Vaccin antihepatic B - despre Hepatita B, diagnostic, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare

8/17/2019 Vaccin antihepatic B - despre Hepatita B, diagnostic, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare

1/7

Hepatita virala este un termen raspandit, folosit pentru descrierea catorva boli clinice similare, dar distincte din punct de vedere etiologic siepidemiologic. Hepatita A (denumita anterior hepatita infectioasa) si hepatita B (denumita anterior hepatita serica) au fost recunoscute ca afectiuniseparate inca din anii '40 si pot fi diagnosticate cu teste serologice specifice. Hepatita delta este o infectie care depinde de virusul hepatitei B(HBV). oate aparea ca o co!infectie impreuna cu infectia HBV acuta, sau ca o suprainfectie a unui purtator de HBV.

Icterul epidemic a fost descris de Hipocrat in secolul 5 î.e.n.. Primele cazuri inregistrate de „hepatita serica” sau hepatita B se crede ca au fost cele aparute inurma administrarii vaccinului impotriva variolei continand limfa umana, la muncitorii din porturi in Germania in !!". #a inceputul si la mi$locul secolului %&,hepatita serica a fost depistata in mod repetat la cei care utilizau ace si seringi contaminate. 'olul sangelui ca vehicul pentru transmiterea virusului a fostaccentuat inca o data in ()", cand Beeson a descris icterul care se constatase la sapte pacienti care primisera transfuzii de sange.

*ntigenul *ustralia, denumit ulterior antigenul de suprafata al hepatitei B +HBs*g, a fost descris pentru prima data in (-5, iar particula ane +virionulcomplet al hepatitei B a fost identificata in (/&. * urmat identificarea mar0erilor serologici pentru infectia HB1, care a contri2uit la clarificarea istoriculuinatural al 2olii. In cele din urma, HBs*g a fost preparat in cantitate si acum contine imunogenul in vaccinuri de inalta eficienta pentru prevenirea infectiei HB1.

HB1 este un virus mic, cu invelis du2lu, din familia Hepadnaviridae. *lte virusuri din familia Hepadnaviridae sunt virusul hepatitei ratelor, virusul hepatitei

veveritei de pamant si virusul hepatitei marmotei. 1irusul are un mic genom *3 circular, care este partial du2lu catenar. HB1 contine numeroase

componente antigenice, inclusiv HBs*g, antigenul miezului hepatitei B +HBc*g si antigenul e al hepatitei B +HBe*g. 4mul este singura gazda HB1

cunoscuta, desi unele primate nonumane au fost infectate in conditii de la2orator. HB1 este relativ rezistent si, uneori, sa demonstrat ca ramane infectios pe

suprafete din mediul incon$urator mai mult de / zile la temperatura camerei.

*pro6imativ % milioane de persoane au fost infectate cu HB1 in toata lumea, iar mai mult de "5& milioane de persoane prezinta infectii cronice pe toata

durata vietii. Infectia HB1 reprezinta cauza hepatitei acute si cronice si a cirozei. 7a cauzeaza !&8 din carcinoamele hepatocelulare. 4rganizatia 9ondiala a

:anatatii a estimat ca in %&&%, mai mult de -&&.&&& de persoane au murit in intreaga lume de afectiuni acute si cronice ale ficatului asociate cu hepatita B.

9ai multe sisteme antigenanticorpi 2ine definite sunt asociate cu infectia HB1. HBs*g, denumit anterior antigen *ustralia sau antigenul asociat cu hepatita,

este un determinant antigenic de pe suprafata virusului. *cesta formeaza si particule su2virale sferice si tu2ulare de %%nm. HBs*g poate fi identificat in ser la

"&-& de zile de la e6punerea la HB1 si persista pe perioade de timp varia2ile. HBs*g nu este infectios. 3umai virusul complet +particula ane este

infectios. ;u toate acestea, atunci cand HBs*g este prezent in sange, este prezent si virusul complet, iar persoana poate transmite virusul. In timpul replicarii,

HB1 produce HBs*g in e6ces fata de necesarul pentru producerea particulelor ane.

HBc*g este miezul nucleocapsidei proteice a HB1. HBc*g nu este detecta2il in ser prin tehnici conventionale, dar poate fi detectat in tesutul hepatic al

persoanelor cu infectie HB1 acuta sau cronica. HBe*g, o proteina solu2ila, este, de asemenea, localizat in miezul HB1. HBe*g se detecteaza in serul

persoanelor cu titruri virale ridicate si indica grad ridicat de infectiozitate. In timpul convalescentei dupa o infectie HB1 acuta sau dupa vaccinarea impotriva

hepatitei B se dezvolta anticorpi anti HBs*g +antiHBs.

Prezenta antiHBs indica imunitatea la HB1. +*ntiHBs este denumit uneori HBs*2, dar utilizarea acestui termen este descura$ata, datorita confuziei

potentiale cu HBs*g. *nticorpii antiHBc*g +antiHBc indica infectia cu HB1 la un moment nedefinit din trecut. *nticorpii HBc*g din clasa Ig9 +lg9 antiHBc

indica infectia recenta cu HB1. *nticorpii anti HBe*g +antiHBe devin detecta2ili atunci cand se pierde HBe*g si cand sunt asociati cu o infectiozitate serica

de grad scazut.

sus

Hepatita B caracteristici clinice

Parcursul clinic al hepatitei B acute nu poate fi distins de cel al altor tipuri de hepatita virala acuta. erioada de incubatie varia"a de la #0 la $%0 de "ile (in

medie &0 de "ile).

anifestarile clinice si simptomele apar mai des la adulti decat la nou nascuti si copii, care au, de o2icei, o evolutie acuta asimptomatica. ;u toate

acestea, apro6imativ 5&8 dintre adulti care au infectii acute sunt asimptomatici.

a"a preicterica, care prevesteste 2oala de la simptomele initiale pana la de2utul icterului dureaza intre " si & zile. 7ste nonspecifica si se caracterizeaza

prin de2utul su2til al starii de indispozitie, anore6ie, greata, varsaturi, durere in hipocondrul drept, fe2ra, durere de cap, mialgie, eruptii cutanate, artralgie si

artrita, urina inchisa la culoare cu % zile inainte de de2utul icterului. a"a icterica este varia2ila dar, de o2icei, dureaza intre " saptamani si se

caracterizeaza prin icter, scaune decolorate, sensi2ilitate hepatica si hepatomegalie +splenomegalia este mai rar intalnita.

