veghere atipire

7/25/2019 veghere atipire

1/43

Despre cele ce se intampla in timpulsomnului

Despre cele ce se intampla in timpul somnului

Atunci cand, in inchipuirile somnului, demonii atacand partea poftitoare [a sufletului]ne arata (iar noi dam buzna spre ele): intruniri ale cunoscutilor si ospete alerubedeniilor, coruri de femei si cate si mai cate [imagini] de felul acesta, atatatoare laplaceri, inseamna ca partea cu pricina este bolnava si patima teribil de puternica. Atuncicand, dimpotriva, ne tulbura partea patimasa, silindu-ne sa umblam pe drumuriprapastioase, scotandu-ne in cale oameni inarmati precum si fiare veninoase si

carnivore, iar noi, ingroziti de aceste drumuri si haituiti de fiarele si oamenii cu pricina,scapam cu fuga, [inseamna ca trebuie] sa ne ingriim de partea patimasa. !i, chemandu-" pe #ristos in privegherile noastre, vom dobandi leacurile de care am vorbit maiinainte.

Calugarul intelept poate trage invatatura si din vise. Visele cu mese imbelsugate, cu rubedeniistranse la un loc si coruri de femei dezlantuite atrag atentia asupra partii poftitoare asufletului. Visele cu hoti de drumul mare inarmati, cu serpi veninosi ori fiare carnivore dau degandit asupra partii patimase. Nimic nu scapa atentiei lui Evagrie. Psihanalistii moderni aravea multe de invatat din textele monahismului crestin din toate epocile. Spre deosebire deEvagrie, Patericul nu se ocupa de viata nocturna a calugarilor, dar insista pe una din cele patruarme capitale, veghea:

vva !aniel povestea despre avva rsenie: "#data i$a chemat pe parintii mei, avva lexandrusi avva %oii, si, smerindu$se, le$a zis: Pentru ca demonii imi fac razboi si nu stiu daca ma fura

prin somn, &va rog', osteniti$va in noaptea aceasta impreuna cu mine si paziti$ma, ca sa nuadorm in toiul privegherii. S$au asezat de cu seara, unul in dreapta si altul in stanga, pastrandtacere. (ar parintii mei au zis: Noi am adormit si nu l$am vazut daca a atipit. Spre dimineata $!umnezeu stie daca a facut anume, ca sa ne dam seama ca a atipit, sau daca intr$adevar l$aluat somnul firesc $ a sforait de trei ori si repede s$a sculat zicand: m atipit, nu$i asa ) !arnoi am raspuns: Nu stim".

$iscarile firesti ale trupului, [neinsotite] de imagini, in timpul somnului arata ca sufletuleste destul de sanatos. %rice incropire de imagini este semn de nevolnicie. !ocotestefetele fara contur simbolul unei patimi mai vechi, iar cele bine conturate, simbolul uneirani proaspete.

*iscarile firesti ale trupului: in manuscrisul Paris. +r. -/, termenul "miscarile" 01ineseis2este inlocuit prin reuseis, "scurgerile". E vorba de polutiile nocturne. Cand scurgerile seminalenu sunt insotite de imagini 0aneidolai2, sufletul se afla in buna stare. Casian scrie in (nstitutiile

cenobitice 0SC 345, p. /62: "7rebuie sa ne straduim sa curmam miscarile sufletului sipatimile carnii pana intr$acolo incat carnea sa$si satisfaca treburile firesti fara a isca placere,


2/43

eliminand prisosul umorilor fara a starni vreun impuls nesanatos &...'. tata vreme insa cat, insomn, mintea este 8ucaria inchipuirilor, sa stie ca nu a atins curatia 0castitas2 totala sidesavarsita".

vva !ioscoros zicea discipolilor sai $ caci era avva peste o suta de calugari: "veti gri8a,

nimeni sa nu se apropie de sfintele taine dupa ce a avut noaptea, in cap, inchipuiri de femei,pentru ca nu cumva vreunul dintre voi sa viseze la lucrurile acestea. (ntr$adevar, scurgerile desamanta firesti, fara imagini, nu tin de voia noastra, ci se produc fara voie, caci ele vin de lanatura si se formeaza din prisos de umori. !e aceea, ele nu pot fi socotite un pacat.!impotriva, inchipuirile vin din liberul nostru arbitru si dau seama de o stare nesanatoasa &asufletului'.

&risosul de umori sau de 'substanta' se reduce prin posturi regulate si muncireatrupului.

Vom recunoaste astfel semnele nepatimirii: ziua, dupa ganduri9 noaptea, dupa vise. Si vomspune ca sanatatea sufletului este nepatimirea, iar hrana lui este gnoza care, singura, poate sane uneasca cu sfintele puteri. !aca, intr$adevar, unirea cu cele necorporale vine, in chip firesc,dintr$o inclinare asemanatoare.

!aca scopul "practicii" este dobandirea "nepatimirii" 0apatheia2, atunci ntoine +uillaumontare toata dreptatea sa spuna ca 7ratatul practic s$ar putea numi foarte bine !espre nepatimire.Evagrie scrie in capitolul /3: "Nepatimirea este floare a practicii". sadar practica ramanechin inutil daca nu rodeste nepatimirea. Cuvantul9 apatheia apare de cincisprezece ori inPra1ti1os. doua 8umatate a tratatului 0cap. $542 ii este consacrata exclusiv.

7ermenul sta in inima invataturii ascetice a lui Evagrie. !e aceea, se cuvine studiat pe indeletesi inteles cat mai corect posibil. dversarii au atacat doctrina evagriana despre apatheia fie curea$credinta 0ca (eronim2, fie din pura dezinformare 0ca toti cei de mai tarziu2. (eronim ilasaza pe Evagrie in prelungirea stoicismului. (n 3, el ii scrie lui Ctesifon: "Evagrie Ponticul,din (bora, care scrie &epistole' catre fecioare, catre monahi, catre cea al carei nume amintestede intunericul negrei perfidii &id est *elania, pe care (eronim o antipatiza', a publicat si ocarte de ganduri Peri apatheias 0!espre nepatimire2, careia noi ii spunem ;impasibilitate< sau;netulburare


3/43

atribuie apatheia exclusiv lui !umnezeu, sau, foarte rar, celor trecuti din viata pamanteasca lacea desavarsita din ceruri. Clement este primul care preia din stoicism si transforma apatheiain idealul vietii ascetice crestine, integrand$o intr$un sistem alcatuit din trei virtuti: apatheiainsasi, gnosis si agape. Sistemul va fi preluat si de Evagrie.

Evagrie preia din platonism ideea trihotomiei sufletului: parte rationala 0logisti1on2, partepatimasa 0th=mos2 si parte poftitoare 0epith=mia2 0cap. /52. Partea rationala nu este altcevadecat intelectul 0nous2 cazut, caruia i s$a atribuit un trup. Celelalte doua parti sunt oarecumaccidentale. "Practicul" trebuie sa$si purifice th=mos$ul si epith=mia. (n momentul in care celedoua parti patimase sunt curatite, ele nu mai impiedica buna functionare a intelectului. 7oatetrei partile "functioneaza" acum firesc, dupa natura, creind o stare de armonie si linisteinterioara perfecta. ceasta stare este apatheia, "nepatimirea". !upa Clement, atingerea stariide apatheia il face pe om asemenea lui !umnezeu9 dupa Evagrie, omul apathes devineasemenea ingerilor. patheia este rezervata numai intelectelor carora li s$a daruit un trup, prinurmare numai oamenilor. Evagrie reduce cu un grad, esential de altfel, amploarea termenuluifata de Clement din lexandria. "paticul" evagrian e mai "modest" decat cel clementin.

*odelul celui dintii sunt ingerii, al celui de$al doilea, insusi !umnezeu.

(n plus, nepatimirea, in viziunea lui Evagrie, reprezinta o stare sufleteasca dinamica. Ea facetrecerea spre gnoza si se implineste in iubire. patheia comporta grade si etape. Chiar ceidesavarsiti nu depasesc stadiul ingerilor. Exista mereu un "dincolo de", un liman la care sea8unge, dar de la care se pleaca iarasi, un orizont pururea miscator, un zenit in perpetuaascensiune. "Preafericita nepatimire este telul calugarului care persevereaza in pra1ti1e.7otusi, ea nu este un tel prin sine insasi9 ea nu este cautata decat in vederea atingerii unui telmai inalt, gnoza, sau cunoasterea duhovniceasca." 0+uillaumont, op. cit. p. 3452 !atoritascandalului provocat de (eronim, termenul apatheia a fost utilizat cu precautie de autoriicrestini. (n Pateric 0colectia alfabetica2 el nu apare decat o singura data, in grupa8ul consacratlui Evagrie insusi.

eghere i rug*ciune

S@ presupunem c@ am Ati c@ un hoB d@ mereu trcoale casei noastre Dncercnd s@ fure tot ceposed@m sau c@ am fi conAtienBi c@ anumiBi oameni f@r@ conAtiinB@, brutali ne pndesc cu oduAm@nie de neDmp@cat pentru a ne face r@u. Ce am face) !esigur, am fi mereu cu ochii Dn

patruF9 am lua m@suri preventive pentru a putea sc@pa f@r@ nici o pagub@.

stfel, creAtinul este chemat s@ vegheze, dar nu numai Dn anumite zile periculoase, ci tottimpul, pe calea sa aici, 8os, pn@ va a8unge Dn cer, unde nu mai este necesar@ vegherea.

!e ce trebuie s@ vegheze) Probabil, averea sa material@ nu este Dn pericol Ai de fapt nici nutrebuie s@$Ai lege inima de aceasta. !e altfel, tr@ieAte, att ct depinde de el, Dn pace cu toBioamenii, aAa c@ are foarte puBini duAmani.


4/43

7otuAi, Dn 8urul lui, ca Ai creAtin, sunt tot timpul hoBi Ai duAmani care vor s@$i r@peasc@bunurile credinBei Ai Dncearc@ pe orice cale s@$i cauzeze daune spirituale. !e aceea !omnul i$aatenBionat pe ucenicii S@i: VegheaBi Ai rugaBi$v@>F !in acest motiv, Ai apostolul Di Dndeamn@

pe credincioAi la veghere necontenit@.

Diavolul d trcoale - ca un leu care rcnete

Petru i$a avertizat pe credincioAii din Dmpr@Atiere din sia *ic@: GiBi tre8i, vegheaBi>Pentru c@ vr@8maAul vostru, diavolul, d@ trcoale ca un leu care r@cneAte, c@utnd pe cine s@Dnghit@F 03 Petru ./2.

!iavolul d@ trcoaleF, att atunci, ct Ai ast@zi> Exist@ suficient motiv de a trage alarma Ai

de a ocupa posturile de veghe, ast@zi, Ai mine, Ai Dn fiecare zi> !iavolul ur@Ate credincioAii,dunarea lui !umnezeu pe p@mnt Ai m@rturia ei despre adev@r. El vrea s@ o aduc@ la [email protected] este puternic Ai poate s@ adune duAmanii adev@rului Ai s@$i instige la Dmpotrivire Ai

prigoan@.

Ce trebuie s@ fac@ atunci credinciosul) S@ vegheze Ai s@ se roage> El nu trebuie s@ piard@din ochi pericolul Ai trebuie s@ fie cu conAtiinBa treaz@. Heul a vrut s@ insufle, prin r@cnetelelui, credincioAilor din sia *ic@ teama, ca aceAtia s@ spun@: Aa nu mai merge. Nu mai

putem vesti Cuvntul> Este periculos s@ m@rturisim despre !omnul (sus. ceasta aduce cu sineprigoan@, avem parte doar de duAm@nie Ai dispreB, pierdem averi Ai bunuri, poate chiar viaBa.F!ar aceasta nu ar fi fost o reacBie bun@. Ei nu trebuiau s@ vegheze la prote8area propriei lorvieBi. postolul i$a Dndemnat de multe ori: DmpotriviBi$v@ lui tariF 0versetul 52. 7rebuiau s@ fieveghetori s@ nu se lase opriBi de la r@spndirea Evangheliei prin mena8area propriei lor vieBi.

cest leu r@cnise de8a Dn (erusalim. Petru Ai (oan au fost ameninBaBi cu asprime s@ nu maivorbeasc@ Dn Numele acesta 0(sus2 nici unui omF 0Gaptele postolilor .3-2. !ar ce au f@cutaceAti martori vite8i) u mers la ai lor Ai s$au rugat Dmpreun@: Ii acum, !oamne, priveAte laameninB@rile lor Ai d robilor Ti s poat vesti Cuvntul Tu cu toat ndrzneala... Ii, dup@ce s$au rugat ei, s$a cutremurat locul Dn care erau adunaBi Ai toBi s$au umplut de !uh Sfnt Aivesteau Cuvntul lui !umnezeu cu Dndr@zneal@F 0versetele 5, J32. Ei au vegheat Ai s$aurugat. Ca urmare, s$au Dmpotrivit duAmanului Ai intenBiilor sale Dn puterea !uhului Sfnt.

