Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

download Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

of 6

Transcript of Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    1/6

    Conditiile de valabilitate ale actelor administrative

    Prin regim juridic intelegem ansamblul regulilor de fond si de forma care dau

    particularitate unor acte juridice in circuitul juridic.

    Actele administrative au in vedere conditiile de valabilitate ale acestora (validitatea),

    elementul central reprezentandu-l legalitatea, analizata diferit in doctrina in raport cu

    oportunitatea.[1]

    pecialistii in drept public de la !acultatea de "rept a #niversitatii din $luj, califica

    legalitatea ca o conditie de valabilitate a actelor administrative, alaturi de oportunitate.

    pecialistii in drept public de la !acultatea de "rept a #niversitatii din %ucuresti,

    considera ca oportunitatea este ea insasi o conditie de legalitate, fara de care nu pot vorbi de

    valabilitatea unui act administrativ.

    &egalitatea actelor administrative inseamna obligativitatea conformarii acestora

    dispozitiilor constitutionale, legilor adoptate de Parlament, tuturor actelor normative care au o

    forta juridica superioara.

    'portunitatea', potrivit doctrinei administrative occidentale, se regaseste ciar in

    puterea discretionara de care dispune administratia, inteleasa ca acea marja de libertate, de

    apreciere, lasata la latitudinea functionarului public de a alege intre mai multe cai posibil de

    urmat pentru a ajunge la scopul stabilit de legiuitor.[*]

    Aprecierea legalitatii actelor administrative, se face prin raportarea actului in cauza la

    actul juridic acesta, avand o forta juridica superioara, inclusiv legea, dar in ceea ce priveste

    aprecierea caracterului oportun, un asemenea criteriu precis de referinta lipseste.

    +n doctrina postbelica, notiunea de oportunitate a fost considerata de unii autori ca

    fiind acea caracteristica a actului juridic care defineste o trasatura specifica a acestuia numita

    si actualitate.

    'Actualitatea' unui act juridic eprima deplina concordanta, in cadrul si in limitele

    legii, a actului cu sarcinile care revin organelor administrative.[]

    +n doctrina romaneasca actuala, litera si spiritul $onstitutiei, necesitatea asimilarii

    institutiilor europene democratice in practica instantelor de contencios administrativ din tara

    noastra, duc la concluzia ca indiferent cum privim oportunitatea in raport cu legalitatea,

    judecatorul in contencios administrativ are dreptul sa verifice daca administratia publica nu a

    actionat abuziv, contrar interesului public. Prin urmare, ecesul de oportunitate va fi stabilit

    de judecator tocmai prin raportare la scopul legii.

    $onditiile de legalitate pentru actele administrative sunt foarte numeroase si variate,

    de multe ori ele sunt prevazute epres pentru actul administrativ in cauza sau pentru categoria

    din care acesta face parte. Aceasta situatie i-a determinat pe autorii de drept administrativ sa

    analizeze tipuri ale conditiilor de legalitate, fie intr-o viziune sincronica, aata pe logica

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    2/6

    interna a sistemului normativitatii, fie intr-o viziune diacronica, aata pe fazele procesului

    administrativ.

    Prima viziune teoretica, citeaza opinia profesorului omulus +onescu, dupa care

    conditiile-tip de legalitate se refera la/ a) actul administrativ sa fie emis in baza si in

    eecutarea legii0 b) actul administrativ sa fie emis pe baza tuturor actelor organelor de statcare sunt superioare organului administrativ emitent0 c) actul administrativ sa fie emis de

    organul administrativ numai in limitele competentei sale0 d) actul administrativ sa fie conform

    scopului legii ca si al celorlalte acte normative ale organelor superioare organului

    administrativ emitent0 e) actul administrativ sa respecte cerintele legale referitoare la forma

    sa0 f) actul administrativ sa fie oportun.[]

    Pentru cea de-a doua orientare teoretica, citam lucrarea profesorului +lie +ovanas din

    1233, cu precizarea ca in aceasta lucrare, oportunitatea este inteleasa ca o conditie de

    valabilitate de sine statatoare, care, la randul ei, poate fi determinata de o multime de criterii/

    a) momentul in care este adoptat un act normativ0 b) locul si conditiile concrete in care

    urmeaza sa se aplice actul administrativ0 c) mijloacele materiale si spirituale pe care leangajeaza decizia administrativa, precum si al duratei in timp pe care o reclama aplicarea ei0

    d) conformitatea actului administrativ cu conditiile generale de viata si de cultura0 e)

    conformitatea actului administrativ cu scopul legii.

    $onditiile de legalitate ale actelor administrative se impart in doua categorii distincte/

    conditii generale de legalitate si conditii specifice de legalitate, pe considerente de

    oportunitate.[4]

    1. +n sfera conditiilor generale de legalitate

    retinem/

    a) actul administrativ sa fie emis in

    conformitate cu dispozitiile constitutionale, cu legile adoptate de Parlament, cu toate actele

    normative cu forta juridica superioara.

    b) actul administrativ sa fie emis de

    autoritatea competenta si in limitele competentei sale.

    c) actul administrativ sa fie emis in forma sicu procedura prevazute de lege.

    1. +n prima conditie generala de legalitate, conformitatea actului administrativ cu $onstitutia,

    legile si celelalte acte normative cu forta juridica superioara, este vorba de un principiu

    traditional, unanim recunoscut, aplicabil administratiei publice.

    Avantajul consacrarii ciar din primul articol al $onstitutiei, consta in faptul ca, pe langa o

    obligatie fundamentala a cetatenilor, principiul suprematiei $onstitutiei, se intemeiaza pe

    pozitia sa supraordonata in varful piramidei sistemului juridic, generand supralegalitatea

    $onstitutionala, aplicabila intregului sistem, astfel incat legea insasi eprima vointa generalanumai cu respectarea normei constitutionale.

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    3/6

    5ste vorba despre obligatia care trebuie sa se regaseasca nu doar in comportamentul

    persoanelor fizice, ci si in activitatea oricaror subiecte de drept public sau privat, de unde

    necesitatea unui comportament constitutional din partea autoritatilor publice, a oricarui

    subiect de drept public sau privat.

    precizare care se regaseste si in doctrina postbelica, si anume aceea ca, actul administrativ

    sa fie emis nu numai cu respectarea tetului legal, ci si a scopului urmarit de legiuitor, un act

    care nu realizeaza acest scop, neputand fi considerat legal.

    *. $onditia emiterii actului administrativ de autoritatea competenta si in limitele competentei

    sale este indisolubil legata de problema competentei autoritatilor administratiei publice,

    privita ca ansamblul atributiilor stabilite de $onstitutie sau de lege, ce confera drepturi si

    obligatii pentru a desfasura in nume propriu si in realizarea puterii publice, o anumita

    activitate de catre autoritatea respectiva.

    $ompetenta reprezinta ansamblul drepturilor si obligatiilor ce revin unei autoritati a

    administratiei publice sau unui functionar public pentru realizarea carora poate adopta sau

    emite acte juridice administrative.

    $ompetenta adoptarii sau emiterii de acte administrative este conferita prin lege si este strans

    legata de o anumita functie. 5a ia nastere o data cu functia respectiva si eista ciar daca

    aceasta functie nu este ocupata de o persoana.

    $ompetenta poate fi/ personala, materiala si teritoriala.

    a) $ompetenta personala (calitatea persoanei)

    determina in mica masura si in putine cazuri competenta autoritatii administratiei publice care

    adopta sau emite actul.

    b) $ompetenta materiala determina, de regula,

    in cea mai mare masura, dreptul unei autoritati a administratiei publice de a adopta sau emite

    un act administrativ.

    c) $ompetenta teritoriala determina

    autoritatea administratiei publice de a adopta sau emite actul administrativ de autoritate. 5a se

    pune numai cu privire la autoritatile locale, intrucat cele centrale pot actiona valabil pe intregteritoriul tarii. Autoritatile administratiei publice locale au o competenta teritoriala limitata la

    unitatea administrativ-teritoriala in care functioneaza, potrivit legii, ele nu vor putea emite

    acte juridice ale caror efecte sa se produca si sa fie obligatorii pentru subiectii de drept din alte

    unitati administrativ-teritoriale.

    $ompetenta adoptarii sau emiterii unui act administrativ constituie in acelasi timp un drept si

    o obligatie a celui caruia ii este conferita.

    Actele administrative, pentru a produce efecte juridice pe intreg cuprinsul tarii, trebuie sa fie

    adoptate sau emise de 6uvern ori de un organ de specialitate al administratiei publicecentrale0 tot astfel, actele administrative care produc efecte juridice in cadrul unei unitati

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    4/6

    administrativ-teritoriale (judet sau comuna), trebuie sa fie adoptate sau emise de organele

    administratiei publice locale - consiliile judetene sau locale, presedintii consiliilor judetene ori

    de primarii oraselor si comunelor sau de prefectii judetelor, de serviciile publice

    descentralizate in unitatea administrativ-teritoriala in care aceste organe functioneaza, precum

    si serviciile publice comunale, orasenesti si judetene.

    5ercitarea unor atributii si adoptarea ori emiterea, in acest scop, a unor acte administrative,

    cu nerespectarea competentei personale, materiale sau teritoriale atrage nulitatea actelor

    respective.

    .$onditia referitoare la forma emiterii actului administrativ.

    +nca din primele lucrari de drept administrativ din secolul al 7+7-lea s-a impus teza dupa

    care, actului de drept administrativ i se aplica o forma specifica, intelegandu-se atat aspectul

    eterior, cat si aspectele interioare ale mecanismului adoptarii actelor administrative.

    Autorii romani din perioada postbelica, au apreciat ca forma scrisa este un principiu al

    regimului juridic al actelor administrative, fiind privita ca o dimensiune a legalitatii.[8]

    Actele administrative normative sunt elaborate intotdeauna in forma scrisa, $onstitutia si

    reglementarile legale in vigoare prevazand obligativitatea publicarii lor.

    Actele administrative individuale sunt elaborate in forma scrisa, cu unele eceptii, cand ele

    pot imbraca si forma orala in conditiile prevazute de lege. "e eemplu, avertismentul, care

    este cea mai usoara sanctiune contraventionala, acesta aplicandu-se oral, potrivit articolului 3

    din rdonanta nr. *9*::1 privind regimul juridic al contraventiilor. $onform acestei dispozitii

    legale, avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra

    pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.

    ri de cate ori legea prevede necesitatea formei scrise, aceasta va trebui considerata o conditie

    de valabilitate a actului administrativ individual, independent de eistenta unei dispozitii care

    sa sanctioneze cu nulitatea lipsa formei scrise.[3]

    Asadar, consideram ca actele administrative, indiferent ca sunt acte normative sau

    individuale, ar trebui sa fie emise in mod obligatoriu in forma scrisa, propunere care se

    regaseste si in proiectul $odului de procedura administrativa, forma scrisa fiind prevazuta cao regula a elaborarii actului administrativ. $iar si in perioada postbelica, a fost subliniata

    utilitatea formei scrise, profesorul omulus +onescu argumentand ca aceasta este necesara din

    mai multe puncte de vedere/ a) pentru a i se putea cunoaste eact continutul0 b) pentru a putea

    fi eecutat intocmai de catre toti cei ce intra sub incidenta efectelor sale0 c) pentru a se putea

    dovedi in caz de litigiu eistenta si efectele pe care trebuie sa le produca, servind astfel ca

    dovada0 d) pentru a se putea stabili legalitatea lui si a fi sanctionati cei care nu l-au respectat

    sau eecutat0 e) pentru a se putea realiza rolul sau educativ.[;]

    Prin urmare, ideea rolului educativ al actului administrativ nu numai ca nu trebuie

    abandonata, ci dimpotriva, trebuie intarita cu ideea motivarii actului, cu ideea transparentei

    administratiei publice, care sunt elemente ale dreptului la informatie al cetateanului roman,prevazut in articolul 1 din $onstitutie.

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    5/6

    +n legatura cu forma actelor administrative, in doctrina postbelica, au fost identificate

    doua categorii, preluate ca atare si de doctrina actuala.

    prima categorie o constituie conditiile de forma eterioara mai importante, a caror

    nerespectare poate atrage nulitatea sau anulabilitatea actului administrativ precum/ a)autoritatea de la care emana0 b) antetul autoritatii0 c) data emiterii0 d) data la care ar urma sa

    intre in vigoare, daca este o data ulterioara publicarii (pentru actele normative) sau

    comunicarii (pentru actele individuale)0 e) sigiliul (stampila) institutiei emitente0 f)

    semnatura institutiei emitente, precum si numarul sub care a fost adoptat sau emis.

    a doua categorie de cerinte o constituie conditiile de ordin tenic, de redactare (de

    eemplu recomandarea de a fi intrebuintati termeni tenici cat este strict necesar) care au

    importanta mai redusa, iar nerespectarea acestora nu atrage sanctiunea nulitatii.

    !iind vorba de cerinte eprimate prin norme de recomandare, datele problemei se

    scimba in cazul in care legea, in primul, rand legea fundamentala impune un anumit limbaj,o anumita terminologie. "e pilda, referirea la autoritatile publice nu ar putea fi considerata

    corecta daca se face prin epresii care scimba sensul si logica interna a edificiului

    constitutional, cum ar fi 'seful suprem al eecutivului', in loc de 'Presedintele omaniei' sau

    'Presedintele epublicii'.

    #n alt eemplu poate fi si elaborarea unui act de catre o autoritate a administratiei

    publice in alta limba decat limba romana, el fiind considerat ineistent deoarece incalca

    dispozitiile articolului 1 din $onstitutie referitoare la limba oficiala a statului.[2]

    [1] Antonie +orgovan, apoca, *::, pagina*22-::.

  • 7/24/2019 Validitatea actelor juridice administrative.Conditii de Validitate Act Administrative

    6/6

    [;] omulus +onescu, "rept administrativ, 5ditura "idactica si Pedagogica, %ucuresti,

    123:,pagina *.

    [2] Antonie +orgovan,