Primăriei Dudeștii Vechise distribuie gratuit în Dudeștii Vechi • Cheglevici • Colonia Bulgară

publicație editată de Primăria comunei Dudeștii Vechi • ediție nouă • nr. 32-33 • august - septembrie 2019

www.dudestii-vechi.ro

Vești bune despre proiectul privind rețeaua de gaz la Dudeștii Vechi

În vederea rezolvării acestei probleme strategice, Primăria Dudeștii Vechi, împreună cu alte primării din zonă, au demarat un proiect comun pentru aducerea rețelei de gaz în zonă. Astfel, a fost înființat ADI Gaz Vest, iar în cadrul structurii a fost întocmită organigrama și s-a stabilit bugetul. La sfârșitul lunii septembrie a avut loc o ședință și a făcută achiziția caietului de sarcini pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectării.

Sursa gazului metan va fi printr-o exploatare nouă din Marea Neagră, care va ajunge în județul nostru prin cadrul conductei BRUA. Însă, abia când va fi

întocmit proiectul, vom putea cunoaște soluția prin care se va realiza aducerea gazului, printr-un nod de branșare pentru fiecare localitate membră. În cazul comunei noastre, în primă fază urmează ca proiectul să fie implementat în Dudeștii Vechi și Cheglevici.

Odată întocmite, toate aceste documente urmează să fie transmise Ministerului Energiei, pentru a fi aprobate.

În prezent, în zona noastră există o rețea de gaz de sondă care provine de la Pordeanu, însă și localitățile care folosesc gaz de sondă vor fi conectate la rețeaua alimentată cu gaze de la conducta BRUA.

Situația colectării deșeurilor pe raza comunei Dudeștii Vechi Se aplică penalități pentru neplata

taxelor și impozitelor

localeTermenul până la care

s-a putut plăti cea de-a doua tranșă a taxelor și impozitelor locale aferente anului 2019 a expirat în data de 30 septembrie 2019, la finalul celui de-al treilea trimestru. După această dată, încep să curgă penalitățile, în cuantum de 1% pe lună, calculate pentru fiecare zi de întârziere. Astfel, după această dată, Primăria a început să pregătească și să trimită datornicilor somații de plată și titluri executorii.

Având în vedere problemele cu care ne-am confruntat în relația cu compania de salubrizare Brai Cata, contractul privind colectarea deșeurilor de pe raza comunei noastre a fost reziliat. Apoi, cu avizul Prefecturii Timiș, a fost instituită starea de urgență, pentru ca Primăria Dudeștii Vechi să poată realiza serviciul în regie proprie.

Au fost închiriate utilajele necesare, iar acum colectarea deșeurilor menajere se face săptămânal, după un nou program, în fiecare zi de vineri. Pe de altă parte, deșeurile reciclabile trebuie depuse în țarcurile amplasate în mai multe zone din comună.

Pe perioada în care colectarea deșeurilor se face prin instituirea stării de urgență, a fost impusă și o taxă pe gunoiul menajer de 6 lei de persoană, pe lună, pe care toți beneficiarii serviciului trebuie să o achite, la biroul de taxe.

Imediat ce va fi contractat un nou operator, facturile la gunoi se vor plăti direct la acesta.

Reprezentanții primăriei au întocmit și un regulament în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, pe care îl redăm în rândurile următoare:

1. Hârtia/cartonul/metalul/sticla provenită din geamuri (sortate)

- Se vor depune în fiecare miercuri între orele 11 și 17 în locația MAT pentru Dudeștii Vechi, iar pentru localitatea Cheglevici în fiecare miercuri, între orele 8 si 16, într-o remorcă ce se va afla amplasată în centru

Toate aceste deșeuri trebuie să fie sortate, altfel nu vor fi acceptate

2. Reciclarea plasticului (PET)- Se va face ca și până acum, în locurile destinate pentru

plastic, în coșurile de plasă de la intersecțiile străzilor- Înainte de a fi puse în locurile special amenajate

pentru plastic, este necesar să fie îndepărtat dopul și scos aerul din sticlele PET, pentru a nu ocupa mult spațiu

3. Sticla (sticle, borcane)- Pentru reciclarea sticlei (ex: sticle, borcane) există

amplasate pe raza comunei Dudeștii Vechi containere de culoare verde închis, destinate pentru acest tip de reciclare.

