A n u l X X V I I ,

A B O N A M E N T U L ,

P e n t r u M o n a r h i e :

P e an 18 cor. \/ 8 an 9 cor. V . 4 5 0 fii.

• O

Pentru străinătate: P c u n a n 24 coroane V i a n 12 cor.

ll, a n

6 coroane .

B l a j , S â m b ă t a 2 2 S e p t e m v r i e 1Q17 ¿ N u m ă r u l 5Ş

1NSERŢ1UNL

Un şir g a r m o n i :

odată 14 fiL, a d o u a oară 12 fiL, a t r e i a

oara 10 fii.

• • T o t ce p r i v e ş t e f o a i a s i s e a d r e s e z e l a Ra> d&cţiunea ş i a d m i n v s t r a ţ i u n e a B U ti t r e i "

î n B l a j .

F o a i e bisericească 'pol i t ică. — A p a r e : M a r ţ a , Joia şi Sâmbăta. MMSS—i — m e íssmxxsaeaas

I g i e n a p o p o r u l u i .

De mult se scrie, că instrucţia în institutele noastre de creştere, mai ales în institutele pedagogice şi seminarii lasă mult de dorit. Nici până azi nu s'a putut acomoda la vieaţa real*. Se pierde prea mult timp în seminarii cu lucruri mult sau mai puţin superflue tn paguba altora, studii de o altă importanţă.

S'a scris mult de însemnătatea, ce este a se d a studiilor economice, F i n a n c i a r e in institutele noastre de specialitate. Aceasta pentru ca în­văţătorii şi preoţii să f i e ia culmea chiemării lor, când e vorba de avân­tul economic ori financiar al satelor. S'a accentuat importanţa reuniunilor de tot soiul, fie acele economice, fie culturale ori filantropice. Cunoştin­ţele sistematice pe acest teren îşi vor avea urmările în vieaţa socială ş i culturală pentru viitor.

Nu s'a prea ţinut seamă însă d e alte exigenţe, cari mai ales la pă­tura de jos, ies la iveală.

Poporul nostru trăieşte încă tot epoca de copil. Preoţii şi intelec­tualii bine o ştiu şi o văd aceasta. E prea puţin pretensiv şi nu are concepţia unui traiu igienic. Grija şi preocupările lui şi le concentrează tot l a lucruri înafară d e persoana proprie şi de familie. Mai mult 11 supără indispoziţia unui dobitoc din curtea sa decât boala, ce-1 chinue regulat iarna-v*ra pe e l ori pe ca­reva din ai căsii. Doctorul întră în casa omului nostru aproape întot­deauna cu moartea deodată. La o boală grea poporul chiamă de re­gulă pe popa sâ-i cetească. Şi aici e importanţa chiemării preoţeşti. Preotul este pe sate în cele mai multe cazuri şi doctor şi preot. De multe ori dela priceperea şi dragostea lui pentru turma cuvântătoare atârnă vieaţa şi sănătatea nu numai a pa­

cientului, ci şi a unei generaţii de oameni.

Ce binecuvântată e apariţia pre­otului, a omului venerabil, în casa pacientului, care şuiere de o epi­demie, de un morb grav. -Ce bine­cuvântat este graiul, care îl sfătue j ori îi porunceşte pacientului, ca să j rămână izolat. Să nu mănânce din j acelsş blid, cu aceeaş lingura, să nu bea din aceiaş vas, să nu se culce pe aceeaş perină ori sub ace :

laş ţol cu copiii. E o mare chie-mare aceasta, de a fi cât se poate de prevăzător în chestii de acestea, iar egoismul atât de propriu tuturor bolnavilor numai în preot îl poate sufoca, spre a teri copiii şi nepoţii de urmările bolilor înfricoşate.

Iată preotul ca factoi de cea j mai mare importanţă pe terenul igienei publice.

Mai accentuăm încă odată: Daţi atenţia cuvenită învăţăturilor de me­dicină şi igienă în seminarii, iar preoţilor le impuneţi de a fi apos­toli adevăraţi în această direcţie. Ei singuri o pot tace, doar' singur de ei ascultă pătura aceea de jos, care atât de mult îşi caută scăparea la preotul său. Fiţi adevăraţi apo­stoli pe acest teren, căci apostolia aceasta este temelia viitorului nostru.

Cu miiie vin de pe toate câm­piile răsboiului bolnavi. Cei tu-berculotici şi venerici sunt adevă­rată plagă pentru familii. Cu ei se prăpădesc sute şi mii şi se neferi­cesc gsneraţii dearândul.

Fiţi atenţi şi cuminţi! Luptaţi împotriva bolilor şi deschideţi ochii nefericiţilor prin sfaturi bune şi cu­vinte înţelepte!

In seminarii puneţi pond pe studiul igenii în măsura reclamată de împrejurări şi timp.

părerile lui iîoyd (aeorge despre pacea apropiată. — »Daily News* anun ţă din R o m a : Sch imbul de idei d int re P a p a şi Wilson, referitor ia în­cheierea păcii, au avut infiuinţâ mare asupra cercurilor d iplomat ice . In u rma aces tora P a p a a r ămas foarte convins asupra rezultatelor In privinţa păcii, iar cercurile Vaticanului c red , câ P a p a tn curând va în t repr inde acţiuni însem­na te în chestia păcii.