In timpul convalescentei, starea de indispozitie si o2oseala pot persista timp de cateva saptamani sau luni, in timp de icterul, anore6ia si alte simptome dispar.9a$oritatea infectiilor HB1 la adulti sunt complet videca2ile, cu eliminarea HBs*g din sange si producerea de antiHBs, creaind imunitate la infectii viitoare.

omplicatii

In timp ce ma$oritatea infectiilor HB1 la adulti sunt complet vindeca2ile, hepatita fulminanta apare la apro6imativ 8%8 din persoanele cu infectie acuta. In

fiecare an, apro6imativ %&&"&& de american mor datorita 2olii fulminante +rata de fatalitate a cazurilor este de -"8("8. esi consecintele infectiei HB1

acute pot fi grave, ma$oritatea complicatiilor severe asociate cu infectia HB1 se datoreaza infectiei cronice.

*nfectia HBV cronica

*pro6imativ 58 din toate infectiile HB1 acute progreseaza in infectie cronica, riscul de infectie HB1 cronica scazand odata cu varsta. (&8 dintre nounascutii

care do2andesc infectia HB1 de la mame la nastere, devin infectati cronic. intre copiii care sunt infectati cu HB1 intre varstele de < 5 ani, "&85&8 devin

infectati cronic. Pana la varsta adulta, riscul de do2andire a infectiei HB1 cronica este de apro6imativ 58.

Persoanele cu infectie cronica sunt adeseori asimptomatice si pot sa nu realizeze ca sunt infectate= totusi, acestea pot infecta alte persoane si se numesc

purtatori. Infectia cronica este responsa2ila pentru ma$oritatea mor2iditatii si mortalitatii asociate cu HB1, inclusiv hepatita cronica, ciroza, insuficienta

hepatica si carcinomul hepatocelular. *pro6imatv %58 dintre persoanele cu infectie H1B cronica mor prematur de ciroza sau cancer hepatic.

http://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-contenthttp://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-content


2/7

Hepatita cronica activa apare la mai mult de %58 dintre purtatori si adeseori duce la ciroza. In fiecare an, in :tatele >nite, apro6imativ "&&&)&&& de

persoane mor de ciroza asociata cu hepatita B. Persoanele cu infectie HB1 cronica prezinta un risc de %"&& de ori mai ridicat de carcinom hepatocelular

decat nonpurtatorii. In fiecare an, in :tatele >nite, apro6imativ .&&&5&& de persoane mor de cancer hepatic asociat cu hepatita B.

sus

iagnosticul de la2orator

iagnosticul se 2azeaza pe constatarile clinice, de la2orator si epidemiologice. Infectia HB1 nu poate fi diferentiata numai pe 2aza simptomelor clinice, iardiagnosticul definitiv depinde de rezultatele testarii serologice. 9ar0erii serologici ai infectiei HB1 variaza in functie de tipul infectiei, acuta sau cronica.

HBs*g este cel mai des utilizat test pentru diagnosticarea infectiilor HB1 acute sau detectarea purtatorilor. HBs*g poate fi detectat chiar la % saptamani sau

a2ia la % saptamani de la e6punerea la HB1, atunci cand se utilizeaza teste sensi2ile. Prezenta HBs*g arata ca persoana este infectata, indiferent daca

infectia este acuta sau cronica.

*ntiHBc +anticorpul miezului se dezvolta in toate infectiile HB1, apare curand dupa HBs*g la 2oala acuta si indica infectia HB1 la un moment nedefinit din

trecut. *ntiHBc apare numai dupa infectia HB1 si nu se dezvolta la persoanele a caror imunitate la HB1 provine de la vaccin. In general, antiHBc persista

pe toata durata vietii si nu este un mar0er serologic pentru infectia acuta.

Ig9 antiHBc apare la persoanele cu 2oala acuta apro6imativ la de2utul 2olii si indica infectia recenta cu HB1. Ig9 antiHBc este in general detecta2il la )-

luni dupa de2utul 2olii si este cel mai 2un mar0er serologic al infectiei HB1 acute. >n test negativ pentru Ig9antiHBc impreuna cu un test pozitiv pentru

HBs*g intro singura pro2a de sange identifica infectia HB1 cronica.

HBe*g este un mar0er util asociat cu numarul de particule HB1 infectioase din ser si risc de infectiozitate mai ridicat.

*ntiHBs +anticorp de suprafata este un anticorp de neutralizare. Prezenta antiHBs in urma infectiei HB1 acute indica, in general, vindecarea si imunitatea

la reinfectare. *ntiHBs poate fi do2andit si ca raspuns imun la vaccinul impotriva hepatitei B, sau transferat pasiv prin administrarea imunoglo2ulinei hepatitei

B +HBIG.

#a utilizarea metodei 'I* +radioimmunoassa?, pentru desemnarea imunitatii tre2uie utilizate minim o proportie de & esantioane. #a testele 7I* +enz?me

immunoassa?, rezultatul pozitiv recomandat de producator tre2uie considerat ca fiind masura corespunzatoare a imunitatii. 3ivelul de antiHBs poate fi

e6primat si in miliunitati internationale@m# +mI>@m#. :e considera ca & mI>@m# indica un nivel de protectie al imunitatii.

anagement medical

3u e6ista terapie specifica pentru infectia HB1 acuta. Aratamentul este simptomatic. Aratamentul cu Interferon este cel mai eficient pentru infectia HB1

cronica si are succes la %585&8 din cazuri.

