Universitatea Pedagogica de Stat“Ion Creanga”din Chisinau Facultatea Psihologie si psihopedagogie speciala Specialitatea Psihopedagie

REFERAT

“Victimizarea virstnicilor”

Coordonator: Racu Iulia,doctor in psihologie, conferentiar universitar

Elaborat: Leca Sergiu gr 301 PP

Chisinau 2014

CuprinsIntroducere

I.Concepte generale

I.1. Definitiile ale abuzului fata de batrani

1.2. Componentele definitiei abuzului fata de batran

II.Felurile si factorii abuzului fata de batrini.

II.1.Formele violentei fata de persoanele in etate

II.2.Dinamica abuzului

II.3.Factorii de risc in abuzul persoanelor in virsta

III.Cine sint faptuitorii violentei.

III.1.Caracteristica agresorului

III.2.Portretul psihologic al potentialului abuzator.

IV.Indicatorii abuzului.

IV.1.Semnalele de alarma.

IV.2.Ce poate prezenta victima

IV.3.Ce poate prezenta Abuzatorul

IV.4.De ce persoana in etate este reticenta sa divulge abuzul.

V.Protejarea Drepturilor Oamenilor in varsta

Bibliografie

Introducere

Procesul de tranzitie al societatii are multe fatete atit pozitive cit si negative si afecteaza diferite categorii de virsta nemilocit si batrinii.Astfel saracia,somajul si resursele financiare limitate ale populatiei reprezinta elemente definitorii ce sugereaza deseori situatii de abuz asupra virstnicilor. Termenul de maltratare a persoanelor in virsta (elder abuse)a aparut in anii’80,problema respectiva atragind atentia specialistilor si societatii ,fiind una primordiala care necesita o solutionare cit mai rapida.

Literatura din totdeauna,teatrul,istoria sociala,etnologia si altele ne-au invatat foarte multe despre persoanele in virsta dintr-o societate sau grup dintr-un grup social,informindu-ne ca batrinii sint foarte rau primiti in societate si li se atrage cea mai mica atentie.Asemenea teme sunt abordate in literatura universala in operele ca:”Pamint” de Emil Zola,”Tatal Goriot” de Honore de Balzac si “Regele Liar” de William Shakespeare si din litaratura romina:”Batrinii” de Octavian Goga,”Batrinete,haine grele”de Ion Druta.Ele reflecta faptul ca vistnicii mereu sint victimele agresorilor si ei sunt supusi diferitor tipuri de maltratare; astfel “Declaratia Drepturilor Omului”,Constitutia Republicii Moldova “ si alte acte legislative,din ce in ce mai mult protejeaza indivizii mai slabi,dar totusi se pare ca riscul maltratarilor este mereu present in toate timpurile si in toate tarile

Violenta impotriva persoanelor virstnice constituie o prioritate globala,un obiectiv mondial de a delapida acest fenomen si crea o “societate pentru toti”,in care persoanele pot imbatrini cu demnitate si in securitate si sa continue sa participe activ in societatate in calitate de cetateni cu drepturi depline.

I.Concepte generale

La momentul actual,definirea fenomenului de maltratare se face din perspectiva medicala,psihologica,culturala,legislativa etc.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii,abuzul reprezinta orice forma de maltratare fizica si/sau psihica,abuz sexual,neglijare,tratare neglijenta sau exploatare in scopuri comerciale sau orice alt tip de exploatare care poate cauza daune effective sau potentiale pentru sanatatea,supravietuirea,dezvoltarea sau demnitatea persoanei in relatii de responsabilitate,incredere sau autoritate.

Sub acest aspect vom defini violenta care este comportamentul si atitudinea,care constau in constringerea fizica si psihica exercitata de unele persoane asupra altora pentru a-si impune vointa.

In cadrul comportamentului violent distingem cel putin doi agenti ai actiunii:agresorul si victima.Victima este “orice persoana umana care sufera direct sau indirect consecintele fizice,material sau morale ale unei actiuni agresive,violente,criminale”.Este persoana care”fara sa-si fi asumat constient riscul,deci fara a vrea este jertfita in urma unei actiuni criminale”.(T.Bogdan,comportamentul uman in procesul judiciar”.B.,1983).