După ziarele eng leee, L loyd George a espus înaintea Uniunii muncitori lor condiţiile principale pent ru începerea t ra ta t ivelor de pace . Declaraţi i le ace ­stea alui Lloyd G e o r g e sun t cupr inse în nota r ă spuns a Angliei ad re sa t a Pape i . Pă re rea lui Lloyd G e o r g e e, că pacea nu e depa r t e .

Discursul Dlui Dr. ST. C. POP.

postit în ş«dinla din 12 Septemvrie a dietei. — După notele stenografice ale ziarului dietal. —

On. C a m e r ă ! Cu pri lejul p rezen tă r i i guve rnu lu i E s t e r h ă z y mi-a reven i t mie rolul onorific să desvol t ia nume le p a r t i ­dului meu poziţ ia ce o luăm noi. Atunci am dec la ra t , că luăm cu bucur ie la cuno­ştinţă, că Maj Sa Rege le insuş a hotăr l t democra t i za rea ţcr i i şi înauş a ce ru t dela r ep rezen t an ţ a popo ru lu i să rea l i seze de ­mocra ţ i a . Am dat exp re s iune bucur ie i n o a ­s t re şi pe motiv, că tocmai sufragiul un i ­ve r sa l este un pune* ungh iu la r e l p r o g r a ­mului nos t ru . D a r şi a tunc i am ară ta t , pe c u m o d e c l a r ă m şi acum, c i a v e m n e d u ­mer i r i , p e n t i u c ă fără r ezo lv i r ea chest iei de naţ ional i tă ţ i cu g reu se poa t e s p e r ă o astfel de re formă democra t i că , c a r e s i s a ­tisfacă pe naţ ional i tă ţ i . O spunem aceas t a mai a les din cons ide ra re faţă de s i tuaţ ia c u l t u r a l i şi economică a naţ ional i tă ţ i lor . Dar am avut nedumer i r i mai ales şi pe motivul , că se va face to tdeauna uz de ches t ia de naţ ional i tă ţ i ca de o momâie , pe ca r e o a runc i în opinia publ ică numai spre a zădărn ic i sufragiul în t ru a d e v ă r cinstit .

Ne umple cu m a r e du re re , că s u b scur tu l timp al guve rnă r i i cabinetului E s t e r h ă z y nici n 'am văzut alta, deeâ t c i

corifeii cabinetului r e t r ă i ai corifeii actua­lului cabine t s'au luat la î n t r ece r e , ca re aă t acă un sufragiu democratic mai m a ­ghiar . (Str igăte v ivace : Numai aces ta ne t rebueşte!)

On. Cameră ! Democra ţ i e există numai una: adevăra ta democra ţ i e nefalsiiîCKtâ. O democraţie al căre i cadru va fi de te r ­minat p r in supremaţ i a artificiala, nu es te democra ţ i e . Nimeni nu va t rage n i c i când la îndoială supremaţ i a natura lă a naţ iuni i magh ia re , pe ca re o cons ide răm de foarta preţ ioasă , da r a crs ia cu mij loace artificiale o supremaţie este o imposibi l i ta te mora lă .

Cu aces t e mi-aa putea încheia dis­cursul , dacă ar fi vorba numai , eâ ce am spus a tunci şi ce t rebu ie să spun acum. în faţa unui g u v e r a nou. al căru i şef însuş a binevoi t a dec la ra , că a r e să bată a c e e a ş cale ca şi nemijlocitul său p r e d e c e s o r în ofîoiu.

Dar mai am obserAări şi g ravamiae j car i reclamă o s ana re urgentă şi a supra c ă r o r a sunt silit să a t rag luarea araiate a Dlui minis t ru-prez ident .

Este fapt indiscutabi l , că naţ ional i tă­ţile pes te tot şi na ţ ional i ta tea r o m â a l în­deosebi şi-au împlinit în cursu l în t regului răaboiu da to r ima cu cea mat mare loial i ­ta te şi cu jertf ire dc sine.

Ladis lau F d n y e s : Am văzut când cu invaziunea din Ardea l ! Am vlzu t c u m au fost!

Pa r t idu l n a ţ : o n a l r omân şi-a suspen­dat în d e c u r s u l războiului act ivi ta tea numai pe motiv, ca aici pe depar te să nu se r ­vească ansă de a tu lbura liniştea cu vrerun fapt o a r e c a r e al său. Şi ce a foet r ecu­noş t in ţa?

Lad. F e n y e s : V-aţi temut de soldaţi i Ge rman i !

înainte de toate s'a început l inişt irea clasei in te lec tuale romane .

Wilh. Siimegi: P ro topopul dela Gyor-gy6 a condus jefuir i le!

Ne-au s is ta t p resa , ca să fim lipsiţi şi de s ingura a rmă, cu ca r e să ne putem rectifica şi apăra. Şi apoi a u rma t n e n o ­roc i tu l eveniment , la c a r e nu am fost nici mijlocit şi ai«i nemij loci t cauza. (Str igăte ia s tânga ex t remă: 70 de mii aţ i deşertat!)

