B. BOERESCU

DISCURSURI POLITICE

/1859 -1883

VOLUMUL II1874-1883

BUCUR E*171ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA

1910

ti

. .

.

1874

29 116 1

IMonitorul Oficial" No. 14 din 18/30 Ianuarie 1874

Interpelarea lui Nic. lonescu In cestiuneadrepturilor Wei de a trata

Nicolae Ionescu, printio interpelare adresata minis-trului de externe B. Boerescu revine la desbaterileurinate cu ocazia discutiei raspunsului la adresa Tronuluisi ridica din non cestiunea dreptuiui tarei de a tratit.In sedinta din 12 Ianuarie 1874 interpelarea lui N.Ionescu viind la ordina zilei, ii raspunde B. Boerescu,sustinand acela lucru ca in discursul precedent.

B. Boerescu, ministru de Externe. D. Ionescua anuntat o interpelare despre cum stau raportu-rile noastre cu Ina lta Poarta. Am onoare a de-clara D-lui Ionescu ca nu voiu avea a raspundenimic la interpelarea D-sale.

Aceste chestiuni s'a discutat deja cu ocaziunearaspunsului la adresa tronului, am zis atunci totce aveam sa zic, i astazi nu mai am nici sa maiadaog nici sa, scad ceva din ceace am zis atunci.Prin urmare declar ca, n'am a raspunde nimic lainterpelarea D-lui Ionescu.

4In urma interventiei lui G. Brgtianu mai ieacuvntul din nou B. Boerescu.

B. Boerescu, niinistru de Externe. DomnilorDeputa0, D. Brg,tianu a venit en volubilitateaD-sale obiqnuit5,, in ajutorul Ionescu i a,a pus cestiunea pe th,thmul unei cestiuni de re-gulament, zicand c s'ar pretinde a se luh Camereisau unui deputat dreptul de interpelare. Ei bineDomnilor, nimic nu e din toate acestea, nu e nicicestiune de regulament, nici de a se luh dreptulunui deputat de a face o interpelare, ci este vorbade o Inalt convenienth' par1amtntar5, i de un in-teres superior al tdrei. Cand D. Ioneseu a anur4ataceast6 interpelare, a zis: s ne spun6 D. Ministrude externe cum stau relatiunile noastre cu Ina ltaPoartii. Ei bine, fac apel sh' spuneti D-voastra.care ai fost prezin0 la discutiunea ce a avut loccu ocaziunea rAspunsului la adresa rIll.OflUlUj dac6D. Kogillniceanu nu a atins foarte adAnc aceastAcestiune, daca, cu acea ocaziune nu am rAspunsnoi intr'un mod destul de complect. Prin urmarea veni acum dup a. douh' luni de zile, cu aceiasicestiune, v rog sa credeti e aceasta nu ar fi ininteresul trei, fiindeq, asemenea cestiuni nu sedisoutil de cke doini i trei mi. Din asemenea pro-cedare nu vor trage profit nici Romanii nici filo-romanii, ci vor trage inamicii

In tArile cele mai constitutionale, in parla-

D-lui

threi.

5mental Angliei, and vine un deputat din opozi-tiune tot ma de pronuntat ca D. lonescu, andvine qi precizearia un fapt, roagg, pe D. Ministrusa-i da cutare hartie relativa la acel fapt anumesi cu toate aceste ministru adese-ori raspunde: nupot sa dau acea hartie, nu pot sa rgspund asupraacelui fapt, i toti tac fara a zice nici o vorbg,pentruca sunt cestiuni aa de delicate, inat nusufer sa fie puse in discutiune. Cu atat rnai multnu putem primi edinta secreta, caci nu avemnimie secret; sunt conveniente diplomatice caretrebuesc sa, se pgstreze !lira a le atinge, i cuaceasta nu va s5 zic5, c5, este ceva vat5m5tor in-tereselor tarei. Fie sigur Onor D. Bratianu, adrapelul drepturilor si al nationalitatei noastre, iltinem i noi tot aa de bine ca i and ar fiD-lui la putere.

Nu primim sedinta secreta, pentru a aceastaar dh loc la banueli i nu este nici un cuvantpentru care am puteh sa fiin banuiti. Dar la cevoete D. Brgtianu sa ajunga. Voete sa exprimeneincredere in guvern? Dar cu ce ocaziune voetesa faca aceasta? D. Kogalniceanu a tratat aceastg,cestiune eu toga vigoarea talentului D-sale, iD. Bratianu nu are decat sa ieh din rgspunsulnostru de atunci elementele din care ar crede apoate formh o motiune motivata de neincredere inguvern, si dei cam tarziu, dupa doua luni, sa o

6inatiqeze Camerei. Dar noi nu putem pune asazidin nou in discutiune aceasM cestiune, pentruca.aceasta ar fi din partea noastrg, un act de impru-dentg, i guvernul roagg pe Camera,' care -tie aaprecih interesele t6rii, A nu intre in o discutiuneca aceasta pentru cg, nu este oportung,.

lath% ce am avut A zic in aceasta, privintg.si onor. majoritate este liberg, sg, facA ce va vol.

Monitorul Oficial din 19/31 Ianuarie 1874 No. 15.

Din nou politica externd a guvernului

In thie Lasear Catargiu, presedinte al Consiliuluide ministri cednd stgruintelor deputatilor ManolakiKostaki i Mih. KogAlniceanu, i repetnd c guvernulnu are nimic de adAugat la ceeace a zis in discutia fa's-punsului la discursul Tronului, spune c'n." si in urmaacestei deelaratiuni N. Ionescu tot voeste s mai revina'in aceastg, cestiune, guvernul fi va asculth rezervndu-sidreptul de a vedeh dacg are sau nu a'i rgspunde cevh.

N. Ionescu i desvolt5, atunci interpretarea, la carefi rAspunde B. Boerescu sustinnd c RomAnia aredreptul de a face conventiuni cu puterile strgine con-form vechilor tractate.

B. Boerescu, Ministru de Externe. Domnilor,repet D-lui Ionescu, aceia ce i-am zis la inceput,ea' adicg nu am sa raspund nimic la interpelareaD-sale. Am declarat aceasta mai inainte de a-i dez-volta D-lui interpelarea sa, fiindcg prevgzusem,dupg modul cum a fost enuntatg, ca nu are sa fiecleat repetirea celor zise cu ocaziunea discutiunei

daca

II

8raspunsului la adresa tronului, and D-1 Kogalni-ceanu si D. G-. Bratianu, au atins aceiasi cestiune.

D. Ionescu nu face decat s o releveze din nou,Insa en mai putin talent si mult mai incureatacleat o pusese predecesorul D-lui. Forma chiar cumo dezvolta, fit gat de slaba si de inganata, incatse simti slabiciunea fondului eauzei si a pozitiuneigrele si ingrate ce avn oratorul ce apara, o asacauza.

N'am deci a raspunde nirnie. Cu ocaziuneaadresei tronului mi s'a facut tot aeeleasi imputari,s'au reprodus absolut aceleasi idei ca astazi. Aceadiscutiune nu a fost vaga, cum pretinde D. lonescu,asa incat sa zica D-lui c evitam pe cea de astazi,sau c ne punem la spatele tronului. A fost ca ointerpelare tot atat de expresa ea cea de astazi;

D-v tot tineti minte ca D. Kogalniceanu, a sifacut o motiune, a formulat o propunere, care deza-proba politica exterioara a guvernului, dar care s'arespins de Camera mai in unanimitate.

Astazi s'a reprodus de D. Ionescu, absolutaeeleasi imputari, zise numai cu si mai putin talent.Noi nu mai avem a mai raspunde nirnie, eaci ammai raspuns odata. A ne mai repeth nu ar fi nicide bun gust, nici oportun, nici mai ales folositorOra Asa dar cel mai demn si mai patriotic ras-puns ce putem opune la zisele D-lui Ionescu esteo absoluta tacere!

si

9Cand am rgspuns D-lui Kogglniceanu, acumaproape doug luni, am rezurnat politica noastrg ex-terioarg pe aceste doug idei : c ea este o politicgde pace i de ordine pentru Orient, i cg aceastgpolitica' este bazatg pe legalitatea ce rezultg dintractate. Acelai adevAr existg totdeauna. Noi in-telegem a mentine qi a respecth in toate partilelor vechile noastre traetate, despre care D. Ionescu,ati vgzut cu cgtg injosire i putin respect a vorbit.Dar, din nenorocire, D. Ionescu reprezintg o infima,"minoritate, putem zice cg se reprezintg numai pesine0 cand se exprimg i maltrateazg astfel nis,teacte de secoli ale strgbunilor notrii, pe earl sebazeazg autonomia, independenta Wei noastre.am mai adgogat inch, cand s'a mai tratat aceastgcestiune de Camera', cg, pe l'angg politica noastrgexterioarg bazatg, pe legalitatea tractatelor, maiaplicgm si politica interioarg de progres i de or-dine in acelas timp.

Aceastg, politicg care singura, poate aduce pu-terea tgrei in intru i in afarg, bazatg totdeaunape legalitate, constitue dubla fortg a acestui guvern.i D-voastrg ati afirmat aceasta impreung cu noii Camera tgrei a consacrat acest sistem, and unvot mai unanim acum cgteva sgptmni, prin careaproba politica exterioarg a guvernului nostru.

Astgzi nu am a adgogg nimic, nici a suprimgnimic la cele zise de mine in edinta dela 22 si 23

10

Noemvre trecut. Deci nimic nu am a mai rAs-punde.

Vine ing D. Ionescu, si atacg, un singur punctde care nu vorbise D. Kogainiceanu; dezaprol4

nota mea dela 9 Noemvre prin care amap6rat si am sustinut dreptul 'Wei de a incheatractate cu alte puteri.

Voiu fa'spunde numai cateva euvinte asupraacestui subiect; ca'ci na voiu urma pe D. Ionescu,in lungul dedal al incurcatei D-sale elocinte, princare se sill in tot felul s denatureze acea notk

s'o facl a vorbi aceea ce nu vorbeste, si A afacg a cuprinde aeeea ce nu contine.

Dar subiectul acelei note este foarte simplu,Domnilor. Ea contine numai expunerea dreptuluice are Ora de a incheia tractate i conventiuni enalte puteri stAine. Acest drept rezulth, din tracta-tele noastre; este o consecuenta naturalg a auto-nomiei noastre, asa cum ea este garantath, de pu-terile mari europene, garantii la cari tinem si lacari in veci vom tine.

Acea notA, a fost o afirmatiune so1emn6, inform6 oficialk In fata negatiunei formulat incontra acestui drept. Era de datoria ministerului,era de datoria unui bun Roman s'a, vin6 i s'a% apereun drept autonom al t6rei sale, cand acel drept senega de altii intr'un mod atat de pozitiv (aplauze).

Voeste D. Ionescu A ma blameze pentru

aclic

II-

aceast aparare i afirmare a drepturilor treimele? Sa ma blameze! Eu voiu primi i voiu purthcu mandrie i cu fala un asemenea blam (aplauzeprelungite).

Dar nu va puteh blamh acest fapt D. Ioneseu;citci ministerul a exprimat sentimentul drei intregi;iar D. Ionescu reprezinta numai pasiunea miceiD-sale personalitAi (aplauze).

Ceace MO, este foarte adevarat i acea ceinsu5i D. Ionescu a sinAit, este el aceast discu-Oune nu se poate inchide decht prin un vot de in-credere sau de neincredere pentru guvern.

Da, Domnilor, aceastl Camera, majoritatea sa,este tinutl astazi a se pronu* categoric.

Pe cand noi clutam a stabili autoritateaprogresul inauntru, demnitatea 5i respectul drep-tului iii afara, D. Ionescu ne expune ea cum amvol s aducem ruina tarei, imprumutand o com-pamtiune nemerita a D-lui Bratianu (caci D. Bra-tianu nu este ferieit totdeauna in comparaOuni),dar facand aceasta comparatiune 5,i cu mai putintalent deck Bratianu, ne spune el noi am rilmasea D. Olivier din Franta, 5i el vom duce Romniauncle acela a adus Franta.

Apoi pe cAnd noi ne silim a se respecth drep-turile strabune, D-lui ne prezinta ca agitatori ea amvol sa turburam Orientul, ca am cauth sa capatamindependenta Vrei, ca cum (ara nu ar fi indepen-

li

i

i

D.

12

dentg pe baza tractatelor sale, si ca si cum am fi su-pusi cari sh" ne revoltdm spre a revendich ceace avem !