I.1.Definitiile ale abuzului fata de batrani

Prima definitie data de experti:“Abuzul fata de batran reprezinta acel comportament daunator/agresiv/invaziv care este directionat catre un batran si care se petrece in contextual unei relatii care presupune incredere si care este suficient de frecvent si/sau

intens ca sa produca efecte fizice, psihologice, sociale si/sau financiare sau suferinta, raniri, durere, pierderi si/sau violarea drepturilor umane si deteriorarea calitatii vietii batranului” (Hudson, 1988);

Cea mai frecvent utilizata: : “Abuzul fata de batran este un act singular sau repetat sau lipsa unei actiuni adecvate, care se petrece in cadrul oricare relatii unde exista o premiza de incredere si grija, care cauzeaza daune sau distress unei persoane in varsta” (International Network for the Prevention of Elder Abuse );

“Orice actiune intreprinsa de cineva dintr-o relatie de incredere care conduce la vatamarea sau distresul unei persoane in varsta”. Neglijarea batranului inseamand “lipsa actiunii persoanei dintr-o relatie de incredere care duce la acelasi rezultat” (World Health Organization, 2002).

I.2.Componentele definitiei abuzului fata de batrani

i) victima este o persoana in varsta conform normelor sociale, de exemplu peste varsta de 65 ani;ii) faptuitorul poate avea orice varsta;iii) victima poate fi barbat sau femeie;iv) relatia dintre faptuitor si victima este o relatie continua precum dintre soti, parteneri, copii adulti, alti membrii de familie, ingrijitori si presupune incredere si suport;v) actul abuziv este actul intentional care creaza vatamare/distress sau risc de vatamare/distress;vi) actual abuziv poate fi si lipsa unei actiuni care poate conduce la vatamarea sau distresul batranului aflat in relatie cu faptuitorul;vii) abuzul se produce printr-o dinamica/tactica prin care faptuitorul incearca sa instaureze o relatie de intimidare, control si putere asupra victimei;viii) se presupune ca victima este incapabila sa se protejeze singura din cauza fragilitatii si/sau dizabilitatii.Batrinii prezinta un asemenea grad de vulnerabilitate victimala inalta,datorata particularitatilor de virsta specifice.Batrinetea prezinta dezorganizari bio-fiziologice ale sistemului neuroendocrin:functia mnezica,concentrarea si stabilitatea atentiei,flexibilitatea gindirii,stabilitatea emotionala,rezistenta la stress,sentimente de insecuritate,cresterea gradului de dependent interpersonala etc.

II.Felurile si factorii abuzului fata de batrini.

II.1.Formele violentei fata de persoanele in etate

Violenta psihologica-impunerea vointei sau controlului personal,provocarea starilor de tensiune si suferinta psihica prin ofense(replici sarcastice sau dispretuitoare,luare in deridere,injurare,insultare,poreclire,santajare,distrugere demonstrative a obiectelor);amenintari (verbale sau prin afisarea ostentativa a armelor,lovirea animalelor domestice);implicare in viata personala;acte de gelozie;izolare de familie,de comunitate,de prieteni;interzicerea realizarilor personale;

Violenta fizica-vatamarea intentionata a integritatii corporale sau a sanatatii prin exercitarea unor actiuni de lovire,imbrincire,trintire,tragere de par,intepare,taiere,ardere,strangulare,muscare,mutilare genital.Folosirea inadecvata de medicamente,alimentatie fortata si pedepse fizice.Orice folosire neaccidentare a forte ice duce la injurii corporale,durere sau afectari organice.

Violenta economica-folosirea ilegala,neaturizata sau improprie de fonduri,proprietati sau valori incluzind bani,cecuri,certificate de investitie,actiuni fara autorizare sau permisiune,falsificarea semnaturii,furtul de bani sau alte posesiuni,fortarea sau mintirea in vederea semnaturii unui

document,folosirea improprie a calitatii de toture,lipsirea de mijloace de existent(hrana,medicamente,obiecte de prim uz)

Violenta sexuala-orice fel de contact sau expunere sexuala neconsensuala incluzind atingeri nedorite,agresiuni,implicarea directa ,sau indirecta in activitati sexuale fara consimtamint.

Violenta spirituala-subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin:interzicerea,limitarea,ridiculizarea,penalizare a aspiratiilor membrilor familiei Interzicerea,limitare,luare in deridere sau pedepsire a accesului la valorile culturale,entice sau religioase;Impunerea unui system de valori personal-inacceptabile.

Neglijarea-constituie deprivarea persoanelor virstnice de cele necesare nevoilor sale biologice,psihologice,amotionale,sociale(nu furnizeaza apa si alimente,medicamente,nu asigura calduara si confortul.nu asigura asistenta pentru nevoile de baza,supraveghere atunci cind este nevoie,nepasarea fata de riscuri si prevenirea lor.

Aceste forme de abuz nu se exclude un pe cealalta.In fiecare din aceste categorii maltratarea poate fi mai mult sau mai putin grava.Ea poate fi de scurta sau de lunga durata,poate fi asociata cu situatii particulare sau poate fi cronica.Dar in toate cazurile este o atentarea la libertatea si dreptul persoanei.

