 din 08 iunie 2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale stabileşte cadrul general privind crearea şi funcţionarea sistemului na-ţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale, de asemenea principiile de bază, criteriile generale, modul şi condiţiile de acreditare a prestatorilor de servicii sociale. Acreditarea este o procedură prin care autoritatea naţională de acreditare a prestatorilor de servicii sociale apreciază în mod oficial capacitatea funcţională, organizaţională şi administrativă a prestatorilor de a presta servicii sociale în corespundere cu legislaţia şi standardele de calitate.

Acreditarea prestatorilor de servicii sociale se face în scopul determinării, în baza standardelor de calitate ale acestor servicii, a capacităţii prestatorilor de servicii sociale, indiferent de tipul de proprietate, de forma juridică de organizare şi de subordonarea administrativă, de a presta către populaţie servicii sociale calitative şi în scopul sporirii răspunderii pentru respectarea standardelor de ca-litate.

Legea privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale se aplică prestato-rilor de servicii sociale specificaţi la art. 7 din Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare, având sediul în Republica Moldova.

Criteriile generale de acreditare a prestatorilor de servicii sociale sunt: a) baza tehnico-materială; b) activitatea economico-financiară; c) calificarea personalului; d) conformitatea calităţii serviciilor sociale prestate cu standardele minime

de calitate ale acestor servicii.

Conform art. 11 din Legea privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale, sistemul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale este constituit din:

a) Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale; b) grupurile de experţi în evaluare.

Prestatorii de servicii sociale se supun acreditării, în mod obligatoriu, o dată la 5 ani, în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative din domeniu.

Prestatorii de servicii sociale sunt acreditaţi dacă îndeplinesc cumulativ ur-mătoarele condiţii:

a) au fost constituiţi în condiţiile legii; b) actul lor de înfiinţare prevede inclusiv activităţi din domeniul serviciilor

sociale; c) confirmă posibilitatea de a obţine resurse financiare suplimentare pentru

asigurarea stabilităţii financiare şi a durabilităţii procesului de prestare a serviciilor sociale;

34

Victor MOCANU

d) dispun de personal cu pregătire profesională adecvată tipului de servicii sociale pentru care solicită acreditarea;

e) aplică standardele de calitate ale serviciilor sociale pentru care solicită acreditarea.

Standardele minime utilizate pentru acreditarea serviciilor sociale au în ve-dere, în principal, următoarele aspecte:

a) scopul serviciilor sociale şi specificul activităţilor derulate; b) nevoile de bază ale beneficiarilor; c) calitatea vieţii şi siguranţa beneficiarilor; d) calitatea managementului şi competenţa personalului de specialitate; e) respectarea disciplinei economico-financiare.

Acreditarea prestatorilor de servicii socio-medicale se efectuează de către Consiliu, în coordonare cu Consiliul naţional de evaluare şi acreditare în sănă-tate, în componenţa grupurilor de experţi fiind incluşi specialişti de profil din do-meniul sănătăţii.

Procedura de acreditare a prestatorilor de servicii socialeAcreditarea prestatorilor de servicii sociale se desfăşoară în 4 etape: 1) iniţierea procedurii de acreditare, care prevede depunerea cererii, primi-

rea documentaţiei necesare şi consultarea din partea Consiliului; 2) autoevaluarea; 3) evaluarea calităţii serviciilor sociale; 4) adoptarea deciziei cu privire la acreditarea prestatorului de servicii sociale.

1) Pentru iniţierea procedurii de acreditare, prestatorii de servicii sociale de-pun la Consiliu următoarele documente:

a) cererea de solicitare a acreditării; b) certificatul de înregistrare sau decizia de constituire; c) statutul. Drept temei pentru respingerea cererii de solicitare a acreditării serveşte ne-

prezentarea tuturor documentelor necesare pentru acreditare stabilite, precum şi depistarea de către Consiliu a unor date neveridice în documentele prezentate de solicitant.

2) Autoevaluarea – se elaborează un raport de autoevaluare. Scopul autoe-valuării este aprecierea performanţelor prestatorului de servicii sociale în confor-mitate cu standardele minime de calitate şi legislaţia din domeniu. Perioada de autoevaluare pentru prestatorii de servicii sociale cu experienţă în domeniu va dura 30 de zile, din momentul iniţierii procedurii de acreditare.

3) Evaluarea calităţii serviciilor sociale – grupul de experţi elaborează un raport de evaluare şi recomandări. Scopul evaluării este aprecierea conformităţii serviciilor sociale prestate cu standardele minime de calitate din punct de vedere al calităţii şi cantităţii. Evaluarea calităţii serviciilor sociale este etapa principală a

35


procedurii de acreditare realizată de un grup de experţi, componenţa căruia este aprobată de către directorul Consiliului.

Evaluarea reprezintă o acţiune de analizare planificată şi riguroasă fie a unui serviciu social, fie a unui program social sau părţi din acesta. Modul profesional în care este făcută, respectarea exigenţelor ştiinţifice asigură soluţionarea unor situaţii problematice, îmbunătăţeşte serviciul şi modul de funcţionare şi contribu-ie la elaborarea unor politici sociale eficiente şi conectate la realitate. Alături de evaluare care conduce la găsirea unor soluţii şi astfel la îmbunătăţirea serviciilor, se înscrie şi supervizarea. Efectele acestei activităţi profesionale se observă atât la nivelul profesionistului motivat în acţiunea de oferire a unor servicii de calitate, cât şi la nivelul întregii organizaţii prin creşterea eficienţei muncii celor implicaţii, dar şi creşterea calităţii însăşi a serviciilor oferite.

4) Decizia cu privire la acreditarea sau neacreditarea prestatorului de servicii sociale. Consiliul, în baza raportului şi a recomandărilor grupului de experţi, cât şi a raportului de autoevaluare prezentat de prestatorul de servicii sociale, în ter-men de 10 zile lucrătoare, ia decizia cu privire la acreditarea sau neacreditarea prestatorului de servicii sociale şi aduce la cunoştinţa solicitantului, în termen de 3 zile lucrătoare, decizia de acreditare sau neacreditare.

În cazul în care prestatorul de servicii sociale nu este de acord cu decizia de neacreditare emisă de Consiliu, acesta o poate contesta în condiţiile Legii con-tenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

Deciziile de acreditare sau neacreditare emise de Consiliu se fac publice prin plasarea lor pe pagina web oficială a Consiliului şi prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Consiliul, în termen de 5 zile lucrătoare din data adoptării deciziei de acredi-tare, eliberează prestatorului de servicii sociale acreditat un certificat de acredi-tare valabil timp de 5 ani.

Legea privind acreditarea presatorilor de servicii sociale prevede acreditarea iniţială pentru prestatorii nou-înfiinţaţi, care sunt supuşi acreditării iniţiale în mod obligatoriu până la admiterea beneficiarilor în serviciu şi începerea prestării ser-viciilor sociale. Prestatorii de servicii sociale acreditaţi iniţial solicită acreditarea nu mai târziu de un an de la începutul activităţii sale. Consiliul, în termen de 5 zile lucrătoare din data luării deciziei despre acreditarea iniţială, eliberează prestato-rului un certificat de acreditare iniţială care este valabil timp de un an.

Conform art. 28 din Legea privind acreditarea presatorilor de servicii sociale după acreditare, prestatorii de servicii sociale pot fi supuşi evaluării inopinate în cazul în care Consiliul a fost sesizat de către organele de drept, de către Inspec-ţia socială sau de către alte persoane juridice sau fizice cu privire la calitatea necorespunzătoare a serviciilor sociale prestate. În cazul în care se identifică ne-corespunderea calităţii serviciilor sociale cu standardele din domeniu, certificatul de acreditare poate fi suspendat sau retras.

36

Victor MOCANU

Litigiile privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale care nu pot fi solu-ţionate pe cale amiabilă de către părţile interesate sunt transmise spre soluţiona-re instanţelor de judecată conform legislaţiei (art. 31 alin.(1).

La 01 mai 2014 Consiliul naţional de acreditare a prestatorilor de servicii sociale a publicat „Ghidul prestatorului de servicii sociale”. Scopul acestui Ghid constă în îmbunătăţirea calităţii şi corectitudinii aplicării procedurii de acreditare prin oferirea suportului informaţional şi metodologic tuturor prestatorilor de servi-cii sociale, precum şi specialiştilor implicaţi în acest proces.

Finanţarea serviciilor sociale

Legea nr. 547 din 25 decembrie 2003 asistenţei sociale reglementează finan-ţarea asistenţei sociale. Art.22 din legea vizată prevede că acţiunile de asistenţă socială se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetele unităţilor administra-tiv-teritoriale, din fondurile republican şi locale de susţinere socială a populaţiei, din donaţii, sponsorizări, precum şi din contribuţiile beneficiarilor de asistenţă so-cială. Totodată, instituţiile de asistenţă socială pot organiza gospodării auxiliare în vederea obţinerii unor venituri pe care le pot gestiona în calitate de mijloace speciale. Pentru finanţarea serviciilor sociale sunt utilizate şi mijloacele încasate drept contribuţii ale persoanelor beneficiare care dispun de venituri proprii. Con-tribuţiile beneficiarilor de asistenţă socială se stabilesc, în funcţie de veniturile proprii ale beneficiarilor, după cum urmează:

a) de către autorităţile administraţiei publice locale - pentru serviciile sociale finanţate din bugetele proprii;

b) de către persoanele juridice (cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale) - pentru serviciile sociale organizate şi finanţate de acestea;

c) de Guvern - pentru serviciile sociale finanţate de la bugetul de stat;d) prin acordul părţilor - în cazul programelor de asistenţă socială finanţate

în parteneriat.

Structura teritorială de asistenţă socială, de comun acord cu autoritatea ad-ministraţiei publice locale de nivelul întâi, angajează personalul din sistemul de asistenţă social (asistentul social, lucrătorul social, asistentul parental profesio-nist cu formare specială, părintele-educator cu formare specială), pentru promo-varea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei aflate în dificultate din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Art. 61 din Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, stabileşte că, competenţele autorităţilor publice centrale în do-meniul asistenţei sociale se deleagă autorităţilor publice locale şi se finanţează din contul transferurilor cu destinaţie specială de la bugetul de stat prevăzute în legea bugetară anuală.

37


Conform art. 23 din Legea asistenţei sociale modul de finanţare a asistenţei sociale se stabileşte prin legile care reglementează acordarea prestaţiilor soci-ale şi a serviciilor sociale. Autorităţile administraţiei publice locale, pornind de la posibilităţile financiare reale, asigură baza materială necesară pentru organiza-rea şi funcţionarea structurilor teritoriale de asistenţă socială, pentru acordarea serviciilor sociale proprii şi sprijină acţiunile de asistenţă socială întreprinse de persoanele fizice şi juridice, de instituţiile de cult recunoscute în Republica Mol-dova şi de organizaţiile societăţii civile.

Legea nr. 123 din 18 iunie 2010 cu privire la serviciile sociale conţine preve-deri cu privire la finanţarea serviciilor sociale

Art. 26 din legea vizată prevede serviciile sociale sunt finanţate din: a) bugetul de stat b) bugetele unităţilor administrativ-teritoriale c) sursele proprii ale prestatorilor de servicii sociale d) alte surse conform legislaţiei.

Modul de finanţare a serviciilor sociale se stabileşte conform cadrului legis-lativ care reglementează relaţiile inter bugetare. Finanţarea serviciilor sociale se face în baza principiilor concurenţei şi calităţii.

Finanţarea serviciilor sociale poate fi realizată în parteneriat de la bugetul de stat, de la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi al doi-lea, conform atribuţiilor prevăzute. La finanţarea serviciilor sociale sunt utilizate veniturile proprii ale prestatorilor de servicii sociale, donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii ale persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, precum şi alte surse, conform legislaţiei. În funcţie de venituri, beneficiarul poate să contri-buie la finanţarea prestării serviciilor sociale, conform legislaţiei (art. 27 şi 28 din Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010).

În tabelul de mai jos este prezentat Nomenclatorul Serviciilor Sociale actua-lizat, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nr. 53 din 15 decembrie 2011.

38

Victor MOCANUN

omen

clat

orul

Ser

vici

ilor S

ocia

le(a

ctua

lizat

)A

prob

atpr

in O

rdin

ul M

inis

trul

ui M

unci

i,Pr

otec

ţiei S

ocia

le ş

i Fam

iliei

nr. 5

3 di

n 15

dec

embr

ie 2

011

Nr/

ord

Den

u-m

irea

serv

i-ci

ului

Cad

rul

norm

ativ

Defi

nire

a se

r-vi

ciul

ui s

ocia

lB

enefi

ciar

iSe

rvic

ii so

cial

e ac

orda

te

Stru

ctur

a or

ien-

tativ

ăde

per

sona

l de

spec

ialit

ate

TIPU

L SE

RVI

CIIL

OR

SO

CIA

LE: S

ERVI

CII

SOC

IALE

PR

IMA

RE

1.A

sis-

tenţ

a so

cial

ă co

mun

i-ta

ră

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

de a

ctiv

i-ta

te a

Ser

vici

ului

de

asi

sten

ţă s

o-ci

ală

com

unita

ră,

apro

bat p

rin

Ord

inul

Min

is-

trulu

i Pro

tecţ

iei

Soci

ale,

Fam

iliei

şi C

opilu

lui (

ac-

tual

men

te M

i-ni

ster

ul M

unci

i, Pr

otec

ţiei S

ocia

-le

şi F

amilie

i) nr

. 54

din

10

iuni

e 20

09.

Ser

vici

ul A

sis-

tenţ

ă so

cial

ă co

mun

itară

pr

este

ază

asis

-te

nţă

soci

ală

pers

oane

lor,

fam

iliilo

r şi g

ru-

puril

or s

ocia

le,

la n

ivel

de

co-

mun

itate

, pen

-tru

pre

veni

rea

şi d

epăş

irea

situ

aţiil

or d

e di

ficul

tate

.

a) C

omun

itate

a ca

un

tot î

ntre

g;b)

Per

soan

ele,

fam

iliile

şi g

rupu

rile

so-

cial

e afl

ate

în s

ituaţ

ie d

e di

ficul

tate

din

co

mun

itate

.

a) id

entifi

care

a pe

rsoa

ne-

lor î

n si

tuaţ

ie d

e di

ficul

tate

şi

faci

litar

ea a

cces

ului

ac

esto

ra la

pre

staţ

ii şi

se

rvic

ii so

cial

e;

b) s

usţin

erea

şi m

obili

za-

rea

com

unită

ţii în

sco

pul

solu

ţionă

rii s

ituaţ

iilor

de

dific

ulta

te.

- şef

ul s

ervi

ciul

ui- a

sist

ent s

ocia

l su

perv

izor

- asi

sten

t soc

ial

com

unita

r - a

lţi s

peci

aliş

ti

39


Nom

encl

ator

ul S

ervi

ciilo

r Soc

iale

(act

ualiz

at)

Apr

obat

prin

Ord

inul

Min

istr

ului

Mun

cii,

Prot

ecţie

i Soc

iale

şi F

amili

einr

. 53

din

15 d

ecem

brie

201

1

Nr/

ord

Den

u-m

irea

serv

i-ci

ului

Cad

rul

norm

ativ

Defi

nire

a se

r-vi

ciul

ui s

ocia

lB

enefi

ciar

iSe

rvic

ii so

cial

e ac

orda

te

Stru

ctur

a or

ien-

tativ

ăde

per

sona

l de

spec

ialit

ate

TIPU

L SE

RVI

CIIL

OR

SO

CIA

LE: S

ERVI

CII

SOC

IALE

PR

IMA

RE

1.A

sis-

tenţ

a so

cial

ă co

mun

i-ta

ră

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

de a

ctiv

i-ta

te a

Ser

vici

ului

de

asi

sten

ţă s

o-ci

ală

com

unita

ră,

apro

bat p

rin

Ord

inul

Min

is-

trulu

i Pro

tecţ

iei

Soci

ale,

Fam

iliei

şi C

opilu

lui (

ac-

tual

men

te M

i-ni

ster

ul M

unci

i, Pr

otec

ţiei S

ocia

-le

şi F

amilie

i) nr

. 54

din

10

iuni

e 20

09.

Ser

vici

ul A

sis-

tenţ

ă so

cial

ă co

mun

itară

pr

este

ază

asis

-te

nţă

soci

ală

pers

oane

lor,

fam

iliilo

r şi g

ru-

puril

or s

ocia

le,

la n

ivel

de

co-

mun

itate

, pen

-tru

pre

veni

rea

şi d

epăş

irea

situ

aţiil

or d

e di

ficul

tate

.

a) C

omun

itate

a ca

un

tot î

ntre

g;b)

Per

soan

ele,

fam

iliile

şi g

rupu

rile

so-

cial

e afl

ate

în s

ituaţ

ie d

e di

ficul

tate

din

co

mun

itate

.

a) id

entifi

care

a pe

rsoa

ne-

lor î

n si

tuaţ

ie d

e di

ficul

tate

şi

faci

litar

ea a

cces

ului

ac

esto

ra la

pre

staţ

ii şi

se

rvic

ii so

cial

e;

b) s

usţin

erea

şi m

obili

za-

rea

com

unită

ţii în

sco

pul

solu

ţionă

rii s

ituaţ

iilor

de

dific

ulta

te.

- şef

ul s

ervi

ciul

ui- a

sist

ent s

ocia

l su

perv

izor

- asi

sten

t soc

ial

com

unita

r - a

lţi s

peci

aliş

ti

2.În

griji

re

soci

ală

la d

omi-

ciliu

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 10

34

din

31.1

2.20

14

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-c

a-dr

u al

Ser

vici

ului

de

îngr

ijire

soc

i-al

ă la

dom

icili

u şi

a S

tand

arde

-lo

r min

ime

de

calit

ate

Ser

vici

ul d

e în

griji

re s

ocia

lă

la d

omic

iliu

repr

ezin

tă u

n se

rvic

iu p

ublic

(c

reat

în s

ubor

-di

nea

stru

ctur

ii te

ritor

iale

de

asis

tenţ

ă so

ci-

ală)

sau

priv

at

(cre

at d

e că

tre

fund

aţii,

inst

itu-

ţii p

rivat

e fă

ră

scop

lucr

ativ,

în

regi

stra

te în

co

nfor

mita

te

cu le

gisl

aţia

, av

ând

dom

eniu

l de

act

ivita

te în

sf

era

soci

ală

ac

orda

te la

do-

mic

iliu

bene

fici-

arilo

r pen

tru a

sp

ori g

radu

l de

inde

pend

enţă

a

aces

tora

;

De

serv

iciil

e gr

atui

te a

le S

ervi

ciul

ui b

ene-

ficia

ză u

rmăt

oare

le g

rupu

ri de

per

soan

e:

1) p

erso

anel

e vî

rstn

ice

care

au

atin

s vâ

rsta

sta

ndar

d de

pen

sion

are

şi p

erso

a-ne

le c

u di

zabi

lităţ

i, lip

site

de

supo

rt di

n pa

rtea

copi

ilor,

a fa

mili

ei e

xtin

se ş

i a a

ltor

pers

oane

(prie

teni

, rud

e, v

ecin

i);

2) p

erso

anel

e vî

rstn

ice

care

au

atin

s vâ

rsta

sta

ndar

d de

pen

sion

are

şi c

ad s

ub

inci

denţ

a ar

t.2 a

lin.(1

) din

Leg

ea n

r.274

di

n 27

dec

embr

ie 2

011

priv

ind

inte

grar

ea

stră

inilo

r în

Rep

ublic

a M

oldo

va, l

ipsi

te

de s

upor

t din

par

tea

copi

ilor ş

i a fa

mili

ei

extin

se.

De

serv

iciil

e co

ntra

pla

tă a

le S

ervi

ciul

ui

bene

ficia

ză u

rmăt

oare

le g

rupu

ri de

per

-so

ane:

1) p

erso

anel

e vî

rstn

ice

care

au

atin

s vâ

rsta

sta

ndar

d de

pen

sion

are

şi p

er-

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi, a

i căr

or c

opii

sunt

ob

ligaţ

i, co

nfor

m le

gisl

aţie

i, să

-i în

treţin

ă,

dar d

in m

otiv

e în

tem

eiat

e nu

-şi p

ot re

ali-

za o

blig

aţiil

e;2)

per

soan

ele

vîrs

tnic

e ca

re a

u at

ins

vârs

ta s

tand

ard

de p

ensi

onar

e şi

cad

sub

in

cide

nţa

art.2

alin

.(1) d

in L

egea

nr.2

74

din

27 d

ecem

brie

201

1 pr

ivin

d in

tegr

area

st

răin

ilor î

n R

epub

lica

Mol

dova

, ai c

ăror

co

pii s

unt o

blig

aţi,

conf

orm

legi

slaţ

iei,

să-i

între

ţină,

dar

din

mot

ive

înte

mei

ate

nu-ş

i pot

real

iza

oblig

aţiil

e;

1) c

onsi

liere

;2)

sup

ort p

entru

urm

ătoa

-re

le a

ctiv

ităţi:

a) p

rocu

rare

a, d

in m

ijloac

e-le

fina

ncia

re a

le b

enefi

cia-

rulu

i, a

prod

usel

or a

limen

ta-

re, a

măr

furil

or d

e uz

cas

nic

şi a

med

icam

ente

lor;

b) p

repa

rare

a hr

anei

, liv

rare

a pr

ânzu

rilor

cal

de

(dup

ă ca

z);

c) p

lata

, din

mijl

oace

le fi

-na

ncia

re a

le b

enefi

ciar

ilor,

a un

or s

ervi

cii c

omun

ale;

d) în

griji

rea

locu

inţe

i şi a

go

spod

ărie

i; e)

pre

dare

a şi

ridi

care

a ob

iect

elor

de

uz c

asni

c şi

a

hain

elor

la/d

e la

spă

lă-

torie

, cur

ăţăt

orie

chi

mic

ă,

repa

raţie

;f)

real

izar

ea ig

iene

i per

-so

nale

; g)

org

aniz

area

pro

cesu

lui

de a

dapt

are

a lo

cuin

ţei l

a ne

voile

per

soan

ei;

h) a

ntre

nare

a be

nefic

ia-

rulu

i în

activ

ităţi

soci

ale

şi

cultu

rale

;i)

între

ţiner

ea c

ores

pon-

denţ

ei c

u ru

dele

şi c

u pr

iete

nii;

- şef

ul s

ervi

ciul

ui

- asi

sten

tul s

ocia

l- l

ucră

tor s

ocia

l- a

lţi s

peci

aliş

ti

40

Victor MOCANU3)

per

soan

ele

cu v

ârst

a de

pes

te 1

8 an

i ca

re, d

upă

spita

lizar

e, n

eces

ită în

griji

ri te

mpo

rare

în v

eder

ea re

cupe

rării

stă

rii

de s

ănăt

ate

şi n

u au

sup

ort p

entru

în-

griji

re la

dom

icili

u: p

erso

anel

e ca

re s

e ex

tern

ează

din

spi

tal d

upă

inte

rven

ţii

chiru

rgic

ale;

con

vale

scen

ţii d

upă

acci

-de

nte

vasc

ular

e ce

rebr

ale,

frac

turi

de c

ol

fem

ural

, par

aliz

ii;

4) b

olna

vii î

n fa

ză te

rmin

ală

(can

cer ş

i ci

roze

);5)

per

soan

ele

care

nec

esită

îngr

ijiri

de

lung

ă du

rată

: bol

navi

i cro

nici

(cu

exce

p-ţia

bol

ilor i

nfec

ţioas

e) c

are,

din

cau

za

bolii

, nu

sunt

cap

abili

să-

şi d

esfă

şoar

e ac

tivită

ţile

cotid

iene

(alim

enta

re, i

gien

ă pe

rson

ală

etc.

), fii

nd im

obili

zaţi

la p

at ş

i ne

cesi

tând

aju

tor p

erm

anen

t.

j) or

gani

zare

a pr

oces

ului

de

pro

cura

re ş

i tra

ns-

porta

re, d

in m

ijloa

cele

fin

anci

are

ale

bene

ficia

-ru

lui,

a co

mbu

stib

ilulu

i la

dom

icili

u;k)

dup

ă ca

z, în

călz

irea

sobe

lor.

3.C

anti-

na d

e aj

utor

so

cial

Lege

a pr

ivin

d ca

ntin

ele

de

ajut

or s

ocia

l nr

. 81-

XV

din

28

.02.