Pe cand noi fondgm legalitatea actiunei noastreexterioare pe tractatele i actele publice ale glorio-silor nostrii principi, D. Ionescu, radicalul patriot

excelentul democrat, numeste acele tractate siacte pergamente pulberoase, i cearcd a afirmg cgpolitica care rezultd din acele tractate este o poll-ticg nebuloas i indoioasd! Da, Domnilor, s'a gdsitun deputat roman care, in fata tdrei, s zic eddrepturile noatre strgbune, bazate pe tractate, suntintunecoase, sunt necunoscute, pe cand ele sunt dareca ziva; cdci natiunea, prin vechile sale tractate, nua alienat nici unul din drepturile sale suverane, siafard din plata unui tribut anual, ea si-a conservattoate drepturile suveranitdtii sau autonomiei (apla uze).

Ei, Domnule Ionescu, te pot asigurg c nurnaiRomaniei nu pot aduce serviciu vorbele D-tale,

numai filorornanii nu le vor invoch! Atat numaieg toti strdinii stiu, cg toti cei ce ne iubesc cunosc,cg 1). Ionescu nu este expresiunea opiniunei tdrei,ci nurnai a individualitdtei sale! (Aplauze).

Prin urmare, Domnilor, D-voastrg trebue sgpronuntati dacd aprobati ideile si sistemul

politicei D-lui Ionescu sau daed eredeti eh' cu noieste adevgrul, si in acest caz trebue s dati un votclar si categoric de incredere. (Aplauze prelungite).

-Foci : Inchiderea discutiunei.

i

ica

vit

III

Monitorul Oficial" No. 32 din 9/21 Feyruarie 1874.

Proiect de lege pentru modifiari lalegea comunala

Discutia continua de trei zile in privinta acestuiproject de lege. Dupg lungi i obositoare discursuri alelui G. Bratianu, N. lonescu, N. Blaremberg si a.,proiectul se ia in fine in consideratie in sedinta din 27Ianuarie. In sedinta urm'atoare dela 28 Ianuarie cuocazia discutiei pe articole, se propun mai multe amen-clamente la art. 4, din care unul semnat de G. Chitu,G. Cantili, N. Blarem berg, Stolojan si a., zice:

Orice intrunire de familii care ar declara, cdpoate i voeste s sus(ind singurd sarcinile comunale,se va recunoaste ca comund".

La un discurs al liii G. Cantili, care sustine acestamendament in interesul descentralizgxei raspunde B.Boerescu.

B. Boerescu, ministru de externe. D. Cantilia f6cut bine c5, a indreptat in fine o parte a ratio-namentului sgu. Mai intai D-sa a spus c aceastaeste o inovatiune care s'a f6cut de guvern i decomitet, determinandu-se numgrul familielor catetrebue sa, fie intr'o comunq.

14

Domnilor, acest minimum nu este o inova-pentrucg, el se afi 5,i in legea existent6

-care zice:Nici-o comund nu va puteet numara, mai

putin de una sutd, familii, sau cinci sute locuitori".Vedeti dar, Domnilor, cg, numgrul de 500 este

chiar in legea veche. Discutiunea dar poate fi(lacsa se intelege prin numa'rul de 500 locuitori nu-mai sefii de familie sau i copii

Prin urmare, amendamentul formulat astfeleste mai bun, cg.ei este Meat in sensul de 500contribuabili. Ce face oare pe D. Cantili i pe cei-ialti subscriitori ai amendamentului s propung c6si 20 de persoane si 2 familii chiar s poatA,constitui o comun0

G. Cantili. Cum este in legea actualg.D. Illinistru de externe. In legea actual este

numArul de 500.Ei bine, v'am spus eg, legea veche, prin 500

locuitori, intelege 500 suflete, si este mai bunamendamentul comitetului, egci el preciseaz6 nu-mgrul de 500 contribuabili.

Domnilor, i .D. Cantili i cei mai multi cariau combg,tut modific6ri1e ce se fac legei comunale,

vorbit in numele descentralizgrei. D. CantiliInsg," din toti vine en cevh nou, cu afectiuni, cusimpatii, eu identitate de sentimente si de interese,

pe aceste consideratiuni gaseste i D-sa si logic

-tiune,

au

15

practic, e oricgt de putini indivizi, fie chiardoug familii, sg, poatg, constitui o

0 voce. Dacg le va da maim.D. Ministru de externe. i aceasta o zice

D-sa in numele 1ibert4ei. Sg vedem insg, dacg s'arface bine lgsAndu-se aceastg cestiune a formreicomunelor Ia voia individelor.

D. Cantili dupg' ce definete comuna, apoiconchide qi ziee: de vrerne ce comuna este unireamai multor individe la un loe, trebue sa, fie 0 ounitate de vederi, unitate de interese, cgei nu trebuesg se uneasca, acei can l. nu se iubesc, cari nu sesufgr. Mai intgiu nu tim ce intelege D. Cantiliprin aceastg imitate de vederi; oare intelege D-saaci i politica? Ar fi o curioasg procedare de a seform comunele dupg imitatea de vederi. Unitateade interese de iubire? liar eine are sl controlezeaceasta, eine are sg ting acel barometru care sgconstate identitatea afeetiunilor la individele co-munei D-sale? S presupunem insg cg ei se iubescastki egad se formeazg in cornung. Dar care cndsimpatiile, din oarecari imprejurgri vor ince*cAnd nu se vor mai iubi, atunci, dupg cum re-zultg din concluziunea D-lui Cantili, care in acelatimp este i argumentul principal ce aduce in sus-tinerea opiniunei de a se Igsh libertatea indivizilorin formarea comunelor, atunci, zic, trebue sl ledesunim. Vedeti cat de arbitrar ar fi modul

icomun...

16

acesta; prin urmare nu poate fi admisg pgrereaD-sale.

Domnilor, necontenit se striga, descentralizare,si Pe abuzeazg mult de cuvantul acesta, cand einevhnu-si dg, seamg de adevgrata sa semnificare. Cumpuneti D-voastrg aci cestiunea descentralizgrei ?D-voastrg marii preati ai descentralizgrei? Ce va

zieg descentralizare! Datu-v'ati un compt exactdespre acest euvant? Cum in cestiunea numgruluiindividelor ce are sg compung comuna, ggsiti di esteo centralizare? In ce agentii locali se sacrificg, pu-terei centrale, pentru ea sg ziceti eg s'a violatConstitutiunea i eg s'a facut cu aceasta o cen-tralizare? Din contra, adevgrata deseentralizare estecnd se mgreste comuna, cand i se dg mai multeelemente de activitate si de putere, iar nu sg. vgmultumiti cu vorbe frumoase, cu discursuri elo-cinti cari cer in numele descentralizgrei ea comu-nele sg fie pentru fericirea i independenta lor catde miei, pe egad in realitate, acele comune micinu sunt deck cateva mizere familii adunate la unloc, Mr6 nici-o vitalitate in ele, fgrg posibilitatede a trgi, de a satisfaee primele lor trebuinte. Seinvoac necontenit descentralizarea de acei earlcombat proiectul guvernului. SI-mi permitg insgacei D-ni de a le ziee, fgrg, teamg de a fi des-mintit de viitor, cg in privinta, aceasta noi suntemadevgratii descentralizatori, iar nu Dumnealor, noi

sri

17

care prin proiectul nostru voim s facem din co-munh o adevhrath, putere, cari voim s mhrim ac-tiunea 1oca1, iar nu Dumnealor earl prin micsorareacomunei, prin risipirea puterilor si mijloacelor eio- slhbesc cu totul. ESte incontestabil, Domnilor,eh' cu cht o comunh este mai mare, are un numhrmai insemnat de locuitori, cu atat ea are mai multemijloace de viath; chci o asemenea comunh prinnumarul cel mare al locuitorilor si, pe de o parte,are mai incite mijloace pecuniare pentru. a-si facescoala sa, pentru a intretine in bunh stare bisericasa, pentru aveh preotul shu, pentru a realizhin parte cel putin datoriele cari i se impun delege; pe de alth parte are u cerc mai larg dincare &Ili aleagh consilieri cari sh' o reprezinte cudemnitate i sh vazh de interesele sale en inteli-genth. Si se mai zice, Domnilor, c aceasta esteun mijloc centralizator, ch cu aceasta s'ar micsorhactiunea localh? Departe de aceasta, ea va fi cumult mai mhrith decht a fost panh asthzi.

Dar D. Cantili a zis c5, nu intelege pentruce o comun sit poath aveh mai multe sec-tiuni,si nu intelege aceasta mai ales flindch atunCi fie-care din aceste sectiuni va trebui aibh se-parat scoala sa, biserica sa, etc. Sectiunele acesteace vor compune unele comune vor fi phrtile unuisat, si ele vor fi formate negresit din diferite satece vor intrh intr'o comunh. Ei bine, sh-mi dea

20000 2

a-si

sa-si

18

voe D. Cantili a-i spune ea, nu v6d ce inconve-nient ar naste pentru o comung daca' cutare satsi-ar face coa1 i biserica sa, cAnd are mijloaces6 le faca,. Cine si cn ce drept ar putea vreodat6

opreasea pe un sat de a-si aveh scoala, bise-rica sa, etc., cnd ele ar voi i ar avea mijloacesa, le aibl? AstAzi noi avem in tar/ comune carese compun de cke 1000 de familii; ei bine, candasemenea comune ar voi s6, aib 2 scoli, doug bise-rici, le poate opri cineva ca s6 le aibe? S'amai adaogat c5, in fiecare din aceste sectiuni vafi ate un delegat al primarului care va avea inrnn po1iia 1ocath, va pAzi recoltele, va da mij-loace de indeplinirea ordinelor generale adminis-trative, etc.

Pe de alt6 parte, Domnilor, eine are sa, ho-tarascA formarea unei cornune? Guvernul dela sine?Nici de cum, c6ci va trebui ca insusi locuitoriis6 fie consultati pentru aceasta, ca ei s prezinteo cerere formal'a, ca acea cerere s'a fie transfor-math, in project de lege care sA, fie prezentat Ca-Inerei i asupra citruia Corpurile legiuitoare A. sepronunte. Prin urmare nici aceast5, temere nu este

cxci locuitorii tnsii vor avea s secbibzuiasc6 asupra form6rei comunei lor dupcum le va fi mai avantagios.

Si ce este mai bun in* Domnilor, in acestamendament, e cA el prevede c acolo unde va

al

temeinicA.,

19

fi imposibil de a intruni mai multe sate pentrua formh o comunh mare, acele sate vor formhseparate ate o col-flung. Aa dar, legea aceastaaplaneazh si aceasth dificultate. Prin urmare,Domnilor, fiti siguri c noi nu ne-am ghndit nicide cum child am venit cu acest project la cen-tralizare, ci ne-am Wandit s venim inaintea D-v.cu o eombinatiune practich, pentru ea comunele

aibh, la noi mijloace de a vietul.sl

IV

Monitorul Oficial" No. 33 din 10/22 Fevr. 1874

Din nou legea comunald

La art. 22, guvernul propunea ca in comunele ur-bane din porturile Dunarei sh' poat fi alegatori i eli-gibili comunali chiar strainii, de rit crestini, care au undomiciliu neintrerupt in comunh de cinci ani inainteaalegerei; raportorul comitetului delegatilor a combhtutaceasth propunere iar guvernul a lasat la apreciareaCarnerei de a o adopta san nu.

Pentru a nu lash indoialh in spiritele deputatilorasupra intelesului acestei propuneri iea cuvntul si B.Boerescu.

B. Boerescu, ministru de Externe. Domnilor,pe MAIO cele expuse de D-nii miniqtrii colegii rneiam sa, mai adaog inea puOne cuvinte.

Domnilor, aceastl mAsurA, de a se da strei-nilor proprietari din cateva porturi dreptul de votla cornun6, era dup'a opiniunea, guvernului, tot cepoate fi mai simplu gi mai inofensiv. Guvernul,Domnilor, cand a propus aceastA, rn6sura', a facut'onumai in interesul infrumuseVarei qi edilitgtei por-turilor, iath adellrata i unica intenVune a gu-vernului. Am crezut c pentru interesul acesta s'ar

21

puteh acordh, in oarecare lirnite strginilor care suntproprietari in acele porturi, dreptul de a lua iei parte la htcrgrile comunei pentru edilitateapublicg. Acestei masuri guvernul dar era departede a-O inchipul vre-o data c i-s'ar putea da oimportantg

A fost cu atk mai mult departe de a segAndi la una ca aceasta, ca sta ea, drepturilecomunale nu au nimic a face, nu atrag de loccalitatea de cetatean.

Sunt mai multe state unde stthinilor li seacordg in oarecare limite drepturi comunali, inimeni nu i-a trecut prin gAnd ea, prin aceasta senaturalizeaza acei strgini. A trebuit sa se iveasegla noi aceastg stranie opiniune!