II.2.Dinamica abuzului

Modelul dupa care se desfasoara abuzul si dinamica ascunsa a abuzului – vehicolele abuzului (Conrad si colab. 2011):

1. Amenintarea si intimidarea care se pot intinde de la tratarea batranului cu raceala si tacere pana la amenintari verbale;

2. Lipsa de respect si consideratie pe un continuum intre ignorare pana la dispretul fata de sentimentele si plangerile batranului;

3. Blamarea si generarea rusinii prin ridiculizarea si criticarea cererilor de ingrijire;

4. Cultivarea suspiciunii si neincrederii in altii cu scopul de domina batranul prin izolarea de altii si exagerarea riscurilor la care este expus.

Locurile unde se petrec abuzurile

Batranii au trei optiuni disponibile pentru a-si vedea implinite nevoile aduse de batranete:

1. sa se ingrijeasca ei insisi;

2. sa primeasca ingrijiri de la familie, precum copii, cu sau fara ajutorul altora;

3. sa primeasca ingrijiri in institutii specifice precum camine de batrani sau institutii pentru ingrijiri pe termen lung.

In toate aceste locuri se pot petrece abuzuri.

Cele mai frecvente abuzuri sunt cele facute de cunoscuti ai batranului si in

special de membrii de familie; acestea sunt si cel mai greu de detectat;

Cele mai putine abuzuri si usor de recunoscut sunt cele petrecute in institutii.

Abuzul persoanelo in virsta include trei categorii principale:

1.Abuzul persoanelor in virsta ce locuiesc singure,fie cu membrii familiei/non-membri in resedinta(locuinta)proprie(se include si virstnicii ce primesc ingrigire la domiciliu);

2.Abuzul persoanelor in virsta ce se afla in institutii(aziluri);

3.Neglijarea de sine;

II.3.Factorii de risc in abuzul persoanelo in virsta

I. Caracteristici individuale Virsta avansata(peste 75 ani); Sexul femenin Statutul marital

II. Situatia in familie: Violenta intre generatii si conjugala Izolarea sociala

III. Aspect culturale: Lipsa de respect fata de persoanele in virsta; Idea ca ceea ce se intimpla in casa,sunt”probleme personale”

IV. Sanatatea fizica si mentala Abilitati inadecvate de a comunica; Diminuarea capacitatii mentale(de ex.boala Alzheimer si alte forme de dementa) Tulburari mentale,in special depresia;folosirea medicatiei; deficitul intelectua; Boli cornice; Dificultati in activitatea zilnica/domestic ace limiteaza independent persoanei.

V. Factorii sociali/relationali Nevoi sporite sau speciale de ingrijire; Izolare sociala; Dependent de ingrijitor; Convietuire cu ingrijitorii potential abuzivi sau exploatativi; Lipsa de relatii familiale stranse; Lipsa de support in comunitate sau acces la resurse; Situatia locative inadecvata sau nesiguranta privind locuinta;

III.Cine sint faptuitorii violentei.

III.1.Caracteristica agresorului

Agresorii au avut,in 75% din cazurile,copilarii violentate.Ei au fost victimele unor abuzuri provocate de adultii din jur,cei care aveau responsabilitatea de a le raspunde nevoilor.Ei nu sunt personae sigure pee le,cu un clar sentiment al valorii personale.Sunt incapabili de a-si identifica sentimentele si manifesta o instabilitate in atitudine.Adeseori sunt infantile emotional,fiind siparati pe lume,invinovatindu-I pe cei din jur pentru esecurile pe care le inregistreaza.Sunt nemutamiti de locul de munca,adseori consuma alcool si alte substante,sunt convinsi ca ca puterea si controlul se obtin prin violenta.

III.2.Portretul psihologic al potentialului abuzator.

Virsta mai tinara decit cea a victimei; Sexul mascului; Membru de familie(sot/sotie,concubine/concubine,fiu/fiica) Incapacitatea de a intelege si percepe nevoile virstnicului; Problem psihiatrice netratate Deficit intellectual; Istorie de violenta sau comportament antisocial; Prost control al impulsurilor.Trasaturi de ostilitate; Consum de alcool si/sau droguri; Tulburari de personalitate; Locuieste cu victima sub acelasi acoperis; Dependenta de victima cu privire la locuinta,transport sau bani; Stres sever legat de boli,pierderea locului de munca,etc Problem financiare.

IV.Indicatorii abuzului.

IV.1.Semnalele de alarma.