2003

şi

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui d

espr

e ap

roba

rea

Reg

ulam

entu

-lu

i-tip

cu

priv

ire

la fu

ncţio

nare

a ca

ntin

elor

de

ajut

or s

ocia

l

Can

tinel

e de

aj

utor

soc

ial

sunt

per

soan

e ju

ridic

e ca

re

pres

teaz

ă se

r-vi

cii g

ratu

ite

pers

oane

lor

soci

alm

ente

vu

lner

abile

, as

iste

nţă

pent

ru

pers

oane

(fa-

milii

), ca

re d

in

cauz

a lip

sei d

e in

depe

nden

ţă

De

serv

iciil

e ca

ntin

elor

de

ajut

or s

ocia

l be

nefic

iază

urm

ătoa

rele

cat

egor

ii de

per

-so

ane

soci

alm

ente

vul

nera

bile

ale

căr

or

veni

turi

luna

re p

entru

anu

l pre

cede

nt

cons

titui

e 1-

2 pe

nsii

min

ime

pent

ru li

mită

de

vâr

stă:

a)

per

soan

ele

care

au

atin

s vâ

rsta

de

pens

iona

re (f

ără

dom

icili

u, fă

ră s

usţin

ă-to

ri le

gali,

fără

ven

ituri

sau

cu v

enitu

ri m

ici);

b)

per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi;

a) p

repa

rare

a şi

ser

vire

a zi

lnic

ă a

unei

mes

e de

pe

rsoa

nă (d

e ob

icei

a

prân

zulu

i);b)

apr

oviz

iona

rea,

con

tra

cost

, de

la s

ediu

l can

tinei

, cu

pro

duse

agr

oalim

enta

-re

de

bază

la p

retu

rile

lor

de a

chiz

iţie;

c) tr

ansp

orta

rea

grat

uită

la

dom

icili

u a

hran

ei p

er-

soan

elor

soc

ialm

ente

vul

-ne

rabi

le c

are,

din

mot

ive

obie

ctiv

e (c

onst

atat

e

- luc

răto

ri so

cial

i- a

sist

enţi

soci

ali

- alţi

spe

cial

işti

41


nr. 1

246

din

16.1

0.20

03sa

u lip

să d

e ve

-ni

t nu

pot s

a-şi

as

igur

e al

imen

-ta

rea

la d

omic

i-liu

. Mes

ele

pot

fi or

gani

zate

pr

in li

vrar

ea

de m

ese

cald

e la

dom

icili

u,

furn

izar

ea d

e m

ese

grat

uite

în

săl

i de

mes

e,

faci

lităţ

ilor c

o-m

unita

re s

au

alte

locu

ri de

ap

rovi

zion

are.

Can

tinel

e de

aj

utor

soc

ial

se în

fiinţ

ează

de

aut

orită

ţile

adm

inis

traţie

i pu

blic

e lo

cale

.

c) c

opiii

pân

ă la

vâr

sta

de 1

8 an

i (di

n fa

mili

ile c

u m

ulţi

copi

i, di

n ce

le m

ono-

pare

ntal

e şi

din

alte

fam

ilii c

onsi

dera

te

soci

alm

ente

vul

nera

bile

în b

aza

anch

etei

so

cial

e în

tocm

ite d

e or

gane

le te

ritor

iale

de

asi

sten

ţă s

ocia

lă).

List

ele

pers

oane

lor c

are

bene

ficia

ză

de s

ervi

ciile

can

tinel

or d

e aj

utor

soc

ial

sunt

înto

cmite

de

orga

nele

terit

oria

le d

e as

iste

nţă

soci

ală,

în c

omun

cu

repr

ezen

-ta

nţii

orga

niza

ţiilo

r de

vete

rani

şi a

i alto

r or

gani

zaţii

obş

teşt

i, şi

sun

t apr

obat

e de

pr

imăr

ii.

Nu

bene

ficia

ză d

e se

rvic

iile

cant

inel

or

de a

juto

r soc

ial p

erso

anel

e că

rora

le

sunt

apl

icab

ile re

glem

entă

rile

legi

slaţ

iei

priv

ind

prot

ecţia

soc

ială

şi r

eint

egra

rea

prof

esio

nală

a ş

omer

ilor.

în a

nche

ta s

ocia

lă),

nu s

e po

t dep

lasa

la s

ediu

l can

-tin

ei d

e aj

utor

soc

ial;

d) p

repa

rare

a şi

dis

tribu

-ire

a hr

anei

prin

cen

trele

m

obile

de

dese

rvire

.

4.C

entru

co

mu-

nita

r de

asis

ten-

ţă s

oci-

ală

Cad

rul n

orm

ativ

se

află

în p

roce

s de

ela

bora

re.

Cen

tru c

omu-

nita

r de

asis

-te

nţă

soci

ală

(mul

tifun

cţio

nal)

este

o in

stitu

ţie

publ

ică

crea

tă

la n

ivel

ul c

omu-

nita

r/ m

unic

ipiu

în

cad

rul c

ărei

a

Per

soan

ele,

fam

iliile

şi g

rupu

rile

soci

ale

aflat

e in

situ

aţie

de

dific

ulta

te d

in c

omu-

nita

te.

a) in

form

are;

b) c

onsi

liere

; c)

con

sulta

nţă;

d)

rein

tegr

are

în fa

mili

e şi

în

com

unita

te;

e) s

ervi

cii d

e de

zvol

tare

a

capa

cită

ţilor

ocu

paţio

nale

; f)

alim

enta

re.

- asi

sten

t soc

ial

- luc

răto

r soc

ial

- spe

cial

işti

în

depe

nden

ţă d

e ca

zuril

e be

nefic

i-ar

ilor

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

42

Victor MOCANUse

org

aniz

ează

şi

se

pres

teaz

ă o

gam

ă la

rgă

de s

ervi

cii

soci

ale

pent

ru

pers

oane

le/fa

-m

iliile

afla

te în

di

ficul

tate

.

TIPU

L SE

RVI

CIIL

OR

SO

CIA

LE: S

ERVI

CII

SOC

IALE

SPE

CIA

LIZA

TE

5.C

adru

l nor

mat

iv

se a

flă în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Cent

rul d

e as

is-te

ntă

socia

lă

a co

pilu

lui ş

i fa

milie

i est

e un

se

rvici

u pu

blic,

ca

re a

ctive

ază

pe lin

gă s

truct

u -ra

terit

oria

lă d

e as

isten

ţă s

ocia

lă

si es

te d

estin

at s

ă ac

orde

asis

tenţ

ă m

etod

olog

ică ş

i pr

actic

ă în

pro

ce-

sul im

plem

entă

rii

la n

ivel lo

cal a

po

liticil

or ş

i pre

-st

ării s

ervic

iilor î

n do

men

iul a

siste

n -ţe

i soc

iale

a fa

-m

iliilo

r cu

copi

i şi

copi

ilor î

n sit

uaţii

de d

ificul

tate

.

Fam

iliile

cu

copi

i în

situ

aţie

de

risc;

Cop

ii se

para

ţi de

med

iul f

amili

al ş

i cop

ii ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

ască

;A

sist

enţii

soc

iali

com

unita

ri;A

ngaj

aţii

serv

iciil

or s

ocia

le d

estin

ate

fam

iliei

şi c

opilu

lui;

Aut

orită

ţile

adm

inis

traţie

i pub

lice

loca

le.

a) a

sist

enţă

met

odol

ogic

ă şi

pra

ctic

ă în

man

age-

men

tul d

e ca

z al

fam

iliilo

r în

difi

culta

te, f

amili

ilor c

u co

pii î

n si

tuaţ

ie d

e ris

c,

copi

ilor s

epar

aţi d

e m

ediu

l fa

mili

al ş

i cop

iilor

răm

aşi

fără

ocr

otire

păr

inte

ască

;b)

asi

sten

ţă m

etod

olog

ică

în m

anag

emen

tul ş

i pre

-st

area

ser

vici

ilor î

n do

me-

niul

asi

sten

ţei s

ocia

le a

fa

mili

ilor c

u co

pii ş

i cop

iilor

în

situ

aţii

de d

ificu

ltate

;c)

asi

sten

ţa s

peci

aliş

tilor

de

reso

rt di

n ca

drul

stru

c-tu

rii te

ritor

iale

de

asis

tenţ

ă so

cial

ă în

col

ecta

rea/

anal

iza

şi s

iste

mat

izar

ea

date

lor ş

i inf

orm

aţiil

or în

do

men

iul p

rote

cţie

i fam

iliei

şi

cop

ilulu

i.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- j

uris

t

43


se o

rgan

izea

ză

şi s

e pr

este

ază

o ga

mă

larg

ă de

ser

vici

i so

cial

e pe

ntru

pe

rsoa

nele

/fa-

mili

ile a

flate

în

dific

ulta

te.

TIPU

L SE

RVI

CIIL

OR

SO

CIA

LE: S

ERVI

CII

SOC

IALE

SPE

CIA

LIZA

TE

5.C

adru

l nor

mat

iv

se a

flă în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Cent

rul d

e as

is-te

ntă

socia

lă

a co

pilu

lui ş

i fa

milie

i est

e un

se

rvici

u pu

blic,

ca

re a

ctive

ază

pe lin

gă s

truct

u -ra

terit

oria

lă d

e as

isten

ţă s

ocia

lă

si es

te d

estin

at s

ă ac

orde

asis

tenţ

ă m

etod

olog

ică ş

i pr

actic

ă în

pro

ce-

sul im

plem

entă

rii

la n

ivel lo

cal a

po

liticil

or ş

i pre

-st

ării s

ervic

iilor î

n do

men

iul a

siste

n -ţe

i soc

iale

a fa

-m

iliilo

r cu

copi

i şi

copi

ilor î

n sit

uaţii

de d

ificul

tate

.

Fam

iliile

cu

copi

i în

situ

aţie

de

risc;

Cop

ii se

para

ţi de

med

iul f

amili

al ş

i cop

ii ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

ască

;A

sist

enţii

soc

iali

com

unita

ri;A

ngaj

aţii

serv

iciil

or s

ocia

le d

estin

ate

fam

iliei

şi c

opilu

lui;

Aut

orită

ţile

adm

inis

traţie

i pub

lice

loca

le.

a) a

sist

enţă

met

odol

ogic

ă şi

pra

ctic

ă în

man

age-

men

tul d

e ca

z al

fam

iliilo

r în

difi

culta

te, f

amili

ilor c

u co

pii î

n si

tuaţ

ie d

e ris

c,

copi

ilor s

epar

aţi d

e m

ediu

l fa

mili

al ş

i cop

iilor

răm

aşi

fără

ocr

otire

păr

inte

ască

;b)

asi

sten

ţă m

etod

olog

ică

în m

anag

emen

tul ş

i pre

-st

area

ser

vici

ilor î

n do

me-

niul

asi

sten

ţei s

ocia

le a

fa

mili

ilor c

u co

pii ş

i cop

iilor

în

situ

aţii

de d

ificu

ltate

;c)

asi

sten

ţa s

peci

aliş

tilor

de

reso

rt di

n ca

drul

stru

c-tu

rii te

ritor

iale

de

asis

tenţ

ă so

cial

ă în

col

ecta

rea/

anal

iza

şi s

iste

mat

izar

ea

date

lor ş

i inf

orm

aţiil

or în

do

men

iul p

rote

cţie

i fam

iliei

şi

cop

ilulu

i.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- j

uris

t

6.H

otăr

ârea

Gu-

vern

ului

nr.

441

din

17.0

7.20

15

pent

ru a

prob

a-re

a R

egul

amen

-tu

lui-c

adru

pri-

vind

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Ser

vici

ului

soc

ial

Cen

trul d

e zi

pe

ntru

cop

ii în

si

tuaţ

ie d

e ris

c şi

a

stan

dard

elor

m

inim

e de

cal

i-ta

te.

Cen

trul d

e zi

pe

ntru

cop

ii în

si

tuaţ

ii de

risc

re

prez

intă

o

inst

ituţie

pub

li-că

sau

priv

ată

de a

sist

enţă

so

cial

ă ca

re

pres

teaz

ă se

r-vi

cii î

n re

gim

de

zi c

opiil

or în

si

tuaţ

ii de

risc

, în

ved

erea

(re)

inte

grăr

ii so

cia-

le ş

i fam

ilial

e a

aces

tora

, pre

-cu

m ş

i în

sco-

pul p

reve

nirii

se

pară

rii c

opii-

lor î

n si

tuaţ

ie d

e ris

c de

med

iul

fam

ilial

.

Cop

ii în

situ

aţie

de

la 1

,5 p

ână

la 1

8 an

i, ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

ască

asu

pra

căro

ra a

fost

apl

icat

ă o

form

ă de

pro

tec-

ţie d

e tip

fam

ilial

sau

cop

ilul a

flat î

n ris

cul

de a

fi s

epar

at d

e m

ediu

l fam

ilial

din

cau

-za

uno

r circ

umst

anţe

car

e po

t pre

judi

cia

grav

cre

şter

ea ş

i dez

volta

rea

arm

onio

asă

a co

pilu

lui.

1) a

limen

taţie

;2)

form

area

dep

rinde

rilor

de

via

ţă;

3) d

ezvo

ltare

a ab

ilită

ţilor

co

gniti

ve, d

e co

mun

icar

e şi

com

porta

men

t;4)

sup

ort î

n st

udie

rea

şi

asim

ilare

a pr

ogra

mel

or d

e st

udii;

5)

orie

ntar

e pr

ofes

iona

lă;

6) c

onsi

liere

şi r

eabi

litar

e ps

ihos

ocia

lă a

cop

iilor

; 7)

pet

rece

rea

timpu

lui

liber

;8)

faci

litar

ea a

cces

ului

la

ser

vici

i din

com

unita

te

(edu

caţie

, săn

ătat

e, c

ultu

-ră

etc

.);9)

con

solid

area

abi

lităţ

ilor

părin

teşt

i în

creş

tere

a şi

ed

ucar

ea c

opiil

or;

10) a

lte s

ervi

cii,

în fu

ncţie

de

nec

esită

ţile

bene

fici-

arilo

r.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

7.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

824

din

04.0

7.20

08

priv

ind

apro

ba-

rea

Sta

ndar

de-

lor m

inim

e de

ca

litat

e pe

ntru

Cen

trul d

e zi

pe

ntru

cop

ii cu

di

zabi

lităţ

i re-

prez

intă

o in

-st

ituţie

pub

lică

sau

priv

ată

de

asis

tenţ

ă

a) C

opii

cu d

izab

ilită

ţi de

la n

aşte

re p

ână

la 1

8 an

i, ca

re, d

in c

auza

lim

ităril

or d

e or

din

senz

oria

l (au

z, v

eder

e), fi

zic/

lo-

com

otor

, min

tal/d

e in

tele

ct, p

sihi

c şi

de

com

porta

men

t are

nev

oie

de în

griji

re ş

i su

port

spec

ial d

in p

arte

a fa

mili

ei, c

omu-

nită

ţii;

a) s

ervi

cii p

entru

dez

vol-

tare

a ab

ilită

ţilor

cog

nitiv

e,

de c

omun

icar

e şi

com

por-

tam

ent;

b) s

ervi

cii d

e re

cupe

rare

/re

abili

tare

;

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)

44

Victor MOCANUse

rvic

iile

soci

-al

e pr

esta

te in

ce

ntre

le d

e zi

pe

ntru

cop

ii cu

di

zabi

lităţ

i.

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

cu p

rivire

la

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Cen

trulu

i de

zi

pent

ru c

opii

cu

diza

bilit

ăţi s

e afl

ă în

pro

ces

de

prom

ovar

e.

soci

ală

care

pr

este

ază

ser-

vici

i în

regi

m d

e zi

pen

tru re

cu-

pera

rea/

reab

i-lit

area

cop

iilor

în

ved

erea

(re)

in

tegr

ării s

ocia

-le

, pre

cum

şi î

n sc

opul

pre

veni

rii

sepa

rării

cop

iilor

de m

ediu

l fam

i-lia

l şi e

xclu

ziun

ii so

cial

e.

b) p

ărin

tele

/ rep

reze

ntan

tul l

egal

al c

o-pi

lulu

i în

cazu

rile

în c

are

este

nec

esar

ă re

prez

enta

rea

lega

lă a

inte

rese

lor c

opi-

lulu

i.

b) s

upor

t pen

tru in

cluz

iune

ed

ucaţ

iona

lă;

c) c

onsi

liere

a m

embr

ilor

fam

iliei

/ a în

griji

toril

or;

d) a

ctiv

ităţi

de p

etre

cere

a

timpu

lui l

iber

;e)

alim

enta

re;

f) or

ient

are

prof

esio

nală

;g)

tran

spor

t ziln

ic;

h) s

ervi

cii d

e re

cupe

rare

la

dom

icili

u (d

upă

caz)

.

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

8.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.1

018

din

13.0

9.20

04

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

egu-

lam

entu

lui-c

adru

al

Cen

trulu

i de

plas

amen

t tem

-po

rar a

l cop

ilulu

i. H

otăr

îrea

Guv

er-

nulu

i nr.

450

din

28.0

4.20

06 p

ri-vi

nd a

prob

area

St

anda

rdel

or m

i-ni

me

de c

alita

te

priv

ind

îngr

ijirea

, ed

ucar

ea ş

i

Cen

trul d

e pl

a-sa

men

t tem

po-

rar p

entru

cop

ii în

situ

aţii

de

risc

repr

ezin

tă

o in

stitu

ţie p

u-bl

ică

sau

priv

a-tă

de

asis

tenţ

ă so

cial

ă ca

re

pres

teaz

ă se

r-vi

cii î

n re

gim

de

plas

amen

t tem

-po

rar c

opiil

or

în s

copu

l (re

)in

tegr

ării

soci

a-le

şi f

amili

ale

a ac

esto

ra.

Cop

ii se

para

ţi de

med

iul f

amili

al.

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e,

alim

enta

re;

b) s

ervi

cii p

entru

dez

vol-

tare

a ab

ilită

ţilor

cog

nitiv

e,

de c

omun

icar

e şi

com

por-

tam

ent;

c) s

upor

t pen

tru in

cluz

iune

ed

ucaţ

iona

lă;

d) c

onsi

liere

a m

embr

ilor

fam

iliei

/îngr

ijito

ri;

e) o

rient

are

prof

esio

nală

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

45


soci

aliz

area

co

pilu

lui d

in C

en-

trul d

e pl

asam

ent

tem

pora

r.

9.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

№ 8

23

din

04.0

7.20

08

priv

ind

apro

ba-

rea

Sta

ndar

de-

lor m

inim

e de

ca

litat

e pe

ntru

se

rvic

iile

soci

-al

e pr

esta

te în

ce

ntre

le d

e pl

a-sa

men

t pen

tru

copi

i cu

diza

bi-

lităţ

i.

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

cu p

rivire

la

org

aniz

area

şi

func

ţiona

-re

a C

entru

lui

de p

lasa

men

t pe

ntru

cop

ii cu

di

zabi

lităţ

i se

află

în p

roce

s de

pr

omov

are.

Cen

trul d

e pl

a-sa

men

t tem

po-

rar p

entru

cop

ii cu

diz

abili

tăţi

repr

ezin

tă o

in

stitu

ţie p

ubli-

că s

au p

rivat

ă de

asi

sten

ţă

soci

ală

care

pr

este

ază

ser-

vici

i în

regi

m d

e pl

asam

ent t

em-

pora

r cop

iilor

în

scop

ul re

cupe

-ră

rii, r

eabi

lităr

ii şi

(re)

inte

grăr

ii so

cial

e şi

fam

ili-

ale

a ac

esto

ra.

Cop

ii cu

diz

abili

tăţi

de la

naş

tere

pân

ă la

18

ani

, car

e, d

in c

auza

lim

ităril

or d

e or

din

senz

oria

l (au

z, v

eder

e), fi

zic/

loco

mot

or,

min

tal/d

e in

tele

ct, p

sihi

c şi

de

com

por-

tam

ent a

re n

evoi

e de

îngr

ijire

şi s

upor

t sp

ecia

l din

par

tea

fam

iliei

, com

unită

ţii.

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e,

alim

enta

re;

b) s

ervi

cii p

entru

dez

vol-

tare

a ab

ilită

ţilor

cog

nitiv

e,

de c

omun

icar

e şi

com

por-

tam

ent;

c) s

ervi

cii d

e re

cupe

rare

/re

abili

tare

;d)

sup

ort p

entru

incl

uziu

ne

educ

aţio

nală

;e)

con

silie

rea

mem

brilo

r fa

mili

ei/ a

îngr

ijito

rilor

; f)

activ

ităţi

de p

etre

cere

a

timpu

lui l

iber

;g)

orie

ntar

e pr

ofes

iona

lă;

h) s

ervi

cii d

e re

cupe

rare

la

dom

icili

u (d

upă

caz)

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

46

Victor MOCANU10

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

569

din

29.0

7.20

13

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-

cadr

u pr

ivin

d or

gani

zare

a şi

fu

ncţio

nare

a C

entru

lui d

e zi

pe

ntru

per

soa-

ne v

îrstn

ice

şi

a st

anda

rdel

or

min

ime

de c

ali-

tate

.

Cen

trul d

e zi

pe

ntru

per

soa-

ne v

îrstn

ice

repr

ezin

tă o

in

stitu

ţie s

ocia

lă

de z

i, ca

re p

re-

stea

ză s

ervi

cii

soci

ale

pers

oa-

nelo

r vîrs

tnic

e.

Ben

efici

ari a

i ace

stor

inst

ituţii

sun

t per

-so

ane

în e

tate

.a)

alim

enta

ţie, d

upă

caz;

b) a

sist

enţă

pen

tru re

s-pe

ctar

ea ig

iene

i per

so-

nale

;c)

con

silie

re p

siho

logi

că;

d) a

sist

enţă

jurid

ică;

e) a

grem

ent;

f) re

abili

tare

;g)

(re)

inte

grar

e so

cial

ă;h)

kin

etot

erap

ie.

În c

adru

l Cen

trulu

i, du

pă

caz,

pot

fi p

rest

ate

serv

icii,

de

zvol

tate

în fu

ncţie

de

alte

nec

esită

ţi id

entifi

cate

al

e be

nefic

iaril

or, d

acă

aces

tea

core

spun

d sc

o-pu

lui ş

i obi

ectiv

elor

Cen

-tru

lui.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- a

sist

ent m

edic

al- i

nfirm

ieră

- alt

pers

onal

sp

ecia

lizat

dup

ă ca

z- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

11.

Cad

rul n

orm

ativ

es

te în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Asi

gura

rea

găz-

duiri

i şi î

ngrij

irii

în ti

mpu

l zile

i a

pers

oane

-lo

r adu

lte c

u di

zabi

lităţ

i prin

ac

orda

rea

unei

ga

me

larg

i de

serv

icii

soci

ale.

Per

soan

e ad

ulte

cu

diza

bilit

ăţi (

de la

vâ

rsta

de

18 a

ni),

prec

um ş

i fam

iliile

ac

esto

ra.

Ser

vici

ile v

aria

ză în

func

-ţie

de

bene

ficia

ri. A

cest

ea

pot fi

: a)

info

rmar

e;b)

con

silie

re;

c) a

rtter

apie

; d)

tera

pie

com

porta

men

-ta

lă;

e) te

rapi

e co

gniti

vă;

f) te

rapi

e oc

upaţ

iona

lă;

g) c

onsi

liere

a m

embr

ilor

fam

iliei

; h)

kin

etot

erap

ie;

i) m

elot

erap

ie;

Cen

trul d

ispu

ne

de o

stru

ctur

ă de

per

sona

l în

conf

orm

itate

cu

mis

iune

a lu

i, şi

re

ieşi

nd d

in n

evo-

ile b

enefi

ciar

ilor,

incl

usiv

:- a

sist

ent s

ocia

l - p

siho

log

- ter

apeu

t ocu

pa-

ţiona

l- k

inet

oter

apeu

t

47


j) ac

tivită

ţi de

gru

p;k)

ludo

tera

pie;

l)

trans

port

ziln

ic;

m) o

rient

are

şi p

regă

tire

prof

esio

nală

, etc

.

- alt

pers

onal

sp

ecia

lizat

- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

12.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 49

6 di

n 30

.06.

2014

pr

ivin

d ap

ro-

bare

a R

egul

a-m

entu

lui-c

adru

de

org

aniz

are

şi fu

ncţio

nare

a

Cen

trulu

i de

Asi

sten

ţă ş

i C

onsi

liere

pen

-tru

Agr

esor

ii Fa

-m

ilial

i şi a

sta

n-da

rdel

or m

inim

e de

cal

itate

Cen

trul d

e A

sist

enţă

şi

Con

silie

re p

en-

tru A

gres

orii

Fam

ilial

i est

e o

inst

ituţie

de

profi

l soc

ial,

ce

pres

teaz

ă se

r-vi

cii i

nteg

rate

de

asi

sten

ţă

şi c

onsi

liere

sp

ecia

lizat

ă pe

rsoa

nelo

r ca

re c

omit

acte

de

vio

lenţ

ă în

fa

mili

e, a

dole

s-ce

nţilo

r cu

com

-po

rtam

ent v

io-

lent

, man

ifest

at

atât

în c

adru

l fa

mili

ei, c

ât ş

i în

afa

ra e

i.