Kn zonele Dn care tr@im noi ast@zi, r@cnetul leuluiF se aude foarte slab. *artorul fidel nu$Airisc@ viaBa Ai pierderea averii sale, ci are parte doar de puBin@ bat8ocur@ pentru (sus... !ar nedetermin@ aceasta s@ punem sabia Dn teac@ Ai s@ t@cem) !ormim) S@ nu fie aAa> S@ veghem Ais@ ne rug@m, Dmpotrivindu$ne duAmanului> tunci ni se va Dntmpla ca acelor martori fideli:Ei deci au plecat dinaintea sinedriului, bucurndu$se c@ au fost socotiBi vrednici s@ fiedispreBuiBi pentru Numele HuiF 0Gaptele postolilor .32.


5/43

Diavolul d trcoale - ca un arpe viclean

!iavolul nu doarme niciodat@. Kmpotrivitorul nostru este Dntotdeauna treaz. El cutreier@

p@mntulF Ai se plimb@ pe elF. El ia seama la credincioAi, ca odinioar@ asupra lui (ov Ai Atiedintr$o experienB@ de secole cum pot fi aduAi la c@dere. Kn acest scop se poate transforma.!ac@ nu$Ai poate atinge scopul ca leu care r@cneAte, vine ca profet fals Dn hain@ de oiF sau caAarpeF viclean. Ce pericol pentru noi> Cum ne putem opune acestuia)

Prima pereche de oameni a primit misiunea divin@ de a lucra Ai pzigr@dina 0+eneza.32. Nu Atim cte zile au f@cut aceasta Dn credincioAie Ai ct timp Ai$au Dndreptat gndurile Dnteam@ Ai Dncredere spre !umnezeul lor Creator, care li se descoperise Dntr$o bun@tatenesfrAit@. #h, dac@ inima se abate de la El, atunci nu mai dureaz@ mult pn@ cnd picioarelese r@t@cesc de la poruncile Sale>

!iavolul, sub chipul unui Aarpe viclean, s$a strecurat Dn gr@dina Eden 0+eneza J2. Nu a fostauzit venind. El a venit Dntr$o deghizare gri8ulie. Pe cine a g@sit) Pe o Eva Ai un dam, care nuau vegheat. !e aceea a reuAit s@ r@st@lm@ceasc@ Cuvntul lui !umnezeu, s@dind Dn inimile lorsuspiciune faB@ de !umnezeu Ai dorinBa dup@ fructul interzis. stfel, i$a condus pe amndoi laneascultare faB@ de o singur@ porunc@ pe care le$a dat$o !umnezeu. Ce groaznice au fosturm@rile nevegherii lor> Ei au atras tot neamul omenesc Dn pr@pastia p@catului Ai a pierz@rii>PuBin somn, puBin@ aBipire, puBin@ DncruciAare a minilor pentru odihn@ Ai s@r@cia ta va veni caun hoB, iar lipsurile tale, ca un om DnarmatF 0Proverbe .JJ, J2.

*ulBumiri fie aduse lui !umnezeu> Cel mntuit este scos din acest adnc mare Ai pus Dnlocurile cereAti, Dn LristosF. Hui Di sunt d@ruite toate binecuvnt@rile cereAti, binecuvnt@ricare Dntrec ceea ce a cunoscut dam Dn zilele nevinov@Biei sale 0a se vedea Efeseni 3 Ai 2.

!iavolul nu$i poate fura nici unui credincios, nici chiar celui mai tn@r Ai slab, acestebinecuvnt@ri cereAti. !ar Dl poate DnAela aAa de mult Ai orbi prin Dnv@B@turi greAite, Dnct numai poate savura aceste binecuvntri. ceasta intenBioneaz@ el. stfel, d@uneaz@ onoarei lui!umnezeu, celui mntuit Ai tuturor celor care ar fi putut fibinecuvntaBi prin acesta.

Ii noi avem deci de$a face cu vechiul Aarpe, cu uneltirile diavoluluiF 0Efeseni 6.34$42. ElDncearc@ s@ r@st@lm@ceasc@ Ai Dn noi Cuvntul lui !umnezeu, s@ distrug@ relaBia minunat@ aDncrederii Ai p@rt@Aiei cu !umnezeu.

!ar noi putem fi tari Dn !omnul Ai Dn t@ria puterii Hui. vem arm@tura lui !umnezeu. !ac@am Dmbr@cat$o Ai o folosim aAa cum doreAte !umnezeu, vom putea rezista uneltirilordiavolului.

Prima condiBie pentru victorie Dn aceast@ b@t@lie este iar@Ai vegherea: stai deci npicioare0versetul 32 M nu DntinAi Ai dormind. poi este numit@ rug@ciunea: rugndu-vDnorice timp Dn !uh, prin orice rug@ciune Ai cerereF 0versetul 3/2. Ii aici este necesar deci s@vegemAi s@ ne rugm.

!egere "a de mine nsumi


6/43

Noi avem nu numai un duAman groaznic Dn e#terior$care Dncearc@ s@ ne fac@ r@u pn@ cndvom a8unge la Bint@, ci avem Ai un duAman Dn noi%carneaF, natura rea, omul vechi. cesta nug@seAte pl@cere Dn Persoana lui Lristos, nu g@seAte bucurie Dn binecuvnt@rile Ai lucrurile

cereAti. Carnea se opune !uhului lui !umnezeu din noi Ai nu este supus@ legii lui !umnezeu.Hucr@rile c@rnii sunt: curvie, necur@Bie, destr@b@lare, idolatrie, vr@8itorie, vr@8m@Aii, certuri,gelozii, mnii, neDnBelegeri, dezbin@ri, secte, invidii, ucideri, beBii, chefuri Ai cele asemeneaacestora 0+alateni .35$32. Carnea cu pl@cerile Ai poftele ei are aceleaAi concepBii ca lumea,armonizeaz@ cu viaBa Ai cu activit@Bile oamenilor care nu sunt n@scuBi din nou. n creAtin cared@ fru liber c@rnii, se deosebeAte Dn comportarea sa foarte puBin sau deloc de un om dinaceast@ lume. Ct de nefericit trebuie s@ fie>

Cu toBii cunoaAtem adev@rul minunat: omul nostru cel vechi a fost r@stignit cu El, pentru

ca trupul p@catului s@ fie desfiinBat, ca noi s@ nu mai fim robi ai p@catuluiF 0Oomani 6.62.?azaBi pe aceast@ realitate neschimbat@, putem s@ ne socotim morBi faB@ de p@cat Ai vii faB@ de!umnezeuF 0versetul 332. !ar ct@ veghere neDntrerupt@ este necesar@, pentru a pune aceastaDn practic@ Dn umblarea noastr@ zilnic@ printre oameni Ai Dn mi8locul ispitelor acestei lumi>

Natura veche se prezint@ deseori sub o aparenB@ frumoas@. Ea se aseam@n@ unui m@r careeste putred Dn@untru, dar care arat@ Dn afar@ frumos Ai bun. CBi creAtini neexperimentaBi se las@DnAelaBi de aparenBa frumoas@ Ai aceasta spre paguba lor>

Chiar Ai Petru, care a umblat cu !omnul trei ani Ai 8um@tate, s$a l@sat DnAelat. !esigur, el Kliubea pe !omnul (sus cu sinceritate. 0G@r@ Dndoial@, aceasta era roada vieBii noi din el.2 !arPetru a crezut c@ poate dovedi aceast@ dragoste faB@ de !omnul Dn putere proprie Dn cele maigrele Dmpre8ur@ri. Kns@ Dn momentul decisiv a eAuat Dntr$un mod lamentabil Ai a ieAit la iveal@c@ firii lui vechi i$a fost mai drag@ propria$i piele dect iubitul !omn. Natura veche l$a conduss@ se lepede de !omnul, pentru ca el DnsuAi s@ r@mn@ nev@t@mat.

!omnul l$a avertizat 0*arcu 3.-$J32. Chiar Ai Dn lupta groaznic@ din +hetsimani,!omnul S$a gndit la starea acestui ucenic Ai i$a spus: Simone, dormi) N$ai fost Dn stare unsingur ceas s@ veghezi) !egeai i rugai-v, ca s@ nu intraBi Dn ispit@F 0versetele J-, J/2.

Cum ne putem deci p@zi de noi DnAine, de eul egoist, mndru, necurat Ai nebun) Veghind Ai

fiind atenBi sub rug@ciune, f@r@ a pierde din vedere c@ cei care sunt ai lui Lristos au r@stignitcarnea Dmpreun@ cu patimile Ai poftele ei 0+alateni .2.

!ar numai aceasta nu ar fi suficient. ceasta ar fi numai o latur@. !e asemenea suntemDndemnaBi s@ umbl@m Dn !uh Ai nicidecum nu vom Dmplini poftele c@rniiF 0+alateni .362.!uhul Sfnt din noi doreAte s@ hr@neasc@ Ai s@ umple sufletul nostru cu Lristos. El caut@ Dnacest mod s@ produc@ Dn noi roada duhuluiF Ai s@ ne conduc@ Dn slu8ba pe care !omnul vreas@ ne$o DncredinBeze.

n frate b@trn obiAnuia s@ spun@: ItiBi cine mi$a dat mie Dn viaB@ cel mai mult de furc@).Q.>F 0Ii$a numit propriul nume.2


7/43

Ce bine c@ !omnul ne$a f@cut Dn stare s@ tr@im Dn siguranBa preBioas@: m fost r@stignit cuLristos Ai nu mai tr@iesc eu, ci Lristos tr@ieAte Dn mine9 Ai ceea ce tr@iesc acum Dn carne,tr@iesc prin credinB@, aceea Dn Giul lui !umnezeu, care m$a iubit Ai S$a dat pe Sine KnsuAi

pentru mineF 0+alateni .42>

&umea ne mpiedic s-& ateptm pe Domnul

Itim cu toBii c@ !omnul (sus care ne iubeAteF, ne$a l@sat promisiunea clar@: vin din nouAi v@ voi primi la *ine Knsumi, ca, acolo unde sunt Eu, s@ fiBi Ai voiF 0(oan 3.J2. ceast@n@de8de fericit@ este descris@ am@nunBit Dn epistolele apostolilor, iar la sfrAitul ?ibliei,!omnul m@rturiseAte Dnc@ o dat@: !a, Eu vin curnd'

!ar, ce ciudat> ceast@ promisiune minunat@ s$a pierdut Dn creAtin@tate secole de$a rndul,Ai abia Dn secolul al ($lea a fost pus@ pe sfeAnic. S$a a8uns exact aAa cum a prezis !omnulDn pilda celor zece fecioare 0*atei .3$3J2: acestea, o imagine a creAtin@t@Bii, au adormit Mchiar Ai cele cinci care aveau ulei Dn l@mpi Ai Dn vase. Ele s$au trezit abia la strig@tul: (at@mirele, ieAiBi$i Dn Dntmpinare>F

!up@ cum am spus, cunoaAtem acest adev@r. !ar este el prezent Dn inimile noastre Dnfiecare zi ca un eveniment fericit, pe care Dl aAtept@m cu dor, care caracterizeaz@ Ai hot@r@AteDntreaga noastr@ viaB@ aici pe p@mnt)

7rebuie s@ spunem nuF) #h, atunci ne$am aAezat din nou pe banc@ pentru a aBipi> ceast@stare spiritual@ de somnolenB@ apare, pentru c@ suntem prea vii Ai prea harnici Dn lucrurile

pmnteti$pentru c@ ne$am aran8at totul, ca s@ ne petrecem cei Aaptezeci sau optzeci de aniFaici pepmnt.m pus Dn cui mantia de str@ini Ai c@l@tori Ai am Dmbr@cat haina de cas@. !arnu este bine, dac@ ne simBim ca acas@ Dn lumea care H$a dat afar@ pe !omnul. tunci nusuntem o m@rturie clar@ pentru El, nu suntem un a8utor potrivit pentru copiii acestei lumi, iarnoi DnAine nu putem fi Dntr$adev@r fericiBi.

Kn acest context, !omnul ne spune: !egeai deci$pentru c@ nu AtiBi ziua, nici ceasulF

0*atei .3J2. C@utaBi cele de sus, unde Lristos este aAezat la dreapta lui !umnezeu: gndiBi$v@ la cele de sus...F 0Coloseni J.3, 2.

(u numai vegere$ ci i rugciune

Este remarcabil c@ Dn cele mai multe locuri nu suntem DndemnaBi numai s@ veghem, ci Aisne rugm.Cine vegheaz@ are ochii deschiAi Ai recunoaAte duAmanul r@u Ai puternic, fie c@ se

arat@ ca un leu care r@cneAte, fie ca un Aarpe viclean. Cine vegheaz@ este conAtient ct de


8/43

stricat@ este carnea din el Ai ce putere mare de atracBie exercit@ lumea asupra sa, dac@ inima luinu este Dndreptat@ Dn Dntregime spre Lristos.

ceasta Dl va conduce neDncetatF 0Huca 3/.39 3 7esaloniceni .3-2 s@ se roage Ai s@ cautea8utor la Cel care nu i$l va refuza niciodat@. Pentru fiecare pas pe cale, de la Dntoarcerea

noastr@ la !umnezeu pn@ la Binta de sus din cer, harul lui !umnezeu ne st@ la dispoziBie Dntr$o m@sur@ imens@. !ar noi trebuies ne apropiemcu Dndr@zneal@ de tronul harului, pentru cas@ primim ndurare i s gsim ar$ pentru a)utor la timpul potrivit0Evrei .362. !ac@ neapropiem de acest tron rareori Ai suntem negli8enBi Dn rug@ciune, aceasta este dovada c@ ochiinoAtri sunt deschiAi prea puBin pentru marile pericole Ai duAmanii r@i din 8urul nostru Ai c@ necunoaAtem prea puBin sl@biciunea proprie.