Frica,anxietatea,depresia,pasivitatea in relatiile cu membrii de families au ingrijitor; Inexplicabile semen de traumatisme fizice; Deshidratare,proasta nutritive,igiena defectuasa; Folosirea improprie a medicamentelor; Confuzie privind documentele legale,testament,rate la banca; Reducerea brusca a capacitatii de plata; Evitarea de a vorbi despre situatia in care se afla.

IV.2.Ce poate prezenta victima

Are traumatisme care nu sunt carespunzatoare explicate privind modul in care le-a dobindit;

Are traumatisme repetate; Apare izolat Prezinta sugestii precum ca ii este frica; Comunica codificat despre cee ace s-a intimplet; Ideatie sau tentative de suicide; Prezentare ca “pacient dificil” Prezinta plingeri,simptome nespecifice si cornice; Dependent emotional si/sau financiar de abuzator; Nu apare cind e programat la vizite medicale sau de alt fel; Intirzie in cautarea ajutorului medical necesar; Prezinta depresie medie si severa; Prezinta semne de stress si trauma.

IV.3.Ce poate prezenta abuzatorul

Minimalizarea sau negarea traumatizmelor/plingerilor virstnicului; Incerca sa convinga ca victim este dementa sau are tulburari mentale;

Blameaza victim spunind ca este neglijenta,neindeminatica si dificila; Ameninta cu violenta impotriva victimei,familiei,prietenilor sau clinicianului; Izoleaza victima,bareaza contactele cu altii Ameninta cu hartuieste victima; Urmareste victima; Este foarte atent ce face si ce spune victima; Actioneaza exagerat de grijuliu fata de victima in prezenta altora; Refuza sa permita intervievarea virstnicului; Vorbeste in numele victimei; Spune ca victima este dementa,incapabila,bolnava psihic. Este dependent emotional si/sau financiar de victima; Anuleaza programari facuta de victima la medic si refuza sa furnizeze transport; Duce victima la alti doctori,spitale pentru a ascunde abuzul; Refuza sa cumpere medicamentele si alte material medicale sau echipamente de ajutor; Indreapta familia impotriva victimei.

IV.4.De ce persoana in etate este reticenta sa divulge abuzul.

Unii virstnici se simt rusinati sau jenati de ceea ce li se intimpla Frica ca blamul va cadea asupra familiei lui; Credinta ca oricum nu va putea sa scape de persoana abuziva; Frica de razbunare si pedeapsa sau frica de a trebui sa praseasca caminul/locuinta; Loialitatea fata de familia in care a avut loc abuzul; Frica de a ramine singur si neajutorat; Relatiile emotionale/privelegiate cu abuzatorul; Sentiment de lipsa de speranta si fatalism; Stima de sine scazuta,cradinta ca merita abuzul; Nu este constirnt de resursele de ajutor din comunitatea in care traieste; Deficiente cognitive severe,cu incapacitatea de a verbaliza coerent abuzul; Diferente culturale sau bariere in comunicare

V.Protejarea Drepturilor Oamenilor in varsta

10 motive pentru a actiona

1. Numarul batranilor creste intr-un mod fara precedent.

2. Nu exista un mod de protectie a batranilor care sa tina seaman de drepturilevbomului;

3. Exista un decalaj intre protectia actuala a batranilor si standardele referitor la drepturile omului;

4. Oamenii in varsta sunt in mod curent ignorati din cadrul drepturilor omului;

5. Discriminarea pe baza de varsta si ageismul sunt tolerate de societate;

6. Batranii sunt vulnerabili la abuz, deprivare si excludere;

7. Batranii sunt tratati cu caritate in loc sa fie luati ca subiect de drepturi ale omului;

8. Protectia nationala a batranilor este inconsistenta;

9. De respectul fata de batrani ar beneficia intreaga societate;

10. Batranii constituie un grup cu o forta sociala in crestere..

Bibliografie

Baciu T,Psihosociologia comportamentului deviant,Chisinau 2009

Bulgaru M.,Sali N.,Gribincea T[et al.].,Asistenta sociala in contextual transformarilor din Republica Moldova.Chisinau:Editura Cu drag S.R.L.,2008

Suleanschi S[et al.] Ghid de aplicare practica:Prevenirea violentei in familie:Curriculum pentru instruirea adultilor.Chisinau:S.n.,2014

Sillamy N.,Dictionar de psihologie.Bucuresti, Univers Enciclopedic,2000

Zani B.,Palmonari A.,Manual de psihologia comunitatii.Iasi:Polirom,2003

Pichaud C.,Thareau I.,Vivre avec des personnes agees.A domicile,en etablissement Lyon: Chronique Sociale,1998