Viaţa Cuv.Stareţe Pelaghia din Zaharovo - 06.12..pdf
51
-
Upload
nitu-lucian -
Category
Documents
-
view
68 -
download
21
Transcript of Viaţa Cuv.Stareţe Pelaghia din Zaharovo - 06.12..pdf
-
I. V. Evsin
Viafa Cuvioasei StarefePelaghia din Zaharovo
- o luminfi in intunericul ateist -(r89o - rry66)
-
O,(6int vom ifuce de aicinai deweme satt mni ttrziu ilar, dacareusim sd Lds dm urmwilor c 6t mai multe cdr.rt sfute, i tAri_
"zestre ilc mfie vabn e pmtru ei gipmtn ca carivor vmi Arya A@ons, Stoain@hnilita
Difuzare:
AGA"6il6_ . !1. Menfiuni i Nr. 7, Sector 2, BucurestiTel./Fax: 021 -z 4 I0 67j . uobif ,'o-zs5_sdoboa
editura.agapis @gmail.com
Cdrfi le pot f i comandate online la adresawurw.edituraagapis.ro
,. squ de [a l ibriria EdTtriri i Asapis.qln srrada Menfiunii Nr. 7, Sector Z, 'Bucuresti
unde putefi 6eneficia d; ;f;;;;p;;i;.t "'
Tipirit l" NHtdidS Botosaniwww.nektarios.ro
Mobi l : 0733_580001
p_ fltru prezenta edilie, Editura AeropagI.V. Evsin / 'ftia\a Cuvioasei Snref" paaiiiZdin Zaharovo
ISBN: 978_606_8451_69_5
2f , oz, ,,fe*" fnt*pI. V. Evsin
Viafa Cuvioasei StaretePelaghia din Zaharovo
- o lumini in intunericul ateist -(r8go -trg66)
Traducere din limba rusdde Angela Voicild
Carte apdrutd cu binecuvAntareaInalt Preasfi nlitului Arhiepiscop
Justinian Chiraal Episcopiei Maramureqului
qi Sdtmarului
Editura AreopagBucureqti, zor4
-
cuvANT iuerr.urn
Pelaghia Alexandro.,ma Orlova a fosto ap[ritoare fidel5 a credinlei ortodoxe qio mare mirturisitoare. Numele ei de fa-milie adevdrat era Lobaceva, insi pXrinliimei, Petru qi Anastasia Orlova, o socoteauo membri a familiei Orlov, fiindcd ea atrdit in numeroasa noastr5 familie timpde mulli ani qi a fost o mam[ duhowi-ceascl pentru noi to1i. Noi o cinsteam cape ruda noastrS qi ea ne socotea rudele ei.
Intreaga sa via!5 Fericita Pelaghiaqi-a dedicat-o slujirii lui Hristos qi aproa-pelui. Iar viala ei a decurs in anii prigoni-rii Bisericii Ortodoxe, cAnd numai credin-!a profundX in Dumnezeu ii ajuta pe oa-meni s5-qi pdstreze qi s5-qi intlreasc[ su-fletul intru iubirea de Hristos. Asa cum aafirmat patriarhul intregii Rusii, Alexei alIl-lea: ,,Biserica Ortodoxi Rus[ a fost sin-gurul bastion al solidarititii rusilor orto-docqi". Prin rugiciunile noilor mucenici qim[rturisitori ruqi, prin strddaniile ierar-hilor noqtri, preolilor qi credincioqilor, Bi-serica a revenit la viall. Astfel s-au impli-nit cuvintele Apostolului qi Evanghelistu-
-
lui Ioan: ,,Voi, copii, sunteli din Dumne_zeu. qi i-a!i biruit pe acei prooroci, cecimar mare este Cel ce e in voi, decdt cel ceeste in lume" (I Ioan 4, 4)r.Printre oamenii lui Dumnezeu care aucontribuit la renaqterea Bisericii, care aumlrturisit deschis Oftodoxia qi au induratf:tT jutfnt: in numele r,ri Hrirlor, urosr ql F'ericita pelaghia din Zaharovo.
Fiind oarbi din naqtere, ea a fost alun_gatd de ac^asi qi incd din anii copiiXriei acunoscut foamea qi frigul, iar apoi cleveti_rea c.onsdtenilor qi prigoanele puterii co_munrste. A fbst de mai multe ori urm[ritd9i" .uy3 g1gq"t"i in risus urirt* qi upropovdduirii Ortodo^xiei, fiind ameninla_td cu
_impuqcarea. ins[ Dum""r." nupoalg fi.batjocorit qi ii plzeqte p. .ooiii Seicredincioqi. in cash pirinlilor'-"i,'i"t."
,gi Anastasia Orlova, Felagiia u i"""pot ,alocuiascd dupl indef ""si"p.Gri"eri'pri"case striine. La noi ea idevenlt un mem_bru al familiei cu drepturi
.1"f" ^qJ'qi_"
continuat lucrarea sa isceticd", p.opora_
'.In cartea de fa{a, pentru trimiterile scripturis_tice am folosit Bibtia,o, sfaiii ii",o*rl, uaittrra Institutului Biblic qi de Misiune'J-bile.icliOrtodoxe RomAne, Bucureqti, r9BB.6
duind credinla ortodox5, sidind nideideain inimile oamenilor, ajutAnd neputincio-qilor qi bolnavilor. Astizi, in calitatea meade medic, doctorand in qtiinle medicale,eu pot sI mlrturisesc c[ Pelaghia Alexan-drorma a vindecat o mullime de bolnavi,inclusiv pe unii care sufereau de boli psihi-ce qi somatice. Cu toate acestea ea nu sefolosea de niciun miiloc medicamentos.imi aduc aminte cum iqi aqeza mAna pecapul bolnavului, apoi fhcea de multe orisemnul crucii qi se ruga. Mul1i, datoritXPelaghiei, se vindecau. Acesta era darul eiprelios de la Dumnezeu. Mai avea si darulinainte-vederii. Ea a prezis, cu cAiiva aniinaintea celui de-al Doilea Rlzboi Mondi-al, evenimentele din vielile fralilor meiAlexandru, Vasile, Ivan qi Petru qi, de ase-menea, moartea p5rinlilor mei, in ordi-nea in care au plecat din aceasti via![.Tot ce a spus ea s-a implinit. Trebuie s[mai adaug ci datoriti Pelaghiei din Za-harovo unii qi-au ales drumul slujirii luiHristos, intrAnd in cinul preolesc. Iar,inacei ani de prigoan[ a Bisericii era greu\gipericulos si indrumi oamenii pe o ase-menea cale.
Puterea binecuvAntatl a rugXciunilorPelaghiei au cunoscut-o, la wemea lor. ar-
-
hiepiscopul de Orel qi Breansk, Gleb Smir_nov,
_arhiepiscopul de Ceboksari si-Ciuva_$ra, Varnava Kedrov, fostul egumen al La_wei Sfintei Treimi-SfAntul S"ergh-ie, arhi_mandritul Ieronim Zinotiev, ariimanari_tul Abel Makedonov, urti-u"a.itrrt fou.,[11iant
-
Hristos, Care ne unegte ca pe niqte frali gisurori. Nu intAmplltor Bisbrica'e numitdmam.5. Aici,
_rugAndu-se impreund cu omulpme de alli credincioqi, omul simte cdnu este singur in aceastl lume, cI aldturide el^sunt fra{ii qi surorile trrtr,, U.istor,care ii vor veni intotdeauna in ajutor inclipele grele. Aici, in bisericd, o-.rt pri_meqte ajutorul trimis de Domnul prin in_gerii Sdi, prin sfinlii binepllculi tiri, prinicoanele f[cdtoare de minuni. la, ce maiputem spune despre bucuria neplmAn_teascl primitd de credincioqi prin TainaImpirtlqaniei? Nu existi ..rr.irrt" pentrua exprima sentimentul fericit al unirii cuInsuqi Domnul Iisus Hristos!.. .$i este cumplit si ne gAndim cd intr_o
clprta am putea si fim lipsili de toate a_cestea: de rugdciunea impieun5, de spove_oanle, de impdrtdqirea in Biserica lui bum_nezeu... De aceea trebuie sd ii multumimin fiecare zi Domnului cI avem o"rilifit"_tea sd mergem la slujbe in sfAnta^bisericd.
InsI au fost qi alte wemuri. incd nu atrecut un veac de cAnd Ortodoxia in Rusiaa.suferit perseculii de neimaginat. Oame_nlr, ln mandria lor, hotdrAnd sd constru_i*::*..9i{ aici pe p5mAnt, se a;u"te r"ri-crtr tdrd Dumnezeu, au incepuisitistru_
gI bisericile, si ardd icoanele qi cdrlile bi_sericeqti,
.t?r p" slujitorii Bisericii'Si pepreoli s5-i intemnileze in inchisori qi sa_itrimitd in exil. Au fost impuqcali cu miile.
.
Este greu de imaginat durerea qi am5_r[ciunea care a umplut inimile credincio-qilor la vederea acestei profanlri a Biseri-cii. De parcd propria lor maml era tortu_rati sub privirea lor de vrdjmaqi, care in_cercau sI-i ia de tot viala. Se p5rea cd toa_te puterile iadului se ridicaseii impotrivaBisericii Ortodoxe, dar nu au biruit-o.Astfel s-au implinit cuvintele Domnului:,,Voi zidi Biserica Mea qi porlile iadului nuo vor birui" (Matei 16, r8). Ldcaqurile Bi_sericii au fost distruse, dar Biserica a ri_mas in via!5, fiindcd era vie credinla orto-doxi din inimile oamenilor. gi, drept mAn-gAiere, drept semn ci Dumnezeri nu i-apirdsit, au aplrut pe pdmdntul rus bine_pl[culi ai Domnului, asceli ai credinlei qievlaviei. La exterior ei erau oameni obis-nui1i, tryn din trupul poporului simplu, a-veau. suferinle qi griji, bucurii qi dureri.Dar, in acelaqi timp, primiserl in dar de laDumnezeu vederea duhormiceasc[. cre-dinla inflSciratd qi rughciunea rArmitoare.
_
Printre_aceqti nevoitori a aplrut pepimAntul Riazanului Cuvioasa fecioarA10 11
-
Pelaghia din Zaharovo. Viala ei este un e_xemplu al manifestdrii puterii dumneze_i^eqti in neputinla omeneascd. La fei ca qiApostolul pavel, Fericita pelaghia ar fi pu_tut.si spuni: ,,De aceea mi Sucur in sl5_biciuni, in defXimiri, in nevoi, i" prigo_niri, in strAmtordri pentru Hristos, cdci,cAnd sunt slab, atunii sunt ta.e,' fil Co_rinteni rz, ro).,
In neputinle, nedreptdli qi asupriri ag"9op intreaga ei vial5. in schim6, i_autost ddruite de Domnul m[rele daruri du_hovnicegti, datoritl cdrora lu poi"u ,epriveascd in viitorul oamenilor,^ sd_i p[_,,:ur"l de primejdii, s5-i mAngAie in clipeoe surennld qi, cu rug5ciunile indreptatespre Dumnezeu, sd-i vindece de boli. in_sd, ceea ce era mai important, ea ii ajutape credincioqi sX se intireasci sufleteste.lar pe necredincioqi si_L caute pe Hrisios.
.
Pelaghia din Zaharor,o, ,u,r', cum estescris in buletinul ei, Lobaceva pelaghiaAlexandrovna, s-a ndscut pe 20 o.io*_brie r8go in satul poiarkovo dinluberniaRiazan._ Pdrin{ii ei erau lhrani obisnuiti _Alexandru qi Natalia Ievlev. Numele'defamilie, Lobaceva (al bunicuf"i eij, iefa_ghia l-a primit odati cu buletinut. ireri"tiiei nu mai erau pe atunci in viati si p.f"_
ghia a dorit si poarte numele de familie albunicului sdu. Rudele nu vedeau in pela-ghia un om al lui Dumnezeu, o socoteaunebun5. in acest mod, asupra'pelaghiei seimpliniserX cuvintele Sfintti Script-uri :,, giveli fi 4uti gi de pirinli qi de frati qi deneamuri qi de prieteni, qi vor ucide dintrevoi" (Luca 21,L6).
De altfel, incercirile acestei lumi auinceput pentru pelaghia incd din pdntece-le mamei sale. Fiind ins[rcinatd, Nata]iaMihailovna s-a imbolndvit de malarie.lgctorul nu qtia de sarcini qi i-a prescrischiniri5, pe care ea a luat-o. Medicamentul-
avut urmdri asupra dezvoltdrii fttului sia fost o cauzd a faptului c[ pelaghiu ,-Lndscut oarbd. ,,De ce, Natalia. nu mi_aispus mai deweme de sarcind?,', a intreba_t-o cu am[rXciune mai tArziu doctorul.Dar, poate cd aceasta a fost voia Domnului.
Prin oarba pelaghia, Dumnezeu a bi_nevoit s[ arate cd omul, atunci cAnd nuare ochi trupeqti, poate avea ochi sufle_teqti, cu care vede totul Si chiar ceea ce nupot vedea oamenii obiqnuili. Cum spunein Psaltire: ,,Domnul inlelepleqte &bii,'(Ps. r45, 8). CAnd pelaghia a implinit qap_!e a1i, pe neaqteptate ea a strigat: ,,Vidlumin5!" Rudele s-au mirat: cum poate
12 13
-
vedea lumin5, dac[ are ochii complet in_chiqi?! Oare copilul Domnului vlzuse lu_mina veqmintelor Lui strdlucitoare? Noinu qtim cu exactitate, dar tradilia spuneci de atunci pelaghia a dobAndit darulinainte-vederii. Iar mai tArziu, intr_unmod minunat, ea putea sd desluqeascd qiiarba verde, qi florile pestrile, qi terul ai_bastru.
?e-oameni, oarba pelaghia ii recunoq_tea indat5. ,,IatI cd a sosii un oaspete lanoi, du-te, deschide-i uqa',, ii spuirea eaAnastasiei Orlova, cAteodati spunAndu_ipe nume celui venit. Dar pe lAng5 ceea cev[d oamenii vlzltori o6iqnuilf, fericitavedea qi ceea ce nu este aicesibil p"rrtruei. AvAnd ochi duhormiceqti, ea putea sivadi nu numai chipul exierior, .i qi ,.r_fletF omului, viala lui prezentl qi viitoa_re. lr erau cunoscute vielile altor oameni,ins5 pro_pria via!5 pelaghia nu a putut sdo vadd de Ja inceput. NiscAndu-s-e oarbd,atunci cAnd a mai crescut, ea ieqea pe uli_!d sd se joace. Ca qi altor copii, ii pllcea sdalerge,. sd se joace, sd se veseleascd. Copiiide o vArst5 cu ea o primeau in cercul ior.cu toate cd rAdeau de neputinla sa. Darmicula Pelaghia nici nu lvea nevoie deprea mult, ii era de ajuns si alerge, sd se
inghesuie printre copiii de vArsta ei. tnslcu timpul, a inceput sd fie luat[ in rAs dince in ce mai grosolan. Ori o chemau sXrupl flori, insd o duceau intre urzici, sauo ademeneau in pidure, apoi o urm5reaucum, impiedicAndu-se qi cizAnd, umblaprintre copacii doborAli de furtun5. pela-ghia a inceput sX inleleagd ci iqi bat jocde ea qi suferea, plAngea, dar nuputea sdrenunle la jocurile copilSreqti. Odat6, in-s[, copiii au dus-o intr-o rApd, au lisat-oacolo qi au uitat de ea. Multi vreme a statacolo_ Pelaghia, pAn[ ce au gdsit-o inghe-lat5 de frig, speriat5 qi plAnsI qi au dus-oacasi. De atunci micula pelaghia a renun-lat.sd se mai joace pe ulild qi a inceputsd-i evite pe semenii ei.,
Aparent ea continua s[ se comportela fel ca mai inainte, ins[ atunci cind seivea orice ocazie favorabild, pelaghia iiruga pe^cei din jur si o ducd la biseric[, laslujb5. In satul lor triia un ![ran credin-cios, c6ntXre! in Biserica SfAntul ApostolIoan, aflatd in satul Havertovo. V[zAndacea nlzuin!5 folositoare a pelaghiei, el ainceput sX o ia in permanenl[ li slujbe qisI o invele si cAnte in stran5.
Cu timpul, sltenii au observat uneletrlsdturi deosebite ale pelaghiei. Daci au-
74 15
-
zea cd. vaca sau oila vreunui om se riti_cea, ea spunea unde trebuiau ciutate qianimalele erau g[site intotdeauna acolounde spunea pelaghia. Daci cineva dintre!5rani se pregitea sX plece la muncd pen_tru a cAqtiga bani, pelaghia ii spunei di_nainte dacd va cAqtiga sau nu. Oimenii auinceput sI observe cd vorbele ei se inde_plineau qi au prins a veni la ea, unii pen_tr.u vreur sfat, allii pentru ajutor in situa_grle grele-de_via{d. gi doar in casa plrin_teascl Pelaghia era socotitd ,,anorirali,',iar cazurile de inainte-vedere, doar niqtesim.ple coincidenle.
^Mai ales fratele ei oasalta cu repro$uri. insurAndu-se. el a ci_zut sub influenJa nevestei qi o mustra inpermanenld:
,,In loc sd stai pe spatelenostru qi sd ne minAnci mAncirea, du_teqi-ti cerqeqte bucata de pAine. Nu mai staa_cag5. Du-Je qi cere milostenie,,. Ce puteasd faci Pelaghia? Ea inlelegea cd farnitiasa, intr-adevir, trXieqte in s[rdcie. Tatil ainceput sI bea din ce in ce mai des, mamas-a.imbolnivit, iar in afari de pelaghia,mai,aveau incl patru copii: fiul Vasi"le qinlcele Ana, Alexandra gi Teodora.
Pelaghia s-a resemnat qi a inceput sdagtepte o ocazie pentru a pleca de icasa.CurAnd, aceastl ocazje a ap5rut. Odat[ au
venit la Pelaghia dou[ fete din satu] Joki-no. Talii lor plecaseri la munc[ qi nu semai intorceau de mult[ vreme. Mamelefetelor le-au trimis sd afle daci ei se vormai intoarce. ,,Se vor intoarce, le-a spusPelaghia, sunt vii qi sin[toqi". ASa s-a qiintAmplat mai tArziu. Atunci cAnd pela-ghia le-a prezis aceasta, le-a mai rugat:,,Lua!i-m5 cu voi".
In acea vreme sora Pelaghiei, Teodo-ra, se c[shtorise qi se mutase impreuni cusolul siu in satul Jokino. gi Pelaghia sehot5rAse s[ locuiasc6 la ea. Teodora era ofemeie cu fric[ de Dumnezeu, obiqnuia slse roage, si citeascd acatiste qi vieli desfinli. Stabilindu-se in casa acesteia. pela-ghia a ajuns intr-o atmosferl binecuvAn-tat[ qi prielnic5. Datorit[ surorii saleevlavioase, ea a invilat multe ruglciuni, ainv5lat pe de rost psalmii, unele acatiste,a aflat despre mulli sfinli.
Mai apoi ins5, spre marele ei regret,Teodora impreunl cu solul s-au mutat inMoscova qi Pelaghia a fost nevoitd sX rd-tdceasc[ prin case striine. Mai intAi ea animerit in satul Voronino qi a tr[it la o fe-meie pe nume Anastasia. Apoi a luat-o incasa ei o femeie pe nume Matrona Demindin satul Zaharovo. Pelaghia a locuit un
t6 77
-
an acolo, apoi s-a mutat in casa MarieiHromova, unde a locuit trei ani. OarbaPelaghia era nevoitd si umble din casd incasd, dar a inceput sd se roage stiruitorrur Dumnezea ca El insuqi sd hotirasci ince loc sd se opreascd. Dumnezeu i_a des_coperit c[ ea va locui la familia evlavioasda lui Petru qi Anastasiei Orlova.
Anastasia a crescut intr_o familie cu ocredinti adAncd. Tatil ei, Vasile Ci".r,.era staroste al bisericii din Zaharovo. iipl,Scea sI meargl in pelerinaje prin locu_nle sfinte^.. Naqterea fiicei sale fusese pre__zis5 de SfAntul Ioan din Kronstadt. pAnIla naqterea Anastasiei, lui qi soliei- sale lise mai niscuseri copii, darioli mureau lavArste fragede. CAnd Vasile u'me.s dopebinecuvAntare la SfAntul Ioan din Kron_sladt, acesta i-a spus: ,,Vi se va naste o fe_ti!a. Puneti-i numele Anastasia. Va avea ovia{d grea, dar va fi o femeie credincioaslqi evlavioasX".
A.Sa a qi fost. Anastasia a cunoscutdin copil5rie viala grea. CAnd avea treianl, mama ei a murit. Tat5l ei pleca sdmunc-eascd qi c6teodatd feti{a locuia sin_guri la rude vreme indelungatl, aproapeca o orfand de ambii pdrinli. Apoi^Vasiles-a cls5torit a doua oarl gi Aiastasia a
fost nevoitX sb locuiascl cu mama vitreg[.Credinla in Dumnezeu a ajutat-o sd trea-cd prin greutdlile vielii. Ea iqi gisea alina-rea in biseric5. Iubea si se roage qi sicAnte in stran[. Avea un glas frumos.
Solul ei, Petru, avusese, la fel, o soar-td grea. El cunoscuse, de asemenea, vialade orfan. La fel ca qi Anastasiei, ii pliceasd meargi la bisericl qi si c6nte in strani.Se potriveau foarte bine ca so! qi solie.Pacea qi inlelegerea domneau in casa lor.Petru qi Anastasia triiau sirdcdcios, inslaveau doui comori - credinta si iubireanefrlarnicI. Atunci cAnd au aflit despreFericita Pelaghia, au inceput s[ meargl laea dup[ diferite sfaturi qi s[ se roage im-preuni cu ea. $i Pelaghia ii indr5gise pen-tru blAndelea qi evlavia lor. CAnd veneausd se roage, cuvioasa ii spunea stdpAneicasei sX inchidl uqile qi sd nu lase pe ni-meni sI intre.
$i iatX cI odatd, cAnd Anastasia a ve-nit la fericita stare![, aceasta i-a spus:,+\nastasia, eu m-am rugat qi Dumnezeu abinecuv6ntat ca eu si locuiesc in casa taqi tu sd ingrijeqti de mine". ,,pelaghia, euam deja doi copii, i-a rdspuns Anastasia,qi eu sunt inc[ t6n[ri qi voi mai nagte".,Tu vei mai naqte, iar eu voi avea grijl de
i
18 19
-
copii qi ii voi educa,,. ,,Trebuie sd md sfd_lui.ejtcu..solul meu, eu singuri .rrr-pot ,anorarasc
, r-a rlspuns Anastasia. Ea s_aintors acasd la so1, i-a povestit totot qiPetru a fost de acord, paic5 aducAndu_qiaminte de cuvintele apostoleqti:
,,primi_rea de oaspe_ti sd n-o uitali, cX"i p.i., u_ceas_ta unii, tird ca sd qtie, au primit ingu?d4 ingeri" (Ewei LB,-2). nup$ aceasta,Pelaghia a venit sd locuiasce'la iamiliaOrlov, iar Anastasia a hotdrAt in sinea ei:,,Odatd ce DumnezelJ a hotdrAt
"u p"lu_
ghia sd triiascl la noi, voi avea grild de eapAnd la moarte".^Cee.1 ge i-a prezis
pelaghia Anastasieis-a tmphnrt intru totul. Ea a n[scut multicopii, unsprezece cu totul. Dintre
"i, pa_
tru au murit la o vArstd fragedd, iar qapteau supravieluit. pelaghia a devenit pentru"i.!j r1ql, qi rugdtoaie, qi educatoaie. r'a_mrlra Orlov a devenit propria sa familie qicopiii o considerau bunica lor. Orlovii caq_tigaserl pentru ei o rugltoare adevdrata,o mijlocitoare inaintea lui Dumn"r"".l"ltr-adevir, oferindu-i un loc de trai Ferici_tei Pelaghia, ei au primit in casa lor uninger.
Desigur, pelaghia dinZaharovo se ru_ga pentru tofi numeroqii s5i fii duhovni_
ceqti qi pentru intreaga Rusie mult-plti-mitoare. Pentru faptul cI inci din copi-lf,rie Peiaghia iqi petrecea multi vreme inbiseric5 qi ii pl5cea s[ asculte ruglciunile,psalmodiile qi citirea cdr[ilor sfinte, Dum-nezeu i-a diruit o memorie deosebit[. As-cultAnd de cAteva ori Evanghelia, Psalti-rea sau un acatist, ea memora totul cueractitate qi mai tArziu putea s5.le spunlpe de rost.^
+. re rIi plS.cea indeosebi si spuni acatistulSt?ntului Nicolae qi cel al SfAntului Sera-fim de Sarov. Cu SfAntul Serafim, Pela-ghia avea o comunicare duhovniceasc[special5. In rug[ciunile sale, uneori il in-treba cAte ceva qi intotdeauna primea rds-puns de la el. Cuvioasa era o rugdtoaretenace. Se trezea devreme qi se ruga pAnila amiaz5, dar de cele mai multe ori I seadresa lui Dumnezeu in timpul noplii. inacel loc in care ea f5.cea metanii, podeauase rosese, ap[ruse chiar o gaur[.
Pentru credinla sa, Pelaghia a suferitprigoane qi clevetiri. in popor se r[spAn-dise zvonul ci este vrljitoare qi lucreazicu puteri diavolegti, iar gazeta raionallcomunistd o numea qarlatani. insl cre-dincioqii adevhrati vedeau ch este o aleasla Domnului qi doreau s[ ajung5 la ea. Pe-
20 27
-
laghia era cunoscutd in tot {inutul. Multioameni veneau la ea din t".r.i[ i"a"pli_tate ale regiunii Riazan qi "f,iu.^a1n alteregiuni. Autoritilile locale rr.d.u., l."urtuqi se striduiau si o trimit[ iu liln]rour",pentru
,,a termina cu dezordinea si adu_ndrile antisovietice,,. Odat5, _i,fitiJ""f a"sector chiar a arestat_o qi a dusl;-lu urr_chetd in oraqul Mihailov. i"rl"*io f"ri_clra le-a spus anchetatorilor nu despre si_ne, ci despre ei. Le-a ,p,rs tre.uioi pr"_
zentul, Ie-a prezis viitorul. Bi uu -i"rt
utatde uluili de inainte-".a.r"u pJuffii, irr_cAt au lisat-o sd meargd in pu.* --^-*^
"^P1_-1tilt"*lise schimbau qi pelaghia
a_ rost arestatd din nou. $i, chiar dacd oeliberaserd, ea trdia intotdeaunl J',.rr_timentul cI in orice moment poate fi in_temnilatd, ceea ce u, fi insemlrai-o.rrarustare{a oarbd o moarte lenti. O. u.i"u, u_flAnd cd vor sd o areste ze pe rufulfriu, r"_tru Mihailovici Orlov o asiundea de mili_tie qi uneori o ducea pentru un timp inMoscova, la sora ei, Teodora.
Ins5, indurAnd. clevetirea qi prigoana,,1"*1l1""laghia iqi punea toati nddejdearn. u^umnezeu, amintindu_qi cuvintele Sfin_tei Scripturi:
,,Desf5teazd_iei" Oo_"uf qiili va implini lie cererile i"i-li1"i"lb.._
coperd Domnului calea ta qi nidXjduieqtein El qi El va implini. $i va scoate ca lu-mina dreptatea ta qi judecata ca luminade amiazi" (Ps. 56, 4-6).De aceea Pela-Shia dio Zaharovo continua s[-i primeasc[tra ea pe credincioqi. Ea nu putea s5-i laseffira ajutorul rug[ciunii sale. Majoritateabisericilor erau inchise,
-aproape toli preo-Ui erau arestali. Poporul ortodox era orfangr mulli cideau, se descurajau, sl5bindu-lecredin{a. Pentru asemenea oameni, Ferici-ta Pelaghia a devenit un adev[rat sprijin:ea ii intlrea in credin![, ii mAngAia in su-ferinle, ii ajuta la vreme de boal5.
A ajutat o mullime de oameni sd in-vele si se roage, le-a tAlcuit sensurile Li-turghiei, vecerniei qi al altor slujbe. Stare-[a propovdduia Evanghelia in acea vremecAnd insuqi cuvAntul ,,Dumnezeu" era in-terzis. Fericita Pelaghia aplruse ca un a-der.drat far luminos in intunericul lipsitde Dumnezeu. ,,Totul e de la Dumnezeu,spunea ea, qi suferinlele, qi bolile. Dacd vdveli ruga Lui qi veli trli in evlavie, Dum-nezeu va indrepta totul. Dar daci nu veliface aceasta, nici la mine nu aveli de ce sir.eni1i. Eu nu fac minuni, nu sunt weo w5-jitoare sau ghicitoare". De aceea, atuncicAnd bolnavii veneau la stareli pentru a
22 23
-
se vindeca, ea le spunea desigur cd se varuga, dar cI aiutorul nu vine je la ea qi inprimul rAnd irebui" ,; ;;i:i"jur.e inDomnul, in Maica L"i p;;;'f;"il qi insfintji lui Dumnezeu.In wemurile noastre se tipdresc mul_te cdrli care te sfdtuiesc
.aruiriarri ,a t.rogi in anumite situalii.p""iui" Ji" viald.Atunci nu era nimic di" i;;i.-u."rt.u,dar, fiind tuminatd d" D;;;;]i"ri"i_ta Pelaghia qtia cdrui sfAnt trebui!,a_i fi.adresat5 rugdciunea, atunci cAnd era ne_voie. Oare ce trebuinq" u""ru
*"ieqtiniimuncitori? Ei cereau de la Dumrr"r"u i.r_tarea picatelor lor, sdndtat., pul"ri p"n_tru a-gi_indeplini
Tulct to, a.io" "qoard,1eco.l1e bogate, roade imbelEus;t", il." infamilie. Nu vedeau nimic.,iii-rl, ,i.i i" us9 rqgq pentru sinitatea vitelor lor. Feri_cita Pelaghia din Zaharovi i"ta"i., Ui""aceste $nji ale lIranilor qi nu iefriza sa seroage lui Dumnezeu qi Maicii lomrrrfuipentru cele de trebuinil. BolnaviloriL ae_dea ap5 sfin_titd qi ie spunea ci e nevoie sXg"? poT".r.rice pentru sin5tate, ii trimitea
rn Drserlctle care mai erau deschise ca sise ungd cu ulei sfinlit, ii chema lu poc5in_!5 qi spre o via{d evlavioasd. ---- -* r"!
Buna qi blajina pelaghia condamna
cu asprime pdcatele omeneqti qi puteaahiar sa certe foarte tare pe cineva pentrur-Teun pdcat. Ea mustra mai ales p[catularorfului. ,,Copilul t5u se aflI acum internnita cereasc5, iar atunci cAnd vei mu-ri. el r-a elibera acel loc pentru sufletultArl-. spunea ea femeilor care fhcuseri a-rort. Era foarte aspri in privinla pXcatu-lui betjei qi al injuriturilor. CAteodati sei-ntampla ca, auzindu-i injurAnd pe ceinnari. s[ inceap5 sI injure qi copiii. pela-glda se intrista pentru ei, ii compdtimea,gi atunci cAnd erau aduqi la ea asemeneacopii, starela se ruga fierbinte pentru iz-herirea lor de acest p[cat. pentru rugd-ciunile sale, Dumnezeu ii izbdvea pe copiide acest obicei urAt.
Starela avea o mare iubire pentru co-pii. Ea era naqa mai multor zeci de copi-lagi. ,,Pelaghia este naqa noastri, a tutu-ror", spuneau ei mai tArziu. Iar pe cei qap-te copii ai Anastasiei Orlova, cuvioasa iiiubea in mod deosebit, avea grijd de ei qiii educa. Anastasia lucra in colhoz si demulte ori rdmdnea la muncd pAn[ tirziu...Nu-i nimic, acasi am ochiul meu", spu-nea ea despre oarba Pelaghia. Fieciruicopil ai Orlovilor, Pelaghia i-a prezis ce a-vea si devini mai tArziu. pentru rugd-
2425
-
ciunile sale, aceqti copii de simpli laraniau devenit oameni instruili qi educali: ju_riqti, economiqti, doctori..
Fericita pelaghia a vdzut qi viitorul al_t_or copii. CAnd Evdochia Kedrova l_a a_dus la ea pe fiul sdu de doi ani, starela s_aemolionat, a fdcut c-ruce asupra cipqoru_Itilyt qi a spus: ,,Evdochia, tu sa-ipireqti,Dalatul e bun, va deveni arhiereu,,. Agas-a qi intAmplat. Necunoscutul bdielel penume Vova din satul Visokoe a crescut, aintrat in Lavra Sfintei Treimi u
-Sfa"trrf,riSerghie,
_a primit tunderea ir, -orruhi.mcu numele Varnava, iar mai tArziu a pri_
mit cinul arhieresc qi a devenit miiropbti_:y_1g.b"!:arului qi tiuvaqiei. ett beieqel _Jrmlon Zrnoviev din satul Bahmaceevo.a$a cum a prezis fericita, a primit tunde_rea in monahism
., .r.r-"i" Ieronim, adevenit arhimandrit qi a fost .rrrmil "gu_men al Lawei SfAnta Treime a SfAntuluiSerghie. in numXrul 9 al ,""iri.ipui.iur_hiei Moscovei din anul r98z r"
-*1iorru,,,Simion Zinovev a pistrat in memoriegAn5.la. sfArqitul zilelor sale povdfoirit"Fericitei fecioare pelaghia,
.ur. ii ,rorlir.incl de cAnd era ipod-iacon despre-caleamonahismului care il agtepta,'.
Fald de preoli, Cuvioisa pelaghia din
Zaharovo avea o mare cinste, dar ii criticacu asprime pe cei care nu erau wednici decinul 1or, care slujeau in Biseric[ nu innurnele lui Iisus, ci pentru bucata lor deparne. Dupd cuvintele fericitei, pe omulcalre a pdcituit ,,cinul preolesc nu-l varnfintui. ci lui i se va cere socoteal5 de osuta de ori mai mult". in schimb, cAt detare se bucura Fericita Pelaghia atuncicand recunoqtea in cineva un slujitor ade-r,frat al Bisericii! Odat5 au venit la ea du-ph sfaturi niqte femei, iar cuvioasa le-aspus: ..Mergeli cAt mai repede in Riazan,cerefi binecuvAntare de la plrintele Abel".In acele wemuri in Riazin era deschisddoar o singuri biseric5, in cinstea icoaneiPreasfintei Nlscitoare de Dumnezeu ,,.{ju-torul tuturor celor necijili". Femeile nu in-felegeau: cum puteau ele sd cear[ binecu-r-antare de la pIrintele Abel Makedonov,daca un asemenea pirinte nu exista in bi-sericd? Totuqi, fXcAnd ascultare, ele au ve-nit la slujbl in biserica icoanei MaiciiDomnului. $i s-a vddit ci in acea zi fusesehirotonit preot diaconul Abel, care peatunci nici nu qtia incX de Pelaghia dinZaharovo. El nu qtia nici cd in acea zivafihirotonit. Aqa de mare era inainte-vede-rea Fericitei Pelaghia, aceasta era atitudi-
z6,.7
-
nea.ei fali de preolime qi recunoqtin{a eipentru binecuvAntarea pieoleusc5i -Trebuie sI sounem cd, ia rAndul lor,mulli.preoli o cinsteu., p" F;ri"ii; pela_gnra drn Laharovo qi mergeau la ea dupdsfat. ?rintle ei, .urror.uirl starei, arhi_mandritul Ioan Krestiankin. in-aiara aeugqrlu,- dupd mlrturia lui Anatolie petro_
vigi prt_oy, pelaghia.a fost apreciaii i. pu_triarhul de atunci al nusieiial"iJr, p""_tru mdrinimie, abnegalie gi iubire ientruoameni gi a primit in dar d; la;l;;-paharaurit cu o inscripli" ornagiaie. e""Jt au,se pastreaza pdnd acum la loc de cinste infamilia Orlov.
Fericita staretdii primea cu iubire peto{i:.qi pe preo{ii ptinide ,a;;, ii"o" ou_::itt :iTpli.pulin credincioqi, qipe ord_$,enrJ 9ultrv_aJi, qi pe ldranii din saiele in_depdrtate. Nu intAmpldtor, in popor a a_pXrut o poezie in care se spune:
"Fericit5 pelaghia, peioli ii primeai,Nu avear vedere, insi pdcatele vedeai.BitrAni qi tineri ai inaiipat.u i,rli..u,$i ai alungat tristelea to, qi .rrafrrrir"u,,.^^, 3::i l::pl".petaghia.ii iirtamplnu pe,l^t-t^t1t" ladejayjlu sd primeasci mAngA-rere ln casa ei. Ii hrinea, le potolea seteaqi cAteodatd ii adipostea pesie rroupt". f"
zB
iti cane \-eneau ,,pentru interes", ,,din cu-nr'zitate". nici nu ii primea in cas[. Pe a-rystia ii vedea incd dinainte de a ajunge la":qa ;i o ruga din timp pe Anastasia:""Du-te repede, inchide uqa cAt mai bine.Snr-rne-i celui care va bate cI sunt bolna-r,:4" cfl nu pot qi nu qtiu s[ fac nimic". in a-:ara de aceasta, stare{a v[zitoare cu du-ru stia ca autorit5lile o urmireau qi cd u-::eqrri trimiteau special oameni care oprr:\-ocau sa discute despre regimul sovie-::c. insa Pelaghia nu vbrbea mult pe a-reasti temd. ,,Haideli mai bine sX ne gdn-i-irn la mAntuirea sufletului; s5 vorbimciespre cele ale lui Dumnezeu", spunea ea.
Fiind precaut[ in afirmaliile sale, cu-',a'rasa ii preintdmpina qi pe al1ii, pe uniic'Lriar sfatuindu-i s5-qi duci Biblia la bise-rica. Starela qtia c[ pentru citirea clrlilorstjnte se poate face inchisoare. Aceasta s-aintampiat, de exemplu, cu un ![ran pe nu-me Demin, din satul Zaharovo, pe care l-auarestat pentru cd p[stra in casd o Biblie.
Astfel vieluia Fericita Pelaghia dinZa-haror.o, pizindu-i pe oameni de primejdiisi ajutAndu-i in greut[lile vielii. Ea trliadupd cuvintele Sfintei Scripturi: ,,Nidij-duieqte in Domnul qi fi bunitate qi locu-iegte pimAntul qi hr[neqte-te cu bog5lia
-
lu i " (ps. 36,8).^
Cu rugdciunile sale cdtre Dumnezeufericita a vindecat mulli bolnavi. insa nutoate erau in puterile "i. Cr, "oiu'Oo*rrr_lui, s-a imbolnivit nica auno"""ilJur.e p"care^starela o iubea cel mai mult, Anasta_sia. Orlova, in casa clreia gi fo.uiu. pela_
i!"l i s-a descoperit ce atJar,e l"}e a"_cea spre moarte. Inima ei s_a umplut deyarlaciyne qi tristefe, dar "u
put'.u ,a_ispund direct Anastaiiei. A h;";;ise ci_:::::1
"r" permanenlr psaltirla'qi i._"iusrngurd qi-a dat seama de ce. anastasiaOrlova a murit pe 16 mai rqOi.
,,peste trei ani e,u.voi pleca de la voi,le spunea fiilor sii d"h;;;;;it"iagr,iudin Zaharovo. voi T;;i i;-ivrl;;;u, du,harul il voi ldsa in zaharouiVeq?,_" qiintAmplat. in toamna anului ry;;, pela_ghia, slibitl qi bolnavd, la ru;#ili"a ei afost luatd la Moscovu a. ni.?-e"uriasiei,Mna petrovna orlov". p;;;;;i?", i__preund cu so{ul Anatolie Nicolaevici, deti_neau o camerd intr_o cas5. ,,Nu_i nimic,spunea starela, veti avea qi voi un aparta_ment". Aceste cuvinte ,_u" i_piinii'*ui:i:li:. f.tashia iqi simlea sfarqti,,i-qiu ir,_::ryt sI se preglteascl a" i"tai"iilu ."rrumnezeu. Se impdrt5qea, i se tdcea Starr_
::l \[a-
-
cuvantare. Chiar inainte de moarte, ea iiprimea pe toti qi vorbea.u "i.-;;i au rd_fl11 *:l_loqleze qi au adormit liniqtili.Dpre dlm_lneafd, pe la ora cinci, au auzit
vocea Evdochiei: ,,De ce oare dormimf pe_laghja a plecat de.la nor,. t1f.i;;;;n po_rumbel neauzit, sufletul p"fushi.fti n Za_harovo a zburat jn l5cafurif". -".."iri. a_ceasta s-a intAmplat pe6 decembrie tg66,aga cum prezisese ea, dupl trei ani de lamoartea fiicei sale duhorariceqti -iubite,
Anastasia Orlova.-
_
Conform testamentului Fericitei pe_laghia, ea a fost inmormAntuta p" pelan_tul sdu drag, in satul Zahar"ro'aiil"gi"_nea Riazan. CAnd a fost adusd in Ri-uzan,suretul clopotelor a inundat toi linutul,atAt de mare era cinstir"u pr""iifo, gi ucred i n cioqi lor pentru fe ri cita- star'eie. af, _ra era ger, dar in ciuda vremii, o mullimemare de oameni s_a adunat ca;t; p._treacd pe ultimul dTrT. printre ei erau qi!nr3$, qi muncito.i, qi oam".ri
""i,i. oi_ferili prin statutul tor, "i"ruu;";;i'd" ""singur indemn - sd o'""dtp;;;,ri,i_u
dafd.pe. mijlocitoarea lor i""irl." 6o___n_glui qi sd-i cAnte ,,Veqnica po*.rri..,,.Nici nu mai e nevoie ,X u-i.rti-
.all f"_crimi au vdrsat cei care ;;;;;;_; p.
ruEEtoarea lor pe ultimul drum.Struiha de inmormAntare a Cuvioasei
Fel,aghia dtn Zaharovo a fost slujitl dep$rultele \iictor $ipovalnikov in CatedralaSftll'nor Boris qi Gleb. Au inmormAntat-ope en-nioasa in satul Zaharovo, allturi deunrornaAnful Anastasiei Orlova. ,,LAngI A-na;dasia. lAngi Anastasia si m[ pune!i",sprdnea de multe ori Pelaghia, socotind-o:re Anastasia propria sa fiicX. Nu intAm-pil.Ator. pe mormAntul Pelaghiei din Zaha-mvcl este scris: ,,Pelaghia Alexandrovna0r{or-a-, iar in ghilimele ,,Lobaceva".
Uai tdrziu, cu strdduinla ieromona-hului Sava Viqnevski (acum adormit intruDomlul), locuitor al Lawei Sfintei Treimia Sthntului Serghie, pe mormAntul ei afcst ridicat un mic paraclis. in el arde me-reu candela qi o mullime de oameni vin inacest loc. Inc[ din timpul vielii sale, easpunea: ,,S[ venili la mine la mormAnt qisi-mi spuneli totul. Chiar daci nu voi fiiAnge voi, eu voi auzi totul qi md voi stri-dui sd vd ajut".
Cuvintele ei s-au implinit. La fel ca inr-ia!i, Stareta Pelaghia din Zaharovo iiajuta qi dup[ plecarea sa la cele veqnicepe cei care, cu credin![ in Dumnezeu,ajung la mormAntul ei. $i cu recunoqtinld
32 33
-
{a{d. de stareld, inima rosteqte aceste rdn_duri:^.
,,BucurI-te, Fecioard pelaghia, mAn_garerea celor ce suferl, povdluitoarea ce_l:::ilTi!i, vindecdtou."u ..1o. bliruri;oucura-te, cu vederea duhovniceasc5 vd_zAnd totul; bucurd-te, pericite,"il"_""rfie cu tine!"
II.,{.\[INTIRI DESPRE FERICITAPEL{GHLA. DIN ZAHAROVO
-
--. '-^:. scr ouem eulauiefald d.e--:: :,- tsa Pelaghia
P:laghia din Zaharovo era apropiat[:= :::lilia noastr6. Il respecta pe tatll:-:'" {ra,re era preot, o iubea pe mama:r=:. Cateodat[ venea la noi acas5. Poliuq-r;: :rr-a cunoscut cAnd aveam doi ani.l.:: irni spunea ci ea este un om sfAnt qi:.::ie sd comunice in rug5ciune cu dreplii-:- Dumnezeu. Mai tArziu m-am convins:.:r:ur de asta. Au fost situalii, cAnd, in::ezenla mea, ea cerea ajutorul SfAntuluiScrafim de Sarov.
Poliugka avea un mare respect pentru:.nul arhieresc qi cel preolesc. In acelaqi*:np. ea nu binecuvAnta pe oricine s[ fie:ir,rtonit, pe oamenii newednici se str[-
- Credincioqii care au evlavie la Cuvioasa Pela-:ria se refer[ la ea folosind adesea diminutir,rrl?,,1iugka.
3534
-
duia s5-i abatl de la intrarea in cinulpreolesc.La rAndul lor, preo{ii aveau cinstepentru Cuvioasa pelaghia din Zaharovo.Ea era cunoscutd chiir $i t; F;ilarhialvloscovel.
.
La cererea patriarhului Alexie I in_suqr, lmputernicitul cu treburile patriar_hiei M_oscovei, protoiereul Nicola. F.ioao_:oy.l Kolcifki, s_a intAlnit de multe ori curelagnta, atunci cAnd ea se afla in Mos_cova.
, Oamenii simpli veneau in numXr ma_re ra ea pentru a primi sfaturi. Uneori cu_vloasa le dezvlluia viitorul. Atunci cAnd
vorbea, devenea foarte concentrati. Feri_cita_Pelaghia o iubea pe so{ia mea, Clau_dia Vasilievna. CAnd ," irrtan
"u,ii _i.r",intotdeauna mI intreba: ,,CfuuJiu tu ur,"
t :u.rg?" Apoi incep"u ,e- o certe. ia, aa_ca renctta.certa pe cineva, insemna cd a_cera trebuia sd aqtepte necazuri sau boli.rntr-adevdr, in scurt timp am aflat ci so_i:t_.:::a srav bolnavi ii, p""tr"
"_qisarva vra{a, era nevoitd sd se opereze.-
Solia fratelui meu, protoiereul Ioan(maitArziu - arhiepiscop"i cr"rj;;;; iour_te oohavd. Eu am mers impreuni cu el laPoliuqka, in satul Voronii ftr.-t-ti(ii p.._
nnnt Tsharovo), pentru a o intreba ce sbfusem" cum s[ o vindecdm. Fericita ne-aprfunit, insS: l-a cer[at foarte tare pe fra-tde meu, incdt qi fala i se fdcuse cenuqie.[n acest fel, ea parc[ il preg[tea pentrusnnterinta care avea s[ fie. CurAnd, matuq-aa\"an-ara a murit...
Pelaghia era o mare vlzdtoare cu du*hnrl. Odati am venit la ea impreuni cunilnchiul meu, diaconul Serghie. C6.nd ea aaffat cine venise, s-a adresat unchiuluimu cu urmitoarele cuvinte: ,,Tu tot um-b,li de colo, colo..." intr-adev[r, in acearreme plrintele Serghie intrase in grupa-rea Biserica Vies.
Pentru ruglciunile Pelaghiei din Za'banolo, Dumnezeu a vindecat mulli oa-meni de diferite boli. M-a ajutat qi pe mi-ne. in anul 1959, mi s-au imbolndvit cor-zile vocale. Boala era atAt de serioasd, in-cit doctorii mi-au recomandat cu insis-tentl si m[ operez. Eu m-am sfituit cuFericita Pelaghia, insi ea nu mi-a dat bi-necuvdntare pentru operalie, spunAnd ci
; Biserica Vie - grupare schismaticd creati in sd-nul Bisericii Ruse de bolqevicii atei qi antihriqti,care au preluat puterea in Rusia dup[ revolugiadin 1917.
S6 37
-
9 fA me vindec fdrd aceasta. gi, firI indo_iald, m-au aiutat in har*-Li'ffi; rugd_ciunile Fericitei relaghia
-'rvq brqv(Ea cunostea.mulli sfinli binepllculilui Dumnezeu..gtia
"fii;ffij Ie rl.ougupentru o anumitl boald. Ea ii cinsiea qi pesfinlii canoniza{i, aa, file'r'nii ri"r...r_nosculi pAnd acum. Era la noi in Riazanun oD, Vanea Visolki, nebun pentru!1stos, Dupi revolu{ie, I_au oriorei ateii.o.dale slujeim o punihida,
"i,""# o*"r""r_nicele, qi in unui din ele a;;;;i scris:,,Pentru odihna fericitului
".U""*p".rt.,,Hristos, foan,,. DupI panihidd, u_-i.rtru_blrt-o pe femeia care mi_a a"ip"*"fnicul:,,Spune!i-mi, oare numele lui'Vanea Vi_solki era scris in pomelnic?;
,,ou, "i,_"f.l1n:
-i .l..rTpuns f.G;. ,,;;,' a" .u lpomenili?" Femeia mt_a povestit cX fiica.ui !-u imbolnlvit grav. Ea a mers la pe_laghia din Zaharo"i a"pe uj"r". qTf*i"i,"l j_l5ryjr:q si_il pomeneaslr pe'r,Lbonurlntru Hristos Ioan, adicX pe Vinea iisot_ki. Femeia.a inceput ,a a"u po*"rlr#""i;numele lui atunci cAnd se i":"rr^^orri_hide ql in scurr timp fiica
"i"lr."pi, ,ese vindece, apoi s-a insdndtoqit complet.fatq 9e minunatd vdzdtoarte;d;ir;i
"r"Fericita pelaghia!
i[mintindu-mi de ea, imi este greu$f;-mi tin lacrimile... Pelaghia trebuie cin-stitfr- ea este un om apropiat lui Dum-IUffiu-iiPmofodr'cconul PJ. Smirnou, din Riazan)
f,nrl o nnare stare{d"Frima datd am auzit de Poliuqka a-
twnci cand eram diacon in biserica dinRiazan. inchinati icoanei Maicii Domnu-hmi
-Bucuria tuturor celor nechjili". tmi a-rqmintesc o intimplare. Pe z4ianuanetg4T,Stil nou, r'l[dica slujea liturghia in Biseri-rsa *Bucuria tuturor celor nec[ji!i". Era oni o;bi,snuitd din slptdmAn[. Vl[dica slu--trrea liturghia, pentru c[ in acea zi trebuiasS sar-irqeascd o hirotonie. $i el mi-a spus:*Pregateqte-te, diacone, sI slujeqti cu mi-ne'. Dup[ aceast[ liturghie, pe neaqtepta-te pentru mine, m-a hirotonit preot. Dupiliturghie, cAnd lineam crucea pentru caoamenii s5 se inchine la ea, s-au apropiatnis-te femei qi mi-au spus:
- Plrinte Abel, a qtiut cineva c[ astdzive$ fi hirotonit preot?
- Nu qtiu, am r[spuns eu, bineinlelesc6 rlddica a stabilit din timp aceasti zi.
gB39
-
Dar mie nu mic5 voi n rri.otoni.Lspus nimic ai nu Etiam
- Noi am fost in Zaharovo, la pela_ghia. Ea nici nu a stat sd vorbeas.d .,, ,roi,
:l :.-: spus.: ,Mergeliin i.il"l",i" ,ir._rrca
-
Sfiq a fost anunlatI ci sosise pirintele,l,bgl qi i-a rugat pe toli sd iasi.';\m fostinvitat intr-o Incdpere la demisol. Acologe afl3u_ niqte lavife. pe una ai"t."-"f. ,ta_teau Pelaghia qi Dunea oarba (ea iocuia inrtta-zgn? o cunoqteam foarte bine). Duneaumbla imbrdcafd in haine tlra""rii. Fiindgarb5, puteam sd-i urmdr"r" ir-J"j. r"p.Eaera deja bitrAnd, insi uu* ,rr, .t io four_te luminat qi eu m_am sa"aiii-,,Do'u_rr",aqa sunt oamenii drepli. Aceasti bdtrAnl eca un inger". pe Dunea o .rrrroti.u_ birr",pentru cI mereu era adusi ia biserici.?il p: Pelaghia o vedeam p"r,trr^iri_udatd. Ea intrebd:
..Cine-i "".:;;-; i -
.
t"i" euJ *.*'11"ulne-r acesta? A' pdrin-
Eu i-am spus-. ,,Da,_, ,Ei, apropie_te,dd-mi o binecuvAriure,i. "M:#'!"andit:,,Cup voi binecuvAnta on urtfJ d-J omfEa doar e sfAntd, eu trebuie,e i"" ili.r".,r_v6ntare de la ea,i. our.u"iou*-"ilu rorg,,Pdrinte, pdrinte, eu aqtept. Vino si mIbinecuvdnt eazd,, . M-aoi ;;r"pi"i"ri i_r_dat binecuvAntare.
,,Iu loc'". $i u* i"."p,r,13 -,?
intrebe, oarecum pe ocolite Ei cusimplitate: ,,Ce fel de biseiici
"ri" i, co_rodiqce? Oare e de lemn?,'ap"i "'i"o._bat: ,,Ave!i acolo vreun acatist?,, ,,Avem,,.In acel moment m-am gAndit la'd,riup.rt
42
run r':arul nostru, unde erau c[r!ile. Sta-rp{i-! tricfca statea lAngd acel dulap qi vedealtii:'" A nurnit toate c5.r!ile in ordinea in:-a:: :rru asezate, le-a enumerat pe toate,Siu'''i ri ri:niia \Teuna. $i nu a numit vreu-m,I : :rre n-o aveam. Toate sunau parc5Tltj",-
-
P aceea o ave!i?", ,,Dar acatistul a-:elr :- a.,eti?- Eu ii tot r[spundeam: ,,A-rri*r:' &',:ern-. $i, deodat5, insolitorul meunm'ffi :::;hionti: ,,Intreab-o". Eu l-am res-runs" res'ticulam amAndoi. DacX am fi stat;r* .h:reaqi lavitl cu Pelaghia, ea ar fi pu-:u: s! sinata miqcdrile noastre, insd ea qiIn'::ea stAteau pe alt[ lavild. Dar deodati,!&:rE ar fi r-izut ceva, spuse: ,,Ce faceligrt:trr:r"r'" \funci am fost nevoit s5-i spun:-F"taghia. el wea s[ intrebe dacl va ajun-r* arhiereu". Ea a zAmbit qi nu i-a r[s-l,::s ,Cirect. S-a intors spre mine qi mi-asr,r-o:
-Spune-i c[ va fi". $i din nou a rAs.-\:rlcul meu atunci prinse curaj qi o in-::ebe: ..Dar p[rintele Abel?" Ea a rispuns:-FAintele Abel va fi mai sus".
Trebuie si spun c[ insolitorul meu:re stetuia de mult timp sd intru la semi-:an. Iar eu ii spuneam cd nu pot s[ merg,ia nu pot sd ies din cuvAntul vl5dicdi, vli-,dica nu-mi diduse binecuvAntare. Astfel,amicul meu a hotlrAt sI o intrebe pe Pe-
-
L_
laghia: ,plrintele Abel wea sI intre la se_miry.r. ii aali binecuvAntare?,, Ea a ince_tat dintr-odate y -ui "i*tuuil,' ,,oarepdrintele Abel a hotdrAt ,a
""-i*" ascul_tare? Ceea ce Dumnez.ctt i-q ";,,-:.ra starelurui, u..H1?X;'rrff ,t#1 tfi
are binecuvAntare". -r ---- Yr v
PAnd in acel moment eu nu cunoscu_sem nicio boali. Deodatd eetalhiu ,_aadresat Dunei: ,,imi este mill de p?intele{bel, are inima slabi',. ivf"ita.riil, f"tr_*devh], am avut probleme cu i;il;: 'Pe drumul de intoar..r.,
.t'rrroscutulmeujmi spuse: ,,Nu.inJeleg; i"d;igu uu.Eu,.bineinleles, voi fi
"ini*""1'iii"a"estudiez la seminar. Dar tu? ii;; ti_a datbine-cuvAntare sd i"""ti, dar'ii_u .ou, .ayei fi mai sus? Chiar'vei fi mluoilofitl"
f-1m .r5snuns in glum5r,,priut""Idrag,lgbuie sd in{elegi aceste cuvinte altfel. Eanu a spus c[ voi fi. nici mitropolit, nicipatriarh. Ea doar mr-a spus ci voi fi maisus decAt tine. Ce sd inleieler" p.i"
"_uiluf '?^D_u exemplu, tu probabil?ei sta inrao pana la caD. iar eu voi sta pAnd la!rey. in."umrrhtcd eu voi n uo pi.'rriui ,,r,decdt tine".o_,
in anul 1956, cred., am fost in satulLanarovo qi am vizitat_o pe starel5. am
mfrtrut tarnilia Orlovilor, copiii lor. Ei omilunneau naqa ior qi chiar erau intrelinulide ea din punct de vedere material. La$ffiilre"ta \neau oameni care ii aduceaupmduse alimentare qi ea le d[dea pe toateSnilnniior. .\uzisem de unele cazuri cAndPetrmghla se trezea noaptea sau diminealadmrerne. pe la cinci, qi o trezea pe stXpA-mra ca*sei: *Anastasia, Anastasia, aprindemni repede focul in sob[, pune samova-ruulll oa-menii sunt obosili, inghe!a!i". Anas-lunsiia se trezea necondilionat, nu intrebade unde qtia Pelaghia ci imediat vor veni'
inneni la ei. Ea o credea. Apoi chiar so-$sfiu pe jos unele femei evlavioase dinRinzen. cAci pe atunci nu erau autobuze.Ea le hr6nea, le inc5lzea. Iar dacd vedearu duhul cd spre ei se indreptau niqte oa-meni numai din curiozitate qi interes,ry)unea: ,*A,nastasia, trebuie s[ inchizi mainepede, eu nu qtiu nimica, eu sunt o b5-ffina oarb[, nu sunt ghicitoare qi nimicnu in1eleg".
Dacd cineva venea cu inima curat5.ea il primea. Niciodatl nu lecuia pe ni-meni cu mAinile, nu dddea niciun fel depiante. Doar asculta qi spunea uneori:*Tu trebuie sd te pocdieqti de plcatele ta-[e. Din cauza picatelor suferi atAt de
44 45
-
mult". Sau: ,,Du-te, roagi_te acelui sfAntqi stropeqte-li casa cu agf,easmd,'.,
In fiecare joi din SdptdmAna patimi_Io-r starela era adus[ in Riazan. in JoiaYu.: e1;3 iqn5rtdqea, iar vinerea parti-cipa la SfAntul Maslu in Biserica SfinlilorBoris qi Gleb.
La exterior era de neobservat. Micide in5llime, cu fala ca un m5r copt, dar inacelaqi timp lumino_asd. Mergea [reu. $tiatoatd Psaltirea pe de rost, nu gieqea ni_clun cuvant din toate cele douXzeci de ca_tisme. Bineinleles, acesta era un dar dum_De,zgigsg. Ii pllcea si spunl acatistul SfAn_tului Nicolae qi al Sfhntului Serafim deSarov. Celor apropiali uneori^le rdspun_dea direct, alteori le spunea: ,,il voi intre_ba pe Cuviosul Serafim. Sd vnd.. o ,a
-esfhtuiasci el". Era o mare stare![. O marestare!d.
(Arhtmandritul Ab el M akedonou,oragul Riazan)
Vederea cu duhul a pelaghieiM-am nlscut in anul 1933. Mai intAi
am locuit in citun_ul Luciki dln regiuneaVladimirsk. in anul rg64,in familia'rrour_
ffi sl--.a intamplat o tragedie: a murit frate-h nnneu Alexandru. Avea zz de ani qi ju-nnrrifinte. Lucra qofer pe o basculantX. $i in-tr-.o d din acea toamni i s-a poruncit siducfr un transport de grAu pentru sem5-mffi." grAu ales.. Pe 4 septembrie noi am aflat cX maqi-mm ftd a fost glsit5 in iaz cu rolile in sus.ilfiartonii acestei tragedii au fost niqte e-lsryi- care au vlzut cum maqina a intrat iniffi, iar din cabinl a sdrit un om intr-o pu-fraice qi a disp5rut in pldure.
Cand maqina a fost scoas[ din apX, ine& era fratele meu, mort. Pe spatele lui, indmeptul inimii, era o ran[ mare - 8 cmhngime gi 5 cm l51ime, iar pe corpul slunnni erau zgArieturi qi lovituri. Expertizanu i-a gisit alcool in sAnge.
Ancheta a arltat c[ el a fost torturat,omorit, apoi l-au pus in cabina maqiniipe care au aruncat-o de pe un deal in iaz.Ele\.ii, fiind minori, nu erau potrivili pen-tm a fi martori, iar adullii care vXzusericAte cer-a se temeau si vorbeascb. Ticeau.
$i iatd c[ odat[, cAnd am ajuns in La-ma SfAnta Treime a SfAntului Serghie, ma-ula mea, pe nume Iraida Xenofontorma, afost anunlat[ de o veche prieteni c[ inLar:ra se afla Pelaghia din Zaharovo. ,,Ea
+6 47
-
este vdzetoare cu duhul, cunoaqte totul, aspus Olga, prietena mamei, sa ve apropi_ali de ea qi sI intrebali despre alexindiu,care a murit".
_P415 atunci, nu o cunoscusem delocpe Fericita pelaghia. Dar iati, dupd sfatululgat, am hotlr0t sI ne intAlnim cu ea qi:5 yorbiT.Am ajuns in Lawa Sfintei Tre_lml a Stantului Serghie qi am vizut cdvis-d-vis de Bisericu Snr,t.i treimi, undese afld racla cu moaqtele sfAntului, se a_dunase multd lume. 'io1i acei ou*".ri ao_reau sd vorbeasci cu pelaghia din Zaha_rovo. Ea era imbrdcatd in hline inchise la iculoare. RAndul de oameni era foarte ma_ ]re qi noi am inceput sd aqtept5m rlbd[_ Itoare. CAnd am ajuns lAngI ^stareti, ma_q? l-a povestit despre durerea noastrd:,,Fiul meu a fost omorAt!... fVici nu
-qtim
@s mfr mcel,a nu este grAul lui. El nu eraqgpfrMq.frt, sr iubitor de dreptate qi cinstit. Affifu Nexandru al vostru nu PentruffiMfo!" uiipentru adevdrul lui Dumnezeu - nu! 's'rlufr si fie hot. Atunci nelegiuilii auhmamf,t sd-l ornoare, ca sI nu fie martor laqdegil&irca }or. Alexandru al vostru ilm 1fi$rrmil,& nurnai pe Dumnezeu: S-a luptat mult cuei: L-au ghinuit mult, mult. El a suferitproftrm Dumlezeu, pentru porunca Lui:nlfiun fura!". Pe vinovali nu trebuie s[-iGfunflUi- Dumnezeu insuqi ii va pedepsi inmuufimd" Sd nu plAngeli dupl Alexandru alvmsilru- Dtrmnezeu a hotlrdt s[-l ia la ElfumL am-t nnod. CAnd veli ajunge acasd, si',$ffi ein$i$. Si deschideli Psaltirea qi veliuffim totul. la ce psalm veli deschide, pem.{a sa-l citili, atunci veli afla ce s-a in-trfrnr"rpiat cu el".
Cand ne-am intors acas5, primul lu-qm pe care l-a f[cut mama, a deschisFsiultirea. $i a deschis la Psalmul 7o. in el,ftmtr-ader,f,r, ni s-a descoperit cum a muritNsandru. in psalm se spune: ,,Dumne-neul rneu, izblveqte-m[ din mAna picdto-$nlui. din mAna cilcdtorului de lege qi aerelui ce face strAmb[tate. Cd Tu eqti aq-teptarea mea, Doamne; Domnul este n[-
49
cum a murit. Cuvioasl pelaghia, poaTe nevei spune ce s-a intAmplat
"i ul, p'.rrirr,
."a suferit qi cine l-a omorAt,'.
,,Nu, nu trebuie si ciutali cine l_a o_,-9.:t, a rdspuns starela, asta a fost voialur L,umnezeu, voi trebuie sd vd rugalipentru el". Apoi ea qi-a pus capul in mATni,s-a intristat qi a inceput si povesteasca:,,Aco.lo o intreagd_ qteifrta fura grAu, i_aucerut patru saci de grAu, iar efle_a ris_
+8
-
dejdea mea din tinerelile mele... (...) sdnu.m5. laqi pe mine. CI au zis wljmaqiiTg] Ti: qi cei ce pdzesc sufletul
-"",
,_uurllt"tl rmpreund, zicAnd:
-
a sosit o scrisoare de la sotul ei, in carescria cI a dus-o cu el in Alma-Ata. Cdndam venit la Pelaghia cu nu qtiu ce pro-blem5, ea mi-a spus:
.De ce intrebi de3l1ii qi de sora ta nu intrebi? Ea triiegte cain inchisoare, soful ei nu o lasd nicdieri.Dar ea i-a nXscut doisprezece copii qitrlieqte impreuni cu ei'.
CAnd tatll meu a fost in inchisoare,qi-a pierdut acolo picioarele. Trebuia sdmerg dupl el, insi nu avfflm bani. M-amdu.s ]a stareld qi ea mi-a spus: _Ir{ergi, tevei duce gi te vei intoarce cu bine, dum-nezeu nu te va l5sa". intr-adevdr, cu rug[-ciunile sale, am ajuns la tatll meu qi l-amadus acas5. Odatd, poliugka i-a spus ma-mei mele, care se afla in l'iziti la ea:,,D_u-te, du-te repede acasd qi stinge fo-cul". ,,Ce foc?", s-a gAndit mama mea, darcAnd a venit acasd, a vlzut un tablou in-grozitor. Tatdl meu mpea foi din Evanghe-lia pe care mama o adusese de la bisericiqi le ardea in sobl. Mai tArziu tatdl meu amurit qi Poliuqka ne*a spus ci este in mAi-nile ,,prinfului" tartor qi trebuie sI ddmpomelnice pentru odihna sufletului s5u intrei biserici deodat5. in acest fel, starelane-a intdrit nldejdea c[ putem s[ ne ru-gim la Dumnezeu pentru mdnfuirea lui.
.
in ry46 eram insdrcinati qi doctoriimi-au recomandat si nasc in spital. Amintrebat-o despre aceasta pe, p6laghia qi^ea
mi-a-sp3s: ,,Nu, nu te sfituiesc sl,raqiiin spital. iil vor mAnca qobolanii pe biie_!e1". ,,Poliugka, am rdspuns uo, ,,o-i avea o1r3fle{" tare grea gi eu sunt bolnav5, sld_bitd qi ce legdturd au qobolanii cu asta?,,Totuqi, m-am internat in spital, nu am as_cultat-o pe stareld. Am niicut un bdielel,mi-au s_pus ci era mort, dar nu qtiu de'cenu mi l-au dat s[-l inmormintez. Dupdnaqtere, doctorii m-au anunlat c[ voi mu_ri, de aceea, probabil, nu mi-au dat bi_ielelul. La rugdmintea pelaghiei, m-au li_sat sd mor acasd. $i ea a inceput sI se roa_Se sfintilor lui Dumnezeu. DatoritX aces-tor rugdciuni, am supravieluit. in ce pri_veqte copilul, cuvioasa m-a sfdtuit si nulpomenesc pentru odihna sufletului, pen_tru cd el este viu qi il cheami Anatblie.Fiului meu mai mare, pe care l-am numitde asemenea Anatolie, i-a spus odat[:,,Fratele t[u, Anatolie, ascultd de o mam[strdin5, iar tu nu o asculli pe a ta',.
Poliuqka cea vlzitoare cu duhul mi_aspusdinainte pe cine qi cAnd voi naqte qicum ii voi numi.
Toate s-au implinit intocmai. M-a pi_52 53
-
zit de avorturi. Eu doar m[ gAndeam la a-cestea qi ea md certa din timp.
ii iubea foarte mult pe copiii Anasta-siei qi ai lui Petru Orlov. Fieciruia i-a pre-zis ce va fi cAnd va creqte mare. Iar cAndi-a prezis lui Ivan cX va fi procuror, puliniau crezut qi il tachinau mereu: ,,procuro-rule, procurorule". Iar el se supira: ,,Eunu sunt niciun fel de procuror". Dar totuls-a intAmplat aqa cum a prevlzut starela.Ivan a devenit procuror, iar fiul lor celmai mic - Anatolie Petrovici Orlov - a a-juns doctorand in qtiinle medicale, un omrespectat in Moscova.
Pelaghia a vindecat o mullime de oa-meni cu ruglciunile sale cltre Dumnezeu.Insd ea ii ajuta doar pe cei ,,liniqtiti" qi nupe cei ,,gil[gioqi", se temea c[ ei vor stri-ga, iar autoritilile o vor intemnila pentruasta, cX o vor intreba: ,,Ce faci cu aceqtioameni?"
CAnd totuqi, Pelaghia a fost inchis5, ainceput si spun[ acolo acatiste qtiute deea pe de rost qi si povesteascd despre celedumnezeieqti. Ei au eliberat-o, dar au a-vertizat-o s[ nu mai primeasc[ pe nimenila ea. Ultima dat[ Pelaghia a stat la inchi-soare in anul r9gg.
Starela era o mare vizXtoare cu du-
hul. Putea s[ prezic5 nu numai vielile oa-menilor, ci gi mari evenimente. Astfel, eaa prezis cel de-Al Doilea Rlzboi Mondialcu mult inainte ca acesta s[ fi inceput.intr-adevlr, cind a inceput r[zboiul, Pe-laghia a zis: ,,S-a abltut o mare nenoro-cire - a inceput r5zboiul". insi nimeni nuo credea, fiindcd anunlul oficial a venitabia peste patru zile. Mulli au intrat inpanic[ atunci. Dar starela ii liniqtea:,,Neamlul va ajunge pAn[ la casa de lamarginea satului Zaharovo, iar de acolo ilvom^alunga".
In acea weme era la noi in sat un mi-lilian pe nume Kosorukov. $tia multe acelom. $i iati cd a venit la Poliuqka qi i-a de-clarat: ,,Eu te voi inchide, tu primeqti oa-meni striini". ,,Cum mX vei inchide, daciin curAnd capul i1i va plesni?" ,,Vom ve-dea", i-a r[spuns Kosorukov qi un timp al[sat-o pe stare!5 in pace. Seara au ajunsdoul tancuri in Zaharovo. Acest mililiana wut s[ plece din sat, impreun5 cu al1ii,dar tancurile au inceput s[ tragl in ei. S-aintAmplat aga cum a prev[zut starela Pe-laghia: unul dintre tancuri a dat peste mi-lilian, l-a cilcat qi capul lui a plesnit. A.gacum prezisese ea, nemlii s-au intors ina-poi cAnd au ajuns in Zaharovo.
I
-,lllll
54 55
-
Fericita Pelaghia le spunea oamenilordinainte ceea ce se va intAmpla cu ei. Dartotul se petrecea la timpul potrivit. Pe mi-ne, de exemplu, nu md duruserl nicioda-ti picioarele, insl ea mi-a spus odat[:,,Mania, te dor tare picioarele!" Atunci eum-am gAndit c[ este o glum[, dar ast[zisuflr mult din cauza unei boli de picioare.Ea qtia cu mult inainte cd m[ vor dureapicioarele.
Pelaghia noastrl qtia qi intenliile oa-menilor, prevedea faptele lor. Odat[ s-auintAmplat urmltoarele. Niqte copii s-audus la ea. Mama mea le dlduse niqte ou5pentru a le duce starelei. Pe drum, ei auhotirAt s[ ascund[ cAteva ou[ in tufari.Au sosit, iau dat ouile care r[mlseser[ qii-au spus c[ mama mea le poruncise sd-iaduc[ acele ou[. Pelaghia, drept rispuns,le-a spus c[ nu are nevoie de ou[, s[ le iaei, qi pe drumul de intoarcere si nu uitenici de acelea pe care le-au ascuns in tufe.
La stare![ veneau diferili oameni, u-nii veneau sd cear[ cu adev[rat ajutor, iaraltii din interes. ,,Ghiceqte-ne, Pelaghia,soarta noastr5", spuneau ei. ,,Ce s[ ghi-cesc eu?, le r[spundea ea unora ca aceq-tia, eu nu am c[4i, ochi nu am, ceea ce iivoi intreba in ruglciune pe sfinlii lui
Dumnezeu, aceea imi vor spune".Unii nu o credeau pe Fericita Pela-
ghia qi vorbeau despre ea tot felul de lu-cruri. Unii o invidiau, iar allii o socoteauwdjitoare. Dar majoritatea credeau c[ eaeste aleasa lui Dumnezeu. Fiind foarte a-tenti in afirmaliile sale despre autorit5li,a prezis totuqi c[ inainte de venirea anti-hristului, qi capitaliqtii, qi comuniqtii sevor ingriji doar de ei inqiqi. De popor poa-te avea grij[ numai 1arul. $i insuqi Dum-nezeu il va alege, fiindc[ poporul va fi stri-cat qi va dori sd-l aleagX pe antihrist. ToatXnldejdea trebuie sd ne-o punem in voialui Dumnezeu.
Cel mai mult Pelaghia din Zaharovoprevedea vie{ile oamenilor concreli qi eve-nimentele care aveau si se intAmple in cu-rAnd. De exemplu, cAnd am n[scut-o peultima mea fiic[, Nina, starela mi-a spus:,,Mania, dar solul t5u, Nicolae, va divorlade tine". ,,Cum aga, va divorfa?, am intre-bat eu, avem atAlia copii, toli sunt mici,ce sX fac eu singuri cu ei?" ,,Ei, bine, liniq-teqte-te, mi-a spus ea, md voi ruga, ii voiruga pe sfinlii binepllculi Domnului qisolul t[u va fi cu voi pAnX cAnd veli punefetila pe picioare". Mai tArziu, AnastasiaOrlova mi-a spus cd Pelaghia vorbea de-
56 57
-
seori in parabole qi ,,a divorla" insemna laea ,,a muri".Aqa a qi fost. CAnd fiica meacea mic[, Nina, a intrat la institut, solulmeu a murit.
Iat[ ce dar mare al rugXciunii aveaFericita Pelaghia din Zaharovo. Numaiea, cu inima ei bund qi simlitoare, ne-acomp[timit pe mine qi pe familia mea qi aamAnat moartea intrelindtorului nostru.Cred cI a fost un om cu via![ sfAntd.
(M aria Alexandr ouna D au d dou q, satulZaharouo)
E a ajuta prin rug d,ciunea saEu, Maria, sunt o mare picdtoasd, dar
slav[ Domnului, am cunoscut-o pe Pela-ghia din Zaharovo qi ea m-a ajutat demulte ori.
$tiu c[ a trlit intr-o familie s[rac[,fratele ei o nec5.jea qi o bltea. Un blrbatdin satul lor mergea la biserica din Za-harovo qi de multe ori o lua cu el, ii erafoarte mil[ de ea. Avea pe atunci aproxi-mativ 12 ani, nu qtiu exact. Era intotdeau-na in stran[ cu acest blrbat, el avea grij[de ea.
Aveam o legdturS. strAnsl cu Pela-
ghia, de multe ori am innoptat in casa ei.imi amintesc c[ ea respecta cu stricteleposturile, pentru c[ la vArsta de trei ani,cAnd au inceput s5. o nec[jeasci cei dinjur, i s-a ar[tat un inger qi i-a spus c[Dumnezeu nu o va llsa, ci trebuie si num[nAnce carne, s[ se roage qi s[-i ajutepe oameni.
Respecta cu strictele Postul Mare. Sestriduia s[ nu m[nAnce nimic in prima qiultima sdpt[mAn[. Doar joia qi sAmbXtabea ceai. Iar cAte metanii fhcea in fala luiDumnezeu qi a Maicii Domnului, este im-posibil s[ le qtim numlrul.
In acea weme inchiseser[ bisericile,iar Poliuqka ii ajuta pe credincioqi. Dacdse ?mbolnivea cineva sau avea vreo pro-blemb, ea ii mAngAia qi ii ajuta.
Odati calul tatilui meu dispdruse. Ell-a clutat in multe locuri, dar nu l-a gisit.Atunci cineva l-a sfdtuit si meargS. in Za-harovo, la Fericita Pelaghia. El s-a dus,Poliuqka l-a primit qi i-a spus: ,,Se va glsicalul tdu, vei veni cu el la mine". Intr-ade-vlr, peste trei zile calul a fost g[sit, iarpeste o weme s-a imboln[vit mama meaqi tata a dus-o pe calul siu in Zaharovo,lastare!5..
ln r95z l-am nlscut pe fiul meu. Du-
58 59
-
p[ o weme, m-am imbolnivit foarte tare,aveam febrl 42.. M-au adus la stare!5 qiam innoptat la ea.
Poliuqka s-a rugat pentru mine, mi-adat si beau apd sfintit[ qi, datoritl ei,m-am vindecat.
Sora solului meu dorea s[ se mdrite.Eu am mers la stare![. ,,Roag5.-te, i-amspus, Alexandra se mdriti, vor s[ se cu-nune". ,,Nu le va ieqi nimic, mi-a^spus Pe-laghia, nu vor tr[i impreund". Intr-ade-v5.r, nu au trecut nici dou[ luni qi ei s-audespirfit.
Era v[zitoare cu duhul, era viz[toarecu duhul!
Anastasia Orlova o iubea foarte mult.CAnd Pelaghia a fost luati de mililie, ea amers la sovietul s[tesc qi a spus: ,,Putetis[ mX puneli la zid, ins[ eu nu o voi l[sape Poliuqka. Pot s[-i las pe cei qase copiiai mei, pe so!, casa, dar pe ea nu o voild.sa". Anastasia a fost inchis[ impreun[cu Pelaghia, dar le-au linut putin qi aufost eliberate. CAnd Pelaghiei i-au scizutputerile, primea pulini oameni, dar prinAnastasia le transmitea celor care nu pu-teau s[ se intAlneascX cu ea. clrui sfAnt allui Dumnezeu s[ se roage.
Veneau la ea qi preoli: pdrintele Abel6o
Makedonov, pdrintele Victor $ipovalni-kov, pdrintele Ioan Krestiankin qi al1ii.
Pe mulli, pe multi i-a ajutat Pelaghiadin Zaharovo cu rug[ciunile qi sfaturilesale.
$i ast[zi, cAnd merg la mormAntulFericitei Pelaghia, de multe ori intAlnescoameni din diferite colluri ale Rusiei, carevin s[-i mullumeasc5. sau sd-i cear[ aju-torul. Poliuqka ii ajuti pe toli qi astlzi.
(M aria Filip ouna Abramou a, or aEuIRiazan)
AjutorulminunqtFamilia noastrd o cunoqtea foarte bi-
ne pe Pelaghia din Zaharovo. Mama meaa fost prieten[ cu ea toatl viala. Poliuqkavenea la noi in vizit[, cAteodat[ locuiamai mult[ vreme la noi qi atunci veneaumulli oameni in casa noastr[ pentru avorbi cu ea. Starela avea o stare de rug5-ciune interioari adev5rat5, dar era obser-vatl de foarte pulini.
Pelaghia din Zaharovo cinstea cinulpreolesc, dar pe preoti ii l5uda arareori.Imi amintesc spusele ei despre pdrinteleGheorghe $ceglov: ,,Tu, Nadea, roagd-l pe
6rI
t l
-
p[rintele Gheorghe s[ slujeasci molifte,el se roagi in bisericd f[r[ grab[ qi con-vingitor. $i Dumnezeu ii ascultd rug5ciu-nea!"
Mai era la noi un preot, pirintele Ser-ghie. El orbise, nu vedea aproape nimic qiqtia slujbele qi Evanghelia pe de rost. Des-pre el, Cuvioasa Pelaghia spunea: ,,CAndel se roag[, ajunge cu duhul in cerul altreilea, acolo unde se ridica cu duhulApostolul Pavel".
imi mai aduc aminte c[ o femeie dinlocalitatea Zaraisk, pe nume Kapitolina,tot timpul ii cerea sfatul starelei, dar decele mai multe ori nu-l asculta, ceea ce aqi dus la o tragedie cumplit[. Astfel, c6.ndfiul ei Viaceslav a hot[rAt si se insoare, eaa intrebat-o pe stare![ cum este mireasa.,,A ales-o pe cea mai rea", a r[spuns Pela-ghia. Dar Kapitolina totugi qi-a insuratfiul. Aqa cum a prezis Poliuqka, el triiafoarte r[u cu ea, atAt de r[u, incAt qi-a puscapit zilelor. Iat[ care a fost r[splata pen-tru samavolnicie.
Fericita Pelaghia le amintea deseorioamenilor si duc[ o via![ familial[ corec-td. Spunea c[ pe cel care rupe primul cu-nunia il aqteaptS. o pedeapsd cumplitd in apatruzecea zi dup[ moarte. CAt de mulli
oameni a pus pe drumul mAntuirii bine-plicuta Domnului! Ea promitea c[ qi du-pi moarte ii va ajuta pe oameni. imi a-mintesc cuvintele sale: ,,Cine mi va po-meni qi md va cinsti in rugflciune, pentruacela imi va fi dat sd m[ rog inaintea luiDumnezeu".
intr-adevdr, Pelaghia a murit demult,iar minunile pentru rug[ciunile ei nucontenesc. Iat5, ce mi-a povestit o cunos-tin![, cAntirea![ la Biserica Bunei Vestiride la noi din Zaraisk. Ea fusese profe-soari la o qcoal[ pedagogic5. in clasa ei seadunaseri niqte elevi obraznici, invXlauprost, nu puteau asimila materialul. Va-lentinei ii era atAt de greu s[ lucreze cuaceqti elevi, incAt a hot5rAt si meargd lamormAntul Fericitei Pelaghia qi s5-i ceariajutorul. $i iati cd dupi ce a mers in Za-harovo, lucrurile au inceput sd se indrep-te. Elevii au inceput s[ invele numai bineqi excelent. Chiar administralia a obser-vat aceasta qi o l[uda deseori pe Valen-tina pentru munca sa. Ea insl rlspundea:,,Nu este meritul meu". Nimeni nu puteainlelege aceste cuvinte, numai ea qtia clminunata schimbare a elevilor ei s-a pe-trecut cu voia Domnului pentru rugiciu-nile Fericitei Pelaghia din Zaharovo.
6z 63
-
Vindecarea de cancerin 1948 m-am imboln6vit de o boall
mortali - cancer. Aveam pe atunci doar z3de ani. Trebuia sd fiu internatd in spital, laInstitutul Oncologic Gherten. $i iat[ c[mama mea a aflat c[ in Moscova sosise ostare![ vizitoare cu duhul, Pelaghia dinZaharovo. Mama era o femeie foarte cre-dincioas[ qi atunci cAnd i-au spus cd Pela-ghia nu numai prezice, dar qi se roag[ pen-tru cei bolnavi, a hotirAt sX meargb la ea.Cu atAt mai mult ci Pelaghia era din Zaha-rovo, unde se nlscuse qi mama mea. Sta-rela venise in Moscova la rudele sale, carelocuiau pe strada Talalihin, intr-o casl cuun singur nivel, v5.ruitd in alb cu multtimp in urm[. Ne-am pregltit amAndou[qi ne-am indreptat spre Pelaghia.
Am glsit casa qi intrAnd, am v[zut cistarela ieqise in intAmpinarea noastr[.Era mic[ de staturi, plinu![, pe cap aveao basma, iar ochii ii erau f[rd pupile.
,,Noi am venit si ne sf[tuim", i-a spusmama. ,,$tiu, qtiu...", i-a rispuns Poliuqkaqi ne-a condus dintr-un mic hol la buc[-t[rie. ,,Fiica mea este bolnav[, doctoriispun c[ boala este grav[ qi i-au indicat s[se interneze in spital. Dar trebuie oare sX
se interneze? Oare va trdi?" ,,Si se inter-neze, i-a r[spuns starela, se va vindeca qiva trii, va trli cu ajutorul lui Dumnezeur".Mama a rugat-o pe stare!5 sd se roagepentru mine qi a mai intrebat-o: ,,Fiicamea s-a cb.s[torit. dar tr[iesc foarte r[u,poate e bine s[ divorleze?" ,,Las-o si di-vorleze, a spus Poliuqka, el este un omfoarte r6u qi nu se va mai indrepta".
Trebuie s[ spun ci solul meu, Alexei,intr-adevir se purta foarte riu. Deseorinu dormea noaptea acas[, fiindci bea qise culca cu alte femei. in Dumnezeu nucredea, era comunist.
Ast[zi eu confirm cd Pelaghia a pre-v[zut totul corect. Solul meu nu numai c[nu s-a indreptat, dar a inceput s5. se poar-te din ce in ce mai riu. Am fost nevoiti sddivorlez. Iar de boala mortal[ m-am vin-decat cu rug[ciunile Cuvioasei Pelaghia.Doctorii, chiar dacd nu sperau si mI vin-dec, m-au internat in spital, unde in scurttimp, spre mirarea lor, m-am vindecat.
(L.1. Gureeu a din Moscou a)
O scrisoare cdtre ziarul,,BIag ou est"Stimat[ redaclie, scriu pentru prima
datl la un ziar. de aceea imi cer scuze da-64 6S
-
c[ nu scriu ceva bine, literar.Am intAlnit un tAndr, care, dup[ un
timp oarecare m-a cerut de solie. Eu nuqtiam cum s[ procedez, aveam indoieli qide aceea am hotXrAt s[ merg la Poliuqkain satul Zaharovo. Am intrebat unde locu-ieqte starela qi am glsit casa ei. Pe prispiera un blrbat. El mi-a spus cX Poliuqkanu primeqte pe nimeni, dar totuqi s[ m[duc sd intreb, poate pe mine m[ va primi.intr-adev[r, m-au l[sat s[ intru in cas[.Am intrat qi am vXzut o femeie in vArst[,micl de statur[, oarbl complet, care miintreb[: ,,Tu ai venit dup[ un sfat?" ,,Da,am r6spuns eu, un tAn[r m-a cerut in c[-s[torie qi nu qtiu daci e bine sd mi mlritcu el sau nu".
,,Da, ai un mire, mi-a rdspuns Poliuq-ka, procedeazl cum vrei, insX el va fi aqacum a fost tat[l meu: va bea qi se va bate".Am ascultat sfatul Pelaghiei qi nu m-amcds[torit cu acel b5rbat.
El s-a cis[torit cu alta. Dup[ doi sautrei ani am intrebat-o pe o femeie, care ilcunoqtea bine, ce via![ de familie duce el.Ea mi-a spus c[ el bea qi iqi bate solia.
Astfel, s-au implinit cuvintele Pela-ghiei, dar despre faptul cX fusesem la sta-re![ nu spusesem la nimeni atunci, in a-
fari de cei mai apropiali oameni.(Ecaterina, oraSul Riazan)
Niciodatd sd nufaci auorturiLocuiam in Zaharovo. Vedeam cu o-
chii mei cum veneau sute de oameni sicear[ ajutor qi sfaturi de la Cuvioasa Pela-ghia. $i ea ii ajuta pe mul1i, dar nu pe to!i.Eu nu m[ intAlnisem prea des cu ea, nu a-vusesem weo nevoie special[. Insd de do-u[, trei ori am fost. imi aduc aminte maiales c[ am rlmas odatd inslrcinatd, darimi era frici sd nasc, imi era teaml ci o s[mor. Nu qtiam ce s[ m[ fac cu indoielilemele. Am mers la doctori qi ei mi-au spuscd e periculos sd nasc, c5., intr-adev[r, potmuri. Atunci am hot[rAt sX merg la Cuvi-oasa Pelaghia, poate m[ va ajuta. Iar soa-cra mi-a spus: ,,S5-i duci niqte lapte dreptmu\umire". Sofului meu i-a venit se glu-measc[: ,,De ce sI dai laptele aqa, pur qisimplu, mai bine d5-1 pe bani la un punctde colectare a laptelui". Dar mama soacr5.a insistat: ,,Ne ajunge qi pentru punctul decolectare, insd trebuie sX-i ar[t[m recu-noqtinla noastri qi s[ fim darnici, uite cefamilie mare au". Am ajuns la Poliuqka,
66 6Z
-
am intrat in camera unde se afla qi am au-zit-o spunAndu-i Anastasiei: ,,.A. venit ni-meni alta decAt Ecaterina..." ,,Da, zic, ettsunt qi, iat[, v-am adus lapte". ,,Noi nu a-vem nevoie de lapte, el trebuie dat pe banila un punct de colectare". Eu atunci nu aminleles inainte-vederea Poliqkli qi am r5s-puns indrlzne!: ,,Ei, cum dorili, mie mi-auspus s5. vi-l aduc, dar eu pot qi s[-l aruncin curte". ,+{nastasia, spuse Poliuqka, ialaptele, fiindci intr-adevdr poate sll a-runce". Allturi de Cuvioasa Pelaghia st[-tea o femeie, pe nume Alexandra. ,,Saga, iispuse starela de fa!5 cu mine, tu qtii de cea venit Ecaterina?" ,Nll, nu qtiu", ii r[s-punse aceea. ,,Ea se teme c[ va muri lanaqtere". ,,Ecaterina, draga mea, niciodatlsi nu faci avort. Nu vei muri la naqtere,totul va fi bine. Vei naqte o feti16, fetila vafi deqteaptI..."
Am plecat de la ea liniqtit[. Am nds-cut o feti!5 minunat[, sdndtoasd qi pAn[ast[zi, adeseori, imi aduc aminte cu recu-noqtinld de Pelaghia noastr[, iar cAnd imieste greu, merg la mormAntul ei.(E cat erina Alexqndr ou na Kalinina, s atul
Zaharouo)
Poliugka a auut dreptateEu mergeam deseori la Poliuqka cu
diferite ocazii. Mergeam qi m[ sf[tuiam cuea. Cum imi spunea ea, aga se intAmpla.M-am niscut in Plahino, care se afl5 lacinci kilometri de Zaharovo. Dar in 1950,cAnd a ars casa noastr[, ne-am mutat inZaharovo. Am cunoscut-o pe stareld inclde cAnd locuiam in Plahino. Deosebit demult m-a marcat o intAmplare, cAnd fetilamea a fost muqcatd de un cAine turbat.Orice cAine poate sd muqte, dar acel cAinemuqcase pe cine intAlnise in cale qi amuqcat zece oameni. Ce puteam s[ fac?Am dus-o pe fetil5 la stare![, iar cAnd amintrat, am vlzut-o acolo pe Dunea Graf-ciakova, care a spus: ,,Poliuqka, pe aceastifetite a muqcat-o un cAine turbat, ce sI fa-cem acum?" ,,Nu v[ temeli, a r[spuns Pe-laghia, - nu se va intAmpla nimic rdu, qiEcaterina va trdi, qi fetila nu va muri".Atunci Poliuqka s-a rugat gi fetila mea arimas in via![ qi s-a insdnXtoqit.
CAnd a inceput rizboiul cu Hitler, so-tul meu se afla in Moscova. Mi-a trimis oscrisoare in care scria c5, probabil, in cu-rAnd va fi luat pe front. Eu, desigur,m-am intristat qi la cine s[ m[ duc, dach
68 6g
-
nu la Cuvioasa Pelaghia?,,Pcliuqka, solul meu va fi trimis in
curAnd pe front?", am intrebat-o. $i eami-a rispuns: ,,Pe front nu va fi trimis, elva munci in spatele frontului".
A"ga s-a qi intdmplat. Poli oriunde s[slujeqti Domnului qi patriei. Solul meu adevenit muncitor in spatele frontului.Cinci ani a slujit in Kazahstan, a gestionattehnica militari qi uzual[.
Iat[ cum Fericita Pelaghia mi-a pre-zis tot ceea ce eu, in plcS.togenia mea, pu-team s[ inteleg.
(E. S. RAmoua, satul Zahqrouo)
P entru rug dciunile star eleiEu qi mama mea am inceput sh ve-
nim la Poliuqka dupd rlzboi. Imi aducaminte c[ era urmlritd de autorit[li qi nuvorbea cu oricine. imi mai aduc aminte c[oamenii veneau la ea cu tot felul de da-ruri, ins6 ea nu le primea de la oricine.
Poliuqka mergea prin sate qi orage, iialina pe oameni qi ii aducea la credint[.Era mic[ de statur5, mAinile qi picioareleii erau mai mici, avea o voce pulin nazal6,in schimb, cum o ascultau oamenii!
De multe ori ea a venit qi in satulBorki, unde locuiam atunci. CAnd ne in-tAlneam cu Fericita Pelaghia, ii punea in-trebiri mai mult mama qi eu ascultam.Odat5, mama a intrebat-o: ,,Poliuqka, noiwem sX vindem casa qi s[ ne mut5m inRiazan. Oare ne vor ajunge banii?" Sta-rela a rlspuns atunci: ,,Nu qtiu de unde sevor lua banii, dar v[ veli muta in orag".
Aa a qi fost. intg57 noi ne-am mutatchiar la periferia Riazanului. Dar banipentru a ne muta nu avuseser[m. Mamas-a imprumutat pe la diferili oameni qitoli i-au dat banii. Printr-o minune, s-aadunat suma necesar[.
Ast6zi regret ci nu i-am cerut binecu-vAntarea Pelaghiei pentru cdsltorie. DupIce m-am c[sitorit, Pelaghia m[ dojenea:,]alentina, solul tlu este uquratic, el vaspune: , dar la biseri-cd nu va merge". Aa a qi fost, so{ul meurecunoaqte ci Dumnezeu exist5, ins[ labiserici nu merge.
In 1959 l-am niscut pe fiul meu.CAnd era inc[ mic, Fericita Pelaghia mi-aspus: ,,La vArsta de doisprezece ani el seva t[ia foarte tare!" $i cu aceste cuvinte, atrecut peste fala sa cu muchia palmei:,,Iat[ aqa, de-a curmeziqul, de la ridlcina
7o 77
-
nasului pAnb la pomete". imi amintesccum mama a rugat-o pe cuvioas[: ,,Roa-g5-te, Pelaghia, ca nu cumva s5. moar5".Starela i-a spus atunci c[ trebuie sI facemslujbe pentru s5nltate qi ne-a mai spuscdror sfinli trebuie si ne rug5m...
Au trecut mulli ani. Intr-o zi, eu eramla serviciu. Fiul meu era acas[ qi jucAn-du-se, a smuls de pe televizor o cuverturlpe care st[tea un ghiveci cu flori. Ghive-ciul s-a spart qi i-a tiiat toat[ fa!a. Fiulmeu a stat in spital o lun[ de zile dup[aceastl intAmplare. I-au cusut qi nasul, qiobrazul! Avea pe atunci doisprezece ani.Slav[ Domnului cX, pentru rug[ciunileCuvioasei Pelaghia, b[iatul meu a rimasin via!5.
Iati incl un exemplu de inainte vede-re a starelei. Soacra mea avea un obicei:cAnd f[cea baie, iqi scotea crucea de lapiept qi cAteodati uita sd o puni la loc. Euqtiam despre asta. Odati am venit la Pe-laghia din Zaharovo qi ea i s-a adresatsoacrei mele: ,,Agrafena, de ce nu ai cru-ce?" Iati cAt de multe putea sd vadd oarbaPelaghia. Pesemne, insuqi Domnul i-adeschis vederea.
(Valentina Iuanouna N., oraEul Riazan)
AmintireaNoi locuiam la cincisprezece kilome-
tri de Zaharovo. Am cunoscut-o pe pela-ghia in timpul r[zboiului. Pe atunci foartemulli mergeau la ea pentru a o intrebadaci sunt vii solii, copiii sau rudele careerau pe front. Mergea la ea qi o cunoscutdde-a mamei mele. Aceastd femeie i-a po-vestit mamei despre stare!5. in acea peri-oad5, Pelaghia ii primea doar pe oameniipe care ii cunoqtea. Mama a rugat-o pecunoscuta ei s-o intrebe pe stare