Dar in ce proportiuni s'ar fi putut acordaaceste drepturi stthinilor din porturile noastre ? Inmice proportiune s'ar fi putut. exemplu zice,cum s'a i propus de unii, ca numai o a treiaparte din consilieri sa poata fi aleqi din strgini,si ca acei streini s. nu se ocupe deck de lucru-rile de edilitate i de infrumusetare.

intreb, in contiintg, ce lucru teribil, cerngsuth extraordinath ati fi vazut intr'aceasta ?

Dar voiau unii din comitet s respingg aceastgpropunere, atk de inofensivg? 0 putea prea bineface; intelegem i aceasta. Dar aceasta respingeretrebuia s o faca, cel putin pe consideratiuni care

politicg.

De

Ph

22

puteau macar a se explich; se putek de exempluzice c Dior ghsesc c porturile romane au luatacum o asa mare dezvoltare, c elernentul romanintr'insele este destul de considerabil si de prepon-derent, incat nu mai este nevoie si de coneursul strei-nilor, spre a grhbi si atj nth infrumusetarea lor!

Ce lucru mai simplu cleat a se invoch ase-menea considerhtiuni?

Insh nu? D. raportore aleargh la considera-tiuni de ordine publich, ba i patriotich. Prin ra-portul shu D-lui face acuzatiunile cele mai graveguvernului, ti imputd, nici mai mult nici maiputin, eh' prin aceasta guvernul a propus o msurhmenith a desnationaliza Romania!

lath, Domnilor propiile cuvinte patriotice aleD-lui raportore, spre a nu erode e exagerez.

Nimeni, ne zice D. Colonel Manu n raportulsdu, nu ne-ar putea taxa de strdinofobi cand nu amconsim,fit la aceastd desnationalizare a Romaniei!"

Si mai la vale adaogh: Mai acordancl strei-nilor i dreptul de alegere n consiliul comunal.(si nu spune D. Manu ch era vorba numai deporturi)... nu putin timp va trece i Romanian'ar mai fi Romanie, ci o adund turd de elementeeterogene, .sau mai rdu poate, o actunaturti deelemente cotropitoare. (ilaritate aplauze),

acestea aunt zise de un om care se pre-tinde luminat si serios!

i

23

Credeti-ma, Domnilor, ca a admite aceastaidee, a spune numai ca a acordh la eati-va strainidin porturi dreptul de a alege la comuna, ar fide a se desnationaliza Romania, este un ce atatde original, constitue o imputare ash de putin se-rioasa, in cht nici nu merita ea sa o combatacineva serios. Insusi D. raportor pare ca a simtitaceasta; cAci insusi D-lui, mi se spuse pe candlipseam, ca a avut ocaziunea, dup ce varsatMai tnthiu focul pe gazetele care au cutezat sacritice aceasta lucrare a pretioasei si a inamovi-bilei D-lui persoane, s marturiseasca, c oricum nu a avut tocmai intentia sa spun c gu-vernul a voit s desnationalizeze Romania! iar bine,Domnilor, ii rnulturnim de aceasta generozitate pa-triotica! Bine ca intentiunea nu i-a fost aceasta.Dach nu o declarh D-lui, nirneni nu ar fi putut-o

Caei mice alt muritor, va eiti acest raport, vaciti litera lui, n'ar putea s inteleaga' aceea ce in-telege numai D-nul Colonel 11/Ianu.

aceasta este atat de adevarat, e ati va-zut, Domnilor, la discutiunea generala, cum uniidia D-nii Deputa.ti din opozitiune s'au miratguvernul nu este destul de susceptibil spre a facedin acest raport o cestiune ministeriala! atat estede adevArat e acel raport coprinde imputarileacuzrile cele mai grave contra guvernul ui.

G-uvernul insa stie bine ea, acel raport este

cli

si-a

sti.

gi

24

numai opera personala a D-lui raportor, si el prinUrmare trebue sa astepte sa vaza, dac i majori-tatea este de opiniunea D-lui G. Mann.

Dar sa lasam la o parte intentiunea D-lui ra-partor care este in Math, contrazicere cu litera ra-portului. S venim numai la ideea in sine. Sa ve-dem cum si pe ce temeiu D. raportore s'a pututsperia c s'ar desnationalize Romania.

presupunem ca, in interesu frum usetareiporturilor, am da streinilor diatr'insele drepturicomunale. ()are adevarat ar fi c cu aCeasta s'ardesnationaliza tara? Mai intaiu sa fie bine inteles

aci nu este vorba de naturalizarea acelor streini.Dupe,' cum e redactat raportul, multi au crezutguvernul propunea a se naturaliz toti streinii dinporturi. Dar nu prin votare la comuna,' se natu-ralizeaza un om; caci stiti prea bine prin ce formeun strein se poate naturalize. Este dar bine a selamuri si acest punct, a nu se vorbi adica destreinii admisi a vote, la comuna, ca de persoaneexercitand toate drepturile de cetatean roman.

Odata acest punct stabil it, ia s examinam putintrecutul. Se' vedem dace', In trecut nu s'au pro-

dus fapte, nu numai identice cu cele propuse denoi, dar si mai grave, si cu toate acestea, gratieDomnului, nu s'a vazut desnationalizata Romania!Din contra nationalitatea noastra s'a dezvoltats'a intarit mai mult, si flu numai ca elementele

cgcA

54

25

streine nu ne-au absorbit, ci s'au fuzionat in ele-mentul roman !

Si trist ar fi fost, Domnilor, dad, era astfel !subred'A i s1ab6 viatI ar aveh acea natiune cares'ar desnationaliza &and catorva strgini dreptul dea voth la comunl! As putea zice c acea natiunear fi nedemnl de a trgi ! InsA eu, Domnilor, amo mai buna' idee de naOunea mea; principiile eide vitalitate sunt atht de tari si numeroase in catuimic nu le poate paralith sau absorbi.

SA' vedem daca, faptele trecutului nu intgrescTorbele mele.

lu6m regulamentul organic, acel regula-ment pe care D. Maim trebue cunoascA bine,si care nu era atat de liberal ca mu4i din noieare facem parad de stthinofobig,.

S'a zis de unii oratori c regulamentul co-prindea pentru stthini numai cateva dispoziOunirelative la porturile Bthila si Giurgiu. Eroare. Inregulament sunt mult mai multe dispoziOuni re-lative la stthini. Aceste dispozitiuni, mult mai in-time de cat cele propuse de noi astki, se rapor-tau la stthinii agricultori, la stthinii industriasicomerciantii din orase, si Ia stthinii din cele doulporturi.

Pentru stthinii agricultori sau plugari suntart. 71 si 108 din regulament, cari coprind dis-pozitiunile cele mai favorabile pentru dnii. Ash

Sasa-1

si

26

art. 71 zice curat ca, se vor inscrie intre Oran-teni : Toti plugarii streini afezqi in fara, de oricelege 0 neam vor fl". Astfel cu modul acesta totiBulgarii, toti Sarbii, toti Grecii, i alti multi stra,iniagricultori, filed de odata, recunoscuti de Romanif6r6 alfa forma, de naturalizatiune. Legiuitorul deatunci avea cuvintele sale prudente i intelepte, de

adopta, aceast6 masurai si nu stim ca tarafi suferit ceva dintr'aeeasta.

In ceeace priveste pe strinii meseriasi si co-merciantii din orase, regulamentul a fost ceva maistrams; ins tot protector si larg, art. 91, 93 co-prinde dispozitiuni relative la ansii.

Lor legiuitorul din 1832 nu le d'amantenirea de odat6, cum o facuse pentru plugari.Aci elementele erau altele, i prin urmare precau-tiunea trebuia mai mare.

Cu toate acestea acel legiuitor, a p6stratpentru dansii o protectiune specialA, i foarte eficacele-a dat mijlocul de a dobandi aceea ce se chiaM6impamdntenirea mica i care era coprinsa, in art.379 din regulament.

Dupa, acest articol la 8, acesti streini, in-data, ce se vor inscrie in corporatiuni, si se vorsupune la plata de patenta si alte dAri ale ora-sului, numai deck se puteau inscri intre pgman-teni, fi vor avea aceleaq drepturi ce au 0 pti-mantenii negurcitori i negustora0. Adica, acei streini

a sa,

tmpt-

si

27

aveau toate drepturile ce aveau si Romnii,' afartde cele politice. Era cam acea ce se nurneste Inlegea francez/ autorizatiune de a'0 stabil), domi-ciliul (Cod. civ. francez art. 13).

Aceasta, mAsurg de protectiune era asemenea,cum vedeti foarte insernnath, si strAinii din oraese puteau bucurh. de drepturi importante.

Veneau apoi dispozitiunile speciale in favoa-rea strAinilor din porturile Braila i Giurgiu.

In ceeace priveste portul Galati D. Presedinteal eonsiliului v'a citit en regulamentul Moldoveicare coprinde o dispozitiune identicg ea aceea dinregulamentul dela noi de aci.

Ce se zicea dar pentru strainii din Br/ilaGiurgiu? Art. 5 (pag. 160) dirt regularnent ziceaanurne: Jar la orafele Braila Giurgiu, de nuse va putea indeplint aceasta trebuinfa nuemai cupamntenii, apoi se vor putea ale ge fi din streinice vor locu), ,In acele orafe, cari vor avea toatecelelalte cerute calitati de alegere i cari, se vorlepacla de orice protecfiune straina pentru cdteprivesc la sfatul orapnesc".

Vedeti, Domnilor, c acest articol este intocmai redactat ca si articolul guvernului deastAzi.

Legiuitorul din 1832, voind s/ incurajezeprosperarea porturilor Brila si Giurgiu, preserie

dac In aceste porturi nu vor fi in destui

pi

cit pa-

28

mknteni pentru a fi buni de ales la comuna,atunci se vor putea alege i dintre streini.

Tot cam aceasta vi se propune i prin pro-iectul nostru.

I. Fatu. Nu.D. Ministru de Externe. D. Patti, negresit

insuflat numai de patriotismul D-sale si nu si de ade-varul istoric, vine si zice nu... (Sgomot, intreruperi).

rog, Domnilor, fiti mai .linistiti. Euviu cu probe si cu acte in rnAna spre a sustinecele ce afirm. Faceti i D-voastra tot astfel; ye-niti en fapte pozitive, ear nu numai cu exclama-tiuni ! nu en o istorie pe care as numi-o de fan-tezie ea cea facuta alaltderi de d. Obitu. (Aplauze).

Dar sa venim la cestiune. Vazurati, Dom-nilor, c legiuitorul din 1832, s'a preocupat destrini, si a prescris in favoarea lor, impartindu-iin 3 categorii, cele mai favorabile dispozitiuni.

Aceste dispoztiuni se aplicau, si eu toate astea,gratie cerului, aceasta aplieare, in timp de 40 aniaproape nu a denationalizat de loc Romgnia! badin contra, Romania a mers inainte i nationali-tatea sa se intari si se desvolta mai mult.

Iata dar, Domnilor, niste fapte istorice de ceamai mare importanta. 0 legislatiune foarte favo-rabila a trei categorii de streini se aplica, mai multezecimi de ani, farg ca A, se iveasca, fenornenulfatal de care s'a speriat D. raportor !

Vd va

29

Asa dar ceeace am cerut noi pentru cate-vaporturi, nu era un ce nou ci foarte vechiu si es-perimentat, i rau D. raportor a crezut c facemo inovatiune de care D-lui s'a cutremurat.

Spre a va proba, acest adevar mai am unalt fapt istoric recent. D. Kogalniceanu vine astazica membru al comitetului i ne spune c desna-tionalizam taxa daca am da oarecari drepturi mu-nicipale la cativa streini din porturi. Ei bine, am

fac apel la D. Kogalnieeanu spre a proba,aceastg acuzatiune sau temere nu este fondatii.

Ei, Domnilor, bogat este D. Kogalniceanu infapte de ale d-lui din trecut ! Ati vazut alaltaericum D. Presedinte al consiliului vg, citi raportuldin 1869 prin care D. Kogalniceanu sustinea caeste un mare rau Ca primarii sa, fie alesi, i cumodul acesta se combatea D. Kogalniceauu careastazi sustine c numirea primarilor e un mare rau.

Am si eu alt fapt tot de aceiasi forth'.Stiti, Domnilor, ca legea comunala, actuala

este o opera a D-lui Kogalniceanu din 1864. As-tazi D-lui ne spune ca a da drepturi municipalestreinilor din porturi, este un mare rau, este opeire de cap.

Dar D. Kogalniceanu din 1864 avea o altaopiniune. In legea comunala, a D-sale din 1864este art. 22 care zice cg, intre altii, sunt alegg-tori in comun6: strainii cari von fi dob htclit

si

sg, ca

hoz-

30

ptimdntenirea mica". Dar impa'mantenirea mica' timca nu da unui strain calitatea de cetatean, prinurmare acel strein remAnea absolut strain.

