Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
-
Upload
dorin-marian -
Category
Documents
-
view
533 -
download
2
description
Transcript of Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
TEMA
PROIECTULUI
UTILIZAREA MOTOARELOR LINIARE
IN ACTIONARILE
PNEUMATICE
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
2
CUPRINS
1.ARGUMENT
2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA
3.MOATORE PNEUMATICE
4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE
5.COMANDA CILINDRILOR
5.1.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU
EFECT
5.2.COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU
EFECT
6.SCHEME DE ACŢIONARE A MOTOARELOR PNEUMATICE
LINIARE
7.BIBLIOGRAFIE
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
3
1. ARGUMENT
Mecatronica este o combinaţie sinergetica intre mecanica de precizie,
sistemele electronice de control si comanda, si informatica, ce serveşte proiectării,
realizării, punerii in funcţiune si exploatării de sisteme automate inteligente.
Cu timpul, noţiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de
definiţie: mecatronica a devenit ştiinţa inginereasca bazata pe disciplinele clasice
ale construcţiei de maşini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei
ştiinţe este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea
disciplinelor componente intr-un tot unitar.
Totuşi, mecatronica nu este acelaşi lucru cu automatica sau cu automatizarea
producţiei. Aceştia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,
dar sunt si incluşi in el. Mecatronica poate fi definita ca o concepţie novatoare a
tehnicii de automatizare pentru nevoile ingineriei si educaţiei.
Mecatronica s-a născut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a răspândit in
întreaga lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: ştiinţa maşinilor
inteligente.
La început, mecatronica a fost înţeleasa ca o completare a componentelor
mecanicii de precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de
aplicaţie mecatronica.
Dezvoltarea informaticii la începutul anilor 1970 a fost marcată de apariţia
microscopului, caracterizat printr-o înaltă fiabilitate şi o fexibilitate deosebită,
oferind în acelaşi timp gabarit şi preţ scăzut; toate acestea au permis înlocuirea
elementelor electronice analogice şi de decizie clasice, sistemele electronice
devenind astfel mai complexe dar şi în acelaşi timp şi mai uşor de utilizat.
Această etapă poate fii numită a doua generţie a mecatronicii.
Mecatronica a început să se dezvolte în mod dinamic în anii ’80 , perioadă în
care era deja proaspăt definită, iar conceptul suferea permanent perfecţionări.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
4
Utilajele macaronis sunt ansambluri care integreaza elemente componente
simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli
impuse .
Principala lor sarcina este funcţionarea mecanica , deşi producerea de lucru mecanic
util , iar in esenţa lor este posibilitatea de a acţiona inteligent ,printr-un sistem de
senzori , la stimuli exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii
corespunzătoare pentru fiecare situaţie.
Având in vedere avantajele pe care le prezintă utilizarea de maşini si scule
pneumatice fata de cele electrice,marii producători din diverse domenii de
activitate au regândit organizarea fluxurilor de producţie,trecând de la utilizarea de
maşini ,unelte,scule electrice la scule pneumatice .
Producătorii de automobile creează tot mai des autovehicule mecatronice dotate cu
sisteme de execuţie complicate, programate şi comandate prin calculator.
În prezent cel mai complex sistem mecatronic din lume este cel care asigură
închiderea şi deschiderea canalului de acces către podul Rotterdam, elementele
sistemului având o întindere de peste 300 de metri.
Utilajele mecatronice sunt asamblări care integrează elemente componente simple
sau complexe care îndeplinesc diferite funcţii, acţionând în baza unor reguli impuse.
Principala lor sarcină este funcţionarea mecanică, deci producerea de lucru mecanic
util, iar în esenţa lor există posibilitatea de a reacţiona inteligent, printr-un sistem de
senzori la stimulii exteriori care acţionează asupra utilajului luând decizii
corespunzătoare pentru fiecare situaţie. Printre produsele mecanice întâlnite se
numărul imprimantele,copiatoarele din noua generaţie, maşinile de cusut şi de
tricotat cu comandă numerică, motorul cu ardere internă controlat electronic,
sistemele antifurt, sistemele antiderapante (ABS) şi pernele cu aer din tehnica
automobilistică, inclusiv protezele de înaltă tehnologie. Tot produse mecatronice
sunt şi camerele video miniaturale, Cdplayerele şi alte micromaşini, dar şi maşinile
agricole mari şi cele stradale din noua generaţie, sistemele de gabarit mare şi liniile
de producţie automate.
Dintre aceste avantaje menţionam:
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
5
Independenta fata de sursele reţelelor electrice ,aerul comprimat putând fi obţinut si
prin utilizarea motoarelor cu ardere interna;
Generarea unei puteri mari comparativ cu volumul mic si greutate redusa a maşinii;
Durata de lucru continuu mare ,datorita faptului ca partea motrica a uneltelor
pneumatice nu se incalzeste in sarcina; in majoritatea cazurilor ,motorul uneltei
pneumatice este o turbina ce poate funcţiona ore in sir fora oprire;
Durata mare de datorita riscului redus de deteriorare in condiţii de funcţionare
corecta ;
Eliminarea pericolelor de scurt circuit ,electrocutare ,incendiu;
Întreţinere si reparaţii uşoare ,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice
proprii ale utilizatorului;
Manevrabilitatea sporita datorita greutăţii mici si volumului redus.
Aerul comprimat folosit în sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul
unui compresor, sau centralizat, într-o staţie de compresoare.
În staţia de compresoare, aerul este aspirat din atmosferă şi comprimat cu ajutorul
compresoarelor, după care este tratat şi înmagazinat în rezervoare tampon, de unde
este distribuit consumatorilor.
Fiabilitatea, durata de viaţă şi performanţele unui sistem pneumatic de acţionare
depind în mare măsură de calitatea agentului de lucru folosit.
Având în vedere faptul că aerul intră în contact cu elementele mobile (sertare,
plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plăci, capace etc.) ale
echipamentelor, confecţionate din cele mai diverse materiale (oţel, aluminiu, bronz,
alamă, cauciuc, material plastic etc.) şi că nu de puţine ori traversează secţiuni de
curgere, uneori de dimensiuni foarte mici, calibrate, acestuia i se impun următoarele
cerinţe:
● să fie cât mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu
jocurile funcţionale existente între elementele constructive mobile şi cele fixe (de
exemplu sertar – bucşă la un distribuitor, piston – carcasă la un cilindru) poate duce
la blocarea (griparea) elementelor mobile, dar şi la uzura lor prin abraziune şi la
îmbâcsirea filtrelor; „fineţea de filtrare” (cea mai mare dimensiune de particulă
străină exprimată în μm care se acceptă în masa de fluid) este un parametru ce
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
6
caracterizează din acest punct de vedere aerul; firmele producătoare de echipamente
pneumatice de automatizare garantează performanţele acestora numai dacă aerul
folosit are o anumită fineţe de filtrare; cu cât fineţea de filtrare este mai mică cu atât
cheltuielile de exploatare ale sistemului sunt mai mari;
● să asigure lubrifierea sistemului de acţionare; deoarece aerul nu are proprietăţi de
lubrifiere, în acest scop se folosesc ungătoare, care pulverizează în masa de aer
particule fine de ulei;
● să conţină cât mai puţină apă; în aer există apă sub formă de vapori, iar prin
condensarea acestora se obţine apa care va coroda piesele de oţel, iar la temperaturi
scăzute poate îngheţa;
● să aibă o temperatură apropiată de temperatura mediului ambiant pentru a evita
modificările de stare care la rândul lor ar duce la modificări ale parametrilor
funcţională ai sistemului;
● să intre în sistem la presiunea şi debitul corespunzător bunei funcţionări a
sistemului; o presiune prea mică nu asigură forţa de apăsare necesară, iar una prea
mare poate duce la avarii.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
7
2.INTRODUCEREA IN PNEUMATICA
Aerul comprimat folosit ca agent purtător de energie si informatie in sistemele
pneumatice de acţionare poate fi produs local , cu ajutorul unui compresor , sau
centralizat, intr-o staţie de compresoare.
Ultima varianta este cea mai utilizata. De altfel,producerea aerului este unul
dintre serviciile de baza (alături de alimentare a cu energie electrica ,apa,gaze
naturale) de care dispune un stabiliment modern .
In staţia de compresoare aerul este aspirat din atmosfera si comprimat cu
ajutorul unor compresoare si după ce este tratat si înmagazinat intr-un rezervor
tampon , este distribuit consumatorilor prin intermediul unei reţele de distribuţie.
Generarea energiei pneumatice se face după un ciclu deschis. Un asemenea ciclu
presupune aspirarea din atmosfera,comprimarea ,tratarea ,distribuţia la utilizatori si
refularea in atmosfera. Fiind un ciclu deschis ,aerul care alimentează sistemul de
acţionare se reimprospateaza continuu , fiind supus de fiecare data unui proces
complex de filtrare .
Avantajul acestui tip de sistem consta in simplificarea sa . Fiabilitatea ,durata de
viata si nu in ultimul rând performantele unui sistem pneumatic de acţionare depind
in cea mai mare măsura de calitatea agentului folosit . Având in vedere ca aerul
intra in contact cu elementele mobile sau fixe ale echipamentelor ,confecţionate din
cele mai diverse materiale(otel,bronz,alama,cauciuc ,material plastic,etc.) si ca nu
de puţine ori traversează secţiuni de curgere , uneori de dimensiuni foarte
mici,calibrate,acestuia i se impun următoarele cerinţe:
-sa fie cat mai curat posibil ;un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu
jocurile funcţionale existente intre elementele constructive mobile si cele fixe poate
duce la blocarea elementelor mobile , dar si uzura lor prin abraziune si la îmbâcsirea
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
8
filtrelor din sistem;”fineţea de filtrare”este un parametru ce fixează din acest punct
de vedere aerul ;firmele producătoare de echipamente pneumatice de automatizare
garantează performantele acestora numai daca aerul folosit are o fineţe de filtrare;cu
cat fineţea de filtrare este mai mica cu atât cheltuielile de exploatare ale sistemului
sunt mai mari ;
-sa asigure lubrifierea sistemului de acţionare;deoarece aerul nu are proprietati de
lubrefiere , in acest scop se folosesc echipamente speciale numite ungatoare ,care
pulverizeaza masa de aer particole fine de ulei ;trebuie avut in vedere faptul ca o
ungere abundenta poate conduce „naclirea”elementelor constructive ale
echipamentelor, iar o ungere insuficienta poate conduce la scoaterea prematura din
functionare a sistemului respectiv;
-sa contina cat mai putina apa ;in aer exista sub forma de vapori , iar prin
condensarea acestora se obtine apa care va coroda piesele de otel ;la temperaturi
mai scazute poate sa apara fenomenul de inghetare a apei , care poate impiedica
functionarea sistemului la parametri normali ;
-sa aiba o temperatura apropiata de temperatura a mediului ambiant pentru a evita
modificarile de stare care la randul lor ar duce la modificari ale parametrilor
functionali ai sistemului;
-sa intre in sistem avand presiunea si debitul corespunzator bunei functionari a
sistemului ; o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la
avarii , iar o presiune mai mare decat cea recomandata de producator poate duce la
avarii,iar o presiune mai mica nu asigura forta sau momentul cerute de aplicatia
respectiva;in ceea ce priveste debitul ,abaterile acestuia influenteaza viteza de
deplasare a sarcinii antrenate de sistem.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
9
3. MOTOARE PNEUMATICE
Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici aer
comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de ieşire
mecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei
pneumatice în energie mecanică motoarele pneumatice se împart în:
- motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare
are loc pe baza modificării permanente a unor volume delimitate de părţile mobile şi
părţile fixe ale camerelor active ale motorului;
- motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine pneumatice; la
aceste motoare energia pneumostatică a mediului de lucru este transformată într-o
energie mecanică. În sistemele de acţionare pneumatice în marea majoritate a
cazurilor motoarele folosite sunt motoare volumice.
Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a transforma energia fluidului (aici
aer comprimat) într-o energie mecanică pe care o transmit prin organele de
ieşiremecanismelor acţionate. După tipul procesului de transformare a energiei
pneumatice înenergie mecanică motoarele pneumatice se împart în:
motoare
pneumostatice sau volumice
; la aceste motoare procesul de transformareare loc pe baza modificării permanente
a unor volume delimitate de părţile mobile şi părţilefixe ale camerelor active
ale motorului;
motoare pneumodinamice, cunoscute şi sub denumirea de turbine
pneumatice; laaceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este
transformată într-o primaetapă în energie cinetică, care apoi este la rândul
ei transformată în energic mecanică.În sistemele de acţionare pneumatice
în marea majoritate a cazurilor motoarele folositesunt motoare
volumice.Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
10
arbore. În primul cazorganul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă
(cazul cilindrilor şi camerelor membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz
mişcarea acestuia este fie de rotaţiealternativă (cazul motoarelor oscilante),
fie de rotaţie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor rotative).Un alt criteriu de
clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care serealizează
mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare
cu mişcarecontinua şi motoare cu mişcare incrementală.Tot în această
familie, a motoarelor pneumatice, se pot încadra şi motoarele pneumo-
hidraulice, la care mişcarea organului de ieşire este controlată prin
intermediul unui circuithidraulic auxiliar.În general maşinile pneumatice sunt
reversibile, adică pot funcţiona ca gnerator (pompă) şica motor. Din cauza
randamentului, ca motoare se folosesc în special cele cu piston, dar
sefolosesc şi cele rotative.
Organul de ieşire al unui motor pneumatic poate fi o tijă sau un arbore. În primul
caz organul de ieşire are o mişcare rectilinie alternativă (cazul cilindrilor şi
camerelor cu membrană), în timp ce în cel de-al doilea caz mişcarea acestuia este
fie de rotaţie alternativă (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaţie pe unghi
nelimitat (cazul motoarelor rotative).
Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice îl reprezintă modul în care se
realizează mişcarea organului de ieşire; după acest criteriu se disting: motoare cu
mişcare continuă şi motoare cu mişcare alternativă.
În general maşinile pneumatice sunt ireversibile, adică pot funcţiona ca generator
(pompă) şi ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc în special
cele cu piston, mai rar cele rotative.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
11
4.MOTOARE PNEUMATICE LINIARE
Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare rectilinie,
ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are loc între
două poziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa motorului.
După modul în care sunt separate cele două camere funcţionale motoarele
pneumatice se pot clasifica în:
- cilindri, la aceste motoare separarea se face prin intermediul unui piston 4, iar
etanşarea se face prin intermediul unor garnituri nemetalice;
- camere cu membrană, la aceste motoare rolul pistonului este preluat de o
membrană nemetalică, care realizează şi etanşarea celor două camere.
Intr-o instalatie pneumatica ,elemental de actionare propriu-zis este motorul
pneumatic .motoarele pneumatice,denumire si elemente se executie , transforma
energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza
apoi instalatiei cu ajutorul a diferite lanturi pneumatice liniare.
Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare
rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are
loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa
motorului
Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul elementului de
execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează motoare liniare cu
piston.
Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de translatie ,de
obicei liniara ,ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare .
Exista doua tipuri de cilindri pneumatici :cu membrana si cu piston.Au aplicatii
foarte largi si se construiesc gama tipodimensionala extrem de diversificata.
Clasificarea cilindrilor pneumatici:
1.dupa modul de alimentare cu aer comprimat , cilindri cu piston se califica astfel:
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
12
-cilindri cu simplu efect :-cu revenire cu arc; -
-cu revenire sub actiunea unei forte
rezistente
-cilindri cu dublu efect: -cu tija unilaterala;
-cu tija bilaterala.
-cilindri in tandem: -cu amplificare de forte;
-avand cursa in doua trepte.
2.dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi:
-cilindri fara frana la capat de cursa;
-cilindri cu frana la capat de cursa: -reglabila;
-nereglabila.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
13
5. COMANDA CILINDRILOR
Prin „comanda pneumatica „ se intelege totalitatea elementelor pneumatice (si/sau
electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi ce
asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe
lanturi de comanda , care indeplinesc functii bine precizate . Clasificarea in
comenzi pur pneumatice si mixte(electrpneumatice) nu este semnificativa din punct
de vedere al realizarii functiilor cerute.
Conform definitiei , elementul de comanda prelucreaza informatia , iar elementul de
executie transforma energia . In orice sistem de comanda o marime este influientata
de prezenta sau absenta altei marimi , iar sensul acestei actiuni corespunde unui
sistem in forma de bucla deschisa numit lant de comanda.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
14
5.1. COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU SIMPLU
EFECT
-se poate realiza direct sau indirect .
Criteriile de alegere a comenzii directe sau indirecte:
-forta necesara comutarii distribuitoarelor , care este in functie de diametru nominal al acestora;
-marimea solenoidului si a tensiunii electrice;
-complexitztea circuitului.
Este necesara comanda indirect in cazul cilindrului cu viteza si/sau diametru mare:
in aceaste situatii este necesar un debit mai mare de aer , ceea ce implica sectiunea
decurgere mari , deci distribuitoarelor cu diametru nominal Dn mare , adica forta de
comutare mare .
5.2. COMANDA UNUI CILINDRU PNEUMATIC CU DUBLU
EFECT
-pot fi comandati cu ajutorul ventilelor de distributie cu 3 sau 4 cai .
Modificarea vitezei pistonului cilindrului pneumatic se poate face variind debitul de
intrare sau de evacuare .
Pentru acest lucru se utilizeaza supape de strangulare si retinere cu drosel reglabil.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
15
6. SCHEME DE ACŢIONARE A MOTOARELOR
PNEUMATICE LINIARE
Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul mecanic printr-o mişcare
rectilinie,ele se mai numesc şi cilindri pneumatici. Mişcarea organului de ieşire are
loc între douăpoziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce definesc cursa
motorului
Într-o schemă de acţionare pneumatică, motorul pneumatic are rolul
elementului de execuţie. Marea majoritate a acţionărilor pneumatice utilizează
motoare liniare cu piston. De la acest aparat pneumatic se aşteaptă realizarea unor
forţe de strângere sau realizarea unor deplasări, în funcţie de destinaţia schemei de
acţionare. De asemenea, motorul va trebui să funcţioneze într-un anumit regim de
viteză şi să se oprească cu o anumită precizie. Construcţia motoarelor pneumatice
liniare cu piston a fost prezentată în Lucrarea nr.1, de aceea vom trece aici în revistă
principalele scheme caracteristice de acţionare a acestor elemente (vezi tabelul 1).
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
16
Tabelul 1
Pistonul motorului se deplasează în mişcare de
avans (+) atât timp cât se acţionează asupra
manetei distribuitorului DP. La încetarea comenzii
distribuitorul ocupă poziţia 0 ceea ce conduce la
legarea camerei din stânga pistonului motorului
pneumatic la atmosferă şi ca urmare retragerea
pistonului.
Distribuitorul fiind cu memorie (poziţie reţinută) la
darea comenzii M2 distribuitorul ocupă poziţia 2
ceea ce permite alimentarea camerei din stânga
pistonului motorului pneumatic şi declanşarea
mişcării de avans (+). Motorul se opreşte în această
poziţie şi se retrage doar atunci când vom da o
comandă în sens invers (M1). Droselul Dr reglează
viteza pistonului în cursa de retragere.
Distribuitorul este cu poziţie preferenţială
(nereţinută) aşa că pistonul motorului pneumatic se
va deplasa în mişcare de avans doar atât timp cât
vom menţine comanda M la maneta distribuitorului
DP. La încetarea comenzii, distribuitorul
alimentează motorul în sens invers asigurând
mişcarea de revenire.
Schema asigură mişcarea de avans şi de retragere
realizate cu viteze diferite reglabile. Astfel la
comanda M asupra distribuitorului DP se
alimentează camera din stânga pistonului iar aerul
comprimat va trece prin supapa de sens a
droselului de cale DC1 punând în mişcare pistonul
(+). Aerul din camera opusă va fi legat prin
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
17
distribuitor la atmosferă dar prin rezistenţa
reglabilă a droselului de cale DC2, ceea ce va
asigura o viteză de avans reglabilă. Pentru mişcarea
de revenire viteza poate fi reglată de la droselul de
cale DC1.
La comanda M2 motorul pneumatic va efectua
cursa de avans (+) şi va rămâne la cap de cursă
până la darea comenzii M1 în sens invers, ceea ce
va asigura efectuarea cursei de revenire. Viteza de
avans poate fi reglată de la droselul Dr2 iar cea de
revenire de la droselul Dr1 montaţi pe orificiile de
ieşire în atmosferă ale camerelor motorului. Unele
distribuitoare de tip 5/2 au montate din fabricaţie
drosele pe orificiile de evacuare în atmosferă
pentru reglarea vitezelor.
Montajul asigură motorului pneumatic MP o
mişcare de avans cu viteză mică reglabilă. Astfel,
la darea comenzii M de la butonul pneumatic BP se
asigură punerea distribuitorului principal DP pe
poziţia 1 ceea ce are ca efect alimentarea camerei
din stânga a pistonului şi iniţierea deplasării (+).
Tija motorului pneumatic fiind solidară cu cea a
motorului hidraulic MH, deplasarea este posibilă
dor prin trecerea uleiului din camera din dreapta
motorului hidraulic în cea din stânga, trecere care
se poate face doar prin droselul de cale DC. Viteza
de avans va putea fi reglată astfel prin acest drosel.
Rezervorul R are rolul de a compensa diferenţa de
volum dintre cele două camere.
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
18
Motorul pneumatic MP va efectua mişcarea de
avans dacă de la butoanele pneumatice BP3 şi BP4
se dă comanda simultan. Cele două butoane
montate în serie materializează funcţia logică „ŞI”.
Pentru revenirea motorului se poate acţiona unul
din butoanele pneumatice BP1 sau BP2 care sunt
legate la supapa selectoare de circuit S, numită şi
supapă „SAU”. Comanda printr-o funcţie „ŞI” este
specifică utilajelor de producţie unde există pericol
de accidentare a operatorului (prese), prin această
comandă se asigură îndepărtarea mâinilor din zona
periculoasă.
Deplasarea în mişcare de avans şi de retragere este
asigurată de un distribuitor 5/3 pilotat de către
butonul pneumatic BP tip 4/3. Atunci când butonul
este pus pe poziţia centrală, camerele de comandă
ale distribuitoarelor vor fi legate la atmosferă iar
arcurile distribuitorului îl vor plasa pe poziţia de
mijloc, ceea ce va asigura tăierea alimentării şi
evacuării aerului din motorul pneumatic şi oprirea
lui într-o poziţie intermediară.
Pentru realizarea cursei de avans se dă comanda
M2 ceea ce va permite legarea la atmosferă a
camerei din dreapta pistonului motorului
pneumatic. Comanda M1 asigură deplasarea
pistonului în cursa de revenire. Dacă nu se dă nici
o comandă pistonul motorului va fi sub acţiunea a
două presiuni, mai mică pe partea stângă şi mai
mare pe partea dreaptă, reglate astfel de la
regulatorul de presiune RP, încât să dezvolte forţe
egale pe cele două feţe ale pistonului. Acest lucru
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
19
asigură oprirea în forţă a pistonului.
Este o schemă de funcţionare automată cu impuls
de iniţiere la care se foloseşte un limitator de cursă
LC care odată acţionat de cama k de pe tija
pistonului va asigura comutarea distribuitorului DP
pe poziţia de retragere. Comanda de pornire a
ciclului avans-revenire se dă de la butonul
pneumatic BP. Schema asigură realizarea integrală
a cursei motorului deoarece limitatorul de cursă va
fi montat la capătul cursei de avans de aceea
soluţia este utilizată de fiecare dată de câte ori se
doreşte confirmarea realizării cursei de avans.
Este tot o schemă automată cu ciclu automat şi
impuls de iniţiere la care nu se mai utilizează
limitator de cursă ci o supapă de succesiune SP.
