La fel ca urechile, nasul continua sa creasca pe toata durata vietii. In interiorul nasului exista aproximativ 10 milioane de celule olfactive, iar fiecare dintre acestea contine aproximativ 1.000 de tipuri diferite de receptori. Atunci cand mirosul potrivit ajunge la receptorul potrivit, un semnal electric este trimis la creier si mirosul este inlesnit.

Receptorii olfactivi sunt conectati la centrul emotional al creierului, de aceea mirosurile pot servi drept imbolduri puternice ale memoriei. Stranutul este modul prin care corpul reactioneaza pentru a elimina iritatiile sau toxinele din traiectul nazal. Oamenii stranuta atunci cand sint raciti pentru a ajuta la curatarea nasului. Ei stranuta, de asemenea, daca sunt alergici la anumiti factori. Stranutul ocazional nu trebuie sa ne ingrijoreze. Stranutul care este consecinta unei raceli va trece o data cu aceasta, in aproximativ o saptamana.

Stranutul persistent sau cel asociat cu simptomele unei alergii (nas congestionat care curge, dureri de gat, ochi care curg) pot fi indicii ale altor boli si trebuie sa consultati un medic. Potrivit cercetatorilor, un stranut poate depasi viteza de 160 km/h.

Sughitul este o contractie brusca, involuntara si spasmodica a a musculaturii inspiratorii, n special a diafragmului, care opreste fluxul de aer si produce un sunet caracteristic. Se poate repeta cu frecventa variata si poate avea intensitati variate. Uneori sughitul este de-abia perceptibil, alteori poate fi insotit de tulburari respiratorii, tulburari de inghitit, regurgitatii, cianoza, insomnie, neliniste.

In cazul in care persista mai mult de 48 de ore implica adeseori o afectiune fizica sau metabolica. Sughitul survine de obicei cu o frecventa de 4 pana la 60 pe minut. Orice persoana care sughite foarte frecvent are trebui sa se prezinte la un control medical. Daca sughitul este idiopatic (nu este legat de nicio afectiune) si nu exista o explicatie clara a bolii, se cauta alte simptome care impreuna cu sughitul pot fi simptomele unei afectiuni.

Cea mai frecventa patologie care duce la sughit rebel cronic este boala de reflux gastroesofagian asociata sau nu cu esofagita, esofag Barrett sau cu stenoze esofagiene. Asadar, ar fi necesar sa faceti o endoscopie digestiva superioara si, eventual, testul cu bariu pasaj sau pH-metrie esofagiana. n functie de rezultatul acestor investigatii, se poate stabili tratamentul sau se poate recomanda continuarea investigatiilor. Daca se infirma cauza esofagiana, trebuie excluse alte cauze de iritatie diafragmatica locala, inclusiv tumorale, prin efectuarea unei tomografii abdomino-pelviene sau cauze neurologice, printr-o investigatie IRM la nivel cerebral. Exista situatii n care sughitul are o baza psihica si se trateaza cu neuroleptice.

Cei mai multi dintre noi am putea rezista o noapte, fara sa ne odihnim. Recordul ii apartine lui Randy Gardner (n.1946), care a stat treaz aproape 11 zile (264 de ore). Experimentul a fost organizat in 1964, de o echipa condusa de cercetatorul William C. Dement de la Universitatea Stanford, si in timpul acestuia, Gardner a reusit sa nu doarma, fara nici un stimulator special antisomn, depasind recordul detinut la acea data de Tom Rounds de 260 de ore.

Consecintele lipsei somnuluiDupa o perioada mai lunga de nesomn (o noapte alba, de pilda) abilitatile obisnuite ale creierului sunt afectate. Apare oboseala, iritarea si ne lipseste concentrarea obisnuita. Partea creierului ce controleaza limbajul, memoria de scurta durata si simtul timpului functioneaza in regim de avarie. Performantele organismului dupa numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (doua pahare de vin). Capacitatea de lua decizii rationale si in timp util este, de asemenea, diminuata.

La vremea experimentului, Randy Gardner era un adolescent obisnuit, iar efectele lipsei somnului au putut fi constatate foarte clar pe timpul celor 11 zile de nesomn. Desi starea de sanatate a americanului nu a avut de suferit pe timpul experimentului (si nici dupa incheierea acestuia), starea sa psihica s-a deteriorat. Cercetatorii au observat probleme de atentie si concentrare, accese de paranoia si halucinatii. In a patra zi adolescentul s-a crezut Paul Lowe, un faimos jucator de fotbal american. In aceeasi zi a considerat un semn de circulatie ca fiind o persoana. In ziua a unsprezecea i s-a cerut sa scada cifra sapte, consecutiv, din 100. La 65 s-a oprit. Intrebat de ce s-a oprit, a raspuns ca nu-si aduce aminte ce facea si ca nu stie din ce s-a oprit.

Ce se intampla in timpul somnului Somnul se desfasoara n cicluri de 90-110 minute si este de doua tipuri: REM (Rapid Eye Movement - Miscarea rapida a ochilor) si non-REM (care are patru faze). Somnul Non-REM, faza 1, dureaza aproximativ 10 minute si este caracterizat de o stare de semiveghe, orice zgomot putandu-l trezi pe cel adormit. In timpul fazei a doua ritmul batailor inimii ncetineste. Acest tip de somn este cel mai prezent intr-o noapte de odihna.

Fazele 3 si 4 sunt cele de somn profund. Faza a treia este cea in care creierul produce unde delta de mare amplitudine si mica frecventa, iar ritmul respiratiei si al inimii sunt cele mai scazute din toate fazele somnului. Faza a patra este caracterizata de o activitate musculara limitata.

Somnul REM, care incepe la aproximativ 70-90 de minute dupa inceperea odihnei, se repeta de 3-5 ori pe noapte. Desi nu suntem constienti, creierul este foarte activ in aceasta perioada, ritmul respiratiei si presiunea arteriala cresc, iar ochii se misca rapid (de aici si numele, REM). Aceasta este perioada in care visam.

Ce s-a intamplat cu Gardner dupa experimentDupa finalizarea experimentului, adolescentul a dormit 14 ore si 40 de minute, s-a trezit la ora 22.00, a stat treaz 24 de ore, dupa care a intrat in ritmul normal de somn. Ulterior au aparut informatii n media despre alte persoane care ar fi batut recordul stabilit de Randy Gardner in 1964, dar acestea nu au fost confirmate.

Printr-o simpla analiza a sangelui, medicii endocrinologi pot determina nivelul cortizolului din organism, acel hormon pe care glandele suprarenale il secreta in momentele de tensiune, ca reactie de aparare.

O astfel de investigatie trebuie facuta mai ales de persoanele care sufera de oboseala cronica, cele care slabesc brusc, cele carora li se coloreaza intens pielea, au tensiunea foarte scazuta ori fac hipoglicemie, simptome ce pot semnala dereglari in functionarea glandei suprarenale.

In mod normal, secretia de cortizol (hormonul stresului) ar trebui sa fie crescuta dimineata, intre orele 6-8. Pe parcursul zilei, nivelul de cortizol scade treptat, iar seara are valorile cele mai mici. In cazul persoanelor care lucreaza noaptea, ritmul veghe-somn se inverseaza, ceea ce duce si la modificarea secretiei de cortizol.

Cei care nu au un ritm veghe-somn bine stabilit sunt copiii mai mici de 3 ani. Abia dupa aceasta varsta se formeaza ritmul circadian, iar asa se si explica de ce copiii mici nu dorm cum trebuie si se trezesc in timpul noptii. Valorile normale ale cortizolului sunt de pana in 20 de micrograme pe decilitru. Pentru verificarea nivelului cortizolului se pot face si probe de urina, in care se cauta diversi compusi. Probele de sange se iau dimineata, in jurul orei 8, iar cele de urina, pe parcursul unei zile. Rezultatele se primesc in maximum o saptamana.

Testul pentru stres1. Valori mari 20-100 micrograme / dl2. Valori medii 15 - 20 micrograme/dl3. Valori minime 0-15 micrograme/dl