Val Subst Bruta

6
Valoarea substan iala bruta ţ este egala cu activul reevaluat plus valoarea bu folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoare sunt înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din d Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de c poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea acti principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Identificare element Suma in lei capital social 3,000,000.00 imobilizãri 8,000,000.00 stocuri 20,000,000.0 0 creante 15,000,000.0 0 rezerve 500,000.00 profit 1,000,000.00 diferente din reevaluare 14,000,000.0 0 disponibilitãti 500,000.00 obligatii nefinanciare 25,000,000.0 0 instalatii luate cu chirie 10,000,000.0 0 Valoarea substan iala ţ bruta 53,500,000.0 0 Val. substan iala bruta ţ este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunuri de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunuril înregistrate in patrimonial întreprinderii, nu sunt folosite din diver Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de c poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea acti principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Prin valoare substan ial brut ţ ă ă (VSB) se în elege activul bilan ier reevaluat în ipoteza continu rii activit ii, plus ţ ţ ă ăţ valoarea bunurilor fol osite de întreprindere f r a fi p roprietara acestora, minus ă ă valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniulîntreprind

Transcript of Val Subst Bruta

Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Identificare element capital social imobilizri stocuri creante rezerve profit diferente din reevaluare disponibilitti obligatii nefinanciare Suma in lei 3,000,000.00 8,000,000.00 20,000,000.0 0 15,000,000.0 0 500,000.00 1,000,000.00 14,000,000.0 0 500,000.00 25,000,000.0 0

10,000,000.0 instalatii luate cu chirie 0 Valoarea substaniala bruta 53,500,000.0 0

Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Prin valoare substanial brut (VSB) se nelege activul bilanier reevaluat n ipoteza continurii activitii, plus valoarea bunurilor fol osite de ntreprindere fr a fi p roprietara acestora, minus valoarea bunurilor care dei sunt nregistrate n patrimoniulntreprinderii nu sunt folosite

din diverse cauze (nchiriate etc.).Valoarea substanial brut redus (VSBr) este valoareasubstanial brut din care s-au dedus obligaiile nefinanciare. Valoarea substanial net (VSN) se identific activuluinet corijat, fiind egal cu valoarea substanial brut din care sededuc toate datoriile. Valorile substaniale nu sunt valori de tran-zacie; ele se folosesc n metodele de evaluare bazate pe combina-ia patrimoniu-rentabilitate

Intrebarea nr.64. Un salariat pleaca n delegatie cu masina firmei timp de 5 zile. Acesta primeste ca diurna suma de 60 lei/zi. n plus primeste un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre decontare urmtoarele documente: - bonuri fiscale n valoare de 60 lei - tigari; 25 lei - butur; 20 alimente; - factura de la hotel pe care intr cazare 400 lei; mic dejun 100 lei si parcare 50 lei; - facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei; - facturi de la restaurant pentru o cin cu parteneri de afaceri 200 lei; - bonuri benzin 300 lei, din care justificat 220 lei. Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati ca societatea a procedat bine? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta. Raspuns: Se admit la decontare urmatoarele cheltuieli: - cheltuielile pentru diurna (art.2, art.9) in valoare de 300lei (5zileX60lei/zi) - cheltuieli cu cazare si mic dejun (art.32) in valoare de 500 lei - taxa pentru parcare (art.29) in valoare de 50 lei, conform prevederilor HG nr.1860/2006 privind obligatiile si drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in cadrul localitatii in interes de serviciu - cheltuielile cu combustibil justificat in suma de 220lei, conform, prevederilor Decretului nr. 209/1976 privind Regulamentul operatiunilor de casa Total cheltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.070lei iar plata suplimentara catre salariat este in suma de 70lei.

a) Conform art.21 alin (2), lit. (e) sunt cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri : - cheltuielile de transport i de cazare n ar i n strintate, efectuate pentru salariai i administratori, precum i pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Conform art.21 alin (3) sunt cheltuieli deductibile limitat : - suma cheltuielilor cu indemnizaia de deplasare (diurna) acordat salariailor pentru deplasri n Romnia i n strintate, n limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituiile publice (H.G. nr.1860/2006, modificata prin H.G. nr.1677/2008 13 lei/zi) Suma maxima deductibila pe salariat = 13 lei/zi x 2.5 = 32.5 lei/zi Cheltuieli nedeductibile =

- Diferenta diurna = 1 salariat x 5 zile (60 lei 32.5 lei) = 5 x 27.5 = 137.5 lei - Tigari + bautura + alimente =60 + 25 + 20 = 105 lei - Mic dejun = 100 lei - Facturi restaurant = 250 lei - Dif bonuri benzina = 80 lei - TOTAL = 672.5 lei Cheltuieli deductibile = (cazare) 400 lei + (parcare) 50 lei + (benzina) 220 lei + (32.5 x 1 x 5) =670 lei +162.5 = 832.5 lei b) La persoana fizica (salariat), conform art.55, alin (4), lit. (g) sunt neimpozabile sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport, cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului.H.G 1860 / 2006Art. 9. - Persoana aflat n delegare sau detaare ntr-o localitate situat la o distan mai mare de 5 km de localitatea n care i are locul permanent de munc primete o indemnizaie zilnic de delegare sau de detaare de 13 lei,