Per

soan

e ca

re c

omit

acte

de

viol

enţă

în

fam

ilie,

în c

oncu

bina

j.1)

info

rmar

e;2)

con

silie

re in

divi

dual

ă;

3) c

onsi

liere

de

grup

;4)

pro

gram

e ed

ucaţ

iona

le

pent

ru a

dole

scen

ţii c

u co

mpo

rtam

ent a

gres

iv;

5) c

onsi

liere

jurid

ică;

6)

refe

rirea

şi f

acili

tare

a ac

cesu

lui a

gres

orilo

r la

serv

iciil

e m

edic

ale,

de

an-

gaja

re în

câm

pul m

unci

i, de

pro

fesi

onal

izar

e;

7) a

limen

taţia

(cea

i, ca

-fe

a), î

n sc

opul

soc

ializ

ării

bene

ficia

rilor

, pre

cum

şi

crea

rea

cond

iţiilo

r prie

te-

noas

e şi

pre

disp

uner

ea

bene

ficia

rulu

i căt

re c

omu-

nica

re;

8) c

onsi

liere

a c

uplu

lui,

pent

ru b

enefi

ciar

ii C

entru

-lu

i, ac

orda

tă d

e că

tre e

chi-

pa d

e sp

ecia

lişti

din

cadr

ul

Cen

trulu

i.

- psi

holo

g- j

uris

t- a

sist

ent s

ocia

l- p

sihi

atru

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

48

Victor MOCANU14

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

323

din

30.0

5.20

13

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-

cadr

u pr

ivin

d or

gani

zare

a şi

fu

ncţio

nare

a C

entru

lui d

e pl

a-sa

men

t pen

tru

pers

oane

vîrs

t-ni

ce ş

i a S

tan-

dard

elor

min

ime

de c

alita

te.

Cen

trul d

e pl

asam

ent p

en-

tru p

erso

ane

vîrs

tnic

e re

pre-

zint

ă o

inst

ituţie

so

cial

ă de

pl

asam

ent t

em-

pora

r sau

de

lung

ă du

rată

, ca

re p

rest

ează

se

rvic

ii so

cio-

med

ical

e pe

n-tru

per

soan

ele

vîrs

tnic

e.

Per

soan

ele

care

au

atin

s vâ

rsta

sta

ndar

d de

pen

sion

are

şi c

are,

din

cau

za u

nor

circ

umst

anţe

de

natu

ră fi

zică

sau

soc

ială

, au

o c

apac

itate

scă

zută

de

auto

dese

r-vi

re, n

eces

ită s

upra

vegh

ere,

asi

star

e şi

în

griji

re s

peci

aliz

ată.

a) p

lasa

men

t;b)

alim

enta

ţie;

c) a

sist

enţă

med

ical

ă;d)

asi

sten

ţă ig

ieni

co-s

a-ni

tară

;e)

con

silie

re p

siho

logi

că;

f) ag

rem

ent;

g) re

abili

tare

;h)

org

aniz

area

şi a

sigu

ra-

rea

înm

orm

ântă

rii b

enefi

-ci

arilo

r con

form

pre

vede

ri-lo

r con

tract

uale

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g - l

ucră

tor s

ocia

l- a

sist

ent m

edic

al- i

nfirm

ieră

- alt

pers

onal

sp

ecia

lizat

- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

15.

Pro

iect

ul H

otă-

rîrii

Guv

ernu

lui

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-

cadr

u pr

ivin

d or

gani

zare

a şi

fu

ncţio

nare

a S

ervi

ciul

ui s

ocia

l in

tegr

at p

entru

pe

rsoa

nele

fără

ad

ăpos

t şi a

st

anda

rdel

or

min

ime

de c

ali-

tate

nr.

3792

din

20

16.

Asi

gura

rea

ne-

voilo

r de

urge

n-ţă

(nut

riţio

nale

, m

edic

ale

şi d

e ig

ienă

), su

port

de o

rient

are

prof

esio

nală

şi

inte

grar

e so

ci-

ală.

Per

soan

e ad

ulte

car

e nu

au

unde

locu

i (p

erso

ane

care

dor

m s

eara

pe

stra

dă,

în p

arc,

se

adăp

oste

sc în

găr

i, sc

ări d

e bl

oc, m

aşin

i aba

ndon

ate,

can

ale,

etc

., ce

rşito

ri).

a) c

azar

e pe

tim

p de

no

apte

;b)

igie

nă c

orpo

rală

;c)

alim

enta

re;

d) in

form

are;

e) c

onsi

liere

;f)

supo

rt în

per

fect

area

ac

telo

r de

iden

titat

e.

- as

iste

nt s

ocia

l-

psih

olog

- jur

ist

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

49


16.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 12

00

din

23.1

2.20

10

pent

ru a

prob

a-re

a S

tand

arde

-lo

r min

ime

de

calit

ate

priv

ind

serv

iciil

e so

cial

e pr

esta

te v

ictim

e-lo

r vio

lenţ

ei în

fa

mili

e.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

129

din

22.0

2.20

10

cu p

rivire

la

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-c

a-dr

u de

org

aniz

a-re

şi f

uncţ

iona

re

a ce

ntre

lor d

e re

abili

tare

a v

ic-

timel

or v

iole

nţei

în

fam

ilie.

Cen

trul d

e re

abili

tare

a

vict

imel

or v

io-

lenţ

ei în

fam

ilie

este

o in

stitu

ţie

spec

ializ

ată

care

ofe

ră

plas

amen

t tem

-po

rar,

asis

tenţ

ă vi

ctim

elor

vio

-le

nţei

în fa

mili

e,

soci

aliz

are

şi

rein

tegr

are

în

fam

ilie

şi/s

au

com

unita

te .

a) P

erso

ane

vict

ime

ale

viol

enţe

i în

fam

i-lie

, con

stitu

it di

n fe

mei

, băr

baţi

şi c

uplu

l m

amă-

copi

l/cop

ii, ta

tă-c

opil/

copi

i;b)

Cop

iii (n

umai

dac

ă su

nt în

soţiţ

i de

că-

tre p

ărin

te s

au re

prez

enta

ntul

lor l

egal

).

Cen

trul u

rmea

ză a

fi s

peci

aliz

at d

upă

crite

riul d

e se

x al

ben

efici

arilo

r (ce

ntre

de

reab

ilita

re a

fem

eilo

r vic

time

ale

vio-

lenţ

ei în

fam

ilie

şi c

entre

de

reab

ilita

re a

bă

rbaţ

ilor v

ictim

e al

e vi

olen

ţei î

n fa

mili

e,

după

caz

).

a) p

rimire

, pro

tecţ

ie ş

i pla

-sa

men

t tem

pora

r vict

imel

or

viole

nţei

în fa

milie

;b)

igie

nă p

erso

nală

; c)

asis

tenţ

ă ju

ridică

, soc

ială

, ps

ihol

ogică

şi m

edica

lă d

e ur

genţ

ă;d)

sup

ort i

nfor

maţ

iona

l pen

tru

găsir

ea u

nei lo

cuin

ţe, a

une

i in

stitu

ţii pr

eşco

lare

sau

pre

u -ni

vers

itare

;e)

edu

caţie

non

-form

ală

în

vede

rea

asim

ilării

cun

oştin

ţe-

lor ş

i dep

rinde

rilor

nec

esar

e in

tegr

ării s

ocia

le;

f) so

cializ

are

şi de

zvol

tare

a

rela

ţiilor

cu

com

unita

tea

şi/sa

u fa

milia

;g)

facil

itare

a ac

cesu

lui ş

i in

form

area

ben

eficia

rulu

i de

spre

sist

emul

de

prot

ecţie

so

cială

;h)

ela

bora

rea,

în c

omun

cu

bene

ficia

rul,

a pl

anul

ui in

di-

vidua

l de

prot

ecţie

împo

triva

or

icăre

i for

me

de in

timid

are,

di

scrim

inar

e, a

buz

şi ex

ploa

-ta

re;

i) sp

rijin

pen

tru c

uplu

l păr

inte

-co

pil/c

opii î

n ve

dere

a de

zvol

-tă

rii a

uton

omie

i car

e ar

favo

-riz

a re

inte

grar

ea a

cest

uia

în

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g /p

siho

-pe

dago

g- j

uris

t- l

ucră

tor m

edic

al- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- p

erso

nal a

uxili

ar

50

Victor MOCANUfa

mili

e şi

/sau

com

unita

te;

j) m

onito

rizar

ea s

ituaţ

iei

post

inte

grat

oare

a b

ene-

ficia

rilor

în fa

mili

e şi

în

com

unita

te.

17.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 10

19

din

02.0

9.20

08

pent

ru a

prob

a-re

a S

tand

arde

-lo

r min

ime

de

calit

ate

priv

ind

serv

iciil

e so

ci-

ale

pres

tate

în

cadr

ul c

entre

lor

mat

erna

le.

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

cu p

rivire

la

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Cen

trulu

i ma-

tern

al s

e afl

ă în

pr

oces

de

pro-

mov

are.

Cen

tru m

a-te

rnal

est

e o

inst

ituţie

pub

li-că

sau

priv

ată

de p

rote

cţie

a

cupl

ului

mam

ă-co

pil î

n sc

opul

pr

even

irii a

ban-

donu

lui c

opilu

-lu

i şi a

sigu

rării

fo

rmăr

ii, m

enţi-

nerii

şi c

onso

li-dă

rii le

gătu

rilor

fa

mili

ale.

a) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil a

flate

în u

na d

in

urm

ătoa

rele

situ

aţii

de ri

sc s

ocia

l:- m

ame

cu c

opii

nou-

născ

uţi c

u in

tenţ

ie

de a

band

on (m

ame

solit

are,

mam

e m

ino-

re, t

rafic

ate,

mam

e pr

oven

ind

din

fam

ilii

cu v

enitu

ri m

ici,

mar

gina

lizat

e et

c.);

- mam

e cu

cop

ii ca

re n

u au

locu

inţă

;- m

ame

cu c

opii

care

se

conf

runt

ă cu

pr

oble

me

mat

eria

le ş

i/sau

rela

ţiona

le;

b) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil a

buza

te s

au

negl

ijate

: - m

amă

şi/s

au c

opilu

l abu

zaţi

sub

dife

rite

form

e în

fam

ilie;

- cop

ilul m

altra

tat fi

zic/

psih

ic p

rin n

eglij

a-re

, din

neş

tiinţ

ă şi

/sau

din

cau

za d

ificu

ltă-

ţilor

mat

eria

le e

tc.;

c) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil i

nclu

se în

tr-un

pr

ogra

m d

e re

stab

ilire

a le

gătu

rii fa

mili

a-le

: situ

aţii

în c

are

copi

lul a

trec

ut p

rintr-

o fo

rmă

de p

rote

cţie

(de

tip fa

mili

al s

au

rezi

denţ

ial)

şi e

ste

nece

sară

o e

tapă

in

term

edia

ră d

e as

iste

nţă

com

plex

ă şi

su

port

pent

ru m

amă

în v

eder

ea re

inte

-gr

ării

fam

ilial

e de

finiti

ve a

cop

ilulu

i;d)

gra

vide

le în

difi

culta

te p

e pa

rcur

sul u

l-tim

ului

trim

estru

de

sarc

ină

aflat

e în

una

/m

ai m

ulte

din

situ

aţiil

e ex

puse

ant

erio

r.

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e şi

al

imen

tare

;b)

sup

ort î

n de

zvol

tare

a ab

ilită

ţilor

de

creş

tere

şi

îngr

ijire

a c

opilu

lui;

c) c

onsi

liere

psi

holo

gică

;d)

asi

sten

ţa m

edic

ală;

e) a

sist

enţa

jurid

ică;

f) su

port

pent

ru (r

e)in

te-

grar

ea fa

mili

ală,

soc

ială

şi

prof

esio

nală

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- j

uris

t- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

51


fam

ilie

şi/s

au c

omun

itate

;j)

mon

itoriz

area

situ

aţie

i po

stin

tegr

atoa

re a

ben

e-fic

iaril

or în

fam

ilie

şi în

co

mun

itate

.17

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

1019

di

n 02

.09.

2008

pe

ntru

apr

oba-

rea

Sta

ndar

de-

lor m

inim

e de

ca

litat

e pr

ivin

d se

rvic

iile

soci

-al

e pr

esta

te în

ca

drul

cen

trelo

r m

ater

nale

.

Reg

ulam

entu

l-ca

dru

cu p

rivire

la

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Cen

trulu

i ma-

tern

al s

e afl

ă în

pr

oces

de

pro-

mov

are.

Cen

tru m

a-te

rnal

est

e o

inst

ituţie

pub

li-că

sau

priv

ată

de p

rote

cţie

a

cupl

ului

mam

ă-co

pil î

n sc

opul

pr

even

irii a

ban-

donu

lui c

opilu

-lu

i şi a

sigu

rării

fo

rmăr

ii, m

enţi-

nerii

şi c

onso

li-dă

rii le

gătu

rilor

fa

mili

ale.

a) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil a

flate

în u

na d

in

urm

ătoa

rele

situ

aţii

de ri

sc s

ocia

l:- m

ame

cu c

opii

nou-

născ

uţi c

u in

tenţ

ie

de a

band

on (m

ame

solit

are,

mam

e m

ino-

re, t

rafic

ate,

mam

e pr

oven

ind

din

fam

ilii

cu v

enitu

ri m

ici,

mar

gina

lizat

e et

c.);

- mam

e cu

cop

ii ca

re n

u au

locu

inţă

;- m

ame

cu c

opii

care

se

conf

runt

ă cu

pr

oble

me

mat

eria

le ş

i/sau

rela

ţiona

le;

b) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil a

buza

te s

au

negl

ijate

: - m

amă

şi/s

au c

opilu

l abu

zaţi

sub

dife

rite

form

e în

fam

ilie;

- cop

ilul m

altra

tat fi

zic/

psih

ic p

rin n

eglij

a-re

, din

neş

tiinţ

ă şi

/sau

din

cau

za d

ificu

ltă-

ţilor

mat

eria

le e

tc.;

c) c

uplu

rile

mam

ă-co

pil i

nclu

se în

tr-un

pr

ogra

m d

e re

stab

ilire

a le

gătu

rii fa

mili

a-le

: situ

aţii

în c

are

copi

lul a

trec

ut p

rintr-

o fo

rmă

de p

rote

cţie

(de

tip fa

mili

al s

au

rezi

denţ

ial)

şi e

ste

nece

sară

o e

tapă

in

term

edia

ră d

e as

iste

nţă

com

plex

ă şi

su

port

pent

ru m

amă

în v

eder

ea re

inte

-gr

ării

fam

ilial

e de

finiti

ve a

cop

ilulu

i;d)

gra

vide

le în

difi

culta

te p

e pa

rcur

sul u

l-tim

ului

trim

estru

de

sarc

ină

aflat

e în

una

/m

ai m

ulte

din

situ

aţiil

e ex

puse

ant

erio

r.

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e şi

al

imen

tare

;b)

sup

ort î

n de

zvol

tare

a ab

ilită

ţilor

de

creş

tere

şi

îngr

ijire

a c

opilu

lui;

c) c

onsi

liere

psi

holo

gică

;d)

asi

sten

ţa m

edic

ală;

e) a

sist

enţa

jurid

ică;

f) su

port

pent

ru (r

e)in

te-

grar

ea fa

mili

ală,

soc

ială

şi

prof

esio

nală

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- j

uris

t- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

18.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 76

0 di

n 17

.09.

2014

pe

ntru

apr

oba-

rea

Reg

ulam

en-

tulu

i-cad

ru c

u pr

ivire

la o

rgan

i-za

rea

şi fu

ncţio

-na

rea

Ser

vici

ului

de

asi

sten

ţă

pare

ntal

ă pr

o-fe

sion

istă

şi a

st

anda

rdel

or

min

ime

de c

alita

teH

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

924

din

31.1

2.20

09

cu p

rivire

la

aloc

aţiil

e pe

ntru

co

piii

plas

aţi î

n se

rvic

iul d

e as

is-

tenţ

ă pa

rent

ală

prof

esio

nist

ă.

Asi

sten

ţa p

a-re

ntal

ă pr

ofes

i-on

istă

est

e un

se

rvic

iu s

ocia

l, ca

re o

feră

co-

pilu

lui î

ngrij

ire

fam

ilial

ă su

bsti-

tutiv

ă în

fam

ilia

asis

tent

ului

pa

rent

al p

rofe

-si

onis

t.

1) c

opilu

l lip

sit e

fect

iv d

e gr

ija p

ărin

ţilor

în

situ

aţii

dete

rmin

ate

de a

bsen

ţa a

cest

ora,

cu

exc

epţia

cop

ilulu

i ai c

ărui

păr

inţi

sunt

pl

ecaţ

i pes

te h

otar

e;2)

cop

ilul l

uat d

e la

păr

inţi

din

cauz

a ex

is-

tenţ

ei p

eric

olul

ui im

inen

t pen

tru v

iaţa

sau

să

năta

tea

aces

tuia

ori

aflat

în s

ituaţ

ie d

e ris

c;3)

cop

ilul c

ărui

a i s

-a s

tabi

lit s

tatu

tul d

e co

pil r

ămas

tem

pora

r făr

ă oc

rotir

e pă

rin-

teas

că;

4) c

opilu

l căr

uia

i s-a

sta

bilit

sta

tutu

l de

copi

l răm

as fă

ră o

crot

ire p

ărin

teas

că;

5) c

opilu

l cu

diza

bilit

ăţi,

părin

ţii s

au p

er-

soan

ele

în g

rija

căro

ra s

e afl

ă co

pilu

l ca

re a

u ne

voie

de

timp

pent

ru re

cupe

-ra

re;

6) m

amel

e m

inor

e cu

risc

de

aban

don

al

copi

lulu

i.

a) a

sigu

rare

a în

griji

rii c

o-pi

lulu

i în

conf

orm

itate

cu

nece

sită

ţile

indi

vidu

ale

de

asis

tenţ

ă şi

dez

volta

re a

le

aces

tuia

;b)

faci

litar

ea (r

e)in

tegr

ă-rii

fam

ilial

e şi

soc

iale

a

copi

lulu

i, ţin

ând

cont

de

nece

sită

ţile

indi

vidu

ale

de

asis

tenţ

ă şi

dez

volta

re a

le

aces

tuia

.

- as

iste

ntul

pa-

rent

al p

rofe

sion

ist

- sp

ecia

lişti

ai

stru

ctur

ilor t

erito

-ria

le d

e as

iste

nţă

soci

ală

52

Victor MOCANU19

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

937

din1

2.07

.200

2 pe

ntru

apr

o-ba

rea

Reg

ula-

men

tulu

i cas

ei

de c

opii

de ti

p fa

mili

al.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 81

2 di

n 02

.07.

2003

cu

priv

ire la

ap

roba

rea

Sta

n-da

rdel

or m

ini-

me

de c

alita

te

pent

ru c

asel

e de

cop

ii de

tip

fam

ilial

.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 15

2 di

n13.

03.2

003

cu p

rivire

la s

a-la

rizar

ea p

ărin

-ţil

or-e

duca

tori

ai

case

lor d

e co

pii

de ti

p fa

mili

al.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 17

33

din

31.1

2.20

02

cu p

rivire

la

norm

ele

de

Cas

a de

cop

ii de

tip

fam

ilial

re

prez

intă

o

inst

ituţie

cre

ată

în b

aza

unei

fa

mili

i com

ple-

te, c

are

ofer

ă co

pilu

lui o

rfan

sau

răm

as fă

ră

ocro

tire

părin

-te

ască

îngr

ijire

fa

mili

ală

subs

ti-tu

tivă

în fa

mili

a pă

rinte

lui-e

du-

cato

r.

Cop

ii ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

ască

de

la 0

la 1

8 an

i.a)

îngr

ijire

a şi

cre

şter

ea

copi

lulu

i în

cond

iţiile

unu

i m

ediu

fam

ilial

sub

stitu

tiv,

core

spun

zăto

r par

ticul

ari-

tăţil

or d

e vâ

rstă

şi s

tand

ar-

delo

r min

ime

de c

alita

te;

b) fa

cilit

area

soc

ializ

ării

şi

(re)

inte

grăr

ii co

pilu

lui î

n fa

mili

a bi

olog

ică,

ext

insă

, ad

opta

toar

e sa

u în

alte

fo

rme

de în

griji

re d

e tip

fa

mili

al.

- păr

inte

le-e

du-

cato

r- s

peci

aliş

ti ai

st

ruct

urilo

r ter

ito-

riale

de

asis

tenţ

ă so

cial

ă

53


asig

urar

e m

ate-

rială

a c

opiil

or

orfa

ni ş

i cel

or

răm

aşi f

ără

ocro

tire

părin

-te

ască

din

cas

e-le

de

copi

i de

tip

fam

ilial

. 20

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

52

din

17.0

1.20

13

priv

ind

apro

ba-

rea

Reg

ulam

en-

tulu

i-cad

ru c

u pr

ivire

la o

rgan

i-za

rea

şi fu

ncţio

-na

rea

Ser

vici

ului

so

cial

Cas

a co

-m

unita

ră p

entru

co

pii î

n si

tuaţ

ie

de ri

sc.

Cas

a co

mu-

nita

ră p

entru

co

pii î

n si

tuaţ

ie

de ri

sc e

ste

un

serv

iciu

soc

ial

spec

ializ

at

de p

lasa

men

t te

mpo

rar p

en-

tru c

reşt

erea

şi

edu

care

a,

într-

o lo

cuin

ţă

de ti

p fa

mili

al,

a co

piilo

r priv

aţi

tem

pora

r sau

pe

rman

ent d

e m

ediu

l lor

fam

i-lia

l, pr

ecum

şi a

co

piilo

r afla

ţi în

si

tuaţ

ie d

e ris

c.

Cop

ii cu

vâr

sta

cupr

insă

între

10–

18 a

ni,

care

sun

t priv

aţi t

empo

rar s

au p

erm

anen

t de

med

iul f

amili

al ş

i nu

pot fi

pla

saţi

în

fam

ilia

extin

să, î

n ca

sa d

e co

pii d

e tip

fa

mili

al, s

ervi

ciul

de

asis

tenţ

ă pa

rent

ală

prof

esio

nist

ă sa

u ad

opta

ţi, ia

r în

cazu

l fra

ţilor

, ben

efici

ari p

ot fi

cop

ii cu

vâr

sta

mai

mic

ă de

10

ani,

dar n

u m

ai m

ică

de

6 an

i

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e,

Cas

a co

mun

itară

pen

tru

copi

i în

situ

aţie

de

risc

pres

teaz

ă ur

măt

oare

le

serv

icii:

a) g

ăzdu

ire;

b) în

treţin

ere;

c) a

limen

taţie

;d)

form

area

dep

rinde

rilor

de

via

ţă (a

utos

ervi

re, i

gi-

enă)

;e)

dez

volta

rea

abili

tăţil

or

cogn

itive

, de

com

unic

are

şi c

ompo

rtam

ent;

f) su

port

în s

tudi

erea

şi

asim

ilare

a pr

ogra

mel

or

şcol

are;

g) c

onsi

liere

şi

reab

ilita

re p

siho

soci

ală;

h) p

etre

cere

a tim

pulu

i lib

er;

i) or

ient

are

prof

esio

nală

;j)

(re)

inte

grar

e fa

mili

ală;

k) in

cluz

iune

com

unita

ră ş

i so

cial

ă;

- edu

cato

r- s

peci

aliş

tii s

truc-

turil

or te

ritor

iale

de

asi

sten

ţă s

o-ci

ală

54

Victor MOCANUl)

înso

ţirea

cop

iilor

la

inst

ituţii

le m

edic

ale,

adm

i-ni

stra

rea

med

icam

ente

lor

pres

cris

e de

căt

re m

edic

i, ac

orda

rea

de p

rim-a

juto

r m

edic

al, c

onfo

rm c

ompe

-te

nţei

.21

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

885

din

28.1

2.20

15

pent

ru a

prob

a-re

a R

egul

amen

-tu

lui-c

adru

pri-

vind

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Ser

vici

ului

soc

ial

„Cas

ă co

mun

ita-

ră” ş

i a s

tand

ar-

delo

r min

ime

de

calit

ate.