A urmat i sbucn i rea răsboiulu i r omân şi a tunci s'au pus la o rd inea zilei in te rnă­r i le , în temniţăr i le , confiscăr i le de ave re . (Str igăte în stânga ex t remă: Şi deşer tăr i le în România!) In România au deşe r ta t şi Secui i şi alţii, nu numai Români .

Wilh. Siimegi: Ce vorbă e aceas t a? P ro te s t ăm! (Prezidentul sună). Au jefuit Au jefuit. Sub conduce rea p ro topopulu i au jefuit la Gye rgy6szea tmik !6s !

Mâ r o g să i spăşească cei vinovaţi , da r nu este permis a genera l iza . In toate s ta te le m o d e r n e sunt legi pozitive, ca r i fixează p e d s s p e a unor asemenea , da r a face gese ra l i zâ r i . după cum se face aici , e păca t con t ra patriei .

On. Cameră ! Românii din pa t r i e îşi Îşi îndep l inesc dator ia pc lângă repeţ i tc le laude şi r ecunoş t in ţe ale supremulu i ş t f şi a comendis.menuîlui suprem. Membr i i clasei in te lec tuale române , în t ru cât o ad­mite etatea şi consti tuţia lor, s tau a p r o a p e

I fără excepţ ie toţi sub i r n e şi cu toate aces te nu voiţ i să admiteţi aă sun t buni patrioţ i , zic, îndată după c rumperea r ă s ­boiului s'au început in ternăr i le , c a r i con­t inuă şi acum după un an, iar ta temni ţs gem de aceia car i nici nu au fost ascultaţ i , copii , adulţ i , ceşti din urmă con t r a r legii.

Zoîtan P a p : Sunt singuri de vină, ei au p rovoca t -o !

Am crezut că guvernu l nou va c r e a al tă a tmosferă , ca şi noi să pu tem resufla.

O v o s e din s tânga : Mulţam lui Dum­nezeu , că v-aţi înşelat!

(Va urma).

P r o e l a t u w r e a t r O p n b l t o o l S » R n a l a t . — Răscoa la p rovoca tă de Korn i lov pen t ru ca e l să ajungă la pu te rea sup remă mili tară, a avut rezul ta te tocmai con t r a re . Adversa ru l lui Kerensk i , cu spri j inul ma­jori tăţ i i pa r t ide lo r ruse , a cons t r âns pe Korni lov să p lece s t indardul revolu ţ ionar

I şi ca un t r ădă to r de pa t r ie să se prezinte înaintea t r ibunalului sp re a i-se dictă p e ­deapsa meri ta tă .

Guve rnu l p r o v z o r a lonsat u rmă-| toa rea p roc lamaţ i e : Am sufocat răscoa la . genera lu lu i Korni lov, mişca rea însă, ca re | a fost p rovoca tă în armată şi ţară , e foarte j ma rc . Pa t r i a şi l iber ta tea din nou e ame­

ninţa tă de per icolu l morţ i i . T r e b u e s tabi -i lită forma guverna i ii. pol i t ice a ţări i şi I s impati i le expr imate In unanimita te în eon-1 ferenţa din Mosc va cu pr iv i re Sa pr incipiul ! republ ice i , sunt a-se pune în praxă . Gu-I ve rnu l pro vizor a Rusiei anunţă , că forma j de g u v e r n a r e p o l i t u â a ţării e republ ica 1 şi p roc l amă Rusia de stat republ ican . — i Pen t ru res tabi l i rea moralului în a r m a t ă şi I a rânduel i lo r , ce aunt în legătură cu noua

formă de stat, guvernu l provizor înc red in­ţează în t reagă pu te rea la cinci miniştri , în frunte cu minis t rul prezident . In nă­dejdea, că patr ia numai cu uni rea tu turor for ţe lor vii se poate mântui din situaţia deplorabi lă , guvernu l se va nizui să se în t regească cu ace le elemente, ca r i con­s ideră de mai momentuoasc in te rese le patr iei decât cele pr ivate şi de part id.

j f ă r a ş î m b u n ă i ă j i r e a m a t e ­r i a l a a p r e o ţ i l o r .

T o t c e s 'a s c r i s In t i m p u l d i n u r m ă p r iv i to r la î m b u n ă t ă ţ i r e a m a t e ­r i a lă a p r e o ţ i l o r d e l a s a l e e s t e fă ră

i î n d o i a l ă d o r i n ţ a a r d e n t ă şi n e s t r ă r m i -! tata a p r e o ţ i naşi î n t r e g i d i n t o a t e s a -

t e l e p r o v i n c i e i n o ? s t r e m i t r o p o l i t a n e .

O r g a n u l n o s t r u » U n i r e a * , c a r e a spr i j in i t a c e a s t a m i ş c a r e î n d r e p t ă ţ i t ă

j şi j u s t ă , a s p u s cu o o c a s i u n e in c o ­l o a n e l e e i , c ă c u z e c i l e p r i m e ş t e s c r i -

! so r i , c a r i v o r b e s c d e n ă c a z u r i şi m i z e r i i , | d e t r a i u l i n s u p o r t a b i l , d e i n o a p a b i l i t a t e a I d e a-ş i p u r t ă p r e o ţ i i copi i i la ş c o a l ă

şi d e a l t e m u l t e c â t e a d u c e z iua şi c e a s u l .