Iata dar c legea D-lui Kogalniceanu (la strei-nilor dreptul de alegatori comunali; iar art 48 nespune ca' ei sunt i eligibili; caci acest articol ziceeh' pentru a fi ales membru intr'un consiliu mu-nicipal, se cer aceleafi condiciuni ca i pentru ale-gatori". Prin urmare iata ca' dupa legea din 1864toti streini pot fi alegatori si eligibili in toatecomunele din toata tara, iar nu numai dinporturi.

tot D. Kogalniceanu, care in 1864 a acor-dat asa de intinse drepturi comunale tutulor strei-nilor, vine si ne acuza astazi pentru ca le pro-punern si noi numai pentru strainii din porturi!Dar cum D. Kogalniceanu Ii abandona opera sal

Fac apel la D. Kogalniceanu din 1864 sprea veni s. combata, pe D. Kogalniceanu din 1874 L..(A plauze, ilaritate).

Este adevarat ca aceste dispoz4iuni ale legeidin 1864 nu s'au putut aplich decat vre-un an;caci a venit noul codice civil care nu a reprodusart. 13. din codul francez pentru autorizarea strei-nilor de a-si stabill domiciliul.

Cu toate acestea nu este mai putin adevaratea dispozitiunile favorabile strainilor au existat inlegea D-lui Kogalniceanu; i nici D-lui nici ni-

31

meni altul nu am auzit A, se fi temut c eu aceastas'ar fi putut desnationaliza Romania.

Aa dar, Domnilor, vedeti ca atat ratiunea,cat i logica i istoria faptelor ne arata, c acestacestiune este din natura sa foarte sirnp1 i ino-fensiva.

Pentru ce D. raportor a cautat s o pasio-rieze i s o puna pe un taram strein de dansa.Trite leg ca Domnii radicali s o trateze pe un pi-cior de deelamatiuni patriotice! Inte leg ehiar caopozitiunea s faca dintr'insa o arma in contra gu-vernului; exci opozitiunea intrebuinteaza, toate mij-loacele ca sa' combata guvernul; dar a vedea peun membru din majoritate ca, face din aceasta unargument de acuzari contra guvernului, aceastanimeni nu poate intelege.

Exageratiunea chiar a acuzarii este atat demare, desmintirea ce-i da o practica batrang de40 de ani este atat de forte in cat efectul ce acrezut sa poata produce D. raportor a ramas entotul nul!

Conehid dar, Domnilor, c toata, acest ces-tiune se reduce la aceasta: guvernul v'a propus osimpla masurg prin care el crede a ajuth edili-tatea si infrumusetarea porturilor. De la D-voastradepinde ea SA apreciati dacg masura este sau nufolositoare. G-uvernul, vi s'a spus, o lasa, la apre-cierea D-voastra. Insa el a tinut ca s vi se ex-

0

32

plice bine motivele cari l'au fcut a vg, propuneaceast6 mAsurl; cAci nu admite acuzrile inguste,nici suferq, s'a' i se denatureze intenciunile.

VMonitorul Oficial" No. 44 din 23 Fevr. 1874.

Constituirea primului Credit funciar roman

Manolake Kostaki Epureanu interpeleazh,' pe minis-trul de finante asupra faptului dacX se poate consider Ore-ditul funeiar ca constituit, dei nu s'au fcut Ina i'mpru-muturi ipotecare deal pentru 374.000 lei, pe and legeacere ca societatea, pentru a fi constituitsa sa, numere eelputin 60 membri proprietari reprezentAnd o avere ipo-tecath de eel putin 3 milioane lei. Dui:A ce intervin indesbateri ministrul de lucrgri publice, deputatii Aslan,Pogor i alii, ia envantul B. Boerescu.

B. Boerescu, Ministru de externe. Vgd, Dom-nilor, cg se face aici o confuziune. D-nii Epu-reanu, Asian i Pogor si-au imaginat cg legea avoit sg, institniascg acest credit fonciar in modulacesta, adic s ving 60 de proprietari cu un fondde 3milioane qi sg-1 constitue in ipotecg, notatibine, cgtre o persoang moralg, care nu existg ;si-au inchipuit el legea ar cere constituirea uneiipoteci anonime, i dupg ce s'ar fi constituit aceastg

SON 3

34

ipoteca anonira., contra nu. nurnai a legei credi-tului funciar, dar si contra legei civile, atunci so-cietatea sa poata functiona. Stranie idee.

D. Pogor vine si zice: nu vedeti c socie-tatea nici c putea sa emit'a lettere de gagiu,pentru c aceast6 societate trebuie s aiba' mai in-fain constituit un fond de garantii care s'a autorizepe consiliul de administratiune a elibera lettere degagiu? *i care era acea garantie? 0 ipotecii, de3 rnilioane in averea a 60 de proprietari fonciari.Acestea dic sa se constitute in niste victime no-bile i generoase, sa-si ipoteceze proprietatile lor,ca s garanteze viitoarele lettere de gagiu. Ei bine,aceasta n'a voit-o legea, i dacil ar fi faeut-o fitisiguri, Domnilor, ea', nu s'ar Osit 60 de pro-prietari care s'a-E,4i institue ipoteca ea sa serve degarantia unor viitoare lettere de ogiu. i c 1111este asa voin proba-o in doua cuvinte.

Legea a fost foarte practica', si proba a fostaEA, este ca institutiunea exista. Ceeace spune D.Epureanu sunt substilith.ti de forma. Cftnd legiui-torul spune c6 mai intaiu se va forma, un comitetcompus din 3 proprietari dare sa faca% un apelspre vedea daca proprietarii simt trebuinta deo asemenea asociatitine, a creat o asociatiune doimpPtimutati, iaI ira de imprumutatori.

Legea zice: pentrn ea societatea, pentru canstittitiunea ereditului foneiar sA se constitue, tre-

a

fi

35

buie sa fie 60 de proprietari, dari sa reprezinteun capital de trei milioane, qi dari sa declare etvoesd A facg parte din societate, ct voese sa, seimprumute and garant1O ipotecar a. in mosiileEl, bine, Domnilor, dAti din proprietari au ras-puns la acest apel ? Au raspuns 136 de proprie-tan au declarat c voese sa, faca parte din so-cietatea credituluti fonciar. Iata dar dovada eeamai mare ea -tura voeste, ca taxa sinate trebilintAa se infiinth aceast thstitutinne. Acesti 136 deproprietari reptezinta un capital de cinci milioane,at cere legea pentru ea societatea A fie consti-

Vedeti dar proprietarii acestia sunt tnnumar mai mult de indoit, si reprezinta un capi-tal aproape Indoit de ceeace se cere pentru ea so-cietatea sa, fie constituita,. Dar oare acest raspunsal proprietarilor c voes s faca parte din socie-tate, sg, fie el efemer? Nu, Domnilor. In Adev6r

toti acesti proppietari cari constituesd societateaau dat gara* ipotecare III fondurile lor; insaInscrierile prin care ei manifesta dorinta de a faceparte din societate constitue pentru ausii obliga-tiunea de so imprumuth dela societatd and cagarantie ipotecar'a cutare Inosie a lor. Cu acestaconditiune s'an facut toate inscrierile proprietarilor,

prin ttrmare aceste declaratiuni tk lot de aface parte din societate constituind pentru danstiobligatitinea de a se imprumath, acoi earl un vor

bor.

Wit& ct

nu

a

si

36

executh aceasta', obligatiune vor da loc la cereri de&mile interese contra lor din partea societAtii.

Astfel dar find lucrul, odatA ce aceste formepreliminare au fost indeplinite, adic, odata, ce s'acomplectat numArul de 60 de proprietari earl s'auInseris declarAnd e voiese s faert parte din so-cietatea ereditului foneiar, en obligatiunea de a seimprurnuth dAnd soeietAtii inseriptiuni ipotecare,luate asupra moviilor lor, odatA, deci aceste for-malitAti indeplinite, soeietatea s'a gAsit cu dreptcuvAnt instituitA, vi cand legea Ii acordA vase lunidela constituirea ei pentru a incepe operatiunilesale, acest termen abia a inceput a eurge de olunA de zile.

Vedeti dar, Domnilor, cA toate argumentele,tot sistemul D-lui M. Kostaki cade, pentru eA, else bazeazA pe art. 3, care nu prevede cleat dis-pozitiuni, provizorii, tranzitorii.

Viu acum la D-nu Pogor.D-sa zice el, dadi societatea ar fi fondatA,

atunci letterele sale de gagiu ar aveh credit, Insele nu au credit, pentru cA societatea nefiind fon-datg, creclitul letterelor sale de gagiu nu este asi-gurat prin garantia ipotecar i solidarA acelor60 de proprietari necesari pentru fondarea societAtii.V om rAspunde Onor. D-lui Pogor cA legea nu con-stitue aci pe nimeni fondator, ci societatea credi-tului fonciar e bazatl pe un alt sistem. In siste-

37

mul acestei societ6ti, garantia letterelor de gagiu,creditul lor, nu depinde dela persoana moralg,, ju-ridic, dela firma societAii, ca s zic aqa, nu de-pinde dela moclul de constituire a societ44ii, insensul in care a vorbit D. Aslan; creditul lettere-lor de gagiu ale societAii fonciare depinde delafondul de garantie ce a ipotecat fiecare asociat,depinde dela dubla ipotecl, prin care garanteazg,imprumutatul in moia sa pentru surna cu cares'a imprumutat in special, i garantia ipotecarg,colectiv, i so1idar a tutulor asociatilor impru-mutati, aceasta garanteazg totalitatea letterelor degagiu emise de societate.

Iatg, Domnilor, adev'arata qi serioasa garantiecare formeazg, creditul letterelor de gagiu ale so-cietii foriciar.

Dar, D. Aslan zice cg, societatea a emis pang,'acurn foarte putine lettere de gagiu, si cg, aceasta eo dovadg, cg, de nu au credit in piatg. Voi rgspunded-lui Aslan cg, aceasta nu provine dela aceeascrisele societa.tii nu au credit ci dela scrupuloasa

serioasa procedurg, ce intrebuinteazg, consiliul deadministratiune in emiterea lor, observnd ca fon-durile ce se ipoteceazg, sg, nu fie gravate de altesarcine i ca eva1u6rile sg se facg, juste si con-form legei.

Prin urmare, in aceastg, privint, eu nu arndecat s exprim recunos,tinta qi cred c i Camera

c6

creditului

38

va exprimh multumirile sale consiliului de admi-nistratiane pentru seriozitatea cu care procede...

D. Ghika. Da.eg 'mi permite D. Ministruintrerupe, voi rAspunde D-lui Pogor C con-

siliul de administratiune ad creditului fonciar, nuarunch" deodat4 pe pieata Bucurestilor dou'a" treimilioane de franci in actiuni, ci emite act'iuni nu-mai in proportinne en sumele imprumutate qi ga-rantate prin inscriptiuni ipotecare.

D. Ministru de externe. Ash dar, Domnilor,vedeti c obiectiunile D-lui Pogor, cad cu totulpentru c ereditul scriselor societ6tii creditului fon-ciar este asigurat prin garantia ipotecara, si go-lidarg a tutulor proprietarilor asociati imprumutati,care garantie solidarg face a se pune cea maimare Lagare de seamg spre a nu se impnimuthcleat 4cei cari vor oferi garantii hipotecare sol-vabile.

La finele anului 1873 abia incepuse a Nue-Oona, societatea, i cerenile de imprumut s'au ri-dicat pAn6, la suma de 5 milioane si mai bine.

aeum v'a spus D. Ministru de finante, s'auefectuat imprumuturi de 374.000 lei du$ toateformele cerute de legi. Ast6,zi sunt numite in to-tal 88 de comisiuni de evaluare; aceste comisiuniproced in lucrgri la fata locului, si Ong, la finelelui Ianuarie s'au fcut evalugri pentru un milion500 mii de lei, si in curand credem ca' se vor

PAnd

4'1

39

terminh toate evalugrile pentru Imprumuturile ce-rute On/ astazi.

Vedeti dar, Domnilor, c societatea prezintl-Orli intregi si comertului in particular, garantiilecele mai solide, atat in partea materialA cat si inpartea moralg, cgei consiliul de administratiuneprocede in lucrAri ajutat de comisiuni de anchete,de comisiuni de evaluare, cari lucrearea cu cea maimare seriozitate i ecuitate.