2

Concursul de gătit Ukadénotu Kutilče,

la a IX-a ediție

Continuă lucrările de întreținere a spațiilor verzi

Sâmbătă, în 12 octombrie 2019, la Dudeștii Vechi va avea loc cea de-a IX-a ediție a Festivalului de gătit Ukadénotu kutélče, organizat de Primăria Dudeștii Vechi.

Anul acesta, tema ediției este Fasole cu Ciolan, astfel că participanții vor primi din partea organizatorilor ingredientul cheie, care să le transforme preparatele în adevărate capodopere culinare.

5 kilograme de ciolan vor fi oferite fiecărei echipe înscrise în concurs, dar și o masă de lucru, două băncuțe și lemnele de foc.

În ziua concursului, de la ora 13, va începe pregătirea echipelor participante. O oră mai târziu se dă startul gătitului, iar la ora 18.30 este pregătită jurizarea preparatelor. Ca de obicei, și anul acesta vor fi acordate mai multe premii, iar după jurizare, toată mâncarea gătită va fi oferită persoanelor doritoare.

Cei care sunt interesați să intre în concurs se pot înscrie până în 9 octombrie 2019, iar persoanele de contact sunt Pavel Velciov și Adrian Boldur.

Au început defrișările mecanizate pe raza comunei noastre, cu ajutorul tractorului achiziționat de către primărie. Astfel, primele lucrări au avut loc în localitatea Cheglevici, acolo unde a fost curățat spațiul verde de pe drumurile publice înainte de rugă, apoi au continuat cosirile la Dudeștii Vechi, pentru ca în sezonul rece toate zonele din comună să fie curățate.

Cei care nu își îngrijesc corespunzător spațiul din fața casei primesc o notificare

din partea inspectorilor zonali. Iar în cazul celor care nu au remediat situația nici după ce au primit acea notificare, primăria a trecut la tuns iarba, iar apoi a emis facturi de câte 100 de lei pentru fiecare dintre cei care nu au respectat notificările, conform Hotărârii Consiliului Local în vigoare.

Program de intabulare gratuită a terenurilor din extravilanA început o nouă campanie de intabulare a

terenurilor extravilane de pe raza comunei Dudeștii Vechi. Astfel, toți cei care dețin terenuri în parcelele mai jos prezentate au posibilitatea să le înregistreze în Cartea Funciară în mod gratuit.

A 1874 A 1766 A 2378 A 2003 A 2060A 1880 A 1761 A 2373 A 2012 A 2064A 1888 A 1747 A 2370 A 2014 A 2065A 1838 A 1751 A 2361 A 2017 A 2069A 1778 A 1760 A 2362 A 2022 A 2072A 1776 A 2393 A 2363 A 2023 A 213A 1784 A 2388 A 1985 A 2028 A 216A 1820 A 2386 A 1989 A 2030 A 218A 1814 A 2385 A 1994 A 2032 A 220A 1774 A 2383 A 2000 A 2056 A 223

Tot ce au de făcut proprietarii de terenuri care vor să le intabuleze este să se prezinte la Registrul agricol din cadrul Primăriei, de luni până joi, între orele 8.00 si 12.00 cu documentele din lista de mai jos:

- Titlu de proprietate- contract de vânzare-cumpărare(dacă este cazul)- contract de donație(dacă este cazul)- contract de schimb(dacă este cazul)- certificate de moștenitor(dacă este cazul)- carte de identitate- certificat de naștere/căsătorie, în cazul în care

numele de pe actul de identitate este diferit de cel pe care este emis actul de proprietate.

După ce în luna iulie a fost semnat contractul cu constructorul, au început

lucrările de ridicare a noului dispensar din comună. Pentru construirea

dispensarului, a fost nevoie de mutarea parcului pentru copii în altă locație,

respectiv în spatele terenului de sport de lângă Aranca, spațiu care momentan se află în lucru.

Centrul medical va cuprinde un cabinet de consultații pediatrice și o

sala de tratamente pentru copii, , sala de tratamente și un punct de recoltare

sanguină, dar și un cabinet pentru consultații neurologice, unul pentru

consultații ginecologice, dar și săli de așteptare, spații tehnice, vestiare și grupuri sanitare și o farmacie.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost dar în 29 august, iar termenul de finalizare este de 12 luni. Investiția în noul dispensar se ridică la 1.089.562 lei, la care se adaugă TVA.

3

Proiect pentru încălzirea instituțiilor cu apă geotermală

A început pregătirea documentației pentru depunerea unui nou proiect spre finanțare din fonduri europene. Este vorba despre accesarea de fonduri prin POIM, pentru reducerea și eficientizarea resurselor naturale prin folosirea de energii regenerabile. Astfel, până în data de 31 decembrie, va fi depus un proiect cu ajutorul căruia încălzirea tuturor instituțiilor publice din comună să se realizeze cu ajutorul apei geotermale. Vizate de această investiție sunt școlile, primăria, grădinițele, bisericile și clădirile poștei și a poliției.

Practic, proiectul prevede forarea a două sonde geotermale, una de extracție și una de injectare, care apoi să fie conectate la o rețea de distribuție spre toate instituțiile amintite.

În acest moment se lucrează la studiul de fezabilitate al proiectului, denumit ”Sistem centralizat de producție și distribuire a energiei termice utilizând energie geotermală”.

Valoarea totală ce poate fi accesată de către primărie este cuprinsă între 5 si 6 milioane de euro.

Administrația locală din Dudeștii Vechi a făcut un nou pas spre modernizarea sistemului de iluminat public stradal din comună. Astfel, prin proiectul de ”extindere, dezvoltare și modernizare” urmează să fie refăcută întreaga rețea, respectiv să se lucreze la toți cei peste 400 de stâlpi din întreaga comună. Actualele corpuri de iluminat

vor fi înlocuite cu becuri cu LED cu lupă, pe fiecare stâlp din Dudeștii Vechi, Cheglevici și Colonia Bulgară. Rețeaua de iluminat va fi mult mai eficientă, iar cetățenii nu vor suporta niciun cost pentru modernizarea ei. În plus, această schimbare aduce după sine și o reducere a cheltuielilor cu energia electrică.

Început de an școlar

A fost aprobat proiectul privind modernizarea sistemului de iluminat public

A debutat noul an școlar în instituțiile de învățământ de pe raza comunei. Cu bucurie, zâmbete și emoții, elevii, părinții, dascălii și reprezentanții autorităților locale au participat, în data de 9 septembrie, la festivitățile de deschidere a anului școlar 2019-2020.

Și anul acesta, pe perioada verii, Primăria Dudeștii Vechi a efectuat toate lucrările necesare de curățenie și igienizare, astfel încât activitatea educativă să se desfășoare în cele mai bune condiții.

Au început lucrările la noul dispensar din comună

4

Stadiul lucrărilor din comunăAvansează lucrările la noua

grădiniță ce se construiește în comună. După ce a fost dărâmată vechea clădire și curățat terenul, a fost turnată fundația noii construcții, s-au făcut armăturile și a început lucrul la elevația clădirii. Vă reamintim, noua grădiniță

va fi formată din parter și două etaje și va fi construită la standarde europene. Durata de realizare a proiectului este de 14 luni, iar valoarea investiției se ridică la peste 3,3 milioane de lei, bani de la Ministerul Dezvoltării.

Un alt proiect important ce se află în plină desfășurare este cel de modernizare a clădirii primăriei din Cheglevici. Până în prezent, s-a lucrat la curățarea pereților, s-a dat jos acoperișul și s-a refăcut zidăria, acolo unde a fost nevoie.

Clădirea urmează să fie comparti-mentată în trei spații. Unul dintre ele va fi destinat primăriei, pentru amenajarea unui birou, pentru ca cetățenii care au de rezolvat diferite probleme în relația cu primpria să nu mai fie nevoiți să se deplaseze până la Dudești. Tot aici vor fi amenajate un grup sanitar și o sală de

funcțiuni, în care va putea fi amenajată inclusiv secția de votare pentru cele două rânduri de alegeri, mai ales că anul viitor și clădirea Căminului Cultural va intra în renovare, astfel că nu va mai putea fi folosită.

Celălalte două spații ale clădirii urmează să fie oferite spre închiriere sau concesionare, venind astfel în sprijinul antreprenorilor locali care vor să își dezvolte o afacere.

Odată ce va fi reabilitată, clădirea va beneficia de toate facilitățile, inclusiv încălzire centrală.

Și proiectul de extindere a rețelei de apă intră în linie dreaptă. În prezent se desfășoară licitația pentru execuția lucrării și, cel mai probabil, până la sfârșitul anului va fi desemnat un câștigător. Astfel, de la începutul anului 2020 se va putea începe lucrul în teren.

Nu vă jucați cu focul!Pentru informarea şi conştientizarea populaţiei

asupra măsurilor de prevenire a incendiilor, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Timiş transmit câteva recomandări specifice ce trebuiesc respectate pentru a evita adevărate tragedii.

Astfel, întrucât statistica incendiilor arată că multe dintre incendiile care se produc la gospodăriile cetățenești au loc ca urmare a coșurilor de fum defecte sau necurățate, se recomandă oamenilor care utilizează sobe pentru încălzirea locuințelor următoarele măsuri specifice de prevenire a incendiilor de locuințe:

- asiguraţi verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum de către o persoană specializată;

- NU folosiţi decât materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;

- NU folosiţi soba decât cu uşiţa închisă; - aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul

uşiţei;- NU aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta

materiale combustibile; - stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi

locuinţa; - NU adormiţi niciodată cu soba aprinsă; - NU lăsaţi niciodată copiii nesupravegheaţi cu

soba aprinsă.

Dani-Budur FotoServicii foto pentru diferite evenimente

BUDUR DANIELFotograf

Dudeștii Vechi, Timiș

Număr de contact: 0744.830.067

Link facebook: https://www.facebook.com/

danibudurfoto

Dvete Nédeli moj da ubádimi či ij náj glávnija práznić na sélutu Stár Bišnov. Seku gudina na 15 augusta kugá se praznikuva Uznásenjitu na Blažéna Divica Marija u Nebeto, bišnuvenete trasat pate kantu tejnotu rodnu sélu. I za da useštet u istena či ij práznić se uredat po više dejnusti svazani s tozi gulem práznić.

Na 14 augusta u Kulturnata Kašta se-j uredil idno kulturnu sreštenj s horata kujatu ubičeti i cenati satu kujétu ij palćensku. Kulturnata Kašta sas pudarženjétu na Obštinata právat vazmožnu izdávanjétu na novi kinigji, na inicijátivata na takvizi sarcáti palćene kujatu si cenat tejna identitet. Taj i u meseca augusta, sa bli napičetni i predstávni kinigčita ud palćene kujatu si ubičet jazika i verata, kinigčita prez kujatu da zapázat májćina jazić i da gu prededat na tejnite naslidnici. Na inicjátivata na dofturćata Georgi Buniov, sa bli preubarnati i natrukvani tri kinigčita sas prikasćite za dicá Pepeluša, Čarvinčitu i Sneć Belka.

Tezi prikasći sa napisani ud brájćete Grimm i sa puznáti pu celija svet, ,,no istenite za žuvota i nauka kojtu tija gu dávat ij mlogu glávin u žuvota na sekuj ud námu,, ubážde dofturćata u tejnotu predstávenji. Prikasćite napisani na náša jazić imat gulem rol, zaštotu pukraj dubrijte upatvanjita, pumágat usubitu dicáta da učat da četat na májćina jazić. Istu taj, dofturćata Georgi Buniov ij spumenala sigášnotu stánji na mládite pukulénjta kujatu haznuvat po mlogu čuždite jazici megjiu tej gá si hurtuvat i si po málku haznuvat náša palćensćija govor, za tuj treba da se trudimi prez sekakaj náčin da si upázim jazika naslédin ud nášte rodnici.Taj se duma či čeleć ij po hitar ud štut znáj po više jazici, no u paruv red sekuj treba da si puznáva négva májćin jazić. Georgi Buniov ij izdignala i slédnite pitánčita: kaćé moj da ne–j briga na mlogjie ud námu koj ij náša korenj, kakvi smi? Kuja sa bli nášte prededve? Za kako smi tuka, nija idno manenu kupče kujitu se rasipvami na sate náčine u dnéšnija denj? Sas tezi kinigčita žélimi aku moži da naučimi nášte dičeta da si puštuvat májćina jazić i sas négu da si bránat identiteta. Pá u tejnotu predstávenji, Georgi Buniov zamolva sate rodnici, stári rodnici, dáskale da imat briga za dicáta palćenčita da žuvejat sas idna pušténa useštba kantu unuj kujétu ij náštu, da znájat kuja i kakvi sa, i nikade da ni se useštem po málku glávni ud drugjiete zaštotu nija, palćenete, za istu imam sas kako da smi falosi. Za dubrojtu preubráštenji na prikazćite se-j trudil gusp. prof Gergulov Gjiuka, árhitekta Marijka Tamašán se-j trudla da naštámpa delve u seku prikazka, za taj kinigčitata da badat po interesni usubitu za dicáta, a za máterijálnotu pudarženji sa se brigosvali kulturnite ásociáciji Jáku Ronkov i Bišnovsći Svirci i Pejáče. Na krája na predstávenjitu, dofturćata si-j izkázala ljubovta kantu satu kakotu ij palćensku, i mu-j zamola sincata da učimi dicáta da hurtuvat na májćina jazić, za taj nija palćenete da ni pugjinimi nikade.