Ser

vici

u so

cial

sp

ecia

lizat

, de

stin

at p

er-

soan

elor

cu

diza

bilit

ăţi

seve

re, c

are

nece

sită

asi

gu-

rare

a co

ntin

uă

a co

ndiţi

ilor

min

ime

de e

xis-

tenţ

ă, p

rote

cţie

, în

griji

re ş

i asi

s-te

nţă,

pen

tru a

se

dez

volta

şi

incl

ude

în c

o-m

unita

te;

Per

soan

e cu

diz

abili

tăţi

seve

re, c

are

nece

sită

pro

tecţ

ie, î

ngrij

ire ş

i sup

ort

spec

ializ

at c

ontin

uu în

rapo

rt cu

vâr

sta

şi

dezv

olta

rea

lor ş

i car

e în

trune

sc c

ondi

ţiile

de

elig

ibili

tate

sta

bilit

e.

a) c

azar

e;b)

îngr

ijire

;c)

igie

nă;

d) h

rană

;e)

îmbr

ăcăm

inte

;f)

serv

icii

med

ical

e;g)

edu

caţie

cor

espu

nzăt

or

pote

nţia

lulu

i de

dezv

ol-

tare

;h)

info

rmar

e;

i) al

te s

ervi

cii î

n ve

dere

a as

imilă

rii c

unoş

tinţe

lor ş

i a

depr

inde

rilor

nec

esar

e in

tegr

ării

soci

ale.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

hope

dago

g - p

siho

log

- luc

răto

r soc

ial

- asi

sten

t med

ical

- alt

pers

onal

sp

ecia

lizat

22.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui p

entru

ap

roba

rea

Re-

gula

men

tulu

i - t

ip c

u pr

ivire

la

func

ţiona

rea

azi-

lulu

i pen

tru p

er-

soan

e în

vâr

stă

şi p

erso

ane

Azi

lul e

ste

inst

i-tu

ţie d

e pl

asa-

men

t tem

pora

r sa

u pe

rman

ent,

pres

tato

are

de

serv

icii

soci

o-m

edic

ale,

pen

-tru

per

soan

e în

et

ate

şi c

u

Per

soan

e în

eta

te ş

i per

soan

e cu

diz

abi-

lităţ

i de

la v

ârst

a de

18

ani,

prep

onde

rent

lip

site

de

susţ

inăt

ori l

egal

i, ca

re d

ator

ită

stăr

ii să

nătă

ţii a

u o

capa

cita

te s

căzu

tă d

e au

tode

serv

ire ş

i nec

esită

îngr

ijire

spe

-ci

aliz

ată

sau

ajut

or d

in p

arte

a un

ei te

rţe

pers

oane

şi s

e afl

ă în

impo

sibi

litat

ea

desf

ăşur

ării,

cu

forţe

pro

prii,

a u

nei v

ieţi

dem

ne, a

ctiv

e şi

par

ticip

ativ

e.

a) c

azar

e;b)

alim

enta

ţie;

c) în

griji

re;

d) a

sigu

rare

cu

îmbr

ăcă-

min

te ş

i înc

ălţă

min

te;

e) te

rapi

e oc

upaţ

iona

lă;

f) ac

tivită

ţi cu

ltura

le;

g) a

ctiv

ităţi

de d

ezvo

ltare

a

depr

inde

rilor

de

viaţ

ă;

- asi

sten

t soc

ial

- luc

răto

r med

ical

- jur

ist

- infi

rmie

ră- b

ucăt

ar- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

55


cu d

izab

ilită

ţi nr

. 150

0 di

n 31

.12.

2004

.

diza

bilit

ăţi fi

-zi

ce, c

are

asi-

gură

pro

tecţ

ie

soci

ală,

măs

uri

de re

cupe

rare

, m

enţin

ere

a ca

paci

tăţil

or ş

i (r

e)in

tegr

are

soci

ală.

h) a

ctiv

ităţi

de re

cupe

rare

;i)

kine

tote

rapi

e;j)

asis

tenţ

ă m

edic

ală.

23.

Cad

rul n

orm

ativ

se

află

în p

roce

s de

ela

bora

re.

Ser

vici

ul d

e ră

gaz

repr

ezin

-tă

un

serv

iciu

so

cial

car

e ar

e dr

ept s

cop

şi a

cord

area

su

portu

lui

mem

brilo

r fam

i-lie

i cop

iilor

cu

diza

bilit

ăţi p

rin

plas

amen

tul

tem

pora

r per

i-od

ic d

e sc

urtă

du

rată

a c

opi-

ilor.

Cop

ii cu

diz

abili

tăţi

neur

o-m

otor

e cu

af

ecţiu

ni a

cute

şi/s

au c

roni

ce c

u un

niv

el

core

spun

zăto

r de

depe

nden

ţă, c

u ur

mă-

toar

ele

afec

ţiuni

:- p

aral

izie

cer

ebra

lă in

fant

ilă;

- sin

drom

aut

ist;

- mic

ro s

au m

acro

cefa

lie;

- mal

adii

ered

itare

;- e

ncef

alop

atie

rezi

dual

ă;- s

indr

om D

own;

- înt

ârzi

ere

în d

ezvo

ltare

a ps

ihom

otor

ie;

- înt

ârzi

eri m

inta

le;

- mal

form

aţii

cere

bral

e co

ngen

itale

sau

do

bând

ite.

Păr

inţii

/îngr

ijito

rii ş

i mem

brii

fam

iliei

cop

ii-lo

r cu

diza

bilit

ăţi.

a) g

ăzdu

ire, î

ntre

ţiner

e,

alim

enta

re;

b) s

ervi

cii p

entru

dez

vol-

tare

a ab

ilită

ţilor

cog

nitiv

e,

de c

omun

icar

e şi

com

por-

tam

ent;

c) s

ervi

cii d

e re

cupe

rare

/re

abili

tare

;d)

sup

ort p

entru

incl

uziu

ne

educ

aţio

nală

;e)

con

silie

rea

mem

brilo

r fa

mili

ei/ a

îngr

ijito

rilor

.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- p

edag

og- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

56

Victor MOCANU24

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

413

din

14.0

6.20

12

pent

ru a

prob

a-re

a R

egul

amen

-tu

lui-c

adru

pri-

vind

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Ser

vici

ului

soc

ial

„Res

piro

” şi a

S

tand

arde

lor

min

ime

de c

ali-

tate

.

serv

iciu

spe

-ci

aliz

at, c

are

ofer

ă as

iste

nţă

soci

ală,

sup

ort,

îngr

ijire

şi s

u-pr

aveg

here

24

de o

re p

erso

a-ne

lor c

u di

za-

bilit

ăţi s

ever

e,

în c

adru

l uno

r ce

ntre

spe

cia-

lizat

e sa

u al

tor

tipur

i de

serv

icii

soci

ale,

pen

tru

ca fa

mili

ile,

rude

le s

au a

lte

pers

oane

car

e le

îngr

ijesc

să

poat

ă be

nefic

ia

de u

n re

paus

de

max

imum

30

de

zile

pe

an;

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi se

vere

, sel

ec-

tate

în c

onfo

rmita

te c

u cr

iterii

le d

e ad

mi-

tere

a b

enefi

ciar

ilor î

n ca

drul

Ser

vici

ului

de

căt

re e

chip

a m

ultid

isci

plin

ară

de s

pe-

cial

işti

de c

omun

cu

stru

ctur

ile te

ritor

iale

de

asi

sten

ţă s

ocia

lă, r

egle

men

tate

în

anex

a la

Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re ş

i fu

ncţio

nare

a s

ervi

ciul

ui.

a) c

azar

e;b)

îngr

ijire

;c)

igie

nă;

d) h

rană

;e)

îmbr

ăcăm

inte

;f)

serv

icii

med

ical

e;g)

info

rmar

e;

h) a

lte s

ervi

cii î

n ve

dere

a as

imilă

rii c

unoş

tinţe

lor ş

i a

depr

inde

rilor

nec

esar

e in

tegr

ării

soci

ale.

- man

ager

ul d

e ca

z cu

func

ţie d

e co

ordo

nato

r al

serv

iciu

lui

- psi

hope

dago

g so

cial

- a

sist

ent m

edic

al

- infi

rmie

r- d

upă

caz,

cu

impl

icar

ea a

sis-

tent

ului

soc

ial

com

unita

r şi a

ltui

pers

onal

spe

ci-

aliz

at d

in c

omu-

nita

te

25.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 72

2 di

n 22

sep

tem

-br

ie 2

011

pent

ru

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-

cadr

u pr

ivin

d or

gani

zare

a şi

fu

ncţio

nare

a

Ser

vici

u sp

eci-

aliz

at, d

estin

at

pers

oane

lor

cu d

izab

ilită

ţi,

care

ofe

ră a

sis-

tenţ

ă so

cial

ă şi

su

port

la d

omi-

ciliu

l ben

efici

a-ril

or, î

n ba

za

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi, s

elec

tate

în

conf

orm

itate

cu

crite

riile

de

adm

itere

a

bene

ficia

rilor

la s

ervi

cii p

rest

ate

în c

adru

l S

ervi

ciul

ui, r

egle

men

tate

în a

nexă

la

Reg

ulam

entu

l de

orga

niza

re ş

i fun

cţio

na-

re a

ser

vici

ului

, şi p

erso

ane

impl

icat

e în

pr

oces

ul d

e in

cluz

iune

a a

cest

ora.

a) c

onsi

liere

;b)

recu

pera

re;

c) re

abili

tare

med

ical

ă şi

ps

ihos

ocia

lă, î

n ve

dere

a cr

eşte

rii g

radu

lui d

e au

to-

nom

ie p

erso

nală

, de

pre-

veni

re a

inst

ituţio

naliz

ării

şi in

cluz

iune

soc

ială

.

- man

ager

ul d

e ca

z cu

func

ţie d

e co

ordo

nato

r al

serv

iciu

lui

- psi

holo

g - k

inet

oter

apeu

t

57


Ser

vici

ului

soc

ial

„Ech

ipă

mob

ilă”

şi a

sta

ndar

delo

r m

inim

e de

cal

i-ta

te.

nevo

ilor i

dent

i-fic

ate

ale

aces

-to

ra, p

recu

m

şi c

onsi

liere

şi

supo

rt pe

rsoa

-ne

lor i

mpl

icat

e în

pro

cesu

l de

incl

uziu

ne a

ac

esto

ra.

- dup

ă ca

z, a

lt pe

rson

al n

eces

ar

în p

rest

area

ser

-vi

ciilo

r

26.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 75

di

n 03

.02.

2014

pe

ntru

apr

oba-

rea

Reg

ulam

en-

tulu

i-cad

ru p

ri-vi

nd o

rgan

izar

ea

şi fu

ncţio

nare

a S

ervi

ciul

ui s

o-ci

al „P

lasa

men

t fa

mili

al p

entru

ad

ulţi”

şi a

Sta

n-da

rdel

or m

inim

e de

cal

itate

.

Ser

vici

u sp

ecia

-liz

at c

are

ofer

ă be

nefic

iaru

lui

îngr

ijire

fam

ili-

ală

subs

titut

ivă

în fa

mili

a as

is-

tent

ului

fam

ilial

. As

igur

area

pl

asam

entu

lui

adul

tulu

i cu

diza

bilită

ţi în

tr-o

fam

ilie s

ubst

itu-

tivă

care

asi

gură

la

dom

iciliu

l său

în

grijir

ea p

erso

-na

lă, d

ezvo

lta-

rea

abilit

ăţilo

r de

auto

serv

ire ş

i a

depr

inde

rilor

de

viaţ

ă, c

u sc

opul

in

tegr

ării a

cest

u-ia

în c

omun

itate

.

pers

oane

le c

u di

zabi

lităţ

i cu

vârs

ta d

e pe

ste

18 a

ni, p

recu

m ş

i per

soan

ele

ce

au a

tins

vârs

ta d

e pe

nsio

nare

şi c

are

se

află,

tem

pora

r sau

per

man

ent,

în im

po-

sibi

litat

ea d

e a

locu

i cu

fam

ilia

biol

ogic

ă sa

u ex

tinsă

ori

de s

ine

stăt

ător

, din

cau

za

nevo

ilor d

e în

griji

re ş

i sup

ort s

peci

al.

Faci

litar

ea p

roce

sulu

i de

dezv

olta

re a

pot

enţia

lulu

i de

aut

oser

vire

, a a

uton

o-m

iei ş

i int

egră

rii s

ocia

le a

ad

ultu

lui c

u di

zabi

lităţ

i.

- asi

sten

tul f

amili

-al

spe

cial

izat

58

Victor MOCANU27

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

314

din

23.0

5.20

12

pent

ru a

prob

a-re

a R

egul

amen

-tu

lui-c

adru

pri-

vind

org

aniz

area

şi

func

ţiona

rea

Ser

vici

ului

so-

cial

„Asi

sten

ţă

pers

onal

ă” ş

i a

Sta

ndar

delo

r m

inim

e de

cal

i-ta

te.

Ser

vici

u sp

eci-

aliz

at p

rin a

cor-

dare

a se

rvic

iilor

in

divi

dual

izat

e de

asi

sten

tă

nece

sare

mo-

bilit

ăţii

şi s

ati-

sfac

erii

nece

si-

tăţil

or c

opilu

lui

sau

adul

tulu

i cu

diz

abili

tăţi

seve

re, c

are

nece

sită

sup

ort

în p

roce

sul

de in

tegr

are

în s

ocie

tate

(în

dom

eniil

e:

prot

ecţie

so-

cial

ă, m

uncă

, as

iste

nţă

me-

dica

lă, i

nstru

c-tiv

-edu

cativ

, in

form

aţio

nal,

acce

sibi

litat

e la

in

frast

ruct

ură,

ş.

a.).

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi se

vere

, inc

lusi

v co

pii c

u di

zabi

lităţ

i sev

ere,

car

e ne

cesi

tă

îngr

ijire

, sup

rave

gher

e pe

rman

entă

din

pa

rtea

alte

i per

soan

e în

pro

cesu

l de

inte

-gr

are

în s

ocie

tate

(în

dom

eniil

e: p

rote

cţie

so

cial

ă, m

uncă

, asi

sten

ţă m

edic

ală,

in

stru

ctiv

-edu

cativ

, inf

orm

aţio

nal,

acce

si-

bilit

ate

la in

frast

ruct

ură,

etc

.) şi

car

e în

de-

plin

esc

cond

iţiile

de

elig

ibili

tate

sta

bilit

e

a) s

ervi

cii d

e în

griji

re p

er-

sona

lă –

igie

nă p

erso

nală

, al

imen

taţie

, îm

brăc

are

şi

dezb

răca

re e

tc.;

b) m

obili

tate

- de

plas

are

în c

adru

l loc

uinţ

ei, r

idic

are

şi a

şeza

re, t

rans

fer,

man

i-pu

lare

a sc

aunu

lui r

ulan

t;c)

sar

cini

men

ajer

e de

ba

ză –

sup

ort p

entru

pr

epar

area

hra

nei,

cură

-ţe

nie,

spă

latu

l hai

nelo

r, pr

ocur

area

alim

ente

lor ş

i pr

odus

elor

, ach

itare

a fa

c-tu

rilor

etc

.;d)

par

ticip

are

la v

iaţa

soc

i-al

ă –

supo

rt pe

ntru

dep

la-

sare

în e

xter

ior ş

i com

u-ni

care

cu

ceila

lţi, p

entru

a

avea

acc

es la

ser

vici

ile

com

unita

re, r

ecre

ere,

vi

aţa

cultu

rală

şi a

soci

a-tiv

ă, e

duca

ţie ş

i act

ivita

te

de m

uncă

;e)

sup

rave

gher

e şi

în-

drum

are

– aj

utor

pen

tru

a se

orie

nta

în ti

mp

şi

spaţ

iu, a

-şi a

sigu

ra p

ropr

ia

secu

ritat

e, a

-şi d

irija

com

-po

rtam

entu

l în

rela

ţiile

cu

ceila

lţi.

- asi

sten

t per

so-

nal

59


28.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 78

0 di

n 25

.09.

2014

cu

priv

ire la

ap

roba

rea

Sta

n-da

rdel

or m

inim

e de

cal

itate

pri-

vind

Ser

vici

ul

soci

al d

e sp

rijin

pe

ntru

fam

iliile

cu

cop

ii.

Ser

vici

ul d

e sp

rijin

fam

ilial

re

prez

intă

un

serv

iciu

de

asis

tenţ

ă so

ci-

ală,

men

it să

ac

orde

sup

ort

com

plex

fam

i-lii

lor ş

i cop

iilor

în

pro

cesu

l de

prev

enire

a

sepa

rării

cop

i-ilo

r de

med

iul

fam

ilial

şi/s

au

(re)

inte

grăr

ii co

piilo

r în

me-

diul

fam

ilial

.

a) C

opiii

din

fam

ilii d

efav

oriz

ate

care

din

ca

uza

unor

fact

ori d

e na

tură

: eco

nom

ică,

so

cial

ă, m

edic

ală,

com

porta

men

tală

etc

. se

află

în ri

sc d

e se

para

re d

e m

ediu

l fa

mili

al ş

i exc

luzi

une

soci

ală;

b) c

opiii

sep

araţ

i de

med

iul f

amili

al, p

la-

saţi

sau

cu ri

sc d

e a

fi pl

asaţ

i în

inst

ituţii

re

zide

nţia

le d

e tip

cla

sic;

c) m

embr

ii fa

mili

ei b

iolo

gice

/ext

inse

sa

u în

griji

torii

ace

stor

a (tu

tori/

cura

tori,

as

iste

nţi p

aren

tali

prof

esio

nişt

i, pă

rinţi-

educ

ator

i).

a) in

form

are;

b) c

onsi

liere

indi

vidu

ală

sau

în c

adru

l gru

puril

or d

e gr

up;

c) s

upor

t edu

caţio

nal p

en-

tru p

reve

nire

a ab

ando

nu-

lui ş

cola

r;d)

refe

rire

către

ser

vici

i de

orie

ntar

e pr

ofes

iona

lă ş

i în

cadr

are

în c

âmpu

l mun

-ci

i, de

dez

volta

re a

abi

li-tă

ţilor

par

enta

le ş

i ter

apie

fa

mili

ală;

e) s

priji

n fin

anci

ar s

au

supo

rt m

ater

ial.

- asi

sten

t soc

ial

com

unita

r- a

sist

ent s

ocia

l su

perv

izor

- psi

holo

g/ p

siho

-pe

dago

g

29.

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. nr

. 71

1 di

n 9

augu

st

2010

pen

tru

apro

bare

a R

e-gu

lam

entu

lui-

cadr

u pr

ivin

d or

gani

zare

a şi

fu

ncţio

nare

a S

ervi

ciul

ui s

ocia

l „L

ocui

nţă

prot

e-ja

tă” ş

i a S

tan-

dard

elor

min

ime

de c

alita

te.

Ser

vici

u sp

eci-

aliz

at.

Asi

gura

rea

dezv

oltă

rii

depr

inde

rilor

ne

cesa

re u

nei

vieţ

i aut

onom

e,

pent

ru in

tegr

a-re

a so

cial

ă şi

pr

ofes

iona

lă

în c

omun

itate

a

pers

oane

lor

cu d

izab

ilită

ţi m

inta

le.

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi m

inta

le c

are,

în

urm

a un

ei tu

lbur

ări p

sihi

ce (b

oli m

inta

le

sau

defic

ienţ

e m

inta

le),

conş

tient

izea

ză

şi îş

i diri

jeaz

ă ac

ţiuni

le, n

u su

nt d

ecla

rate

de

căt

re in

stan

ţa d

e ju

deca

tă c

a in

ca-

pabi

le, a

u îm

plin

it vâ

rsta

de

18 a

ni, n

u di

spun

de

locu

inţă

sau

nec

esită

îmbu

nă-

tăţir

ea c

ondi

ţiilo

r de

trai ş

i car

e, c

u su

port

perio

dic,

poa

te d

uce

o vi

aţă

inde

pend

en-

tă în

com

unita

te.

a) in

form

are;

b) c

onsi

liere

;c)

med

iere

şi r

epre

zen-

tare

;d)

com

unic

are;

e)

alte

ser

vici

i nec

esar

e pe

ntru

a c

rea

opor

tuni

tăţi

de a

trăi

inde

pend

ent.

- asi

sten

tul s

ocia

l co

mun

itar

- luc

răto

rul s

ocia

l

60

Victor MOCANU30

.C

odul

fam

iliei

nr

. 131

6 di

n 26

.10.

2001

Cod

ul c

ivil

nr. 1

107

din

06.0

6.20

02.

Tute

la ş

i cur

a-te

la re

prez

intă

o

form

ă de

pro

-te

cţie

, car

e se

in

stitu

ie a

supr

a co

piilo

r răm

aşi

fără

ocr

otire

pă

rinte

ască

în

scop

ul e

duca

-ţie

i şi i

nstru

irii

aces

tora

, pre

-cu

m ş

i al a

pă-

rării

dre

ptur

ilor

şi in

tere

selo

r lor

le

gitim

e.

Cop

ii ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

ască

.a)

îngr

ijire

a şi

cre

şter

ea

copi

lulu

i în

cond

iţiile

unu

i m

ediu

fam

ilial

sub

stitu

tiv;

b) re

prez

enta

rea

lega

lă a

dr

eptu

rilor

şi i

nter

esel

or

copi

ilor;

c) a

dmin

istra

rea

bunu

rilor

m

obile

şi i

mob

ile a

le c

o-pi

lulu

i.

- tut

orel

e/cu

ra-

toru

l

31.

Cad

rul n

orm

ativ

se

află

în p

roce

s de

ela

bora

re.

Cen

trul d

e as

is-

tenţ

ă ps

iho-

so-

cial

ă a

copi

ilor

vict

ime

a vi

o-le

nţei

, abu

zulu

i şi

exp

loat

ării

pres

teaz

ă se

r-vi

cii c

ompl

exe

copi

ilor î

n sc

o-pu

l pre

veni

rii ş

i de

păşi

rii tr

au-

mel

or o

bţin

ute

în re

zulta

tul

supo

rtării

acţ

iu-

nilo

r de

viol

en-

ţă, a

buzu

lui ş

i ex

ploa

tării

.

Cop

ii vi

ctim

e a

viol

enţe

i, ab

uzul

ui ş

i ex-

ploa

tării

;C

opii

care

au

săvâ

rşit

acte

de

viol

enţă

, ab

uz ş

i exp

loat

are;

Mem

brii

fam

iliei

.

a) te

rapi

e şi

con

silie

re;

b) p

siho

logi

că;

c) in

form

area

;d)

sup

ort p

entru

incl

uziu

ne

educ

aţio

nală

;e)

asi

sten

ţă p

entru

(r

e) in

tegr

are

fam

ilial

ă şi

so

cial

ă;f)

asis

tenţ

a ju

ridic

ă.

- psi

holo

g/ps

ihop

edag

og- a

sist

ent s

ocia

l- j

uris

t- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

61


32.

Cad

rul n

orm

ativ

es

te în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Cen

trul d

e (r

e)in

tegr

are

soci

-al

a a

tiner

ilor

repr

ezin

tă o

in

stitu

ţie p

ubli-

ca s

au p

rivat

a ca

re o

feră

se

rvic

ii so

cial

e sp

ecia

lizat

e în

ve

dere

a (r

e)in

tegr

ării

soci

-al

e a

tiner

ilor

in s

ituaţ

ie d

e di

ficul

tate

.

Cop

ii or

fani

sau

cop

ii ra

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

asca

,Ti

nerii

abs

olve

nţi a

i ins

tituţ

iilor

de

tip

rezi

denţ

ial,

Tine

rii în

con

flict

cu

lege

a,Ti

nerii

ex-

deţin

uţi,

Tine

rii d

in fa

mili

i soc

ial-v

ulne

rabi

le.

a) s

ervi

cii p

entru

dez

vol-

tare

a ab

ilită

ţilor

cog

nitiv

e,

de c

omun

icar

e şi

com

por-

tam

ent;

b) o

rient

are

prof

esio

nală

;c)

con

silie

re p

siho

logi

ca;

d) c

onsi

liere

a m

embr

ilor

fam

iliei

; e)

asi

sten

ta ju

ridic

a;f)

alim

enta

re.

- asi

sten

t soc

ial,

- psi

holo

g,- p

edag

og,

- jur

ist,

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv;

- per

sona

l aux

i-lia

r.

33.

Cad

rul n

orm

ativ

es

te în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Locu

inţa

soc

ia-

lă a

sist

ată

este

un

ser

vici

u ca

re

ofer

ă se

rvic

ii de

găz

duire

te

mpo

rară

a

tiner

ilor î

n ca

drul

căr

uia

sunt

ace

stea

îşi

form

ează

de-

prin

deri

de tr

ai

inde

pend

ent ş

i au

to-d

eser

vire

.

Cop

ii or

fani

sau

cop

ii ră

maş

i făr

ă oc

rotir

e pă

rinte

asca

,Ti

nerii

abs

olve

nţi a

i ins

tituţ

iilor

de

tip

rezi

denţ

ial,

Tine

rii în

con

flict

cu

lege

a,Ti

nerii

ex-

deţin

uţi,

Tine

rii d

in fa

mili

i soc

ial-v

ulne

rabi

le.

a) g

ăzdu

ire;

b) a

sigu

rare

a cu

pro

duse

al

imen

tare

;c)

asi

sten

ţă în

dez

volta

rea

depr

inde

rilor

de

viaţ

ă;d)

mon

itoriz

are.

