unui atac împotriva Irakului · Teatral Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca au lansat...
16
\http://www.adevarul.eurowehro] ^ ANUL XIV NR. 3802 ISSN 1220-3203 JOI, 12SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI SORIN CALIN D , acă NATO nu e, nimic nu e. Cam ) aşa ar putea fi exprimată succint — deviza politicii externe româneşti actuale. Obiectivul este unul îndrăzneţ, logic şi ambiţios. România are nevoie de stabilitate, iar structura euro-atlantică i-o poate oferi. Acele voci care pun sub semnul întrebării eficienţa viitoare a omnipotentei alianţe nu fac altceva decît să emită ipoteze. Deocamdată, lucrurile sînt clare şi e greu de crezut că importanţa şi puterea euro-atlanţilor se vor diminua prea curînd. Rămîne chestiunea aderării la Uniunea Europeană care, pînă acum, era practic asimilată cu efortul de integrare în NATO. • Din această iluzie ne-a scos însă- acceptul diplomaţiei noastre de a semna tratatul conform căruia soldaţii americani nu vor putea apărea în faţa Curţii Penale Internaţionale pentru fapte săvîrşte pe teritoriul României. Semnînd acest acord Năstase, Geoană & company au ales de fapt cămaşa care le era mai aproape de corp. Acceptul în NATO se discută în noiembrie şi aici dictează SUA, iar UE merge înainte cu preaderarea. Nu ştim cît de presaţi au fost diplomaţii noştri să semneze acest act, însă e greu de presupus, la experienţa şi infonnaţiile pe care le deţin în mediile politice internaţionale, să fi făcut acest gest din proprie bunăvoinţă. Pe de altă parte, duplicitatea de care e acuzată, în prezent, România poate fi transformată oricînd într-o palmă pe obrazul europenilor ce ne consideră cetăţeni de rangul II, atunci cînd se învrednicesc a ne recunoaşte prezenţa pe harta bătrînului continent. De altfel, diplomaţia franceză, după ce ne-a urecheat pentru lipsa de comunicare cu Consiliul Europei, nu a uitat să menţioneze că ne va sprijini, totuşi, pentru intrarea în NATO. Dacă Franţa, oponenta cea mai ferventă a americanilor, a făcut acest gest, ne putem aştepta la clemenţă şi din partea Germaniei sau a Italiei. Rămîne de văzut cum vor şti mai marii ţării să lucreze din noiembrie încolo pe frontul preaderării. Conştientizarea europenilor asupra importanţei reale a ţării noastre ca poartă de intrare în Europa, dar şi în Orientul Apropiat, devine esenţială şi reprezintă adevăratul examen al liderilor politici naţionali. . Cum era de aşteptat, asemenea evenimente nu puteau rămîne fără răspuns pe plan intern, unde se vorbeşte acum mai intens ca niciodată de alegeri anticipate, pentru ca PSD să-şi consolideze succesul NATO, sau măcar o remaniere guvernamentală, ce ar scoate UDMR de la guvernare, conferind întîiului partid al ţării un aer mai democrat (dar în acelaşi timp naţional ) prin atragerea la conducere a liberalilor lui Stolojan. Aceste scenarii pot deveni realitate şi nu e nimic extraordinar în asta. PSD-ul condus de Adrian Năstase are la dispoziţie numeroase variante şi deţine toate atuurile. şi pîrghiile necesare să trateze orice situaţie din pole position. România se va alătura 1 T 0 in eventualitatea unui atac împotriva Irakului România se va alătura acţiunilor Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv în ceea ce priveşte un eventual atac împotriva Irakului, a declarat, premierul Adrian Năstase. El a amintit că, în urmă cu un an, România a decis să se comporte ca un membru “de facto” al NATO şi să îşi asume angajamentele care decurg din calitatea de membru cu drepturi depline al acestui organism. “Nu putem fi decît alături de membrii Alianţei, care vor ajunge la un punct de vedere comun şi în problema Irakului. Nu putem beneficia de scutul de securitate al NATO, pe de-o parte, şi să ne derogăm atunci cînd vine vorba de anumite responsabilităţi din partea noastră”, a spus Năstase. Premierul a mai afirmat că speră ca în această problemă să nu apară necesitatea unei intervenţii militare, arătînd că este important ca Irakul să înţeleagă că trebuie eliminate suspiciunile legate de existenţa unor bombe biologice sau nucleare în această ţară. Ţările membre NATO nu au un punct de vedere comun asupra unei intervenţii militare în Irak, Germania şi Franţa pronunţîndu- se mai mult împotriva unei asemenea acţiuni, iar Marea Britanie, aliatul tradiţional al SUA, ezitînd să-şi dea acordul asupra propunerii americane. “Este just să ne ocupăm de Saddam Hussein prin intermediul Naţiunilor Unite”, a declarat, marţi, premierul britanic Tony Blair, arătînd că, numai dacă Naţiunile Unite continuă să fie ignorate, vor urma acţiunile împotriva regimului irakian, după modelul celor din Kosovo şi Afganistan. imiMuii în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 96/2002, referitoare la programul “lapte şi cornuri”, prefectul Vasile Soporan a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că peste 28.000 de elevi din Cluj vor beneficia, în fiecare dimineaţă, de surplusul de hrană. După cum se ştie, laptele (sau brînza topită, în funcţie de zonă) va fi asigurat, în urma licitaţiei de “Napolact Cluj”, iar comurile, de “Sompan Dej”. Evident, toate, aceste produse vor fi distribuite către şcolile din judeţ, deocamdată pentru elevii claselor I-IV, în timp util, adică pînă la ora 11:00. Fiind cunoscută practica europeană în domeniu, “Napolact” şi Consiliul Judeţean caută acum soluţii pentru dotarea tuturor şcolilor cu frigidere pentru păstrarea laptelui. T.C. Prefectul judeţului cheamă partidele politice la consultări Prefectul Vasile Soporan a pus actuala criză administrativă care blochează municipiul pe “dezorientarea” primarului Funar, carc “repetă ca o placă stricată de patefon” puţinele idei “pe care le îmbracă în forme groteşti”. în opinia prefectului, “Clujul are nevoie de un alt primar”, căci actualul nu-şi îndeplineşte atribuţiunile care îi revin prin lege, interpretînd toate hotăririle doar în interes propriu. Prefectul.a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, câ iniţiază convorbiri Ia nivel judeţean cu formaţiunile politice pentru a afla poziţia fiecărui partid relativ Ia criza administrativă din Cluj. Primul partid invitat, ieri seară, a fost PNL Cluj. Titus CRĂCIUN 1 Proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari este stupid (-■ .. v Proiectul de act normativ privind instituirea unor pensii speciale pentru’ parlamentari, iniţiat de mai mulţi deputaţi independenţi, este un document stupid, care creează o imagine negativă forului legislativ, a declarat, premierul Adrian Năstase. continuare în pagina a 16-a Prefectura Judeţului Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Cluj, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, Consiliul Local şi Primăria comunei Beliş organizează, sîmbătă, 14 septembrie, o serie de manifestări dedicate comemorării eroilor martiri de Ia Beliş. în programul manifestărilor se înscriu: ceremonialul militar şi religios (ora 11); lansarea monografiei „Beliş, vatră străbună” - autori Nicolae Şteiu şi Ioan Marius Trif (ora 12); dezvelirea monumentului Avram lancu (ora 13); spectacol folcloric, cu participarea lui Dumitra Fărcaş, Dumitra Sopon, Maria Marcu, Anghelina Timiş Lungu, Maria Dan Golban, Mia Dan, Georgeta Fârţală-Florea, Anişoara Giurgiu, Fraţii Paşca (Cîmpeni), şi a Orchestrei Complexului „Melody” (ora 14). Monumentul lui Avram lancu, ce va fi amplasat la intrarea în Beliş, la intersecţia dramului spre centra cu dramul spre staţiunea Fîntînele, este darul pentru sat al lui Ioan Marius Trif, patronul Complexului „Melody” şi preşedinte al Filialei Cluj a Societăţii Cultural Patriotice,Avram lancu”, şi al d-Ior Laurenţiu Bîlc, Eugen Bîlc şi col. Gheorghe Marc, toţi belişeni. Aceştia au contribuit şi la ridicarea Monumentului Eroilor Martiri de la 1918, în 1996. M. TRIPON UNIVERSITATEA "BOGDAN VODA" CLUJ-NAPOCA D IV ERSITATE “BOGDAN VODĂ” Concurs de admitere ’ sesiunea Septembrie 2002 Specializări: 1. M A N A G E M E N T (zi şi frecvenţă redusă) 2. F IN A N Ţ E şi B Ă N C I (zi şi frecvenţă redusă) 3. IN F O R M A T IC Ă E C O N O M IC Ă (zi şi frecvenţă redusă) 4. C O N T A B IL IT A T E Ş l IN F O R M A T IC Ă D E G E S T IU N E (zi şi frecvenţă redusă) 5. ŞTIINŢE POLITICE (zi) 6 . D R E P T (zi şi frecvenţă redusă) § o înscrieri: ' § ►► 1 august -13 septembrie 2002 ►►pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luînd în considerare media generală a examenului de bacalaureat) Taxa de admitere: 200.000 lei. Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 14 septembrie 2002. INFORMAŢII Şl ÎNSCRlERI'la sediul Universităţii „Bogdan Vodă", str. Moţilor nr. 119, Cluj-Napoca, telefon: 0264-191.830, 0264-198.787.’ continuare în pagina a 16-a ^KESS Teatral Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca au lansat programul DAŢI UN EURO PENTRU TEATRU ŞI OPERÂ, în scopul obţinerii de mijloace financiare pentru desfăşurarea activităţii, în mod special fiind vorba despre efectuarea reparaţiilor strict necesare clădirii - în fapt, restaurarea acestui monument istoric, aflat într-un stadiu periculos de degradare. în situaţia unei lipse cronice de fonduri alocate de la buget, colectivele celor două instituţii culturale etalon pentru Transilvania fac apel la societatea civilă şi deopotrivă; la comunitatea de afaceri, în scopul colectării fondurilor necesare. Programul DAŢI UN EURO PENTRU TEATRU ŞI OPERÂ invită iubitorii de teatru şi operă din întreaga ţară să depună contravaloarea UNUI EURO (sau mai mult) la Trezoreria Cluj în cont nr. 50074354558, unde societăţile comerciale, fundaţiile, organizaţiile de toate categoriile sînt de asemenea aşteptate să sprijine această acţiune cu sume începînd de la contravaloarea în lei a 100 EURO. Director general al Teatrului Naţional, prof. univ. dr. Ion VARTIC r—-- Director general al Operei Române, prof. univ. dr. Alexandru FĂRCAS Cupa Presai la... pescuială “Adevărul de Cluj” şi “Birtuţu’ din pădure” STOP organizează sîmbătă, 14 septembrie, concurs de pescuit STOP la balta din Oşorhel STOP numai pentru “presari” STOP plecarea la ora 7,00 de pe platoul din faţa Sălii Sporturilor STOP preferabil, maşină la purtător STOP informaţii şi detalif la Crăciun (Titus) STOP ultima oră, avem şi premii STOP baftă! STOP LA
Transcript of unui atac împotriva Irakului · Teatral Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca au lansat...
\h ttp ://w w w .adevaru l.eu row eh ro] ^A N U L X IV N R . 3 8 0 2
IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3
JOI,12 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI
SORIN CALIN
D, acă NATO nu e, nimic nu e. Cam ) aşa ar putea fi exprimată succint — deviza politicii externe româneşti
actuale. Obiectivul este unul îndrăzneţ, logic şi ambiţios. România are nevoie de stabilitate, iar structura euro-atlantică i-o poate oferi. Acele voci care pun sub semnul întrebării eficienţa viitoare a omnipotentei alianţe nu fac altceva decît să emită ipoteze. Deocamdată, lucrurile sînt clare şi e greu de crezut că importanţa şi puterea euro-atlanţilor se vor diminua prea curînd. Rămîne chestiunea aderării la Uniunea Europeană care, pînă acum, era practic asimilată cu efortul de integrare în NATO. •
Din această iluzie ne-a scos însă- acceptul diplomaţiei noastre de a semna tratatul conform căruia soldaţii americani nu vor putea apărea în faţa Curţii Penale Internaţionale pentru fapte săvîrşte pe teritoriul României. Semnînd acest acord Năstase, Geoană & company au ales de fapt cămaşa care le era mai aproape de corp. Acceptul în NATO se discută în noiembrie şi aici dictează SUA, iar UE merge înainte cu preaderarea. Nu ştim cît de presaţi au fost diplomaţii noştri să semneze acest act, însă e greu de presupus, la experienţa şi infonnaţiile pe care le deţin în mediile politice internaţionale, să fi făcut acest gest din proprie bunăvoinţă.
Pe de altă parte, duplicitatea de care e acuzată, în prezent, România poate fi transformată oricînd într-o palmă pe obrazul europenilor ce ne consideră cetăţeni de rangul II, atunci cînd se învrednicesc a ne recunoaşte prezenţa pe harta bătrînului continent. De altfel, diplomaţia franceză, după ce ne-a urecheat pentru lipsa de comunicare cu Consiliul Europei, nu a uitat să menţioneze că ne va sprijini, totuşi, pentru intrarea în NATO. Dacă Franţa, oponenta cea mai ferventă a americanilor, a făcut acest gest, ne putem aştepta la clemenţă şi din partea Germaniei sau a Italiei. Rămîne de văzut cum vor şti mai marii ţării să lucreze din noiembrie încolo pe frontul preaderării. Conştientizarea europenilor asupra importanţei reale a ţării noastre ca poartă de intrare în Europa, dar şi în Orientul Apropiat, devine esenţială şi reprezintă adevăratul examen al liderilor politici naţionali. .
Cum era de aşteptat, asemenea evenimente nu puteau rămîne fără răspuns pe plan intern, unde se vorbeşte acum mai intens ca niciodată de alegeri anticipate, pentru ca PSD să-şi consolideze succesul NATO, sau măcar o remaniere guvernamentală, ce ar scoate UDMR de la guvernare, conferind întîiului partid al ţării un aer mai democrat (dar în acelaşi timp naţional ) prin atragerea la conducere a liberalilor lui Stolojan. Aceste scenarii pot deveni realitate şi nu e nimic extraordinar în asta. PSD-ul condus de Adrian Năstase are la dispoziţie numeroase variante şi deţine toate atuurile. şi pîrghiile necesare să trateze orice situaţie din pole position.
România s e va a lă tu ra 1 T 0 in even tua lita tea unui a tac împotriva Irakului
România se va alătura acţiunilor Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv în ceea ce priveşte un eventual atac împotriva Irakului, a declarat, premierul Adrian Năstase.
El a amintit că, în urmă cu un an, România a decis să se comporte ca un membru “de facto” al NATO şi să îşi asume angajamentele care decurg din calitatea de membru cu drepturi depline al acestui organism. “Nu putem fi decît alături de membrii Alianţei, care vor ajunge la un
punct de vedere comun şi în problema Irakului. Nu putem beneficia de scutul de securitate al NATO, pe de-o parte, şi să ne derogăm atunci cînd vine vorba de anumite responsabilităţi din partea noastră”, a spus Năstase. Premierul a mai afirmat că speră ca în această problemă să nu apară necesitatea unei intervenţii militare, arătînd că este important ca Irakul să înţeleagă că trebuie eliminate suspiciunile legate de existenţa unor bombe biologice sau nucleare în această
ţară. Ţările membre NATO nu au un punct de vedere comun asupra unei intervenţii militare în Irak, Germania şi Franţa pronunţîndu- se mai mult împotriva unei asemenea acţiuni, iar Marea Britanie, aliatul tradiţional al SUA, ezitînd să-şi dea acordul asupra propunerii americane. “Este just să ne ocupăm de Saddam Hussein prin intermediul Naţiunilor Unite”, a declarat, marţi, premierul britanic Tony Blair, arătînd că, numai dacă Naţiunile Unite continuă să fie ignorate, vor urma acţiunile împotriva regimului irakian, după modelul celor din Kosovo şi Afganistan.
i m i M u i i
în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 96/2002, referitoare la programul “lapte şi cornuri”, prefectul Vasile Soporan a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că peste 28.000 de elevi din Cluj vor beneficia, în fiecare dimineaţă, de surplusul de hrană. După cum se ştie, laptele (sau brînza topită, în funcţie de zonă) va fi asigurat, în urma licitaţiei de “Napolact Cluj”, iar comurile, de “Sompan Dej”. Evident, toate, aceste produse vor fi distribuite către şcolile din judeţ, deocamdată pentru elevii claselor I-IV, în timp util, adică pînă la ora 11:00. Fiind cunoscută practica europeană în domeniu, “Napolact” şi Consiliul Judeţean caută acum soluţii pentru dotarea tuturor şcolilor cu frigidere pentru păstrarea laptelui.
T.C.
Prefectul judeţului cheamă partidele politice la consultări
Prefectul Vasile Soporan a pus actuala criză administrativă care blochează municipiul pe “dezorientarea” primarului Funar, carc “repetă ca o placă stricată de patefon” puţinele idei “pe care le îmbracă în forme groteşti”. în opinia prefectului, “Clujul are nevoie de un alt primar”, căci actualul nu-şi îndeplineşte atribuţiunile care îi revin prin lege, interpretînd toate hotăririle doar în interes propriu.
Prefectul.a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, câ iniţiază convorbiri Ia nivel judeţean cu formaţiunile politice pentru a afla poziţia fiecărui partid relativ Ia criza administrativă din Cluj. Primul partid invitat, ieri seară, a fost PNL Cluj.
Titus CRĂCIUN
1Proiectul privind pensiile specia le pentru parlamentari este stupid
(-■ ..
v
Proiectul de act normativ privind instituirea unor pensii speciale pentru’ parlamentari, iniţiat de mai mulţi deputaţi independenţi, este un document stupid, care creează o imagine negativă forului legislativ, a declarat, premierul Adrian Năstase.
continuare în pagina a 16-a
Prefectura Judeţului Cluj, Consiliul Judeţean Cluj, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Cluj, Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Cluj, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, Consiliul Local şi Primăria comunei Beliş organizează, sîmbătă, 14 septembrie, o serie de manifestări dedicate comemorării eroilor martiri de Ia Beliş. în programul manifestărilor se înscriu: ceremonialul militar şi religios (ora 11); lansarea monografiei „Beliş, vatră străbună” - autori Nicolae Şteiu şi Ioan Marius Trif (ora 12); dezvelirea monumentului Avram lancu (ora 13); spectacol folcloric, cu participarea lui Dumitra Fărcaş, Dumitra Sopon, Maria Marcu, Anghelina Timiş Lungu, Maria Dan Golban, Mia Dan, Georgeta Fârţală-Florea, Anişoara Giurgiu, Fraţii Paşca (Cîmpeni), şi a Orchestrei Complexului „Melody” (ora 14). Monumentul lui Avram lancu, ce va fi amplasat la intrarea în Beliş, la intersecţia dramului spre centra cu dramul spre staţiunea Fîntînele, este darul pentru sat al lui Ioan Marius Trif, patronul Complexului „Melody” şi preşedinte al Filialei Cluj a Societăţii Cultural Patriotice,Avram lancu”, şi al d-Ior Laurenţiu Bîlc, Eugen Bîlc şi col. Gheorghe Marc, toţi belişeni. Aceştia au contribuit şi la ridicarea Monumentului Eroilor Martiri de la 1918, în 1996. M . T R IP O N
UNIVERSITATEA "BOGDAN VODA" CLUJ-NAPOCAD I V E R S I T A T E
“ B O G D A N V O D Ă ”
C o n c u rs de a d m itere ’ s e s iu n e a S e p te m b rie 2002
Specializări:
1. M A N A G E M E N T (zi şi frecvenţă redusă)
2. F I N A N Ţ E ş i B Ă N C I (zi şi frecvenţă redusă)
3. I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă (zi şi frecvenţă redusă)
4. C O N T A B I L I T A T E Ş l I N F O R M A T I C Ă D E G E S T I U N E (zi şi frecvenţă redusă)5. Ş T I I N Ţ E P O L I T I C E (zi)
6 . D R E P T (zi şi frecvenţă redusă) §o
înscrieri: ' §►► 1 a u g u st -1 3 septem brie 2002►► pe baza D osarului de C o n c u rs (C lasifica re a ca n d id a ţilo r se face lu înd în c o n sid e ra re m e d ia
generală a exam enului de b a ca la u re a t)
Ta x a de ad m itere : 200.000 lei.Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 14 se p te m b rie 2002.
IN F O R M A Ţ II Ş l ÎN S C R lE R I 'la sediul U n ive rs ită ţii „ B o g d a n V o d ă " , s tr. M o ţilo r n r. 119, C lu j-N a p o ca , telefon: 0264-191.830, 026 4-198.78 7.’
continuare în pag ina a 16-a
^KESS
Teatral Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca au lansat programul DAŢI UN EURO PENTRU TEATRU ŞI OPERÂ, în scopul obţinerii de mijloace financiare pentru desfăşurarea activităţii, în mod special fiind vorba despre efectuarea reparaţiilor strict necesare clădirii - în fapt, restaurarea acestui monument istoric, aflat într-un stadiu periculos de degradare.
în situaţia unei lipse cronice de fonduri alocate de la buget, colectivele celor două instituţii culturale etalon pentru Transilvania fac apel la societatea civilă şi deopotrivă; la comunitatea de afaceri, în scopul colectării fondurilor necesare. Programul DAŢI UN EURO PENTRU TEATRU ŞI OPERÂ invită iubitorii de teatru şi operă din întreaga ţară să depună contravaloarea UNUI EURO (sau mai mult) la Trezoreria Cluj în cont nr. 50074354558, unde societăţile comerciale, fundaţiile, organizaţiile de toate categoriile sînt de asemenea aşteptate să sprijine această acţiune cu sume începînd de la contravaloarea în lei a 100 EURO.
D ire c to r g e n e ra l a l T e a tru lu i N a ţio n a l, prof. univ. dr. Ion VARTIC r—--
D ire c to r g e n e r a l a l O p e re i R o m â n e , prof. univ. dr. Alexandru FĂRCAS
Cupa Presai la... pescuială
“Adevărul de C lu j” şi “ Birtuţu’ din pădure” S T O P organizează sîmbătă, 14 septembrie, concurs de pescuit S T O P la balta din O ş o rh e l S T O P n u m ai p e n tru “presari” S TO P plecarea la ora 7,00 de pe platoul din faţa Sălii S p o rtu r ilo r S T O P p re fe ra b il, m a ş in ă la p u rtă to r S T O P informaţii şi detalif la Cră ciun (T itu s) S TO P ultima oră, avem şi premii S TO P baftă! S TO P
LA
?î Te0dU,:-3$!em Maicii Dorrrr ■!■ •/ ' notT1, p r - m- (tsec. IV). încheierea Sârb.
- £ \ \ K ; ) ( ^ f . V g j -!
- y vvw-b«r>3$:eni Maieu Domnim»R w j% -*r« :t i i â i L n .
► PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16
• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: -19-60-30• PRIMARIA DEJ: 21-17-90• PRIMARIA TURDA: 31-31-60• PRIMARIA CÎMPIA TURZII: 30-80-01• PRIMARIA HUEDIN: 25-15-18• PRIMARIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVLARÂ
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLtTLA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 3642-"’2• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-1*14• POMPIERII: 981
• • PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCLARÂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70. im. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI
PROTECŢIEI SOCLALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL 971• INTERURBAN: 99)• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE 921• ORA EXACTA: 95S• R-A. TERM0F1C.ARE 19-87-48• R-A. APĂ CANAL: 19-14-14• 1LA. i Dracr.it.Iui PuHie: 19-10-55• R-A.TU C 43-09-17• SC. ’SALPRESr SA.: 19-55-22• SC PRISAL 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE - INTERVENŢII G AZE928;433424
• JANDARM! 956• GARA CL.Nijvo: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;
T u rii-31-17-62; Dej- 21-20-22• ALIANŢA ANT1SUICID 19-16-17• DIRECŢIA C-LN ET) PENTRU PROTECŢIA
r*iPru?.::nRcor:i.L2.n 9sj. 12-01-16• AGTNTIA ET) DE OCUPARE A TORTEI DE
MUNCA CLUJ 10-54 lî• casa de prN snauj ij-io-ia, iw m ,:• INSPECTORATUL TERITORIAL DE
MUNCA 19 54 0'. SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU. I0.~J.TT
• DIRAMAMENTE EirCTRÎCA-929.134 Î 33
• CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE S! CONSIEIFRE ANTIDROG
914
n 1 * 1 1 jG - 12 S EP TEM B R IE 3
R epub lica - Dublura. S U A - premiera (13; 15.30; 18;-20.30; 2 3). Zilnic spectacole cu larif re d u s de la ora 2 3 . * A rt a - E u rim a g o s - 8 femei. Franţa - prem iera (16 ; 18; 2 0 ). Vineri, simbaia. duminica - spectacole cu larif redus de la ora 22 * V ictoria - Sluarl Utile 2. S U A - premiera (13. 15; 17; 19; 21). ' F avorit - Frăţia lupilor. Franţa (16; 19). * M ărăşti - Contele de Monte Cristo. S U A (17; 19,15). - Luni închis.
TURDA: F o x - Blade 2. S U A (1 5 ; 17: 19); v in e ri, sîm bătă, dum inică - spectacole cu larif redus de la ora 21.
DEJ: A rta - Vidocq. S U A (15; 17; 19); vineri, sîmbătă. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.
GHERLA: P acea - Bărbaţi în negru 2. S U A (17; 19); vineri, sîmbătă. duminică: spectacole cu tarif redus de la ora 22; joi - închis.
EXIM TURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION
T E L E 7 a b ci m • >11 m m d
Astăzi, 18,00: T E L E 7
ACTU A L; 18,30: VITRINA ;
22,00: T E L E 7 ACTUAL
v S o f e r d :
O R A RU L CURSELO R INTERNE luni
Cluj -> Otopeni 7 ,00 ,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7 ,30 ,12 ,15 şi 20,00
m arţiCluj -* Otopeni 7 ,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00
m iercuriCluj -» Otopeni 7 ,00 ,16,00 şi 18,50 Otopeni -> Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00
jfliCluj -» Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8 ,25 şi 20,00
vineriCluj Otopeni 7,00, 20,10şi 21,05 Otopeni -» Cluj 11,00,14,30 şi 20,00
sîm bătă Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00
duminică Cluj -> Otopeni 7 ,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8 ,25 şi 20,00
O R A R U L C URSELO R EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, joi, simbătâ şl duminică 9,40 Frankfurt - * ClujMarţi, joi, sîmbătă şl duminică 11,50 Cluj -» Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -» Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni, miercuri • 13,30, vineri -15,45 Bologna Clujluni, miercuri - 15,25, vineri 17,40.
Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:
EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 R tel/fax: 054-433.569; 193.442 S
e-mail: [email protected]
V i l : j \ ' i f i T » i 11’Fsrmacii cu serviciu permanent Farmacia “C Y N A R A ", Calea Floreşti
n r.7 5 . tel.4 2 .6 2 .7 2 . orar non-stop, Farm aoa "REMEOtUMFARM*. B-dul 21 Decembrie nr. 131. tet 41-29-01. orar non- stop. Farmada "VISCUM*. str. Flntlnele nr. 7. tel. 0264-307.039. orar norvstop.
Farmacii cu serviciu prelungit Farmacia “D A P H N E ", str. Plopilor nr.
50. telefon 429.405. orar 8*20. Farmacia -IN T E R P H A R M ". str. Primâveril nr. 5. telefon 42-71-95. orar 8-22. Farmacia "C L E M A TIS F A R M ", Piaţa Unirii nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8*22, Farmacia “AM A R Y LU S * . str. \ . Haţieganu nr. 11. tel. 19-76-52. orar L -V : 8-20. S-O: 8-13.
Garda de noapteFerm ada nr. 3. P-ţa M. Viteazul nr. 36,
telefon 13-03-64. orar 20-8.
B I B L I O T E C I
■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”; Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri: 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): Iuni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. I, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00- 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00- 16,00.
■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9); luni - 10-14; marţi, miercuri/joi -12-16; vineri - 10-16.
■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.
• Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. McmorandumuIuilS). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.
D isp e n sa ru l P o lic lin ic cu P la tă
instituţie cu veclti
renume ut asigurarea
consultaţiilor medicale,
angajează medici de
toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth(fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 sau 432.557.
P O LIC LIN IC A FARA PLATA "F A M ILIA SFINTĂ"• 9 - 1 3 s e p t e m b r ie •
Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 10. 11, 13 (11-13), 9 (15-17), dr. R. Cotârlâ - 11 (10-12), dr. S. Loga • 13 (9-11), dr. D. Oltean - 9 (14-16), dr. A.F. Oros -1 2(14-16), dr. D. Plaion - 9 (9-11), 12 (16-18), dr. L. Raşa - 9 (15-17), dr. M. Suciu - 1 2 (10-12). dr. V. Tâtaru - 13 (10-12), dr. C. Ţonea - 10, 12 (9-11),dr. O. Ţarog'- 9 (10-12), dr. A. Varga - 9. 13 (9-11), dr. C. Vlaicu - 9 (11- 13); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbâ -1 1 ,1 3 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc- 10, 12 (12-13), dr. I. Paţiu - 11 (11,30-13), dr. T. Popescu -11 (9-11), dr. N. Prişcâ -1 1 (16-18); Interne. Dr. G. Fîădulescu - 10 (9-11). dr. C. Becea - 9 (15- 16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 12 (14-16); Urologie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici - 9 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciule- 12. (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 9 (16-17), dr. I. Horge - 10 (14-15), dr. R. Pop - 9 (11-13), dr. E. Sandovici - 10 (16-17); Gine-onco- colposcopie. M. Risca - 11 (9-T1); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 9, 10, 11, 12, 13 (9-11).- In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de lunipinâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează in aceeaşi zi, după ora 14. “ ................................................................................................... lific ..................Trimiterile sini valabile şi de la medicii din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medicii din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de cătreJ l « j - O £ M «„ Im a m F S a .,. t - -4 a m a U I e! Ia I Ia E m e tra la 4 9 44 n i rm e i a n K îla tdl conf. dr. Sâmpelean Dorn în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet ............................ ‘ “ — ’ . P i ..............................................................de trimitere de ta Policlinica "Familia Sfăntâ". Pentru chirurgie plastică şi reparatorie,
radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet detrimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi, str. Moţilor nr. 39 şi la tel.
vineri. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi,199.345, Intre orele 16-17, de luni pînă vineri. Donaţiile : la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.
( • t e l e s p e c t a t o rJ o i , 1 2 s e p t e m b r i e
JWjjjHf 7 ,0 0 Jurna lu l de c dimineaţă; 7 ,30 Necazuri toMjSuî de puştoaică (s); 8 ,2 0 Zborul 93 (r); 9,20 Remember 11 septembrie; 10,20 Singele celorlalţi (r); 11,50 TVR laşi; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Corect!; 14,30 Memorialul durerii (r); 1 5 ,1 5 E ven im ent; 1 6 ,0 0 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,00 Sîngele celorlalţi (dramă, Franţa, 1984. Ultima parte); 18,40 Corect! (r); 19,00 Avancronică Ştiri; 19,05 G eena Davis (s); 2 0 ,0 0 Jurnal. M e te o . Sport; 2 0 ,5 5 C urat Caragiale! Parol!; 21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Reflecţii rutiere; 23,45 Profesioniştii (s); 0,45 Iubirea din vis (dramă, SUA, 1991); 2,35 Jurnal (r); 3,30 Curat Caragiale! Parol! (r); 3,35 Jurnal de Festival (r); 3 ,5 0 C onvie ţu iri (r); 4 ,2 0 Garantat 100% (r); 5,20 Eveniment (r); 6 ,05 Geena Davis (r).
vorbim d e s p re sex (c o m e d ie romantică, SUA, 1998); 0 ,45 Ştirile Pro TV; 1,00 ProVest (r); 2.00 Secolul 20; In spatele istoriei; 2 ,45 13-14 cu Andrei Gheorghe (r); 3,45 Sâ vorbim despre sex (r).
7,00 Priefene şir iv a |e ţrj . 8 0 0 Z id ;
11,30 Poliţia în acţiune (r); 12,00 Cronica c îrco taş ilo r (r ); 1 3 ,3 0 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r); 15,00 Motor (r); 15,30 Vînătoarea com orilor (r); 16,30
. P rie ten e şi r iv a le (s ); 1 7 ,3 0 Marilena; 18,00 Focus; 19,00 Copiii
. spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20 ,00 Reuniunea de clasă; 22,00 Vînătoarea comorilor; 23,00 Focus Plus; 23,45 M .A .S .H . 0,30 In căutarea dreptăţii; 1,27 Clip Art (r); 1 ,30 M arilena (r); 2 ,0 0 Focus Plus (r).
f 7, 00 Tonomatul DP 2 (r); 8 ,4 5 D esen e
animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ- Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13 ,10 Tribul; 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 1 5 ,0 5 T o ţi, îm p re u n ă ; 1 5 ,5 0 Tribuna partidelor parlamentare; 16,25 Afaceri la cheie; 17,00 în plină acţiune; 17,50 Feţe; 18,00 Tonomatul DP 2; 20,00 Surprizele ştiinţei; 21,00 Captiv în viitor; 21,45 C iu d ăţen iile dragostei (d ram ă, S U A , 1 9 9 8 ); 2 3 ,2 0 A le e a cu ghimpi; 23,35 Ştiri; 23,40 Tată, am încurcat-o! (s); 0 ,3 5 Surprizele ştiinţei (r).
^ ^ 7 8 ,0 5 V id e o c lip u ri;/ / a b c 11,00 Tentaţii (r); 12,00
Documentar (r); 13,00 Videoclipuri;1 4 .0 0 A pel: C rim ă (r); 1 5 ,3 5 V ideoclipuri; 1 6 ,3 0 S cam ato rii pentru copii (r); 17,00 As show(r);1 8 .0 0 Jurnal e u ro p e a n ; 1 8 ,3 0 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi; 19,30 Martin Luther (film artistic, SU A); 2 1 ,55 Jazz; 2 2 ,0 0 Loto. Joker. Pariu Trio; 22,10 Germania astăzi (r); 23,00 Telejurnal (r).
. 7 ,0 0 O b se rv a to r;7,50 Ştiri sportive; 8,00
Pe cont propriu (s); 9 ,00 Detectivii Hart (s); 10,00 Isabella (r); 12,00 Maria Emilia; 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Philadelphia (r); 15,00 Tenis;17.00 Ştiri; 17,20 Isabella; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Jocuri periculoase (thriller, SUA, 1 9 9 5 ); 2 2 ,0 0 O b se rv a to r.Sport.M eteo; 23,00 In căutarea trecutului (dramă, Marea Britanie/ SUA. 1998); 1,00 Observator (r);2.00 O mînâ de ajutor (acţiune, SUA, 1989); 4,00 Maria Emilia (r);5 .00 în căutarea trecutului (r).
7 ,15 Terra nostra (r);P o v e ş tir i
adevărate (r); 9 ,0 0 între iubire şi ură (r); 11,00 Căsuţa poveştilor;1 1 .1 5 A m or la tin o (s ); 1 2 ,1 5 Dragoste şi putere (r); 12,45 Clona (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Muzica de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă; 16,30 Terra nostra (s); 17,30 între iubire şi ură (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20 ,00 Secretul iubirii; 21,00 Insula Ellis (s); 22,00 Clona (s); 23,00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0 ,4 5 Fem ei înşelate (r); 1,30 Amor latino (r);2 .15 Muzica de Acasă; 3,15 la-mâ acasă! (r); 3 ,45 Acasă la români (r); 5,45 Secretul iubirii (r); 6 ,45 Din viaţă (r).
■ 7 ,00 T e o (r); 8 ,0 0Ştirile Pro T V , ziarul
dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s); 11,15 Fam ilia Bundy (r); 12,00 Secolul 20: In spatele istoriei (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Pro TV special (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Atentat la W orld Trade C enter (dramă, SUA, 1997); 22,00 Ştirile Pro TV; 2 2 ,30 Familia Bundy; 2 3 ,00 Să
NCN: 9,00 0 :9 dimineaţa; 10:00 O am eni şi necazuri (r); 1 1 ,0 0 D an ie la , p rie tena ta (r); 18 ,30 Express NCN; 19,00 Vama timpului; 20,00 Express NCN; 20,30 Pulsul economic; 21,45 Express NCN.
18.00-19.30. Microfonuld>«i££e“ sindicatelor - rea lizator M ircea G iurg iu ; 1 9 .3 0 -1 9 .4 0 Sporturi & Promo; 19.40-20.30 Stil şi viaţă - realizator Adela Fekete.
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.
y ; ■
J r ■■■>■" ■ • • 4 - ■ t-'V ■ Nf t-, .. :>. - — r î f r v ; , '• < .
i
(C. tsv
M E D S T A TC entrul Medical Y ’ Str. Mehedinţi nr. 1-3 f
(lîngă “BIG” Mănăştur] i O fe ră serv ic ii medicale -
sp ec ia lită ţile : [• dermatovenerologie >.! alergologie- obstetrică - ginecologie ecografie■ medicină internă- ortopedie- ecografie, EKG, pro: funcţionale ventilatorii
laborator clinic computerh Recoltări - zilnic 7.30-11.'; Informaţii şi programări.
telefon: 17.11.84.
CABINET MEDICALI •STOMATOLOGIE
Calea Moţilor nr. ' 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu • medic prima' i Dr. Socolov Mihaela ■ medic pri—
Tratamente stomatologia complexe:
* terapie * protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic b teL: 43tLC!
Orar.Iuni - vineri: 9-19,
sîmbătă: 10 -13.
am
CABINET MEDICAL 0NC0LC-::C L U J - N A P O C A ,
s t r . P R O F C f O R T B A n r.S ( c & r t i& r G r ig o r e s c u )
CONSULTATA: -Prof.dr. LUCIAN LAZÂ:(G inecologie, Chirurgie, O n o : v
L, Ml: 15-18; Ma, J :1 6 “- 'L
Dr. VALENTIN POPESC (Chirurgie, Oncologie)
M a. J : 14“ -16; V: 15 -"S: 9 -1 1
Dr. D A N -S O R IN P O P E S C(Urologie)
L, Mi: 18 - 20; Ma, J :1 8 3'-L V: 16-20
P R O G R A M A R E : te l/fax (064) 1 8 .76 .0 4
în limpul orelor de funcţiona' a cabinetului
MEDIPRAX Centru medical
Prof. Dr. HUŢANU loan :- Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2C
C O N S U L T A Ţ II , T R A T A M E N T E , U R G E N TE
C H IR U R G IE P E D IA T R IC A ş O R T O P E D IE ; jM A L F O R M A Ţ II IC O N G E N IT A L E ; , LU R O L O G IE P E D IA TR IC A : ^ P E D IA T R IE ; ~M E D IC IN Ă G E N E R A L Ă ; D E R M A T O L O G IE ; H O M E O P A T IE ;B IO E N E R G IE ; ,E C O G R A F IE .Informaţii, programări la teleh'.
(064) 421806; 094-605935. j
Linia telefonică de intervenţie în crzt şi prevenţie a suicidului iniţiată d: j
LussuvroRii nu săsAtate wct.uA ft-lstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vinrţ între orele 8 - 22. ■ Vă aştept* apelurile ta numărul 186864. J
3*-s,m J o i , 12 s e p te m b r ie
Prima oră 6 ,0 0 . Program inform ativ BBC 6 ,0 0 ,1 1 ,0 0 ,
1 8 ,0 0 . M eteo 6 ,2 0 ,4 ,4 0 . Prim ul s a lu t -Ş tefan Cororian
7 ,0 0 . Ştiri 7 ,0 0 ,8 ,0 0 ,9 ,0 0 ,1 0 ,0 0 ,1 4 ,0 0 . Horoscop 7,45. Curs valutar 8 ,1 5 . M eteo 8 ,40. C e M ai Crede Lum ea 9 ,20 , 15,20. M uzichia 1 1 ,0 0 . Caleidoscop CD - T u d o r R u n c a n u 13,00. Ştiri*M eteo 1 3 ,0 0 .1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 . Jurnal de ştiri-meteo 17,00.
Flash inform ativ 2 1 ,0 0 ,2 3 ,0 0 , 0 1 ,0 0 .
U N I P L U S R a d i o
_ ____ J o i , 1 2 s e p te m b r ie
( { ( T } ) } ŞTIRI: 0 9 .0 0 , 1 0 .0 0 , 1 2 .0 0 , 1 5 .0 0 , 16.00; B B C :: 0 6 .0 0 . 1 1 .0 0 , 1 4 .0 0 , 1 8 .0 0 ; 6 .3 0 -9 .0 0 - Super
J o i , 12 s e p te m b rie P ro g ram in fo rm a tiv B B C : 6 ,0 0 -
6 ,3 0 :8 ,0 0 -8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 ; 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 ; 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 , 2 3 ,0 0 . 6 ,3 0 -1 0 ,0 0 Uniplus de dimineaţa, 0 6 ,3 5 , 8 ,2 0 C alendaru l zile i. Meteo. 0 6 ,4 5 , 9 ,4 5 Horoscop. 9 ,0 0 Ş tiri locale. 9 ,2 0 Program ul cinema. 9 ,5 5 Inform aţii culturale.1 0 ,0 0 , 1 2 ,0 0 , 13 ,00 , 1 5 ,0 0 , 1 6 ,0 0 , 1 7 ,0 0 Ştiri naţionale ţ i locale. 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 Punct... sidelaZece', 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 1 8 ,3 0 -2 1 ,0 0 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 2 2 ,0 0 ; Ştiri naţionale 2 1 -3 0 -6 ,0 0 ; Uniplus nocturn.
; C L U JKV/ESFWZiTI
matinal: Ştirile lo ca le , interviuri. H o ro s c o p (6 .4 0 , 7 .20 , 8 .20),
P u n c tu l d e v e d e re (7 .4 5 ), L in iuţa d e dialog (8 .3 0 ), Buletin
ru tie r (8 .5 5 ); 9 .0 0 -1 2 .0 0 Patrula de serviciu: 9 .3 0 Revista
p re se i, P u n c tu l d e ve d e re (1 0 .1 5 ); C o n c u rs u ri (1 0 .3 0 ,1 2 .3 0 );.
1 2 .4 5 S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 2 .0 0 -1 8 .0 0 Caleidoscop fm:1 3 .2 0 Engleza pen tru afaceri; 2 0 .0 0 Tehnomania - D J Seb i;
21 0 0 Taxi m usic (d edicaţii); 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 M arti - Trenul de la m iezu l nopţii - U c u F lo re a ; 2 2 .0 0 -2 3 .0 0 Boys & Girls A n d re e a S ib e c h i şi T a v i T o p a n .
J o i , 12 s e p te m b rie«ivi* las w: 35.6 mhj 06,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi m uzică, prezentată de D an H orea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România; 11,00 Buletin de ştiri. 1 1 ,0 5 E xclusiv magazin. P re zin tă Ioana B in d e a ; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Adela G ro z a ; 1 8 ,30 Atheneu. P rezintă D an B anciu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 2 0 ,0 0 Ştiri. 20 .05 Poveste religioasă pentru copii; 2 0 ,0 6 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa A ro n Vîrtic;2 1 ,0 0 Ştiri; 2 1 ,0 5 Dragoste, poveste veche. Prezintă Alin Pop.2 1 ,5 0 Ştiri. 2 2 ,0 0 închiderea programului. 22 ,0 0 -2 4 ,0 0 Pe 96,5 M Hz Paralele muzicale.
RADIO FIR 96,2 FM DEJhoroscop, sp o rt,-p o w e r play, reţeta zilei, ştiri, m uzică: Fim : zece paişpe, 1 0 .0 0 -1 4 .0 0 , m uzică, dedicaţii, d ivertism er . p ow er play, ştiri, revista presei; 9 6 ,2 FM/ZI, 14 .0 0 -1 8 .0 :; m uzică, dedicaţii, divertism ent, pow er play, ştiri, artistul zi!=; Firul roşu, 1 7 .0 0 -1 8 .0 0 , dedicaţii m uzicale în direct; Jurnal: BBC - 7.00, 8 .00 , 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO Flî9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Bilar 2000, 19 .00 -1 9.30, em isiune religioasă, realizator dr. Rari-, P o p; Generaţia rock, 2 0 .0 0 -2 3 .0 0 , m uzică rock, heavy meta1; thrash, death, black, c lasam ente, noutăţi, realizator T ib e rb V ăd e a n . r
J o i , 12 s e p te m b rie fId TTTT ™ 0 6 :0 0 -0 6 :3 0 Radio Europa Liberă; 06:3C-j
10:00 Toate pînzele sus - o trezire în variantă estivală ptj101,5 FM ; 1 0 :0 0 -1 4 :0 0 Ice Tea - program ul răcoritor al uneţ zile fierbinţi, cu hituri, informaţii, concursuri; 14:00-18:00 Impuisl tropical - 4 ore cu şi pentru ascultători, adică m esaje-^ telefoane, recom andări pentru o seară la C luj; 18 :00-18:3-1 Radio Europa Liberă ; 1 8 :3 0 -2 1 :0 0 Emisiunea în limb;J maghiară, 2 1 :0 0 -0 6 :0 0 Night Play la Radio Impuls.
. vmXiLLlIorZiarul nostru foloseşte ştiri
furnizate de agenţiile R O M P R E S şi M E D IA F A X .
B J .V . C i : s e p te m b rie 20 A d e vă ru l de
R U S IA A REUŞIT SÂ -SI RECAPETE KALININGRADUL" G A Z E T A .R U "
Rusia şi Uniunea Europeană (UE) au găsit o soluţie tehnică pentru problema regiunii Kaliningrad, provocată de viitoarea aderare a Poloniei şi Lituaniei la Uniune. Soluţia constă în aceea că pe trenurile care vor circula în direcţia regiunii Kaliningrad va fi introdus un sistem de control al pasagerilor de tipul celui care există pe avioane, iar călătorilor li se vor înmîna, în afară de bilete, “vouchere” speciale (certificate, adeverinţe
• de intrare în “spaţiul Schenghen’CDeocamdată, liderii oficiali ai Rusiei; şi
UE păstrează tăcerea asupra faptului că, totuşi, a fost găsită o soluţie. Astfel, în cadml conferinţei de presa comune pe care preşedintele rus Vladimir Puţin a ţinut-o împreună eu omologul său german Johannes Rau, aflat în vizită la Moscova, nu s-a spus nici un cuvînt despre aceasta. Preşedintele rus a declarat doar că problema regiunii Kaliningrad ar putea fi soluţionată în aşa fel încît sâ “nu fie încălcată deloc zona Schenghen, spaţiul european”. Deocamdată tac şi liderii UE. Totuşi, din dezvăluirile care
; au apărut în mass-media occidentale, rezultă câ viitoarele negocieri cu privire la regimul, fară vize, de intrare şi ieşire a cetăţenilor ruşi din regiunea Kaliningrad se vor înscrie tocmai pe calea “voucherizării”.
Potrivit informaţiilor pe care le deţine "Gazeta.Ru", Polonia şi Lituania s-au pronunţat deja în susţinerea unei asemenea soluţionări a problemei. în Polonia a sosit,
!într-o vizită oficială, preşedintele Consiliului • Federaţiei (Parlamentul rus), Serghei Mironov. Dl Mironov a fosţ cel care a adus la cunoştinţa preşedintelui polonez, Aleksander Kwasniewski, noile propuneri ale Moscovei. La sfîrşitul vizitei, Mironov a recunoscut, într-o discuţie privată cu jurnaliştii, că “misiunea sa tainică” s-a soldat cu un succes şi că “toate detaliile tehnice ale soluţionării problemei Kaliningrad au fost puse de acord”. Cu toate acestea, preşedintele parlamentului rus a evitat să facă alte precizări, declarînd doar că toate amănuntele vor deveni cunoscute după o săptămînă-
. două, prin canalele de informaţii ale mass- media occidentale. Aşa a şi fost.
Un rol special în a-i îndupleca pe europeni să accepte o soluţie de compromis l-a jucat Dmitri Rogozin, reprezentantul special al preşedintelui rus pentm problemele regiunii Kaliningrad. Declaraţiile lui Rogozin cu privire la ameninţările Moscovei de a refuza orice compromis şi de a obţine cu orice preţ dreptul la liberă circulaţie pentm cetăţenii mşi din Kaliningrad, toate acestea au avut efectul scontat asupra funcţionarilor europeni. De altfel, la 4 septembrie reprezentantul special al preşedintelui a mai oferit “o porţie” de declaraţii tăioase, vorbind despre un posibil eşec al summitului Rusia- UE, care trebuie să se desfăşoare în luna noiembrie, la Copenhaga.
Care este, totuşi, această “decizie tehnică” despre care a început să se vorbească în Europa? Adevărul este că problema
circulaţiei fară viză există doar pentm cei care circulă cu trenul, avioanele şi vapoarele care trec pe lîngă teritoriul Pdloniei şi Lituaniei, iar pasagerii lor nu au nevoie de viză. în schimb, cei care preferă să ajungă în regiunea Kaliningrad cu trenul vor fi verificaţi cu ajutorai unui sistem eficient şi deja testat în aeropoarte. Cu alte cuvinte, pasagerii din trenurile cu direcţia Kaliningrad vor completa din timp bilete speciale, un fel de “vouchere-anexă”. Totodată, pasagerii vor trebui să se înregistreze “pentm cursă”, iar listele cu numele lor vor fi imediat comunicate Ministerelor Afacerilor Externe din ţările “de tranzit”. Pentm a_ obţine un asemenea “voucher” va fi necesar, fără îndoială, paşaportul msesc, Mai exact, noul paşaport rusesc, pe care nu-1 au jumătate dintre cetăţenii mşi.
Cu toate acestea, o asemenea soluţie convine nu doar autorităţilor ruseşti, care încearcă să-şi respecte cuvîntul dat cetăţenilor mşi cu privire la călătoriile fară viză spre şi dinspre Kaliningrad. Acest regim îi convine şi conducerii UE: dat fiind faptul câ pentru cetăţenii ruşi călătoriile spre Occident se vor încheia cu regiunea Kaliningrad, ei nu vor mai avea nevoie de vize Schengen. Această soluţie convine, de asemenea, şi autorităţilor poloneze şi lituaniene, ambele state fiind extrem de interesate în liberalizarea regimului de vize cu Rusia, deoarece, în caz contrar, ele vor avea de suferit importante pagube economice.
SUMMITUL MONDIAL INTERCONFESIONAL DE LA PALERMO PREOCUPAT DE ATITUDINEA AMENINŢĂTOARE A SUA
" E L P A IS "
George W. Bush arecapacitatea militară şi economică mai mult decît suficientă pentm a cîştiga un război împotriva Irakului şi a răsturna regimul lui Saddam Hussein. Dar nu va avea niciodată puterea necesară pentm a garantă securitatea SUA şi cetăţenilor săi, sau pacea şi aşa precară a lumii, dacă se cantonează în actuala politică unilateralistă şi înverşunarea faţă de tot ceea ce nu se aliniază planurilor sale - acesta este mesajul emanat de Summitul Mondial Interconfesional desfăşurat la începutul lui septembrie la Palermo.
v în oraşul sicilian s-au reunit 1.500 de lideri religioşi, oameni politici şi lideri sociali, intelectuali şi analişti, convocaţi de comunitatea romană de la San Egidio. Omniprezente au fost conflictul din Orientul Mijlociu şi strategia de dinamitare a punţilor de contact şi dialog, Intervenţiile, care nu au ocolit
criticile la adresa fanatismului şi intoxicarea politică şi ideologică a religiilor, au condamnat în covîrşitoare majoritate logica utilizării forţei militare şi umilirii care domină politica SUA şi a Israelului, precum şi strategiile apocaliptice alefundamentalismului islamic. La Palermo a devenit evidentă amplificarea izolăriiAdministraţiei americane ca urmare a politicii sale faţă de Irak şi Orientul Mijlociu.
Toate manifestările desolidaritate şi simpatie faţă deSUA ca victime ale atacurilor din 11 septembrie nu au putut sâ eclipseze în cele două zile de deliberări sentimentul denemulţumire sau de temere explicită împărtăşit dereprezentanţii marilor religii mondiale, dar şi ai intelectualilor şi oamenilor politici din întreaga lume.
Ambasadoml SUA la Sfîntul Scaun, Jim Nicholson, a
declarat ziarului "El Pais" că Vaticanul i-a transmis de cîteva luni îngrijorarea sa adîncă şi nemulţumirea faţă de politica americană cu privire la Irak şi Orientul Mijlociu. “Este evident .că trebuie sâ facem un mare efort-de informare pentru ca ceilalţi sâ ne împărtăşească convingerea câ Irakul presupune un pericol permanent”, a constatat Nicholson. “Deţinem multe informaţii, care însă trebuie împărtăşite”, a spus el, într-o declaraţie care se aliniază celor spuse de secretaml de stat al SUA, Colin Powell, un cunoscut opozant al politicii unilateraliste promovată de vicepreşedintele Dick Cheney şi de ministml Apărării, Donald Rumsfeld.
Papa Ioan Paul ăl II-lea, a cămi alocuţiune a fost citită în deschidere, şi-a exprimat la rîndul său îngrijorarea faţă de evoluţia evenimentelor după fatidicul 11-S. Preşedintele
Comunităţii de la San Egidio, Andrea Riccardi, a făcut un bilanţ trist al procesului de descompunere a încrederii care, după speranţele într-o lume mai bună născute de revoluţia democratică din Europa de Est, ameninţă, mai ales după 11 septembrie, să mpâ dialogul. Africa, prizonieră a foametei şi sărăciei; o parte a Americii Latine cufundată în spirala violenţei şi mizeriei; Orientul Mijlociu în plin război; şi un alt război, poate mai cumplit, al îngrădirilor, intoleranţei, fanatismelor naţionale şi ideologice reînviate în toată lumea, precum şi periculosul cult al utilizării forţei militare, au marcat această întîlnire la care trebuia sâ se vorbească despre identitate, credinţă şi diversitate. Dar, sub povara realităţii, s-a vorbit mai mult despreameninţările faţă-de fragila convieţuire între culturi, religii şi civilizaţii.
RUSIff REÎNNOfîDfî LEGĂTURILE MILITARE
CU fiFGfîmSTfiNUL" N E Z A V IS IM A IA G A Z E T A "
Joi, 5 septembrie, a început vizita oficială în Afganistan a ministrului rus al Apărării, Serghei Ivanov. Potrivit surselor de informaţie din cadrul Ministerului rus al Apărării, pregătirea acestei vizite s-a demlat într-un regim strict secret, între timp, a devenit cunoscut faptul câ vizita lui Serghei Ivanov în Afganistan se pregătea de mai multă vreme, chiar de la începutul anului 2002, cînd ministrul afgan al Apărării, Mohammad Fahim, a efectuat o vizită la Moscova. Atunci ministml afgan a declarat că Afganistanul este extrem de interesat într-o colaborare tehnico-militarâ cu Rusia. Aceleaşi surse de informaţie menţionează că Moscova şi Kabulul vor semna un acord interguvernamental privind o colaborare militară şi tehnico- militară pentm următorii cinci ani.
Acest document presupune livrarea în Afganistan a unor piese de rezervă, a unei tehnici militare de diferite tipuri, arme, mijloace de legătură şi muniţii. Un punct aparte îl reprezintă cel privind instruirea, la baza diviziei 201 a infanteriei motorizate ruseşti, dislocate în Tadjikistan, a cadrelor de ofiţeri din armata afgană. Toate acestea au fost făcute publice dc către Serghei Ivanov atunci cînd ministml ms inspecta unul dintre centrele de studii militare din Siberia. La ora actuală, se cunosc noi amănunte privind conţinutul contractului bilateral semnat în timpul vizitei lui Serghei Ivanov în Afganistan.
Deocamdată nu se ştie pe ce bază va fi asigurată instmirea militarilor afgani. Potrivit unor date, instmirea se va face cu titlu gratuit, partea rusă suportînd toate cheltuielile. Totuşi, există o clauză care prevede ca în grupurile de studii sâ fie selectaţi cu precădere militari afgani dc naţionalitate tadjică sau reprezentanţi ai altor etnii care vorbesc dari. Acest lucru se explică prin faptul câ de militarii afgani se vor ocupa ofiţeri mşi din cadrul celei de-a 201'-a d iv iiii • motorizate, de naţionalitate tadjici, care cunosc
la perfecţie dari, precum şi ofiţeri de etnie rusă, asistaţi de traducători tadjici. în afară de disciplinele de specialitate, afganii vor mai studia şi limba msă.
Militarii invocă mai multe motive care au determinat Rusia să-şi activeze contactele militare cu Afganistanul. în primul rînd, prin aceste acţiuni, Moscova intenţionează să-şi întărească influenţa geopolitică în regiune. Din acest punct de vedere, aliaţii statului ms sînt Tadjikistanul şi Iranul. Fără îndoială, acestor intenţii încearcă să li se opună ţările occidentale şi în primul rînd SUA. America a avut deja cîteva încercări de formare a unor batalioane ale armatei afgane regulate. însă, militarii afgani care au adunat suficientă experienţă atît în anii de ocupaţie sovietică, cît şi în timpul războiului cu talibanii, se obişnuiesc destul de greu cu standardele occidentale. Faptul câ este mult mai uşor să formezi o armată regulată cu ajutorai Rusiei şi Tadjikistanului este conştientizat chiar şi de preşedintele afgan, Hamid Karzai, un pro-occidental convins.
Se ştie că formaţiunile militare din Afganistan sînt dotate în proporţie de aproximativ 90 la sută cu arme de producţie sovietică, mscascâ şi chineză. A importa altfel de arme este destul dc scump şi, dc fapt, inutil. Afganii s-au obişnuit deja cu nepretenţiosul „automat Kalaşnikov, cu tancurile sovietice şi cu transportatoarele anilor ’60-’70. în al doilea rînd, un război cu Irakul este absolut posibil. Nu este exclus ca SUA sâ încerce să se folosească dc obiectivele militare afgane în atacul lor asupra Irakului. Sc pare câ Moscova doreşte sâ împiedice aceste planuri. în al treilea rînd, sprijinind din punct dc vedere militar actuala conducere afgană, Rusia creează premise pentru consolidarea puterii în această ţară. Acest lucm înseamnă câ vor exista mai multe posibilităţi de combatere a mafiei care se ocupă cu traficul de stupefiante şi a tranzitului dc narcotice prin ţările sudice ale CSI, spre Rusia.
Americanii, dornici să lupte cu Irakul, declară câ Saddam Hussein este un despot sîngeros, care a declanşat de nenumărate ori războaie, că planurile Bagdadului privind crearea unui califat trebuie abordate cu toată seriozitatea, că Irakul, care tinde spre hegemonie mondială, va deţine cît de curînd un potenţial strategic ofensiv şi atunci va fi mult mai greu să i se vină de hac. Din toate acestea rezultă necesitatea unui iăzboi “preventiv”. “Hitler trebuia oprit încă în 1938 (dacă nu chiar în 1935) etc.”. Oponenţii Americii afirmă, cu aceeaşi convingere, că Administraţia SUA exagerează mult prea mult, câ Hussein, chiar dacă este “un om lipsit de scmpule notoriu”, nu reprezintă, totuşi, un pericol atît de global, că în spatele retoricii americane se ascunde de fapt dorinţa de a-şi impune odată pentm totdeauna controlul asupra unei regiuni petroliere extrem de importante, iar apoi asupra pieţei mondiale de combustibili, câ problema nu constă în pericolul pe care-1
^reprezintă Saddam (mult exagerat), ci în faptul
că a ceda în faţa lui înseamnă a demonstra limitele puterii americane, că, în fine, un mic război victorios (sau unul mare şi eşuat) cu Hussein are drept scop de a exporta din nou în afară problemele economiei americane în stare de criză.
Totuşi, chiar dacă cele două abordări se deosebesc în mod radical (în primul caz este vorba despre lupta dintre B.ine şi Rău, iar în al doilea de o încăierare între prădătorii imperialişti) ele sînt unite de aceeaşi prezumpţie. Binele şi Răul, precum prădătorii imperialişti, iau înfăţişarea statelor suverane şi a liderilor acestora, a preşedintelui SUA, George W.Bush, şi a preşedintelui Irakului, Saddam Hussein. La prima vedere pare o observaţie irelevantă. Atunci cînd este vorba de război, ce înfăţişare ar mai putea lua acestea? Păi, înfăţişarea pe care a luat-o, pe data de 11 septembrie, partea agresoare, adică nici o înfăţişare. Pînă acum nu se ştie cui aparţine de fapt “laba păroasă” care, dînd jos toate figurinele, a apucat tabla de şah şi l-a izbit cu toată puterea în moalele capului pe unchiul Sam.
Groaza zilei de 11 septembrie tocmai în aceasta a şi constat: în faptul că avîntul strategic al
atentatului terorist nu a fost unul “de stat”. Una este sâ lupţi cu un stat inamic concret şi cu totul altceva reprezintă loviturile date de o mînă invizibilă, lovituri la care nu se ştie cine şi cum trebuie să riposteze. Cu toate trăsăturile profund negative ale lui Saddam Hussein, lideml de la Bagdad are o calitate incontestabilă. El are paşaport, adică este liderul unui stat concret, cu un teritoriu concret, pe care se află obiective militare concrete. Războiul cu acesta poate fi unul uşor sau dificil, necesar sau nenecesar, însă, în orice caz, aceasta va fi o campanie bazată pe o . experienţă statală multiseculară, şi nu o luptă cu o pustietate lugubră, cu care nu prea ştii cum sâ te porţi. La toate acestea, se poate reproşa, desigur, că şi dacă există cale ferată nu trebuie uitată cămţa.
Noul pericol, care a apărut în faţa lumii cu im an în urmă, pe data de 11 septembrie, nu anulează pericolele mai vechi (precum şi contradicţiile interimperialiste). Vom decide mai tîrziu ce sâ facem cu atentatele teroriste lipsite de înfăţişare, deocamdată, însă, ca în vechiul şi bunul secol aî XX-lea, sâ distrugem persoana destul de statală a lui Hussein, cu atît mai mult cu cît el merită din
plin acest lucm. Poate că şi merită, însă, în acest caz, să nu se mai vorbească atîta de operaţiuni antiteroriste, de 11 septembrie etc, deoarece lideml de la Bagdad nu are legătură cu această problematică. Trebuie sâ recunoaştem în mod cinstit: “Habar nu avem ce sâ facem cu provocările secolului al XXI-lea, dar, dat fiind faptul că trebuie, totuşi, sâ ne ocupăm cu ceva, să luptăm atunci cu provocările secolului al XX-lea”.a Şi iată că povestea cu Hussein a picat la ţanc. Insă, p caracteristică neplăcută a acestor provocări constă în faptul că replica la ele nu poate fi amînatâ. Faptul că Hussein va fi distras nu va îmbunătăţi cu nimic situaţia legată de terorism, ci o va înrăutăţi. în logica secolului al XX-lea, atunci cînd orice război se duce prin stat şi doar prin stat, s-ar putea ca lideml de la Bagdad chiar să fie unul extrem de odios. însă, în lumina noilor realităţi, cînd structurile din afara statului ameninţă sâ îngenuncheze un stat, acelaşi Hussein se dovedeşte a fi ceva mai demodat şi mai obişnuit, şi, din această cauză, un rău mai puţin absolut.
|£S«; - W fer*'?**.ÎT .%
~i ---y-~yy~'^; g s
Social Dem ocrat Rom ân şi Partidul Dem oot : pnmite ca m em bn cu drepturi depline în In t » ! !11'
Socialistă. în cadrul Congresului acesteipolitice, care s-a desfăşurat la NewŢ
cs *«<•»». '.i-«( ssîsaisws*4i *a»».v *S"« * V«*.> * > V . L .
G u v e r n u l R o m â n i e i n u u r m ă r e ş t e i n t e r e s e l e c e t ă ţ e a n u l u iDeputatul PD Cluj Emil Boc, a
adresat, ieri, primului ministru Adrian Năstase, o interpelare prin care solicită retragerea Ordonanţei Guvernului 73/ 2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat. Emil Boc a arătat în interpelarea depusă că această ordonanţă urmăreşte menţinerea artificială a unui sistem care s-a dovedit falimentar, cel al alimentării publice cu energie termică.
Tendinţa actuală a persoanelor care locuiesc în imobile tip bloc este de a-şi
limita cît mai mult cheltuielile, din care cea mai mare parte o reprezintă costul energiei termice, care înglobează pierderile de pe reţea, calculate empiric şi foarte ridicate. Astfel, una dintre soluţiile de reducere a costurilor este instalarea unei centrale termice de apartament şi, implicit, debranşarea de la sistemul public, este de părere parlamentarul clujean. Emil Boc a mai afirmat câ, în fapt, OUG nr. 73/2002 urmăreşte •să legifereze furtul din buzunarele cetăţenilor, impunînd condiţii care fac imposibilă instalarea unei
microcentrale. în interpelarea depusă ieri, deputatul Emil . Boc a mai atras atenţia asupra faptului că centralele termice cu tiraj forţat nu necesită coş de colectare a noxelor, fiind dotate cu un sistem propriu prin care gazele arse sînt aruncate în atmosferă. Deputatul democrat consideră că, sub raport juridic, Guvernul şi-a depăşit prin O.G. nr. 73/ 2002 limitele abilitării acordate de Parlament prin Legea 411/2002. Guvernul era abilitat să emită ordonanţe cu privire la sistemul public de alimentare cu energie termică, în timp
ce articolul 32 al ordonanţei stabileşte în mod ilegal condiţii de instalare a centralelor de apartament, depăşind astfel cadrul legii de abilitare, susţine Emil Boc.
în aceste condiţii, deputatul PD a solicitat Guvernului retragerea ordonanţei, subliniind faptul câ executivul ar trebui să îşi concentreze eforturile către susţinerea, nu desfiinţarea centralelor termice de apartament sau de bloc
Mihaela LĂPUŞAN
PNL consideră că premierul ar trebui să se implice în disputa dintre Rodica Stănoiu si magistraţi
Liberalii consideră că premierul Adrian Nâstase ar trebui să se implice în disputa dintre ministrul Rodica Stănoiu si magistraţi, întrucît ministrul Justiţiei dovedeşte un comportament arogant şi arbitrar, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, deputatul Eugen Nicolaescu. purtătorul de cuvînt al PNL.
Liberalii dezaprobă refuzul ministrului Justiţiei dc a dialoga cu reprezentanţii Asociaţiei Magistraţilor din România, carc au denunţat, rcccnt, presiunile
' puterii asupra actului de justiţie. “Ignorarea gravelor acuzaţii aduse conducerii Ministerului Justiţiei reprezintă un
D eputaţii vo r sâ afle datoriile
C E T-u rilo r înainte de preluarea lor
de către consiliile locale
Deputaţii din Comisiile dc administraţie şi dc industrii au cerut m inisterelor dc resort prezentarea datoriilor pe care le au centralele electrice şi termice (CET) trecute în administrarea consiliilor locale sau judeţene, prin ordonanţă de urgenţă.
“Avem deja semnale că reprezentanţii unor consilii locale nu sînt prea îneîntaţi de preluarea CET-urilor, ^ocmai din cauza acestor datorii”, a precizat, ieri, preşedintele Comisiei de administraţie publică, Ioan Oltean (PD).
Reuniţi în şedinţă comună, deputaţii din cele două comisii au solicitat prezenţa, pentru lămuriri, a unor reprezentanţi ai conducerii Ministerului Administraţiei Publice şi ai Ministerului Industriei şi Resurselor. Ei au amînat, astfel, dezbaterea pe fond a ordonanţei de urgenţă, dorind sâ afle care sînt activele şi pasivele centralelor preluate de consilii.
Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial la sfîrşitul lunii iunie şi prevede trecerea unui număr de 16 centrale de la regiile autonome Ia co n siliile locale sau judeţene.
comportament care începe să devină tot mai caracteristic actualei puteri”, a adăugat Nicolaescu.
El susţine că problemele ridicate de magistraţi nu sînt aduse pentru prima dată la ounoştinţa ministrului Justiţiei, acestea fiind mereu evocate de oficia lităţile organismelor internaţionale.
“în loc să încerce sâ potolească excesele demnitarilor PSD, carc îşi folosesc poziţia, oficială pentru a călca în picioare independenţa actului de ' justiţie, Rodica Stănoiu este mult mai interesată sâ sancţioneze orice dovadă de nemulţumire a magistraţilor”, a subliniat purtătorul dc cuvînt al PNL. Deputatul liberal consideră câ Adrian Năstase ar trebui sâ uzeze dc calitatea sa dc şef al Cabinetului pentru a-
i cere ministrului Justiţiei să ia în consideraţie afirmaţiile magistraţilor şi să iniţieze un dialog cu aceştia, “cu atît mai mult cu cît subiectul respectiv a fost dezbătut şi în organismele de conducere ale PSD”.
Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, a susţinut, duminică, printr-un comunicat, că “justiţia se bucură din partea guvernanţilor de presiuni,
ameninţări, intimidări, ori de cîte ori deciziile instanţelor nu convin politicului”, răspunzînd astfel afirmaţiilor premierului Adrian Năstase privind creşterea salariilor magistraţilor, dar şi criticilor sale referitoare la procesele pe care statul român le pierde. în replică, ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a declarat câ există mari semne de întrebare privind legitimitatea preşedintelui
Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, arătînd că nu ştie dacă aceasta poate vorbi în numele asociaţiei. “Pot intra în dialog cu preşedinta Asociaţiei Magistraţilor atunci cînd va organiza alegeri democratice la asociaţie şi va avea legitimitate, atunci voi fi dispusă să intru în dialog cu ea. în rest, întrebaţi-mâ despre activitatea mea”, a spus Rodica Stănoiu.
PNL Cluj-Napoca se delimitează de poziţia lui NaumescuPNL Cluj-Napoca şi consilierii săi afirmă din nou că vinovat de blocajul administrativ al
municipiului nostru şi de proasta gestionare a Bugetului local este vinovat în exclusivitate primarul Gheorghe Funar, fapte consemnate şi de numeroasele controale ale Curţii de Conturi, precum şi ale altor organisme de control, iar soluţia logică, legală şi inevitabilă este suspendarea primarului şi acţiuni mai ferme ale organelor abilitate în acest sens pentru a duce la respectarea legii în municipiul Cluj-Napoca.
' p reş ed in te P N L C lu j-N a p o c a , Horea UIOREANU
organizamihi iftni ■hTll»mvrn-nMiiig«fci iirfinimni
Premierei Adrian Năstase a declarat, câ există posibilitatea organizării de alegeri anticipate în anul 2003, de această decizie depinzînd şi o eventuală candidatură a sa la Preşedinţie.
întrebat cînd se va decide să candideze la Preşedinţie, Năstase a spus că se va hotărî după ce va fi luată o decizie în legătură cu posibilitatea convocării unor • ale*geri
anticipate. Premierul a explicat câ trebuie căutată “cea mai buna modalitate” de raportare la o nouă fază politică, care va însemna în principal procesul de integrare europeană.
“După sfîrşitul acestui an va trebui să privim spre un nou orizont, care înseamnă 2007. în măsura în care am organiza alegeri anticipate în 2003... deci, vorbim acum absolut ipotetic...
atunci deschidem un mandat plin, de patru ani, pînă cînd România va deveni membru plin al Uniunii Europene”, a afirmat Adrian Năstase. El a arătat că acest lucru înseamnă doi ani pentru finalizarea negocierilor, semnarea tratatului cu Uniunea Europeană în 2004 şi procesul de ratificare, precum şi măsuri subsecvente pînă la începutul anului 2007.
Primul-ministru a spus că, din acest punct de vedere, “s-ar putea sâ fie necesară o .nouă configuraţie a Guvernului, ar putea să fie nevoie de o mai mare soliditate în ceea ce priveşte chiar Guvernul”, avînd în vedere că “sînt mulţi care uită” că actualul Executiv este minoritar, deoarece PSD a cîştigat 37% din voturi la ultimele alegeri.
Alexandru Lăpuşan s-a întîlnit cu “crema” politică ungarăDeputatul PSD Cluj,
Alexandru Lăpuşan, se află în aceste zile într-o vizită oficială în Ungaria. Domnia sa face parte dintr-o delegaţie restrînsâ. condusă de preşedintele - Camerei Deputaţilor, dl Vaier Domeanu. Deputatul clujean s-a întîlnit ieri cu premierul
Peter Medgessy şi a fost primit de preşedintele Parlamentului Republicii Ungare, d-na Katalin Szili. Dl Alexandru Lăpuşan a
'participat-la şedinţa deschisă a Comisiei de politică externă a forului legislativ de la Budapesta,. condusă de dl Nemeth Zsolt. Deputatul PSD
a discutat apoi timp de o oră cu secretarul de stat în MAE al Ungariei, dl Andras Barsony.
Tema- principală a dezbaterilor româno-ungare de ieri a reprezentat-o stadiul actual al relaţiilor bilaterale în preajma Summitului de la. Praga. Parlamentarul român, în
calitatea sa de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie România-Ungaria, s-a întîlnit şi cu omologul său maghiar dl Tibor Kovacs.
Astăzi, deputatul PSD Cluj Alexandru Lăpuşan va fi primit de preşedintele Ungariei, dl Ferencz Madl. . - ’ ;
In cadrul conferinţe, t presă de ieri, la care a:' participat co-presedimî UFD, Varujan Vosgak şi Adrian lorgulescu preşedintele PPDR, ioa, Gabor, precum şi 0 p2-= din preşedinţii filialelor UFD din Transilvania ş Banat, a fost făcut public faptul că protocolul de fuziune UFD-PPDR a k semnat marţi, ](i septembrie 2002,’ la Cluj- Napoca. Cu această ocazie au fost prezentate principalele linii ale protocolului parafat de cele două formaţiuni politice Potrivit . lui Adriai lorgulescu, UFD a deveni; singurul partid din România care contribuie le
(IFD ii PPDR au fuzionat
construirea dreptei de factură populară, avînd bine definite atît structura, cît şi conceptele doctrinare şi ideologice. Ioan Gabc: a precizat că scop:' principal declarat al UFE este acela de a echilibra eşechierul politic di; România. Acesta s continuat spunînd că PPDR a venit în UFD cu u; număr de aproximaţi;10.000 de membri, care se adaugă celor aproximaţi-.40.000 ai UFD, dup: datele promovate de Adrian lorgulescu.
în altă ordine de idei Varujan Vosganian : declarat că UFD conţinu; procesul de recuperare i partidelor mici, mai put;: cunoscute opiniei publice, dar continuă discuţiile ş negocierile cu diferiteţ grupuri politice desprinse | din partide mai mari. !;( acelaşi timp, reprezentanţi; 1 UFD îi solicită lui Vasile | Lupu, preşedintele PPC, si j se decidă în care parte a vieţii politice se duce, îi condiţiile în care exista informaţii potrivit cărora acesta poartă negocieri atît cu UFD, cît şi cu PD.
Varujan Vosganian consideră că „sintagma „UFD este singurul partid de dreapta" este rezultatul ( unei amărăciuni şi nu al j vanităţii11, deoarece nu mai \ regăseşte pe scena pliticâ j românească nici o j formaţiune care să-şt j. asume ideologia de drepta.; în opinia lui Varujan 1 Vosganian, UFD nu este; partidul vreunei categorii, sociale, c i’ este partidul t cetăţeanului agresat de ui > stat totalitar.
Mihaela LĂPUŞAN
Em il Boc acuză Guvernul că vrea să închidă spitalelePreşedintele PD Cluj, deputatul Emil
Boc, solicită Ministerului Finanţelor Publice sâ revină asupra ordinului care impune spitalelor să achite cu prioritate facturile la gaze, termoficare şi energie
.electrică, înainte de a cumpăra medicamente sau de a achita salariile personalului. Deputatul PD Cluj a arătat că „nu se poate pune semn de egalitate între un spital şi o fabrică de ţevi sau rulmenţi. România pierde un milion de dolari pe zi pentru că întreprinderile falimentare sînt ţinute artificial în viaţă,
cu costuri imense. Guvernul se arată, în schimb, preocupat de-rentabilizarea spitalelor”. Potrivit lui Emil Boc, fondul de asigurări de sănătate, constituit prin contribuţia salariaţilor, a încheiat anul trecut cu un excedent de peste 8.000 de miliarde de lei. „Banii pentru sănătate sînt sistematic deturnaţi către alte domenii, în condiţiile în care spitalele se confruntă cu o sărăcie lucie”, a declarat deputatul democrat. Parlamentarul clujean a afirmat că Uniunea Europeană a cerut României
înfiinţarea unui organism independent 'reprezintă doar 45% din nivelul care să gestioneze fondurile de asigurări subzistenţă , iar unele pensii de sănătate, şomaj şi pensii. „Guvernul ' recorelează şi se indexează cu su; a înţeles că trebuie să unifice' cele trei ridicole” fonduri, ca să poată manevra banii mai uşor”, a declarat deputatul PD Cluj.
în acelaşi timp, Emil Boc a criticat iresponsabilitatea de care dâ dovadă Guvernul în administrarea fondurilor de asigurări colectate de la cetăţeni, încondiţiile în care „spitalele se confruntă cu o criză acută de medicamente şi materiale sanitare, indemnizaţia de şomaj
Potrivit unui ordin al Ministerul: Finanţelor Publice, susţine deputat, democrat, ordonatorii de credite c. restanţe care nu şi-au achitat facturile • gaze, termoficare şi energie electrică: s- au dreptul de a efectua alte cheltui;'materiale. Printre instituţiile vizate c; acest ordin se află spitalele şi şcolile.
Mihaela LĂPUŞAb
C u l t u r a1883 - S -a născut dr. Constantin lonescu-M ihăieşti,
microbiolog şi imunolog, organizator, îm preună cu dr.-ţoan Cantacuzino, al Institutului de seruri şi vaccinuri din
Bucureşti (m . 14 .IV .1962 ).
M I N U N I L E M A I C I I D O M N U L U I
In fiecare an, de 2000 de ani, P O S T U L S F I N T E I M A R II, la m iez d e v a ră ori la înce p u t de septem brie , ne d ă prilejul să r e a p le c ă m c u c re d in ţă şi n ă d e jd e s p r e . ru g ă c iu n e , la icoanele făcătoare d e minuni ale M A I C I I P R E A C U R A T E , im plorînd-o să n e de a sănătate n o u ă şi p r u n c i lo r , s ă ne " îm p lin e a s c ă d o ru r i le şi gîndurile, s ă întoarcă acasă pe cei d u ş i în d e p ă r tă r i s a u înghiţiţi d e tim p şi uitare... D e patru d e c e n ii, îm i re vin e în gînd, la v re m e a P O S T U L U I M Ă R IE I , o în t îm p la r e adevăra tă , -u n a din m inunile MAICII D O M N U L U I, la care am fost m arto ră ...
Tre c u s e ră abia do uă decenii de la sfîrşitul celui de al doilea ră zb o i m o n d ia l . O m e n ir e a nu-şi sfîrşise în să doliul, nu-şi u ita se m o r m in t e le şi fiii d is p ă ru ţi. C u to a te num eroasele privaţiuni, lum ea spera...
L u c r a m p e a tu n c i în t r -o in s titu ţie t în ă r ă d in in im a Oradiei, “în d u n g a Bihorului”, la “M u ze u l Ţă rii Crişurilor", cu un c o le c t iv t în ă r , p lin de aspiraţii şi gînduri de cercetare multidisciplinară a acelui ţinut mirific al T ra n s ilv a n ie i. Deşi m u ltie tn ic şi d iv e rs if ic a t c o n fe s io n a l (e r a m ro m â n i, maghiari, evre i, polonezi, ba chiar şi o rusoaică, adusă de valurile is to r ie i), c o le c tiv u l nostru trăia parcă “nu num ai într-o p ită ”, c u m z ic ţăranii noştri, ci ch ia r “într-o inimă", c re z în d în p a c e , în D U M N E Z E U şi în B U N U L R O S T A L O M U L U I. D a r mai presus d e orice prietenie, o aveam d ra g ă pe M a m a Lina, cum îi z ic e a m noi bătrînei cu trup p u ţin e i, cu o ch i ne gri scinteietori, cu un zîm b e t abia furat tristeţii, pe obrazul oacheş şi tăbăcit ide truda cîm pului. O chema M a ria şi pa re -m i-se că se trăgea din neam ul lui Vasile Lucaciu, tribunul rom ân (căci prea cu ja le c în ta “U n d e -i Lucaci la -n c h is o a r e . . . ) , d a r pentru v o r b a ei d o m o a lă , pentru m ersul ei “alinat", din cauza unu i picior betegit de o schijă în tim p u l b o m b a rd a m e n te lo r - i se spunea d o a r M A M A L IN A , fiind o mam ă a tuturor celor care o cunoşteau.
Alungată de războiul care-i zdrobise ca sa din sat şi inima,' se a c iu a s e la m a rg in e a oraşului, într-o chilioară pustie, unde ave a , ca unică podoabă, o icoană pe sticlă “cu Maica îndurerată", străjuită de un ştergar ales cu vrîste “tricolor", ţesut de m aica sa, la vre m ea cînd nu era bine să spui că eşti rom ân” - ne zicea M am a
L in a . U n c e a s d e şte p tă to r (“vecher”) m odest, cu clopoţel, îi num ăra ceasurile amărîte de s e p tu a g e n a ră . A c o lo şi la m uzeu îşi bocea jalea după un s o ţ c ă z u t p e fro n t, fără m o rm în t , şi d u p ă un fiu, d is p ă ru t to t a t u n c i , , în co n fla g ra ţia m o n d ia lă . D a r s p e ra , c r e d e a , c ă M A IC A D O M N U L U I îi v a g ă s i fiul rătăcit în lum e şi i-l va aduce.:.
în dom l ei dup ă fiul dispărut, o a s e m ă n a m c u M A IC A . D O M N U L U I d in le g e n d a “că u tă rii lu i I S U S ” sau cu “măicuţa bătrînă” din "Mioriţa”, poate şi pentru că niciodată nu
îngrijitoare în m uzeu. în ciuda anilor mulţi, n -au alungat-o din c o le c tiv n ici o s te n e lile bătrîneţelor, nici oam enii. îşi “r u p e a ” d in co lţu l b a tis te i, agoniseala săracă, o îm părţea cu toţi, cu cei mai sărmani decît ea şi cu pom enirea morţilor şi a strămoşilor. D a r mai presus d e o r ic e , ţin e a P O S T U L S F IN T E I M Ă R II.
într-o vară, după ce fusese la h ra m u l M ă n ă stirii d e lâ Izbuc, în Ţ a ra Bihariei, şi se scăldase în izvorul intermitent în z iu a A D O R M IR II M A IC II D O M N U L U I , s -a în to rs cu n ă d e jd e a sporită: v isa se că
; v V . " ' j f :
. V :: i< 1
. î . M - t f v t i î t î î r a , . * . J
' ■
b o c e a , cu g la s de " în m o r m în ta r e ” , ci c o lin d a d o m o l, cu v a ie t , d a r cu speranţă:
“M aica Sfîntă se luară S e luară, se duseră, . Măicuţă bătrînă C u fur’cuţa-n m înă...
: - N-aţi văzut, văzut,P e Fiul cel sfînt?...- Fiul sfînt e cunoscut C -u n veşm înt pînă-n pămînt. La poala veşmîntului Scrisă-i raza soarelui Mai sus, pe la m înă, Scrisă-i sfînta lună...” R o s te a c o lin d a ca un
descîntec, ca o rugăciune către M A IC A D O M N U L U I. în sufletul ei pustiit ne avea pe noi toţi, lîngă care m uncea, ca modestă
M A IC A D O M N U L U I îi va găsi fiul dispărut în război. Convinşi de credinţa ei fierbinte, am încercat cu toţii s-o ajutăm. A m în c e p u t d e m e r s u ri, c e re r i, drum uri la autorităţi, pentru a-i fi căutat fiul prin Asociaţia Internaţională a “Crucii Roşii”. D o i a n i a m s p e ra t şi am deznădăjduit alături de M am a Lina. D a r într-o zi de 15 august, la “M A R IA M A R E ” - cum zic ţăranii noştri - a sosit vestea minunii celei mari, Ionică, fiul rătăcit a fost găsit în Franţa, unde fusese prizonier, apoi se că să to rise cu o italiancă şi avea doi copii. D e 20 de ani tăcea, tăcea de teamă sau din uitare...
A m fost martoră la această m inune a zilelor noastre şi la m area bucurie a tuturor celor care o iubeam pe M am a Lina. Iar de atunci, noi toţi care am trăit acele clipe am simţit că
H A R U L şi A J U T O R U L divin n e -a călăuzit pe mai departe paşii...
A u u rm a t luni d e feb rile d e m e rs u ri pentru o b ţin e re a aprobărilor oficiale ca M a m a Lina să poată pleca la fiul său. în ajunul Crăciunului (1 9 6 7 ), îm b r ă c a t ă în h a in e le d e sărbătoare “de acasă” din sat, cu rochia neagră, căm aşa albă şi hăinuţa de lustrin, cu “păpucii cu bum bi” de la “măicuţa ei” şi cu bro b o ada m are din lînă . D u ce a o valijoară din lem n, cu daruri, l-am scris, pe uri bileţel, cîteva fraze în limba franceză, ca s ă -ş i p o a tă e x p lic a identitatea şi să poată cere a ju to r în tr -o c ă lă to rie c a re părea “la capătul lum ii” pentru sărm ana m am ă neştiutoare de c a r te , d a r fe r ic ită şi încrezătoare în C Ă L Ă U Z Ă ei, M A I C A D O M N U L U I . L a plecare, din tren, n e -a făcut s e m n de adio, scoţînd din sîn ştergarul icoanei de acasă, un
“ ultim fîlfîit “tricolor”, ca un steag al p ă m în tu lu i p e c a r e -l părăsea, de parcă presimţea că nu se va mai întoarce.
în tr-o gară străină, a unui m a r e o ra ş d in F r a n ţ a , în n o a p te a de C ră c iu n , un fiu întîrziat a lăsat-o să aştepte în frig, ghem uită pe valijoara în care ducea un picior de porc, s ă - i fa c ă "p ru n c u lu i s ă u ” s a rm a le “ca a c a s ă ", pen tru m arele praznic, şi un ulcior cu “lacrim ă de prună”, ca atunci cînd a plecat în cătănie. Icoana Maicii Dom nului o luase pentru fa m ilia lu i, ca s ă -i fie apărătoare pentru toată viaţa.
C în d a sosit fiul, în zori, a găsit-o cu lacrimile îngheţate pe obraji şi cu piciorul beleag am orţit pentru totdeauna. D a r fericirea de a-l fi găsit îi lum ina fa ţa ş i -o fă c e a t în ă ră şi frum oasă ca odinioară.
