REFERAT LA ISTORIA ADMINISTRATIEI

PUBLICE

STUDENT:CRAINICIUC ANCUTA-ZANICA

SPECIALIZARE:ADMINISTRATIE PUBLICA

FORMA:ID

AN UNIVERSITAR:2014-2015

1

INTRODUCERE

Ca lege fundamentală a unui stat, Constituţia - conform unei sumare definiţii larg răspândite -  reflectă stadiul de dezvoltare socială, economică și politică a acestuia la un moment dat, stabilind forma de guvernământ și organizarea statală, precum și drepturile și obligaţiile cetăţenilor.Pornind de la aceste considerente, o istorie a Constituţiilor poate să ofere o analiză retrospectivă sui generis, asupra ansamblului evoluţiei societăţii și a modului în care problemele existente, în fiecare epocă istorică, au fost soluţionate și proiectate, ca fundament normativ al dezvoltării viitoare, în plan politic și juridic. Criteriul unei Constituţii nu poate fi unul absolut valabil pentru toate timpurile și locurile, ci unul relativ, deoarece întotdeauna forma de organizare a statului este produsul unei anumite situaţii de existenţă a unei naţiuni, în care sunt cuprinse deopotrivă starea politică, juridică, economică, psihologia socială, precum și dezideratele dreptăţii sociale și aspiraţiile sale etice.O istorie a Constituţiilor României din epoca modernă și contemporană este în măsură să evidenţieze evoluţia constituţională a ţării, în raport de factorii politici și de putere, de partidele și grupările politice ce s-au constituit și confruntat pe scena vieţii politice și juridice și care au reflectat raportul de forţe și interese din societatea română, în contextul internaţional existent în fiecare ciclu constituţional al unui veac și jumătate aproape, de când a fost adoptată prima Constituţie a României.Efortul intens de modernizare declanşat în prima jumătate a sec. al XIX-lea, ce viza integrarea politică, economică și culturală a României într-o Europă a aspiraţiilor naţionale, trebuia să-şi găsească împlinirea pornind, mai întâi, de la crearea unor forme noi politico-juridice de organizare a structurii statului. În acest sens, legii și îndeosebi Constituţiei îi revenea un rol esenţial și românii au manifestat de la început un mare interes pentru elaborarea unor proiecte de Constituţie, care să le ofere temelia politico-juridică, stabilitate și trăinicie, pentru instituţia statală și, în acelaşi timp, să-i asigure  dezvoltarea în concordanţă cu cerinţele vremii. Proiectele constituţionale care au precedat elaborarea și adoptarea aşezământului fundamental din 1866, reflectă cu prisosinţă rădăcinile și tradiţiile adânci ale unui sistem constituţional cu forme caracteristice regimurilor parlamentare europene, care au căpătat în mod treptat un conţinut propriu, specific realităţilor din societatea românească.Adoptarea Constituţiei din 1866, marchează încheierea procesului de instituire a regimului parlamentar modern în România și impunerea dinastiei ereditare a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar principiul constituţionalităţii.

2

CONSTITUTIA DIN 1866

CONSTITUTIA DIN 1866

3

1.1.PREMIZELE ADOPTARII CONSTITUTIEI

După abdicarea la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, atat liberalii, cât și

conservatorii înclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o dinastie

străină pe tronul României, fapt ce ar fi garantat siguranța stabilității politice și

sociale.

Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care

era văr din partea mamei cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu regele Prusiei.

Carol a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul tatălui său, al regelui

Prusiei și al cancelarului Bismarck pentru plecarea către România. Prințul a

călătorit până la Turnu Severin folosind un pașaport fals, din cauza conflictului

dintre Austria și Prusia. El a fost însoțit pe parcursul călătoriei sale de Ion C.

Brătianu. La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București, fiind proclamat domn de

către Adunarea Legislativa, în clădirea Mitropoliei. Cu o lună înaintea venirii lui

Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după venirea

acestuia în Adunare Constituantă. Această Adunare Constituantă avea rolul de a

discuta și a vota proiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a fost

promulgată de domn la 1 iulie 1866.

Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României, adoptată după

modelul Constituției Belgiei din 1831. Constituția a fost adoptată în timpul

regelui Carol I , fiind cea mai longevivă constituție (1866-1923) și cea mai

importantă realizare a regimului lui Carol I.