- asi

sten

t soc

ial

62

Victor MOCANU34

.H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

1010

di

n 26

.08.

2016

pe

ntru

apr

oba-

rea

Reg

ulam

en-

tulu

i-cad

ru p

ri-vi

nd o

rgan

izar

ea

şi fu

ncţio

nare

a C

entru

lui s

ocia

l re

gion

al p

entru

as

iste

nţa

per-

soan

elor

infe

cta-

te H

IV/S

IDA

şi a

m

embr

ilor f

ami-

liilo

r ace

stor

a şi

a

stan

dard

elor

m

inim

e de

cal

i-ta

te.

Cen

trul s

ocia

l re

gion

al p

entru

as

iste

nţa

per-

soan

elor

infe

c-ta

te H

IV/S

IDA

şi a

mem

brilo

r fa

mili

ilor a

ces-

tora

rep

rezi

ntă

o in

stitu

ţie d

e pr

ofil s

ocia

l ca

re p

rest

ează

se

rvic

ii in

tegr

a-te

de

asis

tenţ

ă sp

ecia

lizat

ă pe

rsoa

nelo

r ca

re tr

ăies

c cu

H

IV ş

i fam

iliilo

r ac

esto

ra la

ni

vel r

egio

nal.

Per

soan

ele

infe

ctat

e şi

afe

ctat

e de

HIV

/S

IDA

, P

erso

ane

cu H

IV/T

B,

Per

soan

e H

IV u

tiliz

atoa

re d

e dr

ogur

i in

ject

abile

.

a) a

sist

enţă

psi

hoso

cial

ă şi

de

ader

are

la tr

atam

en-

tul A

RV;

b) c

onsi

liere

de

la e

gal l

a eg

al;

c) c

onsi

liere

; d)

ser

vici

i jur

idic

e, in

clus

iv

grup

uri d

e au

to-a

juto

r şi

cons

ulta

ţii d

e re

ferir

e pe

n-tru

obţ

iner

ea u

nei p

rofe

sii,

unui

loc

de m

uncă

, cur

suri

de in

stru

ire, s

emin

are,

tre-

ning

uri p

entru

per

soan

ele

HIV

poz

itive

; e)

ser

vici

ul d

e în

griji

re s

o-ci

ală

la d

omic

iliu

(îngr

ijiri

ofer

ite p

rin p

lanu

ri in

divi

-du

ale

de s

ervi

cii s

ocia

le);

f) co

nsili

ere

şi re

ferir

e în

si

tuaţ

ie d

e cr

iză

la a

lte

serv

icii

soci

ale;

g)

pla

sam

ent t

empo

rar

pent

ru P

TH în

situ

aţie

ex

cepţ

iona

le.

- luc

răto

r med

ical

(m

edic

i con

sul-

tanţ

i inf

ecţio

nist

, te

rape

ut, v

ene-

rolo

g, g

inec

olog

, as

iste

ntul

med

i-ca

l) - p

erso

nal e

du-

cativ

(ped

agog

i, co

nsili

er d

e la

eg

al la

ega

l, an

imat

ori p

entru

ac

tivită

ţi cu

cop

ii)- a

sist

ent s

ocia

l/lu

crăt

or s

ocia

l- p

siho

log;

- jur

ist

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv

- per

sona

l aux

iliar

63


TIPU

L SE

RVI

CIIL

OR

SO

CIA

LE: S

ERVI

CII

SOC

IALE

DE

SPEC

IALI

ZAR

E ÎN

ALT

Ă

35.

Inte

rna-

tul p

si-

ho-n

eu-

rolo

gic

pent

ru

per-

soan

e ad

ulte

cu

diz

a-bi

lităţ

i m

inta

le

Reg

ulam

ent

- cad

ru d

e fu

nc-

ţiona

re a

Inte

r-na

tulu

i psi

ho-n

e-ur

olog

ic p

entru

pe

rsoa

ne a

dulte

cu

diz

abili

tăţi

min

tale

din

sub

-or

dine

a M

inis

te-

rulu

i Pro

tecţ

iei

Soc

iale

, Fam

i-lie

i şi C

opilu

lui,

apro

bat p

rin

Ord

inul

Min

is-

trulu

i Pro

tecţ

iei

Soc

iale

, Fam

iliei

şi

Cop

ilulu

i (ac

-tu

alm

ente

Mi-

nist

erul

Mun

cii,

Pro

tecţ

iei S

ocia

-le

şi F

amili

ei) n

r. 44

din

09

iuni

e 20

08.

Inte

rnat

ul p

si-

ho-n

euro

logi

c es

te in

stitu

ţie

de p

lasa

men

t te

mpo

rar s

au

perm

anen

t, pr

esta

toar

e de

se

rvic

ii so

cio-

med

ical

e, p

en-

tru p

erso

ane

adul

te c

u di

za-

bilit

ăţi m

inta

le.

care

asi

gură

be

nefic

iaril

or

săi c

onfo

rm

nece

sită

ţilor

şi

parti

cula

rităţ

ilor

indi

vidu

ale

de

dezv

olta

re,

măs

uri d

e as

iste

nţă

so-

cial

ă, m

ăsur

i de

dez

volta

re

şi re

cupe

rare

, m

enţin

ere

a ca

paci

tăţil

or ş

i (r

e)in

tegr

are

soci

ală.

Per

soan

e cu

diz

abili

tăţi

min

tale

de

la

vârs

ta d

e 18

ani

, pre

pond

eren

t lip

site

de

susţ

inăt

ori l

egal

i, ca

re d

ator

ită s

tării

să-

nătă

ţii a

u o

capa

cita

te s

căzu

tă d

e au

to-

dese

rvire

şi n

eces

ită în

griji

re s

peci

aliz

ată

sau

ajut

or d

in p

arte

a un

ei te

rţe p

erso

ane

şi s

e afl

ă în

impo

sibi

litat

ea d

esfă

şură

rii,

cu fo

rţe p

ropr

ii, a

une

i vie

ţi de

mne

, act

ive

şi p

artic

ipat

ive.

a) c

azar

e;b)

alim

enta

ţie;

c) în

griji

re;

d) a

sigu

rare

cu

îmbr

ăcă-

min

te ş

i înc

ălţă

min

te;

e) te

rapi

e oc

upaţ

iona

lă;

f) ac

tivită

ţi cu

ltura

le;

g) a

ctiv

ităţi

de d

ezvo

ltare

a

depr

inde

rilor

de

viaţ

ă;h)

act

ivită

ţi de

recu

pera

re;

i) ki

neto

tera

pie;

j) as

iste

nţă

med

ical

ă.

- asi

sten

t soc

ial

- luc

răto

r med

ical

(in

clus

iv a

sist

ent

med

ical

şi i

nfir-

mie

ră)

- jur

ist

- buc

ătar

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

64

Victor MOCANU36

.C

asa-

inte

rnat

pe

ntru

co

pii

cu d

e-fic

ienţ

e m

inta

le

Reg

ulam

en-

tul –

cad

ru d

e fu

ncţio

nare

a

Cas

ei –

inte

rnat

pe

ntru

cop

ii cu

de

ficie

nţe

min

ta-

le, a

prob

at p

rin

ordi

nul m

inis

-tru

lui p

rote

cţie

i so

cial

e, fa

mili

ei

şi c

opilu

lui,

nr.

45 d

in 1

3 iu

nie

2008

.

Cas

a-in

tern

at

pent

ru c

opii

cu

defic

ienţ

e m

in-

tale

repr

ezin

tă o

in

stitu

ţie p

ublic

ă de

asi

sten

ţă

soci

ală

care

pr

este

ază

ser-

vici

i în

regi

m

de p

lasa

men

t co

piilo

r cu

diza

-bi

lităţ

i min

tale

în

scop

ul re

cupe

-ră

rii, r

eabi

lităr

ii şi

(re)

inte

grăr

ii so

cial

e şi

fam

ili-al

e a

aces

tora

.

Cop

ii cu

diz

abili

tăţi

min

tale

cu

vârs

ta d

e la

4 p

ână

la 1

8 an

i.a)

găz

duire

, înt

reţin

ere,

al

imen

tare

;b)

ser

vici

i pen

tru d

ezvo

l-ta

rea

abili

tăţil

or c

ogni

tive,

de

com

unic

are

şi c

ompo

r-ta

men

t; c)

ser

vici

i de

recu

pera

re/

reab

ilita

re;

d) s

upor

t pen

tru in

cluz

iune

ed

ucaţ

iona

lă;

e) c

onsi

liere

a m

embr

ilor

fam

iliei

/ a în

griji

toril

or;

f) ac

tivită

ţi de

pet

rece

re a

tim

pulu

i lib

er.

- asi

sten

t soc

ial

- edu

cato

r- l

ucră

tor m

edic

al

(con

form

nec

e-si

tăţil

or c

opiil

or

bene

ficia

ri)- b

ucăt

ar- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

37.

Cen

tru

pent

ru

asis

-te

nţa

şi

prot

ec-

ţia v

icti-

mel

or ş

i po

ten-

ţiale

lor

vict

ime

ale

tra-

ficul

ui

de fi

inţe

um

ane

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 89

8 di

n 30

.12.

2015

pe

ntru

apr

obar

ea

Reg

ulam

entu

lui-

cadr

u cu

priv

ire

la o

rgan

izar

ea

şi fu

ncţio

nare

a Se

rvic

iulu

i de

asis

tenţ

ă şi

pro

-te

cţie

a v

ictim

elor

tra

ficul

ui d

e fii

nţe

uman

e şi

a s

tan-

dard

elor

min

ime

de c

alita

te.

Sco

pul S

ervi

-ci

ului

est

e de

a

ofer

i asi

sten

ţă

şi p

rote

cţie

vi

ctim

elor

tra

ficul

ui d

e fii

nţe

uman

e,

soci

aliz

are

şi

rein

tegr

area

ac

esto

ra în

fa

mili

e şi

în

com

unita

te în

co

ntex

tul r

es-

pect

ării

drep

tu-

rilor

om

ului

.

Per

soan

ele

vict

ime

ale

trafic

ului

de

fiinţ

e um

ane

şi p

oten

ţiale

le v

ictim

e al

e tra

ficu-

lui d

e fii

nţe

uman

e (fe

mei

, băr

baţi,

cop

ii (fe

te/b

ăieţ

i), p

ărin

ţi/co

pii)

cetă

ţeni

ai R

e-pu

blic

ii M

oldo

va, p

recu

m ş

i per

soan

ele

care

nu

deţin

cet

ăţen

ia R

epub

licii

Mol

do-

va s

au c

are

sunt

apa

trizi

.

a) c

azar

e te

mpo

rară

se-

curiz

ată;

b) a

limen

tare

;c)

asi

sten

ţă m

edic

ală

de

urge

nţă;

d) c

onsi

liere

psi

hoso

cial

ă şi

jurid

ică;

e) a

sigu

rare

a ne

cesi

tăţil

or

mat

eria

le d

e ba

ză (o

biec

te

de ig

ienă

per

sona

lă, î

m-

brăc

ămin

te, î

ncăl

ţăm

inte

);f)

asis

tenţ

ă la

(re)

inte

gra-

re.

- psi

holo

g- a

sist

ent s

ocia

l- j

uris

t- a

sist

ent m

edic

al- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

65


Cen

trul e

ste

o in

stitu

ţie s

peci

a-liz

ată

în o

ferir

ea

de s

ervi

ciilo

r de

caza

re, i

gien

ă pe

rson

ală,

hra

-nă

, asi

sten

ţă

jurid

ică,

soc

ială

, ps

ihol

ogic

ă şi

m

edic

ală

de

urge

nţă,

paz

ă şi

pr

otec

ţie, p

re-

cum

şi a

sist

enţă

re

-inte

grar

ea

bene

ficia

rilor

. 38

.C

entru

re

gion

al

de re

a-bi

litar

e pr

ofes

i-on

ală

a pe

rsoa

-ne

lor c

u di

zabi

li-tă

ţi

Cad

rul n

orm

ativ

es

te în

pro

ces

de e

labo

rare

.

Asi

gura

rea

unui

com

plex

de

măs

uri m

e-di

cale

, pro

fesi

-on

ale,

soc

iale

şi

ped

agog

ice

orie

ntat

e sp

re

rest

abili

rea,

re

cupe

rare

a sa

u co

mpe

n-sa

rea

func

ţiilo

r de

regl

ate

ale

orga

nism

ului

şi

cap

acită

ţile

de m

uncă

ale

pe

rsoa

nei c

u di

zabi

lităţ

i.

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi ca

re d

in c

auza

st

ării

sănă

tăţii

în in

tera

cţiu

ne c

u di

vers

e ob

stac

ole,

nu-

şi p

oate

des

făşu

ra a

ctiv

i-ta

tea

de m

uncă

con

form

cal

ifică

rii.

a) in

form

are;

b) co

nsili

ere;

c) re

abili

tare

med

ical

ă;d)

orie

ntar

e şi

pre

gătir

e pr

ofes

iona

lă;

e) a

rtter

apie

; f)

tera

pie

com

porta

men

-ta

lă;

g) te

rapi

e co

gniti

vă;

h) te

rapi

e oc

upaţ

iona

lă;

j) ki

neto

tera

pie;

k)

mel

oter

apie

;l)

activ

ităţi

de g

rup;

m) l

udot

erap

ie;

etc.

- asi

sten

t soc

ial

- psi

holo

g- l

ucră

tor m

edic

al- t

erap

eut o

cupa

-ţio

nal

- kin

etot

erap

eut

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

66

Victor MOCANU39

.C

entru

R

epu-

blic

an

Exp

eri-

men

tal

Pro

te-

zare

, O

rtope

-di

e şi

R

eabi

li-ta

re

Hot

ărîre

a G

u-ve

rnul

ui n

r. 87

di

n 31

.01.

2002

; H

otăr

îrea

Gu-

vern

ului

nr.

567

din

26.0

7.20

11;

Sta

tutu

l CR

E-

PO

R-lu

i apr

obat

în

anu

l 200

8 de

M

inis

teru

l Pro

-te

cţie

i Soc

iale

, Fa

mili

ei ş

i Cop

i-lu

lui.

Asi

gura

rea

cetă

ţeni

lor c

u m

ijloa

ce a

jută

-to

are

tehn

ice,

pr

ecum

şi a

cor-

dare

a se

rvic

iilor

de

con

sulta

re,

trata

men

t şi

reab

ilita

re a

pe

rsoa

nelo

r cu

diz

abili

tăţi

şi v

eter

anilo

r de

răzb

oi în

ve

dere

a m

enţi-

nerii

săn

ătăţ

ii şi

in

cluz

iuni

i lor

în

soci

etat

e.

Per

soan

ele

cu d

izab

ilită

ţi şi

par

ticip

anţii

la

răzb

oi, p

recu

m ş

i bol

navi

i cu

afec

ţiuni

şi

mal

adii

ale

apar

atul

ui lo

com

otor

.

a) c

onsu

ltare

;b)

trat

amen

t;c)

reab

ilita

re;

d) a

sigu

rare

cu

mijl

oace

aj

utăt

oare

tehn

ice.

- lu

crăt

or m

edic

al

- ing

iner

- per

sona

l adm

i-ni

stra

tiv- p

erso

nal a

uxili

ar

40.

Cen

tru

de re

cu-

pera

re/

reab

ili-

tare

a

pens

io-

naril

or

şi in

vali-

zilo

r

Reg

ulam

entu

l de

act

ivita

te a

l C

entru

lui d

e re

-cu

pera

re a

pen

-si

onar

ilor ş

i inv

a-liz

ilor „

Sper

anţa

” di

n or

. Vad

ul lu

i Vo

dă, a

prob

at

prin

ord

inul

Mi-

nist

rulu

i Mun

cii,

Prot

ecţie

i Soc

ia-

le ş

i Fam

iliei,

nr.

31 d

in 1

9 au

gust

19

99 ş

i Reg

ula-

men

tul

Cen

trul d

e re

abilit

are/

recu

pera

re

este

o in

stitu

ţie

med

ico-

soci

ală

spec

ializ

ată

care

asi

gură

be

nefic

iaril

or s

ăi

recu

pera

re în

de

pend

enţă

de

spec

ificu

l mal

a-di

ilor (

sist

emul

ui

card

iova

scul

ar

şi a

l apa

ratu

lui

loco

mot

or).

Per

soan

ele

în v

ârst

ă şi

cel

e cu

diz

abili

-tă

ţi, c

etăţ

eni a

i Rep

ublic

ii M

oldo

va, c

etă-

ţeni

stră

ini,

apat

rizi s

au re

fugi

aţi,

care

au

dom

icili

ul în

Rep

ublic

a M

oldo

va, a

u at

ins

vârs

ta d

e 18

ani

şi s

e afl

ă în

evi

denţ

a di

recţ

iilor

/ sec

ţiilo

r asi

sten

ţă s

ocia

lă ş

i pr

otec

ţie a

fam

iliei

.

a) a

limen

taţie

;b)

caz

are;

c) re

abili

tare

dup

ă in

farc

t m

ioca

rdic

;d)

reab

ilita

re d

upă

ictu

s ce

rebr

al;

e) fi

ziot

erap

ie;

f) di

agno

stic

func

ţiona

l;g)

radi

olog

ie ş

i im

agis

tică;

h) p

siho

tera

pie;

i) ki

neto

tera

pie;

j) ac

upun

ctur

ă;k)

reum

atol

ogie

;l)

imag

ie ş

i rad

iolo

gie;

m) m

asaj

sub

acva

tic;

- luc

răto

r med

ical

(in

clus

iv, -

spe-

cial

işti,

asi

sten

te

med

ical

e, -

infir

-m

iere

)- j

uris

t- i

ngin

er- b

ucăt

ar- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

67


de a

ctiv

itate

al C

en-

trulu

i de

reab

ilita

re

a pe

nsio

naril

or ş

i in

valiz

ilor „

Vict

oria

” U

crai

na, o

r. S

ergh

e-ev

ca, a

prob

at p

rin

ordi

nul M

inis

trulu

i P

rote

cţie

i Soc

iale

, Fa

mili

ei ş

i Cop

ilulu

i nr

. 209

R d

in 1

oc-

tom

brie

200

7.

n) s

omn

elec

tric;

o) fa

ngot

erap

ie (n

ămol

);p)

trat

amen

t cu

ozoc

herit

ă şi

par

afină

;q)

acu

punc

tură

;r)

cul

tură

fizi

că c

urat

ivă.

41.

Azi

lul

repu

-bl

ican

pe

ntru

pe

nsi-

onar

i şi

inva

lizi/

Cen

tru

repu

-bl

ican

de

rea-

bilit

are

a ve

te-

rani

lor

mun

cii

şi ră

z-bo

iulu

i

Reg

ulam

entu

l de

func

ţiona

re a

l Azi

lu-

lui r

epub

lican

pen

tru

inva

lizi ş

i pen

sion

ari

din

mun

. Chi

şi-

nău,

apr

obat

de

Min

istru

l Mun

cii ş

i pr

otec

ţiei S

ocia

le la

05

.01.

2004

şi R

e-gu

lam

entu

l de

func

-ţio

nare

al C

entru

lui

repu

blic

an d

e re

a-bi

litar

e a

vete

rani

lor

mun

cii ş

i răz

boiu

lui

din

s. C

ocie

ri, r.

D

ubăs

ari,

apro

bat

de M

inis

trul M

unci

i şi

pro

tecţ

iei S

ocia

le

la 0

5.01

.200

4.

Azi

lul/C

entru

l es

te in

stitu

ţie

de p

lasa

men

t te

mpo

rar s

au

perm

anen

t, pr

esta

toar

e de

se

rvic

ii so

cio-

med

ical

e, p

en-

tru p

erso

ane

în e

tate

şi c

u di

zabi

lităţ

i fi-

zice

, car

e as

i-gu

ră p

rote

cţie

so

cial

ă, m

ăsur

i de

recu

pera

re,

men

ţiner

e a

capa

cită

ţilor

şi

(re)

inte

grar

e so

cial

ă.

Per

soan

e în

eta

te ş

i per

soan

e cu

di

zabi

lităţ

i de

la v

ârst

a de

18

ani,

prep

onde

rent

lips

ite d

e su

sţin

ător

i le

gali,

car

e da

torit

ă st

ării

sănă

tăţii

au

o c

apac

itate

scă

zută

de

auto

de-

serv

ire ş

i nec

esită

îngr

ijire

spe

cial

i-za

tă s

au a

juto

r din

par

tea

unei

terţe

pe

rsoa

ne ş

i se

află

în im

posi

bilit

atea

de

sfăş

urăr

ii, c

u fo

rţe p

ropr

ii, a

une

i vi

eţi d

emne

, act

ive

şi p

artic

ipat

ive.

a) c

azar

e;b)

alim

enta

ţie;

c) în

griji

re;

d) a

sigu

rare

cu

îmbr

ăcă-

min

te ş

i înc

ălţă

min

te;

e) te

rapi

e oc

upaţ

iona

lă;

f) ac

tivită

ţi cu

ltura

le;

g) a

ctiv

ităţi

de d

ezvo

ltare

a

depr

inde

rilor

de

viaţ

ă;h)

act

ivită

ţi de

recu

pera

re;

i) ki

neto

tera

pie;

k) a

sist

enţă

med

ical

ă.

- asi

sten

t soc

ial

- luc

răto

r med

ical

(in

clus

iv, -

spe-

cial

işti;

asi

sten

te

med

ical

e; -

infir

-m

iere

)- j

uris

t- b

ucăt

ar- p

erso

nal a

dmi-

nist

rativ

- per

sona

l aux

iliar

68

Victor MOCANU

Calitatea serviciilor publice este dată de gradul în care acestea satisfac ne-cesităţile permanente, de interes ale consumatorilor, ce poate fi exprimat prin timpul cheltuit pentru prestarea serviciilor, sau prin gradul de confort asigurat de serviciile respective, ori prin efectul pe care îl au asupra intelectului, sănătăţii, siguranţei, integrităţii consumatorilor .

Calitatea în domeniul serviciilor sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii ce sunt îndeplinite, de furnizori şi serviciile sociale acordate de aceştia, pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor. Fiecare serviciu în dome-niu social are clienţii/beneficiarii săi. Pentru a defini şi monitoriza calitatea servi-ciilor, furnizorii trebuie să înţeleagă importanţa primordială a dorinţelor, nevoilor si aspiraţiilor beneficiarilor acestor servicii.

Asigurarea calităţii cuprinde totalitatea activităţilor de dezvoltare, planificare, implementare şi îmbunătăţire permanentă a activităţilor aferente serviciilor socia-le şi presupune un proces continuu de analiză, evaluare, certificare, monitorizare şi control din partea autorităţilor statului şi a furnizorilor de servicii sociale. Asigu-rarea calităţii mai include identificarea sistematică a scopului si aspiraţiilor servi-ciului, a ceea ce înseamnă calitate în acest serviciu si cum va fi ea recunoscută şi monitorizată. În plus, cuprinde standardele care se aplică si toate instrumentele care pot fi folosite pentru planificarea si implementarea procesului continuu si dinamic de creştere a calităţii.

Calitatea serviciilor sociale reprezintă o preocupare permanentă pentru fur-nizori, pentru personalul serviciilor sociale, precum şi pentru autorităţile publice.

Pentru a furniza servicii de calitate este nevoie de stabilirea prealabilă a standardelor de calitate. Ele trebuie să fie stabilite în concordanţă cu misiunea si obiectivele organizaţiei. Una din pârghiile prin care asigurăm calitatea serviciilor este folosirea standardelor de calitate. Standardele de calitate sunt în acelaşi timp o condiţie, un pas necesar pentru o finanţare publică. Odată stabilite, de comun acord cu toţi partenerii implicaţi, standardele pot fi incluse ca elemente componente ale contractului între finanţator si un furnizor de servicii sociale.

Odată puse în practică ele vor putea fi revăzute si îmbunătăţite, la anumite intervale de timp. Un aspect esenţial al furnizării serviciilor medicale si sociale este asigurarea calităţii acestora. Astfel un pas important în evaluarea nivelului calitativ al serviciilor si în asigurarea calităţii este elaborarea si utilizarea unor criterii măsurabile ale calităţii.

Standardele de calitate sunt puncte de referinţă, cerinţele minime stabili-te, care trebuie respectate de către furnizorul de servicii medicale si sociale.

Standarde minime de calitate a serviciilor sociale

69


Stabilirea standardelor de calitate are ca scop asigurarea unui nivel de perfor-manţă al serviciilor furnizate si stă la baza unei bune funcţionări procesului de furnizare de servicii.