După darea comenzii M de la butonul pneumatic
BP distribuitorul va alimenta camera din stânga
pistonului ceea ce va conduce la pornirea lui în
mişcare de avans. La epuizarea cursei motorului,
pistonul se va opri la cap de cursă ceea ce va
conduce la creşterea presiunii pe conducta de
intrare în supapa SP. Supapa se va deschide şi va
permite accesul aerului la camera de comandă a
distribuitorului DP care va întoarce motorul.
Schema este similară cu cea precedentă cu
deosebirea că după oprirea pistonului la capătul
cursei de avans va trece un timp reglat cu droselul
de cale DC până la umplerea rezervorului C şi
comutarea distribuitorului DP pentru revenirea
pistonului în poziţia iniţială. Deci reîntoarcerea
pistonului se va face după un anumit timp (reglat)
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
20
de la atingerea cursei maxime.
Este o schemă tipică de funcţionare a unei sănii de
maşină-unealtă, în sensul că se asigură funcţiile:
apropiere rapidă AR, avans de lucru AL şi
retragere rapidă RR. Limitatorul de cursă LC1
asigură evacuarea aerului prin droselul de cale DC
şi prin asta o viteză reglată a pistonului, iar
limitatorul LC2 revenirea pistonului la poziţia
iniţială. Limitatorul LC1 este acţionabil doar într-
un singur sens pentru a deveni inactiv la cursa de
revenire a pistonului.
Este o schemă care asigură două cicluri de
funcţionare: automat şi manual. Astfel dacă
distribuitorul D0 primeşte comanda „automat” el
va alimenta limitatoarele de cursă LC1 şi LC2 ceea
ce va permite funcţionare motorului în curse de
avans-retragere repetate continuu. Dacă în schimb
se va selecta poziţia „manual” vor fi activate
butoanele BP1 şi BP2 care vor asigura avansul şi
retragerea în mod individual în funcţie de comanda
dată la cele două butoane.
Schema asigură un ciclul de funcţionare automat
(ciclu repetat continuu) prin alimentarea cu aer
comprimat a limitatoarelor de cursă LC1 şi LC2, ca
urmare a comenzii M3. Dacă însă se dă comanda
M2 cele două distribuitoare D1 şi D2 vor fi puse pe
poziţia închis ceea ce va avea ca efect tăierea
alimentării cu aer a motorului şi oprirea lui.
Oprirea va închide camerele de lucru ale motorului
dar datorită compresibilităţii aerului pistonul se va
putea deplasa în limite reduse sub acţiunea unor
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
21
forţe exterioare.
Cele două limitatoare de cursă LC1 şi LC2 asigură
funcţionarea în regim automat cu ciclu repetat
continuu a motorului. Dacă se dă comanda „oprit „
de la butonul BP acesta va alimenta cu aer sub
presiune cele două camere de comandă ale
distribuitorului şi ca urmare distribuitorul va ocupa
poziţia centrală legând camerele motorului la
presiune. Dat fiind că ariile pistonului sunt egale pe
cele două părţi (motor cu tijă bilaterală) acesta se
va opri stabil, sub efectul forţelor de presiune
egale.
Schema asigură funcţionarea automată fără
limitator de cursă prin folosirea unui temporizator
(drosel de cale DC plus rezervor C) pentru cursa de
revenire şi a unui distribuitor DP1 cu arc reglabil
sau a unei supape de succesiune pentru cursa de
avans. Oprirea motorului este posibilă doar în
poziţia iniţială la cap de cursă (poziţia complet
retras).
Utilizarea motoarelor liniare in actionarile pneumatice
22
7. BIBLIOGRAFIE
1. DESEN TEHNIC DE SPECIALITATE
Autori: GHEORGHE HUSEIN, M. TUDOSE
2. CULTURĂ DE SPECIALITATE
Autor: POPESCU RODICA
3. UTILAJUL ŞI TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR MECANICE.
Autori: GHEORGHE ZGURĂ, GHEOGHE PEPTEA
4. INTERNET
Site-urile: www.google.ro
www.yahoo.com