Ea transforma România în monarhie constituțională ereditară (în linie coborâtoare

directă și legitimă a măriei sale principelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen,

din bărbat în bărbat. prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a

femeilor și coborâtorilor lor - Art. 82) și prevedea principii democratice precum:

4

separarea puterilor în stat, responsabilitate ministerială, drepturi și libertăți cetățenești, dar menținea totodată votul cenzitar (persoanele puteau vota pe baza

unei sume de bani, astfel cei care votau erau adesea marii proprietari de pământuri,

în majoritate conservatori).

A fost prima constituție elaborată fără concurs străin și fără aprobare externă,

devenind un act de manifestare a independenței, făcând abstracție de suzeranitatea

otomană și garanția colectivă a celor 7 mari puteri, oferind totodată cadrul pentru

evoluția statului român pe baze moderne și democratice.

Constituția din 1866 și-a încetat aplicabilitatea la data intrării în vigoare

a Constitu ț iei din 1923 .

1.2.Caracteristicile Constituției din 1866

este prima constituție internă româneasca fost promulgată fără a se cere

acordul Marilor Puteri

a fost elaborată după modelul Constitu ț iei Belgiene din 1831

este un act de factură liberală

proclama suveranitatea națională

guvernarea era reprezentativă și responsabilă

se instituia principiul separării puterilor în stat

monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară

stabilea libertăți și drepturi cetățenești

includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar

este prima realizare a lui Carol I

a fost considerată una din cele mai democratice constituții din

Europacuprinde 8 titluri și mai multe articole

1.3.Instituțiile centrale ale statului erau:

5

Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului

urmând să fie crescuți în religia ortodoxă

Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte

puterea executivă cu monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii

Parlamentului și punerea în practică a legilor votate de Parlament

Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera

Deputaților structura bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza

in 1864 prin "Statutul dezvoltator al Conventi

1.4.Modificări aduse Constituției din 1866

1879: modificarea Art. 7 ce condiționa cetățenia română de apartenența la rituri

creștine

1884: numărul colegiilor electorale se reducea de la 4 la 3 pentru Adunarea

Deputatilor si de la 3 la 2 pentru Senat, astfel lărgindu-se dreptul de vot insa nu

semnificativ

1917: se renunță la articolul ce declara proprietatea sacră și inviolabilă, se modifică

art. 57 și 67 pentru a se putea realiza reforma electorală (1918) și agrară (1918-

1921) ce prevedea împroprietărirea soldaților pe baza promisiunilor din 1917

1.4.Principiul separării puterilor în stat:

Puterea executivă (domn și guvern)[

Prerogativele Domnului:

6

numeste i revocă ministrii

are drept de gratiere si de amnistie politică, însă acesta nu se aplică în cazul

ministrilor

numese s confirmă în toate funciile publice

are drept de a bate monedă

este liderul suprem al armatei

are dreptul de a dizolva Parlamentul

dispune de dreptul de veto

acordă distincti si decoratii

are dreptul la judecata

Puterea legislativă (Adunarea Deputaților și Senatul)

Parlamentul:

cu o structura bicamerala:senatori si adunarea deputatilor

are drept de interpelare a minisrilor ( de a cere socoteală în privința

anumitor decizii, etc.)

are drept de inittivă si sanctiune aprobare) a legilor

Adunarea Deputaților discută și votează bugetul de stat

Domnitorul:

Sanctioneaza si promulga legile

are drept de vot absolut

Puterea judecătorească

Este exercitată prin Curti de judecataTribunale si prin instanta suprema:Inalta Curte

de Justitie si Casatie.

hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele

domnului.

7

Drepturi si libertati cetatenesti prevazute de CONSTIUTIA DIN 1866:

libertatea constiintei

libertatea învătamantului

libertatea presei

libertatea întrunirilor I

CUPRINS

8

1.1.Premizele adoptarii…………………………………………………4

1.2.Caracteristicile Constituției din 1866……………………………..4

1.3.Instituțiile centrale ale statului…………………………………….5

1.4.Principiul separării puterilor în stat……………………………….6

BIBLIOGRAFIE

9

1.WWW.WIKIPEDIA.RO

2.WWW.PREFERATELE.COM

3.WWW.MICA ENCICLOPEDIE.RO

10