A c a s t e a t o a t e c u t o t c e a în ­d e m n a t p r e o ţ i i s â c e a r ă adşuis d e

I s c u m p e l e şi n d i c a r e a u r g e n t ă fi fară I a m â n a r e a s a l a r u l u i s u n t a s t ă z i şi m a i I m o t i v a t e c a îa t r e c u t . F i e c a r e z i u ă I n e p r e z i n t ă f a ţ ă d e t r e c u t o s c u m p e t e

r i d i c a t ă cu c â t e v a p e r c o n t e în t o ţ i a r t i c l i n e c e s a r i p e n t r u t r e b u i n ţ e l e

; z i ln i ce .

Şi a c e a s t a s c u m p e t e n e t n d r e p -! t ă ţ e ş t e s ă o r e d e m , c ă a s t ă z i p r e o ţ i m e a I s ă află t n t r ' o s t a r e m a i v i t r e g ă c a în j t i m p u l c â n d n u p r i m i a nici u n c r u e e r i

ajutor d e l a siafc.

A s t ă z i î n t r e ţ i n e r e a u n u i b ă i a t la ş c o a i ă — fie şi n u m a i n o r m a i l s t —

J Î n s e a m n ă c i r c a 1 6 0 c o r . p e l u n ă , un j r â n d d e v e s m i n t e b ă r b ă t e ş t i 5 0 0 — I 6 0 0 e o r , i a r v e s m i n t e l e c o p i i l o r d e

p r s o t , c a r i î n c ă t r e b u e s c î m b r ă c a ţ i 2 5 0 — 3 0 0 c o r , u n d e r ă m â n e a p o i î m b r ă c ă m i n t e a d o a m n e l o r p r e o t e s e , c a r i t n c â v o e 3 c s ă ţ i n ă p a ş c u l u m e a , c ă d o a r ă a u b ă r b a ţ i e u ş c o a l ă d e 16 an i , u n d e v e s m i n t e l e şi î n c ă l ţ ă r i l e Î n m u l ţ i t e c u n u m ă r u l cop i i l o r , oar i să află la o casa p r e o ţ e a s c ă ; u n d e sft s e m x i amintească d i n o o n g r u a n o a s t r ă şi p u ţ i n e l e a j u t o a r e , ca r i l e - a m p r i m i t p â n ă a c u m , p l a t a s e r v i t o a r e l o r sar . a

i s e r v i t o r i l o r , c a r i v ă z â n d p r e ţ u l m i n i m ! a l b a n i l o r d e a s t ă z i , c e r u i m i t o a r e r e -

m u n e r a ţ i u n i p e n t r u s lu jba lo r d e s e r ­v i t o r i »au s e r v i t o a r e şi în s fâ r ş i t d e u n d e sa p u t e m a c o p e r i l e m n e l e s c u m p e , ca r i v o r fi d e l ip să î a a c e a s t a i a rnă şi p e s t e î n t r e g a n u l , şi a l t e n e n u m ă ­r a t e , c a r i a r m a i p u t e a s ă s e a m i n ­t e a s c ă a ic i .

A ş a n u să m a i p o a t e m a i d e p a r t e !

D o r i n ţ a n o a s t r ă t r e b u e r e z o l v a t ă

fără d e - a m a i î n t â r z i a .

N u eu r i d i c a r e a s t o l e i , c a r e nu- i du ­c ă t o a r e la s c o p , c ă e a p a r o h i i l e şi aşa b u n e le v a f a c e şi m a i b u n ă , i a r c e l e s l abe le v a l a s ă t o t s t a b e şi p e m a i d e p a r t e — s ă n u n e m â u t u i m d in năf :?z, ci p r i n r i d i c a r e a c o n g r u e i şi a c v i n c v e -n a l e l o r , prin votarea unui adaus cavi

de 70% după întreg salarul, c u m p r o ­b a b i l s e va v o t a a c e s t a d a u s p e n t r u a n u l a c e s t a la t o ţ i of ic ianţ i i publ ic i .

S ă s e r ă s c u m p e r e d i n p a r t e a s t a ­tu lu i l e c t i c a î u l p r e o ţ i l o r şi s t o l e l e , cari fac a t â t a s m i n t e a l ă î n t r e p r e o t şi p o p o r şi s ă a j u n g e m o d a t ă şi no i la o s t a r e m a t e r i a l ă m a i p o t r i v i t ă cu mis iunea n o a s t r ă ono r i f i c ă .

Preo tu l nu-i c h e m a t în via D- lui a să se a leagă din el un e c o n o m bun, ;are să se l aude cu boii şi vacile, cari i-le-a câşt igat Io t impul unei vieţi,' ci a să fie jumina lumii şi s a rea pă-lantului.

Lumina ţării. în care îşi desfăşoară tetivitatea şi sarea, ca re conzervă m o -alitatea poporului din aceas t a ţa ră . n popor luminat ş i moral va fi baza ea mai solidă pent ru Înflorirea şi în-ârirea ţării noas t re .

Şi c r edem, că nu suntem exa -eraţi când zicem că a c e a s t a bază noi jreoţii sun tem chemaţ i să o i o rmăm a unii, cari s u n t e m nemijlociţii con-ucăteri a poporului de la sa te .