Persoanele cu infectii HB1 acute sau cronice tre2uie sa ai2a gri$a ca sangele lor sau alte fluide corporale potential infectioase sa nu intre in contact cu alte

persoane. *cestia nu tre2uie sa doneze sange sau sa foloseasca aceeasi periuta de dinti sau acelasi aparat de ras cu alte persoane din aceeasi locuinta.

In spitale, managementul pacientilor cu infectie HB1 tre2uie realizat cu precautii standard.

sus

7pidemiologie

+ursa

esi in conditii de la2orator si alte primate au fost infectate, infectia HB1 afecteaza numai omul. 3u este cunoscuta e6istenta gazdelor sau vectorilor animali

sau insecte.

ransmitere

1irusul se transmite prin e6punerea parenterala sau a mucoaselor la fluide corporale HBs*g positive de la persoane cu infectie HB1 cronica. ;ele mai mari

concentratii ale virusului se regasesc in sange si in fluidele serice= sau inregistrat titruri scazute si in alte fluide, cum ar fi saliva si sperma. :aliva poate fi un

vehicul de transmitere prin muscatura= cu toate aceste, alte tipuri de e6punere prin saliva, inclusiv sarutul, nu reprezinta modalitati de transmitere. :e pare ca

transmiterea HB1 nu se realizeaza prin lacrimi, transpiratie, urina, scaun sau nuclei de picatura.

In :tatele >nite, cea mai importanta cale de transmitere este prin contact se6ual, heterose6ual sau homose6ual, cu o persoana infectata. Aransmiterea se

pare ca nu are loc pe cale fecalaorala. ;u toate acestea, transmiterea apare la 2ar2atii care intretin raporturi se6uale cu alti 2ar2ati, posi2il prin leziuni

asimptomatice la nivelul mucoasei rectale.

4 alta modalitate importanta de transmitere este inocularea percutanata directa a H1B prin ace la utilizarea drogurilor in$ecta2ile. Aransmiterea H1B poate

avea loc si prin e6punere percutanata, inclusiv prin tatuare, piercing, acupunctura, lantete sau alte rani cauzate de instrumente ascutite utilizate de personalul

medical. *ceste tipuri de e6punere sunt responsa2ile pentru numai o mica parte din cazurile raportate in :tatele >nite. :i ranirile pielii fara ac, cum ar fi

zgarieturile cutanate proaspete, a2raziuni, arsuri sau alte leziuni pot deveni cai de acces pentru transmitere.

;ontaminarea suprafetelor mucoase cu ser sau plasma infectata poate aparea la pipetarea manuala, atunci cand fluidele sar in ochi, sau prin alte contacte

directe cu mem2ranele mucoase ale ochilor si gurii, cum ar fi contactul managura, manaochi, atunci cand mainile sunt contaminate cu sange sau ser

infectat. Aransferul materialului infectat pe leziunile cutanate sau mem2ranele mucoase prin suprafete neanimate din mediu poate aparea prin atingereasuprafetelor diverselor tipuri de echipamente din spitale. ;ontaminarea suprafetelor mucoase cu secretii infectioase, altele decat ser sau plasma poate

aparea prin contactul cu sperma.

http://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-contenthttp://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-contenthttp://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-contenthttp://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-content


3/7

Aransmiterea perinatala de la mama la nou nascut la nastere este foarte eficienta. aca mama este pozitiva la HBs*g si HBe*g, /&8(&8 din nou nascuti

vor fi infectati in a2senta profila6iei poste6punere. 'iscul transmiterii perinatale este de apro6imativ &8 daca mama este pozitiva numai la HBs*g. (&8

dintre acesti nou nascuti infectati vor dezvolta infectie HB1 cronica.

recventa infectiilor si modurilor de transmitere variaza in functie de zona. *pro6imativ )58 din populatia glo2ala locuieste in zone cu prevalenta ridicata a

infectiei cronice HB1 +cel putin !8 din populatie este HBs*g pozitiva, )"8 in zona cu prevalenta moderata +%8 /8 din populatie este HBs*g pozitiva, iar

%8 in zone cu prevalenta scazuta +mai putin de %8 din populatie este HBs*g pozitiva.

In ;hina, *sia de :ud 7st, mare parte din *frica, ma$oritatea insulelor din Pacific, zone din 4rientul 9i$lociu si 2azinul *mazonului, !858 din populatie este

purtatoare de virus. 'iscul de infectare cu H1B pe toata durata vietii este mai mare de -&8, iar ma$oritatea infectiilor sunt do2andite la nastere sau in primii

ani ai copilariei, atunci cand riscul de dezvoltare de infectii cronice se afla la nivelurile cele mai ridicate.

In aceste zone, deoarece ma$oritatea infectiilor sunt asimptomatice, apar foarte putine cazuri de 2oala acuta asociata cu H1B, dar ratele de cazuri de

afectiune hepatica cronica si cancer hepatic la adulti sunt foarte ridicate. In :tatele >nite, 7uropa de 1est si *ustralia, infectia H1B este o 2oala cu

endemicitate scazuta. Infectia apare mai ales in timpul vietii adulte si numai &,8&,58 din populatie sunt purtatori cronici. 'iscul de infectie H1B pe toata

durata vietii este mai mic de %&8 in zonele cu prevalenta scazuta.

omunicabilitate

Persoanele cu infectie H1B acuta sau cronica tre2uie considerate contagioase daca HBs*g este prezent in sange. *tunci cand simptomele sunt prezente la

persoanele cu infectie H1B acuta, HBs*g poate fi detectat in sange si in fluidele corporale timp de % luni inainte si dupa instalarea simptomelor.

sus

:trategii de prevenire a hepatitei B

1accinurile impotriva hepatitei B sunt disponi2ile in :tatele >nite din (!. ;u toate acestea, impactul vaccinurilor asupra 2olii HB1 nu a fost optim.

#ipsa aparenta a impactului vaccinului poate fi atri2uita mai multor factori. Intre (!((, vaccinarea sa adresat persoanelor din grupe cu risc ridicat de

infectare cu H1B. 4 mare parte din persoanele cu infectie H1B +%58"&8 neaga ca ar fi prezentat factori de risc. *ceste persoane nu vor fi identificate prin

metoda specifica de screening dupa factorii de risc.

;ele trei grupe de risc ma$or +heterose6ualii care au contact cu persoane infectate sau parteneri multipli, utilizatorii de droguri in$ecta2ile si 2ar2atii care

intretin raporturi se6uale cu alti 2ar2ati nu sunt acoperite eficient prin programele specifice.

42stacolele intalnite la imunizarea acestor grupe includ lipsa de cunostinte privind riscurile 2olii si consecintele acesteia, lipsa programelor eficiente din

sectorul pu2lic sau privat si costul vaccinurilor. 4 alta pro2lema o reprezinta si accesul dificil la aceste populatii. In plus, succesul in asigurarea vaccinurilor

pentru aceste persoane din grupele cu risc ridicat a fost limitat datorita de2utului comportamentelor cu risc ridicat, acceptantei initale scazute a vaccinurilor si

ratelor scazute de finalizare a vaccinarilor.

In (( sa recomandat o strategie cuprinzatoare de eliminare a transmiterii virusului hepatitei B= ea include testarea prenatala HBs*g a femeilor insarcinate

pentru identificarea nou nascutilor care necesita imunoprofila6ie pentru prevenirea infectiei perinatale si identificarea contactilor din locuinta care tre2uie

vaccinati, vaccinarea de rutina a nou nascutilor, vaccinarea adolescentilor si vaccinarea adultilor cu risc ridicat de infectare. In %&&- sau pu2licat recomandari

care sa sustina si mai mult vaccinarea adultilor cu risc ridicat de infectare cu H1B.

sus

1accinul impotriva hepatitei B

;aracteristici

In (! in :tatele >nite sa autorizat un vaccin derivat din plasma. *cesta a fost produs din particule HBs*g de %%nm purificate din plasma recoltata de la

persoanele cu infectie cronica. 1accinul era sigur si eficient, dar nu a fost 2ine acceptat, posi2il datorita temerilor neintemeiate de transmitere a virusului HB1

viu si a altor patogeni din sange +e6.C virusul imunodeficientei umane. *cest vaccin a fost retras de pe piata din :.>.*. in ((%.

1accinul recom2inant impotriva hepatitei B a fost autorizat in :tatele >nite in (!-. In august (!( a fost autorizat un al doilea vaccin similar.

1accinul recom2inant a fost produs prin inserarea unei plasmide care contine gena pentru HBs*g in dro$die o2isnuita +:accharom?ces cerevisiae. ;elulele

din dro$die au produs HBs*g, care este recoltat si purificat. 1accinul recom2inant contine in proportie de peste (58 proteina HBs*g +5)& mcg@m#=

proteinele derivate din dro$die pot constitui pana la 58 din produsul final, dar in vaccin nu se poate detecta *3 din dro$die. Infectia H1B nu poate aparea in

urma utilizarii vaccinului recom2inant, de vreme ce in sistemul recom2inant nu se produc niciun fel de particule *3 virale potential infectioase sau particule

virale complete. 1accinul HBs*g este a2sor2it de hidro6idul de aluminiu.

1accinul impotriva hepatitei B este produs de doua companii din :tatele >nite 9erc0 +'ecom2iva6 HB si Gla6o:mithDline Pharmaceuticals +7ngeri6B.

*m2ele vaccinuri sunt disponi2ile in formula pediatrica si pentru adulti. esi continutul antigenic al vaccinurilor difera, vaccinurile produse de companii diferite

sunt interschim2a2ile, cu e6ceptia programului cu doza du2la pentru adolescenti cu varste cuprinse intre 5 ani. 3umai vaccinul 9erc0 este apro2at

pentru acest program. urnizorii tre2uie sa respecte intotdeauna recomandarile de dozare ale producatorului.

*m2ele formule ale 'ecom2iva6 HB, cea pediatrica si cea pentru adulti sunt autorizate pentru a fi utilizate in orice grupa de varsta. :pre e6emplu, formula



4/7

pentru adulti a 'ecom2iva6 HB poate fi utilizata la copii +&,5 m# si adolescenti +&,5 m#. ;u toate acestea, 7ngeri6B formula pediatrica este autorizat pentru

a fi utilizat numai la copii si adolescenti cu varste de pana la %& de ani. ormula pentru adulti a 7ngeri6B nu este autorizata pentru a fi utilizata la nounascuti

si copii, dar poate fi utilizata la adolescenti +( ani si adulti.

7ngeri6B contine ca ad$uvant hidro6id de aluminiu. 3u contine timerosal ca si conservant, dar contine urme de timerosal < reziduuri din procesul de

fa2ricatie. 1accinul este furnizat in flacoane si seringi cu doza unica. 'ecom2iva6 HB contine ca ad$uvant sulfat hidrofosfat de aluminiu. 3iciuna din formulele

'ecom2iva6 HB nu contine timerosal sau alt conservant. 1accinul este furnizat in flacoane cu doza unica.