Guspudáre profesor Gergulov Gjiuka ij predstávil idno kinigče svazanu s gradenjétu na Čarkvata ud Stár Bišnov, prez kujétu ij imál žélbata da mu spumené za

gulemata kadarnust na nášte prededve, za čudésnata rabota kujatu sa ja navaršli u zadosta kasu vreme, kujatu ustánva idin primer i simbol za námu sincata.Toj mu pudbelezva u négvotu predstávenj či istorijata na Stár Bišnova i na balgarskata palćenska obštnust u 1738-ta gudina ij dála idin nov žuvot na tuje mestu, istorija kujatu ij palna sas čudésni momente kujatu kača zlátni zvezdi bleštejat iz menatotu i iz dalgjite gudini na tuje vreme, na kujétu taj izgladva či pá sám takvize gulemi momente možat da mu usigurat još iztrájvanjétu u vremeto. Profesora hurtuva za Čarkvata ud Stár Bišnov na idin mlogu hubanći náčin i ja spuredi sas idna ud náj gulemite čudési na tuje mestu, čudésa sastávna ud po-više izvanredni i čudésni momente, kujatu prebráni u idna remniva ćitka mož da se izkážat sas idna idinstvena hurta Bišnovskata Čarkva. Na kasu, guspudáre profesor predstáve parvata žélba na nášte prededve, katu sa stignali u 1738-ta gudina, na tuje mestu da izgradat čarkva. Parvata čarkva ij blá idin bordéj izkupán u zemete i pukrit sas klonjta i trastiga. Dnéšnija čeleć nit ni moži da si predstávi takoze neštu. Tazi ij blá parvata čarkva u Bišnov na palćenete. Drugata čarkva ij blá pusveténa na 20 decembera 1767-ta gudina ud čtvartija parok Nikola Kasil Kukurov, kojtu ij bil zakupán náj parenj pukraj manenija ultár ud stárata čarkva, a katu ij počnalu da se gradi novata čarkva u 1801-ta gudina, négvotu telu ij blo premestnu i zakupánu napreć ultáre u gulemata čarkva. Nikola Kasil Kukurov ij idin ud gulemite misnici na tuje sélu kojtu ij izmislil, i ij predoril palćenete da naprávat taze gulemata čarkva i ij zakupán u čarkvata kujatu nija ja puháždem.

XIX-ja vek u Stár Bišnov ij pusretin sas sládćija glás na novija dzonj i ij stignal natvárin sas mlogu novusti, nadeždi, ámbiciji i pudnuvevanji u žuvota na obštnusta za usigurevanji na idin remniv, u istena krastijánsći žuvot, u brátsku razbirenj, u zakrilvanjétu na idna gulema, hubanka Božja Kašta.

Dofturćata Marijka Muntean ublekana u náj bljastaštite i remnivite delve ud nášta nusija, na idin mlogu hubanći náčin ij predstávla nárudnata nášta nusija taj kaćétu ij zabelezanu i u kinigata na profesor Karol Telbizov. Za seku idin stáv ud nusijata Marijka ij namerla náj hubanćite hurti za da mu naprávi da cenim još po mlogu tuje idinstvenotu ubleklo kujétu nášte stárite sa-j izmislil i natikál. Marijka Muntean ij probala prez tejnotu predstávenji i dekanj da uleji u sarcáta na prebránite ljubovta za nášta nusija, za rabotata na nášte stárite i ij štela da mu napráv da cenimi i da si pázimi nášta nusija po više.

Guspudáre birov Bono Kukalán u négvata reč mu deka da imam gulema odguvornust i da si upázimi satu tuj détu tuke se dugážde ud 280 gudini. Da badimi

kadarni da kárem rabotata na dálja, sas optimizam, sas pámetnite dicá, dubrijte rodnici, razmenite dáskale. Se putvardeva još idnaš či treba da si upázim toze náša hubanćija májćin jazić, nusijata, tradicijte, kulturata i da ji prededém na nášte naslidnici. Čarkvata, Škulata, Kulturnata Kašta právat mlogjie dubri raboti, se varši satu kakotu ij možnu, no da se proba da se práv još po mlogu.

Na 15 augusta praznika se-j počnal sas Sveta misa udslužina ud nášte misnici zájdnu sas sate palćene i gustene, a Mažćija Kor Jáku Ronkov ij mámil pesmite. Sled Svetata misa se-j zastánalu vaz ćipa na biskupa Nikola Stanislávič i prez puláganjétu na cvećétu i sas idna kasa mulitva se-j dálu pučitvanji na nášte prededve.

Posle pládne gustenete ud ásocijácijata Fálmis ud Sofija, ánsámbala Balgarče ud Vinga, ánsámbala Slávjak i ánsámbala Palućenka sa izdaržáli idin mlogu bugát kulturin prográm ud kojtu vu predstávem po dole nekolkus svetičita.

5

Dvete Nédeli praznika na sélutu Stár Bišnov i na Bišnovskata Čarkva

I kača seku gudina na 15 augusta ij ubičáj da izlejat oganjgásnicite sas zabávni i šalnivi igri i da dedat prelega da se useštet dubre sate bišnuvene i gustene.

6

Gustene u Mako

Na pukánata dubávna ud starnata na obštinata Máko ud Madžersku, s prelegata na nácijonálnija práznić na Madžerskata daržáva, Sv. Stépan, ij zal del ánsámbala Palućenka ud Stár Bišnov. Na toz práznić sa bli uredéni po mlogije mánifestáciji (párádija, naučevanji na madžersći igri, utvárenj na izdelana darvena puhorta u centrálnija párk na váruša, i.t.d) idin ud náj interesnite momente na kojtu smi zali del ij blo blagusvevanjétu na

novija leb naprávin ud tazgudišnotu žitu i kojtu ij bil pudelén na sate prebránite. Sled tuj smi predstávli balgarete palćene i náštu sélu Stár Bišnov s balgarsći i palćensći igri. Svazkata s nášte kumšijsći selá i váruše ud Madžersku ima vić idna istorija ud 10 gudini i se nadevami da ni prekasni i za tuj gji čekam tazi gudina na Festivála Jáku Ronkov ud meseca nuvembera.

7

Kaćétu véć mlogjie znájti i tazi gudina náša ansámbal Palućenka na čélu s Páli Velčov sa zali del na 28-tu Meždunarodnu Sreštenji na nusijte ud Műhldorf am Inn, Bávárija-Nemsku. Tuj sreštenji ij blo vazmožnu da se napráv, otu kulturna ta kancalárija i birovćata na tozi váruš, Marianne Zollner sa mu vikali i či náša bišnovsći birov Bono Kukalán mlogu se-j trudil da izhodi tuj patuvanj. Ansámbala Palućenka s nekolku sarcáti palćene sa krénali s kursata na pać u petak večera na 6 septembera i sa stignali sutirnata u gulemija grád Műnchen, kadetu Bono Kukalán gji-j čekal i gji-j zamámil da ji pukáži hubanćite mestá na Műnchen. (Centara na váruša, Katuličánskata

čarkva, Obštinata, muzeua na BMW i Olympia Stadion)

U sabuta posle pládne, kulu 4 saháte sa stignali u Műhldorf i homa sa bli kazirani u idin medjeválin, no moderniziran hotel ud centara na grada. Sled katu málku sa si pučinali smi učli zágjnu na mestutu, détu se darži seku gudina Volksfesta – tuj zlamenuva na palćensći praznika na náruda. Toj ij zadosta gulem i tuka ima različni ringisspiela, igri i le se razmeva šátri, détu máj seku denj sa palni s hora. Istu i nija smi flezali u idna takvaz šátra, détu se zvé Spatenzelt. Tá ij náj gulemata i prebire više du 3000 hora. Tuka smi imáli specijálnu za námu palćenete po-više tarpézi rezervirani. Da spumena i tuj, či pukraj náša grup ud Bišnov, sa dušli i palćene, détu žuvejat véć udkole tuka u Nemsku, za da praznikuvami zágjnu.

Tozi véčar ij náj hubanćija, otu sate gustene ud Nemsku i ud sata Europa se preberat zágjnu, da se

razpuznájat, pejat i da tancuvat. U nedele sutirnata sled ubeda, nášte dicá premenat u hubankata nusija sa se štámpali u terásata na hotela i sled tuj s muzika smi krénali naredéni da varvimi, du birovskata kašta. Tám sa se prebráli po-više formáciji i u 10.30 sa počnali sekuja da marširvat, da igrájat i da pejat. Náša ansámbal ij izigrál dvá tánca. Parvija ij bil idin balgarsći, détu sa gu izigráli dicáta, kujatu sa bli ublekani u balgarska nusija i drugjija tánc ij bil palćensći i sa gu izigráli dicáta ublekani u nášta hubanka palćenska nusija zágjnu s unezi drugjiete.

Tija sa-j predstávili tuj mlogu hubeve i sa bli pléštini ud prebránite ud naokulu.

Sled tuj nija sinca smi bli puzváni u sálata za gustene ud birovskata kašta, tám smi imáli prelegata da se ukripimi s bávársćite ćifli taj zváni prezel i bávárskata hubava piva. Sled tuj tuka ima ubičája gustenete da badat pudaréni i istu i gázdata, birovćata na grada i unezi, kujatu orgánizirvat sreštenjétu. Ud nášta starna na čélu s Birova i s tri mumičta ublekani u nusija i dáskalćata Elli Bobojčov, kujatu ij blá i tá hubanći upásana u staréška nusija ij pudarila personálnu birovćata s idno palnu košinče s dumášni jasćita i pićita.

Posle nášte svirci sa izpeli još nekolkus pesmi i dicáta i drugjie gustene sa igráli zágjnu u kulelo.

Sled katu málku smi se ukripili ij počnal drugjija del na tozi práznić. Sate formáciji, taze gudina više ud 3000 duši sa se naredili u idna párálelna ulca, za ud tám da krénat párádijata. No dabe sa krénali ij počnalu da paršulika i posle sé po-jáku idna jésinska ćiša da leti, sekuj kaćétu ij mogal se-j ublekal u pelerin ali ij probal s parazove da se pukriva, ama pá na krája na párádijata sate máj sa bli mokri. No tuj ne gji izprelu, tija i u tuj hargjevu vreme sa marširvali, sa svirili nášte hubanći palćensći pesmi i kača za zafálnust sa bli pléštini ud mložtvutu nárudi, kujitu ij blo prebránu.

Sled tuj sate ij trebalu da se preublečat u hotela u suvi dreji.

I tazi posleplápdne ud novu smi se prebráli da praznikuvami još neku vreme zágjnu. U pundelnić sutirnata sled ubed, sate sa se upákvali, smi se uprustili i tija sa krénali kantu Altőtting, svetotu mestu za upruštinji ud Bávárija détu ij na 10 km ud Műhldorf. Tám tija sa zafáleli na Boga i na Májća Božija, za hubanćite deni, détu sa gji preminali u Nemsku i sled tuj sa si krénali kantu Bišnov.

Dubar denj na sate palćene!

8

Idna nova kulturna svazka smi ja naprávli s sélutu Čenej unazi gudina, katu grupa dicá i mládi ud tuje sélu sa zali del na festivála Jáku Ronkov ud meseca nuvember u Stár Bišnov, kača predstavitele na madžerete, sarbitu i

Kluba za gotvenj utváde nadája. Dicáta i mládite kujatu zémet del na tezi dejnusti učati da gotvat na palćensći náčin. Véć ud kulu dve gudini kaćé u Kulturnata Kašta Jáku Ronkov ud Stár Bišnov se-j utemelil idin klub za gotvenj kojtu u paruv red se ubrášte kantu mládite i dicáta. Idejata ij blá na gosp. Ella Boboičov da se utemeli idno društvu kujétu da prededé na mládite da naučat da právat jasćéta kujatu gji haznuvat palćenete preku nedelete ali či na gulemi práznici. Taze nedele dicáta sa naučili da právat točnu s jábalći i pitčeta s pena. Za da baj po lésnu da se gotvi guspudáre Erwin Miki Bausche ij nabável po više stvár kujatu sa nužni za da se rábuti s tej u prusta, za kujatu mu zafalem.

rumancete. Tazi gudina u meseca september sa puvarnali pukánata i smi zali del Ansámbala Palućenka zájdnu s Ansámbala Slávjak na denite na sélutu Čenej. Na tozi práznić sa zali del grupi ud 18 kumšijsći selá i zájdnu s gázdite sa pukázali udnovu či u Banáta žuvejat u mir i razbirenj sate hora.