Vegherea pentru luptUrmrii sfnenia

Un articol de Marc Tapernoux

!e citit: 3. Petru 3:3J$, :/$33, . Petru J:33$3, 3-$3/

Credinciosul care vrea s@ ,,urm@reasc@ sfinBeniaR, va Dntmpina pe calea lui piedici, greut@Bi,ispite, vr@8maAi dinl@untru Ai din afar@. El va avea deci s@ susBin@ o lupt@. !esigur, luptaaceasta nu reprezint@ singurul aspect al luptei creAtine, dar experienBa DnvaB@ c@ un locimportant Dn ea Dl are lupta Dmpotriva p@catului, poate Dn mod mai deosebit Dn viaBa tn@ruluicredincios. Kn capitolul de faB@, am dori s@ cercet@m ce ne DnvaB@ Cuvntul cu privire la

preg@tirea pentru acest fel de lupt@ creAtin@.

Hupta poate veni pe negndite9 credinciosul trebuie s@ fac@ faB@ la ispite deosebite,neobiAnuite, vr@8maAul lanseaz@ un atac neaAteptat, brusc, violent. !ar este o lupt@ permanent@

pe care o avem de susBinut, Dn ce privesc sl@biciunile noastre, Dn mersul nostru zilnic.

Ce resurse pune !umnezeu la dispoziBia a lor S@i ca s@ Di preg@teasc@ pentru aceast@ lupt@ Ai s@fac@ Dn stare s@ ias@ biruitori din ea) Care trebuie s@ fie atitudinea lor faB@ de lupt@) Cumtrebuie s@ se antreneze ei ca s@ poat@ s$o Dnfrunte ca biruitori)

Kn adev@r, este nevoie s@ ne preg@tim pentru lupt@, s@ ne antren@m Dn mod metodic, s@ neDnfrn@m Dn toate lucrurile 03. Corinteni 5: 2, antrenament care are scopul s@ fac@ din noiniAte lupt@tori. vem de susBinut o lupt@ permanent@ din pricin@ c@ Satan, lumea Ai fireanoastr@ p@c@toas@ se silesc s@ ne Dmpiedice s@ manifest@m ceea ce suntem Dn Lristos. Noiavem viaBa lui Lristos, suntem sfinBi. !e aceea, scopul luptei noastre nu este de a ne facesfinBi, ci de a ar@ta ce$a f@cut !umnezeu din noi, adic@ niAte oameni sfinBiBi. !umnezeu ne$a

chemat Dn sfinBenie 0nu la sfinBenie2 03. 7esaloniceni :- 2 Este important s@ prindem claracest adev@r, pentru ca preg@tirea noastr@ de lupt@ $ Ai lupta Dns@Ai $ s@ nu devin@ cevalegalistic, care s@ dea importanB@ firii vechi.


9/43

07raducerea noastr@ de la .3. 7esaloniceni :- nu este cea mai corect@ cnd spune: ,,C@ci!umnezeu... ne$a chemat la sfinBireR. 7extul grecesc ca Ai .N.!. spune: ,,...ne$a chemat DnsfinBenieR Ai este mai corect deoarece, noi am fost sfinBiBi mai Dnainte de a exista, cnd!omnul (sus a Dmplinit voia Ai sfatul Hui !umnezeu care ne$a ales mai dinainte de veAnicii.

Ha Evrei 34:34 spune: ,,Prin aceast@ ,,voieR am fost sfinBiBi noi, Ai anume prin 8ertfireatrupului lui (sus Lristos, o dat@ pentru totdeauna.R Complementul circumstanBial de loc ,,DnRarat@ spaBiul Dn interiorul c@ruia se afl@ ceva sau cineva. Noi suntem Dn Lristos, Dn consecinB@Dn sfinBenie $ nota [email protected]

1. Condiiile morale ale pregtirii de lupt

Pasa8ele din epistolele lui Petru citate la Dnceputul capitolului de care ne ocup@m, pun Dnlumin@ un anume num@r de condiBii morale pe care cel credincios trebuie s@ le respecte dac@vrea s@ fie un lupt@tor adev@rat. Cu alte cuvinte, este vorba de r@spunderea lui.

a) Ascultarea

ceast@ DnsuAire este reamintit@ de trei ori. leAi ,,...prin sfinBirea lucrat@ de !uhul, spreascultare... Ca niAte copii ascult@tori, nu v@ l@saBi trBi de poftele, pe care le aveaBi alt@dat@,cnd eraBi Dn neAtiinB@... prin ascultarea de adev@r, v$aBi cur@Bit sufletele...R 03. Petru 3:,3,

2 !umnezeu cere ascultare de la copiii Hui. ceasta se arat@ printr$un duh de atrnare cared@ de o parte voinBa proprie. ,,Calit@Bile principale ale firii noi sunt atrnarea de !umnezeusau dependenBa Ai supunerea.R 0.N.!.2 Sufletele noastre n$au fost cur@Bite prin cunoaAtereaadev@rului, ci prin ascultarea de adev@r. Ii tot prin ascultarea de adev@r 0Cuvntul lui!umnezeu2 sufletele noastre sunt cur@Bite Dn mersul nostru de fiecare zi. Este vorba de o

primire cu inim@ bucuroas@ a voii lui !umnezeu Ai nu de o supunere prin constrngere. ,,Nu aceda, ci a ascultaR 0Vinet2. iubi pe !omnul, Dnseamn@ a p@zi poruncile Hui Ai a c@uta s@ faci

ce$( este pl@cut. 0. Corinteni :5 9 Efeseni :34 9 Coloseni 3:34 2

b) egherea i cump*tarea

!omnul Dn multe rnduri a Dndemnat pe ucenici s@ vegheze, Dn deosebi Dn +r@dina +hetsimani.!eAi El Di rugase s@ vegheze Dmpreun@ cu El, ei au adormit. stfel, a trebuit s@ lespun@: ,,VegheaBi Ai rugaBi$v@, ca s@ nu c@deBi Dn ispit@9 duhul, Dn adev@r, este plin de rvn@, dar

carnea este [email protected] 0*atei 6:3 2 !uhul este plin de rvn@: are toat@ dorinBa s@vegheze Dmpreun@ cu !omnul. !ar carnea aceasta este neputincioas@: ea este f@r@ putere Ai nu

poate nimic. 7rebuie veghere Ai rug@ciune. VigilenBa trebuie legat@ de rug@ciune. ,,St@ruiBi Dn

rug@ciune, vegheaBi Dn eaR 0Coloseni : 2, ,,vegheaBi Ai rugaBi$v@R 03. Petru :- 2. Knevanghelia dup@ *arcu, !omnul KAi Dncheie Dnv@B@turile printr$un Dndemn solemn la

veghere: ,,VegheaBi dar,... Ce v@ zic vou@, zic tuturor: VegheaBi>R 0*arcu 3J:J,J- 2

Ct priveAte cump@tarea, ea constituie una din condiBiile morale cele mai importante alepreg@tirii de lupt@. Ea nu se aplic@ numai la mncare Ai b@utur@ ci implic@ un control de sine Dn

toate lucrurile vieBii. Pasa8ele citate la Dnceputul capitolului nostru, ne Dndeamn@ de dou@ ori DnprivinBa aceasta 03. Petru 3:3J 9 :/ 2. 0Kn traducerea noastr@, Dn loc de ,,fiBi cump@taBiR


10/43

este tradus ,,fiBi tre8iR2. Ne este de asemenea spus s@ ne purt@m ,,cu fric@R 03. Petru 3:3- 2.Cump@tarea este una din DnsuAirile fiilor zilei. Pentru c@ suntem astfel, spune apostolul

Pavel ,,...s@ veghem Ai s@ fim tre8i.R 03. 7esaloniceni :6 2

c) +ermitatea (t*ria)

Calitatea aceasta este amintit@ de trei ori Dn textele citate. GiBi fermi 0tari2 ,, ...Dn credinB@...!umnezeul oric@rui har... v@ va Dnt@ri, v@ va da putere... veBi gri8@ s@ nu v@ l@saBi trBi de

r@t@cirea acestor nelegiuiBi Ai s@ nu v@ pierdeBi t@riaR. 03. Petru :5,34 9 . Petru J:3- 2 Cas@ Dnfrunte lupta, credinciosul trebuie s@ fie Dnt@rit Dn credinB@, adic@ Dn adev@r. Vedem, prinDnv@B@turile apostolului Pavel c@tre 7imotei, c@ se poate Dndep@rta cineva de la credinB@ 03.

7imotei :, 6 :32, se poate abate de la adev@r 0. 7imotei :3/ 2, apoi se poate r@t@ci de

la credinB@ 03. 7imotei 6:34 2 ceea ce duce la naufragiu cu privire la credinB@ 03. 7imotei

3:35 2 la negarea credinBei 03. 7imotei :/ 2, la c@lcarea credinBei 03. 7imotei :3 2, Dn

timpurile din urm@ falAii creAtini se vor lep@da de credinB@ Ai astfel vor fi reprobaBi 0g@siBinevrednici2 03. 7imotei :3 , . 7imotei J:/ 2. vnd Dn vedere aceast@ creAtere a r@ului,

credinciosul este Dndemnat s@ p@streze credinBa 03. 7imotei 3:35 9 . 7imotei :- 2, s@

urm@reasc@ credinBa 03. 7imotei 6:33 9 . 7imotei : 2, s@ fie o pild@ de credinB@ 03.

7imotei :3 2, s@ se lupte lupta cea bun@ a credinBei 03. 7imotei 6:3 2, Dn aAa fel Dnct s@

dobndeasc@ o mare Dndr@zneal@ Dn credinBa care este Dn Lristos (sus. 03. 7imotei J:3J 2

Cum putem n@d@8dui s@ biruim Dn lupt@ f@r@ acest ferm ataAament al inimii faB@ de adev@r)colo unde adev@rul lipseAte, foarte uAor se va l@sa omul ,,trt de r@t@cirea nelegiuiBilorR.

d) vlavia

Este important ca cel credincios s@ menBin@ o p@rt@Aie statornic@ cu !omnul, s@ DntreBin@ oleg@tur@ cu El prin rug@ciune, s@ se hr@neasc@ cu Cuvntul lui !umnezeu, s@$i slu8easc@ curvn@ Ai devotament, punndu$Ai toat@ Dncrederea Dn El pentru Dmpre8ur@rile pe care leDntmpin@ pe drum, str@duinde$se s@ fac@ ce$( place Hui. # inim@ care se va menBineneDntrerupt aproape de de izvorul Dndur@rii Hui, va realiza c@ !omnul este cu el Dn mi8loculispitei. Aa cum spunea odat@ cineva, chiar dac@ vi8elia Ai furtuna fac uneori ca acul busolei s@tremure, ea se orienteaz@ totuAi totdeauna c@tre nord. 7ot aAa inima aceluia care tr@ieAte Dn

permanenB@ lng@ !omnul, care Kl iubeAte Ai care se bucur@ de dragostea Hui, se Dndreapt@mereu c@tre El ca s@ fie spri8init Dn ispitele Ai greut@Bile prin care trece.

!ar menBinerea evlaviei cere energie Ai statornicie. !e aceea apostolul Di spunea lui

7imotei: ,,...Caut@ s@ fii evlavios.R 03. 7imotei :- 2 !e aceea Petru spune: ,,...ce fel de

oameni ar trebui s@ fiBi voi, printr$o purtare sfnt@ Ai [email protected] 0. Petru J:33 2

e) Ateptarea ntoarcerii Domnului

+ndul c@ !omnul vine Dn curnd, aAteptarea vie a Dntoarcerii Hui, sunt foarte potrivite ca s@ne fac@ s@ Dnaint@m Dn sfinBenie, lipindu$ne inimile de !omnul (sus Ai Dntorcnd spatele la


11/43

lucrurile care se v@d. !ac@ tr@im Dn aAteptarea constant@ a ar@t@rii lui Lristos, nu ne va fi greus@ ne desp@rBim de ceea ce va fi 8udecat Ai nimicit cnd va veni El.

0Cineva spunea: ,,S@ tr@im ca Ai cnd !omnul (sus a murit ieri, a Dnviat azi Ai se va DntoarcemineR. ceasta Dnseamn@ c@ moartea Hui trebuie s@ fie mereu proasp@t@ Dn inima noastr@ ca Aicum ar fi fost ieri9 Dnvierea Hui s@ fie chez@Aia vie a Dnvierii noastre Dmpreun@ cu El, iarreDntoarcerea Hui s@ fie att de dorit@ Ai sigur@ Dn sufletul nostru Dnct s@$H aAtept@m cu mult@gri8@, ca o mireas@ care$Ai aAteapt@ mirele cu dor $ nota traduc@torului2.