Ei bine, Domnilor, in fata tutulor acestorfapte cand se constatti eh' societatea e constituitA,duph' formele prescrise de lege, cand din fapte exis-tente se constat ci letterele de gagiu au toath,garantia ce le d6 legea si ca" ele se bucurd de totcreditul comertului, mi se pare nedrept si nu In in-teresul trii a veni sa" lovim Inca din fash" aceastri in-stitutiune ata1 cle folositoare t6rei noastre. (Aplauze).Mie 'mi pare bine c'a" s'a fAcut aceastA interpela-tiune, cAci mi s'a oferit ocaziunea a NI probhpan4 la evidentg meritul i creditul de care se bu-curA, si de care se va bucurh institutiunea credi-tului fonciar in axa noastrd. (Aplauze).

VI

Monitorul Oficial" No, 49 din 1/13 Marfie 1871

Bugetul ministerului de culte

Ministerul prin bugetul rectificativ, a cerut oare-eari sporiri pentru personalul cancelariilor Mitropoliilori Episcopiilor. Comisiunea bugetarg a respins sporurilecerute. Ia cuvantul pentru a le aphrh B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru adinterim la CulteInstruqiune public. Domnilor, dela toate mitro-tropoliele i episcopiele din WA' s'a prima la mi-nister cereri pentru acele juste i necesarii adaosece vi se propune aci. Unul din sporurile ce se ceraci, este acela ca, efilor de cancelarii sg, li se deh,pe langg, cei 200 lei ce primese acum 11106 eke150 lei pe 1un. MitropAii i episcopii cer acestadaos arglAnd cg, cu suma neinsemnatg, ce se dg,astzi nu pot ggsi oameni cu capacitatea cerutg,pentru a fi efii unei cancelarii. i in adevg,r, Dom-nilor, 200 lei pe lung, este o leafg, atat de modicg,,

fi

41

in cat cred eh Dv. sunteti convinsi c e imposibilde a se ghsi oameni cu cunostintele trebuitoarepentru a servi ea sefi intr'o cancelarie, as dar,vedeti c eererea relativh la sefii cancelariilor estefoarte 1egitiiii i trebue sh fie acordath. Comisiu-nea insh a respins nedrept acest adaos, duph cuma respins in bloc, pe toate celelalte dela acest ca-pitol, farl s caute dh seama de fiecare dinele in parte si sa'. prirneasch pe cele juste, si pecele intemeiate.

Asemenea in cestiunea economiilor, episcopieleea si mitropoliile, nu au economi i cer un adaosde un econom. Acesti functionari in adevax, Dorn-nilor, sunt indispensabili, i ar trebui incu-

pe cath vreme mentineti mitropoliile, epis-copatele, palatele lor si in fine toata, demnitateabisericeasch. Chei ce este un econom ? Economuleste un ingrijitor superior atasat pe langh persoanamitropolitilor i episcopilor, dar mai eu seamh' uningrijitor al zidirilor mitropoliilor i episeopatelor.Apoi cum voiti Dv. sh desfiinthm un asemeneapost, care are misiunea de a ingriji de starea ma-terialh a edificielor episcopale ? Ash dar, cred c.veti incuviinth atat adaosul lefilor cari sunt atatde modice, cat si mentinerea economiilor, pe cari,nu trebue confundati en ceilalti impiegati bi-sericesti, pentruch sceia nu pot face functiuneaunui econom.

viintati,

sh-i

a-si

st-i

42

Domnilor Deputati, ori cari ar fi considera-iunile ce ar pqte v facsa, a respinge adaosele

cerute, acestp consideraOuni nu pot fi deal celece se afl'a," cestiunile bugetare, adic4 o cauzg deecopomie. Consideratiunile emio de a Boliacde D. Koaniceanu, nu pot fi decat personaleale D-lor, si nu pe ele s'ar intemea Cameraspre a respinge adaosele cerute, C6ci imi pareeau i protestez si ca guvern si ca Roman, atatcontra aseqiunilor D-lui Boliac, din cari an re-zulth c statul an fi despoiat biserica, cAt sicontra acuzilrilor ce D. KoggIniceanu fkutcapilor bisericei noastre.

In adev'ar, Domnilor, D, Boliac, cu un tonironic, si permit'a a-i spune, mai pre jos desubiectul ce e tratearth', adic6 de biserica noastritstr'abunA, ne spune c in desert mai avem economipe la episcopii; c6ci am that toat averea prela-tilor si economii nu an mai aveh ce economisi;in monstiri si in palaturile episcopale cant cucu-vaele; c nu ar mai fi de economisit decAt poateonorariele episcopilor si alto asemenea fraze i aser-Ouni ironice i nefundate.

Dar aceasth, argumentatiune, repet, nu esteIa InAlOinea subiectului care se tnateazd; ThsusiD. Koganiceanu a inteles aceasta, cxci nici D-luinu a aprobat pe D. Boliac; dar s'a pus pe un alttAram tot atilt cle rAu, spre a refuza suma ceruta'.

jn

ea,

sfi

cm

sAgni

43

D-lui s'a constituit, nici mai mult, nici mai putin,in judecator suprem al prelatilor nostri, i facn-du-le procesul in felul D-lui, a conchis e6, nu tre-buie a le ameliora acest serviciu de cancelarie.

Ambele aceste puncturi de vedere i 41e D-luiBoliac si ale D-lui Kogalniceanu, sunt egal gre-site, egal ratacite si nefondate.

Nu veriunul din aceste puncturi de vederese va aprobh veri-odata de Camer5. Si fiindca en-nose foarte bine aceasta onor. majoritate.asigurezInca ea, chiar daca &Ansa ar refuzh suma ceruta,aceasta r fi numai din simple consideratiuni deeconomie, iar nici cum pentru consideratiunileemise de D-nii Boliac si Kogaluiceanu.

Nu este exact ca s'a despuiat biserica, dupk'cum a zis D. Boliac. Statul luAnd administratiu-nea bunurilor monastiresti, n'a facut deck a exer-cith un drept care de fel si natural 1-a avut tot-deauna. Acest drept fusese numai delegat superio-rilor monastiresti, caci n'au fost veri-odata proprie-tan acelor averi pentru ca sa se poata zice caei s'au expropriat. Nu, Domnilor; superiorii bise-ricilor an avut numai un drept de administratiunelocala pe care-I exercitau tot in numele putereicentrale. Acea putere centrala vazAnd Insa raul cesuperiorii faceau din acel drept, s'a substituit inlocul lor, an exercitat insusi dreptul ce-1 delegasepang, aci superiorilor monastirilor.

44

Aceasta nu va sa zica de loc nici despoiare,nici expropriare.

Proprietatea este aceias; destinatiunea acestoraeste aceias. Administrandu-le Statul, veniturile ace-lor averi servese acelas scop ca si in trecut; tot lascopuri de bine-faceri; cum intretinerea santelorlocaluri, cum scoalele, spitalurile, milele ce se im-part, si alte asemenea scopuri pioase si de binein general.

Ash dar vedeti, Domnilor, eh' foarte neexactesunt observatiunile D-lui Boliac, din care ar putehcineva deduce ch' Statul ar fi fost un usurpatorun despoiator...

Boliac. Protestez; n'am zis ash. Am statsi eu alhturi cu Statul pentru secularizarea bunu-rilor manastiresti.

D. Ministru al Cultelor. 'Mi pare bine caprotestali, fiindca astfel nu se va da cuvintelorDv. sensul ce imi pare ca 1-a avut; se vede cav'ati exprirnat rau, i acum ati facut s restabilitiideea D-voastra, mai lamurit.

Acum dar intreb altceva: daca, s'a luat decatre Stat administratiunea acestor averi, este oareadevarat e s'au lsat sau trebui a se lash loca-surile sante in pargginire? Este iaras tocniai ade-varat c prin palaturile episcopale canta cucuvaele?Nu, Domnilor, se exagereaza toate.

Este foarte exact ca monastirile, c monu-

C.

45

mentele religioase au nevoie de multe repararirestaurari. Acest rau dateaza Inca din timpii childsuperiorii lor le administrau veniturile. Dar repa-ratiunile si restaurarile se fac pe fiecare an. Mij-loacele bugetare nu ne-au permis a le face inmai mari proportiuni. Dar pe fiecare an se fac.In anul acesta chiar si in cel viitor sunt preva-zute in bugete sume mari, i cred c pe viitorse vor prevedeh si mai marl pentru acest scop.Inst toate aceste restaurari au sa se faca treptat, pecht mijloacele von permits. Dar scopul, dar ten-dinta va fi aceeasi, i acest scop nu se va per&un moment din vedere.

Apoi child destinatiunea, chnd scopul intre-buintarii veniturilor este acelas ca si mai Inainte,cand prin administratiunea Statului nu s'a intelesa se lash in paraginire sau in suferinta, nici eca-retele, nici trebuintele i interesele bisericei, pentru.ce atunci se cauta de unii a se denaturh cestiu-nea si a se refuzh suma ceruta pentru considera-tiuni streine de dAnsa?

Dae a. se cere chtiva impiegati spre a ingrijimentine in buna stare acaretele sAntelor mona-

stiri, este cA intelegem a conservh acele acarete.Da, D-lor, buna stare materiala a bisericei facemult pentru mentinerea autoriatei si prestigiuluibisericei noastre. Statul este dator ca s cleh pre-

sia

46

latilor toate mijloacele d'a se tine la inatimeademnittei i misiunei bor.

Domnilor, am v/zut si in alte th'ri fandu-sede Stat administratiunea bunurilor bisericesti; ast-fel este do exemplu Italia, care asemenea a secu-larizat bunurile mon/stlresti. Ei bine, v`a m/rtu-risesc c/ am admirat, cA am chiatorit in Italia,solicitudinea Statului i sacrificiile ce face pentruIntretinerea i reparatiunea monumentelor religioase.La noi asemenea, in raport cu mijloacele ce avem,se face sacrificii si au s'a se facrt si mai maripentru acest scop. noi, cu atAt mai mult,

singurele monumente ce he-au ramas, stint maiales monumentele religioase cari au o real/ hn-portant/ artistic/ si istoricsa.

Nu faceti Ns/ o cestiune insemnat/ cAnd estevorba de a se ameliorh pozitiunea catorva impie-gati pe la episcopii, and este vorba de a se in-fiinth un econoin, care este un functionar de ordinadministrativ, ins/rcinat cu privigherea intereselormateriale, cu intretinerea in bun/ stare a acelorlocasuri.

D. KogAlniceanu cant/ a face i din aceastatilt de simplA cestiune un cal de b/t/liA, mai alescontra capilor bisericei noastre. D-lui alearg/ maiintai la un argument de form/ exterioarrt, v, eon-sili nu adoptati aceast/ suma", tot pe baza re-frenului s/u obisnuit, cit adicA, nu o puteti dis-

i lacg

s6

47

enth cu ocaziunea bugetului rectificativ pe ainil1874, ci cu aceea a budgetului definitiv pe anulviitor 1875.

Pe ce se bazeazri, aceast'a 8ubti1A distinctiuneintre cele doul bugete. D-lui nti ne-o spune.Acest argument f`ara' bazg, cade cu atht maimult cii 'au Votat dep, i alte imbuna'atiri ne-prev6tute prin bugetul definitiv, si adaose prineel rectificativ, iii sume mai mari decht cea mo-desta ce se cere actin.

Ash dar, aceastg obiectiune de formA nu arenici-o valoare. Odatii ce este discutiune bugetard,

odata, ce o trebuint6 existh', ea se poate con-stath i indestulh.

Dar D. Kogillniceanu a mer8 mai departe.D-lui a voit a face aci procesul prelatilor nostri,spuind cA, nu vecle dlii partea lor decht cereri deadaose de functionari sau de lefuri, in locdestalarea trebuintelor morale ale popnlatiuneinoastre". Sh-mi permit6 a-i spune ch. afirmatiuneaD-lui nu are nici-o tine, pe cht nu va aduceprobe, cu atht mai mult dtC cred tocrnai incurentul lucririlor i materielor religioase. Se stih,din contra, i toti cunos ci prelatii nostril, inlimitele posibile si ale mijloacelor ce au, isi facdatoriile lor morale si Ii indeplinesc misiunea ioncea frumoasi. (Aplauze).

Dach' D. Kogalniceanu crede insa, cii primatal

In-

nici-a

si

48

Romaniei a facut rau a nu permite a se asculth lateatru in saptmana mare Stabat Mater, care este omuzica mai placuta, deck cea din bisericele noastre,aceasta este o cestiune de gust a D-lui Kogal-niceanu, care nu priveste nici pe Primatul nostrunici mulVmea poporului nostru. Si de vreme ceD. Kogainiceanu, anticivand asupra interpelareiD-sale, a exprimat aumai asta, eritica, pozitivacontra P. S. S. Parintele Mitropolit-Primat al Ro-naniei, apoi. ii pot Inca adaogh ca aceasta criticase poate adres i ministerului meu, caci si eu amprimit si am ineuviintat dispoziiunea luata, deEminerqa Sa; i aceasta, nu dintr'un punct ar-tistic, ci pentruca am gasit-o conforma cu datinelestrbune, eu sirntimintele religioase ale populatiuneinoastre, cari opresc ca in saptamana mare sa fiespectacole puMice de once natura. (Aplauze).

