Ventilatie-Exemple

20
Alegerea unui sistem de ventilatie Condiţiile confortabile pot fi create folosind un ventilator. Există trei categorii de ventilatoare : 1. Menajer 2. Comercial 3. Industrial Debitul de aer depinde de cantitatea de aer expulzat sau introdus într-o cameră într-o anumită perioadă de timp. Această evaluare este în mod normal exprimat în m 3 /h, m 3 /s sau l/s. Alegerea ventilatorului depinde de: • tipul de camera: menajera, comerciala, industriala; • Volumul camerei; • tipul şi caracteristicile ale aerului: Aer curat, Aer contaminat sau poluat; • tipul de configurare al ventilatorului ; -- Montate pe perete cu tubulatura de extracţie; -- Montate pe perete cu evacuare direct către exterior; -- Ventilator de fereastra; -- Ventilator pentru sisteme centralizate; • condiţiile de temperatură şi umiditate; • debitul şi presiunea disponibila solicitata; • nivelul de zgomot; • tipul de alimentare necesara: monofazat sau tifazat.

Transcript of Ventilatie-Exemple

Page 1: Ventilatie-Exemple

Alegerea unui sistem de ventilatie

Condiţiile confortabile pot fi create folosind un ventilator. Există trei categorii de ventilatoare :

 

1. Menajer2. Comercial 3. Industrial

 

Debitul de aer depinde de cantitatea de aer expulzat sau introdus într-o cameră într-o anumită perioadă de timp. Această evaluare este în mod normal exprimat în m3/h, m3/s sau l/s.

 

Alegerea ventilatorului depinde de:

 

• tipul de camera: menajera, comerciala, industriala; • Volumul camerei; • tipul şi caracteristicile ale aerului: Aer curat, Aer contaminat sau poluat; • tipul de configurare al ventilatorului ; -- Montate pe perete cu tubulatura de extracţie; -- Montate pe perete cu evacuare direct către exterior; -- Ventilator de fereastra; -- Ventilator pentru sisteme centralizate; • condiţiile de temperatură şi umiditate; • debitul şi presiunea disponibila solicitata; • nivelul de zgomot; • tipul de alimentare necesara: monofazat sau tifazat.

 

Metode eficiente de ventilaţie

Controlarea ventilaţiei se poate realiza în trei moduri: 1. evacuare; 2. introducere; 3. combinat, evacuare cu introducereSelectarea celui mai adecvat sistem depinde de diverşi factori, cum ar fi forma şi dimensiunea camerei si gradul dorit pentru eliminarea poluantilor.

Page 2: Ventilatie-Exemple

 

EvacuareAcest sistem este cel mai utilizat pentru ca este cel mai simplu si cel mai economic. Aerul este extras în afara şi este înlocuit cu aer din exterior. Eficacitatea ventilatiei depinde de cantitatea de aer proaspat introdus si de distributia lui. Cu acest sistem, pe langa optiunea de a extrage o anumita cantitate de aer intr-o anumită perioadă de timp, gurile de evacuare si de intrare să fie situate în aşa fel încât să permită primirea de aer proaspăt pentru a acoperi întreaga cameră. Nu trebuie sa existe posibilitatea de scurt-circuitare (Fig. 4 & 5).

 

 

In camere mari, folosind doar un ventilator, este recomandata instalarea a două sau mai multe ventilatoare mici care pot asigura acelaşi volumul necesar de ventilaţie. Folosirea acestora va face, de asemenea, sistemul mai flexibil şi produce mai puţin zgomot. Sistemul de ventilatie este mult mai eficient în cazul în care deschiderea pentru introducerea de aer proaspat sunt facute la dimensiuni corespunzatoare. De regulă, aceste deschideri ar trebui să fie situate la nivelul pardoselii şi opuse punctului de extractie. Totată secţiunea transversala ar trebui să fie între 1,5 şi de 2 ori mai mari decat sectiunea de evacuare. Daca gura de introducerea este

Page 3: Ventilatie-Exemple

subdimensionata se va restrânge cantitatea de aer proaspăt în cameră şi, prin urmare, va duce la ventilaţie necorespunzătoare. Calculul se face dupa urmatoarea formula :

 

 

Exemplu:Sa presupunem ca doriţi să ventilati o cameră care necesita 420 m3/h debit cu un echipament care extrage aer direct către exterior. Dacă utilizaţi o grila de introducere cărei suprafaţă libera de trecere este de 80% din total, şi careia i-ati setat debitului de de intrare a aer la 1 m/s, veti obţine următorul rezultat:

reprezentand valoarea neta a sectiunii de trecere.

 

Introducere

 

Aceasta metoda implica exact opusul elei de mai sus, aerul fiind introdus de afara in loc sa fie evacuat in afara. Prin aceasta metoda, aerul din camera este presurizat si "evadeaza" din camera prin orice deschidere disponibila.

 

Combinat, introducere si evacuare

 

Utilizarea ambelor metode conduce la un sistem complet de ventilatie. Aspiratia se poate face in locul cel mai facil, iar evacuarea unde este mai eficienta. Totodata se va tine seama de dimensionarea ventilatoarelor de introducere sa fie cu 20% mai mari decat cele de evacuare, astfel se presurizeaa camera eliminand senzatia de curent.

Page 4: Ventilatie-Exemple

 

Tipuri de ventilatoare

 

axiale centrifugale centrifugale in-line

 

VENTILATOARE AXIALE

 

Aceste ventilatoare constau intr-un set fix de pale (Fig. 8), aerul este preluat din fata si refulat in spate, in acelasi sens cu motorul si paralel cu axa. Fiecare ventilator este clasificat in functie de numarul si de inclinare palelor. ventilatoarele sunt de obicei de mica si medie presiune destinate sa refuleze direct in afara, nu sunt destinate pentru utilizarea in sisteme cu tubulaturi lungi, se pot monta pe anumite modele tubulaturi scurte si filtre.

 

Page 5: Ventilatie-Exemple

 

VENTILATOARE CENTRIFUGALE

Aceste echipamente în esenţă, constau din două părţi: un ventilator sau turbină şi o carcasa. Aerul este preluat paralel cu axa, si refulat perpendicular pe axa (fig. 9). Forma şi numărul de lame va depinde performanţa ventilatorului. Lamele sunt de mici presiuni si, de obicei, misca aerul usor si fara zgomot.

 

Page 6: Ventilatie-Exemple

 

VENTILATOARE CENTRIFUGALE IN-LINEAceste ventilatoare în mod normal, au aceleaşi lame ca si ventilatoarele centrifugale. Cu toate acestea, ele au, de asemenea, o carcasa care permite aerului să fie "tras" peste axa sa. În funcţie de tipul de ventilator se pot obtine presiuni inalte sau medii. Aceste ventilatoare pot fi montate fie la începutul, la sfârşitul, sau în mijlocul conductei. (fig. 10).

 

Modul în care se calculează volumul unei incaperi

Acest lucru este obţinut dupa formula lungime x latime x inaltime = cameră de volum (m3).

Page 7: Ventilatie-Exemple

Exemplu

Un bar public, care este de 4 metri lăţime, 7 metri si 3 metri inaltime. Pentru a calcula cantitatea de aer necesară pentru ventilatie, se va calcula mai intai volumul camerei: 4 × 7 × 3 = 84 m3. Apoi, din numarul deschimburi necesare orare in functie de tipul camera (prezentat mai jos), se poate deduce debitul necesar de evacuare.

 

CUM SELECTAM VENTILATORUL POTRIVIT ?

Pentru a alege ventilatorul potrivit camerei dumneavoastra, trebuie sa verificati mai intai numarul de schimburi ale aerului necesare in mod obisnuit camerei.Consultaţi tabelul de mai jos. Pentru a calcula cerinţa de ventilaţie, se inmulteste volumul camerei cu numărul schimburilor de aer necesar. Acesta este un proces simplu care poate fi folosit pentru a identifica care ventilator este potrivit pentru a acoperi capacitatea totală. În cazul în care nu este posibil să se evacueze direct către exterior, trebuie să fie folosita tubulatura şi în acest caz va aparea o pierdere a capacităţii cauzate de fluxul de frecare, care este o funcţie de:

• lungimea conductei; • suprafaţa din interiorul conductei; • orice schimbare de directie a fluxului de ex. coturi, reductii sau filtre.

 

Tabelul cu schimburile recomandate de aer ale incaperii

Banci 2-5  

Page 8: Ventilatie-Exemple

Baruri 10-12  

Laboratoare 4-6  

Curatatorii10-15

 

Cantine 8-12  

Spitale 4-6  

Magazin de peste 15-25  

Restaurante 10-15  

Sali de conferinta 8-10  

Birouri 6-8  

Sali de biliard 6-8  

Magazine 8-10  

Camere intunecate 10-15  

Page 9: Ventilatie-Exemple

Sali de clasa 2-4  

 

Tabelul arată 10-12 (pentru bar public) şi acest lucru înseamnă că este necesar să se aleagă un ventilator care se poate extrage cel puţin 840 m3/h (233 L/s), adică înmulţit cu volumul de aer stabilit pentru baruri si cafenele.

 

Pentru a transforma l/sec la m3/h.

litri/sec = 3,6 × m3/h,

tabelul de mai sus ar trebui să fie luat doar ca un ghid.

 

Pentru cele mai comune tipuri de camere, formula de calcul a modificarilor necesare aerului (în m3/h) este listat de mai jos. Pentru a face calculul se procedează după cum urmează:

• Când calculul se face pe baza de momentul în care o cameră este ocupata, înmulţiţi numărul prezentat în tabel cu numărul de persoane, şi apoi cu 3,6; • Când calculul se face pe baza unei zone din camera, se multiplică numărul din tabel şi apoi zona cu 3,6; • Când calculul se face pe baza volumului camerei, se multiplică numărul din tabel cu volumul camerei.

 

CATEGORII DE CLADIRI Capacitate de evacuare a aerului

     Pe baza aglomerarii

Pe baza unei zone

Pe baza volumului

Case Rezidentiale        

  Case Familiale Camera de zi si dormitor 11    

Page 10: Ventilatie-Exemple

    Bucatarie Baie     4

  Cladiri rezidentiale Sala de intalniri 9    

    Dormitoare 11    

    Bucatarie   16,5  

    Baie     4

    Holuri, camere de zi 11    

  Hoteluri Sala de conferinte 5.5    

    Sala de mese 10    

    Dormitoare 11    

    Baie     4

    Camera de serviciu     8

Birouri        

Page 11: Ventilatie-Exemple

    Camere single 11    

    Spatii deschise 11    

    Sali de intalnire 10    

    CED 7    

    Toalete     8

Spitale        

    Sectii 11    

    Camere sterilizate 11    

    Camere de tratament 11    

    Sali de asteptare 8.5    

    Sali de Kinetoterapie 11    

    Camere de serviciu     8

Page 12: Ventilatie-Exemple

Cladiri publice        

  Cinema, TeatreZone publice, Sali pt nefumatori

5.5    

    Scene, Studiouri TV 12.5    

    Sali pt fumatori 10    

    Camere de serviciu     8

    Stock Market 10    

    Camere de asteptare     8

  Muzee, Librarii, Biserici Galerii 6    

    Sali de lectura 5.5    

    Biblioteci   1.5  

    Biserici 6    

Page 13: Ventilatie-Exemple

    Camere de serviciu     8

 Baruri, Restaurante, Cluburi

Baruri 11    

    Patiserie 6    

    Sufragerie 10    

    Sali de dans 16.5    

    Bucatarii   16.5  

    Camere de serviciu     8

Cladiri de afaceri        

  Departamente Comerciale la parter 9    

    la etaj 6.5    

  Magazine, departamente Frizerii 14    

    Imbracaminte, Florari, Mobila 11.5    

Page 14: Ventilatie-Exemple

    Farmacii, fast food, Curatatorii9    

  Banci publice   10    

Cladiri de sport        

  Sali de inot, saune Piscina   2.5  

    Vestiare     8

    Saune   2.5  

  Sali de fitness Palate sportive 6.5    

    Bowling 10    

    Terenuri de joaca 16.5    

    Loc pentru spectatori 6.5    

    Vestiare     8

    Servicii publice     8

Page 15: Ventilatie-Exemple

Scoli        

    Pepiniere 4    

    Sali de clasa - scoala generala 5    

    Sali de clasa - gimnaziu 6    

    Sali de clasa - liceu 7    

    Sali de clasa din Universitati 7    

    Camera de serviciu     8

    Librarii, Sali de lectura 6    

    Camere de muzica si limbaj 7    

    Laboratoare 7    

    Camera profesorilor 6    

Page 16: Ventilatie-Exemple

 

MODUL DE UTILIZARE A DIAGRAMEI DE PIERDERE A PRESIUNII SI CURBA CARACTERISTICII PRESIUNE/CAPACITATE

 

1. Identificaţi diagonala care indică diametrul de conducte exprimat în milimetri. 2. Găsiţi intersecţia aceasteia cu linia orizontală pentru capacitatea dorita.3. Locul in care aceste două linii se intersecteaza exita o linie verticală, care arată valoarea pierderii de presiune, exprimată în mm H2O pe metru de conducta (considerand ca, conducta este perfect neteda şi fără curbe sau indoiri). 4. Prin înmulţirea valorii de pierdere a presiunii constatate, cu lungimea totală a curbei respective, se va obtine pierderea totală de presiune a conductei. Pentru a calcula pierderile de presiune în momentul în care există curbe sau indoiri, fiecare curba sau indoire trebuie să fie considerată a fi echivalentă cu 1 metru de conducta.

 

Page 17: Ventilatie-Exemple