VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC A JUDETULUI MARAMURES

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC A JUDETULUI MARAMURESSTUDENT:RADU IULIA-ADINAFACULTATEA DE COMERT,ANUL 2, SERIA C, GRUPA 330

PROFESOR COORDONATOR:PADUREAN ANA MIHAELA

CUPRINS

LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI MARAMURES

ASEZARE

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA

CAI DE ACCES

INFRASTRUCTURAPREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI MARAMURES

ATRACTII NATURALE

ATRACTII ANTROPICE

ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE

PROPUNERI SI SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC1.LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA JUDETULUI MARAMURES

1.1 ASEZARE

Judetul Maramures este situat n partea de nord a trii, este delimitat de judetele Satu-Mare(V), Salaj(S-V), Cluj(S), Bistrita-Nasaud(S-E) si Suceava(E), respectiv de frontiera cu Ucraina(N), are o suprafat de 6.215 km (2,6% din suprafaa tarii) i un relief variat ca morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Zona Montana apartine Carpatilor Orientali reprezinta 43%, zona colinara (dealuri, podisuri i piemonturi) circa 30%, iar zona joasa (depresiuni, lunci i terase) restul de 27% din suprafata judetului. Principalele unitati montane sunt: Muntii Rodnei (cei mai nalti), Muntii Maramuresului i lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles.

1.2 NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA

Pozitia geografica, resursele naturale si traditia mestesugareasca in prelucrarea resurselor de care dispune judetul Maramures sunt factori care au determinat dezvoltarea economiei judetului, dar perioada de tranzitie spre economia de piata traversata de Romania dupa 1990, cu probleme specifice ( de exemplu:recesiunea economica, inflatie, somaj ) si-au pus amprenta asupra judetului.

Avand ca indicator sintetic populatia ocupata, ponderea in economia judetului este detinuta de activitatile industriale urmate de cele din sectorul serviciilor si apoi de cele din sectorul agro-silvic.

Judetul Maramures are o veche traditie industriala ,breslele, organizate si specializate pe meserii, fiind primele forme economice consemnate de documente inca din secolul XIV si care au contribuit la dezvoltarea aglomerarilor urbane, viitoarele cetati orasenesti Baia Mare, Baia Sprie si altele.

1.3 INFRASTRUCTURA

Patrimoniul fizic arhitectural: monumente istorice si cladiri de patrimoniu Biserica de Lemn - constructie maramuresana ridicata n anul 1630 n satul Chechis; n anul 1939 a fost adusa n Baia Mare, constituindu-se n obiect de muzeu si formnd, mpreuna cu alte gospodarii traditionale, Muzeul Etnografic n aer liber;

Biserica "Sfnta Treime" - situata n Piata Cetatii, aceasta a fost construita n perioada 1717-1720 si serveste ca lacas de cult pentru credinciosii romano-catolici din oras;

Casa "Iancu de Hunedoara" - acest edificiu reprezinta o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru sotia sa Elisabeta; situata n Centrul Vechi al orasului, aceasta cladire gazduieste diverse expozitii, fiind n prezent n administrarea Muzeului Judetean Maramures;

Turnul "Stefan" - este monumentul cel mai reprezentativ de arta medievala din Baia Mare; construit n stil gotic si avnd o naltime de peste 40 m, acesta a servit initial pentru supravegherea strategica a orasului si pentru paza mpotriva incendiilor;

Localul Monetariei - construit n perioada 1734-1737 este actualmente sediul Muzeului Judetean Maramures sectia istorie;

Muzeul de Arta este situat tot n Centrul Vechi al orasului si gazduieste expozitii de sculptura, pictura, grafica si arta decorativa;

Turnul Macelarilor - situat n Piata Izvoarelor, acesta a fost naltat n secolul al XV-lea; legenda spune ca din acest turn s-ar fi tras glontul care l-a ucis pe Pintea Viteazul;

Vechiul Han al Orasului - locul n care se desfasurau n trecut trgurile baimarene; din anul 1870, acesta a servit ca sediu al primariei orasului;

Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" - situata n zona de est a orasului, aceasta a fost ridicata n anii 1905-1911; interiorul catedralei este de o valoare artistica deosebita;

Muzeul de Etnografie si Arta Populara - este situat la poalele Dealului Florilor si este profilat pe doua domenii de baza: rezervatia etnografica interzonala n aer liber si expozitia pavilionara;

Muzeul de Mineralogie - de renume international, acesta se situeaza ntr-o cladire moderna situata pe Bd. Traian si prezinta colectii unice de "flori de mina";

Grupul statuar "Sfatul Batrnilor" - creat de sculptorul baimarean Vida Gheza, acesta reprezinta cinci barbati asezati la sfat.

Acestora li se adauga o serie de cladiri avnd un aspect arhitectonic modern, care gazduiesc institutii reprezentative ale municipiului.Cai de comunicatii

Cai rutiere

Baia Mare este principalul nod rutier din judetul Maramures. Principalele cai rutiere sunt:

E 58 Dej Baia Mare Satu Mare

DN 1c Baia Mare Sighetu Marmatiei

n municipiul Baia Mare exista o retea stradala extinsa, cu multe strazi de categoria I si II dar cu relativ putine intersectii amenajate pentru circulatie (semaforizate).n municipiu functioneaza o autobaza de calatori, care asigura transportul de calatori spre comunele din judet si judetele limitrofe.

Cai ferate

Baia Mare asigura legatura pe magistrala IV ntre Dej si Satu Mare. Calea ferata este simpla, neelectrificata.

Cai aeriene

n imediata vecinatate a municipiului Baia Mare, n comuna Tautii Magheraus se gaseste Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este n curs de a fi modernizat, astfel nct sa devina aeroport international.La distanta de 60 km exista un aeroport international la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul international Cluj Napoca .

Transporturi

Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigura legaturile cu toate comunele din judet.Baia Mare asigura curse de calatori spre si dinspre comunele periurbane, pe trasee urbane. Reteaua de troleibuze este n proces de extindere. Transportul greu beneficiaza de rute ocolitoare care asigura o mai buna fluenta a traficului n zonele centrale.Transportul urban de calatori are un parc auto format din 131 autobuze, 10 troleibuze, 3 maxi-taxi.Pentru transportul feroviar de marfa si calatori dispunem de o statie de calatori si 3 de marfa. Se remarca numarul relativ mare de agenti economici care beneficiaza de linii de cale ferata uzinale.Pentru transportul rutier, municipiul Baia Mare are 194 km de drumuri din care 124 km drumuri modernizateAeroportul Baia Mare, situat la o distanta de 10 km de centrul municipiului Baia Mare (n comuna Tautii Magheraus), este folosit n traficul intern de calatori si marfuri. Lucrarile de modernizare a ntregii aerogari, din anul 1996, au deschis posibilitatea utilizarii aeroportului si n traficul international;

Retele tehnico edilitareRetele de distributie a apei potabile n lungime de 276,8 km, asigurnd distributia apei, din care pentru uz casnic 31 mil. mc, iar pentru uz public 3,6 mil. mc. Din cauza deteriorarii retelei de distributie, a avariilor, s-a pierdut n anul 2000 cca. 12,7 mil. mc apa (23% din apa introdusa n retea).Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile este de 181 mii mc/zi.n ceea ce priveste reteaua de canalizare, aceasta cuprinde 171,6 km, lungimea stradala este de 194 km, iar debitul statiilor de epurare este de 116,6 mii mc/zi.Retelele de distribuire a gazului metan sunt n lungime totala de 155,5 km, distribuindu-se 257,6 mil. mc, din care 134,6 mil. mc pentru uz casnic. Se remarca gradul mare de contorizare individuala a consumului casnic.n domeniul telecomunicatiilor n Baia Mare functioneaza 11 oficii, iar numarul abonatilor telefonici este de 61,8 mii. Retelele telefonice sunt n curs de extindere si modernizare, se nlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne si se asigura preluarea din centralele analogice n cele digitale.n domeniul noilor tehnologii, n comunicatii exista tendinte deosebit de favorabile n domeniile :1. Comunicatii mobile GSM, NMT, existnd peste 5.000 de utilizatori.2. Internet: exista 28 de firme cu profilul CafeInternet (cybernet), si 5 firme autorizate pentru Servicii Internet (ISP). Prezenta n spatiul virtual /internet al Baii Mari este la o cota numerica si calitativa ridicata, apropiata de nivelul municipiului Cluj Napoca si la o distanta mare de Satu Mare, Bistrita, Zalau (dublu prezente virtuale).3. Domenii rezervate pe internet (.ro) cu proprietari-firma din Baia Mare este apropiat de 100, inclusiv institutiile , administratia detinnd "proprietati" n acest spatiu public :www.baiamarecity.ro,www.maramurescounty.ro.Patrimoniul institutional

Este reprezentat pe teritoriul Municipiului Baia Mare de institutii, municipalitati, camere de comert, institutii de sprijin, sistemul financiar - bancar si unitatile acestuia, etc. O prezentare completa a acestora este publicata n pagina de internet:http://www.mmnet.ro/Administratie/administratie.html2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI MARAMURES

Relieful este predominant muntos reprezentat de lantul vulcanic al grupei nordice alCarpatilor Orientalisi anume muntiiOas, Gutai si Tibles(Vf. Tibles- 1839 m) si lantul cristalin format dinMuntii Maramuresului(Vf. Farcau- 1957 m,Vf. Toroiaga- 1930 m) si Muntii Rodnei(Vf. Pietrosu Mare- 2303 m,Vf. Ineu- 2279 m). Aceste doua lanturi muntoase (cel vulcanic si cel cristalin) inconjoara marea depresiune a Maramuresului. Pe teritoriul judetuluiMaramuresmai sunt prezente si o serie de dealuri si podisuri (Dealurile Codrului, Dealurile Chioarului) ce apartin fie deSubcarpatii Transilvanenifie de Podisul Transilvaniei.Clima este temperat continental moderata cu veri racoroase si ierni deosebit de reci cu o evidenta diferentiere pe unitati de relief si altitudine. Valorile medii ale temperaturii medii anuale variaza in functie de altitudine intre 8-9 grade in depresiuni si 0 grade in zona montana inalta. Vanturile dominante sunt cele din vest si sud-vest.

Hidrografia este reprezentata de rauri ce se varsa inTisa:Viseu(cuCisla, Vaser, Ruscova),Iza(cu Mara. Ieud, Botiza),Somesulin sud, cu afluentii:Lapus, Barsau. Lacurile sunt de mai multe categorii si anume: artificiale (Firiza),glaciare (Iezerele Buhaescu, Taul Pietrosu, Negoiescu),lacuri sarate in foste ocnede sare (Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea unei galerii de mina (Lacul Albastru). Sunt prezente si o serie de izvoare minerale laBorsasiBotiza.

2.1 ATRACTII NATURALE O importanta deosebita o au punctele de atractie naturala concretizate prin minunatele locuri ale tinutului istoric.Printre acestea se numara urmatoarele:Lacul Venderelul din Masivul Farcau;Muntii Rodnei ofera un peisaj unic, cu bogatii ale faunei i florei de neegalat.Mai mare caldare glaciara de pe versantul nordic este iezeru, delimitata de nord i nord - est de Culmea Pietrosului. n fundul caldarii se afla lacul glaciar Iezerul 1870 m n forma ovala, lung de 80 m, lat de 70 m i cu o adancime de 1,8 m.

Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarele, Poiana Brazilor i Lacul Morarenilor n hotarul satului Breb. Flora i vegetatia acestor mlastini pastreaza elemente nordice si relicte glaciare;

Minele de sare de la Ocna Sugatag i Costiui au facilitat construire prin prabusire a unor lacuri sarate. Unul dintre aceste lacuri este Lacul Gavrila este cel mai intens lac din Romania.

2.2 ATRACTII ANTROPICE

ANSAMBLUL MONUMENTAL (din Moisei)

-monument comemorativ. Este nchinat celor 29 tarani ucisi miseleste de trupele fascisto-hortiste n octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat n anul 1967, este alcatuit din 12 siluete de barbati (sculptate n lemn) dispuse n cerc, n jurul unei mese din piatra.

BISERICA -Sfnta Paraschiva-(din Dedesti)-construita n anul 1770 si pictata de Radu Munteanu (autor de fresce si reprezentant important al picturii religioase postbizantine), biserica se distinge prin armonia mbinarilor si a decoratiilor sculptate, prin proportia turnului, foisorului si a coamei fata de acoperis.

BISERICA DE LEMN -Adormirea Maicii Domnului- (din Lapus)-monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica a fost construita n anul 1650. Pictura interioara dateaza din anul 1767 si este executata pe lemn, n tempera. Monument de arhitectura.

BISERICA DIN DEAL -Nasterea Maicii Domnului- (din Ieud)-monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramures (dateaza din anul 1364).

BISERICA DIN LEMN- Adormirea Maicii Domnului- (din Sacalaseni)-monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1442. Monument istoric.

BISERICA DIN LEMN- Cuvioasa Parascheva -(din Botiza)

-monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Ctitorie din anul 1796.

BISERICA DIN LEMN- Cuvioasa Parascheva- (din Budesti)-monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica, una din cele mai reprezentative biserici din lemn din Maramures, a fost construita n anul 1760. Detine o valoroasa colectie de icoane pictate pe lemn.

BISERICA DIN LEMN- Intrarea n Biserica a Maicii Domnului-(din Barsana)-monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica "Intrarea n Biserica a Maicii Domnului" a fost construita n anul 1720 si a suportat fenomenul "mutarii" dintr-un loc n altul.

BISERICA DIN LEMN- Nasterea Maicii Domnului- (din Calinesti)-monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1663.

-monument UNESCO.

ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE

Baza tehnico-materiala a judetului Maramures este formata din baza tehnico-materiala specific turistica si din infrastructura. Dotarile specific turistice sunt reprezentate dereteaua unitatilor decazare, oparte dinreteauaunitatilor dealimentatie, mijloacele de transport din structura turismului, instalatiile de agrement si cele specifice tratamentului balneo-medical, satele turistice si satele de vacanta. Judeul Maramures dispune de numeroase i variate uniti de cazare turistic. Printre cele mai importante sunt urmtoarele:

- Hoteluri: As 3* (Borsa), Ambassador 4* (Baia Mare), Calin 2* (Borsa), Mia 3* (Borsa),

- Hosteluri: Casa Blanca 3* (Baia Mare), Hora 1* (Baia Mare)

- Moteluri: Fulg de nea 2* (Borsa), Star Centru 3* (Baia Mare)- Pensiuni turistice: Sandra 3* (Ocna Sugatag), Elisabeta 3* (Cavnic), Ancuta 3* (Borsa)- Vile: Mara 2* (Ocna Sugatag), Roseta 2*(Carbunar)- Campinguri: Poieni (Sapanta), Iza 2* (Sighetu Marmatiei)- Cabane turistice: Brazi Cavnic 2* (Cavnic), Kabana (Borsa), Zimbru (Borsa)Numarul unitatilor de cazare n judeul Maramuresn acest subcapitol vom analiza evoluia numrului de unitai de cazare la nivelul judeului Maramures n perioada 2006 - 2010.%Numar unitatiTipuri de unitati

17.6527Hoteluri si moteluri

13.072Cabane turistice

1.963Vile turistice si bungalouri

1.963Tabere de elevi si prescolari

1726Pensiuni turistice

0.651Hosteluri

5991Pensiuni agroturistice

153TOTAL

%Numar unitatiTipuri de unitati

14.13

27Hoteluri si moteluri

1.042Cabane turistice

1.573Vile turistice si bungalouri

1.573Tabere de elevi si prescolari

25.6549Pensiuni turistice

1.573Hosteluri

54.45104Pensiuni agroturistice

191TOTAL

-2006--2010-

Sursa: Anuarul Statistic al Judeului Maramures- ediia 2011

Ponderea unitilor de cazare n totalul unitilor de cazare n anul 2006

Ponderea unitilor de cazare n totalul unitilor de cazare n anul 2010

Avnd n vedere datele prezentate anterior privind numrul unitilor de cazare din judeul Maramures, n continuare vom calcula indicele de evoluie (cu baz fix) precum i ritmul de evoluie. Se consider ca an de baza, anul 2006 (nr.uniti cazare= 153).

AniiUniti de cazareI (indicele de evoluie)(%)R (ritmul de evoluie)(%)

I%t/1

Rt/1= I%t/1-100

201019112525

Capacitatea de cazare existent

Capacitatea de cazare existent(locuri)Anii

20062010

Total33634207

Sursa: Anuarul Statistic al Judeului Maramures- ediia 2011

Avnd n vedere capacitatea de cazare existent din judeul Maramures, n continuare vom calcula indicele de evoluie (cu baz fix) precum i ritmul de evoluie. Se consider ca an de baza, anul 2006 (capacitatea de cazare existent= 3363 locuri).

AniiCapacitatea de cazare existentI (indicele de evoluie)(%)R (ritmul de evoluie)(%)

I%t/1

Rt/1= I%t/1-100

2010436813030

Dupa cum putem observa, n anul 2010 fa de 2006 are loc o crestere a capacitii de cazare existent cu 30 , indicele de evoluie avnd o valoare egala cu 130%.

Capacitatea de cazare n funciuneCapacitatea de cazare n funciune ( mii locuri-zile)Anii

20062009

1198.91440.1

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Maramures- editia 2010

Avnd n vedere capacitatea de cazare n funciune din judeul Maramures, n continuare vom calcula indicele de evoluie (cu baz fix) precum i ritmul de evoluie. Se consider ca an de baza, anul 2006 (capacitatea de cazare existent= 1198.9 mii locuri-zile).

AniiCapacitatea de cazare in functiune

( mii locuri-zile)I (indicele de evoluie)(%)R (ritmul de evoluie)(%)

I%t/1

Rt/1= I%t/1-100

20091440.112020

n urma calculrii att a indicelui de evoluie ct i a ritmului de evoluie, raportat la anul 2006, observm o crestere de aproximativ 20% n anul 2009.

Uniti de alimentaie n judeul MaramuresUnitile de alimentaie pe care le deine judeul Maramures sunt urmtoarele:Restaurante: Holiday, Cremona, Complex Europa, Popasul din Deal, Floare de Colti, Rossa, Euro House

Fast-food-uri: Ms Donalds, Chicken World, Fast Food ShamlandBaruri: Caf-Bar Mon Ami, Crama Liana, Manhattan Club, Boca Fausta, Bar 99Cofetrii: Gelateria Italiana, Aroma Painii, Trisimo, Rodna, Edis.Pizzerii:Chip si Dale, Oaza Italiana, Di Ravenna, Croko, Bistro Lotus Cafenele: Barbarossa, Tom West, Athos.

Uniti i servicii de agrement n judeul BacuCea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezintastatiunea Borsa. Situata la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, esteamplasata la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n apropiere de Pasul Prislop. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) siteleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vrful Runcu Stiolului (1611metri).n apropierea orasului Baia Sprie se aflacabana Mogosa(731 metrialtitudine) unde exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o prtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferentade nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi,terenuri de sport (tennis de cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente n marile orase ale judetului.

Uniti de tratament n judeul Bacu

Ca i uniti de tratament n judeul Maramures se valorific, strngnd anual zeci de mii de turii urmtoarele uniti:Statiuni balneoclimaterice

-Baia Borsa

-Borsa

-Breb

-Carbunari

-Chiuzbaia

-Costiui

-Danesti

-Izvoare

-Mogosa

-Ocna Sugatag

Este situat n Depresiunea Maramure la poalele lanului de muni vulcanici ible- Guti.Este o staiune cu funcionare permanent.

Indicaii terapeutice: afeciuni reumatismale degenerative si abarticulare;

afeciuni neurologice periferice (pareze, sechele dup polineuropatii);

afeciuni ginecologice (insuficien ovarian, cervicite);

afeciuni post-traumatice

artroze, poliartroze

Resursele de tratament

Bioclimat sedativ de crutare;izvoare cu ape minerale clorusodice concentrate.

Proceduri

Hidroterapie, bi calde n bazine,aerohelioterapie, bi reci.

Masaj medical, termoterapie, electroterapie.

-Stoiceni

-Suior

-Usturoi

BUCURESTI 2011

_1336815091.unknown

_1353179160.unknown