De regulă, standardele minime de calitate în serviciile sociale au două părţi: aşa-zisul standard structural care se referă la nivelul resurselor necesare asigu-rării calităţii minime şi aşa-zisul standard funcţional, care descrie nivelul minim de rezultate care trebuie obţinut, dacă resursele sunt asigurate – deci face o descriere a ceea ce înseamnă calitate minimă pentru un anumit serviciu. De obicei, 95% din costuri sunt generate de standardele structurale – în procesul de evaluare a costurilor atenţia principală trebuie să cadă asupra acestora.

Evaluarea calităţii constă în analiza modului în care furnizorii şi serviciile sociale îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, precum şi cerinţele specifice de calitate, evidenţiate printr-un set de standarde, criterii şi indicatori;

Evaluarea standardelor de calitate a unui serviciu constituie o etapă impor-tantă în procesul de evaluare al serviciilor de către finanţator si de autoevaluare de către furnizorul de servicii. Evaluarea şi monitorizarea calităţii în domeniul serviciilor sociale se realizează în baza unor standarde, criterii şi indicatori. La elaborarea standardelor, criteriilor şi indicatorilor se au în vedere principiile cali-tăţii în domeniul serviciilor sociale, axate, cu precădere, pe aspecte referitoare la:

a) acordarea serviciilor sociale: asigurarea unor servicii sociale eficiente, ac-cesibile, comprehensive, sustenabile, centrate pe nevoile individuale ale beneficiarului;

b) relaţia între furnizorii de servicii sociale şi beneficiarii acestora: utilizarea de mijloace de informare şi comunicare corecte, transparente şi accesi-bile, asigurarea confidenţialităţii şi securităţii datelor şi informaţiilor per-sonale, utilizarea mecanismelor de prevenţie şi combatere a riscului de abuz fizic, psihologic sau financiar asupra beneficiarului;

c) participarea beneficiarilor: implicarea activă a beneficiarilor şi a familiilor acestora în planificarea, acordarea şi evaluarea serviciilor sociale;

d) relaţia între furnizorii de servicii sociale şi autorităţile administraţiei publi-ce, partenerii sociali şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile de la nivelul co-munităţii: coordonarea eficientă între sectorul public şi privat, încurajarea parteneriatelor pentru asigurarea sustenabilităţii şi continuităţii serviciilor sociale, promovarea dezvoltării serviciilor sociale de proximitate/comu-nitare şi a integrării acestora cu serviciile de sănătate, educaţie şi alte servicii de interes general.

e) dezvoltarea resurselor umane implicate în acordarea serviciilor sociale şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă: recrutarea de personal calificat şi asigurarea formării continue a acestuia, asigurarea condiţiilor de lucru adecvate şi a echipamentelor specifice activităţilor derulate, asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.

Monitorizarea calităţii cuprinde activităţile de colectare şi înregistrare a date-lor privind rezultatele evaluării, urmărirea acestora în scopul verificării menţinerii

70

Victor MOCANU

nivelului de calitate constatat, precum şi pentru întreprinderea acţiunilor de îm-bunătăţire continuă a serviciilor sociale.

Controlul asigurării calităţii în domeniul serviciilor sociale cuprinde activităţi şi tehnici operaţionale, planificate şi derulate sistematic în scopul verificării respec-tării standardelor, criteriilor şi indicatorilor care au stat la baza acreditării furnizo-rilor şi serviciilor sociale, precum şi a recunoaşterii nivelelor de calitate ;

Standardele, criteriile şi indicatorii conţin elemente cu caracter general, pre-cum şi elemente specifice, în funcţie de tipul serviciilor sociale şi categoriile de beneficiari.

Indicatorii sunt instrumente de măsurare a caracteristicilor faptelor, fenome-nelor şi proceselor sociale. Ei răspund nevoii de cunoaştere a stării prezente şi evoluţiei acestora în perspectiva fundamentării unor acţiuni de intervenţie şi modelare. Un element relevant este faptul că majoritatea indicatorilor sunt influ-enţaţi de contextul politic/instituţional/legislativ existent. Un sistem de indicatori reprezintă o reţea coerentă de indicatori care măsoară toate faţetele/componen-tele unui fenomen/proces/sistem social. El încearcă să răspundă dezideratului comprehensivităţii cu privire la obiectul evaluării, precum şi la exigenţe cu privire la caracterul ştiinţific al măsurătorii.

Domeniul protecţiei sociale este unul multidimensional, ceea ce implică ne-cesitatea construirii unui sistem multidimensional de indicatori. Construirea unui astfel de sistem impune pe lângă identificarea tuturor indicatorilor ce vizează problematica în discuţie, selectarea lor pentru obţinerea unui număr optim de indicatori relevanţi, precum şi agregarea lor într-o structură coerentă, adecvată obiectivelor măsurătorii.

Menţinerea serviciilor sociale la un nivel de calitate ridicat nu reprezintă nu-mai o garanţie a unui trai decent în comunitate, a protecţiei faţă de efectele ad-verse ale crizei economice. Ele sunt şi un mijloc prin care cetăţenii sunt sprijiniţi să devină activi în viaţa economică şi socială a comunităţilor lor, să depăşească situaţii de dificultate (temporare sau de lungă durată) şi să contribuie activ la bunăstarea colectivă.

Pentru 23 de servicii sociale au fost elaborate şi aprobate standarde minime de calitate.

1. Standardele minime de calitate privind organizarea şi funcţionarea Servi-ciului de îngrijire socială la domiciliu

2. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc

3. Standarde minime de calitatepentru serviciile sociale prestate în centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi

4. Standardele minime de calitate privind îngrijirea, educarea şi socializarea copilului din Centrul de plasament temporar

5. Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi

71


6. Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în cadrul Centrului de zi pentru persoane vîrstnice

7. Standardele minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Centru-lui de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali

8. Standarde minime de calitate a serviciilor sociale prestate în cadrul Cen-trului de plasament pentru persoane vîrstnice

9. Standarde minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Serviciul social integrat pentru persoanele fără adăpost

10. Standarde minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în familie

11. Standarde minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor maternale

12. Standardele minime de calitate pentru Serviciul de asistenţă parentală profesionistă

13. Standarde minime de calitate pentru casele de copii de tip familial14. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Casă comunitară

pentru copii în situaţie de risc”15. Standarde minime de calitate pentru serviciul social „Casă comunitară”16. Standardele minime de calitate pentru serviciul social „Respiro” 17. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social „Echipă mobilă”18. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Plasament familial

pentru adulţi”19. Standarde minime de calitate pentru Serviciul social „Asistenţă persona-

lă” 20. Standarde minime de calitate privind Serviciul social de sprijin pentru

familiile cu copii21. Standardele minime de calitate pentru Serviciul social „Locuinţă proteja-

tă”22. Standardele minime de calitate pentru serviciile prestate în cadrul Cen-

trului social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora

23. Standardele minime de calitate pentru Serviciul de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane

Standardele minime de calitate privind organizarea şi serviciilor sociale diferă de la un serviciu la altul în corespundere cu specificul serviciului social respectiv.

Serviciul social prestat trebuie să asigure respectarea de la 20 până la 38 standarde minime de calitate, care pot fi generalizate în următoarele categorii:

I. Principii de funcţionare;II. Organizarea şi funcţionarea serviciului;III. Protecţie şi reclamaţii;IV. Resurse umane.

72

Victor MOCANU

I. Principii de funcţionare. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Accesibilitatea şi disponibilitatea serviciului social – condiţiile de funcţi-

onare a serviciului de corespund necesităţilor beneficiarilor, scopului, obiective-lor şi conţinutului serviciului. Prestatorul de servicii asigură accesul potenţialilor beneficiari la Serviciu.

Rezultat: Serviciul este accesibil şi disponibil.

Indicatori de realizare:1) datele de contact ale prestatorului (adresa, numărul de telefon/fax şi adre-

sa de email) sînt disponibile populaţiei;2) populaţia poate contacta prestatorul în scris, la telefon/fax, prin email;3) personalul Serviciului comunică cu solicitanţii sau beneficiarii Serviciului;4) prestatorul de serviciu are criterii de eligibilitate a beneficiarilor clar deter-

minate. Informarea – prestatorul realizează sistematic activităţi de informare a po-

pulaţiei despre Serviciu, scopul şi conţinutul acestuia, informarea realizîndu-se prin metode adaptate la particularităţile potenţialilor beneficiari.

Rezultat: populaţia este informată despre Serviciu, scopul şi conţinutul aces-tuia.

Indicatori de realizare: 1) prestatorul de serviciu asigură informarea comunităţii despre scopul,

obiectivele, principiile şi activităţile serviciului.2) prestatorul dispune de materiale informaţionale (panouri informaţionale,

pliante, buclete, leflete etc.);3) informaţia este expusă într-un limbaj accesibil;4) informaţia este disponibilă în limba română sau în limba rusă, precum şi

în alte limbi vorbite de majoritatea populaţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă;

5) prestatorul întreprinde măsuri pentru informarea populaţiei despre Ser-viciu şi conţinutul acestuia, inclusiv prin intermediul mass-media (radio, televiziune, presa scrisă), al telefoniei şi al reţelei internet;

6) în procesul de informare şi sensibilizare se utilizează inclusiv date privind rezultatele activităţii Serviciului.

Abordarea individualizată – activităţile realizate în cadrul serviciului sînt adaptate la necesităţile individuale ale beneficiarilor.

Rezultat: serviciul oferit beneficiarilor corespunde necesităţilor individuale identificate.

Indicatori de realizare:1) prestatorul Serviciului aplică o metodologie de lucru pentru identificarea şi

evaluarea necesităţilor individuale ale beneficiarului;

73


2) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică metodologia de lucru pentru identificarea necesităţilor beneficiarilor;

3) Pachetul de servicii propus este axat pe necesităţile individuale, cu res-pectarea opiniei persoanei asistate şi deciziilor asumate pentru realizarea planului individualizat de asistenţă.

Parteneriatul – prestatorul stabileşte parteneriate cu autorităţile adminis-traţiei publice locale, instituţiile, organizaţiile, alţi prestatori de servicii relevanţi pentru acordarea unui suport suplimentar beneficiarilor Serviciului.

Rezultat: parteneriatele stabilite contribuie la intensificarea şi diversificarea activităţilor oferite beneficiarilor.

Indicatori de realizare:1) prestatorul are încheiate acorduri de colaborare cu autorităţile adminis-

traţiei publice locale, instituţiile, organizaţiile şi cu alţi prestatori de servicii relevanţi;

2) acordurile de colaborare sînt implementate conform obiectivelor stabilite.

Participarea – prestatorul asigură participarea beneficiarilor la planificarea şi prestarea Serviciului.

Rezultat: opinia beneficiarilor este consultată.Indicatori de realizare:1) prestatorul de serviciu are proceduri clare cu privire la exprimarea opiniei

şi participarea beneficiarului în luarea deciziilor care îl vizează la toate etapele prestării serviciului;

2) prestatorul de serviciu creează condiţii pentru exprimarea opiniei benefi-ciarului despre calitatea asistenţei oferite prin diferite modalităţi (prin tele-fon, discuţii individuale, în scris etc.).

Confidenţialitatea – prestatorul asigură confidenţialitatea datelor cu carac-ter personal.

Rezultat: confidenţialitatea datelor cu caracter personal este asigurată în conformitate cu Legea nr.133 din 8 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Indicatori de realizare:1) prestatorul de serviciu dispune de reguli interne cu privire la păstrarea

confidenţialităţii informaţiei cu caracter personal, care sunt aduse la cu-noştinţa copilului, părinţilor/altui reprezentant legal al copilului la momen-tul plasării copilului în Serviciu.

2) personalul serviciului cunoaşte regulile de operare cu informaţiile cu ca-racter personal.

Nondiscriminarea – prestarea Serviciului se realizează în baza principiului nondiscriminării.

74

Victor MOCANU

Rezultat: prestatorul contribuie la promovarea şi respectarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau altă opi-nie, de cetăţenie, apartenenţă etnică sau origine socială, de statutul la naştere, de situaţia materială, de gradul şi tipul dizabilităţii.

Indicatori de realizare:1) Prestatorul de serviciu informează personalul Serviciului privind prevede-

rile legale în domeniul nondiscriminării.2) Personalul serviciului cunoaşte prevederile legale în domeniul nondiscri-

minării şi aplică metode şi practici nondiscriminatorii în procesul de pre-stare a Serviciului.

II. Organizarea şi funcţionarea serviciului. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Dotarea serviciului – serviciul dispune de spaţii adecvate pentru activitatea

personalului şi audienţa populaţiei. Rezultat: spaţiul este amenajat şi dotat pentru desfăşurarea activităţilor cu

încăperi sigure, accesibile, funcţionale şi confortabile pentru beneficiari şi speci-aliştii serviciului.

Admiterea în serviciu a beneficiarului – admiterea beneficiarilor în Servi-ciu se efectuează conform criteriilor de eligibilitate, în condiţiile legislaţiei.

Rezultat: toţi beneficiarii sînt admişi în Serviciu conform criteriilor de eligibi-litate.

Indicatori de realizare: 1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică criteriile de eligibilitate stabilite

conform legislaţiei;2) dosarul personal al beneficiarului conţine documentele confirmative stabi-

lite conform legislaţiei.

Planul individualizat de servicii – prestatorul de serviciu asigură elabora-rea planului individualizat de servicii pentru beneficiar în baza evaluării necesi-tăţilor acestora.

Rezultat: planul individualizat de îngrijire este întocmit în baza rezultatelor evaluării necesităţilor beneficiarului.

Indicatori de realizare:1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică procedura de evaluare a nece-

sităţilor beneficiarului, de elaborare, implementare şi revizuire a planului individualizat.

Acordul sau contractul de prestare a serviciilor –în baza planului indi-vidualizat, prestatorul semnează cu beneficiarul un acord sau un contract de prestare servicii.

75


Rezultat: toate activităţile realizate se încadrează în prevederile acordului sau ale contractului de prestare servicii.

Indicatori de realizare:1) beneficiarii dispun de o copie a acordului sau a contractului semnat de

ambele părţi;2) conţinutul acordului sau al contractului este revizuit în cazul modificării

planului individualizat.

Suspendarea şi sistarea îngrijirii – prestatorul deţine şi aplică procedura privind suspendarea şi sistarea serviciului, conform legislaţiei.

Rezultat: suspendarea şi sistarea prestării serviciului se face în condiţii de siguranţă pentru beneficiar.

Indicatori de realizare:1) condiţiile de suspendare sau de sistare a serviciului sunt aduse la cunoş-

tinţa beneficiarului în prealabil, într-un mod accesibil pentru acesta;2) beneficiarul este informat în scris despre suspendarea sau sistarea servi-

ciului, precizîndu-se motivele, data suspendării sau sistării îngrijirii.

Monitorizarea şi evaluarea serviciilor prestate beneficiarilor – prestato-rul deţine şi aplică o procedură de monitorizare şi evaluare a serviciilor prestate beneficiarilor, în cadrul căreia beneficiarului are un rol activ.

Rezultat: serviciul este prestat în conformitate cu planul individualizat.Indicatori de realizare:a) performanţa profesională a personalului;b) calitatea serviciilor prestate;c) gradul de satisfacţie a beneficiarului, a familiilor acestora /reprezentantu-

lui legal privind serviciile acordate.

III. Protecţie şi reclamaţii. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:Protecţia beneficiarului împotriva abuzului – prestatorul cunoaşte şi apli-

că procedura de protecţie a beneficiarului împotriva abuzului (fizic, psihic, se-xual, material sau financiar), a neglijării, a tratamentului inuman sau degradant.

Rezultat: beneficiarii sînt protejaţi de abuz, neglijare, tratament inuman sau degradant.

Indicatori de realizare:1) prestatorul dispune de o procedură de prevenire, identificare, semna-

lare, evaluare şi soluţionare a suspiciunilor şi a acuzaţiilor de abuz sau neglijare;

2) beneficiarii sînt informaţi despre procedura de prevenire, identificare, semnalare, evaluare şi soluţionare a suspiciunilor şi a acuzaţiilor de abuz sau neglijare.

76

Victor MOCANU

Reclamaţii – Prestatorul deţine şi aplică o procedură de examinare şi solu-ţionare a reclamaţiilor. Reclamaţiile sînt examinate în termen în conformitate cu prevederile Legii nr.190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare.

Rezultat: reclamaţiile sînt examinate în termen, detaliat, în condiţiile legislaţiei.Indicatori de realizare:1) personalul Serviciului cunoaşte şi aplică procedura de examinare şi solu-

ţionare a reclamaţiilor;2) beneficiarii sînt informaţi într-o manieră accesibilă despre procedura de

depunere şi examinare a reclamaţiilor;3) numărul reclamaţiilor privind calitatea serviciilor prestate este în scădere;4) prestatorul efectuează analiza conţinutului reclamaţiilor şi, după caz, în-

treprinde măsuri pentru înlăturarea problemelor sistemice.

IV. Resurse umane. În această categorie sunt incluse standardele minime de calitate:

Angajarea personalului – serviciul dispune de o structură de personal în con-cordanţă cu scopul şi obiectivele sale.

Rezultat: Personalul serviciului are calificare, competenţă, experienţă şi cali-tăţi personale care corespund cerinţelor profesionale stabilite.

Indicatori de realizare:1) Prestatorul de serviciu efectuează selectarea, angajarea şi promovarea

personalului serviciului în conformitate cu legislaţia în vigoare.2) Angajarea personalului specializat se face prin concurs.3) Fiecare angajat al Serviciului îşi desfăşoară activitatea conform fişei pos-

tului;4) Prestatorul stabileşte şi revizuieşte periodic numărul personalului, în co-

respundere cu dinamica necesităţilor beneficiarilor şi ale potenţialilor be-neficiari;

5) Personalul Serviciului dă dovadă de respect faţă de drepturile omului, de-ţine abilităţi avansate de comunicare, manifestă toleranţă şi disponibilitate de suport reciproc.

Formarea personalului – prestatorul asigură formarea iniţială şi continuă a personalului Serviciului.

Rezultat: formarea personalului Serviciului contribuie la prestarea calitativă a Serviciului.

Indicatori de realizare:1) lucrătorii sociali şi şeful Serviciului au urmat cursul de formare iniţială;2) prestatorul deţine un plan de formare continuă a personalului;3) personalul Serviciului participă anual la cursuri de formare profesională

continuă;

77


4) instruirea personalului se efectuează în baza curriculumului şi a suportu-lui de curs aprobat;

5) conţinutul cursurilor de formare corespunde necesităţilor de formare ale personalului identificate de către prestator.

Planificarea şi dezvoltarea Serviciului – prestatorul planifică şi asigură dez-voltarea Serviciului în corespundere cu schimbarea necesităţilor beneficiarilor, comunităţii, cadrului legal din domeniu şi noilor metode de lucru cu beneficiarii.

Rezultat: Serviciul funcţionează şi se dezvoltă în baza unei planificări rigu-roase a activităţilor, cu respectarea, normelor legale şi a standardelor minime de calitate. Conţinutul serviciului corespunde necesităţilor beneficiarilor.

Indicator de realizare: 1) prestatorul are un plan de dezvoltare a Serviciului elaborat în baza:

- analizei necesităţilor şi profilului beneficiarilor;- cadrului normativ;- dezvoltării cadrului instituţional şi metodologic.

2) managerul serviciului asigură includerea planificării şi dezvoltării Serviciu-lui în documentelor strategice elaborate şi aprobate de prestator.

3) în baza documentelor strategice aprobate, prestatorul elaborează şi actu-alizează Planul anual de activitate a Serviciului.

4) planul anual de activitate prevede activităţi concrete pentru îmbunătăţirea calităţii Serviciului, termenele de realizare şi persoanele responsabile pâi-ni realizai ea activităţilor.

5) la elaborarea/actualizarea Planului anual de activitate prestatorul de ser-viciu se conduce de raportul anual de evaluare

Pentru unele servicii sociale, reieşind din specificul lor, se aplică şi alte stan-darde minime de calitate.

78

Victor MOCANU

Dicţionarul juridic defineşte noţiunea de „litigiu” - orice neînţelegere sau con-flict ivit între două sau mai multe persoane cu privire la modul de realizare a conţinutului – drepturi şi obligaţii – unor raporturi juridice. Litigiu poate fi definit ca diferend, neînţelegere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdicţie.

Art. 29 din Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale regle-mentează modul de soluţionare a litigiilor în domeniul prestării serviciilor sociale. Astfel, litigiile în domeniul prestării serviciilor sociale care nu pot fi soluţionate în condiţiile unei concilieri amiabile între părţile interesate sunt referite spre soluţi-onare instanţelor de judecată, conform legislaţiei. Actele administrative prin care sunt lezate drepturile sau interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice implicate în raporturi din domeniul prestării serviciilor sociale pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ. Cererile adresate în contenciosul adminis-trativ pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu dreptul la serviciile sociale sau cu prestarea acestor servicii sunt scutite de taxa de stat.

Conform art. 31 din Legea nr. 129 din 08.06.2012 privind acreditarea pre-statorilor de servicii sociale Litigiile privind acreditarea prestatorilor de servicii sociale care nu pot fi soluţionate pe cale amiabilă de către părţile interesate sunt transmise spre soluţionare instanţelor de judecată conform legislaţiei. Actele ad-ministrative prin care sunt lezate drepturile sau interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice implicate în procesul de acreditare a prestatorilor de servicii sociale pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ.

Soluţionarea litigiilor în domeniul serviciilor sociale

79


Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei, str. Vasile Alecsandri, 1, MD-2009, mun. Chişinău. Tel.: (022) 269300, fax: (022) 269310. Pagina web oficială: www.mmpsf.gov.md. Email: [email protected].

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei, str.Vasile Alecsandri, 1 et. VI, MD-2009, mun. Chişinău. Tel.: (022) 286192, (022) 286192.

Consiliul Naţional de Acreditare a Prestatorilor de Servicii Sociale, str. Ghe-orghe Tudor, 5, MD2028, Chişinău. Tel.: (022) 781942, fax: (022) 781940. Pagina web oficială : www.cnapss.gov.md. E-mail: [email protected].

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, str. Vasile Alecsandri, 1, MD-2009, mun. Chisinau. Tel.: (022) 721003, fax: (022) 227761, Pagina web oficială: http://www.anofm.md.

Inspectoratul de Stat al Muncii, str. Miron Costin, 17/2, MD-2068, mun. Chişi-nău. Tel.: (022) 499401. Pagina web: www.ism.gov.md.

Inspecţia Socială, str. Hînceşti 53, bloc B, et.6, MD-2065, mun. Chişinău. Tel.: (022) 999245 – Şeful Inspecţiei Sociale, (022) 999244 – Direcţia inspecţia servi-ciilor sociale, (022) 999243 – Direcţia inspecţia prestaţiilor sociale.

Autorităţile administrative din cadrul Ministerul muncii, protecţiei sociale şi familiei:

http://www.mmpsf.gov.md

mailto:[email protected]

http://www.cnapss.gov.md

mailto:[email protected]

http://www.anofm.md/

http://www.ism.gov.md

80

Victor MOCANU

ANALIZA CERCETĂRII CALITATIVE MMPSF(IDIS – Programul MATRA)

I. La ce instituţii de stat se apelează cel mai frecvent? Cu ce probleme? Cât de mulţumiţi sunt cetăţenii de aceste servicii prestate de autorităţile publice?

Respondenţii susţin că cel mai des apelează la primărie pentru servicii de asistenţă socială. Sunt raportate cazuri de violenţă domestică la care asisten-ţii sociali nu au intervenit şi adopţii de copii, făcute în situaţii de criză, care au durat. Drept serviciu social popular s-a menţionat ajutorul pt copii sub formă materială.

Mamele cunosc faptul că pot primi ajutor material la al 4 copil. Sursa de in-formare pe care au menţionat-o a fost un pliant al unui partid. S-au adresat la primărie pe probleme de tutelă pe ne-poţi, iar sursa de informaţia a fost asistentul social. Alţii s-au adresat cu probleme de ajutor de şomaj şi îndemnizaţii pt copii.

Singura pretenţie nu a fost birocraţia, ci sumele mici pe care le-au primit de la stat în perioada de şomaj. S-a remarcat faptul că unii respondenţi nu au că-utat să obţină asistenţă de şomaj, deşi erau şomeri. Unii au raportat că au avut nevoie de 6 luni pentru a pregăti documentele unei pensii de invaliditate (inginer constructor), iar la atingerea vârstei de pensionare, aceştia nu au fost anunţaţi că ar putea refuza la pensia de invaliditate în favoarea pensiei de vârstă, şi abia după ce s-au sfătuit cu alţi tovarăşi, persoana dată a optat pentru schimbarea statutului de pensionare.

Au fost critici faţă de serviciile acordate pe baza poliţei de sănătate. Ei spun că poliţa este ignorată de medicii de la policlinică, care cer să fie recompensaţi. Diagnosticul se face pe bani în plus faţă de valoarea poliţei de sănătate.