*munogenicitatea si eficacitatea vaccinurilor

upa trei doze intramusculare de vaccin impotriva hepatitei B, mai mult de (&8 dintre adultii sanatosi si peste (58 dintre nou nascuti, copii si adolescenti +de

la nastere si pana la varsta de ( ani dezvolta raspunsuri imune adecvate. ;u toate aceste, e6ista un declin al imunogenicitatii specific varstei. upa varsta

de )& de ani, apro6imativ (&8 dintre recipienti raspund la o serie de trei doze, iar pana la -& de ani, numai /58 dintre cei vaccinati dezvolta titruri de

anticorpi. Proportia recipientilor care raspund la fiecare doza variaza cu varsta.

1accinul este !&8&&8 eficient in prevenirea infectiei sau hepatitei clinice la aceia care primesc seria completa de vaccin. :unt necesare doze mai mari de

vaccin +de %) ori mai mari decat doza normala pentru adulti sau un numar mai mare de doze pentru a induce anticorpi la o proportie ridicata de pacienti cu

hemodializa= acest lucru poate fi necesar si la persoanele cu imunitate compromisa.

oza$ul recomandat al vaccinului difera in functie de varsta recipientului si tipul vaccinului +vezi ta2el. Pacientii cu hemodializa tre2uie sa primeasca o doza

de )&mcg intro serie de trei sau patru doze. 'ecom2iva6 HB are o formula speciala pentru pacientii cu dializa,care contine )& mcg@m#.

Pentru vaccinarea impotriva hepatitei B la adulti si copii se recomanda ca zona de in$ectie muschiul deltoid, in timp ce la nou nascuti se recomanda zona

anterolaterala a pulpei. Imunogenicitatea vaccinului la adulti este mai scazuta atunci cand in$ectiile sunt administrate in gluteus. 1accinul impotriva hepatitei B

tre2uie administrat la nou nascuti cu un ac de cel putin /@! inch +%,%% cm lungime, iar la copii mai mari si adulti cu un ac de cel putin inch +%,5) cm

lungime. 1accinul impotriva hepatitei B administrat prin orice modalitate sau in orice zona, altfel decat intramuscular in zona anterolaterala a pulpei sau in

muschiul deltoid nu tre2uie numarat ca valid si tre2uie repetat daca testarea serologica nu indica o2tinerea unui raspuns adecvat.

atele disponi2ile arata ca nivelurile de anticorpi indusi de vaccin scad cu timpul. ;u toate acestea, memoria imuna ramane intacta timp de peste %& de ani

dupa imunizare, iar adultii si copii cu niveluri scazute de anticorpi sunt inca prote$ati impotriva infectiei semnificative cu HB1 +i.e. 2oala clinica, antigenemie

HBs*g sau crestere semnificativa a enzimelor hepatice. 76punerea la H1B are ca rezultat un raspuns antiHBs anamnestic care previne infectia HB1

semnificativa din punct de vedere clinic. Infectia HB1 cronica a fost putin documentata la cei care au raspuns la vaccin.

ozele de rapel nu sunt recomandate la adultii si copiii cu status imun normal. Aestarea serologica periodica pentru evaluarea statusul imun al celor vaccinati

nu este recomandata. 3ecesitatea dozelor de rapel dupa intervale lungi de timp va continua sa fie evaluata pe masura ce sunt disponi2ile informatii

suplimentare.

Pentru pacientii cu hemodializa, necesitatea dozelor de rapel tre2uie evaluata prin testarea anuala a celor vaccinati pentru nivelurile de anticorpi, iar atunci

cand acestea scad su2 & mI>@m# tre2uie administrate doze de rapel.

sus

Aestarea serologica a persoanelor vaccinate

estarea serologica inainte de vaccinare

ecizia de efectuare a unui program de screening a potentialilor recipienti de vaccin pentru infectii anterioare depinde de costul vaccinarii, costul testarii

suscepti2ilitatii si prevalenta estimata a persoanelor imune la populatia din cadrul programului de testing.

:e recomanda testarea inainte de vaccinare a tuturor persoanelor nascute in strainatate +inclusiv imigranti, refugiati, azilanti si copii proveniti din adoptii

internationale nascute in *frica, *sia, insulele din Pacific si alte regiuni in care endemicitatea ridicata a infectiei HB1 +prevalenta HBs*g de cel putin !8, a

contactilor din locuinta, contacti parteneri se6uali si cei care folosesc aceleasi ace cu persoanele HBs*g pozitive, precum si a persoanelor infectate cu HI1.

:creeningul este de o2icei eficient ca si costuri si tre2uie luat in considerare pentru grupele cu risc ridicat de infectie H1B +prevalenta mar0erilor H1B de cel

putin %&8, cum ar fi 2ar2atii care intretin raporturi se6uale cu alti 2ar2ati, utilizatorii de droguri in$ecta2ile si detinutii din inchisori. :creeningul nu este de

o2icei eficient ca si costuri pentru grupele cu o prevalenta estimata scazuta a mar0erilor H1B serologici, cum ar fi persoanele care lucreaza in sistemul

medical si aflate in perioada de instruire. 3u se recomanda testarea serologica inainte de vaccinarea periodica a nou nascutilor si copiilor.

estarea serologica post! vaccinare

3u se recomanda testarea periodica a imunitatii postvaccinare, dar aceasta tre2uie luata in considerare in cazul persoanelor al caror management ulterior

depinde de cunoasterea statusului imun al acestora, cum ar fi pacienti cu hemodializa cronica, persoane cu imunitatea compromisa si persoane infectate cu

HI1. e asemenea, se recomanda testarea partenerilor se6uali ai persoanelor HIBs*gpozitive. *tunci cand este necesar, testarea postvaccinare tre2uie

efectuata la % luni dupa finalizarea seriilor de vaccin.

3ou nascutii cu mame HBs*g positive tre2uie testati pentru HBs*g si anticorpi la HBs*g +antiHBs dupa finalizarea a cel putin " doze de serii de vaccine

impotriva hepatitei B, la varste cuprinse intre (! luni +in general la urmatoarea vizita la medic pentru evaluarea nounascutului. aca HBs*g nu este

prezent, dar anticorpii antiHBs sunt prezenti, copiii sunt prote$ati.

Personalul medical care intra in contact cu pacienti sau sange si sunt supusi riscului continuu de ranire cu instrumente ascutite sau lantete tre2uie testat

http://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-contenthttp://www.csid.ro/health/vaccinuri/vaccin-antihepatic-b-despre-hepatita-b-diagnostic-contraindicatii-si-precautii-la-vaccinare-11595806/#a-content


5/7

periodic pentru anticorpi la % luni dupa finalizarea seriei de " doze. ;u toate acestea, nu se recomanda un program catchup de testare serologica pentru

personalul medical vaccinat inainte de decem2rie ((/. *ceste persoane tre2uie testate dupa cum se considera necesar, daca prezinta e6punere

semnificativa la H1B.

Aestarea periodica postvaccinare nu este recomandata persoanelor cu risc scazut de e6punere, cum ar fi lucratorii din sistemul de siguranta pu2lica si

personalul medical care nu intra in contact direct cu pacientii.

sus#ipsa raspunsului la vaccin

9ai multi factori au fost asociati cu lipsa raspunsului la vaccinul impotriva hepatitei B. *cestia includ factori asociati cu vaccinul +e6.C doza, program de

vaccinare, zona de in$ectie si factori asociati cu gazda. 1arsta +)& de ani si mai mult, se6ul masculin, o2ezitatea, fumatul si afectiunea cronica au fost

independent asociate cu lipsa raspunsului la vaccinul impotriva hepatitei B.

1accinarea suplimentara a persoanelor care nu raspund la prima serie de vaccin administrata in muschiul deltoid produce un raspuns adecvat la 58%58

din persoanele vaccinate dupa o doza aditionala si la "&85&8 dupa trei doze aditionale.

Persoanele care nu raspund la prima serie de vaccin impotriva hepatitei B tre2uie sa finalizeze cea dea doua serie de trei doze de vaccin. * doua serie de

vaccin tre2uie administrata dupa programul o2isnuit de &, , - luni. :e poate utiliza si programul accelerat de &, , ) luni. Personalul medical revaccinat si alte

persoane pentru care se recomanda testarea serologica postvaccinare tre2uie retestate la % luni dupa finalizarea celei dea doua serii de vaccin.

9ai putin de 58 din persoanele care au primit sase doze de vaccin impotriva hepatitei B administrate dupa programul o2isnuit, in muschiul deltoid, nu

dezvolta anticorpi antiHBs detecta2ili. 7ste posi2il ca unele persoane care sunt antiHBs negative dupa sase doze sa prezinte un nivel scaut de anticorpicare nu este detectat prin testarea serologica periodica +„h?poresponder”.

;u toate acestea, un motiv pentru lipsa persistenta de raspuns la vaccinul impotriva hepatitei B este acela ca persoana prezinta infectie HB1 cronica.

Persoanele care nu dezvolta antiHBs detecta2il dupa sase doze tre2uie testate pentru HBs*g. Persoanele care sunt depistate ca fiind HBs*g pozitive

tre2uie consiliate in consecinta. Persoanele care nu raspund la doua serii de trei doze administrate corespunzator si care sunt HBs*g negative tre2uie sa fie

considerate suspecte de infectie HB1 si tre2uie consiliate in privinta masurilor de precautie pe care tre2uie sa le ia pentru a preveni infectia HB1 si a

necesitatii de o2tinere a profila6iei HBIG pentru orice e6punere la sange HBs*gpozitiv cunoscuta sau pro2a2il parenterala +vei ta2elul privind profila6ia post

e6punere din capitolul de fata.

7ste dificil de interpretat semnificatia unui raspuns serologic antiHBs negativ la o persoana care a fost vaccinata impotriva hepatitei B in trecut si nu a fost

testata dupa vaccinare. ara testarea postvaccinare la % luni dupa finalizarea seriei de vaccin, nu este posi2il sa se determine daca persoanele cu rezultat

negativ la testare dupa vaccinare reprezinta esec real la vaccinare +i.e. lipsa de raspuns initial, sau au anticorpi antiHBs care au scazut su2 un nivel

detecta2il prin testare. >ltima e6plicatie pare a fi cea mai plauzi2ila, deoarece pana la -&8 din persoanele vaccinate pierd anticorpii detecta2ili +dar nu si

protectia la (5 ani dupa vaccinare.

>na din optiunile de management este asumarea esecului real la vaccinare si administrarea unei a treia serii acestor persoane. Aestarea serologica a

anticorpilor antiHBs tre2uie repetata la % luni dupa cea dea sasea doza.

4 a doua optiune, pro2a2il mai putin costisitoare este aceea de a administra o singura doza de vaccin impotriva hepatitei B si de a testa anticorpii de

suprafata ai hepatitei B la )- saptamani.

aca persoana este pozitiva pentru anticorpi antiHBs, aceasta indica, cel mai pro2a2il, un raspuns de rapel la o vaccinare anterioara= nu mai este necesara

o alta vaccinare +sau testare serologica. aca persoana este negativa pentru anticorpi antiHBs dupa aceasta doza de rapel, tre2uie finalizata o a doua serie

de vaccin +i.e. inca doua doze. aca persoana este tot seronegativa dupa un total de sase doze, aceasta tre2uie tratata ca nonresponder +cu lipsa de

raspuns +vezi sectiunea privind 9anagementul poste6punere.

sus

9anagementul poste6punere

1accinul impotriva hepatitei B este recomandat ca parte din terapia utilizata pentru prevenirea infectiei cu hepatita B ca urmare a e6punerii la HB1. In functie

de circumstantele in care a avut loc e6punerea, seria de vaccin impotriva hepatitei B poate demara in acelasi timp cu tratamentul ci HBIG.

