VICTIMA SI VICTIMOLOGIA

Rolul victimei in comiterea infractiunii

In Codul penal cat si in Codul de procedura penala,privitor in raportul infractor-victima,atentia este concentrate maximal asupra celui ce savarseste fapta antisocial si mult mai putin asupra celui care suporta efectele directe.

Desi victimei I s-a acordat mai putina atentie din partea legiuitorului,analiza si cunoasterea locului si rolului pe care acesta il ocupa atat in activitatea infractionala cat sic ea judiciara.

Victima este persoana care, “fara sa-si fi asumat constient riscul,deci fara sa vrea,ajunge sa fie jertfita in urma unei actiuni sau infractiuni criminale”.De aceea,nu pot fi considerate victim cazuri precum:- politisti care,in indeplinirea misiunilor,sunt raniti sau isi pierd viata;- luptatori in confruntari militare;- initiatorul actiunii criminale care isi pierde viata;- infractorul care isi pierde viata in cazul legitimei aparari.

In perioada anilor 1960 si 1970,criminologii si reformatorii au argumentat ca insisi infractorii au fost victim ale saraciei,pregatirii scolare insuficiente,lipsei locurilor de munca,discriminarii,relatilor familial dezorganizate si altor injustitii sociale.

Henting ajunge la concluzia ca,direct sau indirect,si victim poarta o parte din vina in desfasurarea actiunii infractionale.Gadul d e vulnerabilitate victimala a unui individ,acesta fiind conditionat de o multitudine de factori: varsta,sexul,aspect bio-constitutional,pregatire socio –culutrala,Q.I.,caracteristici psihocomportamentale.De exemplu,neglijenta,superficialitatea,exagerarea eului.

Rezultate ale studiilor statistice: -numarul victimelor este mai mare decat al infractorilor ,- riscul victimal in cazul infractiunilor comise cu violent este sensibil mai mare la barbate decat la femei ,- in 80%( dupa S.Schaffer) omuciderile sau ranirile grave,criminalul si victim au fost rude si 20% persoane straine ,- cei care ucid,de regula,sunt cu 5-10 ani mai mari decat victimele lor .

Gradul de vulneravilitate victimala: a)factori personali, b) factori situationali.

Aspecte privind tipologia din victimologie

Incercari de clasificare a victimelor: 1. Marea diversitate a infractiunilor si,in consecinta,a categoriilor de victim; 2. Practice victimele apartin,chiar daca au ponderi diferite,tuturor categoriilor de variabile:varsta,sex,pregatire socio-profesionala,pregatire cultural,rol-status social,rol-status economic; 3. Diferente mari interindividuale in grupurile de victim in ceea ce priveste responsabilitatile si rolul jucat in comitera infractiunii.Astfel putem diferentia: victim ale

infractiunii de omor,victim ale infractiunii de vatamare corporala,victim ale infractiunii lovitura cauzare de moarte,victim ale infractiunii de viol,victim al infractiunii de talharie,victim ale infractiunii de furt.Karmen diferentiaza urmatoarele categorii de victim: capii disparuti,copii maltratati fizic si sexual,persoane invarsta-victime ale crimei,femei maltratate,victim ale actului sexual,victim ale soferilor in stare de ebrietate.

Acuzarea victimei poate aparea in tripla ipoteza: a) Ca o explicare individualista pentru problem sociale, b) Ca process psihologic, b) Ca un mod de a vedea al infractorilor.

Apararea victimei reprezinta o respingere a conceptiilor privind acuzarea victimei.Cele mai multe victim sunt complet inocente iar impartireaq responsabilitatii este neuzuala. “Vinovatia “ unui process relative mic de victim este raspandita si ganeralizata,afectand serios reputatia tuturor victimelor unor tipuri particulare de infractiuni.

Folosind drept criteriu gradul de participare si,desigur,de raspundere a victimei in comiterea infractiunii,Schafer diferentiaza: 1. Victime care anterior faptului infractional nu au avut nici o legatura cu faptasul. 2. Victime provocatoare.3. Victime care precipita declansarea actiunii raufacatorului. 4. Victime slabe sub aspect biologic. 5. Victime slabe sub aspect social. 6. Victime autovictimizate.

Diferite categorii de victim:particularitati specific

Victimizarea femeii

Femeia face parte din categoria de personale( impreuna cu copii si cei foarte in varsta) ce prezinta un grad mare de vulnerabilitate victimala.Prin traditie,feminitatea desemneaza o serie de trasaturi de personalitate specific femeii,precum: sensibilitate,finite,activitate ordonata,sentimente deosebite,preocupori pentru frumos,emotivitate,inteligenta analitica,aptitudini educationale.

Dar tot prin traditie,imaginea femeii in raport cu cea a barbatului a fost in general devalorizata,barbatii,mai ales cei casatoriti,avand drepturi depline inclusive de aplicare a sanctiunilor bazate p agresiunea fizica.De-a lungul timpului,transformarile sociale si modificarile pe plan etno-cultural au actionat profund asupra feminitatii si,respective,asupra schimbarii rolului femeii in societate,precum si a raporturiloe dintre feminitate si masculinitate.

A crescut numarul femeilor care comit infractiuni rutiere,care conduc in stare de ebrietate,a celor care comit falsuri in acte publice precum si a celor care participa la actele de terrorism de mare violent si cruzime.

Violul constituie un raport sexual cu o partenera,prin constrangere sau profitand de imposibilitatea de a se apara ori a-si exprima vointa.