Preoţii buni şi car i să r e spec tă , wr s tudia zi de zi, şi cultivăndu-şi Itelectul, vor ţ inea c o n t şi d e forma Iternă, care-, nu-i ie r ta t a să neglija i nistificâ spre umilirea tagmei , din are fac pa r te .

Astfel d e preo ţ i — conştii de l e m a r e a lor — să vor pu tea efipătâ-nsă mai ales astăzi numai pe. lângă lată bună .

C u m să p o a t e dară aştepta dela iot să fim în t o a t e la înăl ţ ime c£nd aprinşi de n e n u m ă r a t e griji — t rebue i p e t r e c e m cu pîa ta noas t ră cu câteva Qmriu înainte de t impul , în care t ră im.

Dacă preoţ i lor din zilele noas t re •se acoa rdă aşa puţ ină a ten ţ iune , în-roducă-să mai bine iarăş mora la . )rească-să preoţ i cu studii inferioare, 1 !n chip simplu şi nepre tenţ ios până unt în seminar, pregăt i ţ i întru t o a t e a s impli ta tea vieţii, care o aş teap tă .

Să nu fie lăsat însă nimenea a Sudiâ facultate universi tară cu dura t ă ie pa t ru ani d n p ă c e i-au p remer s 2 ani de şcoală pană ia matur i t a te , latruca să se e spună la n e n u m ă r a t e leajunsuri de vieaţă.

Poporu l apreciază puţin munca astorală, cei de sus îi acoardă puţ ină tenţie de r enumera ţ i e , aşa că preoţ i i e astăzi s tau tn t r 'o di lemă, a cărei esenreare e greu d e rezolvat .

C redem, că venera ta super io r i t a te întreprins in favorul nos t ru paşii

entru amel iora rea sorţii, da r totuşi r fi de dori t să ne deie auctor izaţ ie , i noi înşine, cari ne cunoaş t em mai ine lipsurile, să ne p rezen tăm £uver-olui cu un m e m o r a n d pregăt i t a n u m e ire scopul acesta .

S'ar p u t e a alege de u rgen ţă câţiva reoţ.i cu o astfel de încredin ţare , iri cupr inzând la un loc punc te le trântelor noas t re , să ne suş tearnă In Irpore r uga rea .

Aşa să reprezintă şi luptă toţ i bianţii, când să t rac tează de inte­

resele lor vitale, şi aşa am pu tea să ne ajutam şi roprezintăm şi noi în chestia vitală a îmbunătă ţ i re! sorţii noas t r e mater ia le , (gt-)

R â s b o i u l e u r o p e a n . — Telegrame oflalal». —

BUDAPEST!-. 1 8 SEFFTEMPRU. Duş­manul A it a c t i v i t a t e mai v i e d t cât tn zilele a n t e c e d e n t e Ia Luck, cursul inferior dela Zbruc şi p e cul­mile, ce s e es t ind spre ost d e Kezdi-vâsârhely. L a a r m a t a lui Mackenseri , românii după pregătir i minuţioase de artilerie spre vest d e Şiret, au porni t atacuri par ţ ia le la Vartina şi Muncelul. Atacuri le ş'aii zădărnici t cu pierderi

j mari . Cu ocasiunea unei Întreprinderi j la gara Rimnicul am făcut prisonieri.

P e platoul Bainsizza am respins j atacuri le italienilor, da t e după pregătir i

putern ice de artilerie. In Flandr ia englezii au repe ţ i t

focul d is t rugător între pădurea Hoit-thoulsti şi L y s . Au fost numai mici atacur i de cavalerie, tn cari A M respins diviziile englez-', agresive. Artileria ge rmană din nou a luat cu puteri mari lupta de nimicire a artileriei duşmane . Act ivi ta tea s t ra teg ică a fost aspră Intre Labas se şi Lens , p r e c u m şi dela S o m m e până la Oise. Pc ambele laturi ale drumului Laora—Soisson şi M a a s , u n d e luptă a r m a t a M O ; tenitcrului d e t ron ge rman , lupte le d e artilerie interimal erau foarte vehemente . Lup te le de eşiri s 'au sfârşit cu succeful germanilor .

La aniversarea a 25-a a interna­tului Vancean de fete din Biaj.

Judecând situaţia foarte grea de acum a internatului d e lângă şcoala civila de fete gr.-cat . din loc, da tor im sinceră mulţămită acelora, cari S ' A U Incumătat a nu-1 lăsa închis chiar în A E I U * - acest;:, cand se împlineşte U N

pătrar de veac dela deschiderea lui şi e unul dintre celea mai vechi în t re instituţiuoile similare la românii din Ungaria. înţelegem enormele greutăţ i , ce le va avea conducerea internatului cu alimentarea şi nu t r e c e m uşor pe s t e marele inconvenient eu descentra l i ­zarea institutului, în t rucât a tâ t inter­natul cât şi şcoala t r e b u e să părăsească localul propriu, în t rebuinţa t acum C A spital militar. Avem însă firma spe­ranţă, că spiritul neuitatului întemeietor Dr. Ioan Vancea îi va mijloci dela bunul Dumnezeu destulă tărie, ca să poa t ă învinge cu bine şi greutăţ i le acestui an, care e cel mai greu. A c u m se vede mai l impede impor tan ţa unui

i n t e r n a t , a l e s de fete, fiind o neces i ta te şi o a d e v ă r a t ă b i n e f a c e r e pent ru s o ­c i e t a t e .