(nstituirea anului 8ubiliar ne d@ o Dnv@B@tur@ de mare folos cu privire la subiectul acesta. Hafiecare 4 de ani, p@mnturile vndute reveneau vechilor proprietari. 7ot aAa preBul era fixat DnfuncBie de num@rul de ani care s$a scurs pn@ la anul 8ubiliar9 se socoteau recoltele posibile

pn@ la anul 8ubiliar: cu ct acest an era mai aproape, cu att mai ieftin era p@mntul 0Hevitic:/$36 2. Gie ca apropiata Dntoarcere a !omnului s@ Dndep@rteze din inimile noastre atracBia

pe care o au lucrurile de pe p@mnt. !up@ Dndemnul apostolului Petru, s@ ne punem toat@n@de8dea Dn Larul care ne va fi adus la descoperirea lui (sus Lristos 03. Petru 3:3J 2. Cu ctvom aAtepta pe !omnul Dn mod viu Ai real, cu att mai debranAaBi vom fi de deAert@ciunile

p@mnteAti.

S@ lu@m seama la starea inimilor noastre Dn privinBa aceasta> Oobul r@u a zis Dn inimalui: ,,St@pnul meu Dntrzie s@ vin@>R ceast@ uitare a Dntoarcerii !omnului produce un dubluefect: dispreB Ai asprime faB@ de alBii 0el a Dnceput s@ bat@ pe cei care sunt sclavi Dmpreun@ cuel2 Ai o stare sub8ugat@ de pofte carnale 0m@nnc@ si bea Dmpreun@ cu beBivii2 0*atei 3:/

Ai urm@toarele2. ceasta scoate relief importanBa aAtept@rii !omnului (sus raportat@ lasfinBenie. ,,#ricine are n@de8dea aceasta Dn El, se cur@BeAte, dup@ cum El este curat.R 03. (oan

J:J 2 postolul Petru spune c@ noi putem chiar s@ gr@bim, ,,...printr$o purtare sfnt@ Aievlavioas@,... venirea zilei lui !umnezeu...R 0. Petru J:3 2

f) Atitudinea fa* de r*u

Citim Dn 3. Petru 3:3,36 ,,...dup@ cum Cel ce v$a chemat este sfnt, fiBi Ai voi sfinBi Dn toat@purtarea voastr@. C@ci este scris: ,,GiBi sfinBi, c@ci eu sunt sfnt.R Credinciosul care doreAte s@sl@veasc@ pe !omnul (sus Ai s@ Dnving@ toate cursele vr@8maAului, trebuie deci s@ se Bin@

departe de r@u, sub toate formele lui. ,,Gie$v@ groaz@ de r@u, Ai lipiBi$v@ tare de bine.R 0Oomani3:5 2 *ai Dnti, este important ca credinciosul s@ nu se plaseze singur Dn situaBii Dn care seva expune la ispite, fie c@ este vorba de Dntov@r@Airi, de distracBii sau de citirea literaturiilumeAti. !e asemenea, trebuie ca el s@ se abBin@ de la orice lucru care l$ar putea Dndep@rta de!umnezeu. Ii exact la aceasta se refer@ Dndemnul apostolului Petru: ,,...siliBi$v@ s@ fiBi g@siBi

Dnaintea Hui f@r@ prihan@, f@r@ vin@ Ai Dn pace.R 0. Petru J:3 2

2. Vrjmaii notri

Cei numiBi Dn pasa8ele care urmeaz@, fac parte din adversarii noAtri de fiecare zi. m face bine

s@ fim atenBi cu privire la ei, c@ci dac@ nu lu@m seama vom fi f@r@ putere Dn ziua ispitei Ai aluptei.


12/43

a) oina personal*

Se mai numeAte Ai ,,euR. Este manifestarea voinBei firii vechi care doreAte s@ domine, s@conduc@, s@ 8oace un rol care s@$i dea importanB@ Ai protesteaz@ cnd acestea nu izbutesc. ttatimp ct ,,eulR comand@ Dn noi, este o dovad@ c@ noi n$am acceptat cu totul Ai din plin poziBiaDn care ne$a aAezat !umnezeu ca ,,morBi Dmpreun@ cu LristosR. ,,Nu este mai mare izb@viredect de a fi terminat cu noi DnAine, Dn aAa fel c@ nu mai avem importanB@ Dn proprii noAtriochiR. 0.N.!2 Pentru Pavel acest ,,euR vinovat Ai asupritor era socotit ca Aters de pe lista celor

vii. 7r@iesc ,,...dar nu mai tr@iesc eu,...R 0+alateni :4 2 7ot ce nu era de la !omnul Lristosera de la ,,euR Ai nu mai putea fi socotit ca aparBinnd vieBii. !umnezeu nu ne cere s@Dmbun@t@Bim ,,eulR, El ne spune c@ el este mort. Suntem noi gata s@ primim aceast@ declaraBie

prin credinB@) Este o mare favoare s@ Atim c@, pentru !umnezeu Ai prin credinB@, !omnul (susa pus la cruce cap@t acestui ,,euR att de Dngmfat Ai de dezgust@tor.

!ar lucrarea !omnului Lristos n$a avut ca efect numai s@ pun@ ,,eulR deoparte9 ea DlDnlocuieAte, Dn noi, cu un alt Aef, !omnul (sus. !e aceea apostolul adaug@: ,,Ci LristoslocuieAte Dn mineR. !omnul Lristos Cel Dnviat este viaBa oric@rui crede, Dn aAa fel c@ celcredincios tr@ieAte Dnaintea lui !umnezeu, Dn Lristos Ai prin Lristos. Puterea acestei vieBi noi,

este !uhul Sfnt, care locuieAte Dn cel credincios 03. Corinteni 6:35 2, alc@tuieAte leg@turacare$l uneAte Dn mod vital de Lristos Ai manifest@ viaBa lui Lristos Dn el. Problema cea mare,

pentru noi, este de a primi prin credinB@ aceste m@rturii dumnezeieAti Ai atunci ,,eulR va fi cuadev@rat detronat, r@stignit Ai Dngropat.

b) &oftele de alt*dat*,,Nu v@ l@saBi trBi Dn poftele, pe care le aveaBi alt@dat@, cnd eraBi Dn [email protected] 03. Petru 3:3

2 ici este vorba de persoane care au tr@it Dn lume, neBinnd seama de !omnul Ai de voia

Sa. 03. Petru : 2 Cei care au avut privilegiul de a fi crescuBi Dntr$o familie creAtin@ suntscutiBi de multe ispite. !atorit@ acestui fapt, dup@ Dntoarcerea lor la !umnezeu, s$a produs Dnei o schimbare Dnl@untru mai mult dect Dn afar@. Suntem toBi DndemnaBi s@ nu ne potrivimchipului veacului acestuia, ci s@ fim transformaBi pentru c@ mintea noastr@ a fost [email protected] 3: 2 S@ nu uit@m niciodat@ c@ !omnul nostru (sus Lristos ,,...S$a dat pe SineKnsuAi pentru p@catele noastre, ca s@ ne smulg@ din acest veac r@u, dup@ voia !umnezeului

nostru Ai [email protected] 0+alateni 3: 2 !e aceea noi trebuie s@ respingem lipsa de evlavie Ai poftelelumeAti Ai s@ tr@im Dn veacul de acum cu cump@tare, dreptate Ai evlavie. 07it :3 2 Humea

poate s@ considere acest fel de comportare ca ciudat 03. Petru : 2, Ai uneori trebuie s@Dnduri bat8ocur@ Ai dispreB.

c) !omnul spiritual

!ac@ suntem chemaBi sa veghem, este pentru ca suntem Dntotdeauna Dn pericolul de a ne l@saprinAi Dn somnul spiritual. ,,S@ mai dormi puBin, s@ mai aBipeAti puBin s@ mai DncruciAezi puBin

minile ca s@ dormi>... Ii s@r@cia vine peste tine, ca un hoB, Ai lipsa ca un Dnarmat.R 0Proverbe6:34,33 2 Nu este propriu zis intenBia de a adormi, ci numai dorinBa de puBin@ odihn@. Kntr$o


13/43

dimineaB@ se renunB@ la o sculare mai devreme pentru a medita Dn prezenBa !omnului: ,,Esteaceasta att de grav, dac@ se Dntmpl@ o dat@)R Kntr$o sear@, nu este dorinBa de a merge laadunare Ai r@mi acas@. 7e laAi dus de puBin@ viaB@ lumeasc@, Ai aAa mai departe pn@ Dn clipaDn care te g@seAti c@zut Dntr$un adnc somn spiritual Dmpreun@ cu primele lui consecinBe,s@r@cia sufleteasc@ Ai lipsa de putere care Dn ziua luptei vor aduce Dn mod sigur Dnfrngerea,ruAinea Ai chiar lacrimi.

d) Descuraarea

postolul Petru ne Dndeamn@ ,,s@ nu ne pierdem t@riaR. 0. Petru J:3- 2 Credinciosul poates@ treac@ prin perioade de descura8are, fie la servici, fie ca urmare a unei Dncerc@ri personale.!e aceea Dncura8a Pavel pe 7imotei ca s@ Dnfl@c@reze darul lui !umnezeu care era Dn el 0.

7imotei 3:6 2. !omnul (sus este celaAi Ai Dn zilele de bucurie ca Ai Dn zilele de [email protected] Pavel, att de des Dncercat, Dnv@Base s@ fie mulBumit Dn el DnsuAi, Dn Dmpre8ur@rile Dn

care se g@sea, oricare ar fi fost ele. 0Gilipeni :33 2 !ac@ suntem descura8aBi s@ cercet@mpricinile descura8@rii noastre Ai s@ ne l@s@m povara la picioarele celuia care cunoscnd

aceleaAi Dncerc@ri, simte cu noi Dn sl@biciunile noastre 0Evrei :3/, :32, Ai vom faceexperienBa lui Pavel care, p@r@sit de toBi, nu s$a descura8at ci spunea: ,,Kns@ !omnul a stat

lng@ mine, Ai m$a Dnt@rit,...R 0. 7imotei :3- , . Corinteni :/,5 2

Kn felul acesta noi nu vom fi din aceia c@rora Cuvntul le spune: ,,!ac@ sl@beAti Dn ziua

necazului, mic@ DBi este puterea.R 0Proverbe :34 2

e) /arpele i leul

Satan recurge la dou@ forme de acBiune, ilustrate una prin Aarpe Ai alta prin leul care [email protected] prima form@ el foloseAte viclenia, minciuna9 el se preface Dn Dnger de lumin@ ca s@ semener@t@cirea. El este DnAel@torul care se sileAte s@ strice, s@ perverteasc@ chiar minteacredincioAilor. Kn loc ca ei s@ primeasc@ simplu Ai cu credinB@ descoperirile lui !umnezeu, sefac ad@ug@ri, se fac scoateri, se fac amestec@ri cu propriile lor puncte de vedere. Ii puBin cte

puBin, gndurile sunt ab@tute de la simplitatea care este Dn Lristos 0. Corinteni 33:J 2.7n@rul credincios, Dn special cel care studiaz@, trebuie s@ r@mn@ Dn gard@, ca s@ nu se laseantrenat de ,,r@t@cirea acelor nelegiuBiR.

Cnd Satan se manifest@ ca un leu care r@cneAte, diavolul recurge la violenB@, la prigoan@, laomor. Chiar Dn B@rile noastre, noi nu$l mai cunoaAtem, de destul de mult@ vreme sub aspectulacesta, s@ r@mnem totuAi vigilenBi.

3. Resursele noastre

a) 0arul lui Dumnezeu

postolul Petru a tr@it personal acest har, fiind din plin ridicat prin el, dup@ ce s$a lep@dat de!omnul (sus. !e aceea el putea s@ spun@: ,,...s@ v@ adeveresc c@ adev@ratul har al lui

!umnezeu este acesta, de care v$aBi alipit.R 03. Petru :3 2 ,,!umnezeul oric@rui harR va


14/43

des@vrAi pe ai S@i Ai$i va Dnt@ri. ,,...Dnt@reAte$te Dn harul care Dn Lristos (sus.R 0. 7imotei :3

2, scria Pavel lui 7imotei. ceasta este resursa cea mai important@ a celui credincios.