Art. 10 Numrul zilelor calendaristice n care persoana se afl n delegare sau detaare se socotete de la data i ora plecrii pn la data i ora napoierii mijlocului de transport din i n localitatea unde i are locul permanent de munc, considerndu-se fiecare 24 de ore cte o zi de delegare sau detaare. Art. 11 Pentru delegarea cu o durat de o singur zi, precum i pentru ultima zi, n cazul delegrii de mai multe zile, indemnizaia se acord numai dac durata delegrii este de cel puin 12 ore. Cheltuieli Art. 26 de cazare

(1) Persoana trimis n delegare ntr-o localitate situat la o distan mai mare de 5 km de localitatea n care i are locul permanent de munc i n care nu se poate napoia la sfritul zilei de lucru are dreptul la decontarea cheltuielilor de cazare efectuate, pe baza documentelor justificative, dup cum urmeaz: a) n cazul cazrii n structurile de primire turistice, n limita tarifelor practicate n structurile de 2 stele, pentru o camer cu pat individual sau, n cazul n care unitatea nu dispune de o astfel de camer, pentru o camer cu dou paturi; (2) n cazul n care cazarea s-a fcut ntr-o structur de primire turistic de confort superior celei de 3 stele, se deconteaz numai 50% din tariful de cazare perceput Art. 32 n situaia n care n costul cazrii este inclus i micul dejun, se deconteaz i contravaloarea acestuia. Cheltuieli Art. 33 de cazare

Persoana care are locul permanent de munc n alt localitate dect aceea n care i are domiciliul nu beneficiaz, pe timpul ct este trimis n delegare sau detaare n localitatea de domiciliu, de indemnizaie de delegare sau de detaare i de cheltuieli de cazare. Acestei persoane i se deconteaz numai cheltuielile de transport.

Dispoziii Art. 42

finale

Persoana trimis n delegare sau detaare are dreptul s primeasc, n condiiile legii, un avans n numerar, stabilit n raport cu numrul zilelor de deplasare, dar nu mai mult dect totalul cheltuielilor de delegare sau de detaare pentru 30 de zile calendaristice. Dispoziii Art. 46 finale

Persoana trimis n delegare sau detaare este obligat s obin pe ordinul de serviciu, de la unitatea la care se deplaseaz, viza i tampila conductorului unitii sau nlocuitorului acestuia, indicnd data i ora sosirii i a plecrii. Conform prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile "in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit."DIURNA = Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii, persoanei incadrate care se deplaseaza in alta localitate pentru indeplinirea unor sarcini de serviciuNormal, voi puteti sa va treceti orice valoare a diurnei vreti, dar deductibilitatea diurnei este limitata. Dar pentru tot ce depaseste plafonul stabilit veti plati impozite. 2. In al doilea rand, se poate deduce cazarea; 3. Se poate deduce transportul la si de la punctul respectiv: bilet de avion, bon de benzina, bilet de tren, bilet de microbuz etc. Tot ce aveti de facut este sa completati un formular si sa aveti grija ca el sa fie semnat si stampilat la sosire, respectiv la plecare din localitatea respectiva. Daca aveti un partener de afaceri, cu atat mai bine. Daca insa va duceti in vederea stabilirii unor contacte de afaceri, puteti folosi si stampila hotelului sau a pensiunii unde sunteti cazati Multe persoane abuzeaza de acest ordin de deplasare si il folosesc ori de cate ori se duc in concediu sau au o deplasare in afara localitatii, mai mare de 24 de ore. Trebuie sa intelegeti ca daca firma nu are profit, in cazul unui control de la Fisc sau Garda, vi se vor cere documente justificative suplimentare pentru acele deplasari: persoana care s-a deplasat, comunicarea preliminara cu partenerul etc, respectiv documente din care sa reiasa ca acele cheltuieli cu deplasarea au fost facute in vederea incheierii unui contract aducator de profit. In plus, este foarte important ce scrie pe factura de cazare, care este persoana de contact care a semnat pentru ridicarea facturii s.a.m.d. La fel de important este ca atunci cand aveti diurna, nu mai aveti voie sa deduceti cheltuieli de restaurant pentru ca diurna exista doar pentru mancare.

Potrivit art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. De aceste drepturi beneficiaza toti salariatii indiferent de tipul contractului individual de munca, cu timp partial sau cu norma intreaga, cu durata determinata sau nedeterminata.

REZOLVARE : - primirea marfurilor in consignatie : 8033 = 891 10.000 u.m. - vanzarea marfurilor: Pret vanzare = P. evaluare + comision consignatie + TVA = 10.000 + 1.000 (10%*10.000) + 2640 (11.000*24%) = 13.640 4111 = % 13.640 707 10.000 708 1.000 4427 2.640 - incasare : 5121 = 4111 13.640 - primirea facturii de la furnizor: % = 401 12.400 371 10.000 4426 2.400 - plata furnizorului : 401 = 5121 12.400 - inreg. comision consignatie 371 = % 1.240 378 1.000 4428 240 - descarcare marfuri vandute : % = 371 11.240 607 10.000 378 1.000 4428 240 - scoatere din evidenta extracontabila: 892 = 8033 10.000 - inchidere conturi de venituri si cheltuieli : 121 = 607 10.000 % = 121 11.000 707 10.000

708 1.000

* Comerul de consignaie este o form a comerului cu amnuntul care asigura desfurarea de mrfuri aparinnd unor persoane fizice sau juridice.