Multe din certificatele la oficiul stării civile se obţineau f.greu, după rânduri de ore, dar acum, de la trecerea lor prin 3-mail, se pot accesa mult mai uşor. În diverse oficii ale stării civile se mai întîmplă conflkicte, iar clienţii sunt favorizaţi prin corupţie. Respondenţii îşi doresc mai multe servicii on-line, iar faptul că unii oameni nu se descurcă nu este un argument să conservezi situaţia rândurilor.

Frecvent, respondenţii susţin că au nevoie de oficiul stării civile, de fisc şi de policlinică. La primărie sau la centrul medicilor de familie (OSC). Un dezavantaj

Perioada cercetării: 15 iunie – 26 iunie, 2016

Structura cercetării: 3 focus grupuri (Chişinău, Cahul, Bălţi)

Ghidul de întrebări: 8 grupuri de întrebări (se anexează)

Scopul cercetării: evaluarea cunoaşterii şi nivelului de satisfacţie a cetăţenilor faţă de serviciile publice furnizate de stat sub supravegherea MMPSF

81


al populaţiei de la sat este că nu pot acces serviciile on-line şi sunt mai puţin informaţi. Prin internet se planifică orele de primire la servicii.

Procedurile si timpul care se cere pentru examinarea unor dizabilitati fizice sunt criticate. Solicitanţii trebuie să dea probe la spital 28 zile staţionar, după care se eliberează certificat, extras de la spital, iar adeseori, nici medicul de familie nu cunoaşte bine care sunt paşii necesare pentru obţinerea grupei de invaliditate.

Unul dintre respondenţi, lucrător asistent social, susţine că a decis să devi-nă asistent personal la propriul copil, pe baza unei legi din 2012 şi susţine că a plătit taxe pentru a trece comisia medicală (200 lei). Se raportează că cei care procesează datele pentru calcularea pensiei nu respectă confidenţialitatea da-telor personale. Se semnalează şi dificultatea legată de lipsa unei baze de date comune între instituţii (asistenţă socială, direcţia raională), pentru a evita vizitele multiple şi costurile suplimentare. Un respondent afirmă că trebuia să-şi ceară permisiune de la serviciu pt a sta în rând la un certificat, iar între direcţii sunt alte rănduri, ca în rezultat, persoana să spună că a avut neplăceri la lucru. Se cere de redus numărul certificatelor cerute.

Şi la asistenţa socială ce cer multe certificate, i.e. pentru asistenţa la înmor-mântări. Tutela s-a obţinut prin serviciul asistenţă socială raională.

Respondenţi de la Cahul susţin că au probleme la calcularea stagiului de muncă şi pensie. De multe ori, arhivele vechi nu s-au păstrat, iar persoanele care solicită calcularea justă sunt bruscaţi. Statul plăteşte pensii subevaluate 500 lei ca urmare a faptului că documentele nu sunt complete. Se afirmă că s-au plătit bani suplimentar pentru accelerarea obţinerii unor certificate (arhive), invocându-se multe motive pentru ca să nu fie oferit serviciul cerut. Se spune că la calcularea pensiei s-au cerut bani: ”tu îmi dai atîta şi eu îţi pun”, şi aşa s-a făcut documentul pentru o pensie mai bună. ”Dacă nu dădea suma respectivă, trebuia să mai aştepte „ lună după vârsta de pensionare şi oricum i se scotea din pensie. Respondenţii susţin că populaţia de la sate este disriminată pe motiv că birocraţii de la raion îi pot trimite să facă mai multe drumuri, ceea ce creşte costul serviciilor. De regulă, datele personale sunt incomplete, iar birocraţii cer ca de faţă să fie persoana care cere un certificat. Persoanele netransportabile şi femeile însărcinate, practic, nu –şi pot apăra drepturile.

Oficiile teritoriale ale forţei de muncă dau informaţie controversată, cerând certificate pe care ulterior susţin că nu mai au nevoie. Asta a făcut ca unii res-pondenţi să renunţe la a se mai pune la evidenţă ca şomer. De fapt, OFM oferă oportunităţi de recalificare, dar studiile nu asigură muncă garantată. Durează înregistrarea, se fac multe proceduri în rând, dar nu înseamnă că dai de un ser-viciu calitativ. Un respondent susţine că s-a înregistrat din timp pentru ajutor la naşterea copilului şi a trebuit să facă câteva vizite la raion, în stare de lăuzie, iar procedura este că plăţile se dau numai la prezentare după naştere, şi asta după 2 luni după naştere. Până atunci, nici un fel de îndemnizaţii nu se primesc din partea statului.

82

Victor MOCANU

Se raportează cazuri în care medicii în mod conştient nu oferă serviciul (gru-pa medicală pe motiv de boală), purtând pacienţii pe drumuri şi cerându-le noi şi noi certificate (consultanţii la jurişti), ceea ce a însemnat pierdere de timp şi nervi. Medicul de familie a oferit tot ajutorul, dar persoana de la raion abilitată cu aceste decizii a oprit. Alţii au cerut ajutor medical, dar li s-a refuzat pe motiv că nivelul de trai este înalt. Li s-a spus că au maşină de spălat, wc în casă, boiler, duş, computer, la care persoana spune că dacă o găseau cu copiii flămânzi, murdari şi neîngrijiţi, cred că obţinea ajutorul social.

În general, respondenţii preferă să ceară singuri ajutoarele, inclusiv făcând vizite la raion, şi nu ştiu cum ar putea utiliza serviciile făcute on-line. Pensionarii care practică activităţi patentate se plâng că trebuie să achite pentru una şi ace-iaşi activitate de 2 ori, şi nu consideră impunerea deschiderii unei firme justă.

Au fost raportate cazuri de discriminare pe criterii de vârstă: ANOFM îi ori-entează la organizaţii care nu oferă de lucru persoanelor la 50 ani, dar nu-i pune la evidenţă pe cei care încă aplică. Este evident că mulţi dintre aplicanţi nu-şi cunosc drepturile, iar ANOFM nu oferă decât parţial informaţia de care au ne-voie. Unii plătesc bani unor firme intermediar pentru a li se găsi de lucru, dar nu primesc ceea ce caută.

Unii dintre respondenţi nu sunt mulţumiţi de modul în care li s-a calculat stagiul de muncă şi contestă valoarea pensiei acordate, afirmând că asistenţa socială din primărie nu le-a fost de ajutor. Au fost raportate câteva cazuri când posesorii cărţii de muncă au cerut înlocuirea ei, în alte cazuri, actele au fost furate, şi nu a fost posibil să le restabilească, având date divergente la CNAS şi la locul de muncă. Unii au căutat singuri în arhive, constatând că nu se mai păstrează datele unor organizaţii lichidate. Astfel, s-au raportat cazuri în care în prezent, anumite persoane primesc 40 lei pensie, deşi cea mai mică pensie oficial este de 1.300 lei.

Drept standarde înalte, respondenţii au menţionat rapiditatea în rezolvarea problemei abordate. Ca exemplu a fost dat modul defectuos în care serviciile sunt furnizate de Termocom, birocratic, costisitor şi nemulţumitor; care preferă să închidă căldura la tot blocul în loc de a furniza soluţii individuale, ori de reglare a căldurii. Compania manipulează pentru a nu oferi servicii de calitate, menţinând tarife extra-prohibitive, iar problemele s-au rezolvat cu decizia de a trece la căl-dură autonomă. Respondenţii susţin că şi alte servicii, Apă Canal, Pompieri, nu răspund la apeluri, vin peste 2-3 zile de la raportarea unui incident, chiar şi atunci când sunt sparte liniile. ”Permanent aşa, trece câteva luni iar curge”.

Se apelează la cunoscuţi, la presă, atunci când se caută modalitatea de a obţine un certificat. De obicei, autorităţile nu scriu pe uşă şi nu informează despre procedura obţinerii prin alte mijloace. Mamele află de la mame, pe baza experi-enţei anterioare. La cererea îndemnizaţiei la naştere, mamele au doar 2 zile pe săptămână, stau ore în şir fără programare, şi soţii nu se pot înlocui la depunerea dosarului. Îndemnizaţia interzice mamelor să muncească în paralel cu obţinerea ajutorului, ceea ce demotivează. S-a raportat d.e. că unele mame au pierdut

83


3000 lei la prima naştere pentru că nu au fost puse la curent despre procedurile existente, primind concediale la serviciu, şi că trebuie să aducă ordinul de con-cediu de maternitate. S-a menţionat compania Keystone, care au oferit informaţii credibile, faţă de secretari şi contabili angajaţi la firmă. Cel mai greu serviciu a fost obţinut de la CDDCM (Consiliul determinare a dizabilităţii şi capacităţii de Muncă), care cer f.mult timp pentru examinarea copilului cu dizabilităţi. Un an de zile a trebuit pentru ca CDDCM să ofere unei familii forma după toate etapele de examinare.

Despre şomaj, respondenţii susţin că se informează de la cunoscuţi, rude, notar şi avocat. Sunt frecvente cazurile de discriminare pe criterii de vârstă. S-a menţinat că firma Zeiman angajează doar persoane până la 40. Nu se găsesc ocupaţii după specialitate, şi totuşi oamenii caută oportunităţi să se reprofileze. ANOFPM a dat îndreptare la cursuri diverse. Unii tineri au menţionat că după ce-au căutat odată loc de muncă la Agenţie, 50-60 persoane nu s-au mai întors pentru că practic nu li s-a oferit nimic acceptabil. Angajatorii nu oferă de lucru femeilor cu copii mici, calculând astfel riscul de îmbolnăviri. Ofertele ANOFPM nu sunt potrivite femeilor cu copil mic. În sectorul privat, practic, nu se oferă concedii şi poliţă de asigurare, iar în caz de boală nu se achită concediale, respondenţii nu se simt protejaţi. Mai ales pedagogii nu doresc să revină la locurile de profesor din cauza salariilor mici, asta face ca şi tinerii să plece în străinătate.

II. Accesul la servicii

Unii respondenţi susţin că au apelat direct la Minister, dar nu li s-au rezolvat satisfăcător cererile (pensii). Alţii au spus că după vizita la Ministru au plecat aca-să chiar cu mai puţini bani promişi de pensie decât veniseră. Există mari frustrări legate de sumele derizorii pentru tutela (700 lei) şi pensia (650). Persoana în cauză a scris în repetate rânduri, fără a primi ajutor, iar problemele de sănătate nu- permite să lucreze. În schimb, susţine că a primit ajutor de la UNICEF (5000 lei) pt conectarea gazului şi electricităţii. Sugestia ca MMPSF să se gândească mai mult la copiii invalizi şi orfani.

Respondenţii susţin că este o inechitate atunci când Ministerul acordă ajutor egal şi familiilor care vând totul pt tratament şi altor familii în care se consumă al-cool şi se trăieşte numai din îndemnizaţia socială. Aceştia trebuie puşi la muncă, dar copiii lor nu sunt de vină. Trebuie să probeze că îndemnizaţia este orientată la nevoile de bază, nu la alcool.

În general, se ştie că Ministerul are în competenţa sa ajutoarele pentru familii sărace, prevenirea traficului de fiinţe, prevenirea violenţei în familie. Există centre unde trăiesc mame şi copii. Nu este clar însă dacă Ministerul Muncii are respon-sabilităţi directe de protecţia copilului, pentru că oamenii se adresează direct asis-tenului social de la primărie. Există percepţia că asistenţii sociali sunt receptivi, deschişi, gata să ajute, că asta este lucrul lor. Totuşi, nu sunt magicieni, nu pot

84

Victor MOCANU

rezolva problemele pentru care nu se alocă bani. Alocaţia de 560 lei pentru a creş-te un copil este derizorie. Au fost situaţii în care asistentul social nu s-a descurcat, a spus că nuy-i de competenţa lui să solicitantul să se adreseze la altcineva. Toţi asistenţii sociali au un volum f.mare de lucru, deci nu este de-a mirării. Pot oferi în schimb informaţii utile. Există părere bună, nu au comportament urât, ascultă. Altă situaţie este la serviciile sociale prestate la raion ”dacă nu ai cunoscuyţiu, la raion, este mare problemă, nu ai cineva care să te înregistreze, să te primească, cumătrii, fraţi, surori, este nevoie să te obişnuieşti cu un tratament nedemn”. Dar, şi salarille asistenţilor sociali sunt mici (1200 lei).

Ofertele Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă sunt modeste. Respon-denţii susţin că au nevoie de cursuri de restabilire, recalificare, iar ofertele sunt limitate la cei care nu au grija familiei. Concluzia unor respondenţi este că rân-durile şi nervozitatea sunt create acolo unde sunt angajaţi oameni necompetenţi, mai ales în primărie, la sate, ei necunoscând materia, sunt incapabili să ajute pe cei care se adresează cu diverse nevoi.

Respondenţii asociază MMPSF cu apărarea dreptului la muncă, protecţia muncii şi familiei, înţelegând asta prin protejarea legislaţiei pentru muncă (8 ore ziua de muncă, salariu decent, poliţă asigurare, impozitele achitate la stat de companie şi pensie, achitarea concediului de boală), ocuparea forţei de muncă. Există percepţia că statul nu acordă suficient ajutor pentru ca absolvenţii tineri să fie angajaţi la muncă, ”practic nimeni nu lucrează după profesie”. Unii au plecat după facultate la muncă în străinătate şi acum nu se pot angaja neavând 3 ani munciţi după specialitate. Mulţi se plâng de faptul că au muncit la negru, iar la calcularea pensiilor, statul nu ia în consideraţie decât ceea ce a fost legal. ”statul a pierdut controlul asupra economiei” şi ”nu i-au în serios nevoile oamenilor”. Multe discriminări. Susţin că este înjosire să ţi se spună că dacă ai copil mic nu te putem angaja. De asta, MMPF trebuie să apere lucrătorii. Deşi asistenţii sociali nu au materiale afişate de pe care oamenii să înţeleagă ce le-ar trebui să afle. Unora informaţia postată pe internet nu le este suficientă. La ”asistent social” toţi pereţii sunt goi.

În opinia respondenţilor, Ministerul trebuie să asigure locuri de muncă pt tineri, târguri de angajare, iar unii dintre ei fac comparaţie cum se angajează în străinătate. În RM, însă, se aşteaptă mult, este multă birocraţie cu hârtiile, şi până la urmă nu obţii ceea ce cauţi, de muncă.

Totodată, există foarte multe semne despre zvonuri şi falsuri lansate în pu-blic. Unul din respondenţi s-a interesat dacă este adevărat că cei năsucţi după anii 70 nu vor primi pensii, pentru că nu mai sunt bani şi nu se mai achită impo-zitele ca pe timpuri! Alţii spun că miliardul se va plăti din contul pensiilor.Că se vor anula carnetele de muncă ca să nu se poată calcula corect pensia. Alţii spun că venituri au numai cei care lucrează la stat, iar cei care vând la piaţă, nu au venituri. De ce se înregistrează bunurile în casă?

85


III. Procesul de prestare a serviciilor de către Minister

Respondenţii doresc debirocratizarea serviciilor sociale. S-au raportat şi ca-zuri în care după audienţe cu Ministrul (B) nu şi-a rezolvat problema şi a fost tratată, în opinia ei, necorespunzător, a ridicat vocea încât copilul cu care a fost la audienţă a început să plângă. I s-a reproşat că de ce face copii şi aşteaptă să-i dea ceva Şi alţi respondenţi au semnalat conversaţii neplăcute pe tema ajutoa-relor cu fostul Ministru.

Există ONGuri care ajută oamenii înafara ministerului, Misiunea fără fron-tiere. Dar şi partide politice, Dacă acum un an era PLDM care oferea servicii sociale, acum oamenii menţionează PSocialiştilor, ultimul susţin respondenţii i-a luat pe cei care s-au adresat după ajutor în proiect la ei.

Respondenţii cer competenţă angajaţilor în furnizarea de servicii, ”nu să roa-dă pantalonii”. Să poată comunica, ori să fie violenţi cu consumatorii ”să nu ţipe la cetăţeni”. Se cere şi cunoaşterea limbii ruse, ca şi limba de stat. Unii spun că folosirea doar a limbii române intimidează vorbitorii de limbă rusă. Să fie amabili. Instituţiile trebuie să afişeze toate etapele şi procedurile de solicitare a unor do-cumente, ca clienţii să ştie exact ce li se cere, iar cetăţenii trebuie să-şi cunoască drepturile. Se cere a rezolva rapid problemele, nu să poarte oamenii pe drumuri. Statul trebuie să ridice pensiile la invalizi, să fie decente. Când apar liniile fierbinţi să fie comunicare normală, amabilă, să nu re răspundă brutal. D.e. la întrebarea ”de ce are aşa pensie cu aşa stagiu de muncă”? să se răspundă ”trebuia să nu dormi, să lucrezi!”. Pensiile sunt mici pentru că multe întreprinderi nu plătesc impozite. Să fie verificate şi impuse.

IV. Suspiciuni de corupţie

Peste tot este acum corupţie susţin respondenţii. Foarte puţine înterprinderi plătesc la fondul social, toţi dau banii în plic şi toţi ştiu asta, iar deputaţii au 2-3 firme. Unele instituţii nu plătesc impozite pentru că li se permite.

Respondenţii susţin că li s-a cerut să plătească (benevol) pentru şcoală, nu doar reparaţiile prin fondul şcolii, dar şi salariul profesoarei. Oamenii dau mită de frică, iar legile sunt făcute ca cineva să dea. Unii consideră normal să dea bani la un medic ori bomboane din proprie iniţiativă. Mai ales cînd pacienţii sunt gravi bolnavi. Nu este lipsită nici biserica de corupţie. Alţii spun că achit corupţie indiferent de ce serviciu îl cer. Aşa a fost întotdeauna. Şi la grădiniţă când te angajează, iar cumătrismele sunt lege. În primărie doar rudele lucrea-ză. De asta şi părinţii trebuie să dea bani pentru că bugetele sunt mici şi nu se ajunge niciodată.

Adeseori, respondenţii fac comparaţie cu URSS, în care, susţin ei, nu era atâta corupţie. Ei cer ca pedepsele să fie mai aspre pentru corupţie. Cei care nu achită sun trataţi diferite şi înjositor de medici. Tot ei recomandă ca corupţia să

86

Victor MOCANU

fie rezolvată de la cap. Spun că cei care nu au de lucru se fac hoţi, şi asta crează probleme în plus.

Corupţia se va diminua prin pedepse mai aspre şi supraveghere. Alţii propun ca cei care dau să fixeze acest lucru cu reportofonul, ca sa-i înveţe minte pe cei care iau. Nu există însă consens printre respondenţi dacă face să dai ori nu mulţumiri sub formă de ciocolată pentru servicii. Se achită mită la sanatorii şi la tabere de odihnă pentru copii.

Foarte rar foile de odihnă se dau gratuit chiar şi pentru persoane cu dizabi-lităţi.

S-au raportat cazuri în care pensia de invaliditate s-a oferi numai contra mi-tei, cu plicuri date pe sub masă, şi numai după asta medicii începeau examina-rea. Cînd te duci bine îmbrăcată, îi taie îndemnizaţia şi nu se uită la copil. Cei mai sceptici susţin că nu se poate de lichidat corupţia. Nu le poţi face nimic oamenilor care vor să se agonisească. ”Omul este o fiinţă nemernică, el va mai vrea oricât nu i-ai da”. În Occident nu este corupţie pentru că sistemul funcţionează altfel, chiar şi moldoveni care nu ştiu limba, având copilul bolnav au primit ajutor social fără rând şi cu bursă de şomaj. Etc.

De regulă, corupţia începe de la conducere, susţin respondenţii. Tot aşa cum educaţia porneşte de la grădiniţă trebuie să educăm acest sentiment de morali-tate din şcoală. Un respondent spune că înainte nu era patriot deloc, şi nu înţe-legea de ce iubeşte copilul lui tricolorul, de ce ea dorea în şcoală românească. Şi asta pentru că învăţase într=o grădiniţă de limbă română, Tot aşa, spune respn-dentul, trebuie ca oamenii să fie învăţaţi să nu dea mită, să nu comită corupţie.

Copiii trebuie să fie învăţaţi să fie cinstiţi, oneşti, într-o grădiniţă cu un copil cu dizabilităţi, educatoarea spune, el şi aşa e pedepsit, de ce să-l pedepsim şi noi. Acest copil are atenţie de la copii mai mult decît de la maturi. Copiii îl ridică, îl aşează, discută cu el, îi arată că pe ei îi interesează, şi copiii înţeleg că acest lucru este mai important decât lecţia, şi tot aşa se poate de spus despre anti-corupţie, de pe când sunt mici. Aşa putem schimba mentalitatea generaţiei de astăzi de la putere.

V. Evaluarea serviciilor prestate

Respondenţii comunică despre fapte de criză sociale (copii bătuţi) la care nu au fost ajutaţi de asistentul social. Poliţia doar i-a înştiinţat, dar toate cheltuielile pentru preluarea unor copiii rămaşi pe drumuri au fost achitate de persoane în etate. La Chişinău, copiii nu sunt înregistraţi, nu au reşedinţă, şi respectiv nu sunt primiţi la grădiniţă. Şi nici locuri nu sunt disponibile. Au apelat de 3 ori şi tot peste o săptămână. Au fost sfătuiţi să vorbească direct cu diretorul, iar acesta nu le dă nici o soluţie. Presupun că 1000 lei în plic îi va primi. Dintre competenţe, respon-denţii şti de asigurarea socială, dar nu ştiu de securitatea şi sănătate în muncă sau de politici demografice.

87


Despre serviciile ANOFM, respondenţii comentează că ofertele primite nu au fost de ajutor. De regulă îşi găsesc de lcuru persoane până la 30 ani şi cei fără copii. Cei mai mulţi şi-au găsit singuri de lucru, nu prin ANOFM, prin recomandări de prieteni. Apoi, la ANOFM au anunţat un salariu, iar la locul de muncă i s-a dat un salariu mai mic. În plus nu i s-a plătit, tratând timpul ocupat ca o practică. Sunt mulţumiţi de cursurile oferite prin intermediul ANOFM, timp în care persoanelor li s-a oferit şi indemnizaţie de şomaj şi transport.

Respondenţii susţin că pentru ca serviciile sociale să fie mai eficiente, institu-ţiile (Ministerul) trebuie să asculte ce spune populaţia. Să fim auziţi! Să răspundă la uşă, să ai cu cine vorbi, să te audă. Adeseori, la grădiniţă sau la alte servicii, şefii te trimit să iei bileteţel de la diferite instituţii, ca şi cum altfel lucrurile nu ar merge. Se dă exemplul că anumiţi primari prin bileţele decid cine şi cum să fie tratat de anumite servicii, adică îşi depăşeşte competenţele.

- totuşi, ca serviciile să fie calitative şi oamenii trebuie să se schimbe. Nu trebuie să se accepte intrarea peste rând la medic, iar medicii trebuie să fie punc-tuali şi cu respect egal. Angajaţii trebuie să aibă instrucţiuni ce şi cum să facă, astfel încât să prevină abuzurile. ŞI la Minister trebuie de făcut revizii curente asupra modului în care sunt gestionate responsabilităţile. Dintre toate, serviciile medicale sunt cele mai corupte.

Respondenţii consideră că fiindcă-i statul captiv, corupţia nu poate fi combă-tută. Mulţi se gândesc să plece. Într-un an s-au scumpit preţurile cu 20%. Nu este de lucru. Fără condiţii favorabile nu ai cum să menţii populaţia.

Alţii susţin că pedepsele mai aspre vor putea crea reguli mai stricte de urmat. De creat condiţii în care oamenii nu vor fi interesaţi să ia mită. O condiţie ar fi ca directorii să fie aleşi pe mandate scurte, nu pe toată viaţa, asfel încâît să nu-şi aducă toate rudele şi să poată fi contestat locul lui în instituţie. Evaluarea activi-tăţii să nu se facă pe baza dărilor de seamă, ci spontan, pe baza rezultatelor de zi cu zi şi a serviciilor prestate, controale spontane. Ministerul ar trebui să poată face evaluarea serviciilor pe teren, să poată vorbi cu oamenii şi să înţeleagă ce lipseşte, nu ce spune birocratul. Ar trebui să întrebre ce le place oamenilor, ce nu le place în anumite servicii prestate.

- chiar şi fără mare pregătire, Ministerul poate afla multe dacă ar fi interesat să afle. Trebuie ca Ministerul să iasă în popor, iar oamenii să le spună adevărul, dar nu praf în ochi. În plus, şi Ministerul trebuie să se adreseze oamenilor cu mesaje, nu doar să raporteze şefilor, iar rapoartele să fie făcute publice.

88

Victor MOCANU

Gradul de cunoaştere şi reputaţia instituţiei (mmpsf)

1. Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la MMPSF?