Larul lui !umnezeu n$are scopul de a ne scuti de ispite, ci de a ne face s@ le biruim. KnprivinBa aceasta, !umnezeu ne f@g@duieAte dou@ lucruri: 3. El nu va Dng@dui s@ fim vreodat@ispitiBi peste puterile noastre. . Kmpreun@ cu ispita, El a preg@tit Ai ieAirea din ea ca s$o putemsuporta. Cu ct este mai mare sl@biciunea noastr@ cu att mai mult se manifest@ puterea Sa. S@ne ferim s@ c@ut@m Dn noi putere Ai DnBelepciune, ci s@ ne abandon@m cu totul haruluidumnezeiesc care ne$a iertat, care ne Dnt@reAte, care ne DnvaB@. ,,Ii !umnezeu poate s@ v@umple cu orice har, pentru ca, avnd totdeauna Dn toate lucrurile din destul, s@ prisosiBi Dn oricesituaBie Dn care s@ se poat@ g@si un credincios Ai Dn care s@ nu poat@ c@uta prezenBa lui!umnezeu pentru a fi a8utat.R

b) #uv1ntul lui Dumnezeu

Printre resursele pe care !umnezeu, Dn harul S@u, ni le pune la dispoziBia noastr@ ca s@ ne fac@s@ Dnfrunt@m lupta credinBei ca biruitori, Cuvntul lui !umnezeu cel viu Ai veAnic este unul dincele mai eficace. Kndemnurile Cuvntului fac parte din gri8ile lui !umnezeu Dn vederea

cur@Birii noastre de orice Dntinare a c@rnii Ai a duhului 0. Corinteni -:3 2. Cuvntul lucreaz@asupra cugetului nostru Dn puterea !uhului Sfnt care produce Dn noi simB@minte sfinte Ai neizb@veAte de sub st@pnirea p@catului. !in pricina aceasta KnsuAi !omnul (sus, puBin Dnainte dea p@r@si pe ai S@i, cerea lui !umnezeu: ,,SfinBeAte$i prin adev@rul 7@u9 Cuvntul 7@u [email protected] 0(oan 3-:3- 2

c) 2ug*ciunea

,,Pe cnd era Dnc@ Dntuneric de totR, !omnul (sus s$a dus Dntr$un loc pustiu ca s@ se roage

0*arcu 3:J 2. Seara deasemenea se ruga pe munte. !e multe ori a spus alor S@i: ,,VegheaBiAi v@ rugaBiR.

Pentru c@ a negli8at rug@ciunea, Petru ,,a intrat Dn ispit@R, atunci cnd Knv@B@torul s@u, Dnagonia luptei din +hetsimani, se ruga mai fierbinte 0Huca : 2. Numai datorit@rug@ciunii !omnului (sus a fost Petru deplin ridicat ca s@ poata ,,s@ Dnt@reasc@ pe fraBii luiR

0Huca :J 2, Ai ,,s@ pasc@ turma !omnului.R 0(oan 3:3- 2 (sus Lristos ne$a l@sat o pild@,,ca s@ c@lc@m pe urmele HuiR. 03. Petru :3 2

d) &*rt*ia fr*easc*

!ragostea fr@Beasc@ este un mi8loc preBios pentru Dnt@rirea celui credincios. Kn adev@r, ceDmb@rb@tare se g@seAte Dn Dndemnurile reciproce, att Dn grup ct Ai individual, Dn prietenia careuneAte Dn Lristos pe tinerii credincioAi care se pot ruga Dmpreun@, DAi pot Dmp@rt@Ai unii altoraexperinBele lor, problemele lor9 DnBelegndu$se, de pild@, s@ citeasc@ aceeaAi carte din Cuvntullui !umnezeu Ai apoi s@ comenteze Dmpreun@ prin corespondenB@ sau cu ocazia unei Dntlniri9s@ lupte Dmpreun@, chiar dac@ sunt departe unii de alBii, printr$o mi8locire conAtient@ cu privire


15/43

la nevoile personale. Nu putem s@ insist@m Dndea8uns asupra valorii p@rt@Aiei fr@BeAti Dn viaBapractic@, Dn raport cu sfinBenia. ,,!eci, ca unii care, prin ascultarea de adev@r, v$aBi cur@Bitsufletele prin !uhul, ca s@ aveBi o dragoste de fraBi nepref@cut@, iubiBi$v@ cu c@ldur@ unii pe

alBii, din toat@ inima...R 03. Petru 3: 2

e) 3*dedea izb*virii

Credinciosul este supus unei preg@tiri l@untrice aici pe p@mnt la vederea clipei sl@vite cndva fi introdus lng@ !omnul (sus. Kn m@sura Dn care aAtept@m cu adev@rat Dntoarcerea Sa,!uhul Sfnt ne abate privirile de la orice altceva Ai le fixeaz@ asupra !omnului Lristos. Noisuntem chemaBi s@ cur@B@m tocmai Dn vederea venirii Hui apropiate. ,,...puneBi$v@ toat@

n@de8dea Dn harul, care v@ va fi adus, la ar@tarea lui (sus Lristos.R 03. Petru 3:3J 2 ,,!ar noi,dup@ f@g@duinBa Hui, aAtept@m ceruri noi Ai un p@mnt nou, Dn care va locui [email protected] 0.

Petru J:3J 2 Scopul suprem al mntuirii noastre, este slava !omnului (sus. Slava aceasta va

str@luci Dn toat@ m@reBia ei ,,cnd va veni, Dn ziua aceea, ca s@ fie prosl@vit Dn sfinBii S@i, Aiprivit cu uimire Dn toBi cei ce vor fi crezut...R 0. 7esaloniceni 3:34 2 ceast@ n@de8deglorioas@, prins@ din plin prin credinB@, este un izvor puternic pe calea sfinBeniei Dn viaBanoastr@: Ii ,,#ricine are n@de8dea aceasta Dn El, se cur@BeAte, dup@ cum El este curat.R 03. (oan

J:J 2

f) Alipirea de Domnul 4sus

ltimul Dndemn al apostolului Petru, este ca s@ creAtem Dn harul Ai cunoAtinBa !omnului Ai

*ntuitorului nostru (sus Lristos 0. Petru J:3/ 2. SfinBenia DAi are modelul Dn !omnulLristos. S@ putem deci s@$H cunoaAtem mai bine pe !omnul (sus Ai s@ ne asem@n@m cu El totmai mult> EsenBa sfinBeniei Dn noi, s$o spunem din nou, este viaBa cea nou@ pe care am primit$o de la !omnul Lristos Cel Dnviat, Dmpreun@ cu !uhul Sfnt care ne$a unit cu El, dup@ cumviBa unit@ vu butucul, face o singur@ plant@ cu el Ai tr@ieAte viaBa sa. ViaBa aceasta a !omnuluiLristos este ceea ce este Dn El KnsuAi: neafectat@ de puterea r@ului, ,,#ricine este n@scut din!umnezeu, nu p@c@tuieAte, pentru c@ s@mnBa Hui r@mne Dn el9 Ai nu poate p@c@tui, fiindc@

este n@scut din !umnezeu.R 03. (oan J:5 2 !omnul Lristos care a devenit viaBa noastr@, estemodelul, sursa Ai puterea de viaB@ Dn noi.

SfinBirea practic@ decurge din alipirea inimii noastre de !omnul (sus. ceast@ alipire serealizeaz@ printr$o viaB@ de p@rt@Aie zilnic@ cu El Ai de consacrare Dn slu8ba Hui. !ar !omnulnu sileAte pe nimeni Ai aAteapt@ ca noi s@$i deschidem uAa inimii noastre. tunci El va intra DnviaBa noastr@, va avea gri8@ de ea Ai va deveni St@pnul ei. ,,(at@ Eu stau la uA@, Ai bat. !ac@aude cineva glasul *eu Ai deschide uAa, voi intra la el, voi cina cu el, Ai el cu *ine.R

0pocalipsa J:4 2

5egheati impreuna cu mine 6 5


16/43

7na din cele mai acute probleme ale unui crestin sincer este aceea de a descoperi cauzacaderilor lui. Ne rugam la inceputul unei zile, la inceputul unei saptamani si la inceputul unuian nou : F!oamne, da$mi putere sa rezist ispitei si sa fiu biruitor.R !ar adesea la sfarsit de zi,la sfarsit de saptamana si la bilantul anului care s$a scurs, trebuie sa recunoastem :R!oamne,te rog iarta$ma, caci iarasi am fost invins.R

#are poate fi cauza caderilor noastre repetate 8Hipsa rugaciunii ) !ar fiecare crestin seroaga, mai mult sau mai putin. Hipsa staruintei in rugaciune ) !ar dorim sincer biruinta si nerugam mult pentru ea. Hipsa de veghere ) !ar facem tot ce ne sta in putinta ca sa fim atenti lamanevrele vra8masului nostru. tunci care e cauza deselor noastre caderi )

A luat cu El pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zebedei si a inceput sa se intristeze si sa se

mahneasca foarte tare. Iisus le-a zis atunci: Sufletul Meu este cuprins de o intristare demoarte; ramaneti aici si e!heati impreuna cu Mine." *atei 6, J-$J/

5egheati 4$&273A cu $ine 69 4ata secretul unei vieti de biruinta.

(n timpul stagiului militar, am facut o perioada serviciul de garda permanenta. Comandantiine spuneau mereu: FGiti vigilenti>R Cu alte cuvinte:RVegheati>R Noi, santinelele, mergeam in

post, fie zi fie noapte, fie iarna, fie vara, incercand sa ascultam ordinul de a fi vigilenti. !ar intimp ce noi mergeam in post, comandantul se ducea sa se culceT (ncercam noi sa veghem,insa de multe ori pleoapele deveneau grele ca plumbul si adormeam in picioare, cu armele

incarcate.

*i s$a intamplat odata un lucru tare neplacut: intr$o noapte, nu am rezistat oboselii si amatipit in foisor. Era tarziu in noapte si, ca prin vis, am auzit zgomotul unei masini oprindu$selanga postul de paza de care raspundeam. m deschis ochii in lumina farurilor orbitoare alemasinii. Era ofiterul de serviciu, care facea un control de rutina. m fost prins, spre rusineamea, dormind in post. *$am asteptat la o pedeapsa severa, insa ofiterul mi$a dat inca har.

*a intreb: !aca acel ofiter mi$ar fi dat ordinul : FGii vigilent > Vegheaza impreuna cu mine >

Si eu voi sta cu tine in noaptea astaR , oare as mai fi adormit ) Cu siguranta ca nu s$ar fiintamplat asa ceva. Stiind ca langa mine este comandantul, somnul nu s$ar fi lipit de ochiimei, oricat de obosit as fi fost.

#e diferenta intre ordinele comandantilor militari si indemnul data de 4isus, $arelenostru #omandant 6Cand El ne cere sa veghem, El nu ne lasa singuri, caci stie din cesuntem facuti. (isus ne asigura de prezenta Sa, singura care poate sa ne garanteze biruinta.

!aca exista o cauza a caderilor noastre repetate, aceasta nu este nici lipsa rugaciunii, nici lipsavegherii, ci lipsa vegherii cu 4isus.


17/43


18/43

5Doamne, nu vreau cerul, ci eu te vreau pe ine.9

r trebui sa tan8im atat de mult dupa prezenta lui Christos incat nici chiar cerul si viatavesnica sa nu le dorim daca El nu ar fi acolo impreuna cu noi.

(isus tan8este dupa prezenta noastra impreuna cu El in locasurile ceresti.

Si dupa ce Ma oi duce si a oi pre!ati un loc$ Ma oi intoarce si a oi lua cu Mine$

pentru ca acolo unde sunt Eu sa fiti si oi."(oan 3, J

)ata$ reau ca acolo unde sunt Eu sa fie si ei impreuna cu Mine si aceia pe care Mi i-ai

dat )u$ ca sa ada slaa Mea$ slaa pe care Mi-ai dat-o )u." (oan 3-,

Ce bine ar fi daca am face orice lucru impreuna cu 4isus 6tunci am vedea cu ochii nostri

diferenta intre o viata traita impreuna cu El si una traita fara prezenta Sa aducatoare delumina., de speranta si mantuire.

legerea ne apartine: o viata de biruinta cu El, sau o viata pierduta si irosita fara El.

54isus #hristos este centrul si temelia tuturor lucrurilor. #ine nu-" cunoaste pe l, nucunoaste nimic despre sine si despre lume.9 ?laise Pascal

Acum, mai mult ca oric1nd, s* st*m trei6

S@ nu continu@m s@ dormim cum fac ceilalBi, ci s@ st@m tre8i Ai s@ ne menBinem lucizi.F U 37ESH#N(CEN( :6.

KN SEC#HH (al erei noastre, Pompei Ai Lerculanum erau dou@ oraAe romane prospereaflate la umbra muntelui Vezuviu. Cele dou@ localit@Bi erau staBiuni foarte apreciate de romanii

bogaBi. mfiteatrele de aici aveau o capacitate de peste o mie de locuri9 Dn Pompei exista unmare amfiteatru Dn care Dnc@peau aproape toBi locuitorii oraAului. rheologii care au f@cuts@p@turi la Pompei au scos la lumin@ 33/ baruri Ai taverne, dintre care unele fuseser@ folosite

pentru 8ocuri de noroc sau prostituBie. (moralitatea Ai materialismul erau larg r@spndite, dup@cum o arat@ picturile murale Ai r@m@AiBele p@mnteAti.