HBIG se prepara prin fractionarea etanolica la rece a plasmei de la donatori selectati cu titruri mari de anticorpi antiHBs= contine un titru antiHBs de cel putin

C&&,&&&, prin metoda 'I*. 7ste utilizata pentru imunizarea pasiva pentru e6punerea accidentala +percutanata, mem2rana mucoasa, e6punere se6uala la o

persoana HBs*g pozitiva, e6punere perinatala a unui nou nascut, sau e6punerea in locuinta a unui nou nascut cu varsta su2 % luni la o persoana care il

ingri$este si care are hepatita B acuta. 9a$oritatea candidatilor pentru HBIG sunt, prin definite, intro categorie de risc ridicat si, de aceea, tre2uie luati in

considerare pentru vaccinare.

Imunoglo2ulina +IG se prepara prin fractionare etanolica la rece a poolului de plasma si contine titruri scazute de anticorpi antiHBs. eoarece titrurile sunt

relativ scazute, IG nu poate fi utilizata pentru 2oala HB1 daca imunoglo2ulina hepatitei B este disponi2ila.

3ou nascutii ai caror mame sunt HBs*g pozitive +i.e. cu infectii H1B acute sau cronice prezinta risc e6trem de ridicat de transmitere a HB1 si de infectie

HB1 cronica. 1accinarea impotriva hepatitei B si o doza de HBIG administrata la %) de ore de la nastere sunt eficiente in proportie de !58(58 in prevenirea

infectiei HB1 acute si infectiei HB1 cronice. 1accinul impotriva hepatitei B administrat singur incepand cu %) de ore de la nastere este eficient in proportie de/&8(58 in prevenirea infectiei HB1 perinatale.



6/7

HBIG +&,5 m# tre2uie administrat intramuscular +I9, prefera2il la % ore de la nastere. 1accinul impotriva hepatitei B tre2uie administrat I9 in trei doze.

Prima doza tre2uie administrata in acelasi timp cu HBIG, dar intro zona diferita. aca vaccinul nu este disponi2il imediat, prima in$ectie tre2uie administrata

la / zile de la nastere. ;ea dea doua si cea dea treia doza tre2uie administrate la % luni si, respectiv, la - luni dupa prima. :e recomanda testarea HBs*g

si antiHBs la varsta de (! luni +la "% luni dupa a treia doza pentru monitorizarea ratei de succes a terapiei. aca statusul HBs*g al mamei nu este

cunoscut la momentul nasterii, nou nascutul tre2uie vaccinat la % ore de la nastere.

HBIG administrata la nastere nu interfereaza cu administrarea altor vaccinuri administrate la varsta de % luni. ozele ulterioare de vaccin impotriva hepatitei B

nu interfereaza cu programul periodic de vaccinuri pediatrice.

3ou nascutii ai caror mame sunt HBs*g pozitive si care cantaresc mai putin de %&&& g la nastere tre2uie sa primeasca profila6ie poste6punere, asa cum sa

mentionat anterior. ;u toate acestea, doza initiala de vaccin +la nastere nu tre2uie numarata in programul de " doze. >rmatoarea doza din serie tre2uie

administrata atunci cand nou nascutul a implinit luna.

;ea dea treia doza tre2uie administrata la % luni dupa cea dea doua, iar cea dea patra doza tre2uie administrata la varsta de - luni. *cesti nou nascuti

tre2uie testati pentru HBs*g si antiHBs la varsta de (! luni.

emeilor internate pentru nastere, al caror status HBs*g nu este cunoscut, tre2uie sa li se recolteze sange pentru analize. In timp ce se asteapta rezultatele

analizelor, nou nascutul tre2uie sa primeasca prima doza de vaccin impotriva hepatitei B +fara HBIG la % ore de la nastere. aca se determina ca mama

este HBs*g pozitiva, nou nascutul tre2uie sa primeasca HBIG cat mai curand posi2il, dar nu mai tarziu de / zile de la nastere. aca nou nascutul nu

primeste HBIG, este important ca cea dea doua doza de vaccin sa fie administrata la varsta de % luni.

3ou nascutii prematur +greutate la nastere su2 %&&& g, cu mame al caror status HBs*g nu este cunoscut tre2uie sa primeasca vaccin impotriva hepatitei B

la % ore de la nastere. aca statusul HBs*g maternal nu poate fi determinat la % ore de la nastere, atunci tre2uie administrat si HBIG, deoarece raspunsul

imun este mai putin sigur la nou nascutii prematur care cantaresc mai putin de %&&& g. *sa cum sa descris anterior, doza de vaccin administrata la nastere

nu tre2uie numarata ca parte din serie, iar nou nascutul tre2uie sa primeasca trei doze aditionale incepand cu varsta de luna. :eria de vaccin tre2uie

finalizata pana la varsta de - luni.

espre utilizarea ;omva6 sau Pediari6 la nou nascutii cu mame care au infectie acuta sau cronica cu virusul hepatitei B +i.e. HBs*g pozitive sunt disponi2ile

putine date. 3u este autorizat niciun vaccin pentru nou nascutii despre ai caror mame se cunoaste ca sunt infectate acut sau cronic cu HB1. ;u toate

acestea, *;IP a apro2at utilizarea offla2el +utilizare pentru indicatii terapeutice altele decat cele inregistrate oficial a ;omva6 si Pediari6 la copiii ai caror

mame sunt HBs*g pozitive, sau al caror status HBs*g nu este cunoscut. ;omva6 si Pediari6 nu tre2uie utilizate niciodata la nou nascutii cu varste su2 -

saptamani. 4ricare dintre vaccinuri poate fi administrat in acelasi timp cu alte vaccinuri impotriva 2olilor copilariei administrate la varsta de - saptamani sau

mai tarziu.