2. Ce servicii prestează ministerul? La ce poţi să te adresezi la minis-ter ca să te ajute?

3. Soluţii pentru combaterea co-rupţiei:

Chisi-nau

M7: NeîncredereF5: Nădejde.F6: Ajutor.F8: Credinţa în Dumne-zeu, doar el ne ajută.F3: Aşteptăm să ne dea ceva.F4: Protecţie.F2: Susţinere oarecare pentru păturile sociale.

Serviciu de calitate:Rezolvarea promptă a problemei (mai mulţi respondenţi au afirmat că „nu are rost” să te adresezi la insti-tuţiile abilitate pentru soluţionarea problemelor, deoarece aceasta nu va schimba situaţia);Atitudine empatică, atenţie acordată clientului şi problemei „să fi-i ascul-tat”;Personal competent (oferirea unei informaţii complexe clientului/solici-tantului);Respectarea legislaţiei (lupta cu corupţia, mita; excluderea cumătris-mului)

Introducerea orelor în instituţiile de învăţământ (pentru instruirea şi edu-carea copiilor de a nu tolera mita, corupţia);Pedepsirea actelor de corupţie, în de-osebi persoanele care cer mită şi nu-şi îndeplinesc responsabilităţile;Informarea cetăţe-nilor privind dreptu-rile şi responsabili-tăţile acestora.

Balti Asocierea cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei:„Valentina Buliga”;„minciunoşi”;„nu dă doamne să ajungi acolo”;„multă lume, dar nimic nu fac”;„dacă ne ducem să ce-rem ceva, totuna nu fac nimic”.

Doar unii nu cunosc că ministerul se ocupă de „Prevenirea traficului de fiinţe umane”.Unii consideră că serviciile „Preveni-rea violenţei în familie” este de com-petenţa unor centre specializate sau a unor proiecte. De „Protecţia Drepturilor Copilului” se ocupă altă instituţie publică (pri-măria).Toţi cunosc că „Asigurarea socială”, „Protecţia socială a diferitor categorii vulnerabile”, „Facilitarea angajării în câmpul muncii”, „Asistenţa socială”, „Determinarea dizabilităţii şi capacită-ţii de muncă”, „Serviciul securitate şi sănătate în muncă”, „Politici migraţio-nale şi demografice” este de compe-tenţa ministerului.

Instruirea copiilor din instituţiile pre-şcolare de a nu da mită;Diminuarea conflic-telor de interese din instituţii, companii;Pedepsirea per-soanelor care nu-şi îndeplinesc res-ponsabilităţile de serviciu.

89


Cahul Asocierea cu MMPSF:Dreptul la muncă;Protecţie dreptului la muncă „apărarea dreptu-rilor lucrătorilor”;Protecţie familiilor; „Îndreptarea absolvenţi-lor la un loc de muncă”.

Personal competent care:Să fie amabil;Să aibă abilităţi de comunicare cu clienţii/beneficiarii;Să cunoască două limbi (româna şi rusa).Informarea amplă a persoanelor (re-feritor la actele necesare, etapele).

Educarea persoa-nelor ca acestea să nu dea mită;Răspândirea infor-maţiei „Nu da mită”;Respectarea res-ponsabilităţilor de serviciu şi pedepsi-rea celor corupţi;Efectuarea frecven-tă a controalelor în instituţii.

Sumar - Principalele constatări:

• Suportul acordat copiilor este ocazional şi este nesatisfăcător;• Determinarea dezabilităţii şi capacităţii de muncă este afectat de corupţie;• Mai multe persoane s-au confruntat cu dificultăţi ce ţin de pensia pentru limita

de vârstă (pierderea actelor, calcularea stagiului de muncă etc.). Probleme care nu au fost soluţionate după mai multe adresări;

• Dificultăţi de angajare în special pentru persoanele aproape de vârsta de pen-sionare;

• Un respondent a beneficiat de cursuri de pregătire profesionale achitate de către Agenţia Naţională de Ocuparea a Forţei de Muncă.

• Adresarea directă la minister (şefi de direcţie), soldată cu înjosirea persoane-lor, atitudini neadecvate din partea funcţionarilor.

Informarea populaţiei:

• Pentru rezolvarea problemelor persoanele se adresează fie la primăria din localitate, fie la asistentul social din cadrul primăriei. După necesitate aceştia direcţionează persoanele la specialiştii sau instituţiile care sunt responsabile de soluţionarea acestora;

• În dependenţă de problemă, persoanele se pot adresa direct la instituţiile abi-litate (Termocom, SEL, FISC);

• Rudele, cunoscuţii, prietenii sunt o altă sursă de informare a respondenţilor;• În cadrul campaniilor electorale, persoanele primesc un suport informaţional

mai amplu (se recomandă instituţiile unde să se adreseze, sunt explicate pro-cedurile soluţionare a problemelor);

• Persoanele au încredere în informaţiile transmise prin intermediul surselor mass-mediei (în deosebi informaţiile transmise prin intermediul TV-ului), ce ţine de noile legi, acordarea ajutoarelor.

90

Victor MOCANU

Asocierea cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei:

• Speranţă;• Ajutor „aşteptăm să ne dea ceva”.• Protecţie;• Susţinerea persoanelor vulnerabile;• „Scârbă”;

Serviciu de calitate:

• Rezolvarea promptă a problemei (mai mulţi respondenţi au afirmat că „nu are rost” să te adresezi la instituţiile abilitate pentru soluţionarea problemelor, de-oarece aceasta nu va schimba situaţia);

• Atitudine empatică, atenţie acordată clientului şi problemei „să fi-i ascultat”;• Personal competent (oferirea unei informaţii complexe clientului/solicitantu-

lui);• Respectarea legislaţiei (lupta cu corupţia, mita; excluderea cumătrismului)

Soluţii pentru combaterea corupţiei:

• Introducerea orelor în instituţiile de învăţământ (pentru instruirea şi educarea copiilor de a nu tolera mita, corupţia);

• Pedepsirea actelor de corupţie, în deosebi persoanele care cer mită şi nu-şi îndeplinesc responsabilităţile;

• Informarea cetăţenilor privind drepturile şi responsabilităţile acestora.

91


GHID DE INTERVIU pentru Focus Grupuri

Prezentarea participanţilor, reguli de bază• Prezentarea moderatorului şi a temei de discuţie;• Regulile discuţiei de grup: se aşteaptă răspunsuri sincere – nu există opinii corecte

sau opinii greşite, ci doar puncte de vedere diferite; • Asigurarea confidenţialităţii şi anonimatului; necesitatea înregistrării audio; • Prezentarea participanţilor (vârsta, ocupaţia)

Întrebări introductive (încălzireaparticipanţilor)

1.1. Spuneţi-mi vă rog, unde sau la cine apelaţi atunci când aveţi de soluţio-nat o problemă la o instituţie de stat? De la cine mai luaţi informaţii?

1.2. La ce instituţie de stat aţi apelat ultima dată? Cu ce întrebare/proble-mă?

1.3. Cât de mulţumit/ă aţi rămas de modul cum aţi fost deservit? Argumen-taţi vă rog punctul Dvs. de vedere?

1.4. Ce ar însemna pentru Dvs. un serviciu de standard înalt/prestat la un standard înalt?

Notă: Se va discuta separat pentru fiecare instituţie următoarele seturi de întrebări

Gradul de cunoaştere şi reputaţia instituţiei

1.1. Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la…(ANRE, Moldtelecom, MMPSF)?

1.2. Care sunt principalele aspecte pozitive când vă gândiţi la această insti-tuţie? Dar cele negative /Care credeţi că sunt punctele slabe ale acestei instituţii?

1.3. Când ultima dată aţi auzit ceva informaţii despre această instituţie? Ce anume?

1.4. Care credeţi că sunt principalele responsabilităţi/servicii prestate de aceste instituţii? / Cu ce se ocupă?

1.5. Cu ce alte întrebări/probleme se pot adresa cetăţenii la această institu-ţie?

1.6. Care din aceste servicii consideraţi că sunt cele mai necesare? • • • (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10,

unde 1 - semnifică deloc necesar, iar 10 - foarte necesar, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?

1.7. Dar cele mai utile? (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semnifică deloc utile, iar 10 - foarte utile, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?

92

Victor MOCANU

Accesul la servicii

1.1. În opinia Dvs. cât de accesibilă pentru cetăţeni este … ? (Am să vă rog mai întâi să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semni-fică deloc accesibil, iar 10 - foarte accesibil, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?

1.2. A căror probleme credeţi că soluţionează în primul rând…? Argumen-taţi vă rog? Dar cine credeţi că beneficiază cel mai puţin de serviciile prestate?

1.3. Cât de receptivi consideraţi că sunt angajaţii …? Ce vă face să conside-raţi aşa?

Procesul de prestare a serviciului

4.1. Aţi apelat vreo dată la serviciile (Moldtelecom, MMPSF)? Pentru ce anume?/Ce v-ar determina să mai apelaţi la…? Care a fost experienţa Dvs? / (pentru ANRE) Cum apreciaţi activitatea ANR în stabilirea preţu-lui la carburanţi?

4.2. Care au fost costurile pentru Dvs.? (în cazul ANRE - Care credeţi că vor fi costurile pentru cetăţeni? Pentru Moldtelecom - Cum apreciaţi tarife-le acestui prestator comparativ cu alţii similari din domeniu? )

4.3. Cum apreciaţi competenţa personalului de la …? Din ce motive consi-deraţi aşa?

4.4. Apreciaţi vă rog modul în care comunică (mesajul este clar/ inteligibil) reprezentanţii instituţiei … cu cetăţenii? Exemplificaţi vă rog.

4.5. Câtă încredere aveţi în … că va interveni adecvat (în interesul Dvs., a cetăţenilor) atunci când va fi necesar?

Rezultatul prestării serviciului

5.1. Cât de mulţumit/satisfăcut aţi rămas de modul cum a fost soluţionată problema/cerea Dvs.?

5.2. Ce recomandări aţi primit? 5.3. Care este deosebirea între intervenţiile… şi altor prestatori similari? 5.4. În ce măsură credeţi că această instituţie este una funcţională? Ce vă

face să consideraţi aşa? 5.5. Vă rog să apreciaţi eficienţa acestei instituţii…(Am să vă rog mai întâi

să notaţi individual pe o scală de la 1 la 10, unde 1 - semnifică deloc eficientă, iar 10 - foarte eficientă, vă rog mai întâi să notaţi şi ulterior vom discuta) De ce aţi oferit nota X?/ Ce anume vă face să consideraţi aşa?

5.6. Vă rog să apreciaţi în ce măsură credeţi că serviciile prestate de… în ultimii 3 ani s-au îmbunătăţit sau dimpotrivă sau înrăutăţit? Ce vă face să consideraţi aşa?

Corupţie 6.1. În ce măsură consideraţi că serviciile prestate de… sunt afectate de corupţie? Ce vă face să consideraţi aşa?

6.2. Unde /în ce structuri ale … consideraţi că există cele mai frecvente acte de corupţie?

6.3. Cum ar putea fi diminuată corupţia din …? Ce ar trebui să se întreprin-dă în acest sens?

93


Sugestii 1.8. Cum credeţi că s-ar putea eficientiza activitatea…? Ce vă face să con-sideraţi aşa?

1.9. Cine credeţi că ar putea contribui la îmbunătăţirea serviciilor prestate de …? Cum anume?

1.10. Daca aţi avea puterea de a schimba lucrurile în administrarea acestui serviciu/servicii, ce le-aţi putea recomanda şefilor acestei agenţii/ insti-tuţii de stat?

1.11. Cum aţi evalua Dvs. dacă un serviciu este prestat la nivel (la standar-de înalte)? De ce indicatori/momente credeţi că ar trebui să se ţină cont?

Evaluarea serviciilor prestate de …

Lista serviciilor prestate (ANRE, Moldtelecom, MMPSF) – (indicatori stabi-liţi)

94

Victor MOCANU

Cadrul normativ

• Carta Socială Europeană* (revizuită) din 03.05.1996. Publicată în ediţia ofici-ală „Tratate internaţionale”, 2006, volumul 38, pag.175. Ratificată prin Legea nr.484-XV din 28.09.2001. În vigoare pentru Republica Moldova din 1 ianuarie 2002. Legea nr. 484-XV din 28.09.2001 pentru ratificarea parţială a Cartei sociale europene revizuite. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.130/959 din 26.10.2001;

• Legea asistenţei sociale nr. 547-XV din 25.12.2003. Monitorul Oficial al Repu-blicii Moldova nr.42-44/249 din 12.03.2004;

• Legea nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1-4/2 din 06.01.2000;

• Legea nr. 123 din 18.06.2010 cu privire la serviciile sociale. Monitorul Oficial nr.155-158/541 din 03.09.2010;

• Legea nr. 133-XVI din 13.06.2008 cu privire la ajutorul social. Monitorul Oficial nr.179/625 din 30.09.2008;

• Legea nr. 129 din 08.06.2012 privind acreditarea prestatorilor de servicii soci-ale. Monitorul Oficial nr.181-184/593 din 31.08.2012;

• Legea nr. 827-XIV din 18.02.2000 Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.65-67/460 din 08.06.2000;

• Legea nr. 140-XV din 10.05.2001 cu privire la Inspectoratul de Stat al Muncii. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.68-71/505 din 29.06.2001;

• Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, nr. 691 din 17.11.2009. Monitorul Oficial nr.166-168/769 din 20.11.2009;

• Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat al Muncii, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia nr. 788 din 07.10.2013. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 222-227/892 din 11.10.2013;

• Hotărîrea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la proce-dura de acreditare a prestatorilor de servicii sociale nr. 95 din 07.02.2014. Monitorul Oficial nr.35-41/112 din 14.02.2014;

95


• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind organi-zarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, a structurii şi efec-tivului-limită ale acesteia nr. 1263 din 18.11.2016. Monitorul Oficial nr.405-414/1361 din 25.11.2016;

• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Structurii Sistemului Informaţio-nal Automatizat „Asistenţa Socială” nr. 1356 din 03.12.2008. Monitorul Oficial nr.221-222/1378 din 12.12.2008;

• Hotărîrea Guvernului cu privire la lista serviciilor publice desconcentrate ad-ministrate în mod direct/din subordinea ministerelor şi altor autorităţi admi-nistrative centrale nr. 266 din 09.03.2016. Monitorul Oficial nr.59-67/302 din 18.03.2016;

• Hotărîrea Guvernului cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale nr. 802 din 28.10.2011. Monitorul Oficial nr.187-191/881 din 04.11.2011;

• Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul a costului pentru serviciile de plasament şi de reabilitare/recuperare prestate în cadrul instituţiilor sociale subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami-liei nr. 870 din 08.10.2014. Monitorul Oficial nr.319-324/932 din 24.10.2014;

• Hotărîrea Guvernului cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor de asis-tenţă socială subordonate Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nr. 257 din 05.03.2008. Monitorul Oficial nr.51-54/327 din 14.03.2008

• Hotărîrea Guvernului nr. 1034 din 31.12.2014 cu privire la aprobarea Regula-mentului-cadru al Serviciului de îngrijire socială la domiciliu şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 1-10/1 din 16.01.2015;

• Hotărîrea Guvernului nr. 441 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 190-196/498 din 24.07.2015;

• Hotărîrea Guvernului nr. 824 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de zi pentru copii cu dizabilităţi. Monitorul Oficial 122-124/831 din 11.07.2008;

• Hotărîrea Guvernului nr. 450 din 28.04.2006 pentru aprobarea Standar-delor minime de calitate privind îngrijirea din educarea şi socializarea co-pilului din Centrul de plasament temporar. Monitorul Oficial 75-78/522 din 19.05.2006;

• Hotărîrea Guvernului nr. 823 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi. Monitorul Oficial 122-124/830 din 11.07.2008;

96

Victor MOCANU

• Hotărîrea Guvernului nr. 569 din 29.07.2013 cu privire la aprobarea Regu-lamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului de zi pentru persoane vîrstnice şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 167-172/665 din 02.08.2013;

• Hotărîrea Guvernului nr. 496 din 30.06.2014 privind aprobarea Regulamen-tului-cadru de organizare şi funcţionare a Centrului de Asistenţă şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Ofici-al 174-177/535 din 04.07.2014;

• Hotărîrea Guvernului nr. 323 din 30.05.2013 cu privire la aprobarea Regu-lamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului de plasament pentru persoane vîrstnice şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Ofi-cial 125-129/403 din 14.06.2013;

• Hotărîrea Guvernului nr. 1200 din 23.12.2010 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate victimelor violenţei în fa-milie. Monitorul Oficial 259-263/1320 din 31.12.2010;

• Hotărîrea Guvernului nr. 1019 din 02.09.2008 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor mater-nale. Monitorul Oficial 171-173/1028 din 12.09.2008;

• Hotărîrea Guvernului nr. 760 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă parentală profesionistă şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 282-289/815 din 26.09.2014;

• Hotărîrea Guvernului nr. 812 din 02.07.2003 cu privire la aprobarea Standar-delor minime de calitate pentru casele de copii de tip familial. Monitorul Oficial 149-152/863 din 18.07.2003;

• Hotărîrea Guvernului nr. 529 din 03.07.2014 cu privire la aprobarea standar-delor minime de calitate pentru Serviciul social „Casă comunitară pentru copii în situaţie de risc”. Monitorul Oficial 178-184/573 din 11.07.2014;

• Hotărîrea Guvernului nr. 413 din 14.06.2012 pentru aprobarea Regula-mentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Res-piro” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 126-129/454 din 22.06.2012;

• Hotărîrea Guvernului nr. 722 din 22.09.2011 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Echipă mo-bilă” şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 160-163/794 din 30.09.2011;

• Hotărîrea Guvernului nr. 75 din 03.02.2014 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Plasament

97


familial pentru adulţi” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 27-34/89 din 07.02.2014;

• Hotărîrea Guvernului nr. 314 din 23.05.2012 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Asistenţă personală” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 104-108/366 din 01.06.2012;

• Hotărîrea Guvernului nr. 780 din 25.09.2014 cu privire la aprobarea Standar-delor minime de calitate privind Serviciul social de sprijin pentru familiile cu copii. Monitorul Oficial 293-296/826 din 03.10.2014;

• Hotărîrea Guvernului nr. 711 din 09.08.2010 pentru aprobarea Regulamentu-lui-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social „Locuinţă pro-tejată” şi a Standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 148-149/810 din 17.08.2010;

• Hotărîrea Guvernului nr. 1010 din 26.08.2016 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului social regional pen-tru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor aces-tora şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 288-292/1096 din 02.09.2016;

• Hotărîrea Guvernului nr. 898 din 30.12.2015 pentru aprobarea Regulamen-tului-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi a standardelor minime de calitate. Monitorul Oficial 2-12/5 din 15.01.2016;

• Hotărîrea Guvernului nr. 816 din 30.06.2016 pentru aprobarea Regulamentu-lui-cadru privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de intervenţie timpurie şi a standardelor minime de calitate pentru serviciile de intervenţie timpurie. Monitorul Oficial 193-203/880 din 08.07.2016;

• Hotărîrea Guvernului nr. 55 din 30.01.2012 cu privire la aprobarea Regula-mentului-cadru al Centrului comunitar de sănătate mintală şi a Standardelor de calitate. Monitorul Oficial 29/79 din 03.02.2012;

• Hotărîrea Guvernului nr. 432 din 20.04.2007 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea din educarea şi socializarea copiilor din instituţiile de tip rezidenţial. Monitorul Oficial 60-63/468 din 04.05.2007;

• Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social integrat pentru persoa-nele fără adăpost şi a standardelor minime de calitate nr. 3792.

98

Victor MOCANUTa

belu

l 1. N

eces

itat

ea s

ervi

ciilo

r

Chiş

inău

Cahu

lBă

lţi

Res

pond

enţii

12

12

12

12

media

21

21

26

78

910

11M

e- dia

12

34

56

78

9M

e- dia

Serviciile prestate de MMPSF

Asi

gura

rea

soci

ală

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

10

Pro

tecţ

ia s

oci-

ală

a di

ferit

or

cate

gorii

vul

-ne

rabi

le

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

108

9,8

1010

1010

1010

1010

1010

Pre

veni

rea

trafic

ului

de

fiinţ

e um

ane

1

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

108

1010

9,8

1010

1010

1010

1010

1010

Pre

veni

rea

viol

enţe

i în

fam

ilie

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

109

1010

9,9

1010

1010

1010

1010

1010

Pro

tecţ

ia fa

-m

iliei

şi d

rep-

turil

e co

pilu

lui

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

109

1010

9,9

1010

1010

1010

1010

1010

Faci

litar

ea

anga

jării

în

câm

pul m

unci

i 10

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

Asi

sten

ţa s

o-ci

ală

110

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

109

1010

9,9

1010

1010

1010

1010

1010

Det

erm

inar

ea

diza

bilit

ăţii

şi

capa

cită

ţii d

e m

uncă

1

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

109

9,9

1010

1010

1010

1010

1010

Ser

vici

ul s

e-cu

rit. ş

i săn

ă-ta

te în

mun

că

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

109

109

9,8

1010

1010

1010

1010

1010

Pol

itici

mi-

graţ

iona

le ş

i de

mog

rafic

e1

10

1010

1010

1010

1010

1010

1010

1010

810

99,

710

1010

1010

1010

1010

10

99

ANEXETa

belu

l 2. U

tilit

atea

ser

vici

ilor

Chiş

inău

Cah

ulB

ălţi

Res

pond

enţii

12

34

56

78

Me -

dia

12

34

56

78

910

11m

e -di

a1

23

45

67

89

1011

me -

dia

Serviciile prestate de MMPSF

Asig

ur. s

ocia

lă

1010

1010

51

74

7,1

11

11

110

23

101

103,

75

59

88

33

56

5,8

55

Prot

ecţia

soc

i-al

ă a

dife

ritor

ca

tego

rii v

ul-

nera

bile

1010

1010

51

64

71

11

11

102

210

28

3,5

65

89

53

1

55,

36

5

Prev

enire

a tra

ficul

ui d

e fii

nţe

uman

e1

10

63

13

4

11

11

1

1

85

103,

24

11

35

31

7

3,1

41

Prev

enire

a vi

olen

ţei î

n fa

milie

1010

5

31

3

5,3

11

11

1

1

95

103,

37

11

15

33

7

3,5

71

Prot

ecţia

fam

i-lie

i şi d

rept

urile

co

pilu

lui

1010

104

31

3

5,9

11

11

1

11

94

103

39

12

63

23

94

39

Faci

litare

a an

gajă

rii în

câ

mpu

l mun

cii

1010

3

51

3

5,3

11

11

1

37

104

103,

94

51

64

13

23

3,2

45

Asis

t. so

cial

ă 10

1010

109

15

7,

91

11

11

5

49

310

3,6

107

105

81

72

86,

410

7D

eter

min

. di

zabi

lităţii

şi

capa

cit.

de

mun

că

110

8

21

5

4,5

11

11

1

34

103

93,

42

19

48

14

55

4,3

21

Serv

iciu

l sec

u-rit

ate

şi s

ănă-

tate

în m

uncă

10

10

82

15

6

11

11

1

35

93

103,

57

17

75

13

45

4,4

71

Politi

ci m

igra

ţi-on

ale

şi d

emo-

grafi

ce10

72

13

4,

61

11

11

1

8

38

2,8

45

51

81

21

53,

64

5

100

Victor MOCANUTa

belu

l 3.

Chiş

inău

Cahu

lBă

lţiRe

spon

denţ

ii1

23

45

67

8M

edia

12

34

56

78

med

ia1

23

45

67

8m

edia

Acce

sibilit

atea

se

rvici

ilor

18

101

51

56

4,6

35

54

510

55

1010

32

59

13

52

Eficie

nta

inst

ituţie

i1

71

15

14

22,

81

34

14

95

610

103

32

81

13

4

Aprilie, 2017

Victor Mocanu

discussion PaPErs: rEPuBLica MoLdoVa Și rEgiunEa TransnisTrEanĂ: dEZVoLTarEa

rEgionaLĂ Și cooPErarEa inTErcoMuniTarĂ3

Discussion PaPers Serie de dezbateri publice naţionale

rEPuBLica MoLdoVa Și rEgiunEa TransnisTrEanĂ: dEZVoLTarEa rEgionaLĂ Și

cooPErarEa inTErcoMuniTarĂ

Eduard Ţugui

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

Octombrie 2014


Victor Mocanu

Serie de dezbateri publice naţionale

DISCUSSION PAPERS



Victor Mocanu - viitorul.org DE STANDARDE IN SERVICII... · 4 Vict MOCANU Prefaţă Acest Ghid de...

Documents

Transcript of Victor Mocanu - viitorul.org DE STANDARDE IN SERVICII... · 4 Vict MOCANU Prefaţă Acest Ghid de...