P l e c â n d u - n e s t i n d a r d u l recunoş­t i n ţ e i n o a s t r e Î n a i n t e a tu turor bine­f ă c ă t o r i l o r a c e s t u i institut şi nutr ind fuma s p e r a n ţ ă , că P roved in ţ a divină li v s a j u t ă s ă - ş i s e r b e z e j u b i l e u l de 50 ani in c a d r e l e l a rg i şi luminoase, c e le v r e d n i c e ş t e , l ă s ă m să g r ă i a s c ă d i r e c î o a r a i n t e r n a t u l u i , d - ş o a r a E l i z a B o d o c a n :

C iad ţuaar i la sa cuvântul şi întreaga atmosferă e săturată do fumul pravului de puşcă, eveniment ca aaiverssrea du 25 ani ds existenţă a unui Institut do educaţie pentru fetele româna, nu ee poate serba !n stil mai iasre — cum fie contemplase în şi pentru t imp de paea — ci toată solemnitatea aniversară se reduce In o amintire daice şi plină de re<:nnoşt iDţă a ieimilor române. Iubilarea demnă d* importanţa generoasei creaţiani a fericitului mitropolit Dr. Ioan Vaneea de Butessa se va seiba a l t ă f l a t â .

Până atunci măreaţa faptă va verbi, ca şi în trecut, destul de elocvent d e s p r e m a r e l e

Arhiereu, care a ştiut aprecia roiul f e m e i i

In familie, In societate şi a ştiut, că mi­siunea grea, pentru care e creată f e m e i a ,

numai atunci o V R putea împlini eu vred­nici , dacă i - 6 8 va da educaţia recerată de persoane competente. Apoi ştiut-», eă pentru ajungerea acestui scop măreţ trebuiesc in­sti tute culturale, de cari noi românii — durere — cbia aveam lu patrie la finea

veacului t recut unul la Sibiiu.

Chiar împrejurarea aceasta îl determină pe piui fondator, ca seminarul studenţilor gimnaziali — ridicat pe spesele proprii la anul 1884, — să-1 deatineze la 1892 de in­terna t p e n r u fetiţe, ridicând tot atunci un alt seminar pentru studenţii gimnaziali.

Nu se poate descrie bucuria ce a pro­dus-o vestea despre deschiderea internatului de fete In special preoţimea noastră dela sate, dar şi ceialalţi intelectuali împreună cu ţărănimea fruntaşi , au alergat cu fetiţele dia depăr tăr i considerabile — pot UI. afirm, eă din toate ţinuturile locuite de romani — ca să le aduci la şcoals superioară, i a r din Septemvrie 1902 şcoala c i v i l ă de fete din Blaj e tmpresnatâ cu internat, care in decursul unui pă t rar de ve-se a ocrotit tnfre zidurile sale 1600 de eleve, creştine bune şi membre felos'toare ale societăţii. Dintre elo celea mni multe au fost greco-catolice, d e r g r e c o -

oriantâle încă cifrează o sumă însemnata.

Că do ce nume bun s'a bscorat , dove­deşte faptul, că a a mit eleve din Vien» Pesta. Constanţa şi Belgrad, şi c i numărul alamuelor creştea din an tn an, aşa că deja în al doilea au al ezistinţei sale se simţea Mp?a desvoîtării lui.

Atunci însă fondatorul nu mai era îa vieaţa. Ssre nenorocirea institutului, murise ea o lună înainte de deschidere. Ait me-conate nu so gândi la ajutorarea institutului rămas orfan. Provedinţa însă îi rând ui un director extern ingenios în pprsosna recto-rulai aemiaarial de şe atunci a eanonicalui erudit UT. Alexandra Graffla, care ezoperă UN ţmprumnt de 26000 coroane, cu care s'a zidit o nouă nripâ, constatatoare din 3 sale mari în parter şi 3 îa etaj.

Maltàmità coaòucerii ra ţ iuni le , supe­riori tatea iutei natului ixkateşte să achite datoria, eu toate ca Ia toi timpul a prevăzut cu eelea necesare pe alumue pe lângă celea mai moderate taxe, respeelârjd ţi In forma ae*asta dispoziţiile făuute do Înţeleptul ţi bunul a r k e i e u , a cărui amintire va tiăi ţi so Ta perpetua In inimile româneşti şi în spada i In ale femeilor remane, cari au avut urivilejul şi fericirea de a fi alatone uìe

Internatului Vaneean de fetiţe.

Ca cât drag îşi vor reaminti de acelea zile pline de dulci enioţiuni petrecute Intre zidurile snere ale acestui teta piu al Miuervei; eu câta duioşie vor privi «ne 'e tabloul, ce repreaintă drăgălaşa grupă a. primelor 50 alnmue, in mijlocul cărora stă prima direc-toară a internatului : Aurelia V. n. Solomon, împreanâ cu eelea trei Învăţătoare, cari în­deplineau şi supravegherea elevelor din in­ternat . Priviţi-1, dalei surori, cetiţi ei in­scripţia şi reagaţi. Grăbiţi a Vă da odraslele la şcoală şi a le îndemna Ia o Învăţătura, căei aceea e .Podoaba bogatului şi bogăţia săracului". Apoi rând acaia e împreunată eu o edueaţie religioasâ-rcoraiă, rând întinde spre cel mai sublim scop. a crea caractere, cari în val-vârtejul vieţii să se ştie validità, să fia muncitoare brave ale societăţii, fico devotate şi credincioase ai« patriei şi membre gata de orice j s r t f i ala familiei, a ajung apogeul mijloacelor de cul tur i . Iar pepo>«i ajuns la o cultură generală va ri concia de ehemaren sa şi nu se va lisa ademenit de nici o iefluinţă străină, precum niei de terorizările nimănui.

Ce elan de bucurie ar fi produs c con­venire a fostelor alur&ne tn d*:nrsu! celor 25 de ani, cari au trecut , s'a o prăbuşit în neant, lăsâud însă în ut ma lor un rezultat uimitor, o comoară imenai în economia sta­tului şi îo deosebi în a neamuloi nostru. Aceasta ar fi fost unul dintre punctele prin­cipale ale programliln.i j ubi iar.

Provedinţa însă a voit altfel. S'a ade­verit diu nou, că: „Omul profane, Dumnezeu dispune". S'a deshtuţuit asupra noastră uni­versala furtună şi a pus stavilă tanltor ni-zuinţi, a zădArnicit malte planuri. Saiele spaţioase şi luminoase ale modestului In terna t Vanaean, cari uu pătrar de veac au răsunat da cântecele şi glumele fetiţelor sglubii şi cari erau să fie chiar In silele acestoa teatrul serbărilor jubilare, azi s'au prefăcut In un rigid spital militar, pe a car ui coridoare abia se târâie mult Încercaţii ostati de toate neamurile aflătoare !n Monaihie.

j e r t f a a c e a s t a a a ş e z a t o m a i m a r i i n o ş t r i l â n g ă m u l t e a l t e j e r t f e , c e l e - e a d u s n e a m u l n o s t r u în a c e s t r ă s b o i u , d u p â c a r e , s p e r a m , va u r m a m a i m u l t b i n e , d e c u m a fost in t r e c u t . A d u c e m şi j e r t f a a c e a s t a , a v â n d i n i m i l e r i d i c a t e s p r e A c e l a , d e l a c a r e s e p o g o a r ă t o t d a r u l şi p c c a r e îl r u g ă m , să î n t ă r e a s c ă v i r t u ţ i l e c r e ş t i n e ş t i în t o a t e in imi l e , d e o s e b i t s â n e î n t ă r e a s c ă c r e d i n ţ a în E l şi »& n e a j u t e , c a s p e r a n ţ a î n t r ' u n v i i to r mai bun s â n u n e p ă r ă s e a s c ă , i a r i u b i r e a a l t r u i s t i să n e î n s o ţ e a s c ă p â n ă la m o r m â n t .

F e m e i iubite, cari aţi beneficiat din căldura şi din lumina Internatului Vancean de fete din Blaj, le aniver­sarea jubilară de 25 ani, faceţi, c e pute ţ i pen t ru el. Iar cc Vâ cer eu, poa te fiecare: R u g a ţ i vă pentru vieaţa şi înflorirea lui!

înmormântarea preotului Teodor V. Borza.

Sibiiu, 10 Sept. 1917.

Duminecă 1» 9 Sept -.. Însoţit de m-netal jalnic a i clopotelor hisofieii fromoaie dia Şareşol-săsese, a m netroeot la cele e terne pe vrednicei! de pie memorie, regre ta te ]

, pr«ot de ie iee t i r r . - c a t , nectarul preoţimei gr.-cat. diu dti tr ietul Brotapopese al Ieaş-f a l ă u i u i On. Teodor V. Berza Preotul de model al geaaraţi i lor t i n e r e , enrneterol 1B-

t reg, h ă r n i c i a întruchipată, abnegaţiune» şi energia netăgăduită , optimismul şi firea In vpei vrsclă — adevărat „Pepelea" al Tfir-navetor, autarul colaeţianei de „Anecdote" HU mai este!

Servieisl funebral 1-a îndeplinit rn multă pompă şi în modul ce! mai demn binemerilnosal şi bine apreţintul nostru Ioan Gură de sur Geerge Simu, protopopul gr.-cat. a! d i s t r i c t u l u i I b e ^ l i l a , însoţit de

| încăran ' i tu! pSrir.te protopop On. Nieolae Oan»a dia Hnndorf, On. Teodor Avram, preet tn 3!er!an şi ca lector Vasile Tătar, teolog de a s . IV. din Aţei. Răspunsurile le a dat eorni frevnos înijirovla: t aub conducerea dem-nulai învăţător c i t t i r eţ Mihţil Tătar dia Aţe).

Frumoasa biserică, clădită încă sub stlpănirc.a lut A- pr«ot «zi t ab răea t ă în ha in i de j?,lo, era ledVgnHi de lume malta din ioc ş ! jur , iar sicriul încărcat ce eurînni şi împieobit ca flori era isfunjurat de pveo-ţimea, învăţătorimea ' i inteligenţa din jur îără densftbire de conf*sinne. Dintre cei de faţă m i - a m notat pe On. Ioan Boman, preot Iernea , Ioan P r o , preot, gr.-or. Iereca, Ioan K'S capolan, Iernea, Dioaisiu Chendi preot gr.-or. loc. Ginerii ş -:ff.n Secetă preet Ioc şi Ioan Bârna preot ta Aţei. Sşeet. Demn ilire; tor al f i l i a l e i ,, ăjbi a " din Ibaşfe ' iu; M-i malţi ofiţeri n i regim, dc honvezi 22 din Ibtjfalău, preotul Borza, învăţătorii Mi-hail Tătar, Aţei; Teodor A. Bogdan, lnv.-vokattsr în Bis 'ri ţa etc.

Doamnele: Simu protopopesel, Ibaş-' fa l ie ; Măria Toma înv.lţătosre, Ibnşfa'ăa; I Tătar , Aţei; dr. Holum, Ih-.şfcierj; Galea, ; Hindorf; Beraa, Valhid; Chen4i, lec; Berna, i Aţei şi uaanmăraţ i poporeni dia loe şi co-: avin ie vecine şi ostaşi honvezi.

La sfârşitul ceremonialulrri foaebral, protopopul George S ma, pr.n glasn-i dulce

i şi eu multă vakvâ o r a ţ o r k i , a rostit o îa-d u i o ş R t o a r e pred iei funebral* ds uu cuprins Înălţător şi i n s t r u c t i v de&prt i h caarea preo-toici, d e s c r i i n d şi luând exemple din vieaţa acestui bi rbat , uare tn decsrsul frumoasei vieţi a l u p t a t eu m s l t ă u b a e g a ţ i u n e îs inte­resul bisericii, legii ş i neamului, dia care

; a făcut sorta . S'a născut îa Mediaş fa 24 Oct. 1831.

' Stadiile şi-Ie-* făcut io Ibaşfalâo, Blaj, Sibiin şi Braşov, iar teologia a absolvat-o în Blsj

I Ia anul 1851. A fost învţătcr şi preot-coo-pers tor în Med ; aş, iar din 1 8 5 5 - 1857 preot

•• în Curciu, dela 1857—1879 în Snroşnl-săsesr., dola 1879 — 1913 In Vaibid, apoi în Boaria pâaâ s'a pensionat. A servit 60 de ani şi a fost pensionat en bagatela susai d<s 400 cor., din cnre t rebs ia să s;̂ swsţină la adânocle-i b i t r i t e ţ e . Ia deearsul fc&c'iouării ea le ze­loase, »nb cenduc a rea ia s'itu ckd i t trei

1 bi.;eri':i, şcoli şi casî parohi i le ; a compus coruri bisericeşti, a îoşghîbat diferite reu-

I n i iu i ş- a făcut o fundt ţ iaas la Ghiş«sn cu n;saaeie: „Fondaţ iunea Tccdor V. lioisa" cu

' misiune religioso-culturali. Ins i s te A» a-I însoţi ia fripta familiari,

frumos clădită pe ttn vârf de deal, proto-popal poet i-a cântat an fi omo» şl bine potrivit vers faoebral, scris din acest inci­dent, care a «torà multe laerimi.

Dormi în pace suflat huo!

Teodor A, Bogdan învăţ i tor ~ voluntar.

| Informaţiuni. Decoraţie. Dl Emtl Cilugăru, stiblec

; în rezervă, care a loat cu en-itm parte în luptele din toate fronturile ţârii noastre,

I u fo»t dseorat cu .crucea de nuc peotra ; meri te" .

Hymen. D?. EUtaveta Riduţiu şi Maxim Pop, teolog absolvent, logodiţi. — Felicitări!

Aviz. La gimnaziitl saperior fnnda-j fiensi din Năaănd prelegerile reputate se I vor îaespa la 1 Oetomvrie n. 1917. Conform 1 ordin, ministerial Nr. 129521 — 1917.

Primirea şi înscrierea elevilor pe unul | şcolar 1917/18 *e va face coâtinuat.iv Ia j J8 şi 29 St?pt. s . c.

Direcţiunea.

Ridicarea moratorulai privitor la Ar-; deal. Monitornl oâciAl are an ordiH privitor [ la ei^tarea t rep ta tă a moratorului dia Ardeal.

In arma ordoBaaţei miuiateriale moratorol ! rămâne iu depliuă vigoare îa coinitatni Cs k, J tn districtnl Covasna şi Kezdivăiărhely din ! comitatul Hâromszek şi districtul Peîrojerti ! a eomiiatolHi Huaedoaioi , dar şi aci uastai ; până în 31 Decemvrie a e. Toate datoriile ; contractate ee timpul moratorului în cele-

alalto comitate ale Ardealului sunt a-r-e regală î s pstru rate lunare.

Proprietar, editor şi Redaeter re«|«oaabil. l o c a fitaeift.

C a u t un instructor, care «â-mi pregă­tească pentru şcolile medii inferi­oare, 4—6 copii.

Respectivul primeşte cost şi ! cvartir cu întreagă întreţinerea; iar

remuneraţia cc o va pofti, să o co-, munice Ia adresa

Anre l Boreea contabil

Alsoviet (eom. Făgăraş.) —seeee»jeesseaeeejee||sjseei SSJBJ—-e-- ir~rTaewseieii una—wuwewei—UIUUMUI SBJSSSJ •