Kn august -5 e.n., muntele Vezuviu a Dnceput s@ erup@. Vulcanologii sunt de p@rere c@prima explozie, care a f@cut s@ se abat@ asupra celor dou@ oraAe o ploaie de piatr@ ponce AicenuA@, nu i$a Dmpiedicat pe locuitori s@ fug@ ca s@$Ai scape viaBa U Ai se pare c@ mulBi aAa s$au salvat. lBii Dns@, care au subestimat pericolul sau pur Ai simplu au ignorat semneleavertizatoare, au hot@rt s@ r@mn@. poi, pe la miezul nopBii, o avalanA@ fierbinte de gaze,

piatr@ ponce Ai bolovani a DnghiBit oraAul Lerculanum, sufocndu$i pe toBi locuitorii carer@m@seser@ Dn el. doua zi, dis$de$dimineaB@, o avalanA@ similar@ a luat viaBa tuturorlocuitorilor Pompeiului. Ce consecinBe tragice a avut desconsiderarea semnelor de avertizare>

!f1ritul sistemului de lucruri iudaic
http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/0/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/0/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/0/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/0/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/1


19/43

Jn eveniment Ai mai tragic dect sfrAitul oraAelor Pompei Ai Lerculanum a fost distrugerea(erusalimului. ceast@ catastrof@, care avusese loc cu nou@ ani Dnainte, a fost provocat@ deoameni. Se spune c@ Dn acel dezastru, considerat unul dintre cele mai cutremur@toare asediidin istorieF, au murit peste un milion de evrei. 7otuAi, ca Ai Dn cazul dezastrului de la PompeiAi Lerculanum, locuitorii (erusalimului fuseser@ avertizaBi dinainte.

(sus Cristos prezisese distrugerea oraAului, precum Ai unele evenimente Ai st@ri de lucruricare aveau s@ precead@ acest dezastru: r@zboaie, lipsuri de alimente, cutremure de p@mnt Ainelegiuire. ProfeBi falAi urmau s@$Ai fac@ simBit@ prezenBa, iar vestea bun@ despre Oegatul lui!umnezeu avea s@ fie predicat@ la nivel mondial 0*atei :M-, 33M32. !eAi Dn prezentcuvintele lui (sus cunosc o Dmplinire principal@, Dn timpul acela ele s$au Dmplinit pe scar@redus@. (storia atest@ c@ o mare foamete s$a ab@tut asupra (udeii 0Gaptele 33:/2. (storiculevreu (osefus vorbeAte despre un cutremur de p@mnt care s$a produs Dn zona (erusalimului cu

puBin timp Dnainte de distrugerea oraAului. Pe m@sur@ ce sfrAitul (erusalimului se apropia,

aveau loc revolte, conflicte civile Dntre facBiuni politice iudaice Ai masacre Dn unele oraAepopulate de evrei Ai neevrei. Cu toate acestea, vestea bun@ despre Oegatul lui !umnezeu erapredicat@ Dn toat@ creaBia de sub cerF. U Coloseni 3:J.

Kn cele din urm@, Dn 66 e.n., evreii s$au r@sculat Dmpotriva Oomei. Cnd o armat@ condus@ deCestius +allus a asediat (erusalimul, continuatorii lui (sus Ai$au amintit cuvintele sale: CndveBi vedea (erusalimul Dncon8urat de armate campate, atunci s@ AtiBi c@ pustiirea lui s$aapropiat. tunci cei din (udeea s@ Dnceap@ s@ fug@ la munBi, Ai cei din mi8locul lui s@ se retrag@,Ai cei din zonele rurale s@ nu intre Dn elF 0Huca 3:4, 32. Venise timpul ca ei s@ plece din(erusalim. !ar cum puteau face acest lucru) Pe neaAteptate, +allus Ai trupele sale s$au retras,iar creAtinii din (erusalim Ai din (udeea au avut astfel posibilitatea s@ dea ascultare cuvintelorlui (sus Ai s@ fug@ la munBi. U *atei :3, 36.

6Patru ani mai trziu, Dn prea8ma PaAtelui, trupele romane s$au Dntors sub comanda generalului7itus, care era hot@rt s@ pun@ cap@t r@zvr@tirii evreilor. rmata sa a Dmpresurat (erusalimul Aia zidit o fortificaBie cu stlpi ascuBiBiF f@cnd imposibil@ sc@parea 0Huca 35:J, 2. Kn pofida

pericolului izbucnirii unui r@zboi, evreii din toate colBurile (mperiului Ooman se rev@rsaser@spre (erusalim pentru a lua parte la s@rb@toarea PaAtelui. Cei care au intrat Dn (erusalim, nu aumai putut sc@pa. Potrivit lui (osefus, ma8oritatea victimelor asediului au fost dintre aceAti

nefericiBi vizitatori.Cnd, Dn cele din urm@, (erusalimul a c@zut, aproximativ a Aaptea partedin num@rul total al evreilor din (mperiul Ooman au pierit. !istrugerea (erusalimului Ai atemplului s@u a Dnsemnat sfrAitul statului evreu Ai al sistemului s@u religios bazat pe [email protected] *arcu 3J:3, .

-CreAtinii evrei din (erusalim ar fi putut fi uciAi sau luaBi prizonieri Dn -4 e.n. Dmpreun@ cuconcet@Benii lor. Kns@ dovezile istorice arat@ c@ ei luaser@ Dn seam@ avertismentul dat de (sus cuJ- de ani mai Dnainte. stfel, ei plecaser@ din oraA Ai nu se mai Dntorseser@.

Avertismente oportune date de apostoli
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/1/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/1/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/1/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/3/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/4http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/4/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/5/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/5/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/5http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/6/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003002/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003002/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003002/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/7/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/6http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/1/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/1/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/3/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/4http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/4/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/5/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/5http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/6/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003002/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003002/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/7/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/6


20/43

/Kn prezent, se Dntrevede o distrugere mult mai mare, care va Dnsemna sfrAitul Dntreguluisistem de lucruri. Cu Aase ani Dnainte de distrugerea (erusalimului, apostolul Petru a dat un sfatoportun care trebuia luat Dn seam@ f@r@ Dntrziere, sfat valabil Dndeosebi pentru creAtinii de azi.El sun@ astfel: GiBi vigilenBi> Petru a considerat c@ era necesar s@ le stimuleze creAtinilorfacult@Bile clare de gndireF pentru ca ei s@ nu ignore porunca !omnuluiF, (sus Cristos0 Petru J:3, 2. Cnd i$a Dndemnat pe creAtini s@ fie vigilenBi, Petru s$a gndit probabil la ceeace Dl auzise pe (sus spunndu$le apostolilor cu cteva zile Dnainte de a muri: GiBi atenBi, staBitre8i, pentru c@ nu AtiBi cnd va fi timpul fixatF. U*arcu 3J:JJ.

5Kn zilele noastre, unii Dntreab@ bat8ocoritor: nde este promisa lui prezenB@)F 0 Petru J:J,2. Evident, aceste persoane consider@ c@ lucrurile nu se vor schimba de fapt niciodat@, c@ suntAi vor fi Dntotdeauna aAa cum au fost de la crearea lumii. cest scepticism este periculos.Kndoielile ne pot atenua sentimentul urgenBei, determinndu$ne s@ alunec@m pe pantasatisfacerii exagerate a propriilor pl@ceri Ai dorinBe 0Huca 3:J2. Kn plus, aAa cum arat@ Petru,

aceAti bat8ocoritori uit@ de Potopul din zilele lui Noe care a distrus un sistem de lucrurimondial. tunci lumea chiar s$a schimbat> U +eneza 6:3J, 3-9 Petru J:, 6.

34Petru DAi a8ut@ cititorii s@ cultive r@bdarea amintindu$le motivul pentru care !umnezeuadesea nu acBioneaz@ imediat. *ai Dnti, el spune: # zi Dnaintea lui (ehova este ca o mie deani Ai o mie de ani ca o ziF 0 Petru J:/2. Kntruct (ehova tr@ieAte veAnic, el poate s@ ia Dnconsiderare toBi factorii implicaBi Ai s@ aleag@ momentul cel mai prielnic pentru a acBiona.poi, Petru arat@ c@ (ehova doreAte ca toBi oamenii s@ se c@iasc@. O@bdarea lui !umnezeuDnseamn@ salvare pentru mulBi oameni care ar putea s@ piar@ dac@ el ar acBiona Dn grab@03 7imotei :J, 9 Petru J:52. Kns@ faptul c@ (ehova manifest@ r@bdare nu Dnseamn@ c@ el nuva acBiona niciodat@. %iua lui (ehova va venica un hoBF, spune Petru. U Petru J:34.

33ComparaBia f@cut@ de Petru este remarcabil@. LoBii sunt greu de prins, Dns@ un gardian carest@ treaz toat@ noaptea are mai multe Aanse s@ vad@ hoBul dect unul care aBipeAte din cnd Dncnd. Cum poate un gardian s@ r@mn@ treaz) Plimbndu$se Dncoace Ai Dncolo Dn loc s@ stea 8ostoat@ noaptea. Kn mod asem@n@tor, dac@ noi, creAtinii, r@mnem activi Dn sens spiritual ne va fimai uAor s@ r@mnem tre8i. (at@ de ce, Petru ne Dndeamn@ s@ fim ocupaBi cu acte de conduit@sfnt@ Ai &cu' fapte de devoBiune sfnt@F 0 Petru J:332. stfel de activit@Bi ne vor a8uta s@continu@m s@ Wp@str@m viu Dn minte prezenBa zilei lui (ehovaX. 7ermenul grecesc redat prin

p@strnd viu Dn minteF poate fi tradus literalmente prin gr@bindF 0 Petru J:3,*ibliaCornilescurevizuit@2. Este adev@rat, nu putem schimba calendarul lui (ehova. %iua sa va venila momentul fixat de el. Kns@ timpul care ne mai desparte de acel moment va p@rea c@ trecemai repede dac@ suntem ocupaBi Dn serviciul s@u. U 3 Corinteni 3:/.

3Prin urmare, oricine consider@ c@ ziua lui (ehova Dntrzie este Dndemnat s@ dea ascultaresfatului lui Petru de a aAtepta cu r@bdare timpul fixat de !umnezeu. Kntr$adev@r putem folosicu DnBelepciune timpul pe care Dl mai avem la dispoziBie graBie r@bd@rii divine. Putem, de pild@,s@ continu@m s@ cultiv@m calit@Bi creAtine esenBiale, precum Ai s@ le Dmp@rt@Aim vestea bun@

multora, care altminteri nu ar avea posibilitatea s@ o aud@. !ac@ r@mnem tre8i, (ehova ne va
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/7http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/8/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/9/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/9/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/8http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/11/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/9http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/13/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/14/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/15/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/10http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/16/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/17/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/18/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/11http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/7http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/8/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/9/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/8http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/11/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/12/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/9http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/13/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/14/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/15/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/10http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/16/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/17/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/18/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/11


21/43

g@si imaculaBi, f@r@ defect Ai Dn paceF la sfrAitul acestui sistem de lucruri 0 Petru J:3, 32.Ce mare binecuvntare>

3JKn prima scrisoare adresat@ creAtinilor din 7esalonic, Pavel vorbeAte Ai el despre necesitateade a r@mne tre8i. El d@ urm@torul sfat: S@ nu continu@m s@ dormim cum fac ceilalBi, ci s@st@m tre8i Ai s@ ne menBinem luciziF 03 7esaloniceni :, 62. Ct de necesar este azi s@ st@mtre8i, avnd Dn vedere c@ distrugerea sistemului mondial de lucruri este aproape> Knchin@toriilui (ehova tr@iesc Dntr$o lume Dn care domneAte apatia spiritual@, iar aceasta Di poate afecta.Prin urmare, Pavel d@ urm@torul sfat: S@ ne menBinem lucizi Ai s@ fim Dmbr@caBi cu platoAacredinBei Ai a iubirii, avnd drept coif speranBa salv@riiF 03 7esaloniceni :/2. Studierea curegularitate a Cuvntului lui !umnezeu Ai asistarea cu regularitate al@turi de fraBii noAtri laDntrunirile creAtine ne vor a8uta s@ urm@m sfatul lui Pavel Ai s@ ne p@str@m sentimentulurgenBei. U *atei 36:3MJ.

$ilioane de persoane vegheaz*

3Sunt mulBi cei care dau ascultare Dndemnului inspirat de a fi vigilenBi) !a. Pe parcursulanului de serviciu 44, un num@r record de 6 J4 6 de vestitori U ceea ce reprezint@ ocreAtere de J,3 la sut@ faB@ de anul 443 U au dovedit c@ sunt tre8i spiritualiceAte prin faptul c@au petrecut 3 4 J/3 J4 ore vorbindu$le altora despre Oegatul lui !umnezeu. Ei nu privesccu indiferenB@ aceast@ activitate. !e fapt, ea ocup@ un loc central Dn viaBa lor. titudineamultora dintre ei se poate reg@si Dn exemplul lui Eduardo Ai Noemi din El Salvador.

3Kn urm@ cu cBiva ani, Eduardo Ai Noemi au luat Dn considerare cuvintele lui Pavel: Scena

acestei lumi este Dn schimbareF 03 Corinteni -:J32. Ei Ai$au simplificat viaBa Ai au Dnceputserviciul cu timp integral ca pionieri. Kn timp, ei au fost binecuvntaBi Dn multe feluri, lund

parte chiar Ai la lucrarea itinerant@ la nivel de circumscripBie Ai de district. !eAi au Dntmpinatgreut@Bi, Eduardo Ai Noemi sunt convinAi c@ au f@cut o alegere bun@ cnd au sacrificatconfortul material pentru serviciul cu timp integral. *ulBi dintre cei 5 65 de vestitori Uinclusiv cei de pionieri din El Salvador manifest@ un spirit similar. (at@ unul dintremotivele pentru care Dn aceast@ Bar@ s$a Dnregistrat anul trecut o creAtere de la sut@ anum@rului de vestitori.

36

Kn CYte dX(voire, un tn@r creAtin a manifestat o atitudine asem@n@toare. El a scris birouluifilialei urm@toarele: Sunt slu8itor ministerial. !ar nu pot s@$i Dndemn pe fraBi s@ devin@

pionieri dac@ eu Dnsumi nu sunt un exemplu Dn acest sens. !e aceea, am renunBat la serviciulmeu bine pl@tit Ai lucrez acum pe cont propriu, ceea ce Dmi permite s@ dedic mai mult timpministeruluiF. cest tn@r a devenit unul dintre cei 5/J de pionieri care slu8esc Dn CYtedX(voire, Bar@ care a raportat anul trecut un total de 6-43 vestitori Ai o creAtere de la sut@.

3-Cei 563 de proclamatori din ?elgia au de suferit Dn continuare din cauza intoleranBei, apre8udec@Bilor Ai a discrimin@rii. 7otuAi ei sunt zeloAi Ai nu se las@ intimidaBi. Cnd, la o or@ deetic@, *artorii lui (ehova au fost prezentaBi drept sect@, o elev@ *artor@ Dn vrst@ de 36 ani acerut permisiunea s@ prezinte punctul de vedere al *artorilor. Golosindu$se de videocaseta

+artorii lui ,eova rganizaia care poart acest numeAi de broAura+artorii lui ,eova
http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/19/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/12http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/20/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/20/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/20/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/21/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/22/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/22/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/13http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/14http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/23/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/15http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/16http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/19/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/12http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/20/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/20/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/21/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/22/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/13http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/14http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/23/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/15http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/16


22/43

Cine sunt ei/$ea a putut s@ explice cine sunt, Dn realitate, *artorii. (nformaBiile au fostfoarte apreciate, iar s@pt@mna urm@toare, elevii au dat un test Dn leg@tur@ cu religia creAtin@ a*artorilor lui (ehova.

3/Kn aceste ultime zile, ma8oritatea creAtinilor au de Dnfruntat probleme grave. 7otuAi, eiDncearc@ s@ nu se lase distraAi. Kn pofida problemelor economice foarte mediatizate, rgentinaa raportat anul trecut un nou record de 36 -45 *artori. Kn *ozambic este Dnc@ mult@ s@r@cie,Dns@ la lucrarea de predicare au luat parte J- 6J de vestitori, ceea ce reprezint@ o creAtere de la sut@. ViaBa este grea pentru mulBi oameni din lbania, totuAi aceast@ Bar@ a raportat ofrumoas@ creAtere de 3 la sut@, Dnregistrnd un record de -4/ vestitori. Evident, condiBiilegrele nu Dmpiedic@ spiritul lui (ehova s@ acBioneze cnd slu8itorii S@i pun interesele Oegatului

pe primul plan Dn viaB@. U*atei 6:JJ.

35Cele J45 /5 de studii biblice raportate Dn medie Dn fiecare lun@ anul trecut demonstreaz@

c@ mai exist@ pe glob multe persoane asem@n@toare oilor care doresc cu ardoare s@ cunoasc@adev@rul biblic. nul trecut s$a Dnregistrat un nou record de 3 5- -6 de persoane care auasistat la Comemorare. *a8oritatea nu sunt Dnc@ slu8itori activi ai lui (ehova. !orim mult caaceste persoane s@ progreseze Dn cunoAtinB@ Ai s@ cultive tot mai mult@ iubire faB@ de (ehova AifaB@ de fraBi. Este emoBionant s@ vedem c@ membrii Wmarii mulBimiX de alte oiF continu@ s@dea rod Dn timp ce Di slu8esc Creatorului Wzi Ai noapte Dn templul s@uX al@turi de fraBii lor unAi cuspirit. UOevelaBia -:5, 39 (oan 34:36.

% lecie de la "ot

4?ineDnBeles, chiar Ai slu8itorii fideli ai lui !umnezeu DAi pot pierde pe moment sentimentulurgenBei. S@ ne gndim la Hot, nepotul lui vraam. El a aflat de la doi Dngeri care l$au vizitatc@ !umnezeu urma s@ distrug@ Sodoma Ai +omora. Probabil c@ aceast@ veste nu l$a surprins

pe Hot, el fiind foarte mhnit de conduita libertin@ a oamenilor care sfidau legeaF 0 Petru:-2. Kns@ cnd cei doi Dngeri au venit s@$l conduc@ Dn afara Sodomei, el DntrziaF. Kngeriiaproape c@ au trebuit s@$i trag@ pe el Ai pe familia lui afar@ din cetate> Ceva mai trziu, soBialui Hot a ignorat avertismentul dat de Dngeri de a nu privi Dnapoi. titudinea ei nep@s@toare acostat$o scump 0+eneza 35:3M3-, 62. (sus a avertizat: mintiBi$v@ de soBia lui HotF. UHuca 3-:J.

3!ezastrul de la Pompei Ai Lerculanum, evenimentele care au culminat cu distrugerea(erusalimului, precum Ai Potopul din zilele lui Noe Ai Dntmpl@rile din timpul lui Hot arat@toate ct este de important s@ lu@m Dn serios avertismentele. Ca slu8itori ai lui (ehova, noirecunoaAtem semnul timpului sfrAitului 0*atei :J2. Ne$am separat de religia fals@0OevelaBia 3/:2. semenea creAtinilor din secolul (, trebuie s@ Wp@str@m viu Dn minte prezenBazilei lui (ehovaX 0 Petru J:32. !a, acum mai mult ca oricnd, trebuie s@ st@m tre8i> !ar cem@suri putem lua fiecare Dn parte, Ai ce calit@Bi trebuie s@ cultiv@m pentru a r@mne tre8i)rm@torul articol va analiza aceste chestiuni.

[3ote de subsol]
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/17http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/24/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/24/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/18http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/19http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/26/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/26/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/27/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/27/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/27/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/28/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/28/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/20http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/29/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/30/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/31/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/17http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/24/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/18http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/25/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/19http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/26/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/26/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/27/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/27/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/28/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003002/20http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/29/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/30/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/31/0


23/43

E puBin probabil ca Dn secolul ( (erusalimul s@ fi avut mai mult de 34 444 de locuitori.Potrivit calculelor lui Eusebiu, Dn anul -4 e.n. veniser@ la (erusalim pentru s@rb@toarea PaAteluiJ44 444 de locuitori din provincia (udeea. Oestul victimelor trebuie s@ fi fost din alte p@rBi aleimperiului.

!esigur, din punctul de vedere al lui (ehova, Hegea mozaic@ a fost Dnlocuit@ Dn JJ e.n. de noulleg@mnt. U Efeseni :3.

#um ai r*spunde8

Z Ce situaBie le$a permis creAtinilor evrei s@ fug@ din (erusalim Dnainte de distrugerea acestuia)

Z Cum ne a8ut@ sfaturile consemnate Dn scrierile apostolilor Petru Ai Pavel s@ st@m tre8i)

Z Cine demonstreaz@ azi c@ sunt pe deplin tre8i)

Z Ce lecBii Dnv@B@m din relatarea despre Hot Ai soBia lui)

[;ntreb*ri de studiu]

3, . a2 Ce fel de oraAe erau Pompei Ai Lerculanum) b2 Ce avertisment au ignorat mulBilocuitori ai oraAelor Pompei Ai Lerculanum, Ai cu ce urm@ri)

J. Ce asem@nare exist@ Dntre distrugerea (erusalimului Ai sfrAitul oraAelor Pompei Ai

Lerculanum)

. Ce semn profetic a dat (sus pentru a$Ai avertiza continuatorii c@ sfrAitul unui sistem delucruri era aproape, Ai cum s$a Dmplinit el Dn secolul ()

, 6. a2 Ce cuvinte profetice ale lui (sus s$au Dmplinit Dn 66 e.n.) b2 !e ce au murit att demulBi evrei la c@derea (erusalimului Dn -4 e.n.)

-. Cum au supravieBuit creAtinii fideli distrugerii (erusalimului)

/. *anifestnd discern@mnt, ce a considerat Petru c@ era necesar s@ fac@, Ai la ce cuvinte alelui (sus probabil c@ s$a gndit el)

5. a2 Ce atitudine periculoas@ ar putea dezvolta unii) b2 !e ce este foarte periculos s@ avem oatitudine sceptic@)

34. Cu ce cuvinte Di Dncura8eaz@ Petru pe cei care ar putea deveni ner@bd@tori)

33. Ce anume ne va a8uta s@ r@mnem tre8i Dn sens spiritual Ai, procednd astfel, cum vomWgr@biX, ca s@ spunem aAa, ziua lui (ehova)

3. Cum poate fiecare dintre noi s@ trag@ foloase de pe urma r@bd@rii lui (ehova)
http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/32/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/32/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003002/32/0


24/43

3J. Ce cuvinte ale lui Pavel adresate creAtinilor din 7esalonic sunt deosebit de oportune Dnprezent)

3. Ce date arat@ c@ mulBi oameni urmeaz@ azi sfatul lui Petru de a r@mne tre8i)

3. Ce exemplu din El Salvador arat@ c@ mulBi r@mn tre8i spiritualiceAte)

36. Ce atitudine a manifestat un frate tn@r din CYte dX(voire)

3-. Cum a ar@tat o *artor@ tn@r@ din ?elgia c@ nu se las@ intimidat@ de pre8udec@Bi)

3/. Ce dovezi avem c@ problemele economice nu i$au distras pe vestitorii din rgentina Ai*ozambic de la serviciul lui (ehova)

35. a2 Ce anume dovedeAte c@ mai sunt multe persoane asem@n@toare oilor care doresc cuardoare s@ cunoasc@ adev@rul biblic) b2 Ce alte detalii din raportul anual demonstreaz@ c@slu8itorii lui (ehova r@mn tre8i Dn sens spiritual 0vezi tabelul de la paginile 3M32)

4. Ce lecBii Dnv@B@m din atitudinea lui Hot Ai din atitudinea soBiei lui)

3. !e ce este esenBial s@ st@m tre8i acum, mai mult ca oricnd)

[abelul de la paginile


25/43

precum Ai banii pe care uan Di l@sase Dntr$un sertar de la noptier@. !imineaBa, uan a v@zut c@fusese 8efuit. El nu va uita niciodat@ lecBia dureroas@ pe care a Dnv@Bat$o: Cnd doarme, omulnu$Ai poate p@zi bunurile.

Ha fel stau lucrurile Ai Dn sens spiritual. !ac@ adormim, nu putem s@ ne ocrotim speranBa AicredinBa. (at@ de ce Pavel ne Dndeamn@: S@ nu continu@m s@ dormim cum fac ceilalBi, ci s@st@m tre8i Ai s@ ne menBinem luciziF 03 7esaloniceni :62. Pentru a ar@ta ct de important estes@ r@mnem tre8i, (sus a folosit o ilustrare despre un hoB. !up@ ce a descris evenimentele careaveau s@ culmineze cu venirea sa ca udec@tor, el a dat urm@torul avertisment: VegheaBi deci,

pentru c@ nu AtiBi Dn ce zi vine !omnul vostru. !ar s@ AtiBi un lucru: dac@ st@pnul casei ar fiAtiut Dn ce stra8@ venea hoBul, ar fi stat treaz Ai nu ar fi permis s@ i se sparg@ casa. !e aceea,dovediBi$v@ Ai voi gata, pentru c@ Giul omului vine la o or@ la care nu v@ gndiBiF 0*atei:M2. LoBul nu te anunB@ cnd vine. El sper@ s@ te ia prin surprindere. Aa cum a spus(sus, sfrAitul acestui sistem va veni tot Wla o or@ la care nu ne gndimX.

B2*m1nei trei, stai ferm n credin*5

JConform celor consemnate Dn evanghelia lui Huca, (sus i$a comparat pe creAtini cu niAtesclavi care aAteapt@ ca st@pnul lor s@ se Dntoarc@ de la o nunt@. Ei trebuie s@ r@mn@ vigilenBi

pentru ca la sosirea st@pnului s@ fie g@siBi tre8i, gata s@$l Dntmpine. G@cnd o paralel@, (sus aspus: Giul omului vine la o or@ la care nu v@ gndiBiF 0Huca 3:42. nii care Di slu8esc lui(ehova de mulBi ani DAi pot pierde sentimentul urgenBei privitor la timpurile Dn care tr@im. Eichiar ar putea a8unge la concluzia c@ e posibil s@ mai treac@ mult timp pn@ la venireasfrAitului. Kns@ un asemenea mod de gndire ne$ar putea distrage de la lucrurile spirituale,determinndu$ne s@ ne concentr@m asupra unor obiective de natur@ material@. ceast@distragere ne$ar putea face s@ moB@im Dn sens spiritual. U Huca /:39 3:J, J.