Dupa Mina Minovici exista patru grupe mari de viol: a) reducerea la neputinta a victimei prin forta brutala, b) violul prin convingere morala,c) violul prin asa-zisele abuzuri de situatie,d) violul la persoanele feminine cu stari patologice fizice si mentale.

O alta forma frecventa de victimizare a femeii o constituie maltratarea si chiar uciderea femeii de catre sot.

Victimizarea copilului

Copilul face parte,de asemenea,din categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimala crescuta,datorita particularitatilor psihocomportamentale si de varsta specific:lipsiti aproape complet de posibilitati fizice si psihice de aparare,capacitate redusa de anticipare a unor acte comportamentele proprii sau ale altora,in special a adultilor,capacitatea redusa de intelegere a efectelor,a consecintelor unor actiuni proprii sau ale altor persoane.capacitatea redusa empatica.

Datorita acestor activitati caracteristici, ei pot usor in actiuni victimitate pentru ei,pot fi manevrati,mintiti,determinate sa comita acte ale caror consecinte negative pentr altii si pentru ei nu pot sa le prevada.Din nefericire insa,in viata de zi cu zi sip e multe meridian ale globului bataia este frecvent folosita,luand uneori forme deosebit de grave,producand copiilor leziuni corporale si chiar decesul.

Parintii abuzivi in a utilize mijloace de sanctiune fizica privesc copilul ca pe o modalitate de a-si satisface propriile lor nevoi,solicitandu-I in a intepatrunde actiuni ce depasesc posibilitatile si abilitatile psihice si fizice.

Doua categorii mari de metode destinate a asigura controlul asupra conduitei copilului: a) metode bazate pe dragoste si b) metode coercitive,baate pe putere.

Desi din punct de vedere statistic,mamele folosesc cu o mai mare frecventa prima categorie de vedere iar tatii pe cea de-a doua,in viata practica ambii parinti pot utilize cele doua categorii de metode,dar efectele asupra comportamentului si personalitatii copiilor nu sunt acelasi

Victimizarea persoanelor in varsta

Persoanele in varsta prezinta,un grad inalt de vulnerabilitate sictimala.Batranetea etapa finala a vetii omului,care incepe aproximativ pe la varsta de 65-70 de ani,cuprindele urmatoarele etape:intre 65-70 de ani:perioada de trecere si adaptare;perioada de trecere si adaptare;intre 70-80 de ani:batranetea propriu-zisa;intre 80-90 de ani:batranetea avansata;dupa 90 de ani:marea batranete.Batranii pot sa traiasca separate de urmasii lor,avand casa si bunuri proprii sau pot sa loveasca impreuna cu alte persoane,fie descendentii lor,fie persoane ce nu se afla in relatii de rudenie intre ei,dar care ii ingrijesc.

Procdesul de victimizare poate avea loc in cadrul membrilor familial de apartenenta,cei care ii victimizeaza fiind rude sau persoane straine ce le poarta de grija,sau in afara

acestuia,initiatorii actiunii victimizate fiind cele mai multe ori infractori.In ultimii ani,cercetatorii insista tot mai mult privind departajarea a doua categorii de victimizare de persoanelor in varsta: a) crime de strada comise de persoane total straine, b) maltratarea batranilor de persoane cunoscute.

Autovictimizarea

O categorie aparte de victim sunt persoanele care orienteaza procesul victimizarii catre sine.Fprma tipica sic ea mai grava o constituie suicidal.Exista,de asemenea,o serie de conceptgii populare,in mare parte gresite,privitoare la sinucidere: 1. Persoanele care vorbesc despre suicid nu doresc in mod real sa-l puna in aplicare si,de aceea,nu se vor sinucide niciodata. 2. Suicidul se intampla fara nici un fel de instiintare sau alarma. 3. Persoanele sinucigase vor intodeauna sa moara.

Majoritatea definitilor date suicidului scot in evident elemental intentional,faptul ca persoana in mod constient isi suprima propria vointa.Cele mai frecvente metode sunt:taiatul venelor,inghitirea unei cantitati mari de pastil de somn sau asfixiere cu gaz in casa sau in masina.

Studii statistice au scos in evident faptul ca intre suicidal-tentativa si suicidal-reusit exista un raport aproape invers.

In consecinta,el diferentiaza 4 tipuri de suicid: 1. Suicidal egoist-tipul cauzat de nivelul prea scazut al integrarii sociale; 2. Suicidul anomic,generat de nivelul prea redus al reglarii sociale;3. Suicidal fatalist-produs de nivelul prea inalt al regulii sociale.

Cunoasterea psihlogiei victimei-sursa importanta in descoperirea infractorilor

Din punct de vedere strict juridic,precizarea statutului celor doi membrii ai cuplului,cat si in baza efectelor acestuia.

Aspecte psihologice privind protectia si autoprotectia impotriva victimizarii

Ideal ar fi ca,intr-o societate libera,armonioasa,sa nu existe nici un fel de pericol de victimizare,fiecare individ fiind deplin securizat ca niciodata si nicaieri nu-l pandeste vreo primejdie,indifferent de statutul sau social,professional,economic,pe linia varstei ,sexul.Din punc de vedere psihologic si psihosocial,cresterea ratei criminalitatii determina intensificarea sentimental de insecuritate resimtit in general de catre indivizi dar,mai ales,de catre cei care prezinta un mai mare risc victimal sau un grad mai amre de vulnerabilitate victimala.

BIBLIOGRAFIE

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,Psihologie

PSIHOLOGIE JUDICIARA

Victima si victimologia

Student: