varicela

4
7/21/2019 varicela http://slidepdf.com/reader/full/varicela-56d97299435fd 1/4 Printre infecţiile respiratorii virale destul de frecvent se întâlneşte i varicela sau ș cum se mai spune în popor "vărsatul de vânt". Această infecţie este răspândită pe glob, înregistrându-se în 8-! ca#uri la copii, preponderent până la $ ani. Varicela este o maladie infecţioasă acută din grupul infecţiilor respiratorii şi antropono#e, provocată de un virus filtrant, care se transmite de la omul bolnav la cel sănătos pe calea aero-picături, caracteri#ându-se clinic prin simptome de into%icaţie şi apariţia erupţiilor polimorfe pe tegumente. &aricela este cunoscută din antic'itate, însă agentul patogen a fost presupus numai în (!(( de către savantul Aragao, fiind confirmată etiologia virală prin anii )* ai sec. ++, iar în (!$ - s-a auns la conclu#ia, că acest virus mai poate provoca la om şi 'erpesul oster. Agentul patogen al varicelei este un virus din familia /erpesviridae şi genul Alp'a'erpesviridae, care se caracteri#ea#ă printr-o răspândire şi afectare accelerată a celulelor dermale infectate. 0otodată el mai are o particularitate de a vieţui în forma latentă destul de îndelungat, preponderent în celulele ganglionilor nervoşi. 1ai menţionăm, că acest virus conţine moleculele de acid de#o%iribonucleinic, cu dimensiuni de (*-** nanometri. 2l este destul de sensibil în condiţiile mediului ambiant, distrugându-se rapid sub acţiunea ra#elor solare, temperaturii de 3(**45, a diferitor de#infectanţi în concentraţii obişnuite, însă re#istă un timp îndelungat la temperaturi oase şi îng'eţuri repetate. Sursa de infecţie o pre#intă bolnavii cu varicela şi 'erpes oster. 1aladia , anali#ată este o antropono#ă obligatorie. 6olnavul cu varicela este periculos din punct de vedere epidemiologie, începând cu ultima #i a perioadei de incubaţie şi până la -a #i din momentul apariţiei ultimului element eruptiv. 6olnavul cu 'erpes oster poate servi ca sursă de infecţie în de#voltarea varicelei numai după un contact foarte apropiat şi de lungă durată cu persoana sănătoasă. Calea de transmitere a virusului varicelic este preponderent cea de aero-picături, adică prin intermediul strănutului, tusei, graiului şi a sărutului. 7e menţionat, că infecţia dată se răspândeşte la o depărtare de * metri şi mai mare, deplasându-se în alte încăperi de la un eta la altul pe căile de ventilaţie şi alte comunicaţii. nii savanţi nu e%clud definitiv infectarea cu virusul varicelic prin intermediul diferitor obiecte 9ucării, lenerie de corp, pat, veselă etc:, însă fără o importanţă epidemiologică esenţială. ;unt descrise ca#uri în bibliogarfia de specialitate de infectare intrauterină cu virusul varicelei a fătului de la mama bolnavă în timpul sarcinii.

description

varsatul de vant

Transcript of varicela

Page 1: varicela

7/21/2019 varicela

http://slidepdf.com/reader/full/varicela-56d97299435fd 1/4

Printre infecţiile respiratorii virale destul de frecvent se întâlneşte i varicela sauș

cum se mai spune în popor "vărsatul de vânt". Această infecţie este răspândită pe glob, înregistrându-se în 8 -! ca#uri la copii, preponderent până la $ ani.

Varicela este o maladie infecţioasă acută din grupul infecţiilor respiratorii şiantropono#e, provocată de un virus filtrant, care se transmite de la omul bolnav la celsănătos pe calea aero-picături, caracteri#ându-se clinic prin simptome de into%icaţie şiapariţia erupţiilor polimorfe pe tegumente.

&aricela este cunoscută din antic'itate, însă agentul patogen a fost presupusnumai în (!(( de către savantul Aragao, fiind confirmată etiologia virală prin anii )* aisec. ++, iar în (!$ - s-a a uns la conclu#ia, că acest virus mai poate provoca la om şi'erpesul oster.

Agentul patogen al varicelei este un virus din familia /erpesviridae şi genul Alp'a'erpesviridae, care se caracteri#ea#ă printr-o răspândire şi afectare accelerată acelulelor dermale infectate. 0otodată el mai are o particularitate de a vieţui în formalatentă destul de îndelungat, preponderent în celulele ganglionilor nervoşi. 1aimenţionăm, că acest virus conţine moleculele de acid de#o%iribonucleinic, cu dimensiunide ( *- ** nanometri. 2l este destul de sensibil în condiţiile mediului ambiant, distrugându-se rapid subacţiunea ra#elor solare, temperaturii de 3(**45, a diferitor de#infectanţi în concentraţiiobişnuite, însă re#istă un timp îndelungat la temperaturi oase şi îng'eţuri repetate. Sursa de infecţie o pre#intă bolnavii cu varicela şi 'erpes oster. 1aladia ,anali#ată este o antropono#ă obligatorie. 6olnavul cu varicela este periculos din punct devedere epidemiologie, începând cu ultima #i a perioadei de incubaţie şi până la -a #i dinmomentul apariţiei ultimului element eruptiv. 6olnavul cu 'erpes oster poate servi casursă de infecţie în de#voltarea varicelei numai după un contact foarte apropiat şi de

lungă durată cu persoana sănătoasă. Calea de transmitere a virusului varicelic este preponderent cea de aero-picături,adică prin intermediul strănutului, tusei, graiului şi a sărutului. 7e menţionat, că infecţiadată se răspândeşte la o depărtare de * metri şi mai mare, deplasându-se în alte încăperi de la un eta la altul pe căile de ventilaţie şi alte comunicaţii.

nii savanţi nu e%clud definitiv infectarea cu virusul varicelic prin intermediuldiferitor obiecte 9 ucării, len erie de corp, pat, veselă etc:, însă fără o importanţă

epidemiologică esenţială. ;unt descrise ca#uri în bibliogarfia de specialitate de infectareintrauterină cu virusul varicelei a fătului de la mama bolnavă în timpul sarcinii.

Page 2: varicela

7/21/2019 varicela

http://slidepdf.com/reader/full/varicela-56d97299435fd 2/4

Maladia decurge sporadic şi sub forme de focare epidemice, care mai frecvent se înregistrea#ă în colectivităţile preşcolare şi şcolare de copii. <a adulţi varicela se întâlneşte mult mai rar, însă totuşi e posibilă. 7upă suportarea varicelei se forme#ă o imunitate dură şi îndelungată, la mulţipentru toată viaţa. 5a#uri de varicela repetată sunt foarte şi foarte rare.

&irusul varicelei, pătrun#ând în organismul uman prin mucoasa căilor respiratoriisuperioare, evident se multiplică. 1ai apoi prin căile limfatice el a unge în ganglioniilimfatici regionali, ulterior - în torentul sangvin. &irusemia conduce la de#voltareamaladiei propriu-#ise, care decurge cu afectarea mucoaselor şi a pielii, deoarece virusulare un tropism deosebit către aceste ţesuturi.

Perioada de incubaţie a varicelei o constituie ((- ( #ile, mai rar = #ile. 1aladiadebutea#ă acut cu o perioadă prodromală, pentru care sunt caracteristice simptome deinto%icaţie. 2le, fiind mai avansate în dependenţă de gravitatea bolii, şi au o durată de (-

#ile. >n ma oritatea ca#urilor aceste simptome sunt slab pronunţate, e%primându-se

prin ascensiuni termice, cefalee, verti uri, frisoane, moleşeală, slăbiciune generală,dereglări de somn şi dispo#iţie, inapetenţă. <a o bună parte din bolnavi maladia se începe deodată cu apariţia erupţiilor pe mucoasă şi piele, fără perioada prodromală, maides fiind însoţită de o ridicare moderată a temperaturii corpului.

2lementele eruptive au următoarea evoluţie? ro#eola-papula-ve#icula-pustula9ultima mai frecvent se întâlneşte la adolescenţi şi adulţi: - crusta-cicatriciul 9la o micăparte din bolnavi cu pustule, dacă au înlăturat forţat crusta:. @o#eola, de regulă, cudiametrul de -) mm timp de câteva ore se transformă în papulă, apoi în ve#iculă.

ltima conţine un lic'id străve#iu, care numai uneori 9mai ales la adulţi: poatedeveni tulbure, adică se transformă în pustulă cu conţinut purulent. 7imensiunile acestor

elemente cu cavitate, pot fi diverse de la (- până la - mm în diametru, la spargereaori le#area cărora lic'idul se elimină în e%terior, iar ele se lasă în os, pronunţându-senesemnificativ deasupra dermei încon urătoare. 2 necesar de menţionat, că nutotdeauna papulele se transformă în ve#icule.

0otodată pe parcursul a câtorva #ile mai are loc şi apariţia altor elemente eruptivenoi, adică erupţiile apar în valuri ori puseuri. 7e aceea o particularitate specifică avaricelei, spre deosebire de alte boli eruptive, constă în polimorfilismul erupţiilor pe unul

şi acelaşi segment al dermei. Adică, pe un segment de dermă al aceluiaşi bolnav 9spree%emplu pe faţă: pot fi observate în acelaşi timp ro#eole, papule, ve#icule şi cruste.

Page 3: varicela

7/21/2019 varicela

http://slidepdf.com/reader/full/varicela-56d97299435fd 3/4

Apariţia 'aotică a erupţiilor în varicelă poate fi însoţită de un prurit cutanat,răspândindu-se pe tot corpul, având fundalul pielii iniţial nemodificat. 2lementele maifrecvent sunt multiple la număr, e%tin#ându-se pe gât, faţă, cap 9inclusiv partea piloasă:,uneori şi pe palme şi tălpi, nemaivorbind de celelalte părţi ale organismului. Perioadaeruptivă se poate menţine până la (* #ile, uneori şi mai mult 9în ca#ul apariţieipustulelor:.

7e menţionat, că o dată cu erupţiile pe piele de multe ori mai apar elementeeruptive şi pe mucoasa cavităţii bucale, mai rar pe mucoasa altor organe. 2lementeleeruptive pe mucoase 9sau enantema: sunt alcătuite din ro#eole, care rapid se transformă în ve#icule, ce ulterior se macerea#ă, transformându-se în afte. Această stomatităaftoasă se manifestă prin usturime şi dureri la deglutiţie, şi masticaţie, prin sealoree,dereglări de dispo#iţie, digestie etc. <a adulţi varicelă se caracteri#ea#ă printr-o into%icaţie mai pronunţată, prinpre#enţa mai frecventă a perioadei prodromale, prin ascensiuni termice mai pronunţate şide o lungă durată, prin pre#enţa frecventă a perioadei de pustuli#are, printr-o decurgeremai gravă şi apariţia mai frecventă a unei complicaţii nefaste cum este -meningoencefalita, spre deosebire de copii.

<a gravide maladia se poate transmite la făt prin intermediul transplacentar, ceduce la de#voltarea diferitor vicii congenitale, iar în fa#ele precoce - la avorturi spontane. 1aladia mai frecvent decurge sub formă uşoară şi medie, însă la o parte mai mică depacienţi poate avea un caracter grav şi c'iar foarte grav. <a mulţi boala poate evolua subforme 'emoragice, gangrenoase sau buloase şi se poate complica mai des. 5elemenţionate se întâlnesc mai frecvent la persoanele, care nu se adresea#ă la timpmedicului după a utorul medical sau se ocupă cu autotratamentul.7in complicaţiile posibile pot fi specifice 9meningoencefalita şi pneumonia: şi nespecifice

9asocierea florei microbiene - gingivite, stomatite, con unctivite, c'eratite, otite purulente,septicemii etc:. >ncă o dată ţinem să menţionăm, că complicaţiile enumerate apar maifrecvent la pacienţii nesupraveg'eaţi de personalul medical.Pacienţii cu forme uşoare se tratea#ă la domiciliu, iar cei cu forme medii, grave şi foartegrave, de asemenea şi cu diverse complicaţii - în secţiile de boli infecţioase. na din măsurile profilactice primordiale constă în depistarea precoce abolnavilor şi i#olarea lor la domiciliu ori în secţiile de boli infecţioase. 6olnavul trebuie să

fie i#olat până la momentul căderii a ultimei cruste. >n colectivele preşcolare de copii,contactanţii, care n-au suportat varicelă, se i#olea#ă timp de ( de #ile.

Page 4: varicela

7/21/2019 varicela

http://slidepdf.com/reader/full/varicela-56d97299435fd 4/4

>ncăperile, unde s-au aflat bolnavii, se aerisesc şi în ele se efectuea#ă o deridicareumedă, fără utili#area de#infectanţilor. 1ăsuri de profila%ie specifică până la momentulde faţă încă nu sunt elaborate. - ;ee more at? 'ttp?BBCCC.sanatatea.comBpubBboli-infectioaseB )=-varicela-infectie-respiratorie-virala.'tmlDst'as'. i)d%6;E.dpuf