Viata
2
Publicată într-o primă e diţie în 1959, cartea sociologului de origine canadiană Erving Gofman T e Presentation o! "el! in Ever#da# $i!e %tradusă de "imona &răgan 'i $aura (lbulescu sub titlul )iaţa cotidiană ca spectacol* e ceea ce limba+ul clasic nume'te o piatră de temelie pentru un tip de abordare aproape revoluţionar în 'tiinţele sociale. /embru al 0colii de la icago %unde 'i-a luat în 1952 doctoratul*, Gofman scrie din perspectiva interacţiunii simbolice, anali3înd în principal elementele ce iau parte la această interacţiune %însă e4clusiv în sisteme sociale înc ise, !ără să ia în discuţie interacţiunea dintre instituţii*, cu accent asupra psi ologiei individului 'i contactului social direct, dintr -un punct de vedere 'i cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului pre3entarea sinelui ca dramaturgie. 6n orice conte4t social, individul tinde să adopte un rol, să-'i controle3e comportamentul 'i reacţiile ast!el încît impresia pe care o induce audienţei să 7e pe măsura intenţiilor sale 'e!ul să creadă că munce'te, soţul8 soţia c-o8 că-l iube'te, vîn3ătorul că 'tie ce cumpără, vecinii că-i arnic, !uncţionarul bancar că-i un bun platnic etc. 6n situaţia de per!ormer, nevoit %prin presiune socială* să controle3e, de !apt, impresia pe care-o produce, actorul social î'i construie'te o !aţă %care, la Gofman cel puţin, nu se con!undă cu masca ori persona*. (st!el consideră Gofman loialitatea dramaturgică %7delitatea !aţă de strategia stabilită 'i re!u3ul de a de3vălui a ceastă strategie*, disciplina dramaturgică %mai ales bunul control al e4presiei !eţei 'i vocii, în general e4presivitatea 7ecărui actor, de care depinde în primul rînd cucerirea auditoriului* 'i circumspecţia dramaturgică %evitarea ie'irii din rol, adaptarea la sc imbările de +oc*. Per!ormările în sine, ec ipele de +oc social, regiunile 'i comportamentele regionale %spaţiul de +oc 'i culisele*, rolurile discrepante 'i comunicarea neadecvată persona+ului, arta gestionării impresiei sînt aspectele de care se ocupă Erving Gofman, în ceea ce, pornind de la locul comun al lumii ca scenă, se dovede'te o e4plorare a sinelui ca produs social, a modelului impus de standardele societăţii 'i a limitatei 3one de libertate în punerea în scenă a eului. $ucrare avînd în centru microstructurile sociale, )iaţa cotidiană ca spectacol s-a dovedit în timp a 7, î ntr -un !el, veriga lipsă între lectura micro- 'i cea macro- sociologică, se consideră în lumea 'tiinţelor sociale. T eoria literară e4ploatea3ă la rîndu-i segmente intense din studiile lui Gofman %nu numai )iaţa cotidiană..., ci 'i "tigma, (s#lums Essa#s on t e "ocial "i tuation o! /ental Patients and :t er ;nmates, ;nteraction <itual Essa#s on =ace-to-=ace >e avior sau =orms o! Tal?*, la !el, evident, spectacologia, ceea ce !ace din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile momente ale acestui an editorial.
-
Upload
elena-adriana -
Category
Documents
-
view
221 -
download
0
Transcript of Viata
Publicat ntr-o prim ediie n 1959, cartea sociologului de origine canadian Erving Goffman The Presentation of Self in Everyday Life (tradus de Simona Drgan i Laura Albulescu sub titlul Viaa cotidian ca spectacol) e ceea ce limbajul clasic numete o piatr de temelie pentru un tip de abordare aproape revoluionar n tiinele sociale.Membru al colii de la Chicago (unde i-a luat n 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interaciunii simbolice, analiznd n principal elementele ce iau parte la aceast interaciune (ns exclusiv n sisteme sociale nchise, fr s ia n discuie interaciunea dintre instituii), cu accent asupra psihologiei individului i contactului social direct, dintr-un punct de vedere i cu un vocabular mprumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie.
n orice context social, individul tinde s adopte un rol, s-i controleze comportamentul i reaciile astfel nct impresia pe care o induce audienei s fie pe msura inteniilor sale: eful s cread c muncete, soul/ soia c-o/ c-l iubete, vnztorul c tie ce cumpr, vecinii c-i harnic, funcionarul bancar c-i un bun platnic etc. n situaia de performer, nevoit (prin presiune social) s controleze, de fapt, impresia pe care-o produce, actorul social i construiete o fa (care, la Goffman cel puin, nu se confund cu masca ori persona).Astfel consider Goffman loialitatea dramaturgic (fidelitatea fa de strategia stabilit i refuzul de a dezvlui aceast strategie), disciplina dramaturgic (mai ales bunul control al expresiei feei i vocii, n general expresivitatea fiecrui actor, de care depinde n primul rnd cucerirea auditoriului) i circumspecia dramaturgic (evitarea ieirii din rol, adaptarea la schimbrile de joc). Performrile n sine, echipele de joc social, regiunile i comportamentele regionale (spaiul de joc i culisele), rolurile discrepante i comunicarea neadecvat personajului, arta gestionrii impresiei snt aspectele de care se ocup Erving Goffman, n ceea ce, pornind de la locul comun al lumii ca scen, se dovedete o explorare a sinelui ca produs social, a modelului impus de standardele societii i a limitatei zone de libertate n punerea n scen a eului.
Lucrare avnd n centru microstructurile sociale, Viaa cotidian ca spectacol s-a dovedit n timp a fi, ntr-un fel, veriga lips ntre lectura micro- i cea macro-sociologic, se consider n lumea tiinelor sociale. Teoria literar exploateaz la rndu-i segmente intense din studiile lui Goffman (nu numai Viaa cotidian..., ci i Stigma, Asylums: Essays on the Social Situation of Mental Patients and Other Inmates, Interaction Ritual: Essays on Face-to-Face Behavior sau Forms of Talk), la fel, evident, spectacologia, ceea ce face din publicarea acestei traduceri unul dintre cele mai apreciabile momente ale acestui an editorial.