Dar D. Kogalniceanu ne spune ca muzicabisericeasca a noastra, nu este frumoasa, ea StabatMater Se poate ? Lisa ce s placi natiunei, meseipopulatiunei noastre care nu este ash de inaintat'a%'in gust ea sa aprecieze frumusqea muzicei a ce-lebrilor maestri ! Ea, ea muzica bisericeasca, pre-fera, pe aceea care vorbeste inimei sale si dupa.ritul religiunei sale. Cu timpul se va mai perfec-tionh si gustul artistic, si muzica bisericeascg se vamai transformh, insa pang, atunci respectati credirqa

religios al natiunei; nu veniti en sub-

8

si simtimhntul

49

stituiri filozofice abstracte sau cu considerAiuniartistice, spre a combate sau a daramh aceasth cre-din* caci ati risch a nu pune nimic in loc iv'ati pomenl ca acolo, unde ai crezut s puneti ft-lozofia s gsiti neantul. (Aplauze).

Nu criticati dar dispozitiunea luata de pri-matul Rornaniei, eaci ea este eonforma cu datinelestrabune i cu simtimantul religios al poporuluinostru!

D. Kogalniceanu a mai formulat o alta cri-tied, prelatilor notri, aceea ea nu au predicatoriprin biserici i ea astfel nu indestuleazh trebuin-tele morale ale populAiunei Ei, Domnilor, .1 euai dori sa vad i s aud predicatori in bisericelenoastre. Dar este vina prelatilor ca nu avem pre-dicatori? Dar. Domnilor, preclicatorii nu se inven-teaza, ca i oratorii! Lhsati ca timpul sa producape aceti predicatori. Faceti s ridicam en totiiseminariele; faeeti ca instructiunea i educatiuneareligioasa sa se perfectioneze, ridicAi, In fine, cleruli yeti aveh atunci predicatori; Ii yeti aveh la fel,fr s aveti nevoia a-i cere dela prelati singuriei se vor iv caci geniul i talentele se ivesc desinele, fara sa aiba trebuinta, a se reclamh de altiica s vita la lumina.

Ah dar, Domnilor, repet 1. ma rezum: in-teleg ea onor. Adunare, pentru motive de econo-mie sau de oportunitate, s zica : nu este nevoe

29006 4

I

50

Inca de aceste adaose. Eu am demonstrat necesi-tatea lor, i sper e i Camera o va intelege.

Cred insa a exprimh sentimentele ei, si maiales ale majoritatei, cand afirm ca nu admit, niciaprob consideratiunile D-lor Boliac i Kogalni-ceanu . . .

Voci. Ash este.B. Boerescu, ministrul Cultelor. Cestiunea este

simpla bugetara, i intentiunea guvernului si aCamerei este tocmai de a nu se lash in paraginepalatele episcopale, tocmai de a nu se pustii mo-nstirile, tocmai de a ridich situatiunea morala simateriala a bisericelor, in proportiune cu mijloa-cele noastre. (Aplauze).

La nite replice ale D-lui Cezar Boliac i M. Ko-ghlniceanu ra'spunde B. Boerescu.

B. Boerescu, ministru cie Culte ad-interim.D-lor, D Boliac mai mult a glumit, si de aceeanu pot a-i raspunde nimic. Astept interpelareade liber-eugetator a D-lui Kogalniceanu i atuneiIi voi mai raspunde. Va declar Insa mai dinainteea, ea ministru al Cultelor i ca Rorn64-1, sunt datora'respeeth pe prelatii bisericei romane, si ca in ma-terie de dogme si de religiune, eapii bisericeinoastre vor aveh mai mult credit deck D. Kogal-niceanu.

Ati vazut ce face D-lui; se agata de un en-

51

vant din rezumatul explicativ coprins In buget,se agath de euvantul canoane, cg, adich Infiintareaunui econon3 s'a propus si de sinod ea un ceconform si cu canoanele i de ael se pune a facespirit contra sinodului i contra prelatilor, zichndca, tot ce a produs Sinodul duph canoane estecererea de a se infiinth aceti economi.

Se insalh D. Koghlniceanu. Sinodul, abia in-flintat, a produs multe si importante luerhri foartefolositoare bisericei noastre. Dar D-lui nu le en-noaste, se vede.

Apoi ehiar in privinta joeurilor ce a fheutasupra unui cuvant coprins intr'un rezumat athtde scurt ca eel coprins intr'o noth a unui bugetam onoare a-i spune c, desi eu sunt atht de in-competinte in teologig ea si D. Koghlniceanu, inshmi explic foarte bine cum, chiar dup.a eanoane,

este foarte logich infiintarea unui econom pe laepiscopii.

In adevhr, D-lor, trebue s admitem ch,intre servieffle unui sant loca, intrh si eele rela-tive la partea materialh a omului; chei, D-lor, ichlughrii, acesti soldati ai lui Cristos, sunt i eioameni, compusi din spirit si materih, au si eimash comunh, au trapeza, cum se zice. Ei bine,ingrijirea acelor interese materiale a mesei comune

a altor asemenea, prin eine trebue sh se fach?Prin niste asemenea servitori. Canoanele recunosesi

52

o ierarchiA si nu cer atributiuni pentru fiecarenatur de servicii, fie ele morale, fie ele materialesi iatA cum foarte bine se poate intelege ca, chiarduph canoane s'a, se admia niste persoane insAr-cinate cu economia casei comune, cu ingrijireaphrcei materiale.

D. Kogalniceanu e liber a nu admite, ofinu recunoaste aceste canoane. Aceasta 11 priveste;

iath pentru ce zic c D-lui poate fi prea liber-eugetAtor. i de ce nu? Sunt oameni filozofi, earl.si-au religiunea lor proprig. Dar atunci s6, nu via,cu Renan, a ne explich dogmele i canoanele. Acine ocuram de partea practicsa si aplicabil a ca-noanelor si ierarchia bisericeasch; ael ne facemteorii, ci aplicIri de mAsuri pozitive. Prin urmareopiniunile abstracte ale D-lui Kogainiceanu pot s'aprevaleze in discutiunea lor.

Camera este chemata, a luh toate mAsurilecum sh ridice biserica noastr6, si a mentine dem-nitatea si prestigiul capilor ei. Apoi nu cu modulde a vedeh al D-lui Kog6lniceanu se poate atingeacest dublu scop.

Erarchia si formele exterioare joach un marerol in biseric6 ea si in societatea civil. Intreb peD. Koghlniceanu, ce ar zice D-sa, chiar ca liber-clgetator, cnd ar vedeh pe Un prelat fa'cand ser-viciul divin in alte haine decht cele sacerdotale,in niste haine lumesti ! Nu cred ch i-ar plAceh.

a

si

53

cu toate acestea acea persoana, ar aveh acelasdar divin, oricum ar fi imbracath !

Apoi dach forma exterioara este ceva in lumeaaceasta, pentru ce se mirh, D-lui ch, se Pun epis-copii intr'o inalth ierarchih soeia1 i primesc re-munerarea unui ministru, cum afirm6 D-lui ? Oareaceasta este mult ? Dar este abia suficient ca shmentinh rangul san in societate.

Dar D. Koghlniceanu ghseste e Mitropolitii,ch Episcopii nostri, nu dau destule mile.

Ei, D-nul meu, fiti buni si nu intrati in viataprivath a prelatilor, nu numhrati obolul ce fiecarepoate c1 shracilor ! Lhsati aceasta constiintei fie-chruia! Nu vh constituiti in inchisitor gratuit ,caci nu ati afl nirnie, chci adevaratele binefacerinu sunt cele ce se afiseazh!

Vin lush alte critice. Vine D. Bratianu, carerepeth i D-lui imputarea ch, nu avem predicatoriprin biserici. Ei, D-lor ! D. Brhiloiu a avut multcuvant chnd a intrerupt pe D. Bratianu, zichndu-ica sh se Infiiinteze mai inthi faculthti teologice;chci, altfel cum se vor formh predicatori? D. Bra-tianu ar fi putut fi orator, dach nu ar fi avutcunostinte? NIA nu vom aveh preOti invhtati,cum voiti s avem predicatori ?

Pan/ sh, ajungem Irish sa, avem faculthti teo-logice i preoti invatati, trebue sa, chutam a ame-

i

54

liorh, aceea ee avem in limitele mijloacelor noastre.(Aplauze).

D-nul Koghlniceanu lush voeste cu aceasta oca-ziune emite opiniunile sale; liber D-sa de aface cum va voi ! Liber de a-si arlth toate ne-multumirile sale si in aceasth priv StiarnD. Koghlniceanu nu o s fie multumit nici inasth ramurh, chei de ce este multumit astazi ?D-lui, ea membru al opozitinnei, negresit ch nuputeh cu guvernul de astlzi s aibh nici-o mul-tumire. Aceasta era, o conseeinth a pozitiunei sale

Dar, D-lor, vh rog ea D-v. s degajati ces-tiunea in discutiunea de toate obieetele strhine dedansa. Nu este vorba aci nici de teorii abstracte,nici de liberl cugetare, ci de niste irnpiegati, careeste just a se asimila eu cei civili, duph cum v'ademonstrat foarte bine D. Tell.

Este de datoria noastrh, D-lor, a mentine lainhltimea sa o institutiune soeialh, atht de nem-sara i binefaehtoare societhtei. Ce cerem mai multdeal ca sh puneti pe impiegatii lor eel putin inThndul color mai modesti impiegati ai Statului ?

1mi pare, D-lor, c. eererea este foarte mo-dest i lcgitimh. rog, dar, s o admiteti, vortnd sumele ce vi se cer.

politice.

ct

Vt

VII

Monitorul Oficial No. 50 din 2/14 Martie 1874.

Restaurarea monumentelor religioase

Cu ocazia discutiei cifrelor alocate n bugetulrectificativ pentru reparatiunile i restaurgrile monumen-telor religionse, Nicolae lonescu face aspre imputgri fos-tului ministru de Culte Gen. Chr. Tell pentru modulcum se face restaurarea bisericei dela Curtea de Arge,

propune ca comisiunea archeologia consultativg nu-mit'a de B. Boerescu, ministru adinterim la Culte, dupa'dorinta exprimath, in Comisiunea bugetarA, sn' nu aibenumai vot consultativ, ci obligatoriu pentril ministru fieCulte.

Dup5. ce Gen. Chr. Tell restabilete faptele n pri-vinta lucearilor dela biserica din Curtea de Arge, ieacuvAntul B. Iherescti.

B. Boereseu, ministru adinterim la Culte.Doinnilar vg declar dela Meeput c Onor.Ionescu a fcut o confuziune, nu numai asuprafaptelor relatate de D. General Tell, dar ehiar qiasupra principiilor constitutionale; aceast6 con-fuziune provine din pasiunea cc are D-sa de a faceopozitiune guvernului aproposito de mice.

D.

1i

56

Inteleg, Domnilor, opozitiunea D-lui Ionescuaproposito de cestiunile politice, dar nu o intelegaproposito de lucrgri publice. Ce face D. Ionescu ?Vine cu ocaziunea ideei propusg in shnul comi-siunei bugetare de a se institui o comisiune pentrumonumentele noastre, si face o stranig doctringdin care ar rezult c ministerul ar fi pus subtutelg, intr'o poziOune adica, anormalg.

Dar nu admit cg insusi D. Ionescu s creadgaceasta serios. Eu va" voiu dovedi, cel puOn cg,D. lonescu nu a nemerit mijlocul spre ajungescopul, si ca. tot ce a fcut D-lui este o confu-ziune si. o erezie de principii constituOonale.

Sg vedem mai intaiu, Domnilor, cum s'angscut ideea acestei comisiuni? In sanui cornisiuneibugetare s'a manifestat dorinta de cAtre toti mem-brii ei, dorin0 impArtglita si de mine, ea in res-taurarea monumentelor noastre religioase sg secaute cat se poate mai mult a se conservh stilullor cel vechiu. Sunt, Domnilor, uuele monumente dincele care s'au restaurat de pe timpi, care s'autransformat ash incat stilul ce ii s'a dat nu arenici un nume in stiintg. Pentru a se inlaturh darpe viitor acest inconvenient, pentru a se pastrhmonumentelor noastre religioase si istorice, Vechiullor stil, care ne aminteste fruinoasa architecturga strabunilor nostrii, s'a propus in sAnul comi-siunei, cg, ar fi bine a se formh o comisiune de

a-i

57

amatori, oameni competinO, can s fac6 o list6de monumentele ce rnerith, a fi bine conservate,apoi aceasta comisiune sl fie consultath, in toateproiectele pentru restaurarea acelor monumente,spre a li se conservh stilul si forma primitivg.

Astfel, aceast6 comisiune compus6 din oamenicompetirrti, din arbitecti, din oameni de stiinO,orideeftteori va fi vorba de a se restaurh unul saumai multe din aceste monumente, va opinh asupraplanului ce se va fi lucrat de arbitecOi ministerului.

Aceast`a idee, Domnilor, emisa, in Anul comi-siunei bugetare, am gbit-o foarte bunI si uti16,si am primit-o i eu.

Domnilor, imprejurgaile, sau mai binemodul cum s'a dat nastere ideei de a se instituiaceasth, comisiune.

Ce face insA D. Ionescu din aceasta? Face ocestiune po1itic6! Zice c an trebui ca pin insti-tuirea acestei comisiuni sa, se constitue o tutel6asupra ministerului, ca votul acestei comisiuni sq,fie obligatoriu, e prin urmare ministrul sg, sedeclare minore, macar cg, este rAspunzalor inainteaonor. Adungrei.

'Mi pare rlu ea' Onor. D. Ionescu, a pututcrede un minut macar crt eu a puteh primi o co-misiune cu ash drepturi, cand D-lui trebue s tiebine cg, eu nu as sth aci un singur moment candan fi s, se cake in ceva drepturile puterei exe-

si

Tata,

58

cutive! Este dar bine A, "tie D. Ionescu, c nicivorbit nu a putut fi ca' aceastk cornisiune ar exer-cith o tutel'a, un control oarecare asupra ministe-rului. Sub un regim constitutional numai Corpu-rile Legiuitoare pot controlh actele guvernului;numai inaintea lor guvernul e responsabil de actelesale (Nplauze).

Controlul dar este aci, in rrAinile D-voastrg.Numai D-voastra' exereitati acel control pe careadesea II invocg D. Ionescu in termeni mAgulitori,chnd vrea. s complae6. majorittei Camerei, andvreh a doblndi un vot in favoru-i; iar astkivedeti cum trateazsg majoritatea, imputhndu-iexercith, en uqurint6 importantul ei drept de con-trol. Din aceast eauz6 se vede e voqte a cedhunei comisiuni extraordinare un drept aparOn'andnumai Corpurilor Legiuitoare.

Numai pasiunea opozitiunei poate s produch"asernenea confuziuni de principii.

AdevArul este e6 nu a fost si nu a putut fivorba dee'lt de o simpl cornisiune, numith, deguvern, eu vot consultativ numai, spre daopiniunea sa asupra planurilor arhitectului spre a seeonservh stilul monumentelor ce ar fi a se restaurh.In aeeasta ar consth atributiunile acestei comisiuni,pe care eu o cred foarte utith,, ale cAreia luminipot s, fie folositoare ministerului inaceasat privintA,0 care cred va d rezultate satisf6a,toare. .

ch'si

el

59

Sa nu credeti, Domnilor, e daca mernbriiacestei comisiuni sunt onorifici, nu se vor gasioameni care sa o compuna. Din contra, eu credca se vor gasi asemenea barbati, qi Inca' din ceimai speciali; eaci onoarea artei va fi an stimulentsuficient spre a-i face sa primeasca aceasta mi-siune, nu atat de ostenitoare, dar mult folositoare.

In privinta rnanastirei de Ares onor. D. Tella restabilit adevarul; dar eroarea D-lui Ionescueu ered c, provine mai ales din darile de seamagresite despre desbaterile Senatului, date de Stir-nalele cad au exploatat atat i aceasta cestiune.In aceste dari de seama, in loc sa se zica c aceeace am declarat eu, c adierA o cupola care era in-naintea bisericei s'a desfacut, s'a zis el turnulbiserieei s'ar fi darAmat. Dar aceasta nu este ade-varat, Domnilor! La biserica nu s'a dararnat nimiesi nu s'a facut alte lucrari deal numai intarireabazelor i aridicarea de schele.

Ash dar mai repet : numai cupola care erainaintea bisericei, s'a desfacut; i chiar aceasta nus'a daramat, si arhitectul ma asigura ca, mai toateaceste pietre se conserva intacte.

Eu, mult mai inainte de a mi se face inter-pelarea la Senat, am numit o cornisiune, compusadin mai multi oameni speciali i amatori, carechiar astazi se afla la fata locului, spre a exa-mina lucrarile ce s'au facut, dh ideea asupraa1i

60

lor, precum qi asupra lucarilor ce au a se facepentru restaurarea complectg, a monumentului. A-tept acum ca nerdbdare raportul acestei comisiuni,care imi d toatd garan0a c va lu mdsurile ne-cesarii pentru a nu se face nici o greald in exe-cutiunea lucrdrilor, 0 Wept cu atAt mai marenerdbdare acest raport, cu ct primdvara se apro-pie, 0 trebue sd se inceapd lucrdrile conform in-strucOuniior celor mai buni arbitecti. Sper astfel,Domnilor, c restaurarea monuinentelor noastre se .va face, cu aceste masuri, in cele mai bune con-

VIII

Monitorul Oficial" No. 52 din 5/17 Martie 1874.

Gradatiunea prof esorilor

Tot la budgetul cultelor se naste o discutie lungareferitoare la intelesul art. 387, al. 2 din legea instruc-tiunei publice, dacA gradatiunea prevazut acolo pentruinv5fatori este aplicabil i la profesori. In aceast dis-cutiune iea cuvntul i B. Boerescu.

B. Boereseu, ministru aclinterim la culte qiinstructiune publica. Domnilor Deputati, simt dedatoria mea a adqogi cateva explicatiuni la cele ces'au dat pana' acum asupra acestei cestiuni.

Este bine ca Onor. Adunare, s proceadg, Inaceastq cestiune, ca qi in altele, fth nici un felde prevenOune,--si mai ale cAtre unii din Domnimernbri ai majoritg,tei mg, adresez, spre a-i rughsq. voteze fqr6 preventiune in aceastg, cestiune.

Am auzit cu rarere de rAu pe D. Leon Gbikavorbind cu oarecare pasiune in contra profesorilor,pentru un drept ce ei reclamq in virtutea legei. Dar

procedgm gradat.sit

62

ne intrebam mai inthiu : oare corpul profe-soral este el atasat la o institutiune utilh societatei saunu? Este el oare o institutiune necesara, care are omisiune mare de indeplinit i indispensabila orichreisocieta0 Negresit e da! Daca este ash, atuncitrebue s tratam cestiunea cu dreptate si solicitudine,precum facein cand este vorba de mice institutiunefolositoare si indispensabila societatei. SI nu ni seaduca inainte eke un caz izolat din care sa se ge-neralizeze o deductiune in contra profesorilor.

S'a nu. ni se zica., eh, daca, de exempla, unprofesor nu ii indeplineste datoria, tot corpul pro-fesoral trebue sa fie condamnat. In privinta aceluiacare nu-si indeplineste datoria s fim foarte severi,dupa cum cu mare dreptate a zis D. Tell, darrespectati drepturilor celorlalti can ti indeplinescdatoria. Fiti drepti catre acestia din urma spre aputeh fi severi contra celor

Asemenea sa nu ni se zica ca, dach unii dinprofesori sunt intr'o pozitiune sociall mai ridicatadeck altii, de aci sa se deduc c profesorii, ingeneral, sunt avuti si nu au nevoe de solicitudineaacestei adunari. Aceia despre cari a vorbit D. LeonGhika sunt rani, ei fac o foarte mica exceptiune,si nu prin asemenea consideratiune ati puteh D-straacuzh injustitia ce ati face profesorilor, a carormisiune este un adevarat sacerdotiu si a caror ca-riera este numai sacrificiu si abnegatiune. (A plauze).

S6

d'inthio.

63

Dacd unii din profesori, prin eunostintelespecialitatea lor, prin munca lor pot sd exerciteo altd profesiune, imi pare ed aceasta nu este unrdu, ci un bine chiar petru scoale. . . (Intreruperi)Negresit, Domnilor, cdei imi pare cd mdrind po-zitiunea si demnitatea unui profesor in societate,nu este un rdu, poate fi un bine; edci aceasta11 va obligh a fi 0 mai ingrijitor in indeplinireamisiunei sale.

Nu puteti D-voastrd sustine ca un profesors nu poatd exercith i o altd' profesiune, candtalentul salt i-ar permite aceasta... (Intreruperi).

aceasta nu o zie nmnai pentru advoeati, decari pdreti a vd preocuph mai ales; edei suntmedici i architecti si pictori, cari fae parte totdin corpul profesoral. Ei bine, pe toti acestia ativol a-i opri de a-si exercit profesiunea lor? Daratunci ar trebui s ziceti c cineva, ea ed fie bunprofesor de medieind, de drept, de maternatied,trebue sd fie medic rdu, sd nu aibl clienteld, etc.(ilaritate, aplauze). tid, rog dar, sd lepttdati pre-ventiunile pe cari le-am vdzut cd, le-au unii dinD-nii deputati, cari decAte ori este vorba de corpulprofesoral, aratd un fel de antipatid., care nu sepoate explich. Nu trebue sd se arate aceste pre-ventiuni in contra corpului profesoral and, ingeneral cariera unui profesor este atat de modestd,afard de cdteva exceptiuni pe la facultdti. In

ii

Lisi

64

adevar, afara de aceste putine exceptiuni, carealta cariera este mai modesta si mai plina desacrificii decht aceea de profesor? Care este per-spectiva de inaintare? El st a. pe loc toata viata ;caci irt adevar este cu atat mai bine pentru in-structiune, cu cat profesorul va sth In loc, inamo-vibil. tin profesor nu are timp a face nici co-mert, nici alte intreprinderi. Prin urmare de ce

speriati, daca, legea i-a dat drept la o micacrestere de remunerariu? Remunerariul lor estedestul de modest la inceput, i numai cu vechimeaserviciului se sporeste. Nu este drept dar s res-pingeti aceasta justa compensatiune; caci i echitatea

legea este pentru dansii; interesul social este Inca,In favoarea lor, i trebue s ineti seama de acesteputernice consideratiuni.

Sa.examinam insa cestiunea numai sub punctulde' vedere

Domnilor, cand vi s'a cerut un adaos de re-munerari bazat pe gradare pentru unii profesoridin gimnaziile din toate orasele tarei, din facul-tatile din Bucuresti si Iai, pe ce a fost el ba-zat? D. Tell v'a expus fazele prin care a trecutaceastit cestiune; eu am sa adaug putin.

Aceste baze sunt un regulament al eforiei din1860, o lege a Moldovei din 1852, si legea ac-tuala din 1864. Paint la 1871 s'a aplicat in modconstant si permanent regulamentul din 1860 si

vasn

ji

legal.

65

legea din 1852, in sensul acesta ca,, dupA 8 anide serviciu dela numirea sa, un profesor primehmi adaos de leafa,, si dup 12 ani un alt adaos,care, pentru profesorii de facultti nu puteh trecepeste 2.000 lei vechi.

Ei bine, mult este, D-lor, exorbitant este ca,dup'a, 12 ani de serviciu, un profesor de medicina,un inginer, un legist, s ajunga sa, aiba, o leaf/de 2.000 lei pe lun ? Dar un magistrat de curteare deodata 2.000 lei pe lund, i pentru unprofesor ati ggsi c aceasta este mult dupa12 ani ?

Pupa legea din 1864, remunerarea profesorilor,dupg, 12 ani de serviciu, se indoih; astfel incatdup a. aceasta, lege, cifra ce s'ar cere dela Stat arfi mult mai mare cleat cea propusg, de noi. Deaceea s'a si aplicat in fapt gradarea, Ong, la 1871,dupa regulamentul eforiei. Daca, de atunci nu s'amai aplicat, cauza nu a fost ca, Camera ar fi datun vot interpretativ contrariu, dupa, cum foarteran a inteles D. vice-preseclinte Manu, ci s'a sus-pendat acea masura din cauza ilumai de economiebugetara. Dar acel vot se poate modifich prinalt vot; ca.ci numai ceeace se voteazg, ca lege duparegulele prevazute de Constitutiune, este obligatoriupentru Camera', si pentru guvern, si nu se poatemodifich decal prin alta, lege. Iar cnd un motivde economie a Relit pe Camera s deh un vot,

29090 5

66

ea 11 poate modifich tot la bugete, dupg alte mo-tive ce poate aveh.

Textul articolului 387 din legea instructinneieste precis, el zice dupg 12 ani de serviciu, re-munerariul invalgtorilor se indoeste.

Acum, oni aplicati aceea ce s'a aplicat, con-tinuu "Ansa la 1871, cAnd 4xisth legea din 1864,si care este mai economic pentru Stat, san aplicatipur i simplu art. 387 si dati remunerarea indoitla toti InvItgtorii cari au 12 ani de serviciu.

Asupra cuvAntului de invapitori, dupA mineeste pozitiv c legea s'a servit aci de un termengeneric, care se aplic'a' la totii membrii corpuluiinvtgtoresc. D-voastrg puteti d acestui cuvant in-terpretarea cea mai largg sau cea mai stramt.Dacg yeti da, interpretarea cea mai largg, dacg-veti interpreth c remunerarea trebue indoit si lainvalgtori rurali, atunci am ajunge cam departecu cheltuelile. Atunci, dupg cativa ani, va trebuisg indoim lefile tutulor acestor invg0tori, cariacum se urcg la suma de 816.000 lei; jumAtatedin acesti invgtgtori, mi se spune din minister, cgchiar astki au acest drept, IncAt peste 400.000de lei ar trebui s inscrim in buget numai pen-tru ei.

Dar pentru ca s vedeti ca, acest art. 387 seaplicg la toti profesorii, i c prin urmare el poatefi invocat de acestia, n'aveti deck a citi articolele

67

urmAtoare din lege si veti vede c pretutindenitermenul de invhttor se aplich si la profesorii degimnazie, licee i faculthti. Prin urmare, chiarcand Adunarea ar vol s deh o interpretare ju-daich, cum zice D. Kitu, acestui articol, tot nu arputei s o fach din cauza grelei sarcine ce aceastaar aduce tezaurului public. Aceasta a fost cauzapentru care si guvernul si Camera au aplicat re-gulamentul pana, la 1871, iarh nu legea; chci anpreferit sh fach o economie Statului ; altfel ar fitrebuit s inscrim sume enorme in buget. Darnu este admisibil ca onor. Adunare care contro-leazg, guvernul cere s aplice legile sh vinhasthzi i s. zich: nu voiu sh se mai aplice legeanici in sensul cel mai strans, eel mai economic.Aceasta imi pare ar fi cu totul contra logiceimai ales a dreptgtei.

Acea ce v cere ministerul este aplicarea gra-clatiunei ash cum s'a consacrat de guverne Ora'la 1861, ash cum sh fie aplicath cu economie,cAci suma ce se cere abia se urc Ia vre-o36.000 lei.

Dach ati vol sh aplicati legea ad-literam,apoi atunci ar trebui s pltii pe toti profesoriiearl actual au 12 ani de serviciu, si atunci atiinscrie in budget suma de 75.000 lei. Aceea cedar este mai drept si mai usor pentru tezaur, esteca, pAnh la revizuirea legei instructiunei, sh ad-

gid

gi

68

miteti gradatiunea aceasta rnodest6, care este iin proportiune cn mijloacele noastre financiare.D-voastr6, D-lor, trebue sq, faceti una din dou:on s aplicati legea dupg cum e litera ei, qi atunciveti aduce o sarcinl foarte grea pentru tezaur,ori voiti s v ineti de interpretarea i uzul carea fost pAn'a la anul 1871, i atunci trebue s'a ad-miteti suma propusl de noi.

Logica qi echitatea cer ca s faceti una dinaceste dou i in favoarea corpului profesoral. At Atechitatea, et i economia bine inteleag, cere caonor. Adunare s curme aceast6 injustitie ce seface profesorilor dela 1871 incoace. i andD-voastrl yeti face acest act de dreptate, atuncirepet i eu impreung cu D. Tell, a fiind jutiatre profesori, yeti puteh fi si mai severi in ceeaceprivete indeplinirea datoriilor lor.

IX

Monitorul Oficial" No. 53 din 6/18 Martie 1874

Din nou griciatia profesorilor

La obiectiunile lui M. Koglniceanu referitoaretot la gradatia profesorilor easpunde din non B. Boe-rescu.

B. Boereseu, ministrul de Culte. Domnilor,entuziasmul D-lui Kogglniceanu pentru scoli estestraniu. D-sa se declarg foarte amic al scoalelor,ba si al profesorilor; cgci nu voeste sg piardlnici-o ocaziune, spre a dobandi i simpatiile acesteiclase a profesorilor. D-lui promite in viitor cg,are sg facg profesorilor multe bungthli; insa, pen-tru prezent le tgggdueste un drept dobanditbazat pe lege; pentru un mare bine necunoscutIn viitor, le combate un modest cunoscut in viitor!Nu stiu daca trebue sg urez profesorilor a avehdes asemenea sustingtori!

si

70

G. Cantili. fereasea D-zen de asemeneaaparator!

B. Boerescu, ministrul cultelor. Dar venindla cestiune observ ca, D. Kogalniceanu voeste maiint Ain s mt pima. in contradictiune cu mineinsumi. D-lui spune c eu in comisiune fipromis a sustine unele scaderi, dar eu aci, inCamera', le combat. Sa-mi permita insa a spuneD. Kogalniceanu, c D-sa, care stiu ca se in-seala de memorie numai dud voeste, a uitat, sevede faptele. Eu nu am obiceiul de a uith, nicide a nu face ceeace am promis, nici de a vorbiintr'un fel intr'o odaie, si intr'alt fel in alta.

Sa-i aduc dar eu aminte faptele; si a vedea,eu am aderat in comisiune, si am mentinut si aci,scaderi la sumele cele mai marl. La altele Ins,cari sunt cele mai mici, 'mi-am facut rezervelemele, spre a le discuth in Camera,.

Astfel, de exemplu, la sumele mici privitoarela functionarii episcopiilor si la gradatiunea remu-nerarei profesorilor de gimnasii, licee si facultatin'am aderat la recluctiunea comisiunei. Caci acinu era, numai vorba de un interes material, eranurnai vorba de o cestiune, de un principiupe care guvernul era dator a-1 mentine, a-I res-pecta. Am diferit dar de opiniunea comisiunei,si am zis ca, am sa sustin aceasta, cestiune inainteaCamerei; fiindca, la scoli, este vorba de niste

a-si

ca

71

drepturi doWandite; fiindc Ia episcopii este vorbade nite cerinte, care se 1eag6 en solicitudinea eetrebue s6 avem pentru biserica noastrA.

Eu, ministru, eram dator a -tine la acestecestiuni de o ordine moral6, spre a le expune

Camerei, ca ea sa, hot6reasca' cum va crede deeuviintg, In eunotinta de eauzg. Cand insA amvenit numai la fapte materiale, cand a fost vorbade restaurarea dela monastirea Radu-Voda,, undecerusem 100.000 lei, ei bine, am primit i eupropunerea comisiunei ca pentru anul acesta, fiindtimpul inaintat, s reducum suma numai la50.000 lei. La repara'rile dela A ntim, unde sumaerh de 38.000 lei, am prima si eu a le reducela 24.000 lei. La suma de aproape 300.000 leipentru restaurarea teatrului, ati vgzut c amaderat i eu la propunerea comitetului ca aceasMsuru s'a nu mai figureze in buget, qi s'a seaducA un proiect spre a se face un imprumut cuanuitaci.

dar vedqi, Domnilor, c Insui eu ameonsimOt la economii de aproape 400.000 lei.Apoi unde sunt atunci faptele in acord cu VOF-bole Domnului KogAlniceanu. Mi se pare c6 fap-tele ii d Domnului Kog61niceanu cea mai corn-plead desminOre! Eu, Domnilor am fost con-seeuent; am suAinut in comitet, ca i in Camera,acelea cestiuni, mai ales cestiunile de principiu.

si

A

72

am declarat chiar in comisiune ca voiuluminez Camera asupra lor, pentru ca majori-

tatea sa decida cum va vol.dar, de fel nu poate fi aci cestiune de

minister. Nu de cele 36.000 lei ma ocup eu dudIi sustin, ei de un principiu, de nite drepturidobandite de invatatori, drepturi dobandite atatprin lege, cat i prin aplicatiunea ei in timp de7 ani. A trebuit sa caut a pune capat aceluiscandal fie-mi permisa expresiunea care existaprin sea de a se vedea un profesor care are ovechime de 12 ani avand leafa indoita, iar altprofesor egal, care are 18 sau 20 de ani, de ser-viciu, sa aiba, mai putin remunerariu si pentruce ? pentruca celui intaiu apucase a se regulagradatiunea, iar celui de al doilea

Nu reduceti chestiunea la cifre numai, candvedeti ca sunteti batuti. Acolo unde am vazutnu se vio1eaza nici un principin, am consimtit inlimitele posibilitatei a se face reducere, i sumeleati vazut ct s'au redus mai mult de jumatate decat ceeace erau mai inainte. Dar cand a fost vorbade principiu, sa-mi permiteti a mentine convinc-tiunea mea. Camera va hotari apoi cum va vol.Eu 'mi-am facut datoria.

D. Kogalniceanu are maniera sa cunoscutde a sustine pe profesori. Unii numesc aceastamaniera apasatoare; eu niciodata, nu am aprobat-o.

cAuths

Asir

nu.

*i

oft

73

D-lui a si incercat sg, fad, legi in felul D-salein privinta profesorilor, dar acele legi au fost ingeneral combgtute si din nenorocire desfiintate lacea d'intgiu ocaziune.

Dar poate cg, preocupg, pe unii din D-v. rnaimult facultatea de drept din Bucuresti fiindcgnumai aci profesorii sunt 5,i advocati. Eu unulma' glorific de a face i eu parte dintr'aceastg, fa-cultate. Poate cg, ce stii? Unii din D-v. sg, creazgcg, pentrucg mg gasesc si eu in astg, facultate,impreung si cu D. Costa-Foru, agent al tgrei instrgingtate, poate cg pentru aceastg, s'a propusadaosul de remunerare! De ce sg, nu fie permisetoate supozitiunile? Ele nu costg, nimic. Apoiaci am sg, vg combat cu fapte.

Luati tabloul algturat pentru profesorii ce andrept la gradare, i yeti vedeg cg, intr'insul suntcoprinsi profesorii din liceul sfgntului Sava, liceulMatei Basarab, gimnaziul Lazar; facultatea dedrept din Bucuresti, facultatea de stiinte i ceade litere tot din. Bucuresti, facultatea de stiintesi de drept din Iasi, etc. Prin urmare, nu este deloc vorba numai de profesorii de drept din Bucu,-resti, cum au voit unii sa, insinueze. Dar voitisit excludeti pe unii, voiti sit faceti legi excep-tionale, scoateti atunci facultatea de drept, scoa-teti chiar toate facultgtile, dar nu sacrificati gim-naziile i liceele! (aplauze). Nu faceti sg sufere

74

tot corpus profesoral secundar, pentru cateva per-soane contra carora aveti poate preventiuni.

Gr. Lahovari. ATA inselati, nu sunt preven-tiuni.

B. Boerescu, ministrul cultelor. Nu confun-dati institutiunea corpului profesoral en persoa-nele, faceti dreptate pentru toti!

Voci. Pentru toti o masurg.B. Boerescu, ministrul cultelor. Ni se rgs-

punde, pentru toti, intelegand a se coprinde i peinvatatorii satesti. Ei, Domnilor, sunt multe ma-nieri d'a sustine un lucru! Este manierg, de a-1sustine exagerand atata cum sa poata pica. Camastfel se face de unii in cazul de fata. Se pre-tinde a se cuprinde i corpul invatatorilor stestiin adaosele gradatiunei, stiindu-se bine ca Adu-narea va respinge pe toti din cauza marimei

Voiti udie s respingeti pe profesori prininvatatorii satesti. Aceasta va s zicg, a lovi petoti, si a nu sustine pe nimeni.

Dar de ce voiti a lovi in Invatamantul se-cundar? Nu va plac profesorii de pe la facultati?Nu suferiti invatatura superioara? tia este teamaCa specialistii sa nu se Inavuteasca prea mult? Preabine; vrt repet Inca, nu faceti nimic pentru fa-cultati, dar nu sacrificati gimnaziile i liceele.(A plauze).

Pentru invatatorii satesti, repet ea' Adunarea

chel-tuelilor.

t

75

In anii trecuti le-a imbunhthtit foarte mult soarta,in limitele posibiMui, i poate sh le mai imbu-nIthteasch in viitor.

Mph la 1873 aceea ce sacrifich Statul pentruinvhthmhntul rural ere, numai 700.000 de francide atunci s'a Mout un pas insemnat, s'a adhogat116.000 lei, pentru imbunhtatirea reniuneraruluicorpului invhtht