upa o e6punere percutanata +lantete, laceratie, muscatura sau permucoasa care contine sau ar putea contine HB1, tre2uie recoltat sange de la persoana

care a fost sursa de e6punere pentru a i se determina statusul HBs*g. 9anagementul persoanei e6puse depinde de statusul HBs*g al sursei si de

vaccinarea si statusul raspunsului antiHBs al persoanei e6puse. Aa2elul de mai $os descrie profila6ia poste6punere recomandata.

sus

76punerea nonocupationala la o sursa HBs*g pozitiva

Persoanele care prezinta documente atestand finalizarea unei serii de vaccin impotriva hepatitei B si care nu au fost testate postvaccinare tre2uie sa

primeasca o singura doza de rapel. Persoanele care se afla in curs de vaccinare dar care nu au finalizat seria de vaccin tre2uie sa primeasca doza

corespunzatoare de HBIG si tre2uie sa finalizeze seria de vaccin. Persoanele nevaccinate tre2uie sa primeasca si HBIG si vaccinul impotriva hepatitei B cat

mai curand dupa e6punere +de preferat in termen de %) de ore. 1accinul impotriva hepatitei B tre2uie administrat simultan cu HBIG intro alta zona de

in$ectie.

Are2uie identificati contactii din locuinta, contactiiparteneri se6uali si cei care au folosit aceleasi ace cu persoanele HBs*g pozitive. Partenerii se6uali

nevaccinati si contactii din locuinta si cei care folosesc aceleasi ace cu persoanele infectate tre2uie testati pentru suscepti2ilitate de infectie HB1 si tre2uie sa

primeasca prima doza de vaccin impotriva hepatitei B imediat dupa recoltarea sangelui pentru testarea serologica. Persoanele suspecte tre2uie sa finalizeze

seria de vaccin, utilizand doza de vaccin si programul de vaccinare corespunzatoare varstei. Persoanele care nu sunt complet vaccinate tre2uie sa finalizeze

seria de vaccin.

-punerea non!ocupationala la o sursa cu status HBsAg necunoscut

Persoanele care prezinta documente atestand finalizarea unei serii de vaccin impotriva hepatitei B nu necesita tratament suplimentar. Persoanele care nu

sunt complet vaccinate tre2uie sa finalizeze seria de vaccin. Persoanele nevaccinate tre2uie sa primeasca seria de vaccin impotriva hepatitei B cu prima

doza administrata cat mai curand posi2il dupa e6punere, de preferat in termen de %) de ore.

sus

;ontraindicatii si precautii la vaccinare

4 reactie alergica severa +anafila6ie la o componenta a vaccinului sau ca urmare a unei doze preala2ile de vaccin impotriva hepatitei B reprezinta

contraindicatie la dozele viitoare de vaccin. *stfel de reactii alergice sunt rare.

Persoanele cu afectiuni moderate sau acute severe nu tre2uie vaccinate decat dupa ce se insanatosesc. ;u toate acestea, o afectiune minora, cum ar fiinfectia tractului respirator superior, nu reprezinta contraindicatie la vaccinare.



7/7

3u sau realizat studii specifice privind siguranta vaccinului impotriva hepatitei B la femeile insarcinate. ;u toate acestea, in cei peste %& de ani de e6perienta

in administrarea accidentala la femeile insarcinate nu sau identificat pro2leme privind siguranta vaccinului nici pentru femeie si nici pentru fat. In contrast,

daca o femeie insarcinata este infectata cu HB1, aceasta ar putea cauza mamei 2oala grava si infectie cronica la nou nascut. e aceea, vaccinul impotriva

hepatitei B poate fi administrat unei femei insarcinate care este, altfel, eligi2ila.

1accinul impotriva hepatitei B nu contine virusul viu, astfel ca poate fi utilizat la persoanele cu imunodeficienta. Aotusi, raspunsul la vaccinare la aceste

persoane poate fi su2optim.

/eactii adverse dupa vaccinare

'eactia adversa cel mai des intalnita la vaccinul impotriva hepatitei B este durere la zona in$ectiei, raportata la "8%(8 dintre adulti si "8(8 dintre copii.

:au raportat usoare neplaceri sistemice, cum ar fi o2oseala, durere de cap si irita2ilitate, la 8/8 dintre adulti si &8%&8 dintre copii. :a raportat fe2ra

+pana la ((.(E F"/./E; la 8 dintre adulti si &,)8-,)8 dintre copii.

'ar au fost raportate reactii adverse sistemice grave si reactii alergice ca urmare a vaccinului impotriva hepatitei B. 3u e6ista dovezi care sa ateste ca

administrarea vaccinului impotriva hepatitei B la nastere sau la scurt timp dupa nastere creste numarul episoadelor fe2rile, al evaluarilor sepsisului sau

evenimentelor alergice sau neurologice din perioada neonatala.

:a afirmat ca vaccinul impotriva hepatitei B cauzeaza sau e6acer2eaza scleroza multipla +9:. >n studiu retrospectiv din %&&) realizat pe o populatie din

9area Britanie a descoperit o usoara crestere a riscului de 9: la cei care primesc vaccinul impotriva hepatitei B. ;u toate acestea, studiile efectuate pe

populatii mari nu au aratat nicio asociere intre primirea vaccinului impotriva hepatitei B si dezvoltarea 9: sau e6acer2area evolutiei 9: la persoanele de$a

diagnosticate cu aceasta 2oala.

epo"itarea si administrarea vaccinurilor

1accinurile impotriva hepatitei B tre2uie depozitate in frigider la "5Epotenta vaccinului.

Vaccin antihepatic B - despre Hepatita B, diagnostic, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare

Documents

Transcript of Vaccin antihepatic B - despre Hepatita B, diagnostic, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare