Utilaje tehnologicePt. test grila1. Obiectul disciplinei, cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca utilajele.1. Materiale 1. Organe de masini1. Surse de energie clasice1. Surse regenerabilePt. partea speciala1. Utilaje tehnologice pentru productia agroalimentara1. Utilaje tehnologice de prelucrare a produselor agroalimentare ( cele de prelucrare mecanica / termica )1. Utilaje pentru alimentarea cu apa, canalizare, sanitare1. Utilaje pentru asigurarea microclimatului, ventilatie, incalzire, aer conditionat

Alimentatie publica este o ramura a comertului cu amanuntul unde se obtin produse culianre ( paine, produse de cofetarie, patiserie, locul unde se asigura spatiul necesar pentru consumarea lor )

Utilajele si mobilierul tehnologic folosite in astfel de unitati trebuie sa asigure o lucrare de calitate, sa nu afecteze proprietatile nutritive, organoleptice ale produselor cu care vin in contact, sa fie realizate din materiale anticorozive, sa aiba suprafete plane astfel incat sa nu ramana resturi, aceste utilaje sa nu polueze spatiul de lucru, respectiv se va acorda atentie deosebita la sursa de actionare a utilajelor.

Agroturismul este o activitate complementara agricola care este integrata organic in economia exploatatiei agricole, unde se desfasoara atat activitati agricole cat si activitati turistice, respectiv turismul ( agroturismul ) valorifica cadrul natural al exploatatiei agricole.

Utilajele agricole sunt utilizate pentru productia agroalimentara, respectiv pentru obtinerea materiilor prime folosite atat in alimentatie cat si in agroturism. 1. tractor1. masini agricole

Cerinte:1. sa realizeze operatiuni de calitate superioara1. sa nu influenteze negativ proprietatile produselor obtinute1. sa nu polueze mediul ambiant1. consumuri de energie cat mai reduse pe unitatea de produs1. prosibilitatea cresterii gradului de automatizare a unor operatiuni din procesul de productie1. sa permite cresterea productivitatii muncii1. sa fie fiabile1. deservirea utilajelor sa fie facila si sa permita igienizarea lor1. sa fie prevazute cu aparatura de masura si control 1. liniile tehnologice sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa permita blocarea lor in cazul defectarii unei masini

Clasificarea utilajelor:1. dupa destinatie1. dupa ciclul de lucru se impart in: utilaje cu functionare continua ( are un proces de lucru stabilizat in timp, produsul finit este eliminat concomitent cu introducerea materii prime, asta dupa ce in prealabil s-a facut amorsarea spatiului de lucru ) / utilaje cu functionare discontinua sau periodica ( la care produsul finit este eliminat dupa parcurgerea timpului necesar de lucru )1. dupa gradul de automatizare se impart in: utilaje fara elemente de automatizare ( procesele tehnologice de baza cat si cele auxiliare sunt realizate prin interventia omului ) / serii automate la care omul intervine in procesele auxiliare ( in operatiile secundare ) sau sisteme care realizeaza procesul fara interventia omului1. dupa tipul operatiunii executate se impart in: utilaje pentru lucrari agricole, utilaje pentru maruntirea produselor agroalimentare, utilaje pentru transport al utilajelor si produselor, utilaje de prelucrare1. dupa numarul de operatiuni executate: individuale si complexe

Sistema de masini reprezinta un ansamblu sau totalitatea utilajelor care acopera toate operatiile din cadrul procesului de productie.Flux tehnologic reprezinta circulatia continua a materiilor prime in succesiunea operatiilor.Utilajul reprezinta totalitatea uneltelor, dispozitivelor folosite pentru executarea unei lucrari din cadrul procesului de productie .Tehnologia de productie reprezinta un ansamblu de masuri tehnice, organizatorice si economice de folosire a unei sisteme de masini, utilaje in conditii optime de lucru cu scopul obtinerii unei productii maxime. Fiabilitatea reprezinta siguranta in exploatare a unui sistem tehnic sau masura probabilitatii de functionare corespunzatoare a utilajului conform normelor prescrise.

Materiale utilizate in constructia si exploatarea utilajelor tehnologice

Tipuri de materiale:1. materiale metalice: feroare, neferoase1. materiale nemetalice 1. combustibili si lubrifianti

Recunoasterea materialelor folosite se realizeaza dupa o serie de proprietati ale acestora:1. fizice: 1. luciul1. culoarea1. structura1. conductibilitatea termica si electrica ( proprietatea unui material de a conduce caldura si electricitatea )1. dilatabilitatea ( insusirea unui material de a mari volumul la cresterea temperaturii )1. fuzibilitatea ( proprietatea unui material de a se topi ) 1. chimice:1. oxidarea ( proprietatea unui material de a intra in reactie cu oxigenul 1. mecanice1. duritate ( proprietatea unui material, a unui corp, de a se opune unei forte mecanice exterioare Hb )1. maleabilitatea ( insusirea unui material de a se deforma permanent fara fisurare )1. tenacitatea ( proprietatea unui material de a prezenta deformatii plastice mari inainte de a se rupe )1. elasticitatea ( insusirea unor materiale de a reveni la forma si dimensiunile initiale dupa deformare )1. plasticitate ( insusirea unor materiale de a nu reveni la forma si dimensiunile initiale dupa deformare )1. rezistenta ( proprietatea unor materiale de a se opune unor actiuni mecanice de distrugere ( rupere, forfecare )1. rezistenta la uzura ( proprietatea unor materiale de a se opune actiunii distructive prin frecare )

Materiale metalice feroase

Sunt aliaje ale fierului si carbonului, ca elemente de baza, cu o serie de elemente insotioare ( mangan, fosfor, sulf ) sau cu elemente de aliere ( nichel, crom, siliciu, aluminiu, cupru )

Fonta aliaj al fierului si carbonului ( Fe + C ) > 1,7 6,67 % CFonta se obtine prin topirea minereului de fier, iar din fonta se obtin piese prin turnare, piese care trebuie sa aibe rezistenta la uzura, duritate mare, sa reziste la temperaturi ridicate.Din fonta bruta se realizeaza otelul.

Clasificarea fontelor :1. fonte ordinare ( de uz general, fara elemente de aliere ) in care se incadreaza urmatoarele tipuri:1. fonta cenusie ( fonta cu grafit lamelar )1. fonta alba1. fonta maleabila ( fonta cu grafit in cuiburi )1. fonta cu grafit nodular1. fonte speciale ( cu elemente de aliere ):1. fonta refractara ( rezistenta la temperaturi ridicate )1. fonta antifrictiuni ( rezistenta la uzura, la frecare )1. fonta inalt aliata ( rezistenta la coroziune )

Otelul datorita continutului de carbon mai mic ( Fe + C ) > 0,04 1,7 % C; se prelucreaza mai usor decat fonta prin toate procedele tehnologice, se poate turna mai usor, nu este casant ca si fonta ( se poate prelucra prin forjare incalzire + deformare ) , devine cel mai folosit material.Otelurile se impart in:1. oteluri de uz general1. oteluri aliate ( otel inoxidabil [ Ni, Cr ] )

Piesele din otel in vederea imbunatatirii unor proprietati pot fi supuse atat tratamentelor termice cat si tratamentelor termochimice.

Tratamentele termice sunt reprezentate: calire, revenire, recoacere.

Calirea reprezinta tratamentul termic aplicat pieselor din otel pt cresterea rezistentei, duritatii; presupune incalzirea la o temperatura de 800 850 Grade C urmat de o racire brusca in mediu lichid.Revenirea reprezinta tratamentul aplicat pieselor din otel, calite, cu scopul inlaturarii tensiunilor interioare din piesa si reducerea fragilitatii, tratamentul consta in incalzirea piesei 300 350 Grade C si racire lenta in aer.Recoacerea este tratamentul termic aplicat pieselor din otel ce urmeaza a fi supuse unor noi prelucrari. Inseamna incalzire la 800 900 Grade C si racire lenta in aer.

Tratamentelor termochimice:

CementareNitrurareCronizareAluminizareAceste tratamente presupun incalzirea pieselor la 1000 1100 Grade C in medii bogate in azot, crom etc.Grosimea stratului imbogatit va fi in functie de durata de incalzire

Materiale metalice neferoase

Sunt intalnite sub forma de metale neferoase, aliaje neferoase ( nu contin fier ) Metale neferoase:1. cupru1. staniu1. zinc1. aluminiu1. plumbAliaje neferoase:1. bronz1. alama1. aliajul antifrictiune1. duraluminiu

Cuprul este bun conductor termic si electric, este bun pt conducte, armaturi, elemente de garnituri si este principalul element de aliere pt obtinerea aliajelor.Staniu este un material cu maleabilitate buna, rezistenta la coroziunie, fiind utilizat ca material de adaos pt lipirea moale sau cositorirea, este folosit in alimentatie publica ca si ambalaj ( nu este toxic pt alimente ), are culoare alb-argintieZincul este un material de culoare alb-albastruie, este maleabil in intervalul 100 150 Grade C, are rezistenta la coroziune, folosit pt acoperiri galvanice, folosit ca element de aliere.Aluminiu de culoare argintie, greutate mica, este nemagnetic, nu este toxic pt alimente.Plumbul este maleabil, cu rezistenta la coroziune atat la agenti fizici ( apa ) dar si chimici ( acizi )Bronz cu coeficient de frecare redus folosit pt captusirea lagarelor, pt armaturi.Alama are rezistenta la coroziune, folosit la lipirea tare sau alamire.Duraluminiu aliaj cu greutatea mica, duritate mare, se obtine din cupru si aluminiuAliaj antifrictiune pe baza de staniu si plumb.

Materiale nemetalice

Lemnul de diferite esente, se prelucreaza usor, are rezistenta la rupere, are elasticitate; este higroscopic ( atrage apa, supus putrezirii ). Se foloseste la ambalaje, platforme, mobilier, constructii si combustibili.Sticla este o topitura de silicati racita brusc.

Avantajele sticlei:1. este insolubila in apa1. este rezistenta la actiunea acizilor si bazelor1. este impermeabila1. nu are miros1. nu retine miros1. este rigida1. este transparentaDezavantajele sticlei:1. fragilitate1. greutate relativ mare1. volum mare1. depozitare dificila1. imbatranireProprietatile sticlei:1. fragilitate1. rezistenta la soc termic ( 35-45 Grade C )1. transparenta

Pielea tehnica curele de transmisie, benzi transportatoare, etcCauciucul - nu este higroscopic, natural sau sintetic, folosit pt curele de transmisie, benzi transportatoare, garnituri, anvelope etcFibre textile de origine vegetala ( in, canepa ), animala ( pasla ), minerala ( azbest { rezistenta la temperaturi ridicate } )Hartie si carton pt sisteme de filtrare a fluidelor, pt garnituri, pt ambalajeMasele plastice rezistenta ridicata, greutate specifica mica, costuri de obtinere reduse, folosite pt ambalaje, tuburi, etc.Klingheritul cauciuc + azbest pt garnituri de etansareEbonita se obtine din cauciuc plastifiat si sulf, pt carcare electroizolanteLacuri si vopseluri - substante folosite pt acoperirea si protectia suprafetelor

Combustibili si lubrefianti

1. combustibili ca surse primare de energie carbune, gaze, petrol1. combustibili clasici proveniti din petrol benzina, motorina1. combustibili neconventionali ( alternativi ) etanol, biodiesel

Carbune: in Romania intalnim toate formele de carburi superiori dar si inferiori.Petrolul: are un areal mai restrans, accesul la sursa este mai dificil, pretul este mai ridicat, cu extragerea petrolului se obtin gazele lichide.Gazul natural: cea mai mare proportie - gaz metan , sursa importanta pentru economie, are un areal raspandit, pretul de cost este mai scazut comparativ cu petrolul, este utilizat pe scara larga in industrie.Uraniu: utilizat in centralele nucleare, este un combustibil folosit pentru obtinerea energiei electrice. In natura uraniu se afla sub forma de oxizi, silicati si fosfati de uraniu.

Benzina este combustibilul care sta la baza functionarii motoarelor termice cu ardere interna cu aprindere prin scanteie ( MAS ), se obtine din petrol, principalele proprietati ale benzinei sunt reprezentate prin: 1. nutralitate1. stabilitate chimica1. volatilitate1. antidetonanta ( este proprietatea benzinei de a arde cu viteza normala ) Principala caracteristica a benzinei este reprezentata de cifra octanica, aceasta arata tendinta benzinei de a nu produce detonatie ( ardere exploziva ), cifta octanica se poate determina comparand benzina data cu un amestec etalon format din izoptan si heptan , procentul de izoptan din amestecul etalon care se comporta la fel cu proba data de benzina reprezinta cifra octanica, pentru imbunatatirea proprietatilor de ardere cat si pentru reducerea emisiilor poluante benzina se aditiveaza.

Motorina este combustibilul care sta la baza functionarii motoarelor termice cu ardere interna cu aprindere prin compresie / comprimare ( MAC ), proprietatile motorinei sunt :1. neutralitate1. stabilitate chimica1. pulverizare buna1. temperatura de fierbere ridicata1. capacitate de autoaprindereCaracteristicile de baza ale combustibilului sunt reprezentate de cifra cetanica si temperatura punctului de congelare. Cifra cetanica arata capacitatea combustibilului de a se autoaprinde, aceasta cifra cetanica se poate determina comparand proba de motorina cu un amestec etalon care este format din cetan si alfametilnaftalen, cetanul se autoaprinde usor, alfametilnaftalen se autoaprinde mai greu, procentul de cetan din amestecul etalon care se comporta la fel cu motorina data reprezinta cifra cetanica.

Combustibilii alternativi:1. Metanol ( alcool metilic ) este un inlocuitor pentru benzina ( motoare MAS ), se poate obtine prin distilarea descompunatoare a lemnului sau pe cale sintetica din hidrogen si monoxid de carbon, in conditii de presiune 200-300 atm, 300-400 grade C si in prezenta unor catalizatori. Acest alcool poate fi utilizat si ca solvent, antigel.1. Etanolul se obtine din produse agricole sau pe cale sintetica (produsele se maruntesc, se amesteca cu apa la 60 grade C, acest malt se amesteca cu amidon pentru zaharificare, se obtine un lichid dulceag care mai departe este racit 15-20 grade C, procesul de zaharificare dureaza o ora, se introduce apoi drojdia de bere pentru fermentatia alcoolica ( 2-3 zile ) se obtine un produs numit plamada ( 15-20 % ) concentratie care produs este supus distilarii iar in final se obtine etanolul brut 90 %)1. Biodiesel se obtine din uleiuri vegetale ( ulei de rapita ), un ulei vegetal obtinut fie prin presare la rece fie un ulei esterificat, este important ca sistemul de alimentare al motorului sa permita incalzirea combustibilului, pentru ca sa poata fi pulverizat.

Lubrefianti

Sunt substante folosite pentru ungerea componentelor subansamblelor mobile cu scopul de a reduce lucru mecanic pierdut prin frecare ( de a reduce uzura ).Dupa starea de agregare: solizi, lichiziUleiuri ( lichizi ) sintetice si minerale iar dupa destinatie se clasifica in uleiuri de motor, transmisie, instalatii hidraulice.Principalele proprietati:-vascozitatea reprezinta proprietatea uleiului de a se opune curgerii -onctuozitatea este proprietatea uleiului de a adera la suprafetele metalice si de a crea o pelicula rezistenta la presiunea de contact dintre piese-punctiul de inflamabilitate este temperatura la care uleiul incepe sa arda si reprezinta principala caracteristica care determina consumul de ulei

Uleiurile de motor pentru ungerea motoarelor termice, cele mai utilizate sunt utilizate cele multigrad, adica uleiuri care pot fi folosite in conditii diferite de temperatura. In functie de vascozitate aceste uleiuri de motor se impart in 8 clase de vascozitate ( 0-50 ) indicativul este M si este insotit de valoarea vascozitatii exprimata in grade Engler, pt cele multi grad la indicativul de baza apare si litera W si a doua valoare a vascozitatii. Uleiurile pentru transmisie au vascozitatea cea mai ridicata si se impart in 3 clase 75, 80, 90 ele trebuie sa reziste la presiunea de contact dintre piese sau la extrema presiune. Indicativul acestor uleiuri este T insotit de valoarea vascozitatii si de asemenea de un element care sa exprime proprietatea de baza a acestui ulei si anume EP ( extrema presiune ) este utilizat pentru ungerea transmisiilor, cutii de viteze, reductoare, multiplicatoare, diferentiale, etc.Uleiurile hidraulice au vascozitatea redusa intre 20 si 40, ele trebuie sa reziste la presiuni si temperaturi ridicateau indicativul H si valoarea vascozitatii dupa acest indicativ, sunt folosite aceste uleiuri pentru instalatiile hidraulice in vederea transformarii energiei hidraulice in energie mecanica.

Vaselinele sunt suspensii coloidale ale acizilor grasi in uleiuri, principalele proprietati: 1. stabilitatea chimica1. rezistenta la oxidare1. temperatura punctului de picurare vaselina trece din stare solida in lichida

Vaselina folosita trebuie sa aibe TP mai mare decat temperatura dezvoltata in locul de frecare.

Organe de masini si mecanisme utilizate in constructia si exploatarea mecanismelor tehnologice

Organele de masini sunt elemente componente cu rol functional binedefinit care stau la baza formarii de subansamble, ele pot avea o structura simpla sau complexa si ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale:1. realizarea rolului functional1. fiabilitatea1. mentenabilitatea aptitudinea unui sistem de a putea fi intretinut usor si economic1. securitatea aptitudinea sistemului de a putea fi exploatat in conditii de siguranta pentru utilizator 1. economicitatea produsului sa aiba un prt de cost redus1. tehnologicitatea reprezinta aptitudinea unui sistem de a fi obtinut in conditii tehnologice normale 1. sa fie estetic1. sa nu fie nociv pentru om si mediul ambiant

Mecanismele sunt cupluri cinematice prevazute cu elemente fixe si mobile utilizate pentru transmiterea si transformarea miscarii.

Organe de masini pentru ansamblari: Demontabile: suruburi, pene, caneluriNedemontabile: nituri, sudare, lipireElastice: arcuriOrgane de masini pentru sustinerea miscarii:-Lagare-Arbore-Osii

Organe de maini pentru transformarea miscarii:-biela -manivela-cama-cremaliera

Organe de masini pentre transmiterea miscarii:-roti de frictiune-roti dintate-lanturi-curele

Organe de masini pentru organisme de cuplare: -cuplajele

Ansamblarile filetate suruburile

Sunt ansamblari la care pentru desfacere nu este necesara distrugerea organului de masina. Rolul functional al acestei ansamblari:1. de strangere, de a crea tensiune1. de reglaj1. de a transforma miscarea rotativa in miscare axiala sau invers1. de a transforma forte periferice mici in forte axiale mari1. de masurare

O ansamblare filetata este alcatuita din surubul propriu zis, din piulita ( aceasta poate lipsi ), din element de asigurare impotriva desfacerii accidentale.Aceasta ansamblare filetata prezinta urmatoarele avantaje:1. au gabarit redus1. se monteaza si se demonteaza usor1. pot fi realizate forte mari de strangere 1. sunt relativ ieftine, se procura usorDezavantaje:1. necesita elemente suplimentare de siguranta1. nu realizeaza etansarea imbinarii

Surubul format din cap , tija , cu o portiune filetata , filetul surubului poate fi realizat pe suprafete cilindrice sau conice, suruburile pot avea filetul pe stanga sau pe dreapta fapt ce indica si sensul de strangere al imbinarii. Filetul este caracterizat prin urmatorii parametrii: pas, profil, adancime. Pasul filetului reprezinta distanta parcursa de un punct de pe filet pe directia generatoare ( longitudinala ) la rotirea surubului cu 360 grade.Profilul filetului arata forma in sectiunea acestuia si sunt intalnite suruburi cu filet triunghiular avand rolul functional de strangere si filet cu profil patrat, dreptunghiular, etc pentru celelalte roluri functionale.Piulita are forme diferite si este prevazuta cu filet interior.Elementele de asigurare au rolul de an nu permite desfacerea accidentala a imbinarii si pot fi reprezentate prin saibe , piulite crenelate , prin contrapiulita , prin aplicarea unor adezivi in portiunea filetata.

Ansamblari demontabile prin pene

Sunt organe de masini demontabile utilizate in doua scopuri pentru solidarizarea arborilor si a rotilor pe arbori . In functie de pozitia acestora in cadrul ansamblarii penele se impart in doua categorii: 1. pene transversale dispuse perpendicular pe axele elementelor imbinate1. pene longitudinale dispuse paralel cu axele elementelor imbinateDupa cum este transmis momentul de torsiune aceste organe de masini se impart in pene paralele, pene disc care transmit prin forma / pene inclinate care transmit momentul prin frecare / pene tangentiale care transmit prin forma si frecare.

Aceste organe de masini pot fi caracterizate prin:1. realizeaza o ansamblare rapida1. pret de cost relativ redus1. protejeaza arborii si osiile in cazul unor suprasarcini

Ansamblari demontabile prin caneluri

Care sunt organe de masini pentru a realiza solidarizarea rotilor, discurilor, tamburilor, pe arbori.Se prezinta sub forma unor canale longitudinale practicate atat in butucul rotii cat si pe fusul arborelui si ele pot avea forme, profil diferit.Se caracterizeaza prin:1. se centreaza mai bine butul pe arbore1. cuplul transmis este mai mare1. roata poate fi deplasata axial pe arbore1. pret de cost ridicat

Ansamblari nedemontabile

Ansamblarea nedemontabila este acel tip de ansamblare la care pentru desfacere se distruge organul de imbinare.

Ansamblari nedemontabile prin intermediul niturilor

O astfel de ansamblare ca avantajeare:- pot fi imbinate materiale nesudabile- se comporta bine la diferite solicitariDezavantaje:-nu asigura etanseitate-consumul de material are valoare mai ridicata

Aceasta metoda este folosita pentru ansamblarea tablelor din otel sau neferoase.Un nit este altcatuit din cap initial si tija, capul initial cu forme diferite; in urma finalizarii de nituire se formeaza al doilea cap numit cap de inchidere prin una din cele doua metode: 1. nituire prin suprapunere1. nituire prin dispunere cap la cap

Ansamblarea nedemontabila prin sudare

Este procedeul de imbinare nedemontabila cu sau fara material de adaos care consta in aducerea suprafetelor elementelor imbinare in stare topita. Principalele tipuri de sudura reprezentate prin sudura electrica si cu gaz. Sudura electrica presupune cearea unui arc electric intre un electrod si piesa care sa dezvolte caldura necesara topirii materialului . Sunt folosite masini speciale statice sau rotative de curent continu sau rotativ cu urmatoarele denumiri: convertizor, transformator.Sudura cu gaz folosita pentru constructii metalice secundare mai subtiri care nu pot fi sudate cu cea in varianta electrica, aceasta varianta presupune arderea unui gaz intr-un curent de oxigen. Sudura oxiacetilenica, deoarece gazul format rezultat din carbid si apa se numeste acetilena care va fi ars in curent de oxigen, are in componenta generator de acetilena ( unde se produce gazul ), are butelie de oxigen, se face legatura cu un cap de sudura cu elemente de dozare in functie de temperatura dorita.

Ansamblarea nedemontabila prin lipire

Reprezinta procedeul de ansamblare prin aducerea materialului de adaos in stare topita si care difuzeaza in straturile superficiale ale elementelor imbinate, se intelege ca doar materialul de adaos se topeste iar materialele ce urmeaza a fi imbinate se incalzesc; in functie de temperatura de topire a materialului de adaos lipirea se imparte in 2 categorii:1. lipirea moale : la care temperatura de topire este de pana la 450 grade C folosindu-se aliaje de lipit pe baza de staniu si plumb.1. lipirea tare : la care temperatura de topire este cuprinsa intre 450 900 grade C folosindu-se aliaje pe baza cu cupru si zinc ( alama ) Cele doua procedee de lipire poarta denumirea de cositorire si alamire, ca si metoda pt aceasta imbinare: suprapunere / imbinare.1. Nu necesita lucrari ulterioare1. Pot fi lipite majoritatea metalelor1. Rezistenta mecanica este mai mica prin comparatie cu sudura

Ansamblarea demontabila prin arcuri

Sunt organe de masini folosite pt a forma o legatura elastica intre componentele unui ansamblu, dupa utilizarea lor si tipul solicitarii exista:1. arcuri pt exercitatea unei forte elastice permanente1. arcuri de amortizare1. arcuri pt limitarea fortelor elastice 1. arcuri pt masurarea fortelor1. arcuri pt reglare1. arcuri pt acumularea de energie elastica

Arcurile sunt realizate din oteluri speciale, aliaje neferoase; pot fi supuse urmatoarelor tipuri de solicitari:1. solicitare la incovoiere ( arcuri lamelare )1. solicitare la comprimare ( arcuri coloidale )1. solicitare la tractiune ( arcuri coloidale )1. solicitare la torsiune ( arcuri coloidale )

Ansambluri pt sustinerea miscarii de rotatie

Din aceste ansambluri fac parte:

Lagarele = organe de masini pt a forma puncte de sprijin, de reazem pt arborii aflati in miscare de rotatie, in functie de frecarea, in functie de frecarea care apare dintre arbore si fusul arborelui se impart in: lagare cu frecare de alunecare si lagare cu frecare de rostogolire.Sunt utilizate materiale denumite antifrictiune avand un coeficient de frecare cat mai redus; pt confectionarea lagarelor sunt utilizate fonte antifrictiune, aliaje antifrictiune, s.a. materiale.Aceste materiale din care sunt confectionate lagarele trebuie sa corespunda unor cerinte:1. sa permita o buna diferenta a lubrefiantului1. sa aiba rezistenta la apa1. coeficient de frecare redus1. sa transmita caldura 1. dilatarea termica sa fie redusa1. conformabilitate pentru a permite inglobarea particulelor dure

Constructia generala a unui lagar:Corp, capac, elemente de ansamblare, elemente de reglaj, elemente de fixare, canal de ungere, dispozitiv de ungere.

In functie de tipul lagarului partea interioara va fi prevazuta cu elemente denumite cuzineti respectiv cu rulmenti.Spre deosebire de varianta lagarului cu frecare de alunecare lagarul cu rulmenti prezinta urmatoarele avantaje:1. frecarea este mai mica1. consum mai redus de lubrefiant1. siguranta mai mare in exploatare1. jocuri miciDezavantaje:1. nu pot fi utilizate in cazul utilizarilor prin soc

Arbori si osii

Ca si lagarele, arborii si osiile sustin miscarea de rotatie; Arborii spre deosebire de osii transmit cuplu de forte, osiile doar sustin miscarea si cuplul de forte.Arborii dupa forma:1. drepti1. cotiti1. flexibiliArborii dupa pozitia lor:1. orizontal1. vertical1. inclinatLa un arbore distingem urmatoarele componente:1. fusuri1. fusuri paliere1. fusuri manetoane ( pt arborii cotiti )1. locasurile de calare pe care se monteaza organele de masini

Osiile pot fi: 1. fixe1. mobile ( se rotesc odata cu organele de masini pe care le sprijina )

Mecanismele

Sunt cupluri cinematice de miscare care au rolul atat de a transmite cat si de a transforma miscarea, ele prezinta laturi mobile si fixe; pot transforma miscarea intr-un singur sens sau in ambele sensuri, principalele tipuri de mecanisme:1. biela-manivela ( mecanism reversibil, transforma miscarea rectilinie alternativa in miscare de rotatie sau invers )1. cama ( transforma miscarea de rotatie in miscare rectilinie )1. surub si piulita 1. cremaliera ( mecanism reversibil )1. excentric

Organe de masini pt transmiterea miscarii de rotatie

Transmisii1. roti de frictiune1. prin curele1. roti dintate1. cu lanturi

Transmisii prin roti de frictiune intalnite atunci cand distanta dintre arbore este mica , fortele transmise sunt mici si nu este necesara transmiterea miscarii cu precizie, se intalnesc mai multe categorii roti de frictiune cilindrice, cu arbori concurenti si au roti de frictiune conice, roata si tambur.Transmiterea miscarii de la o roata la alta, de la un arbore la altul se realizeaza prin frecarea ce apare in zona de contact a rotilor.Aceste transmisii au urmatoarele avantaj:1. demaraj fara socuri1. protectie la suprasarcini1. functionare silentioasa1. pot functiona la turatii ridicate1. se schimba usor si rapid sensul de rotatieDezavantaje: - gabarit mare1. nu pot asigura un raport de transmitere constant1. durata de exploatare este mai mica

Raportul de transmitere a miscarii se calculeaza in functie de turatie si diamentrul rotii. I1 = n1/n2 =d2/d1

Transmisii prin curele sunt utilizate atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea nu trebuie transmisa cu precizie.Se face prin roti de curea si cureaua propriu zisa, transmiterea miscarii se bazeaza pe frecarea ce apare intre roata si curea.Dupa forma in sectiunea curelei se impart in transmisii:1. curele plate1. curele trapezoidale1. curele rotundeTransmisii cu curele de tip curea deschisa, curea deschisa si dispozitiv de intindere, curea incrucisata.Tipuri de transmisii cu axe paralele, cu axe concurente, cu axe incrucisate

Raportul de transmitere I1 = n1/n2 =d2/d1

Avantaje:1. amortizeaza socurile prin patinare1. au randament bun1. transmit miscarea la distanta1. constructie si intretinere facilaDezavantaje:1. gabarit mare1. necesitatea unor sisteme de intindere

Transmisii cu roti dintate sunt utilizate cand distanta dintre arbori este mica, se transmit forte mari si trebuie transmis cu precizie. Prezinta angrenaje interioare si exterioare, dupa forma si pozitia arborilor se impart in angrenaje:1. cu roti dintate cilindrice si arbori paraleli1. cu roti dintate conice si arbori concurenti1. cu surub melc si roata melcata1. cu arbori neparaleli si neconcurentiCaracteristici:1. garanteaza siguranta la turatii mari1. transmite miscarea cu precizie1. in functie cu turatia zgomot proportional

Prezinta butuc, disc si dantura.Dantura rotii dintate prin care se realizeaza de fapt angrenajele, principalul parametru al danturii rotii dintate fiind numarul de dinti pe care il intalnim la calculul raportului de transmitere a miscarii.

Pasul danturii rotii P= pi*Dp/ZDp reprezinta diamentrul primitiv, diamentrul corespunzator circumferintei pe care sunt amplasate punctele de angrenare pt danturile a doua roti dintate angrenate.

Modul reprezinta raportul dintre pas si pi lungimea ce revine fiecarul dinte masurata pe diametrul primitiv.

Principalele avantaje ale acestor tranmisii:1. au siguranta in exploatare1. raportul de transmitere a miscarii este constant1. gabarit redus in raport cu puterea transmisaDezavantaje:1. cost ridicat1. zgomot ridicat

Tip de angrenaje:1. roti dintate cilindrice si arbori paraleli1. roti dintate conice si arbori perpendiculari

Transmisii cu lanturi se folosesc atunci cand distanta dintre arbori este mare, cand miscarea trebuie transmisa cu precizie, o tranmisie cu lant cuprinde rotile de lant ( pinioane ) si lantul ( cu bolturi si role, cu bucsa simpla, lant de tip role cu guler, lant de tractiune )La acest tip de transmisie raportul de transmisie este constant.

Organele de masini pt mecanismele de cuplare cuplaje

Care sunt organe de masini folosite pt solidarizarea arborilor aflati unul in prelungirea celuilalt sau sub un anumit unghi fix sau variabil. Aceste organe de masini trebuie sa corespunda unor cerinte:1. capacitatea de transmitere totala a momentului de torsiune1. capacitatea de atenuarea a socurilor1. dimensiuni constructive reduseCuplajele se impart in doua grupe:1. cuplaje permanente acele cuplaje care pt intreruperea legaturii dintre arbori este necesara desfacerea cuplajuluicuplaje permanente fixe arborii se afla unul in prelungirea celulaltcuplaje mobile arborii sunt amplasati sub un anumit unghi fix sau variabil

1. cuplaje intermitente cuplajele care atat la stationar cat si in timpul functionarii pot forma sau intrerupe legatura dintre arboricuplaje intermitente comandate asupra lor intervine utilizatorul pt cuplare / decuplarecuplaje intermiente automate realizeaza functiile de cuplare / decuplare

Surse de energie folosite in unitatile de alimentatie publica si agroturism

Energia este o forma fundamentala de manifestare a materiei care reprezinta capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic, sursele de energie in functie de etapele de transformare in vederea realizarii unor operatii din cadrul procesului de productie sunt intalnite in urmatoarele variante:1. surse primare de energie provenite din combustibil, forta apei, forta vantului1. surse finale de energie folosite de utilizator1. surse intermediare are loc o conversie

Randamentul conversiei reprezinta raportul dintre cantitatea de energie rezultata in urma transformarii si cantitatea de energie intrata in procesul de conversie, se exprima procentual.

Conversia energiei termice in energie mecanica prin intermediul motoarelor termice cu ardere interna

Motor = masina de forta care transforma un anumit tip de energie in energie mecanica.

Motorul termic = masina de forta care transforma energia termica in energie mecanica.

Motor termic cu piston = masina de forta la care evolutia fluidului motor este realizata prin intermediul unui piston a carei miscare rectilinie este transformata in miscare de rotatie.

Motoarele termice cu ardere interna pot fi clasificate astfel:1. dupa procedeul de aprindere a combustibilului : motoare termice cu ardere interna cu aprindere prin scanteie MAS / motoare termice cu ardere interna cu aprindere prin compresie MAC1. dupa procedeul de admisie : motoare cu admisie normala ( prin aspiratie ) / motoare cu admisie fortata 1. dupa modul de realizare a ciclului motor: motoare in 4 timpi ( ciclul motor se realizeaza la 4 curse ale pistonului ), motoare in 2 timpi ( ciclul motor se realizeaza la 2 curse ale pistonului )1. dupa natura agentului de racire: motoare cu racire directa ( aer ) / indirecta ( lichid )1. dupa numarul de cilindri: monocilindric / policilindric1. dupa pozitia cilindrilor: vertical, in line, in V, in stea1. dupa starea de agregare a combustibilului : combustibil lichid, gazos, sau lichid + gazos

Motorul termic cu ardere interna

Este alcautuit dintr-un mecanism principal si mai multe auxiliare. In timpul functionarii pistonul se deplaseaza in cilindru intre 2 pct. limita denumite pct. moarte in care viteza pistonului este zero. Punctul mort interior spre capul cilindrilor, punctul mort exterior spre arbore.In cursa pistonului care se noteaza cu S ( in mm ) este generat un volum care se noteaza cu Vs cilindree unitara.Ciclul motor comporta urmatoarele faze:1. admisie1. comprimare1. ardere1. detenta1. evacuare

PMI pct mort interior pozitia pistonului corespunzatoare volumului minim ocupat de fluidul motor.PME pct mort exterior - pozitia pistonului corespunzatoare volumului maxim ocupat de fluidul motor.

D reprezinta diametrul cilindrului, alezajulS reprezinta cursa pistonuluiVs cilindreea unitaraVt cilindreea totalaVc volumul camerei de ardere ( reprezinta volumul minim ocupat de fluidul motor cand pistoul se afla la PMI ) Va volumul de admisie ( reprezinta volumul maxim ocupat de fluidul motor cand postonul se afla la PME )

Cilindreea unitaraVs =10 la puterea 6 * pi D2 S /4Cilindreea totalaVt = z * VsVolumul de admisie Va = Vs+VcRaport de comprimare La motoarele MAS 6-12 La motoarele MAC 18-24

In timpul functionarii motorului in cilindru se desfasoara o serie de procese termice care se repeta periodic si care formeaza ciclul de functionare; procesele termice in numar de 5 sunt urmatoarele:1. admisie1. comprimare1. ardere1. detenta1. evacuareLa motoarele in 4 timpi ciclul de functionare se realizeaza la 4 curse ale pistonului, curse denumite timpi de functionare.Arderea se desfasoara = o treime la timpul 2 ( comprimare ) si doua treimi la timpul 3 ( detenta )

Ciclul motor comporta urmatoarele faze

1. Admisia are loc deschiderea orificiului de admisie iar prin deplasarea pistonului de la pct. mort interior la pct. mort exterior este aspirat amestecul carburant la motoarele MAS, este aspirat aerul la motoarele MAC1. Comprimare ambele orificii sunt inchise, pistonul se deplaseaza de la pct. mort exterior la pct mort interior, are loc comprimarea amestecului la motoarele MAS, are loc comprimarea aerului la motoarele MAC, la sfarsitul acestei faze se produce scanteia electrica si aprinde amestecul la motoarele MAS, se introduce combustibilul sub forma pulverizata si se realizeaza autoaprinderea pt motoarele MAC1. Detenta ambele orificii sunt inchise, pistonul sub actiunea fortei gazelor se deplaseaza de la pmi la pme, este singurul timp in care se produce lucru mecanic util, se produce energie1. Evacuarea prin deschiderea orificiilor de evacuare si deplasarea pistonului de la pme la pmi, are loc evacuarea gazelor rezultate in urma arderii

Motorul termic, mecanisme, sisteme.1. mecanismul motor1. mecanism de distributie1. sistem de alimentare ( alimentare la MAC, la MAS )1. sistem de ungere1. sistem de racire1. sistem de supraalimentare1. sistem de aprindere ( MAS )

Mecanismul motor asigura spatiul de lucru contribuint la transformarea caldurii in lucru mecanic util si la transformarea miscarii rectilinii alternativa in miscare de rotatie. Acest mecanism motor are elemente fixe si un sistem biela-manivela ( grupa elementelor mobile ).Elementele fixe :1. blocul motor1. cilindrii1. chiuloasaElementele mobile :1. piston1. biela1. arbore1. volanta

Blocul motor reprezinta suportul de montare al tuturor componentelor.Blocul cilindrilor locul de montare al cilindrilor, prezinta zone de racire, in carter se dispune arborele cotit.Chiuloasa (capul cilindrilor) inchide cilindrii la partea superioara, in capul cilindrilor sunt realizate orificiile prin care se realizeaza schimbul de gaze al motorului cu exteriorul, sunt practicate spatii de racire, etansarea cilindrului se realizeaza printr-o garnitura aflata intre bloc si chiuloasa.Cilindrii elementele fixe ale mecanismului care asigura spatiul de lucru pt procesele termice, ei pot fi turnati direct in bloc sau pot fi schimbabili , pot veni direct sau indirect cu lichidul de racire ( cilindrii amovibili, umezi, uscati ); sunt realizati din fonta pt a avea rezistenta la uzura si temperaturi ridicate.Elemente mobile ( sist. Biela manivela ) piston, axul pistonului, segmentii = grupa piston asigura evolutia fluidului motor in interiorul cilindrului, preia forta gazelor pe care o transmite bielei, asigura entansarea cilindrului in ambele sensuri, preia o parte din caldura de la motor.Pistonul realizat din aliaj de aluminiul, avand un cap, zona laterala si umerii pistonului. Pe zona laterala a pistonului sunt prevazute canale in care se monteaza segmentii ( segmentii de compresie asigura etansarea spatiului de lucru, segmentii de ungere asigura ungerea cilindrului ) In umerii pistonului - se monteaza boltul ca element de legatura cu biela .Biela preia forta gazelor de la piston si o transmite la arborele cotit.Biela + pistonul transforma miscarea rectilinie alternativa transformata in miscare de rotatie.Arborele motor are rolul de a transforma lucrul mecanic produs in cilindru si de a transmite utilizatorului, la un arbore motor distingem 2 tipuri de fusuri ( fusuri paliere prin care arborele se sprijina in miscarea sa de rotatie, fusuri manetoane prin care se realizeaza transmiterea si transformarea miscarii ) intre cele doua tipuri de fusuri alaturate se afla bratul de manivela . Pe arbore se dispun diferite organe de masini pt transmiterea miscarii, zonele acestea de pe arbore se numesc locasuri de calare.In interiorul arborelul sunt practicate canale pt circulatia uleiului sub presiune prin care lubrefiantul ajunge atat la lagarele paliere cat si la cele manetoane. Tot pe arbore se monteaza si volanta.Volanta are rolul de a uniformiza miscarea de rotatie a arborelui cotit, aceasta acumuleaza energia produsa la timpul 3 ( detenta ) sub forma de masa intertiala pe care o cedeaza la realizarea timpilor pasivi de functionare, timpilor care consuma energie. Volanta are rol in cadrul echipamentului de pornire al motorului termic este prevazuta cu o coroana dintata la exterior, aceasta angrenandu-se cu toata dintata a motorului electric de pornire.

Mecanismul de distributie al gazelor Care are rolul de a realiza schimbul de gaze al motorului cu exteriorul.

Asigura umplerea cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea celor rezultate in urma arderii. In acest sens mecanismul comanda deschiderea si inchiderea unor orificii prin care se realizeza schimbul. In functie de modul in care se realizeaza schimbul de gaze se impart in 2 categorii :1. mecanisme la care schimbul se realizeaza prin ferestre - sunt intalnite la motoarele in 2 timpi, sunt realizate in cilindru, inchiderea si deschiderea sunt realizate de catre piston )1. mecanisme la care schimbul se realizeaza prin orificii - sunt intalnite la motoarele in 4 timpi, practicate in capul cilindrilor care sunt deschise-inchise prin intermediul unor supape care se deplaseaza in miscare descendenta pt deschidere ( distributie superioara ) in miscare ascendenta pt deschidere ( distributie interioara ), fiecare cilindru este prevazut cu cel putin un orificiu de admisie si evacuare . Pt. o mai buna evacuare motoarele sunt prevazute cu 2 orificii, se pot folosi 1 sau 2 arbori cu came.

Un mecanism cu distributie superioara reprezentativ are in componenta tubulatura prin care se realizeaza schimbul de gaze si un mecanism de comanda pt deschiderea orificiilor. Mecanism de comanda reprezinta urmatoarele componente :1. arborele cu came 1. tachetmecansim cu came care transforma miscarea de translatie in miscare de rotatie 1. tija impingatoare1. culbutor1. axul culbutorilor1. supapa propriu zisa 1. ghidaj1. arcul supapei1. siguranta cu taler

Arborele cu came pe suprafata sa sunt amplasate proeminente decalate in spatiu care se numesc came. Sunt decalate in spatiu pt a permite deschiderea si inchiderea orificiilor la momente precis determinate de timp. Prezinta si fusuri, paliere, prin care se sprijina in miscarea de rotatie. Este actionat de la arborele motor. In functie de numarul de cilindrii si nr de orificii pe cilindru v-a fi prevazut un nr corespunzator de elemente ale dispozitivului de comanda.In dreptul fiecarei came este amplasat tachetul ( impingatorul ), apoi tija impingatoare; aceste doua elemente executa miscarea de translatie fiind actionat de catre cama iar dupa trecerea acesteia ele revin la pozitie initiala.Axul culbutorilor pe un ax comun sunt dispusi culbutorii, parghii oscilante, cu un brat fix si unul reglabil care schimba planul miscarii ( daca un brat este plasat intr-un sens celalalt brat se deplaseaza in sens invers ), bratul fix este cel care actioneaza asupra supapei iar efectul va fi cel de dechidere al orficiului.Culbutorii sunt dispusi pe un ax comun cu arcuri de distantare intre eiGrupa supapa- avand in componenta supara, arc, ghidaj, taler, siguranta asigura deschiderea si inchiderea orificiilor, in timpul functionarii tija se dilata ( se alungeste ) este necesar a se realiza un joc denumit joc de dilatare termica intre bratul fix al culbutorului si tija supapei actionandu-se asupra bratului reglabil. In momentul in care actioneaza cama acesta este deplasat in miscare de translatie pe care o transmite si tijei impingatoare, la randul sau tija actioneaza asupra bratului culbutorului in sensul in care celalalt brat sa permita deplasarea, departarea supapei de scaunul sau si astfel realizandu-se deschiderea orificiului, in momentul deschiderii orificiului arcul supapei este comprimat cumuleaza energie elastica necesara pt inchiderea orificiului si revenirea celorlalte componente la pozitia initiala.

Sistemul de alimentare Motor termic cu ardere interna cu aprindere prin comprimareAcest sistem are rolul de a stoca cantitatea neceara de combustibil, de a curata componentele amestecului, de a forma amestecul prin introducerea componentelor in cilindru la momente precis determinate de timp.Pt motorul cu aprindere prin comprimare amestecul se formeaza in cilindru la sfarsitul timpului 2 (compresiei) mai intai in cilindru este introdus aerul filtrat la timpul 1 ( admisie ) iar apoi este introdus combustibilul la sfarsitul timpului 2 ( compresie ) sub forma fin pulverizata. La contactul cu particulele fine de combustibil cu aerul din cilindru la temperatura si presiune ridicata dat. comprimarii are loc autoaprinderea.Circuitul combustibilului:1. rezervorul de combustibil1. robinet1. pompa de alimentare1. filtre de combustibil grosier si fin legate in serie1. pompa de injectie1. regulatorul de turatie1. injector1. conducta de joasa presiune 1. conducte de inalta presiune1. conducte de surplus

In cadrul acestui circuit sau in cadrul acestui sistem sunt realizate 2 circuite joasa si inalta presiune.Circuitul de joasa presiune este necesar pt a invinge rezisenta opusa de filtre si este asigurat prin intermediul pompei de alimentare iar circuitul de inalta presiune este necesar pt trecerea combustibilului la o valoare a presiunii la care sa poata fi pulverizata ( presiune de injectie ) este asigurat de pomba de injectie.Rezervorul stocheaza cantitatea necesara de combustibil pt functionarea motorului,Pompa de alimentare asigura circuitul de joasa presiune in circuit , necesara aceasta presiune pt trecerea prin filtre a combustibilului.Filtrele de combustibil indeparteaza impuritatile din aceasta prin 2 procedee decandare si filtrare propriu zisa.Pompa de injectie asigura circuitul de inalta presiune, trece combustibilul la o presiune la care poate fi pulverizat si in cantitatile necesare in functie de sarcina motorului. Sunt 2 tipuri de injectie elementi in linie si elemente rotativeRegulator de turatie care are rolul de a mentine turatia constanta indiferent de sarcina motorului, acesta comanda asupra unor elemente de injectie pt modificarea debitului de combustibil, actioneaza fie direct sau indirect asupra elementilor de pompare.Injectorul este elementul care realizeaza introducerea combustibilului in cilindru la sfarsitul fazei de compresie.

Pompele de injectie cu elementi in linie si in zona de mijloc este un element de pompare , prezinta un element de pompare pt fiecare cilindru. Si pompe rotative cu element de pompare cu distributie, un element pt toti cilindrii.Elementul de pompare de la pompa cu elementi in linie are in componenta cilindru, piston, impingator, arborele cu came, arc, supapa de refulare, mecanism de actionare ( tija cremaliera ) .Sub actiunea arcului prin destindere pistonasul este deplasat in miscare descendenta si deschide orificiul de admisie al cilindrului realizand prima faza de functionare ( admisia ) apoi cand actioneaza cama prin tachet pistonul este deplasat in miscare ascendenta mai intai inchide orificiul de admisie din cilindru, apoi se realizeaza comprimarea refularea; arcul este comprimat iar energia lui va fi utilizata pt reluarea functionarii.

Pompa rotativa 2 pistonase de forma cilindrica dispuse cap la cap antrenate atat in miscare rectilinie alternativa cat si in miscare de rotatie o data cu rotorul. Aceste pistonase sunt introduse intr-un inel cu came cu suprafata interioara profilata, la acest element de pompare, admisia se realizeaza prin intrarea combustibilului in rotor si apoi intre pistonase cand aceastea se afla in dreptul a doua degajari diametral opuse ale inelului cu came ( pistonasele se departeaza la faza de admisie )Prin miscarea rotorului pistonasele ajung in dreptul a doua came diametral opuse, ele se apropie si determina realizarea fazei a doua comprimarea refularea .

Sistemul de supraalimentare pentru motor termic cu ardere interna

Acest sistem are rolul de a realiza introducerea fortata a unei cantitati suplimentare de aer cu scopul de a realiza o ardere mai buna a combustibilului, o reducere a emisiilor poluante, o scadere a consumului de combustibil in conditiile in care capacitatea cilindrica ramane neschimbata. Sistemul de supraalimentare in functie de modul de actionare poate fii intalnit in varianta compresor, acesta fiind actionat prin transmisie de la arborele motor si in varianta cu turbosuflanta, acest sistem fiind actionat prin intermediul gazelor de evacuare. Din punct de vedere constructiv, acest sistem prezinta urmatoarea componenta: (foaia de data trecuta)1. suflanta aspira aerul, il trece prin filtru si il trimite fortat in cilindru1. ax al turbosuflantei ca element de legatura intre suflanta si turbina1. turbina 1. filtru de aer1. galerie de admisie 1. galerie de evacuare1. se = supapa de evacuare1. sa = supapa de admisie

In cadrul functionarii, prin intermediul gazelor evacuate din cilindru este actionata turbina, datorita presiunii gazelor de evacuare. Aceasta la randul sau, printr-un ax antreneaza suflanta care aspira si refuleaza aerul filtrat catre cilindru. Procesul se realizeaza la faza de evacuare pentru actionarea sistemului iar aerul filtrat va intra in cilindru la faza nr 1 la cea de admisie. Acest sistem de supraalimentare prezinta o serie de avantaje (prin comparatie cu sistemul clasic cel cu admisie normala). Acesta din urma se incadreaza in cat admisie fortata. Avantaje:1. cresterea puterii motorului la aceeasi capacitate cilindrica1. se fol special pt motoare cu capacitate mare1. reducerea emisiilor poluante1. reducerea cons de comb1. cresterea gradului de securitate in conducerea autovehiculului

MASAlimentare cu carburator Alimentare cu injectie pe benzinaAceste sisteme de alimentare au rolul de a pastra o cantitate de comb in apropierea motorului, de a curata componentele amestecului, de a forma si doza amestecul care va fi introdus in cilindru la timpul nr 1 timpul de admisie. Aceste sisteme realizeaza amestecul carburant in afara cilindrului, respectiv in carburator sau galeria de admisie. Un sistem de alimentare pentru acest tip de motor prez 2 circuite unul pt comb si unul pt aer.

ALIMENTARE CU CARBURATORComponenta:1. rezervor 1. filtru1. pompa 1. carburatorul prezinta 2 compartimente : 4a camera de nivel constant si 4b camera de amestec1. filtru de aer 1. conducta 61. A si B cui obturator respectiv plutitor (un sistem care mentine nivelul constant de benzina)1. C orificiul de pulverizare1. D difuzor rolul de a creste viteza aerului ce patrunde in carburator (E nu trb sa fie difuzor trebuie sa fie clapeta de aer)1. E clapeta de aer 1. F clapeta de acceleratie

In leg cu fct acestui sistem, pompa de alim asigura circuitul de joasa presiune dintre rezervor si camera de nivel constant a carburatorului. Pe acest circuit se realizeaza si filtrarea combustibilului. La timpul nr 1 de functionare a motorului admisie, prin deschiderea orificiului de admisie si deplasarea pistonului, de la pmi la pme in cilindru se creaza depresiune fapt ce determina aspiratia aerului prin filtru in camera de amestec a carburatorului. Aerul trece printr-o sectiune ingustata denumita difuzor pentru cresterea vitezei de aspiratie, realizandu-se amestecul dintre benzina si aer prin aspiratia benzinei de catre aer din canalul aferent orificiului de pulverizare. Amestecul format ajunge in cilindru prin galeria de admisie. Prin pozitionarea celor doua clapete sunt asigurate toate regimurile de functionare ale motorului, atat la functionarea in sarcina brusca sau progresiva, la regimul de functionare normal cat si in momentul pornirii pe timp rece. Pentru o combustie corespunzatoare este necesar a se realiza un amestec intre cele doua componente in raport de 15 (o parte benzina si 15 parti aer). Pentru o mai buna dozare calitativa a amestecului a aparut sistemul cu injectie pe benzina.

Sistemul cu injectie pe benzina1. realizeaza o dozare mai buna in functie de sarcina motorului, asigura o mai buna ardere a amestecului carburant datorita dozarii. Pe plan mondial exista urmatoarele tipuri:1. injectia Mono-Jetronic se incadreaza la categ injectie continua monopunct1. K-Jetronic injectie continua multipunct1. L-Jetronic injectie discontinua multipunct1. M-Jetronic injectie discontinua multipunct (aprindere electronica)Un sistem de alim L-Jetronic cuprinde urm elemente:1. rezervor1. pompa1. filtru1. regulator de presiune1. injector1. filtru de aer1. regulator de debit1. dispozitiv de pornire pe timp rece1. clapeta de acceleratie care modif sectiunea si prin aceasta se modif si debitul de aer1. blocul electronic de comanda primeste informatii de la motor prin intermediul unor traductoare1. traductor de turatie1. traductor 1. traductor de sarcina 1. trad temperatura aerInformatii:1. sarcina motorului1. debit de are1. turatie1. compozitia gazelor arse1. temperatura aerului admis in cilindru1. temp lichidului de racireComenzi ale blocului electronic de comanda:1. cantitatea de benzina injectata1. punerea/scoaterea din functiune a sist de pornire pe timp rece1. reglarea presiunii benzinei in functie de sarcina motorului

SISTEMUL DE APRINDERE pt MAS

Are rolul de a produce scanteia electrica necesara aprinderii amestecului carburant la momente precise determinate de timp si in ordinea de functionare. Principalele tipuri de sisteme:- cu magnetou pt 2 timpi1. cu baterie si transf 4 timpi1. de aprindere electronica 4 timpiUn sist de aprindere cu bat si transf fct pe baza alternantei intre doua circuite electrice - un circuit de joasa tensiune si un circuit de inalta tensiune. Componentele de baza ale sistemului:1. acumulator (baterie)1. contact 1. transformator (3a infasurarea principala, 3b secundara, 3c miezul magnetic)1. condensator 1. coloana ruptor distribuitor avand urmatoarea comp (5a inel came, 5b contact mobil, 5c contact fix, 5d distribuitor, 5e capac distribuitor)1. bujiaTransformatorul are rolul de a transf curentul de joasa in curent de inalta ternsiune pe baza fenomenului inductiei electromagnetice prin variatia fluxului magnetic de la maxim la 0 in urma circuitului de joasa tensiune. Coloana ruptor distribuitor are rolul de a intrerupe circuitul de joasa tensiune si de a distribui curentul de inalta tensiune. In mom in care cele 2 contacte 5b 5c sunt apropiate in sistem se stabileste un curent de joasa tensiune printr-un circuit format din baterie, infasurare principala, transformator si ruptor). Prin departarea celor doua contacte sub actiunea inelului cu came la bobina are loc transf curentului de joasa in inalta tensiune care va fi distribuit prin borna centrala bobina, prin distribuitor catre bujii.

SISTEMUL DE UNGERE pt mot termic cu ardere interna- are rolul de a asigura o pelicula de lubrifiant intre suprafetele componentelor mobile ale unui subansamblu cu scopul de a reduce lucrul mecanic pierdut prin frecare, de a reduce uzura. In acelasi timp sistemul asigura indepartarea produselor rezultate in urma frecarii, contribuie de asemenea la racirea pieselor cu care lubrifiantul vine in contact. Principalele procedee de ungere:1. ungerea prin amestec presupune adaugarea unei cantit de lubrifiant in combustibil 2-3%. Acest procedeu este intalnit la mot in 2 timpi cu aprindere prin scanteie. Lubrifiantul urmareste acelasi circuit cu combustibilul. Practic sistemul acesta nu are parti componente. Dezavantaje: poluare ridicata, consum mai mare de ulei, aparitia unor defectiuni (defectarea bujiilor, depunerea de zgura pe chiulasa si pistoane)1. ungerea prin stropire la motoare de turatie mica/medie, motoare stationare. Principalul avantaj: simplitate constructiva, dezavantaj: ungere necontrolata a pieselor motorului. Un astfel de sistem presupune: montarea unor cuve sau lingurite pe manetoanele arborelui cotit, presupune prezenta rezervorului de ulei (baia de ulei). Prin miscarea arborelui cotit linguritele patrund in baie si il antreneaza catre piesele motorului. 1. Ungerea prin presiune este intalnit la motoare de turatie medie/mare, instalate pe utilaje mobile, complexe. Un astfel de sist este prevazut cu una sau mai multe pompe care sa asigure debitul necesar pentru ungerea sub presiune a tuturor comp motorului. Avantaje: asigurarea cst a unei pelicule de lubrifiant intre piese, controlul a parametrii: presiunii si temp lubrifiantului. Dezavantaj: pretul de cost este mai ridicat datorita complexitatii sistemului, a preciziei de executie a unor componente ale sistemului. 1. Ungerea mixta intalnita la maj motoarelor asigurand o ungere prin presiune a pieselor cu joc mic de montaj, o ungere prin stropire a pieselor cu joc mare de montaj. Prezinta urmatoarele parti componente:1. baia de ulei1. pompa1. filtru1. radiator1. rampa de distributie1. canalizatii de ungere1. canalizatii de ungereUleiul din baie preluat de catre pompa care asigura presiunea necesara de lucru este trecut prin filtru prin radiator daca este cazul si apoi catre locurile de ungere. La inceput cand uleiul este rece acesta nu trebuie sa fie racit, de asemenea el nu poate fi filtrat datorita vascozitatii si rezistentei hidraulice. Filtrarea incepe numai dupa incalzirea uleiului. Mai intai se realizeaza o ungere prin presiune a urmatoarelor componente: lagarele paliere si manetoane ale arborelui motor, angrenaj distributie, lagare paliere arbore cu came, axul culbutorilor. Se continua cu ungerea prin stropire a urm comp (culbutori, tije impingatoare, tacheti, came, cilindrii, pistoane). Uleiul revine in baie de unde va fi recirculat. In timpul exploatarii motorului termic apare un fenomen denumit consum de ulei. Acest fenomen este det de o serie de cauze:1. vaporizarea si arderea uleiului din camera de ardere1. vaporizarea uleiului in baia de ulei1. neetanseitatea sistemului de ungereFactorii care det cons de ulei:1. cresterea turatiei motorului1. utilizarea de uleiuri de calitate inferioara care au punct de inflamabilitate scazut1. starea tehnica a motorului apreciata prin uzura cilindrilor, pistoanelor, segmentilor

SISTEMUL DE RACIREAre rolul de a raci piesele motorului care se incalzesc datorita arderii combustibilului in cilindrii motorului (de a raci piesele solicitate termic) si de a mentine o temp optima de functionare. Tipuri de sisteme de racire:1. racire directa racirea la care aerul este cel care preia caldura direct de la motor1. racire indirecta caldura este preluata de catre un lichid si apoi cedata aerului. Acest sistem poate fi intalnit in variantele: vaporizare, termosifon si cu circulatie fortata si termostat.Sistemul cu racire directa este intalnit la motoarele de turatie mica/medie in 2 timpi dar si in 4 timpi. Componenta unui sistem cu racire directa este urmatoarea: 1. turbina de aer1. un capotaj pentru dirijarea curentului de aer1. proeminente practicate pe motor, bloc, chiulasa aripioare de racire (au rolul de a mari suprafata de contact cu aerul).Acest sistem are ca avantaje: simplitate constructiva, dimensiuni reduse ale motorului, cheltuieli minime de intretinere, siguranta in exploatare indeosebi pe timp rece. Dezavantaje: motorul atinge mai greu temperatura optima de fct pe timp rece, consum de comb ridicat in timpul fct pe perioada scurta, fct zgomotoasa a motorului, necesitatea radiatorului de ulei, pornire nesigura pe timp rece. Sistemul cu racire indirecta 1. prin vaporizare este folosit la motoare stationare, de turatie mica care presupune prezenta unui rezervor si a camasilor de racire iar procesul de racire se bazeaza pe trecerea lichidului in stare de vapori la contactul cu piesele fierbinti ale motorului. Acest sistem necesita completarea cu mari cantitati de apa (dezavantaj). Constructie: camasi de racire (1,2), rezervor (3)1. Prin termosifon sistem intalnit la motoare termice de turatie medie la care functionarea se bazeaza pe diferenta de densitate dintre lichidul rece si cel incalzit. Circulatia lichidului este asigurata pe baza acestor diferente. Constructie : se obs lipsa pompei. 1. Cu circulatie fortata si cu termostat intalnit la majoritatea motoarelor Avantaje : asigura o racire eficienta e motorului, asigura o incalzire rapida a motorului, constanta in functionarea motorului, zgomot redus, pornire sigura pe timp rece.Dezavantaje : complexitate constructiva => pret de cost ridicat, materiale de constructie scumpe, dimensiuni mai mari ale motorului, chelt de intretinere/reparatii mai mari, pot aparea o serie de defectiuni in tp functionarii. Din punct de vedere constructiv : 1. camasi de racire1. idem 11. radiator1. ventilator1. pompa1. termostatIn acest sistem se stabilesc pe rand doua circuite si anume : in prima faza circuitul scurt de incalzire prin care se urmareste ca lichidul sa ajunga la temperatura minima a intervalului optim de functionare. Acest circuit este format din pompa, camasi, termostat, pompa. Acest circuit scurtcircuiteaza radiatorul. Dupa incalzirea lichidului se stabileste al doilea circuit circuitul lung de cedare a caldurii care presupune suplimentar trecerea lichidului prin radiator pentru cedarea caldurii. Astfel acest circuit cuprinde: radiator, pompa, camasi de racire, termostat, radiator.

BILANT TERMIC - in care se arata modul in care se fol caldura rezultata prin arderea combustibilului.

Qt = Qe+Qr+Qrad+Qai+Qm+Qev

Qe = cantit efectiva de caldura transf in lucru mecanic (20-40%)Qr = cantit de caldura pierduta prin sist de raciraQrad cantit de cald pierduta prin radiatie de catre piesele motoruluiQai = cantit de cald pierduta prin arderea incompleta a combQm = cantit de cald pierdura prin frecarile interioare si act mecan auxiliareQev = cantit de cald pierduta in gazele de evacuare

Randamentul efectiv = raportul dintre cantit efectiva si cantitatea totala obt prin arderea combustibilului.

Utilizarea energiei electrice in alimentatie publica si agroturism

Energia electrica este o forma intermediara de energie care se obtine din diferite alte forme de energie si care poate fi transformata usor in alte forme de energie.Energia electrica, utilizari:1. pt actionarea subansmablelor mobile ale utilajelor1. pt alimentari cu apa1. pt instalatii de incalzit1. pt instalatii de iluminat1. pt prelucrarea produselor agricoleIn comparatie cu alte forme de energie prezinta cateva avantaje:1. se produce la un cost mai redus1. poate fi transportata la distanta mare prin intermediul liniilor electrice1. are multiple intrebuintari

Energia electrica se produce in centrale electrice prin intermediul unor masini denumite generatoare, acestea necesita actionare pt a produce electricitate iar energia mecanica este obtinuta dintr-o serie de surse primare de energie, combustibili fosili sau combustibili alternativi, cel mai raspandit procedeul este cel in care prin arderea unui combustibil se incalzeste apa, se produc aburi care prin destindere intr-o turbina actioneaza generatorul. Producerea energiei electrice se poate realiza prin metode clasice in centrale electrice care se impart in :1. centrale termoelectrice 1. centrale hidroelectrice1. centrale eolianelectrice1. centrale nuclearelectrice1. centrale geotermoelectrice

Centrale termoelectrice cu abur ( cel mai raspandit procedeu ) Cu abur cu pistonCentrale termoelectrice cu instalatii de ardere interna Cu turbine de gaz

Energia electrica se poate produce si in alte tipuri de centrale : Nuclearoelectrice ( reactor cu apa in fierbere se incalzeste dat. procesului de fusiune nucleara , in rezervorul reactorului se obtin aburi necesari pt actionarea turbinelor ; reactor cu apa sub presiune, apa este adusa la mare presiune in rezervorul reactorului, se incalzeste la aprox. 300 grade C, iar aceasta trece apoi intr-un schimbator de caldura pt producerea aburului necesar actionarii turbinelor, apa este utilizata ca moderator pt producerea aburului cat si pt racire )Cernavoda : Deuteriu uraniu, centrala Candu, foloseste moderator pt racire apa grea D28

Geotermoelectrica : presupune utilizarea in vederea actionarii turbinelor a unor vapori sub presiune care se obtin, se capteaza, in urma unor lucrari de foraj ( 150-1000 m ) iar vaporii obtinuti au presiunea 35-50 daN / cm2 si temperaturi de 250 grade C, o astfel de centrala cuprinde:1. captatorul de vapori1. conducta , reductor 1. turbina1. generator electricSe produc aburi care ajung in turbina, actioneaza turbina, aburi expandati sunt condensati prin intermediul unei surse de frig unde apa este recirculata, turbina actioneaza generatorul care produce electricitatea.Presiunea apei sau forta vantului pot fi utilizate pt actionarea turbinei care pune in functiune masina electrica, alternatorul pt stabilizarea marimilor electrice se foloseste un convertor static de energie si se produce energia electrica.

Din radiatia solara prin intermediul panourilor fotovoltaice ( celule semiconductoare din siliciu )

Centrale hidroelectrice cu acumulare saptamanala, sezoniera, anuala.Centrale hidroelectrice pe firul apei sau centrale cu pompare-acumulare.

Reteaua de producere, transport, distributie

Este transportata prin retele de transport care cuprinde:- generator electric trifazat-transformator ridicator de tensiune -transformator coborator de tensiune-transformator zonal de alimentare-consumatori mono si trifazatiIntre componente sunt linii electrice de inalta tensiune 110-220-400-770 KwLinii de joasa tensiune Linii de alimentare

In timpul transportului au loc pierderi de energie electrica datorata caldurii emanate de trecerea curentului electric. Pt ca pierderile de energie sa fie cat mai mici este necesar ca intensitatea curentului sa fie mica, pt ca intensitatea curentului sa fie mica, tensiunea trebuie sa fie mare.

Puterea este produsul dintre intensitate si tensiuneP=I*UPierderi mici, tensiuni mari.

Transformatoare de curent aparate statice de curent care modifica valorile marimilor electrice.Este alcatuit dintr-un miez magnetic peste care sunt aplicate 2 infasurari cu denumirea de infasurarea primara si secundara. U tensiuneaNs nr de spire

Raportul de transformare :

K = U1/U2 = I2/I1 = ns1/ns2

D.p.d.v. al nr de spire :- ridicatoare de tensiune ns1ns2

Masini electrice

Sunt folosite pt a produce si utiliza energia electrica:1. generatoare ( pt obtinerea energiei elctrice din n surse )1. motoare electrica ( transforma energia electrica in energie mecanica necesara pt actionare )

Masinile electrice pot fi de curent alternativ trifazat, sincrone si asincrone, pot fi de curent continu. O masina electrica are 2 componente de baza : un stator si un rotor.

In cazul generatoarelor intalnim :1. cu stator indus, rotor indus1. inductor ( componenta masinii in care se produce campul magnetic )

Functionarea unui generator are la baza principiul inductiei electromagnetice conform caruia intr-un conductor electric supus actiunii unui camp magnetic se induce o tensiune electromotoare.

Masnile cele mai utilizate sunt cele trifazate de curent alternativ dat fiabilitatii crescute si sigurantei in exploatare.Au un stator = inductor, si un rotor = indus

Functionarea unui motor consta in infasurarile inductorului sunt alimentate cu curent unde se creeaza campul magnetic.Infasurarile rotorului intersecteaza liniile de forta ale campului magnetic indus in inductor, iar in aceste infasurari se introduce curent care creeaza un alt camp magnetic .Prin interactiunea celor doua campuri magnetice ia nastere un cuplu de forta, un moment invartitor care pune in miscare rotorul. Cele mai utilizate motoare sunt cele de curent trifazat, motoare asincrone.Motoare asincrone = la care turatia rotorului este mai mica decat turatia campului magnetic invartitor, fenomenul se numeste alunecare. 2-8 %Statorul sau inductorul prezinta 3 infasurari care sunt alimentate cu curent de la retea si a caror capete sunt legate la cutia bornelor.

Rotorul este format dintr-un arbore de antrenare cu un miez magnetic din tole de otel electrotehnic.Rotor bobinat si rotor in scurtcircuit. La rotorul bobinat intr-o parte capetele infasurarilor sunt scurcircuitate iar celelalte capete in nr de 3 sunt prinse la dispozitivul port perii si colector. Pt rotorul in scurtcircuit ambele capete sunt scurtcircuitate, aceste motoare electrice se leaga la retea in urmatoarele variante:1. legarea in stea 1. legarea in triungiLegarea se face in functie de tensiunea aplicata pe faza sau liniePt legarea in stea sfarsitul infasurarilor se scurtcircuiteaza iar prin celelalte capete ramase libere se face legarea la retea. La legarea in stea tensiunea este mai mica .

Pt pornirea motoarelor electrice sunt folosite 3 metode, pt motoare mai mici de 5 kw se face prin legare la retea directa. Pornire prin intermediul unui reostat de pornire la motoarele bobinate asincrone trifazate. Pornire a motoarelor asincron trifazat in scurtcircuit se face cu un comutator stea -triunghi

Reostatul de pornire reprezinta un ansamblu de pornire care se leaga in serie cu infasurarile rotorice si care are scop reducerea curentului necesar la pornire, astfel incat sa nu fie perturbata reteaua electrica, dupa ce s-a pornit motorul se reduce progresiv rezistenta electrica pana la 0 si motorul functioneaza la valori normale

Comutator stea triungi permite pornirea unui motor legat in stea dupa care se realizeaza o comutare in triunghi.

Utilaje pt productia agroalimentara, utilaje agricole

In agricultura pt mecanizarea lucrarilor in vederea obtinerii produselor agroalimentare sunt folosite utilajele agricole constituite atat din sursa principala de actionare tractorul agricol si din masinile agricole.Principala sursa de actionare tractorul in agricultura se foloseste o gama diversa de tractoare in functie de mai multi factori, de specializarea fermei, suprafata, cultura, etc.Tractoarele pot fi clasificate:1. dupa destinatie tractoare agricole, industriale, rutiere10. tractoare agricole de uz general pt lucrari mai deosebite, consum mare de energie10. tractoare universale10. tractoare specializate10. sasiuri autopropulsate1. tractoare pe roti cu o punte ( motopuntoare ) , cu doua punti ( 3 x 2 2 punti, 3 roti motoare 1 directie, cele mai raspandite sunt cele 4 x 2 , 2 punti 4 roti 2 motrice 2 directie dar si varianta 4 x 4 2 punti 4 roti toate motrice si 2 directie )1. tractoare pe senile1. tractoare cu semisenileDupa tipul motorului :1. motoare termice1. motoare electriceDupa puterea motorului :1. f mica putere 2-7 kw1. mica 7 - 20 kw1. mijlocie 20 50 kw1. mare 50 100 kw1. f mare > 100 kw

1 cal putere CP = 0,736 kw

1 kw = 1,36 CP

Un tractor agricol prezinta urmatoarele componente de baza : 1. motorul termic1. transmisia 1. sistem de rulare1. sistem de franare1. mecanism de directie1. instalatie electrica1. echipament de lucru

Transmisia - reprezinta legatura cinematica dintre motorul termic si sistemul de rulare, legatura dintre motorul termic si dispozitivele de actionare.Clasificare:1. dupa modul de transmitere a puterii:28. transmisii mecanice28. transmisii hidraulice1. hidrostatice1. hidrodinamice28. electrice28. combinate3. hidromecanice3. electromecanice1. dupa modul de variatie a vitezei :29. in trepte29. fara trepte1. dupa sistemul de deplasare 30. pe roti30. pe senile

Transmisie mecanica 4 x 2 cuprinde :1. motor termic 1. ambeiaj principal1. reductor planetar1. cutia de viteze1. transmisie centrala1. diferential1. transmisie finala1. roata motrica

Ambreiajul principal asigura cuplarea si decuplarea miscarii de la motorul termic pt oprirea-pornirea tractorului, pt schimbarea treptei de viteze, pt punerea in functiune a unor dispozitive de actionare. Reductor planetar asigura dublarea sau triplarea numarului treptelor de viteze realizand game de viteze cand dubleaza sunt realizate 2 game, inceata si rapida dar si varianta incet, f incet, rapid cand se tripleaza treptele de viteza.Cutia de viteze asigura adaptarea puterii efective a motorului la conditiile concrete de lucru , asigura deplasarea cu fata sau cu spatele Transmisia centrala asigura o importanta treapta de demultiplicare creste forta de tractiune si de schimbarea planului miscarii din longitudinal in transversalDiferentialul asigura turatii egale la rotile motrice cand se deplaseaza in linie dreapta si teren plan, asigura turatii diferite la rotile motrice cand tractorul se deplaseaza in viraj si pe teren denivelatTransmisia finala asigura ultima treapa de demultiplicare amplificand forta de tractiune.

Transmisii

Transmisie la tractor cu motor cu senile are in plus ambeiaje lateraleAmbreiajele laterale transmit turatii egale sau diferite la rotile motrice, ele indeplinesc si rolul de a orienta tractorul pe directia dorita ( ambreiaje de directie ) conducerea se face prin decuplarea partiala sau totala a ambreiajului.

Transmisie hidraulica intalnita la tractoare care prezinta actionari multiple in paralel, transmiterea miscarii la sistemul de rulare se realizeaza prin intermediul unui flux de ulei hidraulic sub presiune, o transmisie la care energia hidraulica a fluidului este transformata in energie mecanica, componentele acestei transmisii poate fi montata in orice parte de motor. Componente:1. pompa hidraulica = necesita actionare de la motor, transforma energia mecanica in energie hidraulica 1. conducte hidraulica = circuit dublu catre motoarele hidraulice 1. motoare hidraulice = transforma energia hidraulica in energie mecanica La aceste transmisii randamentul este mai scazut deoarece energia suporta doua trepte de conversie. La aceasta transmisie exista o variatie a vitezei de la 0 la max in mod continu, este o transmisie fara trepte.

Transmisie mixta hidraulica si mecanica1. pompa hidraulica 1. punte spate a transmisiei:4. transmisie centrala 4. diferential4. transmisie finala cu rol in demultiplicare

La tractoarele de putere e folosesc transmisii electrice sau variante combinate intre transmisii mecanice si cea electrica.

Transmisia electrica se incadreaza la categoria celor fara trepte avand o variatie continua de la 0 la maxim. Ca si la transmisia hidraulica componentele pot fi transmise oriunde pe motor, necesita forta de munca calificata.Cuprinde:1. avand 4 roti motrice se transmite miscarea de la motorul termic 1. ambreiaj principal1. generator electric ( produce energia necesara pt actionarea unor motoare electrice amplasate la roti ) transforma energia mecanica in energie electrica, aceasta este folosita pt actionarea motoarelor electrice1. conductori electrici 1. motor electric

Transmisie combinata electro-mecanica la un tractor pe senile1. parte electrica cu generator motor1. punte spate a transmisiei ( transmisie centrala, ambreiaje laterale, transmisie finala )

Sistemul de rulare

Asigura autodeplasarea tractorului, asigura sprijinul tractorului pe teren

Transmisia prin priza de putereTransmisia prin priza de putere ca dispozitiv folosit pentru actionarea in deplasare a masinii agricole. Din punct de vedere constructiv si functional prizele de putere se impart in :- prize de putere cu turatie constanta ( la arborele final turatia este constanta 540 - 1000 rpm )- prize de putere cu turatie variabila ( la arborele final turatia variaza in functie de treapta de viteza selectata ) - priza de putere mixta ( care poate functiona atat la turatie constanta - regim de functionare asincron cat si la turatie variabila - regim de functionare sincron ) Pt regimul de functionare asincron miscarea este preluata de la motor iar pt regimul sincron miscarea este preluata de la cutia de viteze.Schema unei prize mixte avand in componenta :-angrenaj cilindric ( rol in demultiplicarea miscarii )-arbore principal transmisie-dispozitivul de selectare a regimului de turatie prin deplasarea acestuia -arbore secundar transmisie-dispozitiv de cuplare-decuplare-arbore final-cutie de vitezePt regimul asincron miscarea se transmite astfel : motor termic - ambreiaj principal - angrenaj cilindric - arbore principal - dispozitiv de selectare a regimului de turatie - arbore secundar - dispozitiv cuplare decuplare - arbore finalPt regimul sincron miscarea se transmite astfel : cutie de viteze - dispozitiv de selectare a regimului de turatie - arbore secundar transmisie - dispozitiv de cuplare decuplare - arbore final

Masini / utilaje pt productia agroalimentara - masini agricoleMasinile agricole plus tractorul asigura procesele din agricultura, ele trebuie sa asigure lucrari de calitate in conditii optime de lucru fiind diversificate in functie de cultura, sol, relief, specie de animale, etc.Masinile agricole care sunt folosite pt mecanizarea proceselor de productie trebuie sa raspunda unor cerinte principale: sa asigure lucrari de calitate, calitatea fiind exprimata prin indici de lucru calitativi tendinta este ca masinile sa fie modulate si diversificate corespunzator sursei de energie sa aiba caracter multifunctional pt adaptarea la diverse conditii de lucru sa aiba capacitate mare de lucru si consumuri mici de energie sa aiba durata mare de functionare sa fie sigure in exploatare sa asigure mecanizarea tuturor operatiunilor din cadrul tehnologiei Masina agricola este masina de lucru folosita la efectuarea uneia sau mai multor lucrari in cadrul productiei din agricultura din punct de vedere agrotehnic.Masini agricole - pt lucrat solul, semanat, stropit, recoltat, etc.Masini agricole - stationare, semimobile, mobile Masini agricole - ( dupa modul de cuplare ) - tractate ( se prind la tractor intr-un singur punct prin intermediul barelor de tractiune ) / semipurtate ( se prin in doua puncte prin mecanismul de suspendare ) / purtate ( se prind in trei puncte ) / autopropulsate ( sursa de energie proprie )Masini agricole - ( dupa sistemul de actionare ) - actionate manual, actionate de la priza de putere a tractorului, actionate de la rotile proprii de sprijin, actionate de la motoare proprii.Agregat agricol - mijlocul de baza in mecanizarea proceselor de productie din agricultura format din sursa de energie si sau una sau mai multe masini agricole utilizat pentru efectuarea mecanizata a operatiilor din cadrul tehnologiei de mecanizare.Tehnologia de mecanizare - ansamblu de masuri tehnice, economice, organizatorice de folosire a unei sisteme de masini in conditii optime in vederea unor efecte economice maxime.Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizareCapacitatea orara de lucru pentru:agregatele agricole mobile : Wh= 0.1 Bl vl KrBl - latimea de lucru a masinii / vl - viteza de lucru in km/h / Kr -coeficientul real de folosire al timpului de lucruKr = Te/Tsagregate agricole stationare : 10 puterea a 3 * V gama / t * KrCapacitate de lucru pe schimb - W sch = Wh*TConsumul specific de combustibil - O = Ch/Wh Ch - consum orar de combustibil = ( Cl * Tl + Cg*Tg * Cs*Ts ) / Ts Numarul necesar de agregate pt efectuarea unei lucrari Nagr= 1,1 * S/ns z Wh ts ( s- reprezinta suprafata ce trebuie lucrata de catre agregate, ns - numarul de schimburi, z- reprezinta numarul de zile in care trebuie efectuata lucrarea )Coeficientul de disponibilitate termica exprima fiabilitatea unui agregat - D = t/Tr > 0,98 ( t - timp mediu de buna functionare "ds/nc", Tr- timp necesar pt reparatii ) Consumul specific de forta de munca Cfm = numar muncitori / capacitate orara de lucru ( ns/Wh ) - se calculeaza in ore om / ha sau ore om / tInvestitia specifica Is= Pagr/S

Masini pentru lucrarile solului Din aceasta grupa fac parte urmatoarele categorii principale:-pluguri-freze agricole-masini de sapat solul-masini de modelat solul-grape-tavalugi-cultivatoare-combinatoare-masini pt afanare adanca a solululPrin lucrarile solului sunt imbunatatite conditiile de dezvoltare a plantelor.Plugurile sunt masini destinate pt a efectua lucrarea de baza a solului - aratura - prin aratura se intelege taierea unor felii de sol care apoi sunt supuse maruntirii si rasturnarii. Prin lucrarea de arat se obtin o serie de efecte principale, benefice pentru cresterea si dezvoltarea plantei: aerul si apa patrund mai usor in sol, astfel se realizeaza un schimb mai usor de gaze, creste umiditatea solului, sistemul radicular se dezvolta mai bine; datorita brazdei rasturnate partea superioara se ingroapa si se ingroapa resturi vegetale; Aratura se poate realiza in orice anotimp, se recomanta imediat dupa recoltat. Aratura de vara se realizeaza dupa culturile recoltate in vara. Aratura de iarna se face in ferestrele iernii, atunci cand stratul de zapada este redus, cand solul nu este inghetat iar aratura de primavara nu se recomanda deoarece lucrarea favorizeaza pierderea apei din sol - mai ales in conditiile din Romania.Clasificarea plugurilor - dupa destinatie ( pentru araturi in culturile de camp, pentru vii, pentru livezi, pentru terenuri mlastinoase, pt deschis canale, etc ) dupa tipul organului de lucru ( organul activ se numeste trupita - pluguri cu trupita cu cormana, clasica, pluguri cu tripita de tip disc ) dupa adancimea de lucru ( superficiale 20cm , normale 20-30 cm, adanci 30-40 cm, f adanci 40-80cm ) dupa modul de rasturnare al brazdei ( intr-o singura parte, pluguri normale, de regula pe dreapta; succesiv pe stanga sau pe dreapta, pluguri reversibile sau balansiere pt desfundat ) cu rasturnarea brazdei pe stanga si pe dreapta ( pluguri pt vii, pt deschis canale ) dupa sursa de energie ( tractiune mecanica, tractiune animala ).Constructia plugurilor - trupita, cutit, scormonitoare, mecanisme de reglare, cadru, dispozitive de cuplare.Schema unui plug normal - are un cadru, trupitele, roata pt reglare limitare adancime de lucru, cutitul plugului.Schema unui plug reversibil - sunt prevazute 2 seturi de trupite care se monteaza pe un cadrul mobil articulat la un cadru fix - cadru fix cu dispozitiv de prindere la tractor, cadru mobil pe care se monteaza seturile de trupite, 2 roti reglare adancime, 2 cutite.Adancimea de lucru reprezinta diferenta dintre planul de asezare al rotii si planul de asezare al trupitei.Schema de principiu a unei trupite clasice - cu cormana - prezinta : brazdar, cormana, cormana suplimentara, prelungitor de cormana, plaz si calcai de plaz, barsa. Pe barsa sunt montate componentele trupitei si prin aceasta se realizeaza prinderea pe cadrul masinii. Brazdarul realizeaza in plan orizontal taierea feliei de sol si ridicarea acesteia pe suprafata cormanei. Are forma trapezoidala, cu varf ascutit, rotunjit, in functie de tipul de sol, prevazut cu o muchie taietoare, o rezerva de material la partea dorsala care sa permita revenirea la forma initiala in urma uzurii.Cormana preia brazda de sol si o supune unor actiuni de comprimare, incovoiere, rasucire, deplasare laterala si rasturnare astfel incat in final brazda de sol sa ajunga cu partea vegetala sa fie ingropata.Pt rasturnarea brazdei, trebuie respectat urmatorul raport K=b/a>1,27 ( b-latimea, a-adancimea ) >1,27 pt trupitele fara cormana superioara iar K > 1 pt trupitele cu cormana superioara.Cormana poate avea forme diferite in functie de tipul de sol, respectiv: cormana cilindrica pt soluri usoare, cormana elicoidala pt soluri mlastinoase, cormana cilindrico-elicoidala : cormana universala sau culturala pt soluri mijlocii, cormana semielicoidala pt soluri mijlocii cu resturi vegetale, cormana cultural semielicoidala pt soluri grele.Cutitul plugului are rolul de a taia brazda de sol in plan vertical pentru ultima trupita, cutitul delimiteaza latimea totala a plugului, poate fi intalnit in variantele: cutit lung / drept la plugurile balansiere sau cu tractiune animala dispus la 65 % pt taiere progresiva ( lama cutit, suport, brida de prindere ) si cutit disc intalnit la marea majoritate cu tractiune mecanica, poate fi prevazut cu taisul continu sau crestat si care se monteaza in fata varfului brazdarului de la ultima trupita mai sus de planul de asezare al trupitei, este prevazut cu un suport articulat care sa permita auto-orientarea organului de lucru.Optional la un plug se pot intalni scormonitoare, atunci cand este necesar a fi distrus stratul de sol tasat format in profunzime. Avand drept scop refacerea regimului aero-hidric, se dispune un scormonitor la 2-3 trupite in spate si lucreaza la adancime mai mare decat trupita. Din punct de vedere constructiv poate fi scormonitor de tip dalta sau de tip sageata cu aripi inguste.Indici calitativi de lucru la lucrarea de aratadancimea medie a araturii - se fac cel putin 20 masuratori, se foloseste brazdometru. am = suma cand i ia valori de la 1 la n / n - se exprima in cmabaterea standard a adancimii medi Sa = radical din ( suma ( ai-am ) la puterea 2 ) / n-1 abaterea accidentala maxima Delta A = +- a max/min - a mcoeficientul de variatie a adancimii Ca= +- Sa/amlatimea medie a araturii - cel putin 10 masuratori - Bm = suma Bi / nabaterea standard, abaterea accidentala maxima, coeficientul de variatie.gradul de maruntire a solului - se foloseste rama metrica si se recolteaza intreaga cantitate de sol pe adancimea de arat care se cantareste iar aceasta cantitate de sol este trecuta printr-o sita cu ochiuri de 10 cm. Gms = suma Msci/Msti / n *100 ( Msci - masa de sol care a trecut prin sita, Msti - masa de sol totala )gradul de acoperire cu sol a masei vegetale Gav = suma masa vegetala acoperita / masa vegetala totala / n * 100 ( se foloseste rama metrica, se dispune pe sol inaintea trecerii agregatului si se recolteaza din interiorul ramei toata masa vegetala si se obtine masa vegetala totala, apoi se trece cu agregatul si se ia masa vegetala care ramane )gradul de afanare a solului Gas = suma Hi / Ai / n * 100 ( se iau cel putin 20 masuratori, Hi - reprezinta inaltimea cu cat s-a ridicat solul afanata fata de cel nearat, se raporteaza la adancime )Valorile admisibileabaterea standard a adancimii de lucru max +- 0,1abaterea accidentala a adancimii de lucru max +- 0,2abaterea standard max +- 0,1coeficientul de variatie max +- 0,1abaterea standard a latimii max +- 0,2coeficientul de variatia a latimii max +- 0,1gradul de maruntire a solului min 80 %gradul de afanare a solului min 20 %

Masini pt administrarea ingrasamintelor si amendamentelor

Se folosesc pt compensarea si mentinerii fertilitatii solului, este necesar a se administra chimic sau organic. Ingrasamintele se administreaza de regula inaintea lucrarii de baza a solului, urmand ca ele sa fie incorporate sub brazda. Pot fi administrate ingrasaminte in apa de irigatie.Utilaje:Pentru administrarea ingrasamintelor chimice solide ( azotat de amoniu ): se folosesc echipamente montate pe alte masini, dispozitive, masini tractate, purtate.Dipozitiv:1. Cadru cu disp. De tractiune1. Sistem de rulare1. Buncar, Bena1. Aparat de distributie 1. Fereastra de iesire a ingrasamantului din buncar1. Transmisie de la priza de putere pt actionarea distribuitorului, ingrasamantul este transportat de catre o banda aflata in interiorul benei unde ajunge la distribuitor ( mecanic cu distribuitor disc crestat, disc cu alveole, aparate de distributie centrifugale cu distribuitor disc orizontal cu palete, aparate de distributie pneumatice distribuitorul este mecanic iar transportul este pneumatic ) 1. Distribuitor- acesta este antrenat de la priza de putere, in miscarea de rotatie, realizeaza imprastierea ingrasamantului pe o anumita latime in functie de natura ingrasamantului, turatia discului, si pozitia paletelor. Debitul de ingrasamant se poate regla in functie de viteza liniara a transportorului si de sectiunea ferestrei de iesire a ingrasamantului. Q= NvlBl / 10 la puterea 4 ( N norma, v viteza, bl latimea de lucru in metrii )

Echipament de aplicat ingrasaminte chimice solide, cuprinde mai multe sectii, incorporarea se realizeaza prin intermediul unor brazdare la adancimi egale cu cele de semanat sau prasit. Aceste echipamente sunt prevazute cu aparate mecanice cu distribuitoare de tip discuri crestate. Antrenate in miscare de rotatie prin intermediul sistemului de rulare al masinii, schimbarea raportului de transmitere a miscarii catre distribuitoare permite modificarea debitului de ingrasamant. Ingrasamantul din cutia sectiei intra in alveolele distribuitorului iar apoi prin intermediul tubului de conducere ajunge la brazdare, respectiv in sol. Din pct de vedere constructiv, o sectie de fertilizare, are :1. Cutie ingrasamant1. Agitator1. Distribuitor1. Tub de conducere1. Suport brazdar1. Brazdar

Ingrasamantul chimic, usor solubil, pe baza de azot se poate folosi in apa de irigatii, se folosesc dispozitive care se incorporeaza pe aparatul de irigat, cuprinde:1. Cutie in care se pune ingrasamantul1. Sita1. Conducta de intrare a apei in cutia de ingrasamant1. Conducta de iesire evacuare a solutiei nutritive1. Conducta de irigatie 1. Sursa de apa1. PompaIngrasamantul este solubilizat prin apa care intra in cutie iar solutia formata prin conducta de evacuare ajunge in instalatia de irigat.

Pentru administrarea ingrasamintelor chimice lichide ( apele amoniacale, amoniac anhidru ): se folosesc masini care incorporeaza acest ingrasamant la adancimi 10-20 cm datorita volatilitatii ridicate, echipamentul contine:1. Rezervor ingrasamant1. Robinet1. Filtru1. Pompa1. Supapa de reglare a presiunii, in vederea stabilirii debitului de ingrasamant1. Conducta de surplus1. Rampa de distributie 1. Brazdarele de incorporareProcesul de lucru : ingrasamantul din rezervor, aspirat de catre pompa ajunge la supapa de reglare a presiunii si in functie de sectiune se modifica sectiunea lichidului, ingrasamantul ajunge la rampa, apoi la brazdar; surplusul de ingrasamant de la supapa de reglarea presiunii se intoarce in rezervor.Pt amoniacul anhidru, subst usor volatila, se folosesc rezervoare sub presiune, ca atare se elimina pompa de lichid, presiunea ajunge pana la 60 DN/cm2, echipamentul contine:1. Rezervor1. Manometru1. Racord de alimentare1. Racord de aerisire1. Robinet amplasat pe conducta de evacuare1. Regulator de debit1. Rampa de distributie 1. Brazdar de incorporare Pentru administrarea ingrasamintelor organice solide: se folosesc masini sub forma unor remorci, echipate cu dispozitive de imprastiere, bena,transportor, toba de uniformizare, toba de maruntire alimentare, toba de imprastiere, si