*ai putem Dnv@Ba o lecBie din ilustrarea lui (sus. !eAi sclavii nu Atiau la ce or@ avea s@soseasc@ st@pnul lor, se pare c@ ei Atiau Dn ce noapte va veni. Hor le$ar fi fost greu s@ r@mn@tre8i toat@ noaptea dac@ ar fi crezut c@ st@pnul lor va veni Dntr$o alt@ noapte. !ar nu aAast@teau lucrurile9 ei Atiau precis Dn ce noapte avea el s@ vin@, iar lucrul acesta i$a Dmboldit s@r@mn@ tre8i. Kn mod asem@n@tor, profeBiile biblice arat@ cu claritate c@ tr@im Dn timpulsfrAitului9 Dns@ ele nu ne spun efectiv Dn ce zi sau la ce or@ va veni sfrAitul 0*atei :J62.

Convingerea c@ sfrAitul va veni ne a8ut@ s@ r@mnem tre8i, Dns@ dac@ suntem siguri c@ ziua lui(ehova este cu adev@rat aproape, vom fi Ai mai hot@rBi s@ veghem. U [efania 3:3.

Scriindu$le corintenilor, Pavel a dat urm@torul Dndemn: O@mneBi tre8i, staBi ferm DncredinB@F 03 Corinteni 36:3J2. !a, exist@ o strns@ leg@tur@ Dntre a r@mne tre8i Ai a sta ferm DncredinBa creAtin@. Cum putem r@mne tre8i) !obndind o cunoAtinB@ Ai mai profund@ dinCuvntul lui !umnezeu 0 7imotei J:3, 32. ?unele obiceiuri de studiu Ai asistarea curegularitate la Dntruniri ne a8ut@ s@ ne Dnt@rim credinBa, iar a p@stra viu Dn minte ziua lui (ehovaconstituie un aspect important al credinBei noastre. (at@ de ce analizarea periodic@ a dovezilor

biblice care arat@ c@ sfrAitul acestui sistem este aproape ne va a8uta s@ nu uit@m adev@rurileimportante referitoare la acest sfrAit.Este bine, totodat@, s@ observ@m evenimentele care se
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/1/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/2http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/3/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/4/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/4/1http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/5/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/6/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/4http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/7/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/8/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003003/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/1/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/2/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/2http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/3/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/4/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/4/1http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/5/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/6/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/4http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/7/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/8/0http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003003/0


26/43

petrec la nivel mondial Ai care Dmplinesc profeBiile biblice. n frate din +ermania a scris: !efiecare dat@ cnd m@ uit la Atiri Ai aud despre r@zboaie, cutremure, acte de violenB@ Ai poluarea

planetei, devin Ai mai conAtient c@ sfrAitul este aproapeF.

6Kn capitolul 3J ale evangheliei dup@ *arcu g@sim o alt@ relatare Dn care (sus DAi Dndeamn@continuatorii s@ r@mn@ tre8i. Potrivit celor consemnate aici, (sus compar@ situaBia lor cu cea aunui portar care aAteapt@ ca st@pnul s@u s@ se Dntoarc@ dintr$o c@l@torie Dn str@in@tate. Portarulnu Atia la ce or@ se va Dntoarce st@pnul. El era dator s@ vegheze. (sus s$a referit la patru str@8i

pe parcursul c@rora ar fi putut sosi st@pnul. Cea de$a patra stra8@ dura aproximativ de la JdimineaBa pn@ la r@s@ritul soarelui. Kn timpul acestei ultime str@8i, portarul ar fi putut uAor s@aBipeasc@. Se spune c@ soldaBii consider@ ora dinaintea ivirii zorilor momentul cel mai prielnic

pentru a$l lua prin surprindere pe inamic. Kn mod asem@n@tor, la aceast@ or@ Dnaintat@, cndlumea din 8urul nostru doarme profund Dn sens spiritual, poate c@ este necesar s@ ne str@duimmai mult ca oricnd s@ r@mnem tre8i 0Oomani 3J:33, 32. (at@ de ce, Dn ilustrarea sa, (sus

Dndeamn@ de repetate ori: GiBi atenBi, staBi tre8i . . . !eci vegheaBi. . . . Ceea ce v@ zic vou@ lezic tuturor: ;VegheaBi U 3 Corinteni 34:39 3 7esaloniceni :, 6.

rei apostoli care nu au putut r*m1ne trei

/Pentru a r@mne tre8i nu este suficient s@ vrem acest lucru, aAa cum reiese din ceea ce li s$aDntmplat lui Petru, lui (acov Ai lui (oan. ceAtia au fost trei b@rbaBi cu preocup@ri spiritualecare l$au urmat cu loialitate pe (sus Ai au avut o afecBiune profund@ pentru el. 7otuAi, Dnnoaptea de 3 nisan a anului JJ e.n., ei nu au reuAit s@ r@mn@ tre8i. !up@ ce au plecat dincamera de sus unde s@rb@toriser@ PaAtele, cei trei apostoli l$au DnsoBit pe (sus Dn gr@dina+hetsimani. colo (sus le$a spus: Sufletul meu este profund mhnit, chiar pn@ la moarte.StaBi aici Ai vegheaBi cu mineF 0*atei 6:J/2. !e trei ori (sus s$a rugat fierbinte 7at@lui s@uceresc Ai de trei ori s$a Dntors la prietenii s@i, dar de fiecare dat@ i$a g@sit dormind. U *atei

694, J, .

5!e ce l$au dezam@git acei b@rbaBi fideli pe (sus Dn noapte aceea) n motiv a fost obosealafizic@. Era trziu, probabil dup@ miezul nopBii, iar ochii le erau greiF de somn 0*atei 6:J2.7otuAi (sus le$a spus: VegheaBi Ai rugaBi$v@ Dncontinuu, ca s@ nu intraBi Dn ispit@. Spiritul,desigur, este Dnfl@c@rat, dar carnea este slab@F. U *atei 6:3.

34Nu Dncape Dndoial@ c@ Ai (sus era obosit Dn acea noapte memorabil@. Kn loc s@ adoarm@, el Ai$a petrecut acele ultime momente de libertate rugndu$se fierbinte. Cu cteva zile mai Dnainte,el DAi Dndemnase continuatorii s@ se roage, spunndu$le: *enBineBi$v@ deci tre8i, f@cnd tottimpul implor@ri, ca s@ reuAiBi s@ sc@paBi de toate aceste lucruri care trebuie s@ se Dntmple Ai s@staBi Dn picioare Dnaintea Giului omuluiF 0Huca 3:J69 Efeseni 6:3/2. !ac@ acBion@m Dn armonie
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/5http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/9/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/6http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003003/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/2http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/7http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/13/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/8http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/15/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/16/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/16/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/9http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/17/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/17/1http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/5http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/9/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/10/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/6http://wol.jw.org/ro/wol/fn/r34/lp-m/2003003/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/2http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/11/3http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/1http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/12/2http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/7http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/13/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/14/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/8http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/15/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/16/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/9http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/17/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/17/1


27/43

cu sfatul lui (sus Ai urm@m exemplul s@u excelent Dn privinBa rug@ciunii, implor@rile pe care ile adres@m din inim@ lui (ehova ne vor a8uta s@ r@mnem tre8i spiritualiceAte.

33!esigur, (sus a DnBeles ceva ce discipolii nu DnBelegeau pe atunci, Ai anume c@ Dn scurt timpurma s@ fie arestat Ai condamnat la moarte. Kncerc@rile sale aveau s@ culmineze cu o suferinB@cumplit@ pe stlpul de tortur@. (sus Di pusese Dn gard@ pe discipoli cu privire la acesteevenimente, Dns@ ei nu$i DnBeleseser@ cuvintele. Prin urmare, Dn timp ce el era treaz Ai se ruga,ei au adormit 0*arcu 3:-MJ39 Huca :3M3/2. Ca Ai Dn cazul apostolilor, Ai carnea noastr@este slab@ Ai exist@ lucruri pe care Dnc@ nu le Atim. Kns@ dac@ nu discernem urgenBa timpurilorDn care tr@im, s$ar putea s@ adormim Dn sens spiritual. Numai dac@ suntem vigilenBi vomr@mne tre8i.

rei calit*i eseniale

3

Cum ne putem p@stra sentimentul urgenBei) m v@zut de8a ct de important@ esterug@ciunea Ai ct de necesar este s@ p@str@m viu Dn minte ziua lui (ehova. Kn plus, PavelmenBioneaz@ trei calit@Bi esenBiale pe care trebuie s@ le cultiv@m. El spune: Ct despre noi,care aparBinem zilei, s@ ne menBinem lucizi Ai s@ fim Dmbr@caBi cu platoAa credinBei Ai a iubirii,avnd drept coif speranBa salv@riiF 03 7esaloniceni :/2. S@ analiz@m pe scurt cum ne pot a8utacredinBa, speranBa Ai iubirea s@ r@mnem tre8i spiritualiceAte.

3J7rebuie s@ avem credinBa ferm@ c@ (ehova exist@ Ai c@ devine r@spl@titorul celor care Dlcaut@ st@ruitorF 0Evrei 33:62. Kmplinirea iniBial@, din secolul (, a profeBiei lui (sus referitoare lasfrAit ne Dnt@reAte convingerea c@ aceast@ profeBie va cunoaAte o Dmplinire mai mare Dn timpul

nostru. (ar, Dn virtutea credinBei, noi continu@m s@ aAtept@m cu ner@bdare ziua lui (ehova, fiindconvinAi c@ &viziunea profetic@' se va realiza negreAit. Nu va DntrziaF. U Labacuc :J,(0.

3SperanBa noastr@ sigur@ este ca o ancor@ pentru sufletF care ne a8ut@ s@ suport@mproblemele chiar dac@ trebuie s@ aAtept@m Dmplinirea garantat@ a promisiunilor lui !umnezeu0Evrei 6:3/, 352. *argaret, o sor@ Dn vrst@ de peste 54 de ani, care are speranB@ cereasc@ Aicare s$a botezat cu mai bine de -4 de ani Dn urm@, recunoaAte: Kn 356J, cnd soBul meu amurit de cancer, Dmi doream nespus de mult ca sfrAitul s@ vin@ imediat. !ar acum Dmi dauseama c@ m@ gndeam mai mult la propriile mele interese. Ha vremea aceea nici nu ne puteam

imagina ct de mult avea s@ se extind@ lucrarea. Chiar Ai acum exist@ multe teritorii abiadeschise pentru predicare. *@ bucur c@ (ehova a manifestat r@bdareF. (at@ ce asigurare ne d@apostolul Pavel: PerseverenBa &produce' . . . o stare aprobat@9 starea aprobat@, la rndul ei,speranB@, iar speranBa nu duce la dezam@gireF. U Oomani :JM.

3(ubirea creAtin@ este o calitate remarcabil@ deoarece constituie motivul fundamental a totceea ce facem. Noi Di slu8im lui (ehova pentru c@ Dl iubim, indiferent de calendarul s@u. (ubireade semeni ne Dndeamn@ s@ predic@m vestea bun@ despre Oegat orict de mult va dori!umnezeu s@ continu@m aceast@ lucrare Ai orict de des am vizita aceleaAi locuinBe. Aa cum ascris Pavel, r@mn credinBa, speranBa, iubirea, acestea trei9 dar cea mai mare dintre acesteaeste iubireaF 03 Corinteni 3J:3J2. (ubirea ne d@ putere s@ persever@m Ai ne a8ut@ s@ r@mnem
http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/10http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/18/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/18/1http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/11http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/19/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/12http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/20/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/21/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/13http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/22/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/23/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/14http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/24/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/10http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/18/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/18/1http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/11http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/19/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/12http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/20/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/21/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/13http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/22/0http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/23/0http://wol.jw.org/ro/wol/q/r34/lp-m/2003003/14http://wol.jw.org/ro/wol/bc/r34/lp-m/2003003/24/0


28/43

tre8i. (ubirea sper@ totul, suport@ totul. (ubirea nu se termin@ niciodat@F. U 3 Corinteni 3J:-,/.

C!* continu*m s* inem ferm ceea ce avem

367r@im timpuri foarte importante, cnd evenimentele mondiale ne amintesc Dntruna c@suntem Dn partea final@ a ultimelor zile 0 7imotei J:3M2. cum nu este momentul s@Dncetinim ritmul, ci s@ Wcontinu@m s@ Binem ferm ceea ce avemX 0OevelaBia J:332. GiindvigilenBi Dn vederea rug@ciunilorF Ai cultivnd credinBa, speranBa Ai iubirea, vom demonstra c@suntem preg@tiBi pentru ora Dncerc@rii 03 Petru :-2. vem multe de f@cut D

veghere atipire

Documents

Transcript of veghere atipire