M A IC A D O M N U L U I a făcut M IN U N E A ...
A murit la Anul N o u într-un spital străin, cu vorba şi sufletul pecetluite, într-o lum e care n -o în ţe le g e a . D u p ă o b ş te s c u l sfîrşit, sub veşm întul de spital, pe piept, i-au găsit ştergarul alb, cu acel "crîmpei tricolor”. E ra “actul său de identitate”..., pe care i l-au lăsat astfel şi în m orm înt...
A m aflat toate acestea, după cîte va luni, dintr-o scrisoare în t î r z ia t ă , trim is ă d e “fiul rătăcitor”. D e atunci, an de an, cei care am iubit-o punem şi azi o făclioară şi o rugăciune la icoana M AIC II D O M N U L U I, de Z IU A A D O R M IR II C E L E I F Ă R Ă P R I H A N Ă s a u în septem brie, “D e Naşterea e i”, pentru M am a Lina şi pentru atîtea m am e aidom a ei...
Dr. Maria BOCŞE
În cep în d d e as tăz i, . . ;f i l l l - f i C O N F E R I N Ţ Ă I N T E R N f i T I O N f i L f i D E M f i T E R I f i L E
Ş l T E H N O L O G I I D E F f i B R I C f i Ţ I E M f i T E H N ' 0 2prestigioase personalităţi recunoscute pe plan mondial în domeniul procesării materialelor care, îm p re u n ă cu cei peste 150 de participanţi din România, vo r prezenta 163 de lucrări ştiinţifice din domeniile: materiale avansate, metalurgia pulberilor, deformări plastice, ingineria suprafeţelor şi tratamente termice, turnarea şi sudura metalelor, calitatea şi protecţia mediului. în paralel cu lucrările conferinţei, se organizează o expoziţie de prezentare a produselor şi realizărilor din domeniu ale unor firme şi institute de cercetare din profilul materialelor. Lucrările conferinţei, prezentate în plen, pe secţiuni şi postere, se publică în buletinul ştiinţific al Universităţii Tehnice, Acta Tehnica Napocensis.
Conferinţa se va finaliza cu o m asă rotundă privind cooperarea ştiinţifică în cadrul programelor Uniunii Europene (cadrul V şi VI).
Lucrările conferinţei se vor desfăşura la Centrul de Conferinţe al Hotelului Napoca, ne-a transm is preşedintele com itetului de organizare al M A TE H N ’02, prof. dr. ing. Traian Canta, secretar ştiinţific al Senatului Universităţii Tehn ice din CIuj-Napoca.
în perioada 12-14 septembrie 2002, are loc la Cluj Conferinţa Internaţională de M a teria le şi T e h n o lo g ii d e F a b ric a ţie ’ - M A TEH N ‘02, organizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea Tehnică din CIuj-Napoca - Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor, cu sprijinul Academiei de Ştiinţe Tehnice, Societatea Rom ână de Metalurgia Pulberilor şi Ştiinţa Materialelor,; Asociaţia forjorilor din România, Asociaţia Rom ână de Turnătorie Şi de Tratam ente Term ice. ^
Această prestigioasă manifestare ştiinţifică are lo c-d in 4 în 4 ani, primele două avînd loc la CIuj-Napoca în anii 1994, respectiv
'1998. La ediţia a lll-a din această toamnă, participă oameni de ştiinţă, cercetători din universităţi şi institute de cercetare, specialişti din industria metalurgică, construcţii de m aşini şi alte firme producătoare sau utilizatoare de materiale metalice şi nemetalice.
Ca şi la precedentele ediţii, şi acum v o r participa 25 de invitaţi din străinătate (Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania, SUA, Japonia, Canada, Ungaria, Iran, Moldova, Slovenia, Rusia),
“A m urg d e în to a rc e re ”
Titina Nica ŢENE
Cunoscută mai mult ca a u to a re de cărţi p en tru copii, Titina Nica Te n e este în librării, de data aceasta, cu v o lu m u l d e p o e m e A m u r g d e în t o a r c e r e , apărut la Editura Napoca Star, 2002.
A p a riţia a c e s te i cărţi re a m in te ş te fa p tu l că autoarea este m em bra unei familii de scriitori, că poezia “e s te scu rtă , c o n c is ă , s im p lă , s tră lu c ito a re ”/Constantin Cubleşan, că în versuri se “pot descoperi caligrafii de licate"/. Petru Poantă.
A m u r g d e în to a rc e re d ea p a re d up ă p rim irea de ■'către Titina N ica T e n e a P rem iului pen tru poe zie la concursul de creaţie literarăV a ra v is u r ilo r m e le , ediţia I, 200 2, o rg a n iza t de revista bucureşteană A m u rg sentim ental.
Un nou a lb u m în p re g ă tireîn ultimii ani, tot mai mult am auzit despre tînără interpretă
de muzică populară A n g e la R u s u . Originară din G herla, solista s-a remarcat mai ales printr-un repertoriu bogat şi variat, pe lîngă muzică populară ea agreînd şi genul muzicii uşoare. P în ă în prezent, are la activ trei casete de muzică populară şi colinde şi un album cu cele mai îndrăgite melodii de pe valea Som eşului Mic. Zilele trecute, ea a apărut şi în cadrul unei emisiuni T V , “ E T N O ” , unde am aflat, printre altele, că în curînd va mai scoate pe piaţă încă un album cu 18 piese. P e lîngă apariţiile discografice, Angela R us se remarcă şi prin turneele efectuate în ţară alături de cunoscuţi interpreţi de m uzică populară, da r şi prin eforturile ei pentru popularizarea folclorului transilvan.
Angela R usu continuă tradiţia mesagerilor folclorului d e pe Cîm pia Transilvaniei, rem arcîndu-se prin originalitate şi o voce plăcută, atrăgătoare.
SZ. Cs.
V ern isa j E va N u rid san yJo i, 12 septem brie, ora 18, în Sălile Festive ale M u ze u lu i
Naţional de A rtă C lu j va avea loc vernisajul expoziţiei de picturăşi em ail a a rtiste i E v a N u rid s a n y , D e b re c in ,
' * 4 Ungaria.1 Eva Nuridsany, m em bră
• . ; t a F o n d u lu i P la s tic d inU n g a ria şi a A s o c ia ţie i Artiştilor şi Protectorilor de Artă din D ebrecin , a fost bursieră a Fundaţiei pentru
•li Cultură a oraşului D ebrecin în anii 1997, 1999 şi 2002, precum şi a Sim pozionului
| j de em ail ţinut în E rfu rt, Germ ania, 1999.
Debutul expo ziţional aavut loc în anul 1967, la CIuj-N apoca, după care au urm at expoziţii în \ară şi peste hotare (Ungaria, G erm ania, S u e d ia . Franţa, Italia, Polonia, Iugoslavia). Eva Nuridsany s-a stabilit în 1983 la Debrecin/ Ungaria.
Despre artistă şi operă vo r vorbi dr. L ivia D ră g o i, S z e k c ly Seb estyen G y o rg y , m uzeograf şi lulia Nem eth/ critic d e artă.
“ L uptele d e la O a rb a d e M ureş în c o n te x tu l bă tă lie i p e n tru A rd e a l”
Z O N A O A R B A D E M UREŞ
Asociaţia Cultural-Patriotică “Mareşalii R om âniei” şi Fundaţia Protecţiei Sociale Generale din Rom ânia, Filiala judeţeană C luj, organizează sim pozionul “L u p te le de la O a rb a de M u re ş în con textul bătăliei pen tru A rd e a l" , v in e ri, 13 s e p te m b rie , o ra 14, la sediul U n iu n ii V a tra R o m â n e a scă , B -d u l E ro ilo r 2.
Simpozionul, realizatori şi organizatori col (r ) ing. ec. N icolae G ro su şi col (r ) ing. Aurelian V oicu -D olj, va în ce p e cu lin T e Deum în m em oria ostaşilor căzuţi în cumplita bătălie d e la O arba de M ureş. Conferenţiază col (r) Nicolae G ro su , col (r) Aurelian Voicu-Dolj, prof.dr. Radu Seica, col (r) Tra ian C o m e a n u , prof. dr. Ioan Bojan.
O rg a n iza to rii m u lţu m e s c tuturo r ce lo r c a re ş i-a u a d u s contribuţia la realizarea sim pozionului, sindicatelor Frăţia şi Cartel Alfa, A R R Agenţia C luj, R A J A C Cluj, A devărul d e C lu j Radio Cluj, N C N , Pro T v .
Pagină realizată de Dem ostene SOFRON
m m m m m
Octavian Căpuşan a prins (în sfîrşit) lotul de "18"
Egalu l înregistrat sîm bătă pe propriul teren, 4 -4 cu I .S .C .T . l-a determ inat pe "principalul" Ilie L a z ă r s â c e a r ă c o n d u c e r ii executiv-adm inistrative intrarea lo tu lu i d e * 1 8 ’ ju c ă to r i în c a n to n a m e n t , în c e p în d cu d u p â -a m ia za zilei de* miercuri, cu o z i m ai d e vre m e decît de obicei. Pentru dificilul jo c cu ex- d iv izio n a ra “A ", staff-ul tehnic
, l | greşelile făcuteV d j am analizat la i
Ţ " ’ •: S întem hotârîţi
— ~g : r " i ?' s ă nu Primil. .. ^ j " î I I i—n n .
J C 'D a n C o d re a n u es!e anunţat
titular şi promite înscrierea a cel puţin un gol
p o a te co n ta pe se rv ic iile lui Sergiu Costea. B ogdan Boerean şi O ctavian C ă p u şa n , ultimul la p r im a c o n v o c a re d in a ce st
sezo n. Costea şi-a ispăşit etapa d e s u s p e n d a re , ia r B o g d a n Boerean este apt sută la sută din punct de vede re medical, la tă -i şi p e c e i “1 8 ”: C ă lin M o ld o v a n , S a b in P îg liş a n (portari), M arius Suller, Damian, D um itru M uscă, Laur Aştiiean, B o g d a n B o e r e a n , H o re a Tu rb u ţa n , Andrei Miron, Marius P urcar, Florin Tim oce, Gabriel
Giurgiu, Sergiu Costea, Alex. P ă c u ra r, D a n C o rp o d e a n , T u d o r H ir iţ , O c ta v ia n C ăp u şa n , C laudiu Bălan.
C o n ta cta t telefonic, Ilie L a z ă r n e -a d e c la ra t: "C o n s id e r c ă am pregătit fo a rte b in e m e ciu l de s îm b â tă . îm p re u n ă cu ju c ă to rii, a m v iz io n a t înregistrarea video a jocului c u I . S . C . T . ş i, e v id e n t, greşelile făcute în apărare le-
modul serios. j să dăm gol
. T . „ . . . primim! Întîlnim o fi fostă divizionară “A", cu un
lot om ogen, aflată în goană după puncte, şi de aceea cred că băieţii vo r da tot ce au mai bun în ei."
Partida va fi arbitrată la S " c e n tru ” d e p iteşteanu l Aurelian Sim ion. V o m reveni cu am ănunte.
Codin SAMOILÂF o to : I. PETCU
XXII-a). Băcăuanii n-au voie sâ piardă, de vor sâ mai “iasă faţă” (mai ales că au un singur punct în “cămara” toamnei).
AVANCRONICĂ... SUBIECTIVĂ d u m in ic ă , 15 s e p t e m b r ie ,Etapa a fost defalcată în trei “reprize”, după cum urmează:
V IN E R I, 13 SEPTEM BRIE, P R IM A “REPRIZĂ”
A TREIA “R E P R IZA ”
• RAPID - POLI-A.E.K.. Întîlnire programată în nocturnă, de la ora 20. Parafrazînd zicala că “toate minunile ţin trei zile”, invincibilitatea timişorenilor se va încheia mîine, în Giuleşti. Partida va fi transmisă pe micul ecran (PRO TV, ora 20,00).
• F.C. NAŢIONAL - OŢELUL. în toamna trecută, partida a avut loc în prima etapă, pe cocheta arenă din Parcul cu platani, în final, rezultat de egalitate 1-1. în retur, 2-0 pentru gălăţeni. Şi acest joc este programat în nocturnă.
SÎM B Ă TĂ , 14 SEPTEM BRIE, A D O U A REPRIZĂ
* U.T. ARAD . SPORTUL STUDENŢESC. “Bălrir Doamnă”, cu zero puncte la activ după trei etape, speră să spar: gheaţa neputinţei de pînă acum şi să-şi treacă la activ prima victor (una care l-ar salva pe antrenorul Ionuţ Popa de la demitere “Gaşca nebună” şi năbădăioasă este însă capabilă de'o surpriz: Că surpriza va avea loc sau va fi anulată de arădeni, vom put? să ne convingem urmărind întîlnirea pe micul ecran (transmit, de TVR 1, de la ora 17,00).
• STEAUA - DINAMO. Unul din cele mai vechi derby-uri ti primei noastre scene fotbalistice. în ediţia trecută a fost 2-0 per;; haită, în “Groapă”, în toamnă, iar în primăvară, în Ghencea, 2-i în actuala ediţie, Steaua a luat un start cu stîngul, ajungînd: aibă, după trei etape, un singur punct, un singur gol marcat şi primite. De ratează şi acest derby, zilele lui. Cosmin Olăroiu s; numărate, iar gîlceava intemă va face explozie. La rîndul ei, hai: “dinilor roşii” a început triumfal ediţia, 5-0 cu Ceahlăul,
a K c s . . . - j J -
Miercuri. 18.09, ora 17.30, Sala Sporturilor: Arm ătura "U" Agronom ia - Dinam o U T I Bucureşti (liga naţională/ m asculin)
S im b â tă , 1 4 .0 9 , ora 1 1 ,0 0 , S ta d io n u l "I. Moina": F C "U" - U .M . Tim işoara (Divizia "B", seri3 a ll-a)
Sîm bătă. 14.09. ora 11,00, Stadionul Cîm pia Turzii: I .S .C .T . - M inaur Zlatna (Divizia "B", seria a ll-a )
Sîm bâtă, 14.09, ora 11,00, Stadionul Gherla: O lim pia Gheria - S o m e ş G a z Beclean (Divizia "C". seria a V lll-a ).
• CEAHLĂUL - FARUL. Dublă victorie a nemţenilor în ediţia trecută: 1-0 acasă, sub Pietricica, în etapa cu numărul 2, respectiv 2-1 în retur, la Constanţa (etapa cu numărul 16). Acum “nava amiral” a Litoralului, avînd la comandă un nume foarte cunoscut nemţenilor şi lui “Pinalti”, pe Viorel Hizo, a acostat în “portul” Piatra Neamţ cu palide speranţe de a recupera măcar un punct din cele două irosite acasă, în prima etapă.
• F.C. ARGEŞ - UNIVERSITATEA CRAIOVA. Victorii împărţite, cu acelaşi scor de 1-0,pentru craioveni în toamna ~ -trecută, în Bănie, pentru piteşteni în primăvară, în Trivale. în ediţia trecută, partidele au avut loc în etapele 3, respectiv 18. Întîlnirea va putea fi urmărită pe micul f. ecran (TVR 1, de la ora 17), aşteptată fiind cu mare interes, p -'f /V Y '* ţinînd cont şi de treptele ocupate t - / ' : V / v . '*1 de cele două protagoniste pe scara clasamentului (oaspeţii pe prima, fc,pitestenii pe a 15-a).‘ p •!', • GLORIA - F.C. BRAŞOV. W/ / - ] în toamna trecută, la Bistriţa, 1-0 ; pentru Gloria; în primăvară, sub ; /*■.Tîmpa, 0-0. Acasă, bistriţeni! sîn t•' n r * foarte greu de îngenunchiat, a şa ./ :/ câ braşovenii vor trebui sâ se baricadeze în defensivă. 22^ .
• F.C.M. BACĂU - ASTRA. j Victorii împărţite în ediţia trecută: '■2-1 pentru băcăuani, acasă (în:; etapa a VII-a)„ respectiv 1-0 f pentru “astrali” (retur, etapa a v
continuat cu o bătaie 2-4 cu “astralii” şi a “remizat” acasă, 4“Groapă” cu băcăuanii, 1-1. La acest bilanţ (soldat cu demisia!: Ion Moldovan) s-a adăugat dezastrul spaniol: în două ieşiri, tr:! înfrîngeri la scor: 2-5 cu Real Madrid, 0-6 cu Betis Sevilla :! 1-5 cu Deportivo Alavez (3 goluri marcate şi... 16 primite). Ce v.| fi duminică seara în nocturnă în Ghencea?
Foarte greu de dat un pronostic, aşa că valabilă este tripli pronosportistă 1, X, 2. (PRO TV, de la ora 20,00).
Romeo V. CÎRTA'I
F.R. Box fără resurse financiare
Lotul naţional de box (seniori) al Românieiv nu s-a mai putut reuni după Campionatele
Europene de la Perm (Rusia), disputate în luna iulie, din cauza lipsei resurselor financiare. După un stagiu de refacere de o săptămînă la mare, ei au luat drumul cluburilor din care fac parte, deşi aveau planificat să plece, pe 3 septembrie, într-un cantonament la Ocna Şugatag. Din lipsa fondurilor, acesta s-a contramandat. In acest an, MTS a alocat FR Box suma de 8 miliarde de lei, din care doar 7 au fost virate în cont pînă în prezent, ultimul miliard urmînd a fi dat federaţiei în luna octombrie şi urmînd a fi folosit pentru pregătirea Campionatelor Naţionale din 4 - 1 0 noiembrie. Din cele 7 miliarde de lei, cca 700 milioane lei au fost cheltuiţi de loturile de cădeţi şi juniori. Deşi preşedintele FR Box, Iosif Armaş, a sponsorizat şi el federaţia cu 1,5
miliarde lei în acest an, în momentul de faţă se parc câ nu mai e dispus sâ dea alţi bani, mai ales pentru că are cheltuieli mari, şi ca echipa de fotbal Poli AEK Timişoara al cărei preşedinte de onoare este. Astfel, componenţii loturilor se vor pregăti, de acum, la cluburile de care aparţin. Dacă se vor găsi bani, reunirea lotului de seniori este prevăzută de antrenorul coordonator Fr. Vaştag pe data de 1 octombrie.
Pînâ atunci, în perioada 15-29 septembrie, la Havana (Cuba), se vor disputa Campionatele Mondiale de juniori, competiţie la care ţara noastră va prezenta 6 sau 7 pugilişti. în ultima şedinţă de Birou Federal de la FR Box, s-a propus ca, pe lîngă cei doi antrenori ai lotului de juniori, să facă deplasarea şi antrenorul coordonator al lotului de seniori, Fr. Vaştag, care astfel ar fi putut să-i urmărească Ia lucru pe tinerii pugilişti, dar să şi stabilească o legătură de colaborare cu tehnicienii echipei Cubei. Propunerea, însă, nu a fost aprobată tot din lipsa banilor, negăsindu-se cei 1.800 de dolari necesari deplasării.
Nici cei 5 boxeri români medaliaţi cu bronz la ultimul Campionat European de la Perm (Rusia) nu au primit recompensele promise de 2.000 de dolari pentru medalia de bronz, promisiune făcută de Iosif Armaş, preşedintele FR Box, încă înainte de plecarea la Europene. ,
Coriolan IUGA
Şcoala de portari de Ia DejNu întîmplător, echipele de juniori ale Şcolii de fotbal “Luceafărul” din Dej ocupă locuri
fruntaşe în campionatul republican al juniorilor. Sub conducerea antrenorului Sabin Coc (fos:portar al Unirii Dej în anii ’80), Ia Dej s-a format o adevărată “şcoală” de goalkeeperi. Numai în acest an au fost selecţionaţi, în diferite loturi naţionale, doi tineri talentaţi din localitate, ambii portari de perspectivă. Este vorba de Bradea, “vizat” de selecţionerii lotului de juniori ’86, şi de Miklos, selecţionat deja la lotul naţional de juniori Under 16. .
Pe tînărul Miklos au pus ochii şi tehnicienii divizionarei C, Olimpia Gherla care, însă, în ultimul moment, I-au legitimat pe Ciotlăus.
SZ. Cs.
■ORIENTAREI i f S i O R T I V ^ i
T r o f e u l “ F lo r e ş t i
- T r a n s i l v a n i a ”C.S.O. “DUDU” Floreşti,
prin preşedintele Cioban Dumitru, a organizat zileletrecute, un interesant concurs de orientare sportivă dotat cu trofeul “Floreşti-Transilvania” şi la care au participat sportivi
■1 f sfj f m i M ondiale le de Ju n io ri, JEJU (Coreea de Sud), 2002Judoka Marius Bucşe (“U” CSM Cluj) este prezent încă de
săptămînă trecută la Jeju (Coreea de Sud), unde participă la Campionatele Mondiale de juniori ce' au debutat ieri. Bucşe' va concura la categoria 90 de kg şi este singurul sportiv ce reprezintă “U” CSM Cluj.~La manifestare ar fi trebuit să mai participe Corina Caprioru ( “ U ” CSM Cluj), medaliată cu bronz Ia C.E. de cadete din acest an, însă aceasta este accidentată.
Marius Bucşe a participat anul trecut la C.E de juniori de la
Budapesta, unde a ocupat locul 7 la aceeaşi categorie (90 kg). Din delegaţia română aflată Ia Jeju mai fac parte Loredana Roibu (57 kg) de îa lotul olimpic, Carmen Bogdan (48 kg) şi Eugenia Vlad (70 kg), ambele de la central olimpic Cluj.
Ele sînt pregătite de antrenorii Florin Bercean, Ştefan Vodă si Geanina Inclezan.
Cristian FOCŞANU
la toate categoriile de vîrstă, de la copii la veterani.
Iată rezultatele pe categorii de vîrstă:
Băieţi -14 ani:. 1'. Tamas Meder (“Ady Endre”
Oradea); 2. Robert Gatt (Dumbrava Sibiu); 3. Lehel Kiss (Pro Orientare -Cluj-Napoca)
Juniori 15-19 ani:1. Vilmos Muller (Compass
Cluj); 2. Mihai Fejer (Transilvania Cluj).
Seniori “A” 20-34 ani:1. Andras Simon (Metalul
Plopeni); 2. Pavel Gligor (Transilvania Cluj); 3. Atilla Zsoldos (Compass Cluj).
Seniori “B” 35-49 ani:1. Arpad Tokes (Transilvania
Cluj); 2. Peter Konig (“Ady Endre” Oradea)
Veterani 50 ani:1. Reinhold Gutt; 2. David
Căpras (Transilvania Cluj); 3. Janos Kiss (Pro Orientare Cluj)
Fete - 14 ani: [1. Timea Tokes (Transilvani-,
Cluj); 2. Andrea Szabo (“Ai ] Endre” Oradea); 3. Time j Palotas (Pro Orientare Cluj) |
Junioare 15-19 ani: ţ1. Muller Borbala (Comp;;!
Cluj); 2. Orsolya Varai: (Compass Cluj); 3. Iulia Vana; (Compass Cluj) J
Senioare “Ă” 20-34 ani: ţ1. Eniko Gali (Compas-
Cluj); 2. Gyongyi Mihai/ (Compass Cluj); 3. Mulk Katalin (Compass Cluj) ,
Senioare “B” 35 ani:. 1. Kristina Simon (Compas
Cluj)Open1. Andrea Zsoldos (Compas:
Cluj); 2. Katalin Gergely (Pr; Orientare Cluj); 3. Eniko Pata!. (Compass Cluj). f
Urmează Campionate/ Naţional de orientare sportivă 1 de la Baia Mare. ţ
Cristian FOCŞANI-:
iîă fS
ATLETISM
Reflect ta- SPORT/ te l: T91207"
fflSLZJ
*? * w
Balcaniada
veteranilor, IstanbulL a re u n iu n e a în c h e ia tă
z ile le tre c u te au participat 7 ţări. R o m â n ia fiind prezentă cu 7 0 d e sportivi veterani, dintre aceştia trei fiind clujeni. N jc o la e P o p , lulia T ă m a ş şi S im io n T ă m a ş au cucerit 6 m edalii (u n a de aur, două de a rg in t şi trei de bronz). N icola e P o p a cucerit aurul în p ro b a d e 5 km m arş şi b ro n z u l-în proba de 10.000 m , lu lia T ă m a ş a cuce rit argintul la 100 m plat şi cu ştafeta d e 4x100 m, în timp ce S im io n Tă m a ş a cîştigat două m edalii de bronz la 400 m p la t şi la s ă ritu ra în lungim e.
Balcaniada de juniori I, Istanbul
S î m b ă t ă d e b u te a z ă la Is ta n b u l o n o u ă ed iţie a B alcaniadei de juniori f: Clujul v a fi r e p r e z e n ta t d e trei sportivi valo roşi, toţi de la Te le c o m : C ip ria n M orutan la suliţă (a n tre n o r M ihai ia r ă ) , V a s ile B o b o ş 4x400 m şi 4 0 0 m plat (antrenor loan M ă c e la r u ) şi P aul M aja la 4 x 1 0 0 m şi 100 m plat (an trenor lo a n M ăcelaru).
Cristian FOCSANU
S E M I C E R C
“U” Ursus - Remin Deva 22-18 (10-10)
Liderul q fost redus la tâccreV e n it la Cluj cu surle şi
trimbiţe (ta propriu şi la figurat) liderul a fost tocat mărunt de fetele lui Jurcă şi... sărat cu un rezultat (22-18), care va rămîne să cîntăreascâ greu în lupta pentru titlu la care aspiră deţinătoarea Challenge Cup. Descătuşarea studentelor s-a produs în miezul reprizei secunde, cînd la scorul de 13-15, ele izbutesc o splendidă serie de cinci goluri consecutive care avea să fie decisivă în conturarea victoriei. Ultimele minute , ale meciuiui contînd pentru etapa a IV-a a Ligii - s-au consumat tot în nota de dom inare a gazdelor care înregistrează astfel o preţioasă şi prestigioasă victorie.
Nuşa DEMIAN
T E N IS
Baschetul clujean înain tea celui de al 54 -lea start o ficial
Mult a fost, puţin a mai rămas şi cei ce iubesc sportul cu mingea la coş, clujenii, cum bine se ştie, fiind printre ei, vor avea plăcerea de a se reîntîlni cu “caravana” ce se va pune în mişcare pentru a parcurge lungul drum al ediţiei cu nr. 54 a Campionatului Naţional. Atît întrecerea fetelor, cît mai ales cea a băieţilor, se anunţă de pe acum de mare interes, participantele anunţînd mari mişcări de trupe, atît “naveta” jucătorilor autohtoni, cît şi a străinilor, între echipe fiind una mai activă ca oricînd, ambiţiile pe măsură, iar prezenţa baschetbaliş.tilor din fosta Iugoslavie- (în special), dar nu numai, făcîndu-se din plin simţită. în disputa băieţilor, Aradul, Bucureştiul, Ploieştiul, Piteştiul şi Clujul, prin reprezentantele lor, anunţîndu- se de pe acum protagonistele întrecerii, pe cînd la fete marea favorită este campioana en titre, Li vas Tîrgovişte, dar Capitala şi Clujul, sperăm noi, vor avea şi ele un cuvînt greu de spus. Cum puţine zile au mai rămas pînă la start, folosite acum din plin .de concurente pentru a-şi verifica potenţialul în turnee de pregătire în ţară şi în străinătate, considerăm că e momentul să prezentăm situaţia la zi a echipelor clujene, pregătite în continuare de tehnicienii Magda Jerebie şi Horea Rotaru, ambele cu pretenţii justificate la podiumul de premiere. Amănunte am aflat de la directorii sportivi Aurora Dragoş şi Mircea Cristescu, reputaţi ex-intemaţionali, acum implicaţi total în manageriatul echipelor.
Magda Jerebie are încredere într-un lot tînăr şi ambiţios
• Ambiţioasă cum o ştim, Magda dă credit, în continuare, tinereţii, continuînd cu trupa pe care a format-o, preferind capriciilor unor vedete dorinţa de afirmare a elevelor sale, pe care le consideră în prag de
maturitate sportivă, capabile de performanţă. Fapt confirmat de transferurile făcute.
• După un cantonament la mare, echipa a coborît, pe 18 august, de la munte, de la Mărişel, antrenamentele, pe durata a trei ore, continuînd pe plan local. Sînt antrenamente de specific în sală, urmate de cele
KOTRONIC— "1
r n s r Magda, iJerebieî
de pregătire fizică, conduse de prof. Ştefania Kulcsar.
• Pînă la debutul campionatului de- pe 28 septembrie (meci acasă cu Rapid Bucureşti), fetele vor participa, între 13 şi 15 septembrie, la un turneu la Arad, alături, de echipa gazdă BC ICIM, Livas Tîrgovişte, Rapid, Olimpia Bucureşti. Urmează, din 22 septembrie, un alt turneu, la Tîrgovişte.
• Tradiţionala “Cupă ACSA” va fi organizată la Cluj-Napoca în luna noiembrie, cînd campionatul va fi întrerupt timp de o lună pentru jocurile echipei naţionale.
• Faţă de cel din ediţia anterioară, lotul a suferit multe modificări. Au plecat Mirela Voştinaru (în Capitală), pierdere greu de surmontat, Corina Istrătescu (Livas) şi Diana Neamţu, care a renunţat la activitatea competiţionalâ. Au venit: Monica Nicolaescu (Olimpia), Florentina Ardeleanu (LPS Galaţi) pe postul de fundaşi, Miruna Miler (Livas) pe post de extremă şi pivotul Monica Urse (LPS Galaţi), sportivă care a învăţat baschetul cu Magda Jerebie, la Braşov.
• De menţionat că Silvia Ondreicovici va fi aptă de joc doar în luna noiembrie, ea urmînd, în prezent, un tratament în Franţa, ca urmare a unei afecţiuni a coloanei vertebrale. Lotul echipei le mai include pe: Bianca Vescan, Larisa Kulcsar, Izabela Chiş,. Raluca Ungureanu, Dana Secară, Andrada Csender, Irina Pop, Mihaela Constantin şi Oana Tarţa. .
Dejan Dukovcici, primul “străin” la BU Politehnica Carbochim
• După stagiul de pregătire din SUA, Horea Rotaru a revenit cu idei noi, pe care le aplică la antrenamente, jucătorii răspunzînd la unison la solicitări suplimentare, existînd dorinţa mărturisită de performanţă, de practicare a unui baschet spectaculos, care să readucă publicul la sală, la cota şi entuziasmul de pe timpul marii echipe a lui “U ’ din ’92.
• Divizia masculină se va juca tot cu 14 echipe, dar cu noutăţi
faţă de ediţia anterioară. Echipa Vega SOCED Ploieşti şi-a mutat reşedinţa în Capitală şi va evolua sub titulatura de Rompetrol (antrenor Constantin loan), locul ei fiind luat de nou- promovata CSU Ploieşti (antrenor Petre Brănişteanu). Cealaltă promovată este echipa din Alexandria, pregătită de Mihai Braboveanu.
• Clujenii, după stagiile de la
mare şi munte, după pregătirile de acasă, au jucat două meciuri cu campioana West Petrom Arad, principala candidată la titlu şi în actuala ediţie. Gazdele au cîştigat cu 93-83 (coşgeterii clujenilor: Dukovcici 34, Sebestyen 17) primul joc şi cu 84-73 (Dukovcici 30,-Sebestyen 14). Pe 28 august s-au deplasat la Tg. Mureş, unde au cîştigat cu 82-73 (Dukovcici 21, Marin 14, Sebestyen 13) în faţa lui Herlitz. .
• Lotul este schimbat faţă de anul trecut, suferind o pierdere reală prin plecarea extremei Tudor Dumitrescu în Germania. A renunţat Zoii Szilagy, iar Cenean, Ghiriţi şi Culcsar au fost cedaţi la echipa a doua, divizionară “B ”. Să mai amintim de Flavius Lăpuşte, care între Cluj şi Arad a ales (pentru bani, desigur) pe West Petrom.
• Transferul de marcă este legitimarea sîrbului Dejan Dukovcici (fundaş-extremă), un jucător matur şi de mare valoare, primul străin înregimentat în lotul clujean şi care s-a integrat perfect în angrenajul tactic al echipei.
• La fel de importantă este revenirea (din Ungaria) a lui Tiberiu Sebestyen, sportiv şi om de excepţie cum îl ştim, care se anunţă într-o formă deosebită. Dar iată, pe posturi, lotul complet: fundaşi - Mihai PopaI, Dejan Dukovcici, Mihai PopaII, Paul Chetrean (junior, de la CSS Viitorul), extreme - Cristian Marin, Gyuri Griinwald, Mihai Silvăşan, Rareş Pasca (junior de la CSS Viitorul) Marius Crăciun, pivoţi: Comei Săflescu, Dorin Pintea, Tiberiu Sebestyen, Guşti Şchiopu, Bogdan Drăguş.
• Sîmbâtâ, băieţii s-au întors de la un turneu de la Braşov, pe care l-au cîştigat, trecînd de CSU Ploieşti cu 84-79 (Dukovcici 30, Sebestyen 18, Pintea 12), Rapid cu 102-52 (Sebestyen 21, Săftescu şi Dukovcici 16), Romradiatoare cu 64-53.
Mircea Ion RADU
OPEN ROMÂNIA - 381.000$
Rezultate din turul IVictor Hănescu l-a învins pe
ibericul Juan Balcells, învingător la Open România în 2000, scor 7-6, 1-1, spaniolul, component de bază al echipei de Cupă Davis a Spaniei, fiind obligat sâ abandoneze din cauza unor dureri la pulpa piciorului drept. Hănescu l-a mai bătut pe Balcells în cadrul turneului de la ZagreT).
Gabriel Trifu, eliminat în primul tur Ia Asirom Braşov, challenger de 25.000 de dolari, s-a înejinat în faţa lui Cristophe Rochus (fratele mult mai cunoscutului Olivier Rochus) după abandon la scorul de 7-5 pentru belgian şi 5-5 în setul doi. Trifu ar fi trebuit să facă pereche cu Andrei Pavel in concursul de dublu.
Ziua de marţi s-a încheiat cu
victoria lui Andrei Pavel în faţa spaniolului Alberto Martin, scor 6-1, 6-3, victorie conturată după numai 65 de minute. Constănţeanul a reuşit patru break-uri în acest meci, trei în primul set, servind totodată trei aşi. în turul II, Pavel va juca cu Albert Portas (învingătorul'lui Ionuţ Moldovan 6-2, 4-6, 6-3)..
TAŞKENT - 550.000$Rezultate din primul tur •Davide Sanguinetti (Italia/ 8)
- Magnus Norman (Suedia/ WC) 4-6, 6-4, 7-6
• Tommy Haas (Germania/ 2)- Marc Rosset (Elveţia/ WC) 4-6, 7-6, 6-3
• Marat Safin (Rusia/ 1) - G. Carraz (Franţa/ calificări) 6-2, 6-4 .
• Paradom Srichaphan (Thailanda) - Anthony Dupuis (Franţa) 6-1, 6-2
• Evgheni Kafelnikov (Rusia/ 3) - Alexander Waske (Germania) 6-7, 7-6, 7-6
• Kenneth Carlsen (Danemarca) - Nicolas Kiefer (Germania) 5-2 abandon
• Ivan Ljubici (Croaţia/ 6) - Mark Verkerk (Olanda) 6-4,6-1
BAHIA - 571.000$ 1Rezultate din primul tur• Fernando Meligeni
(Brazilia/ 9) - Alex Kim (USA) 4-6, 6-3, 4-1 abandon
; • Maliwai Washington (USA/ calificări) - Ivo Hueberger (Elveţia/ calificări) 6-7, 6-2, 6-4
• Gustavo Kuerten (Brazilia/ 6) - Julian Knowle, (Austria) 6-4, 6-2
• Marian Zabaleta (Argentina/ 4) - Stefano Gal Varii (Italia) 6 4 , 6 4
• Ramon Delgado (Paraguay) - Jerome Golmard (Franţa) 6-3, 6-2.
Clasamentul A T P (Cham pions Race)1. Lleyton Hewitt (690),
2. Andre Agassi (554), 3. Marat Safin (430), 4. Tim Henman (420), 5. Alberto Costa (393),6. Juan Carlos Ferrero (393),7. Carlos Moya (393),8. Tommy Haas (385), 9. Andy Roddick (383), 10. Roger Federer (356). Pete Sampras, învingătorul de la US Open- Flushing Meadows 2002 a urcat pe locul 12 cu 347 de puncte.
Cristian FOCŞANU
ClasamenteTurneul US Open a adus
puţine modificări în top-ten-ul Sanex WTA Tour, cel mai interesant aspect fiind legat de coborîrea Martinei Hingis pe locul zece, la un pas de a ieşi, după ani buni, din acest “club” select*
1.(1) Serena Williams (SUA) 5.544 p \ .
2. (2) Venus Williams (SUA) 4.843 p.
3. (3) Jennifer Capriati (SUA) 3.759 p.
4. (4) Jelena Dokic (Iugoslavia) 3.310 p.
5. (5) Monica Seles (SUA) 3.309 p.
6. (6) Justine Henin (Belgia) 3.000 p.
7. (9) Amelie Mauresmo (Franţa) 2.908 p.
8. (7) Kim Clijters (Belgia) 2.730 p.
9. (10) Lindsay Davenport (SUA) 2.680 p.
10. (8) Martina Hingis (Elveţia) 2.514 p.
11.(11) Daniela Hantuchova (Slovacia) 2.484 p.
Clujeanca Anca Barna ocupă poziţia 71 cu 510,75 puncte. Suporterii ei o vor putea vedea sîmbătă, 14 septembrie, la emisiunea sportivă de pe canalul Prima TV, între orele 11-14. Cei interesaţi vor putea afla astfel despre intenţiile jucătoarei de a reprezenta România în Cupa Federaţiei şi la Olimpiada de la Atena 2004.
Săptămînă care s-a încheiat a fost marcată de evoluţii notabile ale principalelor jucătoare din România. Nota comună a acestor prestaţii este evidenţiată de saltul in corpore pe care ele l-au înregistrat în clasamentul WTA:
Andreea Vane 175 (179) Edina Gallovits 199 (236) Raluca Sandu 330 (332) ' Oana-Elena Golimbioschi
346 (351) .Delia Sescioreanu 478 (529) Liana Balaci 516 (532)Trei turnee sînt în plină
desfăşurare: Brasil -Open (Brazilia), Waikoloa (SUA) şi Shanghai Open (China). Cu rezultate din tururile superioare ale acestora vom reveni.
Ovidiu BLAG
D o l iu l a C .F .R .
E C O M A XSîntem alături de familia
Donea şi de reprezentanţii Asociaţiei Sportive C .F . C F R Ecom ax Cluj în m area durere p ric in u ită d e tre c e re a în eternitate a celui care a fost distinsul in g iner şi o m de fotbal, loan Donea. U n o m d e o p ro b ita te m o r a lă deosebită, care s-a dedicat t ru p şi s u fle t a c tiv ită ţii m a n a g e ria le din c a d ru l Asociaţiei Sportive C F R C luj, a c tiv în d c u s u c c e s c a director general şi preşedinte în p e rio a d a d e g lo r ie a clubului feroviar. Puţini ştiu că stadionul “C F R ” a fost construit şi datorită acestui om , literalmente de aur.
Sportul clujean a pierdut u n om d e o s e b it şi u n profesionist desâvîrşit.
Departamentul"SPORT"
In
z o d i a
a c c i d e n t ă r i l o rC .F . C F R E c o m a x
întîlneşte sîm bătă, la A lb a lulia, pe Apuilum , în cadrul etapei a lll-a a Diviziei “B", seria a ll-a. N u este cazul să mai adăugăm că meciul se anunţă deosebit de greu pentru feroviarii clujeni, ţinînd cont de forma bună în care se află gruparea alba-iuliană. dar şi de obiectivul propus la începutul sezonului.
Din păcate, neplăcut este faptul câ în tabăra clujeană au apărut accidentările, cele ale lui D an Florin (ruptură fibrilară la coapsa dreaptă) şi Marius Marian (operat zilele trecute la m enise) fiind cele m ai g ra v e . C e i d o i v o r absenta d e pe g a z o n cel puţin o lună de zile. V inerea tre cu tă , la u lt im u l antrenament înaintea plecării s p re T im iş o a r a , s -a accidentat M ircea R us, însă dr. Răcăşan şi fizioterapeutul G a b i B arta s în t optim işti. Există şanse mari ca R u s să evolueze la A lba lulia.
Cristian FOCŞANU
N a ţ i o n a l e l e d e
s e n i o r i , O n e ş t i1 9
Halterofilii clujeni prezenţi la finalele C a m p io n a te lo r N aţio nale d is p u ta te z ile le trecute la O neşti au cucerit nu mai puţin d e ze ce medalii, însă n id una de aur. Istvan D io s z e g y ( în c ă ju n io r ) a cucerit trei medalii de argint la categoria 94 kg, la stilurile s m u ls (1 5 5 k g ) , a r u n c a t (1 8 0 kg) şi total (3 3 5 k g ), rezultate de nivel european. Dorin H oza a cucerit argintul la “smuls”, plus două medalii d e b ro n z la “a r u n c a t” şi “to ta l”, to a te în c a d ru l categoriei 105 kg.
Szab o Istvan s -a ales cu o m e d a lie d e b r o n z la “aruncat” în cadrul categoriei 8 5 k g , ia r D a n ie l llie s a îmbogăţit zestrea delegaţiei dujen e cu în c ă trei medalii de bronz (sm uls, aruncat şi total) în cadrul categoriei 69 kg. Toţi aceşti sportivi s înt pregătiţi de V asile F e le ca n şi V la d im ir V o iv o d , c u menţiunea că D io sze g y este pregătit la centrul olim pic d e Nicu Vlad.
Cristian FOCSANU
ŢBZ5
SSZ?
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;.
SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;
___________ ____________ tel/fax 21-60-75.
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-lj'sîmbătă 9-l|
tel/fax 19-73-04.
V*M»Sr i>ij|«i imirn>-~».i ffi M^nviK-**i-fur ■i/f'jU'Ţ'i; ■- V] f
U N I V E R S I T A T E A C R E Ş T I N Ă
BIMIWK CfflKMiRFacultatea de Drept Cluj-Napoca
Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în Monitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002,
O r g a n i z e a z ă a d m i t e r e p e n t r u
a n u l u n i v e r s i t a r 2 0 0 2 - 2 0 0 3
Durata studiilor:-Curs de zi: 4 ani
• - Fără frecventă: 5 ani
Condiţii de admitere: sAdmiterea la Facultate se face pe baza m ediei de la Bacalaureat, în ordinea descrescîndă a mediilor şi în limita locurilor.
Taxa dcînscriere este dc300.000 lei.
înscrierile se fac în perioada 1 -2 5 sept. 2002.
Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un nuntăr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii la toate materiile cuprinse în planul deînvâtăinînt.
Sc acordă următoarele înlesniri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de exam en numai pentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1.10.2002.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.
Informaţii suplimentare la secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebista nr. 2 telefon 0264-432.211; 0264-432.265.
R A T U C C L U J - N A P O C Aanunţă licitaţie deschisă pentm 1 buc.
A U T O C A M I O N E T Ă 3 5 C D
sarcină utilă 1,8 to. an fabricaţie 1994, în stare de funcţiune. Preţ dc strigare 87.500.000 lei (+TVA la preţul adjudecat). Licitaţia va .avea loc Ia sediul regiei din B-dul 21 Dec. 1989 nr. 128-130 Cluj-Napoca, începînd din data de 01.10.2002, ora 9. săptămînal în fiecare marţi, pînă la data vînzării. Informaţii la serv. tehnic - telefon: 430.917 interior 145.
A P ¥ 1 1 1 n s ^ A P l l l P T i . A
cea m ai dulce carne dc p eşte din judeţ.
M . V i t e a z u,i n t r a r e ad i n s t r . A r g e ş
FIRMA DE CONSTRUCŢII a n g a je a z ă :
• D IR EC TO R -p e n tr u G R U P U L D E Ş A N T IE R E D IN C L U J C ER IN ŢE : -In g in er constructor cu vechim e m in im ă de 8 ani.A V AN TA JE : - Experienţă în posturi de conducere;
- A testat M LPTL;- U tilizare calculator; . Ş- Perm is de conducere categoria”B ”; S- L im ba engleză. a
C. V -ul se depune la sediul firm ei,C LU J-N A PO C A str.C âii Ferate nr. 10. T elefon 0264-134.038 sau 0264-434.052.
A T E N Ţ I E ! ! !
S . C . V I N D E C H I O Ş C U R I Ş l T O N E T E
S T R A D A L E D E E X C E P Ţ I E !
A M P L A S A M E N T E B U N E ,
C U V A D M A R E !
IN F . L A T E L . 0 6 4 - 1 9 4 . 9 8 1 .
T E L : 1 9 6 . 8 5 8 .
Liceul şi Şc. Postliceală „ H o r e a , C lo ş c a ş i C r iş a n "
• A utorizată de M.E.C. înscrie în c la sa a IX -a la:
- filologie - intens, lb. engleză;- m a n a g e m e n t in stitu ţiona l;- m a te m a tică -in fo rm a tică .Şc. p o s tlic e a lă anu l I:- a s is ten t d e gestiune (finanţe- contabilitate)- teh n ic ia n cad astru -to p o g ra f.Inform aţii la Secretariat, str. Emil Isac 10 (incinta Lic. "G. Bariţiu). T e l: 196.697. (9772531)
S.C. AYDIN PRODIMPEX SRL,
angajează:
- vînzător textile;- vînzător magazin
alimentar; f<N|
- croitor. |R ela ţii suplim entare la tel: 448.816 sau la sediul firmei B -dul 21 Decembrie 1989 nr. 137, sens giratoriu M ărăşti, supermarket "AYD IN'.
Firmă de construcţiirecrutează
d u l g h e r i , z i d a r i ,
. m o z a i c a r i
pentru muncă în străinătate, j?
Relaţii zilnic între orele ^ 8,00-10,00,
s tr . C . B ră n c o v e a n u n r . 1 5 C lu j-N a p o c a .
Firmă de construcţiiangajează în condiţii de
salarizare deosebite
montatori sisteme j
gipscarton 5
I
R e la ţii z iln ic între orele
8,00-10,00, str. C. Brăncoveanu nr. 15
Cluj-Napoca.
U n iv e r s ita te a " B a b e ş -B o ly a i" C lu j - N a p o c a
o rg a n iz ea z ă l ic i ta ţ ie p e n tru în c h ir ie re a u n u i spaţiu situaţia p a r te ru l C ă m in u lu i 14 - C o m p le x S tu d e n ţe sc "Haşdeu" din s tr . M a rin escu n r . 8.
D o c u m en ta ţia se p o a te r id ic a în p e r io a d a 18-30 septem brie 2002, de la D ire c ţ ia G e n e ra lă A d m in is tra tiv ă - Serviciul A d m in is tra tiv d in str . M ih a il K o g ă ln ic e a n u nr. 5 Cluj- N a p o c a , te le fo n : 405.300, in te r io r 5427, lic ita ţia urmînd a a v e a lo c în z iu a d e 01.10.2002, ora 10,00. (97590a,
Importator materiale pentru geam termopana n g a j e a z ă
IH K IXTO Ii VIAZĂIÎIp e n t r u z o n a T r a n s i l v a n i a
C e r i n ţ e : s t u d i i s u p e r i o a r e , p e r m i s a u t o .
T r i m i t e ţ i C V ş i f o t o l a C . P . 1 7 3 6 O . P . 8 I A Ş I s a u
e - m a i l : a c g 9 5 @ m a i l . d n t i s . r o p î n ă l a d a t a d e
1 5 s e p t e m b r i e . <9752124)
BIROULp e n t r u î n r e g i s t r a r e a a n u n ţu r i lo r de
P IE R D E R I DE A C T Ecare necesită publicarea în
M O N IT O R U L O F IC IA L vă stă la dispoziţie dc luni pînă vineri, între orele 9,00-16,00. în funcţie de opţiunea Dvs., anunţul se publică în intervalul dc apariţie 1 - 15 zi le lucrătoare. Cluj-Napoca, str. Septim iu A lbini nr. 71 Tel: 440.944, g
0745-529.299. s.
A
Z IC U
S.C. ZICU CONSTRUCT IMPEX S.R.L.Execută lucrări de:- construcţii;- amenajări'interioare;
pardoseli din P .V .C . sudate;- instalaţii termice; __- instalaţii sanitare; S- automatizări la centrale £
termice. 2C lu j-N a p o c a , str. Predeal
nr. 25 Tel/fax: 0264-443054;m o b il: 0722-344.959,
0744-978454, 0744-963.813
V I N D U R G E N T :1. C a l o r i f e r e i m p o r t G e r m a n i a , c e n t r a l e te rm ic e , in s ta la ţi i .2 . T a b l ă z i n c a t ă ş i d e a l u m i n i u ( t ă i e m o r i c e d im e n s iu n e ).3. P a r c h e t la m in a t " S u p e r C lic k I m p o r t G e r m a n ia " .
str. D ecebal nr. 75 (fostă K . M arx ). r -
In form aţii la tel: S0264-130 .212 . a.
R E P A R A ŢIIAPARATURA FOTOGRAFICA,
. Zeno
REINHARDTC a l e a M ă n ă ş t u r , n r . 8 , C lu j
Tel.: 092/460-169; 064/42-5696
REZIDENŢIALIMOBILIARE
ANUNŢ IM P O R T A N T Liceul particular şi Şcoala
Postliceală "D IDACTICA NOVA"a u to riza te de C .N .E .A .I .P ., cu autorizaţia nr. 14, 15/1999, îşi desfăşoară cursurile liceale dimineaţa şi face înscrieri la:- Liceu - zi * profil economic;
- seral * profil economic * profil real - ştiinţe biologice.
- Şcoala Postliceală °Ţ- agent de turism, ghid 8- asistent de gestiune gj
(finanţe-contabilitate) INFORMAŢII la secretariatul liceului (în incinta Liceului "TERAPIA"), str. Decebal nr. 41, zilnic între orele
8 -14 sau la tel: 0 26 4 -1 36 .6 5 5 , 0745-378.741, 0744-523.657.
FARMACIAAMARYLLIS
Prin tot ceea ce facem , vrem să fim
M ai APRO APE de dumneavoastră!
Luni - v ineri: 0 8 - 2 0Sîm bătă, dum inică: 0 8 - 1 3
S tr . lu liu H a ţieg an u n r . l l (fo sta M uzeului),
C lu j-N ap o ca T el./F ax : 0264-197652.
S .C . E C C O C A SA S .R .L .S tr . P lop ilo r n r . 25
T el/fax: 0264-429.674, 0721-207.645, 0745-235.6681
• Dă în chirie restaurant în funcţiune, cu terasă, amenajat, dotat. Tel.429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu pentru depozit
sau producţie, hală necompartimentată, 120 mp, 3 birouri, grupuri sanitare, vestiar, curte 300 mp betonată, acces TIR, zonă semicentrală. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată
integral, cu frigider, aragaz, finisată, curată, cu telefon, cart. Mănăştur, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată
. ultrafinisată, integral dotată, totul nou,cart. Zorilor, pe termen lung. Tel.429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată,
frigider, aragaz, telefon, cart. Mărăşti, pentru studenţi. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 2 camere, mobilat,
curat şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenti, pe termen lung. Tel.429.674. (Ag.i.)
• Dă în chirie ap. 3 camere, mobilate, finisate, utilate, cu telefon, pentru mai mulţi studenti. Tel.429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată
integral, frigider, cart. Gheorgheni, preţ 60 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu producţie .sau
depozit, 500 mp, curent trifazic, acces TIR, telefon, posibilitate parcare; grupuri sanitare, telefon. Tel. 429.674. (Ag-i.)• Dă în chirie ultracentral spaţiu
140 mp, pentru restaurant, bar sau alte activităţi, ultrafinisat, intrare din stradă, geamuri si usi termopan. Tel.429.674. (Ag.i.) '
• Vinde ap. 3 camere, cf. spor.) 93 mp, situat pe Calea Mânăşt-J etaj intermediar, preţ 32.000 USii negociabil. Tel. 195.916, 196.80:'. (Ag.i.).• Oferă spre închiriere ap. 2 camr:
în Mănăştur, cf. I, decomandr. mobilat, o cameră închisă, bucăţi-.: dotată, televizor, tv cablu, 80 USI Pună. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i
• Vinde garsonieră cf. ! Grigorescu, 28 mp, balcon încb gresie, faianţă, ocupabilâ imedb: preţ 14.200 USD negociabil. Te.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. o cameră, cf. spor.:
42 mp, etaj intermediar, telefcr. gresie, faianţă, preţ 18.000 USO negociabil. Tel. 195.916, .196.80; (Ag.i.).• Oferă spre închiriere garsomen
cf. I, în Mănăştur, nemobilată, 6. USD/lună.. Tel! 195.916, 196.80: (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere circuit, 50
mp, zona P-ţa Flora, etr interm ediar, preţ 20.500 USP negociabil. Tel. 195.916, 196.80: (Ag.i.).
. • Vinde ap. 3 camere, Mărăşti, ci I, decomandat, etaj intermediar, pr? 19.500 USD negociabil. Tei195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în zon:
centrală, suprafaţa 56 m p, bir pentru privatizare, preţ 26.000 USP negociabil. Tel. 195.916, 196.80: (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere în Mănăştur.
decomandat, etaj 1 din 4, bucătari; mărită, bine întreţinut, preţ 20.00. USD negociabil. Tel. 195.916. 196.808. (Ag.i.).
• Vinde casă ultracentrală, ; camere + dependinţe, curte 200 mp. se pretează şi pentru sedii de firme 50.000 USD, uşor negociabil. Te:195.916, . 196.808. (Ag.i.).
I
P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l
vă puteţi adresa la:- S . C . A P E X S . R . L . - s t r . A / I a n c u n r . 3 6 , t e l . 0 2 6 4 - 1 9 6 . 2 1 3 ( p î n ă î n u l t i m a z i a l u n i i . p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ;
- C . P . D . A P E X S . R . L . - s t r . I . M . K l e i n n r . 1 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 9 . 1 2 0 ( p î n ă î n u l t i m a z i a l u n i i p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ;
- S . C . R O D I P E T S . A . - P - ţ a G ă r i i n r . 4 - 5 , t e l . 0 2 6 4 - 4 3 3 . 6 2 0 . ( c u p l a t a î n n u m e r a r s a u v i r a m e n t , p î n ă î n u l t i m a z i a l u n i i p e n t r u l u n a u r m ă t o a r e ) ;
- L a f a c t o r i i p o ş t a l i ş i O f i c i i l e P o ş t a l e d e c a r e a p a r ţ i n e ţ i ( î n p e r i o a d a 1 - 2 6 a f i e c ă r e i l u n i ) ; _____________ • __________________
^ L U J -N A P O C A : luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04.
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;
tel/fax 21-60-75.
Liw«* U k Ă V
N u t r î s a m S . A .Member of the Szabolcs Gabona Group
F I R M A N O A S T R Ă ,
membră a unui grup de firme, lider pe piaţa industriei agricole şi a morăritului din Ungariaangajează:
D i r e c t o r C o m e r c i a l I n d u s t r i a d e M o r ă r i t
p en tru coordonarea comercializării produselor de m orărit ale firm ei
P r i n c i p a l e l e s a r c i n i :
- organizarea activităţii de comercializare a produselor;- formarea unei echipe eficiente de comercianţi; - -- coordonarea activităţii de marketing.
" «O-O f e r i m : C e r i n ţ e : j-j
<o- studii superioare; - &
- oportunitatea unei cariere de succes; - experienţă în domeniul comercial;- salariu atractiv; • - carnet de conducere categoria B;- training de specialitate la nivel înalt; - cunoaşterea limbii maghiare la nivel de- un loc de muncă sigur şi stabil; conversaţie;- maşină de serviciu. - aptitudini deosebite de com unicaţie şi
creativitate;- dinamism, spirit de echipă.
D e s f ă ş u r a r e a a c t i v i t ă ţ i i î n C l u j , p u n c t u l d e l u c r u M o a r a B a c iu
CV-urile se depun la adresa: 3900 Satu Mare str. Depozitelor nr. 31 sau la adresa de e-mail: [email protected] pînă la data de 16 septem brie 2002. Informaţii la Sopoian R eka HR m anager telefon: 0261-769266 interior 117.
R e g ă s e ş t e P A S I U N E Ar$ti?L^i^ltsfri:64''3M^::wvw,regaseste-pailOhea.roLWaiti'#$fc‘âiS''
Dr. C O C A V A S IL Emec/, gen. • Spit. {ud., Centrul Diabet Consultaţii: Lum*Ma*Joî*Vi 08.00-14.00
Miercuri 14.00-19.00 Str. Clinicilor nr. 2-4, Cluj Programări: 0 1 9 9 5 7 8
D r. C O M A N IO A N - urologieSpitalul Clinic Municipal, secţia urologieConsultaţii: Luni • Ma* Joi *Vî 08.00-14.00
Miercuri 14.00-19.00 Str. Tăbâcarilor nr. 11, Cluj Programări: TP 432 37 4
D r. M A G H E R U Ş A N M O N IC Acard io lo g ie * Policlinica jud., Centrul de Diagnostic ?i Tratament Consultaţii: luni*Ma*Joi•Vi 08.00-14.00; Miercuri 14.00-19.00 Str. Moţilor nr. 19-21, Cluj Programări: TT 191941 / 0 72 2 688146
Ato<iotfoRomâni a Diifvncţici Erocfil*
S p e c ia l iş t i în d i a g n o s t i c a r e a şi t r a t a r e a p r o b le m e lo r d e e r e c ţ ie
^Odeânîdeexperm p » f e re c i Âp&sli
CM-Napoca str. Republicii nr. 107
C ursuri d e INFORMATICĂ
F o n i e P ro g ra m a to r i 23 septP e r f e c ţ io n a r e
Visual B a s i c , C + + , J a v a( stud ii supe rio a re , m e d ii) _
(TARIFE HEHOPIFICfîTE l Itel: 194411,195477 www.danet.ro ?
www.peugeot.com.ro
Echipare standard pentru Peugeot B oxer 350 LH 2.2 H D i / 104 CP: airbag şofer, perete despărţitor cabină, centuri de siguranţă p iro tehnice pretensionate, uşă laterală dreapta culisantă, scaun şofer
multireglabil, banchetă faţă cu două locuri, reglaj electric al înălţimii farurilor.Sarcină utilă: 1.430 Kg. Volum util: 12 m3.
începând de la: 16.725* EURO. :
Leasing 3 ani: • 3 18* EURO lunar i
•5 .018* EURO avans
•3.345* EURO valoare reziduală B o x e rU TILITA R EL E P EUGEOT. DE LA PROFESION IŞTI P EN TRU PROFESIONIŞTI. P E U G E O T
E U R IA L TR A N S - C O N C E S IO N A R P E U G E O TStr. Aurel Vlaicu nr. 2. Tel: 0264/447 500* plus T V A
U n i v e r s i t a t e a ' [ B a b e ş - B o l y a i "
C l u j - N a p o c a
organizează concurs de oferte pentru "Achiziţionare de produse alim entare pentru Restaurantul Studenţesc «Haşdeu»", după cum urmează: -
3 0 t o n e c a r t o f i
2 t o n e g o g o ş a r i
5 0 0 k g p ă t r u n j e l r ă d ă c i n ă
2 t o n e v a r z ă d e t o a m n ă
3 t o n e c e a p ă s
2 t o n e m o r c o v i
500kgţelină
Ofertele originale vor fi depuse la Registratura Direcţiei Generale Administrative din str. I.C. Brătianu nr. 14, pînă la data de 17.09.2002, ora 15,00, în plic sigilat. Documentaţia sepoateridicaînperioadal2-16septem brie 2002, de la Direcţia Generală Administrativă - Serviciul Administrativ din str. Mihail Kogăiniceanu nr. 5 Cluj- Napoca, telefon: 405.300, interior 5427, deschiderea ofertelor urmînd a se face în ziua de 20.09.2002, ora 10.00.
C R E D I T E P E N T R U A F A C E R I M IC I
Credite până la 5.000 EURO Pentru ^
- persoane fizice autorizate c<c*- asociaţii familiale '- mici meseriaşi
Cu durata de pânâ la 2 ani Desiinajic:
LA NOI PORŢILE SUNT ^ Modernizare sediu S'DESCHISE PENTRU Ulilaje §
MICII ÎNTREPRINZĂTORI Fonddemarl3Alle neeesilăţi specifice
B . C . C A R P A T I C A , .S u c u r s a l a C l u j N a p o c a , P ia ţa M i h a i V ite a z u , N r . 8
• T e l : 0 6 4 / 1 3 6 2 9 3 , F a x . :0 6 4 / 4 2 3 7 3 5
lu a u a u u u w iM J M N iim iM W U iw m ju ^ u jv L M U M ^ 'J L v s iw jim w iU ffra ro
COM PLEXUL B A L N E A R | "BĂ ILE S Ă R A T E " T U R D A *
B aza de tratament Arieşui vă pune la dispoziţie aparatură de înaltă tehnologie pentru afecţiuni neurologice periferice (pareze u şo a re , sechele m inore dup ă polineuropatii, se ch e le d up ă poliom ielită), reum atism ale (sp o n d ilo ze , artroze, poliartroze, tendinoze, tendomioze, periartrită scapulohum erală) ginecologice (insuficienţă ovariană, cervice cronice), cardiovasculare (varice), posttraumatice (luxaţii, fracturi), debilităţi fizice şi ale căilor respiratorii, cu nămoluri sapropelice şi ape minerale clorosodice, de diferite concentraţii, hipo şi hipertrone, bicarbonate caldce şi m agnezice etc. C a za re a se face la Hotel Arieşui într-o atmosferă caldă şi relaxantă.
rezervări la te l: 0264-31 .68 .
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
C A M E R A D E C O M E R Ţ , I N D U S T R I E
ş i A G R I C U L T U R A B i s t r i ţ a - N ă s ă u d •organizează, în anul universitar 2002-2003, în colaborare cu Universitatea "Babeş-Bolyai", specializări în M ASTERATELE: l MANAGEMENT PERFORMANT2. MUNCĂ ŞI RESURSE UMANE3. DREPT COMERCIALs Durata studiilor este de două semestre. Cursurile sînt la zi, cu (prtdare în weekend, la Colegiul U niversitar Bistriţa. Locurile sîntlimitate. Term en limită de înscriere 26.09.2002.
Informaţii despre condiţiile de înscriere şi adm itere la tel: 0263-23.38.53, orele 8 -16, sau la sediul nostru din B istriţa, str.
_N. Titulescu nr. 3. (9 762128)
R E C E P Ţ I O N E A Z Ă ÎN O R I C E L O C A L I T A T E
1 2 P R O G R A M E T V R O M Â N E Ş T I Ş l A L T E 4 0 0 i
P R O G R A M E T V î Ş l R A D I O S T R Ă I N E !
C U A N T E N A S A T E L I T D I G I T A L Ă M O B IL Ă
C O M E R C I A L I Z A T Ă D E
S.C.RTVINTERSAT,
«STR. DONATH 5 i j f fTEL:0264-420.297!
“ » 1 . fi 5 * * t .:;);) -i/j ;<
> v a; f $ h j f; i
C E
el-3 iţ«• • -4-1F4:
ĂTî’ftt'rtŢ 4 - Si.llşMTÎ 'î iît'fH* î,6* *
- ' I . 1 ■ '=■. i f^4 ^ (£?*< j
-rtf
S.C. închiriazăspaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.
Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.
oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale
în presa locală şi centrală m a i T
s i m p l u
nu se poate!
ADEVĂRUL de Cluj,str.N apoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04
\
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;
SUBREDACŢIA DEJ:tel/fax 31-43-23; luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.
W f 7 T ' . (Xsîmbătă 9-s
tel/fax 19-73-(
S . C . E L E C T R I C A S . A . , -
S I S E E E L E C T R I C A T r a n s i l v a n i a N o r d , A I S E E C l u javînd sediul în Cluj-Napoca, str. Taberei nr. 20, tel: 0264-205.502, fax: 0264-205.504, organizează cerere de ofertă pentru achiziţia publică de lucrări pentru:
1. R e p a ra ţie c u re n tă L E S m ed ie te n s iu n e d is tr ib u ito r Z o r ilo r 1;2. R e p a ra ţie c u re n tă L E S m ed ie ten s iu n e d is tr ib u ito r În v ă ţă m în t S u p e rio r 2; .3 . R e p a ra ţie c u re n tă L E S m ed ie ten s iu n e d is tr ib u ito r În v ă ţă m în t S u p e rio r 1;4 . R e p a ra ţie c u re n tă L E S m e d ie te n s iu n e d is tr ib u ito r Z o r ilo r 2;5 . Reparaţie baterie de acumulatori staţie 110/6 kV , U C T ;6. M u ta re s tî lp n r . 78 d in L E A 110 k V d .c . I e rn u t C luj S u d , Ie rn u t C . T u rz ii;7 . R e p a ra ţi i Ia p a r te a de c o n s tru c ţie a s ta ţie i 100/6 kV P o ia n a T u rd a ;8 . C o n so lid a re a c lă d irii s ta ţie i 110/20 k V M ih a i V iteazu ;9. R e p a ra ţi i p u n c t d e c o n ex iu n i L E S /L E A 110 kV Som eş.
Procedura aplicată: cerere de ofertă.Tipul contractului de lucrări: C+M.Amplasamentul lucrărilor: localităţi de pe teritoriul judeţului Cluj. .Durata contractului: pînâ Ia 31.12.2002.Modalitatea obţinerii documentaţiei pentru prezentarea ofertei: achiziţie caiet de sarcini.Costul documentaţiei (fără TVA): -
1. Reparaţie curentă LES medie tensiune distribuitor Zorilor 1 - 521.104 lei;2. Reparaţie curentă LES medie tensiune distribuitor Învăţămînt Superior 2 - 555.718 lei;3. Reparaţie curentă LES medie tensiune distribuitor Învăţămînt Superior 1 - 401.798 lei;4. Reparaţie curentă LES medie tensiune distribuitor Zorilor 2 - 524.757 Iei;5. Reparaţie baterie de acumulatori staţie 110/6 kV, UCT - 195.890 lei;6. Mutare stîlp nr. 78 din LEA 110 kV d.c. Iemut Cluj Sud, Iernut C. Turzii - 314.197 lei;7. Reparaţii la partea de construcţie a staţiei 110/6 kV Poiana Turda - 306.490 lei;8. Consolidarea clădirii staţiei 110/20 kV Mihai Viteazu - 246.171 lei;9. Reparaţii punct de conexiuni LES/LEA 110 kV Someş - 278.251 lei. §■
Data limită pînâ la care se vînd documentaţiile: 19.09.2002.. §Data limită pentru solicitarea clarificărilor: 20.09.2002. a.Adresa la carc trebuie depuse ofertele: SISEE Transilvania Nord, Cluj-Napoca, str. Taberei nr. 20, etaj III, camera 2.Data şi ora limită pentru depunerea ofertelor: 27.09.2002, ora 9,00.Data. ora şi locul deschiderii ofertelor: 27.09.2002, ora 11,00, la sediul SISEE Transilvania Nord, Cluj-Napoca, str Taberei nr. 20, etaj IV, camera 405.Garanţia dc participare solicitată: conform precizărilor din "Fişa de date a achiziţiei".
MATRIMONIALE• T inere sim patice, oferim
c o m p an ie , m asa j, dom nilo r civilizaţi num ai la domiciliul nostru. TcL 0740-56-28-81 între orele 9.00-21.00. (550108)
VÎNZĂRI c u m p ă r ă r i
• Vînd urgen t teren S=500 m p , z o n ă fo a r te b u n ă , G rigorescu, fro t 20 m, preţ 75 USD/mp. Tel: 0723-53-64-08; 0 7 4 4 -5 4 -9 7 -7 9 ; 43 -34-21 . (547611)
• P. F. vînd ap artam en t 3 cam crc co n fo rt îm b u n ă tă ţit situat la p a rte r , cu garaj, pc s t r . T itu lescu (zona Ficsta) o rien ta re sud . Tel: 14-02-98 după ora 16.00. (547535)
• Vînd casă, P+E , 8 cam ere, 2 bucătării, 4 băi, zona Gării. P re ţ 70.000 USD. Tel: 0723- 53-64-08 ; 43-34-21; 0721-23-03-21. (547612)
• Vînd, fă ră in term ediari, ap artam en t cu 3 cam ere, zona Pata, finisat, cen tra lă term ică. Tel: 44-25-06, 0721-71-77-87. (548718)
• Vindem piucu ţe “ Rosso” v îrstă 19 săp tăm în i, m oară cu ciocane cu m o to r 22 Kw şi 2 linii au tom ate p en tru fu raja re p ă să r i . T el: 0745-39-42-76;0744-87-72-74. (547581)
* Dc v în za re : cazan dc cu p ru de 35 d e litri, pentru d i s t i l a t ţu ic ă , b id o an e de p la s tic , c a n is t r e dc m eta l p e n t r u b e n z in ă , h a m b a r p en tru p ă s tra t cereale, cu trei c o m p a rtim e n te , coş p e n tru porum b (coştci). Tel. 44-04-19. (550233)
• V în d se m ire m o rc i b a s c u la n te şi cu p r e la tă , tra ilcrc , rem orc i, noi, leasing. T e l: 0 7 2 2 -6 9 8 .8 7 0 , 0722-294.646. (9759001)
* Dau în chirie apartam en t cu 1 cam eră, mobilată, telefon, co n to a re . In fo rm aţii la tel:0745-64-33-00. (548820)
• De vînzare: masă sufragerie, uşă interioară cameră, chiuvetă din porţelan pentru baie. Tel: 12-67- 56. (547602)
• Vînd dulap cu două uşi. Tel:13-87-44, după ora 17.00. (548773)
ÎNCHIRIERI
• închiriez apartament 2 camere confort mărit, pe str. Horea nr. 35. Tel: 13-49-53. (547546)
• Închiriez garsonieră mobilată cu TV cablu, televizor, frigider, apometre, balcon închis, pc str. Almaşului (cartier Mănăştur). Tel:18-00-37, 0740-15-74-97 după ora18.00. (548780)’ • Dau în chirie apartament 3 camere, decomandate, nemobilat, parter înalt, telefon internaţional, finisat, B-dul Nicolae Titulescu. Preţ 200 USD/lună. Tel. 13-60-13; 0744-89-50-30. (550280)
• Dau în chirie în zonă centrală o cameră de 37 mp pentru sediu firmă sau birou. Tel: 15-76-30. (547571)
• Vînd casă nouă, superfinisată, str. Republicii, pentru locuinţă sau sediu firmă. Tel: 0744-79-21-17; 0740-06-10-44. (548818)
• V înd D acia Nova GT, an 1999, c u lo a re a lb a s tru m at, a la rm ă S p y b a ll, 24.000 km rea li, s ta re teh n ică şi aspect excepţionale. In fo rm aţii la tel. 0722-16-34-03. (550257)
• V înd g a ra j din cărăm idă s itu a t în c a rtie ru l G ru ia . P re ţ n e g o c ia b i l . T e l : 1 6 -19-58 . (547591) ________
• O fe r u n e i fam ilii de pensionari iub ito ri de na tu ră şi lin işte , p o sib ilita tea de a locui g ra tis d a r perm anent + o mică pensie suplim entară, Ia casa mea de pe Valea Ierii, în condiţii fo a rte bune. Tel: 18- 89-19; 0722-42-58-58. (547431)
• Dau în ch irie apartam ent de lux + g a ra j, s tr . Republicii. P re ţ 400 U SD /lună. Tel: 0744- 21-66-61. (547529)
• înch iriez apartam en t Ia casă, u ltracen tra l, o cam eră, a r a n ja tă excelen t, p re ţ 150 USD. In fo rm aţii la tel: 19-03- 40, în d a ta de 12; 13 şi 14 sep tem brie a. c. în tre orşle 8- 21. (547574)
• D au în ch irie apartam ent m o b ila t, 2 c a m e re , cu hol sp a ţ io s , u l t r a c e n t r a l , c asă p a r t i c u l a r ă , p e n tr up r e te n ţio ş i . T e l: 19-97-38.(547610)
* D au în ch irie apartam en t cu 2 cam ere sem im obilat pe s tr . A ure l V laicu. Inform aţii la telefon: 15-70-62. (548758)
DIVERSE• În c e p în d cu a n u l
un iversita r 2002-2003 va lua f i in ţă la C lu j-N ap o c a “ C o leg iu l d e M e d ic in ă Holistică” cu du ra ta de 4 ani şi va p r e g ă t i m ed ic i în d is c ip l in e şi m e to d e te r a p e u t ic e a l te rn a t iv e m edicinii alopate. înscrierile se fac zilnic ( în afara zilelor de sîm bătă şi duminică) în tre o rele 9.00-10.00 la telefonul 17-18-58. C on d u căto r p ro f. Ovidiu Bucişcanu. (547465)
• A u to r iz a t ex ecu t construcţii funerare, cavouri, c a p a c e , p lă c i g r a n it şi m arm oră în toate cimitirele şi în ju d e ţ. T el: 0740-20-96-85 sau 44-25-47. (547502)
• F irm ă software angajeză: c o n su lta n t m ark e tin g , w eb designer şi p rogram ator web, cu experienţă. Nu se acceptă part-tim e. Cei interesaţă sînt rugaţi să-şi trim ită CV-uI Ia ad resa sdcn@maiL dn tej. ro precizînd poziţia pen tru care optează. (547561)
• S o c ie ta te co m erc ia lă a n g a je a z ă p e rso n a l cu urm ătoarele responsabilităţi: - p re z e n ta re c ă tre c lien ţi a ofertei de produse şi servicii;- încheierea de contracte; - u r m ă r i r e a în c a să r ilo r etc. C e r in ţe : -s tu d ii teh n ic e superioare (medii); - operare PC; - abilităţi de comunicare;- p e rso a n ă o rd o n a tă , responsabilă. Aşteptăm CV- urile dum neavoastră precum şi inform aţii suplim entare la te l/fa x : 0264-45-84-32 sau 0724-21-21-11. (547605)
• F irm ă specia lizată în se rv ic ii p ro fe s io n a le de curăţenie angajează personal. Inform aţii suplimentare Ia tel:0744-49-03-07,0264-18-37-42. (548798)
• Spitalul Clinic de Adulţi C luj organizează procedura c e re r i i d e o fe rte p e n tru a t r ib u i r e a c o n tra c te lo r de furnizori: materiale sanitare. P e rso a n e le in te re s a te p o t achiziţiona caietul de sarcini de la S e rv ic iu l de C ontabilitate contra sumei de100.000 lei. Data lim ită pentru d e p u n e re a o fe r te lo r este19 .0 9 .2002 , o ra 14.30. (548802)
• Colegiul Economic “Iulian Pop” anunţă concurs pentru ocuparea postului de bibliotecar în data de 24 septembrie 2002. Cerinţe: studii superioare în domeniu. Informaţii suplimentare la telefon 19-20-81 sau la secretariatul şcolii: Cluj-Napoca, str. E. Isac nr. 19. (547585)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Felecan Liviu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Amenajare spaţiu comercial în ap. nr. 1, realizare acces din stradă, mansardare ap. nr. 1”, situat în Cluj-Napoca str. Moţilor nr. 133. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(548800)
• C au t pereche pensionari (55-60 ani) iubitori de natură , d o rn ic i de lin iş te p e n tru s u p ra v e g h e re p e rm a n e n tă casă de vacanţă în Valea Ierii (sat Frăsinet). Condiţii foarte b u n e de locuit (b a ie , ap ă , căldură). Sunaţi la tel: 17-88- 07 du p ă 16 septem brie 2002. (547569)
• F irm e din: Noua Zeelandă, G e rm a n ia , I ta l ia , S p a n ia , U n g aria , A ustria angajează b ă r b a ţ i şi fem ei în to a te do m en iile . S a la r iz a re 800-1.800 euro. Tel: 0265-265.132, 0265-140.804, 0265-146.049, 0265-254.768. (9758974)
• C ă u tă m fem eie p e n tru îngrijire bolnavă (intelectuală) la domiciliul acesteia (judeţul M aram ureş). Asigurăm masă, cazare, salariu foarte atractiv, v îrs tă 25-45 an i, sociab ilă , sănătoasă, fără vicii şi obligaţii fam iliale. Rugăm seriozitate, c a z ie r c u ra t , m in im ă p r e g ă t i r e , in te le c tu a lă . T e le fo n : 0262-342.546 sau 0262-343.174, în tre orele 7 şi 8 sau după ora 20. (9759000)
• D epozit f a rm a c e u t ic angajează cu carte de m uncă agent comercial (b ă rb a t) cu e x p e r ie n ţă în d o m e n iu l farm aceutic, posesor carnet de c o n d u c e re c a te g o r ia B . C irriculum Vitae lâ tel/fax:26-06-89. (548806)
• S o c ie ta te c o m e rc ia lă angajează consilieri (m uncă de birou) pentru reprezentanţa ei din C luj-Napoca. Se solicită CV. Informaţii la num ărul de telefon/ fax: 0259-210.123 de luni pînă vineri în tre orele 9- 17. (9760565)
a
• Caut femeie pentru menaj şi îngrijirea unui bolnav. Tel: 18-46- 29 după ora 18.00. (547540)
• Caut femeie pentru îngrijire unui bărbat de 89 ani, ofer casă, masă şi salar. Tel: 18-58-07. (547577) .• Se citează la Judecătoria Turda,
în data de 13.09.2002, ora 8, numita văduva lui Lengyel Iosif născută Tasnadi Cătălin, în dosar civil nr. 2200/2002, avînd ca obiect prestaţie tabulară. (7030147)• Numiţii: Szulcsik Carol şi soţia
Szulcsik Maria, ambii cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi, pe data de27.09.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 4298/2002, reclamantă fiind Pop Cruciţa. (7030148)• Numiţii: Marta Vasilica, Opriş
Ioan, Marta Maria căsătorită Corpodean Gheorghe, Marta Vica căsătorită Desmirean Romul şi Marta Vasile, toţi cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de 4 octombrie 2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 2075/2002, reclamanţi fiind Marinei Mîndrescu şi soţia Marioara. (7030148)• Numiţii: Drăgan Ioan şi soţia
născută Rus Irina, Drăgan Petru, Drăgan Catarina căsătorită Călugăr, Crişan Ioan a Vanului şi soţia născută Căluger Todora şi Crişan Ioan, toţi cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de 17.09.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în dosarul civil nr. 3897/2002, în calitate de pîrîţi, reclamanţi fiind Bogătean Alexandru şi soţia Lidia, Călugăr Vasile şi soţia Maria. (7030148)• Numita Palfi Clara născută Palfi,
cu domiciliu necunoscut, este citată pe data de 1 octombrie 2002, ora 8, la Judecătoria. Turda, în calitate de pîrîtă, în dosar civil nr. 2717/2002, reclamantă fiind Ungvari A. Ana născută Nagy. (7030148)• Numiţii: Rus Ionaş, văduva Iui
Rus Georgina, ambii cu domiciliu necunoscut, sînt citaţi pe data de17.09.2002, ora 8, la Judecătoria Turda, în calitate de pîrîţi, în dosar civil nr. 3898/2002, reclamantă fiind Feneşan Nuşchiţa. (7030148)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S.C. Andruşca VetimpexS.R.L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “farmacie şi cabinet veterinar”, situat în loc. Turda, str. Lianelor f.n., jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, CaleaDorobanţilor nr. 99. (7030146)
• Se înştiinţează toţi cei care pretind drepturi asupra imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Mamaia nr. 12, ap. 5, să se prezinte la Judecătoria Cluj-Napoca, Cărţile Funciare, în data de 17 septembrie 2002, ora 10, în vedrea reconstituirii Cărţii Funciare nr. 30825 nr. topo 10096/S/V. (547598)
• Numitul Vass Zoltan, domiciliul necunoscut în calitate pîrît în cauza din dosarul 549pj; a Judecătoriei Dej, reclamanţi ţ Roba Service Horticol Impexp S! reprezentată prin Roba Vasile Roba Vasile, în nume propr obiect recunoaşterea dreptului proprietate, ieşire din indivizi© întabulare, este citat să se prez: la Judecătoria Dej, ora 13.00, în c de 1.10.2002. (547576)
• în conformitate cu Legea 137/1995, SC Mobifon SA ase începerea demersurilor per obţinerea autorizaţiei de me: pentm obiectivul “Extindere st fixă de emisie-recepţie desti: transmiterii radioelectrice sunete-sistem G. S. M. “ situa: Cluj-Napoca, B-dul 1 Decern1:- 1918 nr. 128. Eventualele sesi şi sugestii numai pentru factorii mediu se vor depune la sediu! D Cluj, Calea Dorobanţilor nr. (547597) V
• în ziua de 4 octombrie 20 orele 8 a. m. sînt citaţi Judecătoria Cluj-Napoca în 4013/2002 în calitate de pi':: Szilagyi Maria născută Papp - ţ * ultimul domiciliu cunoscut Suceag, jud. Cluj, Macalik Irina ultimul domiciliu cunoscut în S: Mare-Clastrul Călugărit: Franciscane, Macalik Rozalu Macalik Gabriela, ambele ultimul domiciliu cunoscut în Ari str. Tîrgoviştei nr. 2, în proces Mureşan Ioan avînd ca oh Legea nr. 18/1991 şi presr tabulară. (547603) (
• Numitul Baro Iosika Gr proprietar tabular înscris în C nr. 5 Sânnicoara, este chem calitate de pîrît la Judecătoria C< Napoca, în cauza civilă înregkj sub dosar nr. 7086/2002, avunj obiect prestaţie tabulară, c:2 înaintată de reclamanţii Cenan C şi Canan Maria, pentm termenu judecată din 27 septembrie 2. sala 102. (547607)
• în conformitate cu Lege: 137/1995, SC REFCOM SA aur începerea demersurilor pe: obţinerea acordului de mediu perj obiectivul
rJid oJ O I
traig.(dere<Fr
16nnrplnetal
dcJunr21P(5
eliV<Se
‘Sediu administrau-^ construcţie provizorie ţ demontabilă; platformă beton:-*situat în Cluj-Napoca str. Cânte::,f. n. Eventualele sesizări şi suge numai pentru factorii de medi: i vor depune la sediul IPM Ci Calea Dorobanţilor nr. 99. (547C
• Subsemnaţii reclamanţi./ Onişor şi soţia Jurj Livia dornic- în Cluj, str. Pasteur nr. 78, ap. i Pop Crina şi soţul Pop Adu domiciliaţi str. Retezat nr. 3 ap ■ chemăm în judecată pe pîrîţii r- Peter, văduva lui Dezm:'-. Demeter născută Vicora Mr Dezmeran Demeter, Bâlc Petrecu domiciliul necunoscut în de civil nr. 6249/2002 cu terme f judecată în 27.09.2002, sala lt; Judecătoria Cluj-Napoca la cp8.00. (548795) |
• în conformitate cu Lege* ~137/1995, SC Transchim J Filiala Cluj anunţă începcl demersurilor pentru obţine>L acordului de mediu pe-j ’ obiectivul “Hală reparaţii reri-} extindere şi etajare clădire birc-, casă poartă” situat în Cluj-Nape-v. str. Plevnei nr. 117. EventuaVsV, sesizări şi sugestii numai per' factorii de mediu se vor depuKf sediul IPM Cluj, C:Dorobanţilor nr. 99. (548799) j
^ L U J -N A P O C A : Iuni-vineri 8-16:sîmbătă 9-14:tel/fax 19-73-04.
• Numiţii Serdean Vasile a lui ţ«4icolae şi Serdean Maria, cu domiciliul necunoscut sînt citaţi la judecătoria CIuj-Napoca, etaj I, c amera 102, ziua de 1.10.2002, orag.00, în proces de întăbulare titlu d e proprietate şi partaj cu •f-eclamantul Gîrda Alin Marcel, prezenţa obligatorie. (548809)
• Se citează pe data de16.09.2002 la Judecătoria Cluj- TSapoca, sala 165, ora 8.00, în dosar fir. 3628/2002, Botha Ioan şi soţia pari Maria cu domiciliul jiecunoscut, pentru prestaţie tabulară. (548817)
• Numitul Kallo Francisc, cu domiciliul necunoscut este citat la Judecătoria Huedin, în dosarul civil nr. 1067/2002 pentru termenul din 23 septembrie 2002, ora 11.00, pentru acţiune în prestaţie tabulară. (548819)__ _________’
PIERDERI• Pierdut cîine “Airedale
terrier” maro închis cu bej, în zona Andrei Mureşanu. Găsitorului recompensă deosebită. Tel: 19-24-84; 41- 46-06. (547530)
• Pierdut legitimaţie bibliotecă eliberată de Universitatea “Bogdan Vodă” pe numele Aradi Luminiţa. Se declară nulă. (547601)
DECESE COMEMORĂRI• Familiile Botez şi Crainic
anunţă cu durere încetarea din viaţă după o îndelungată şi grea suferinţă a ALEXANDRINEI BOTEZ, soţie devotată şi ocrotitoare, mamă, bunică şi străbunică iubitoare. Înmormîntarea va avea loc vineri, 13 septembrie, orele 12.00 Ia Cimitirul Central. Dumnezeu - s-o odihnească în pace! (547604)
• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă
ţ U iubitului nostru soţ şi tată. >NPRESECAN VASILE, în ^ vîrstă de 54 ani. Soţia Florica
şi fiica Mirela. (547620)
• Familia îndoliată anunţă trecerea în nefiinţă a iubitului lor fiu, frate şi unchi, LUPŞA VASILE 10AN-NEIL. înmormîntarea va avea loc joi, 12 septembrie, ora 13.00, la Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (547623)
J' ts.rî -VKp-V-
• Ne luăm astăzi rămas bun, cu sufletele pline de durere de la iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic MUREŞAN AUGUSTIN, care ne-a îndrumat şi iubit pînă în ultima zi a vieţii, înmormîntarea va avea Ioc joi12.09.2002 în Dej la Cimitirul Viile-Dejului. (548797)
• Cu adîncă durere în suflet aducem la cunoştinţă celor care l-au cunoscut şi iubit, încetarea fulgerătoare din viaţă, în data de 9 septembrie
poV_\2002, a dragului nostru aV^ICOLÂE IENAC, în vîrstă
de 76 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc azi, 12.09.2002, ora14.00, la Cimitirul Central.
) i Familia îndurerată. (548803)
1 ’ u I j S ,i c i ţ ‘ i i c• Cu adîncă tristeţe,
anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic lt. col. în rez. CODOBAN VICTOR. Înmormîntarea va avea loc în data de 13.09.2002, orele11.00, în Cimitirul Central. Odihnească-se în pace! Familia. (548821)
• Bunul nostru prieten şi vecin ing. IOAN DONEA, a plecat neaşteptat dintre noi. Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea neştearsă. Familiei îndurerate sincerecondoleanţe. Familia Vasile Lazăr. (547575)
• Sîntem alături de familia Nicolae Ienac în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea lui Luci şi Mircea Cojocaru. (547579)
• Un gînd, o rugăciune şi o floare, în amintirea celei care a fost colega şi prietena noastră, ANA POP. Sîntem alături de familia greu încercată în aceste grele momente. Dumnezeu să o odihnească în pace! Voichiţa şi Rozalia. (547580)
• Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de prietenul nostru drag TITI DONEA. Nu te vom uita .niciodată. Traian Mihălţan şi Ionică Scchel. (547582)
• Sîntem alături de doamna Ani Donea în marea durere pricinuită de pierderea soţului TITI DONEA. Adio, drag prieten. Familia Secbel. (547583)
• Sincere regrete şi pios omagiu la trecerea în eternitate a ing. DONEA IOAN, fost Director General la Regionala CFR Cluj. Sîntem alături de Ani, Tavi şi Cristi în momentele de grea încercare şi le transmitem sincere condoleanţe. Familiile Cămărăşan şi Faur. (547584)
• Sucursala CEC Cluj este alături de familia îndoliată, la trecerea în nefiinţă a fostului coleg BALAŞ IOSIF. (547586)
• Sincere condoleanţe familiei Ienac Nicolae, la marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a iubitului său tată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Asociaţia Judeţeană de Fotbal Cluj. (547587)
• Regret trecerea în nefiinţă a prietenului IENAC NICOLAE. Transmit familiei profunde condoleanţe. Ioan Ureche. (547588)
* Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune domnului Director Nicolae Ienac, Ia decesul tatălui. Echipa de hambal Armătura “U” Agronomia Cluj.(547593)
• Ne despărţim cu profundă durere de buna noastră mătuşă GORGAN ILEANA. Dumnezeu s-o odihnească în pace! Vasile, Viorica şi Ioni.(547594)
• Sîntem alături de doamna Ofelia Gavrilaş în dureroasa încercare pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei dragi. Familia Steroiu şi familia Alexiev. (547595)
• Un ultim omagiu prietenului TITI DONEA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Adela şi Cornel Bura. (547599)
• Aducem un ultim omagiu celui care a fost Director General DONEA IOAN. Sîntem alături de familia îndoliată. Familia Moldovan Viorica. (547600)
• Un ultim omagiu celui care a fost director al Regionalei CFR Cluj, ing. IOAN DONEA. Sincere condoleanţe ; familiei. Regionala de Transport Feroviar Călători Cluj. (547606)
• împărtăşim marea durere a familiei Ienac pricinuită de trecerea fulgerătoare în eternitate a celui care a fost, NICOLAE IENAC senior, întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Clubul SportiV Municipal CIuj-Napoca. (547609)
• Conducerea SNTFM CFR Marfă SA Bucureşti transmite sincere condoleanţe întregii familii, Ia decesul fulgerător al celui care a fost Director General al Regionalei dc Cale Ferată Cluj, ing. DONEA IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (547616)
• Un ultim omagiu celui care a fost Director General al Regionalei CF Cluj, ing. DONEA IOAN. Sincere condoleanţe familiei îndoliate, Familia ing. Vasile Tulbure,(547617)
• Aducem un ultim omagiu la trecerea în eternitate a celui care a fost, ing. DONEA IOAN. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate, Familia Eugen Cadiş,(547618)
• Sincere condoleanţe familiei îndurerate la pierderea prematură a fiului şi soţului drag, SOCINĂ NELU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Jeni Munteanu şi Geta Galiş.(547619)
• împărtăşim durerea colegei noastre Dorina Scutărcanu şi a întregii familii, în aceste momente de mare tristeţe, la pierderea tatălui, socrului şi bunicului iubit. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Niţchi. (547621)
• Sîntem alături de colega noastră Dorina Scutăreanu în marea durere pricinuită de pierderea tatălui iubit. Sincere condoleanţe întregii familii. Catedra de Informatică Economică Facultatea de Ştiinţe EconomiceUniversitatea “Babeş-Bolyai”. (547622)
• Sincere condoleanţe domnului Director D. J. T. S Nicolae’ Ienac, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi linişte. Clubul Sportiv “Voinţa” CIuj- Napoca. (547625)
• întreaga compasiune şi sincere condoleanţe familiei, la trecerea în nefiinţă a celui care a fost, ing. DONEA IOAN, fost Director General al Regionalei CF Cluj. Colectivul Sucursalei SMF Cluj. (547626)
• Te-ai dus prea repede dintre noi, dragul nostru nepot şi verişor DOREL BOEREAN lăsîndu-ne în suferinţă. Ai dovedit tenacitate şi curaj în lupta cu barierele greu de străbătut, ieşind la lumină, dar valurile te-au răpus. Rămîncm îndureraţi, alături de întreaga familie, pe care o condolăm şi pe această cale. Dumnezeu să te odihnească în pace! Familia Marian Cluj Frankfurt. (548769)
• Cu lacrimi şi durere în suflet ne luăm rămas bun de Ia dragul nostru prieten ing. DONEA IOAN. Sîntem alături de Ani, Tavi, Cristi şi familiile lor. Familia Mihălţan. (548787)
• Colectivul firmei SC Mihălţan SNC transmite sincere condoleanţe şi este alături dc familia îndurerată la trecerea în nefiinţă a celui care a fost Director General Regionala Căi Ferate ing, DONEA IOAN. Dumnezeu să- I odihnească în pace! (548788)
• Sîntem cu tot sufletul alături de Ani, Tavi, Cristi, Mişu şi Doina Donea în momentele de grea încercare prin care trec. Viorica şi Mircea Silaghi. (548791)
* Sîntem alături de familia Donea în, neaşteptata şi dureroasa pierdere. Puiu şi Zorica Zare. (548792)
• Un ultim omagiu fostei noastre colege ANA POP dispărută prematur dintre noi. Sincere condoleanţe familiei. Conducerea şi colegii SC Electrica Transilvania Nord. (548793)
Personalul Inspectoratului de Stat Feroviar Teritorial Cluj din eadrul AFER Bucureşti aduce un ultim omagiu celui care a fost Directorul Regionalei CFR Cluj ing. IOAN DONEA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (548794)
• Sincere condoleanţe familiei Donea. Familia Orza.(548801)
Dragă Florica, Dumnezeu să-ţi dea putere să rezişti Ia suferinţa cauzată de decesul soţului tău. Odihnească-se în pace! Colegii de la Serviciul Salarizare al Administraţiei Finanţe Publice CIuj-Napoca. (548804)
SUBREDACŢIA TURDA: Iuni-vineri 8-14;tei/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11;
tel/fax 21-60-75.
h j
A p lec a t d in tre no i p e n tru to td e a u n a u n p r ie te n b u n , f ra te le m eu în tru exil,
D O R E L
B O E R E A N
( B O E R U )U n o m d e p ă m în t şi foc ro m â n e sc s-a stins în m are .N ă sc u t la B u neşti (T R A N S IL V A N IA ) pe 29 o c to m b rie
1955 şi t r e c u t în IN F IN IT la In su la M A L L O R C A p e 4 se p te m b rie 2002, în M a re a M e d ite ra n ă .
U n o m veşnic t în ă r , m a re iu b ito r de oam en i şi an im a le , o p e r s o n a l i ta te u n ic ă şi e x t r a o r d in a r ă , a d e v ă ra t p a tr io t , m o n a rh is t şi re v o lu ţio n a r ro m â n .
V ă ru g ă m , p r ie te n i, v en iţi să -I veg h em în m a re a tre c e re , la B u n eşti, sa tu l său iu b it , d u m in ic ă , 15 sep tem b rie 2002, o ra 13,00. .
C o rp u l său va sosi cu a v io n u l Ia C lu j, jo i, 12.09, Ia o ra 14,45. V a fi expus, în t r e o re le 16-18, la C ap e la C e n tra lă d in C im itiru l C e n tra l.
S ă -l a ş tep tăm , să-l p e tre c e m şi să -l povestim .D o re le , m i-e d e ja d o r de tin e .
Antonin A. (Tonei) şi Prietenii(D acă d o riţi să p a r tic ip a ţi la cheltu ie lile de re p a tr ie r e
(im ense : 10.000 e u ro ), su n a ţi, v ă ru g ă m , la D o rin a 0264- 213.834 sa u 0740-532.426, D a n ie la 0264-458.506 sa u 0744- 549.496, T oni 0740-398.325.)
M u lţu m im pe a ceas tă cale c e lo r c a re a u a ju ta t (F a ti, P ir i , C o rco d e l, L u c ian , S a n d u şi ce ila lţi) .
Să vă ajute Dumnezeu._______ (9770246)
• Exprimăm întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe domnului director Ienac Nicolae în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui drag. Dumnezeu să-i dea odihna veşnică. N. Mureşan, Grigore Pop, Gheorghe Opriş, Gheorghe Ciupei, G. Coţiu. (548810)
• Sîntem alături de colegul nostru Octavian Donea în momentele grele pricinuite dc trecerea în nefiinţă a tatălui drag, fost director la Regionala CFR Cluj, ing. DONEA IOAN, Colaboratorii de la Regionala CFR Parcul Feroviarilor. (548812)
• Sîntem alături de familia Lenghel Vasile în aceste clipe grele prin trecerea în nefiinţă a iubitului său tată. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Minteuan Liviu. (548813)
• Colectivul CSS “Viitorul" CIuj-Napoca transmite sincere condoleanţe domnului director Nicolae Ienac, la pierderea tatălui drag. (548814)
• Aducem un pios omagiu distinsului dr. PAUL FARAGO, la un an dc la dispariţia sa neaşteptată în spaţiul astral. Vei fi mereu prezent în viaţa şi gîndurile noastre. Dr. Tania Coşier.(547613)
Se împlineşte un an de la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ şi tată RADULY ELEMER. Chipul tău blînd şi dragostea cu care ne-ai înconjurat vor rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-i dea odihna binemeritată. Soţia Eniko, fiul Zoltan şi fiica Emoke. (547615)
Sîntem alături de colega noastră Presecan Floare, la marea durere pricinuită de decesul soţului său. Sincere condoleanţe. Colectivul Administraţiei Finanţelor Publice CIuj-Napoca. (548805)
Promoţia anului 1982 îşi comemorează dirigintele (XII- B) - MARIA POP-JUCAN şi profesorii dispăruţi şi îşi anunţă întîlnirea după 20 de ani, în curtea Liceului "Ady- Şincai” în data de 21.09.2002, Ia ora 10. Persoana de contact: Dan Cârlănaru, tel: 19-49-59. (547624)
• Sîntem alături dc familia Donea în marca durere pricinuită dc decesul celui care a fost IOAN DONEA. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Groza. (548811)
■ A trecut un an dc lacrimi şi durere dc cînd a plecat dintre noi iubitul nostru soţ, tată, bunic FEIIER ISTVAN ANDRAS (fost merceolog Ia DRTV Cluj). Amintirea lui va fi mereu în inimile noastre. Familia îndurerată. (548807)
* Aducem ia cunoştinţă prietenilor că la data de14.09.2002 se împlineşte un an de cînd nc-a părăsit cel care a fost unchiul MUREŞAN PETRE şi respectiv 8 ani de la decesul soţiei sale ALEXANDRINA, foşti pensionari C. F. R. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă14.09.2002 Ia Biserica Greco- Catolică din str. Maşiniştilor, la ora 9,00. Nu vă vom uita niciodată. Nepotul Vasile cu familia. (550272)
• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi, la marea durere pricinuită de moartea dragului nostru Conf. Dr. AUREL DUŞA. Familia. (548796)
• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi la dispariţia tragică a celui care a fost cel mai minunat soţ şi tată MERCEA NICU MIRCEA. Dormi în pace suflet blînd. Angela şi Tudor. (548815)
1 11 septembrie cu aceeaşi nemărginită durere la împlinirea a 22 de ani de la despărţirea de dragul meu soţ, prof. dr. EUGEN COSMA. veşnic prezent în sufletul şi gîndurile mele, pios omagiu. Soţia. (550262)
.1/■ I-jţy jijn il IU
im a fo s t Ia s f ir s it u l lu n ii a u u u s t
Rata şomajului, la sfîrşitul lunii august, a fost de 8,5 la sută, cu 0,5 la sută mai mică decît în luna precedentă, a informat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
La sfîrşitu l lunii august, erau 815.505 şomeri, cu 51.893 mai puţini decît în iulie. Din numărul total de şomeri, 363.542 erau femei.
Comparativ cu luna iulie, rata şomajului a scăzut în 38 de judeţe, singurele în care s-au înregistrat creşteri" fiind Bacău (cu 0,9 Ia sută), Covasna (cu 0,5 Ia sută) şi Iaşi ( cu 0,1 la sută), în timp ce în judeţul Constanţa rata şomajului a rămas aceeaşi. Cel mai scăzut nivel al ratei şomajului s-a înregistrat în judeţul Bihor şi municipiul Bucureşti (3,5 la sută), Satu Mare (3,6 la sută), Arad (5,5 la sută), Timiş (5,8 la sută), Giurgiu (5,8 la sută), Ilfov (5,9 la sută), Vrancea (6,1 la sută). Maramureş (6,4 la sută). Sălaj (6,6 la sută), Argeş (6,9 la sută). De asemenea, s-a înregistrat un nivel al ratei şomajului mai mic decît rata medie la nivel naţional în Dolj (7.1a sută). Suceava (7,3 la sută), Harghita (7.5 la sută). Sibiu (7,7 la
sută), Călăraşi (7,9 la sută), Iaşi (8,1 la sută), Mureş (8,3 la sută) şi Constanţa (8,5 la sută). Cel mai ridicat nivel al ratei şomajului s-a înregistrat în judeţele Neamţ (13,6 la sută), Ialomiţa (12,7 Ia sută), Prahova (12,5 la sută), Hunedoara (12,2 la sută), Vîlcea (12,1 la sută), Galaţi (11,7 la sută), Braşov şi Buzău (11,5 la sută),
Vaslui (11,2 la sută) şi Botoşani (11 la sută). Deşi judeţele respective înregistrează o rată a şomajului mai mare decît media la nivel naţional, se constată şi în acestea o scădere semnificativă a şomajului faţă de lunile anterioare şi îndeosebi faţă de nivelul maxim atins în acest an. Principalii factori care au contribuit la scăderea
ratei şomajului au fost creşterea economică înregistrată în această perioadă şi implementarea măsurilor active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, se arată în comunicatul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
J rata şomajului este în scăderei
La A g e n ţia Ju d e ţe a n ă pen tru Ocuparea Forjei de Muncă Cluj s-au înregistrat, în luna august, un număr de 35.173 persoane, dintre care numai 12.304 beneficiază de Indemnizaţia de şomaj. Rata şomajului în judeţul Cluj, a în re g is tra t o uşoară scăde re , sltuîndu-se la 10,5%, faţă de 10,8%, înregistrată în luna iulie a.c. Dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă 49,04% sînt femei.
Municipiul cu cel mai mare număr de şom eri rămîne Turda, avînd un procent de 24,3% şomeri din totalul populaţiei stabile apte de muncă. Alte zone în care ponderea şomerilor şi a
persoanelor în căutarea unui loc de muncă sînt: comunele Petreştii de Jos (23,07%, Valea lerii (19,8%), lara (17,0%) şi oraşul Huedin (11,7%).
“ Agenţia face eforturi pentru implementarea măsurilor de stimulare a angajării a unul număr cît mai mare de şomeri şl peroane în căutarea unui loc de muncă. Şomerii neindemnizaţi care au fost introduşi în banca de date vor fi cuprinşi într-un program special, de înscriere la cursuri de (re)calificare pentru meseriile solicitate pe piaţa forţei de muncă clujene. în 27 septembrie a.c., A.J.O.F.M. Cluj va organiza cea de-a doua ediţie a "Bursei lo curilor de muncă
pentru absolvenţi”, concomitent în Cluj-Napoca, Dej, Turda, Cîmpia Turzii şi Huedin, Sperăm ca prin acest “tîrg” de locuri de muncă, special destinat pentru a b so lve n ţi 'd e în vă ţă m în t profesional, liceal, postliceal sau superior, tinerii să-şl găsească un “jo b ” , prin care să se realizeze profesional şi material” a precizat Remus LÂPUŞAN, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Munca Cluj.
Vasile MOLDOVAN
BNS propune constituirea unui fond de garantare a salariilorMircea Giurgiu, liderul filialei locale
a Blocului Naţional Sindical, a declarat că, in cadrul Consiliului Naţional al BNS a fost luată decizia dc a mai da Guvernului un răgaz, pînă în luna noiem brie, pentru îndeplinirea revendicărilor stabilite prin convenţia din luna iunie, carc a urmat mitingului dc protest BNS-Cartcl Alfa din Bucureşti. In cazul în carc nu vor fi respectate termenele stabilite prin Convenţie, este posibil ca manifestările dc protest să fie reluate. La Consiliul Naţional s-a mai propus deschiderea discuţiilor dintre Guvern şi federaţiile profesionale, pentru rezolvarea problemelor specifice, negocierea cu sindicatele a politicii salariale, a programului social şi a restructurărilor, precum şi acordarea de drepturi depline BNS la negocierile cc_ privesc raporturile de muncă. în plus, Guvernul va fi susţinut pentru a-şi asuma răspunderea pentru aprobarea
Codului Muncii, considerîndu-se că dacă va ajunge în Parlament, actul ar putea fi „făcut varză” de parlamentarii patroni.
BNS a prezentat şi un proiect de creare a unei instituţii de garantare a plăţii creanţelor ce rezultă din contractele sau relaţiile de muncă şi carc privesc salarizarea, pentru o perioadă anterioară declarării insolvabilităţii patronului. Astfel, vor fi evitate cazurile de genul Termorom sau Iris, cînd salariaţii au lucrat fară a fi plătiţi şi nici nu au prea multe şanse de a-şi recupera banii, chiar în condiţiile în care ar cîştiga procesele intentate la Tribunalul Muncii.
Fondul de garantare ar urma să fie constituit din contribuţia patronilor, de pînâ la 0,5 la sută din fondul lunar de salarii, contribuţii care ar urma să fie deductibile fiscal. Propunerea BNS mai cuprinde asigurarea la plată a cel puţin trei salarii medii pe unitate, în caz de
insolvabilitate a patronului, garantarea Mircea' Giurgiu spune că acest de către stat a plăţii acestor drepturi, proiect va fi prezentat tutuîorchiar dacă patronii nu şi-au îndeplinit confederaţiilor sindicale şi va fi depus obligaţiile, urmînd ca fondul să fie la Guvern, reîntregit prin executarea silită a .patronilor. A.BLAGA
Licitaţiile pentru programul "Cornul şi
Laptele" au fost cîştigate şi de membrii opoziţiei
Licitaţiile pentru asigurarea produselor lactate şi de panificaţie pentru eleyi nu au fost cîştigate numai de reprezentanţii PSD, ci şi de membrii sau simpatizanţii partidelor de opoziţie, a declarat, premierul Adrian Năstase.
E i a afirmat câ, în urma articolelor apărute în presă, a verificat situaţia licitaţiilor organizate pentru distribuţia şi transportul acestor produse, descoperind că multe dintre acestea au fost adjudecate de membri sau simpatizanţi ai PNL, PD, UDMR sau PNŢCD.
Năstase a oferit ca exemple în acest sens firmele Vildemex Vicenţiu, care ar aparţine fratelui viceprimarului oraşului Beclean, M obipan Satu Mare, Salpan Oradea, Benaard Cris Prod Corn Bistriţa, Carmolact Prod" Bistriţa sau Filip&Filip Baia Mare.
“S-a realizat, practic, o distribuţie a firmelor la toate partidele, dar numai PSD a fost mai vizibil”, a spus Năstase.
16 modalităţi de finalizare a privatizării RomTelecomPentru finalizarea procesului de
privatizarea a operatorului naţional de telefonie fixă RomTelecom pot fi luate în calcuţ un număr maxim de 16 opţiuni, a declarat, ieri, în cadrul
, unei conferinţe de presă, ministml Comunicaţiilor, Dan Nica.
"Guvernul va alege una dintre aceste modalităţi după ce raportul companiei Schroder Salomon Smith Bamey, consultantul selectat de statul român pentru încheierea procesului de privatizare a RomTelecom, va fi finalizat. Sper ca, pînă la sfîrşitul acestei luni, documentul sâ fie gata”, a adăugat Nica, tară a preciza care sînt variantele luate în calcul.
Ministml Comunicaţiilor nu a dorit sâ comenteze afirmaţiile directorului executiv al OTE, Lefteris Antonakopoulos, care a declarat, recent, câ gmpul elen s-ar putea retrage de pe piaţa românească în cazul unui eşec al negocierilor cu reprezentanţii RomTelecom şi cu cei ai Guvernului referitoare la majorarea participaţiei sale la capitalul operatorului român.
”M-am angajat să protejez imaginea RomTelecom în această
perioadă prin tot ceea ce fac sau voi face, astfel încît sâ nu poată apărea vreo acuzaţie câ, într-un fel sau altul, Guvernul României sau ministrul Comunicaţiilor a fost acela care a prejudiciat imaginea acestei companii. Din acest motiv, nu voi comenta şi n-am să comentez declaraţiile despre RomTelecom tară sâ existe un acord explicit din partea consultantului”, a precizat Nica.
Ministml Comunicaţiilor a mai spus că Guvernul este interesat ca raportul de consultanţă “sâ evidenţieze şi să pună în valoare toate calităţile şi avantajele” companiei RomTelecom. ”RomTelecom nu trebuie privită ca un simplu obiect pe care îl evaluăm conform unei proceduri standard. Compania are acoperire naţională, este prezentă în marea majoritate a localităţilor din România, angajaţii sînt bine pregătiţi şi perspectivele de dezvoltare mari”, a arătat Nica. în decembrie 1998, compania OTE a achiziţionat 35% din capitalul social al RomTelecom, pentm suma de 675 milioane de dolari, iar prin contractul de privatizare a primit dreptul de
uzufruct asupra a încă 16% din acţiuni. Firma de consultanţă pentm privatizare a fost Goldman Sachs, care a primit, conform contractului, 0,9% din valoarea tranzacţiei. Potrivit unui comunicat OTE, operatorul naţional d e' telecomunicaţii RomTelecom a obţinut, în prima jumătate a acestui an, un profit net de 29,6 milioane de euro, în condiţiile înregistrării unor venituri . operaţionale de 480,7 milioane de euro,: cifră în creştere cu 2,3% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Raportul financiar al OTE a fost realizat în conformitate cu standardele de contabilitate general acceptate în Statele Unite (US GAAP), nefiind auditat.
La sfîrşitul primului semestru, RomTelecom avea peste 4,14 milioane de linii telefonice. Compania a înregistrat, în anul 2001, pierderi nete de 40,8 milioane de euro, faţă de un profit net de 10,8 milioane euro în anul 2000, în condiţiile obţinerii unor venituri operaţionale de 941,9 milioane de euro, mai ţpari cu 4,8% raportat la anul precedent.
B u r s e pentro
c o p i i i şom erilo i
clujeniAgenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Cluj beneficiind de sprijinul uno; agenţi economici din judeţ, continuă seria de recompense pentm cei mai silitori elevi di: clasele I1-VI1I, care au cel puţ un părinte aflat în plata ajutorului de şomaj.
După ce anul trecut la începere: şcolii toţi copiii de şomeri a; beneficiat de rechizite gratuite dir partea AJOFM, de Crăciun doi copii, foarte buni la învăţătură, ai primit cîte un computer, iar ii vacanţa de vară alţi copii au fe. gratuit în tabără la Leghia.
De această dată AJOFM oferi 20 de burse pentm cei mai buri copii din judeţ. Bursele vor fi i cuantum de 700.000 lei/ lună. Se pot înscrie în această competiţie, pe baza unei adeverinţe de şcoală, copiii care au avut anul trecut medii foarte bune la învăţătură şi care au cel puţin a părinte şomer.
n e
ei
ritnEuUnCopriiara
discaipaimcre:în
stade
îmiînnstaîm|eci3,6
îla) taţi ser
1 tjicVor fi aleşi • 10 copii d eia^ ^
Agenţia Locală Cluj-Napoca si cîte doi de la cele din Turda. Cîmpia Turzii, Dej, Gherla ş: Huedin. Adeverinţele se depun ce către părintele şomer la unul dinte ghişeele de viză, pînâ în data de 15 octombrie 2002. Bursierii vor fi anunţaţi miercuri, 16 octombrie 2002.
V. MOLDOVAN
"AGREMENT 2005"Sîmbătă, 14 septembrie, la or.
11, în locul numit Izvpr "Sfinc. Ion" - Făget va avea lc; deschiderea manifestările: „Agrement 2005", organizate de SC Stoborul Complex Turistic s: de Agrement Montan SA. Sin; invitaţi să participe „tor proprietarii de case, vile, terenur. şi pădure, pentru a le valorifica i: cadrul proiectului de dezvoltare: zonei de agrement «Sfintul Ion»- Făget”, formaţii muzicale, persoane care doresc să participe la activităţi sportive, agenţi economici interesaţi sâ participe la expoziţia cu vînzare „In nume propriu”, .agenţii de turism interesate să-şi vîndă locurile pentru Revelion 2003 etc.
M. TRIPON
nuiîn:
all: ’ ori fin: ecc pre
. doi ■: ten ■ prir rec
;; tirz: :: ereiî dur
Ministrul P riv a tiză rii’ interpelat In legătura
cu Roşia MontanaDeputatul PRM Cluj Ioan
M iclea a adresat ministrului Privatizării Ovidiu Muşetescu o interpelare cu privire h „privatizarea prin vînzarea către un consorţiu canadian a zonei aurifere de la Roşia Montană, jud. Alba”. Deputatul PRM cere ca autorităţile că oprească orice demers în ceea ce priveşte vînzarea, aducînd ca argumente opoziţia localnicilor din zonă, repercusiunile grave asupra mediului (prezenţa cianurilor de sodiu), distrugerea vestigiilor daco-romane din zonă şi scoaterea din ţară a unei importante rezerve de aur şi argint.
Ioan Miclea propune ministrului APAPS investirea cîtorva sute de mii de dolari pentm transformarea zonei într-o rezervaţie, ce ar urma sâ intre în circuitul turistic.
A.R.B.
■ fâ îi» ma a: R01 acc pei urr Prc coi euiŞilar
v.5
■ eu
Siajele din Europa Genlrală şi de Est "rezistă la încetinirea expansiunii
economice mondialeîn c o n ju n c tu r a actuală, m arcată de încetinirea^
ritmului d e cre şte re a economiei mondiale, statele din Europa C e n tra lă şi de Est, candidate la integrarea în Uniunea E u ro p e a n ă (U E ) , au o evoluţie relativ bună. Conform m a i m ultor analişti, zo na se singularizează prin rezistenţa sa , dar şi prin caracterul eterogen, se arată în publicaţia franceză ”Le Monde".
Cei m ai b u n i e levi. R epublica Cehă şi Ungaria, dispun, în p re z e n t, “de structuri socio-econom ice caracteristice ţărilor dezvoltate aproape integral”, care par să le p ro te je ze îm potriva vicisitudinilor economiei
t mondiale, d u p ă cu m sublin iază Nicolas M eunier,- responsabil c u cercetarea pentru pieţele emergente
in cadrul societăţii C D C -IX IS .Această situaţie este dovedită de rata şomajului
stabilă şi limitată, de ordinul a cinci procente în 2002, ie e x p o rt u r ile cu v a lo a re a d ă u g a tă rid icată (autoturismele reprezintă principalele bunuri exportate de Republica C e h ă ), de m îna de lucru calificată şi de inflaţia aflată s u b control.
Cele d o u ă ţări, care fac excepţie în regiune şi, implicit, în c a d ru l statelor em ergente, continuă să' înregistreze o creştere de 3 -4 % din anul 2000, în pofida stagnării e co n o m iilo r vest-europene şi a celui mai important p a rte n e r com ercial, Germ ania. Creşterea economică a R e p u b lic ii C e h e este estim ată la 3,6% pentru acest an.
• Fondul M o n e ta r Internaţional (FM I) constata de altfel, la 26 iulie, rezistenţa “remarcabilă” a Republicii Cehe faţă de scă d e re a cererii europene. Totodată, instituţia
^semnala deficitul bugetar care nu încetează să crească 1 işi care a r u rm a să depăşească 8% din Produsul Intern
■“Brut (P IB ) în exerciţiul 2002, dar aprecia că fluxurile importante d e investiţii străine directe sînt, încă, suficiente pentru a-l acoperi.
Alţi pretendenţi la aderare sînt mai vulnerabili. în : Polonia, creşterea economică a ajuns, de la 6% în
primul trim estru al anului 2000, la 0,2% în ultimul trimestru al anului trecut şi se pare că tendinţa de încetinire nu se va încheia. Pentru anul curent, se estimează o expansiune de 1 -1 ,5 % . Totuşi, situaţia nu este alarm antă . “Acest lucru înseamnă doar că tranziţia p o lo n e ză va fi mai lungă decît s-a anticipat”, a afirmat E lisabeth Loison, economist al societăţii Naxis, care p recizează că “economia poloneză, în
■ ciuda progreselo r imense realizate de la începutul• anilor '90, ră m în e fragilă şi dependentă în mare parte
de conjunctura europeană". între 1990 şi 2000, rata medie de creştere economică a -ţării a fost de ordinul a 5%. Această fragilitate, structurală, se reflectă în numeroşi indicatori: o rată a şomajului de circa 17% in 2002 - care nu a încetat să crească din anul 1998
o agricultură puţin productivă şi o datorie privatăaliată în ascensiune, care s-a mărit de aproape patruoriîntre 1997 şi 2001, pînă la 35 miliarde de dolari lafinalul anului trecut. Dacă drumul care le conduce cătreeconomia d e piaţă - şi spre Uniunea Europeană -promite să fie în că lung, R om ânia şi Bulgaria facdovadă de o anum ită originalitate, avansînd în contratendinţei actuale. Econom ia românească se distinge
■prin creşterea sa oscilantă. în 1992, ţara se afla înrecesiune, P IB reducîndu-se cu 8 ,8% , Trei ani maifciu, R om ânia este în expansiune şi înregistrează ocreştere a P IB de 7 ,1 % . D a r euforia este de scurtă
Ş durată, de oarece statul se va confrunta cu o nouăde recesiune începînd din 1997, care se va
Pe ) ţxheia în 200 0. Rom ânia pare să confirme o relansareT,p începută în 2000 , “sprijinită fără îndoială de o mai
«tare om ogenitate la nivel politic şi de dorinţa sa dea adera la Un iune", potrivit Misiunii econom ice aRomâniei. D im inuarea inflaţiei, principală ilustrare aacestei ameliorări, este semnificativă: anunţată la 2 3 %pentru 2002, rata inflaţiei atingea 4 0 ,7 % cu doi ani înurmă. în ceea ce priveşte Bulgaria, ea a realizatProgrese semnificative pentm a-şi reforma economia,conform FM I, care.previne că “o amînare a redresăriieuropene, o creştere a preţurilor la produsele petroliereŞi o întîrziere a privatizării marilor companii naţionale"er putea subm ina eforturile autorităţilor de la Sofia.
Pe ansamblu, regiunea Europei Centrale şi de EstPare imună la consecinţele crizei latino-americane, careinfluenţează negativ întreaga conjunctură mondială,mai arată "Le M onde”. O contagiere la nivel comercialacte puţin probabilă, schim burile dintre zo n a est-europeană şi Am erica de Sud fiind insignifiante. Totuşi,ar fi putut avea loc o retragere masivă de capitaluri;csea ce nu s-a-întîm plat, datorită caracterului puţinsurprinzător al crizei argentiniene şi a anticipăriidificultăţilor de către investitori, conform lui NicolasMeunier. însă,-ţările central şi est-europene ar puteasuferi din cauza ritmului lent al procesului de extindere.Preşedintele Com isiei Euro pene ,' Rom ano Prodi,admite posibilitatea unei întîrzieri în procedura de■argire a Uniunii, mai ales în cazul unui “vot negativ"ţu ocazia unui nou referendum irlandez asupradatatului din N isa , p re vă zu t pentru octom brie.Ubiectivul statelor candidate este de a se menţine înPumul val de integrare, din care România şi Bulgariau fost deja îndepărtate. C h ia r dacă organismeleuropene insistă asupra “priorităţii istorice” pe care o
| extinderea, asupra caracterului ireversibil al^ bcesului, finalizarea sa ar urma să fie mai tîrzieV t ? s"a prognozat. Iar o procedură prea lungă ar! We a fi extrem de prejudiciabilă, în special din cauza
n2ei de pesimism pe care este susceptibilă să o• , !nere2e ?' care Poate fi deja depistată în unele
6urobarometre.
,B.
S8BSSKSSBSSS5S
Radu Sîrbu consideră că grupul ING a fost folosit drept “gonae” In privatizarea BCR
Fostul preşedinte al FPS, Radu Sîrbu, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că există posibilitatea, conform “zvonurilor care circulă în mediile de afaceri din Bucureşti”, ca
’ grupul ING să fi “fost folosit pe post de gonac de Guvernul României, care pare că nu vrea să efectueze privatizarea BCR”.
Sîrbu a apreciat drept ciudată retragerea ING din procesul de privatizare a BCR, în condiţiile în care “un înalt oficial al băncii declarase, cu puţin timp înainte, că reprezentanţii acesteia sînt dispuşi să dea oricît pentru această bancă”. Conform aprecierilor fostului preşedinte FPS, afirmaţiile publice ale oficialilor ING ar- fi fost menite să descurajeze eventualii investitori interesaţi de privatizarea BCR, iar rezultatul a fost înscrierea unui număr de numai doi asemenea investitori.
“Guvernul Năstase nu vrea această privatizare şi nici serviciile secrete nu o doresc şi au încercat să mă oprească şi atunci, dîndu-mi de înţeles că privatizarea BCR nu trebuie grăbită, ci temporizată. Eu cred că actuala guvernare e cu atît mai mult împotriva privatizării”, a subliniat vicepreşedintele PNŢCD, adăugind că “băncile de stat supuse comenzii politice nu fac altceva decît să perpetueze tumorile din economia naţională’ . Sîrbu a mai spus că îşi asumă “responsabilitatea facerii publice a unui zvon care circulă în mediile de afaceri din Bucureşti şi care s-a confirmat”, subliniind că “rămîne de văzut care vor fi avantajele ING în perioada imediat următoare”. Grupul ING a anunţat, săptămînă trecută, că s-a retras de la privatizarea BCR din cauza crizei economiei mondiale, care s-a adîncit la începutul celei de-a doua părţi a anului. ING a precizat că decizia a fost adoptată în urma analizelor realizate în ultimele săptămîni şi a avut
în vedere şi faptul că piaţa serviciilor bancare pentru persoane fizice din România se găseşte, încă, într-un stadiu incipient
ING Bank şi-a anunţat, la mijlocul lunii iunie, intenţia de a participa la privatizarea BCR, iar reprezentanţii săi din România s-au arătat la acea dată optimişti în privinţa şanselor pe care le are grupul olandez de a prelua ultima şi cea mai mare bancă de stat. La aceeaşi dată, APAPS a anunţat că a primit cinci scrisori de interes pentru privatizarea BCR, de la bănci cu reputaţie internaţională.
La cel de-al doilea termen fixat de Autoritatea pentru Privatizarea şi Administrarea Participaţiilor Statului pentru exprimarea interesului pentru preluarea BCR, 6 septembrie, au trimis scrisori de intenţie compania financiară franceză Eulia şi consorţiul format din Bank Austria Creditanstalt şi OTP Ungaria.
a c e a s ta c a re t o c m a i a v e n i t şi în C lu j?
D e u n d e v in in iţia le le ? E n e m ţe a s c ă s a u a u s tria c ă ?
1
"HVB" v in e d e la H yp oV ere in sB an k , a d o u a b a n c ă d in G e r m a n ia c a m ă rim e,
ca re a fu z io n a t c u c e a m ai m a r e b a n c ă a u str ia că , B an k A u str ia C red ita n sta lt.
Şi c a r e , d in 2 6 a u g u s t , e p r e z e n tă ş i în C luj.
w w w .h v b .r o I t e l . 4 0 6 0 7 0 I O b a n c ă a HVB G r o u p
- 1 f U.W ' - *• - -n s .X S f "
0 1
y «•1,4 j
O F I C I U L J U D E Ţ E A N P E N T R U P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I :4 3 1 .3 6 7 . .
t j ‘ — ►''umuunvaioaredeE;milioane de dolan, suma reprezentînd cea de-a -
tranşă de îm prum ut a acordului stand-byîn valoa-"=
410 milioane de dc
Şi cop iii francezi au problem e
e s t i n e î n d e r i v nNumărul tinerilor aflaţi în
situaţii dificile sporeşte pe zi ce trece. Din ce în ce mai mulţi adolescenţi, băieţi şi fete, ajung sâ trăiască pe străzi, de pe o zi pe alta. Majoritatea acestora au un trecut care anunţă catastrofa:
N o u n o u rs, F re d , Fazii, P in ’s
" A m v e n i t a i c i l a 3rupturi familiale încă din timpul ( P ^m b rie 1 9 9 7 " . Nounours copilăriei, abandon şcolar, fe •;Insă aceste aspecte nu deţin monopolul eşeculur Pentru câ lucrurile au evoluat între timp şi “ în a i n t e e r a u t in e r i
p r o v e n i ţ i d in f a m i l i id e z o r g a n iz a t e . A s t ă z i , * : ' c a z u a l i t a t e a e s te ec o n o m ică , d a r ţ i s o c ia lă l e g a t ă d e ş o m a ju l ţ jp ă r in ţ i lo r s a u c h ia r d e c e l 7a l t in e r ilo r . A v e m c îte un jj - s tu d e n t p e ic i , c î t e un jf, ; \ p ro fe s o r p e co lo . U n nou \
k . ?
o r i d u p ă aceea. S u ro rile m ele m -a u a z v îr l i t în stradă ".Bilanţ provizoriu: 12 procese la activ (furturi, degradarea bunurilor publice), din care unele în aşteptarea sentinţei. Şi căutarea nebunească a unei identităţi. " î n a in t e a tu tu r o r a c e s to r
g re u tă ţi, tră iam bine. In s ă n u a v e a m d e u n d e să ş t i u " , regretă Fazii. O nostalgie din care imaginea mamei apare mereu înseninată.
’ă z i, *.■■■■' . a» .. .
Z / H — :V I f f ■ X Hs c e l „ I ' i - - V “ i
f e n o m e n a ie ş i t las u p r a f a ţ ă ”, avertizează | specialiştii.
R e s p in g e r e
f*sin g u ră ta te
M ai m ulte zile “ fără” d e c ît
p r e s c r iu T ra n x e n e s a u S u b u te x , d e c ît să te a ju te s ă - ţ i g ă s e ş t i un lo c d e m u n c ă " , se indignă Fazii.
Faţă de alţii, Oliver păstrează un anumit optimism: " N u v e d e a m p r o g r a m u l în f e l u l acesta. M i - l im aginam roz, e l es te p e d e p lin n e g ru . în s ă aceasta este s itu a ţia ” . Fazii, el se drapează în demnitatea sa: “E u re fu z să m ă v în d sau să c e rş e s c . N u v re a u a c e a s tă u m i l in ţ ă ” . Şi înainte de a pleca: “P re fe r să c ra p d ec ît să t r ă ie s c în a c e a s tă v ia ţă m iz e ra b ilă ".
“c u ”
t20% dintre aceşti tineri
au vîrste cuprinse între 18 şi 20 dc ani. &i preferă sâ doarmă afară, pe străzi, mai curînd, decît să înfrunte Serviciile Sociale. Majoritatea tinerilor refuză intervenţiile de inserare socială, preferind să se descurce cu venituri ilegale. Dc ce un astfel de refuz a structurilor de ajutor? " T in e r ii u r m ă r i ţ i d c a s is te n ţ ii s o c ia li, a ş te a p tă m u lt p r e a m u lt de la e i. E i v o r s o lu ţ i i im e d ia te ”. De unde respingerea şi totodată, singurătatea. " In a c e s te c o n d iţ i i es te g re u de lu c r a t cu e i, p e te rm en lung . T o tu ş i , a c e a s t a r ă m în e s in g u ra s o lu ţ ie d e a - i a ju ta p c a c e ş ti t in e r i ”.
la cei 20 de ani ai săi, ani grei ce au trecut peste el, are memoria datelor. în această viaţă aflată în derivă, face bine să te agâţi de im reper. “A m p ie r d u t -o p e m a m a la 7 a n i, a m f o s t p la s a t în tr -u n c ă m in la 9, a p o i în f a m i l i i p r im ito a re d e la 1 4 la 1 8 " . Fred, colegul său de suferinţă, deţine un alt record: el se află pe străzi de 13 ani. Abandonat la naştere de părinţi, a fugit de la cămin unde a stat timp de 7 ani. "A m a ju n s p e s t r ă z i in u rm ă cu d o i a n i" , spune Fred.
" M a m a a f o s t u c is ă in a ju n u l z i le i m e le de naştere , c în d îm p lin e a m 1 0 an i. T a tă l m eu s -a re c ă s ă to r it de p a tru
“Pin’s” are 19 ani şi se află pe străzi de 4 ani, de cînd a fugit de la cămin. " M a m a lo c u ie ş te în c ă m in cu f ra te le m eu m a i
S m ic. C um ea nu m ă m a i i p o a te în g r i j i , tre b u ie să
m ă descu rc singur. In s ă îm i lip seş te fo a r te m u lt” .
în faţa unui chioşc de ţigări de la subsolul gării Lyon din Paris, Fred le întinde trecătorilor ziarul
L’itinerant”. Dimineaţa, la I
Bruno,2 0 d e ani
La 18 ani, Bruno şi-a terminat studiile de turism, la un liceu dintr-o suburbie din Nantes. “P e p a rte a c e a la ltă a o g lin z i i" , spune el. O mamă, unicul său părinte, trăieşte de pe o zi pe alta, din ajutorul de şomaj. “D e ja era g re u să tră im a m în d o i d in b a n ii ăş tia . A m g ă s i t un lo c d e m u n c ă la M c D o . In s ă , d u p ă t re i lu n i, m -a u d a t a fa ră . Ş i eu, c a re
g lu m e s c . C e l m a i r ă u es te ruş inea ş i team a de a în t î in i
fo ş t i co leg i ş i să treb u iasc ă să re c u n o ş t i c ă n u a i c in c i g o lo g a n i p e n t r u o c a f e a " . Bruno a întîlnit “o bandă cu multe planuri”, însă el ştie că prietenia între cei din stradă este fragilă şi că legăturile ţesute între aceştia pot să distrugă cu uşurinţă şansele fiecăruia. “N u vre au să c a d în această extrem ă, să m ă îm băt, s ă m ă d ro g h e z în f i e c a r e s e a ră " , insistă Bruno, care i-a văzut pe doi dintre tovarăşii lui de suferinţă deveniţi epave în şase luni. " P re fe r să nu d e p in d d e c ît de m ine însum i. N u este aceasta v ia ţa de boem p e c a re am visat-o, însă îm i spun că s în t lib e r" .
ora nouă, îşi face stocul pentru cele 10 ziare vîndute pînă atunci. “ C u m p ă ra te cu t r e i
f r a n c i b u c a ta , re v în d u te cu 10. B e n e fic iu : şapte f r a n c i p e n u m ă r. S în t z i le c în d se p o t
f a c e în tre 3 0 0 ş i 4 0 0 de f r a n c i în c îte v a o re " .
" P e n tru n o i, s tr în g e re a la c e n tre este o o ro a re " , explică Olivier, 19 ani, ajuns pe străzi în urmă cu doi ani. " O d a tă a m a ş t e p t a t c a m io n e ta S e r v ic ii lo r S o c ia le tim p de tre i o re . în c e le d in u rm ă , am s fîrş it în t r -o c a b in ă te le fon ică, t r e i i n d i v i z i , p e u n f r i g c u m p lit. T o a te aceste c h in u r i p e n t r u a d o r m i în n iş te c o c in i ” .
Confirmare ilară din partea lui Fazii, inepuizabil asupra întrebărilor despre centre: “P r im a d a tă c în d am d o rm it î n t r - u n c ă m in , a f o s t la D a n u b e . A c o lo , î ţ i p u i p ă tu ra p e p ă m în t , ş i, m a i re p e d e s ă - ţ i d a i s e a m a , s e f a c e n e v ă zu tă . A p o i, sîntem to ţ i în a c e e a ş i o a lă : tin e r i, b ă tr în i, a l c o o l i c i , to x ic o m a n i, p s ih o p a ţ i” .
M arginalizaţi denormalitate, aceşti adolescenţi vor să scape prin ei înşişi, de unde un raport încordat cu lucrătorii sociali, singurii responsabili cu sarcina de “dren”. “ M a i c u r în d te în d re a p tă s p re m e d ic i c a re î ţ i
vo iam să trudesc în tu rism ... ” , se descarcă el, pe jumătate ironic, pe jumătate trezit la realitate. "Să găseşti un lo c de m uncă? A m în c e rc a t to t! N u este v in a m ea că tră im în tr -o a s tfe l d e societate ”. O spirală
Nafy,2 3 d e ani
Teoretic vorbind, nu este nimic de făcut aici. La centrul Montrouge, structură de
pavilionul femeilor. “P ă r . i m ei a u fo s t scoşi a fa r ă j a p a r ta m e n t p e n tru n e ţ J c h ir ie i. N im e n i, cu e x c c ţ u n e i p r ie t e n e , n u ş t ie j s i t u a ţ ia m e a . M i - e : : ru ş in e " . în tranzit, de pi luni la M ontrouge, N: aşteaptă ca părinţii ei s. recupereze locuinţa. \ fe r ic ir e f a c duş ş i m â n i* , pensiun ea so c ia lă , c u p d * mei. A ic i nu fa c d e c ît s ă c : In s ă ş i acea s ta este d e ja r, m ult: p ă tu r i le m iro s în g re z p e n t r u c ă s î n t r a r v schim bate, c e a rş a fu r ile ar. c a n a liza re a . Ş i a p o i, a s is r s o c ia li n u -ş i f a c t r e a b a ". ştie că situaţia e i provizorie, însă în unele cedează. “S în t p u ţ in egc \ să m ă p l în g de s o a r ta m ee \ tim p ce am m a i m u l te s r , d e c ît f e t e l e d e a i c i . d i f e r e n ţ a e s te c ă e u s cu noscut b in e le în a in te . \ m ă s im t în lu m ea m e a ic ^ jtoxicomani
infernală, care duce la decădere Fulgerătoare. “în d e c e m b rie trecui; am să rb ă to rit C răc iu n u l la c ă ld u ric ă , în a p a rta m e n tu l m a m e i m e le . A cu m , ea este în tr -u n căm in s i eu, în s tra d ă ”. Cel mai greu? “S ă g ă s e ş ti v o in ţa de a te sp ă la ia rn a . N u ,
cegăzduire de urgenţă depinde de Serviciile Sociale şi a cărei funcţie este de a veni în întîmpinarea celor care nu mai au nimic de cerut. Nafy; pe drept, nu cerea nimic. Totuşi, fosta studentă la psihologie, se află în
o a m en ii p o t să c a d ă a t î : jo s , să se scufunde a t î t d e ii C ă a r p u t e a f i a t î t în g ro z ito r" .
Traducerea şi adaptare? Ana-Maria VA1D
/
P O L IŢ IA C L U J : 955 şi 43 -27 -2 7 J A N D A R M E R IA : 956 P O M P IE R II; g a i .
1994 - T r u p e din ţările m em bre ale Alianţei Nord-Atlantice şi d in statele est-europene,
inclusiv R om ânia , au efectuat m an evre militare . com une în Polonia, în cadrul Program ului
Parteneriatului pentru P ace.
- - J.SBS3S3
DIN PREAPLINUL INIM II DE POET TÎNĂR.
AJUTOARE PENTRU BĂTRÎNIIeri, am ericanii au
comemorat triumful vieţii; Ecoul a răspuns din fiece parte a lumii. La noi, la Cluj, Mary Sittna, o botoşăneancă trăitoare la Seattle, a adus car de bucurie, înhămat la “cal alb, zburător...” Cadoul ei pentru urbe; un superb volum de poezie. Iar pentru bâtrînii de la Casa de îngrijire şi asistenţă - lucruri folositoare, de mare trebuinţă.
La ceas îngînat, de toamnă pustiită, cînd “... galben parfum alerga prin odaia împînzită...” am pus întrebare sfielnică:
- Puteţi sâ desluşiţi m e a n d r e l e destinului?
- Pentru mine. lumina s-a născut undeva la Botoşani.Mi-am urmat soţul Ia Constanţa, s-a născut fiica mea, Elena, şi mai departe, Statele Unite ale Americii...
- Cînd s-a născut poezia?
- Cînd am fost mai singură în lumea asta. Am regăsit atunci locurile natale, uliţa copilăriei, apa în care se oglindeau cerurile mele (Sitna), zîmbetul cald al mamei şi, nu în ultimul rînd, “un cal alb cu coama creată”
ce, osîndit de vremi, “face semn că mă răsfaţă la.o cumpănă...”' (Cal alb).
- Aţi rostit şi rostuit sentimente fundamentale pentm
i
noi.r. Am dăruit cărţii, poezii
precum; Copila mea, Mare, Floare, Mama, Bunica, Laviţa, Moldova, Ardeal şi multe altele.
- Sau “Clujule”: Am fost un trecător prin gară/ în vreme - am revenit/ cu geamul călător/ ţi-am savurat splendoarea-ţi
someşană...- De ce aţi ales oraşul
nostru pentm această lansare?- Pentm că iubirile dinţii
nu se uită niciodată şi pentmcă, în mintea mea, Oraşul acesta este magnetul care atrage tot ce e frumos şi înălţător de pe la noi şi de aiurea.
- Aşadar, Cluj - Botoşani şi, probabil, o viitoare apariţie în faţa comunităţilor româneşti din America. rviŢ\; ■
- Obligatoriu şi în Statele Unite ale, Americii.. Acesta este şi motivul pentm care am ales 11 septembrie, pentm că mulţi români aflători acolo au suferit cînd, pentru o clipă, raţiunea a închis ochii şi mîini ucigaşe au lovit Viaţa.
- Viaţa care, şi acolo, şi aici - am văzut, merge mai departe, mai puternică. La căminul
spital din Cluj-Napoca aţi dovedit-o.
- Am adus ajutoare pentru bătrînii de aici, pentm a le stîlpui, într-un fel; necazul: acela de a fi singur-şi far’ de ajutor.
A consem nat Radu VIDA
Incendii mai puţine în acest anU Comandantul Gmpului de Pompieri “Avram [ Iancu” din Cluj-Napoca, colonelul Ilarie Boca, a |- declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Lca, numărul intervenţiilor pompierilor clujeni în -ya de incendii a scăzut în primele opt luni ale Ţacestui an cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului f trecut.( Conform colonelului Ilarie Boca, pompierii
clujeni au avut, de la începutul anului şi pînă în prezent, 267 de intervenţii, dintre care 233 au vizat stingerea incendiilor. Restul intervenţiilor
; au fost pentm descarcerări - 8 cazuri, acordarea' • asistenţei medicale - 14 cazuri, protecţia civilă -
8 cazuri, protecţia mediului - un caz, respectiv alte intervenţii - 3 cazuri. Incendiile din acest an
v i c t i m em i
Un tînăr orfan, în vîrstă de 15 ani, a murit marţi seara, la Clinica de Pediatrie II, din Cluj-Napoca, în urma unei intoxicaţii cu ciuperci. Nicolae Florin Florea era internat la Centrul de Plasament Mihalţ din judeţul Alba. în perioada vacanţei de vară, tînărului i s-a permis să meargă la
i unchiul său care locuia la ţară. f lo r in a mîncat ciuperci
adunate de unchiul său din pădure, iar la . scurt timp, i s-a făcut rău. El a fost internat
iniţial la Spitalul din Blaj, după care a fost transferat Ia Spitalul municipal din Alba Iulia. Deoarece starea de sănătate a tînărului era precară, medicii au decis ca acesta să fie dus de urgenţă la Cluj-Napoca. în urma tratamentului aplicat de medicii clujeni, băiatul şi-a revenit parţial, însă, la sfirşitul săptămînii trecute, starea sănătăţii sale a început să se înrăutăţească din nou. Nicolae Florin a suferit o hemipareză şi a intrat în comă de gradul IV şi
apoi în comă de gradul III. în ciuda eforturilor depuse de medicii clujeni, băiatul a decedat.
De la începutul verii şi pînă în prezent, zeci de copii au fost internaţi în spitalele clujene ca urmare a consumului de ciuperci otrăvitoare. Mulţi dintre aceşti tineri au murit, în ciuda atenţiei acordate de medici şi tratamentului efectuat. .
Cosmin PURIS
Doi pâraşutSşti s-au accidentat grav în timpui unor exerciţiiUn ofiţer şi un subofiţer, din cadml U.M. 01049
- Someşeni au fost grav accidentaţi, în după-amiaza zilei de marţi, 10 septembrie a.c., în .timpul unor exerciţii de paraşutare. Potrivit unui comunicat remis, ieri, presei de către compartimentul de relaţii publice al Corpului ’ 4 Aimată Teritorial “Constantin Prezan”, marţi, în jurul orei 18.00, în timpul exerciţiilor de paraşutare, locotenentul Mureşan Gavrilă Mircea, aflat la a 117-a săritură cu paraşuta, a aterizat, iar după ranversare (rostogolirea la sol),-s-a izbit violent cu capul de breteaua de beton a pistei. Ofiţerul a primit primul-ajutor, după care a fost transportat de urgenţă la Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca. Acesta a fost internat cu diagnosticul de traumatism cranio- cerebral . şi fractură tempo-parietală şi se află în prezent la secţia de terapie intensivă, sub
supraveghere medicală.-Medicii spun că starea ofiţerului este, în prezent, deosebit de gravă. Potrivit aceleiaşi surse, la nici o oră de la primul accident, respectiv în jurul orei 19:15, un subofiţer din cadrul aceleiaşi unităţi a suferit o fractură la piciorul drept, în timpul unui exerciţiu de paraşutare". Sergentul major Hapciug Vasile a efectuat a.aterizare pe iarba aerodromului. La scurt timp după contactul cu solul, el a acuzat dureri puternice la piciorul drept. Acesta a fost internat la Spitalul Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca, unde medicii au constatat o fractură peronieră - dreaptă. în prezent, Hapciug se află în afara oricărui pericol. Cele două evenimente fac parte din categoria accidentelor de muncă şi sînt cercetate de o comisie din cadrul Corpului 4 Armată Teritorial.
Cosmin PURIS
Administrator cercetat penal pentru că nu a plătit contribuţiile angajaţilor
Administratorul unei societăţi clujene este cercetat în stare de libertate de poliţiştii clujeni, pentru că nu a achitat la timp contribuţiile angajaţilor la fondul asigurărilor de stat, timp de un an şi jumătate. Prejudiciul adus statului de către Partenie Harmath se ridică la aproape o jumătate de miliard de lei. Potrivit Biroului de Presă al
Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, în perioada 1 noiembrie 2000 - 30 aprilie 2002, Partenie Harmath administrator al societăţii “Tinacom” SRL, a reţinut contribuţiile angajaţilor săi la fondurile de şomaj şi pensii, dar nu a virat banii la stat. Suma totală reţinută este de 413 milioane de lei, aceasta
neputînd fi recuperată pînă în prezent. Partenie Harmath este cercetat în stare de libertate.; Poliţiştii consideră câ astfel de cazuri sînt foarte grave, deoarece afectează atît bugetul de stat, dar cel mai mult sînt afectaţi angajaţii care, în caz de boală sau pensionare, nu mai
. beneficiază de drepturile legale.Cosmin PURIS
Un bolnav psihic s-a aruncat de la etajul III al Clinicii de Boli Infectioasef
Un bărbat bolnav psihic a murit, ieri dimineaţă, după ce s-a aruncat de la etajul III al Clinicii de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca. Tiberiu Lazăr, în vîrstă de 80 de ani, din Cluj-Napoca, era internat în clinică cu diagnosticul de bronho-pneumonie. Bătrinul a avut mai multe tentative de suicid, lucru care a determinat internarea lui Ia Clinica de Psihiatrie. Profitînd de neatenţia cadrelor medicale, ieri dimineaţă, Tiberiu Lazăr s-a aruncat în gol de pe geamul salonului în care era internat. în urma impactului cu solul, bătrinul a suferit mai multe leziuni şi traumatisme, lucm care a dus la decesul acestuia.
petrecute pe raza judeţului Cluj au provocat pagube de peste 9 miliarde de lei. Pompierii au reuşit să salveze, în timpul intervenţiilor, 27 de persoane şi bunuri în valoare de peste 132 de miliarde de lei. Serviciul de Intervenţii, Asistenţă Medicală, Urgenţe şi Descarcerare (SIAMUD) din cadrul aceleiaşi unităţi de pompieri a fost solicitat în 1.518 cazuri. Comandantul Gmpului de Pompieri “Avram Iancu” din Cluj-Napoca a mai precizat că, în primele opt luni ale acestui an, au fost efectuate 272 de controale de prevenire a incendiilor la 160 de agenţi economici şi 82 de instituţii, respectiv 80 de acţiuni de prevenire a incendiilor, fiind constatate 3.861 de deficienţe şi 919 cauze potenţiale de incendiu. C.P.
A*.-®' U
i ( .
■ LiJUAc'i,
/
li*•* T
,1L . ^ Din Piaţa Avram Iancu. Pentru că banca HVB Romania a fel J deschis o sucursală şi la noi în oraş. Şi la aşa bancă
germană serioasă nu se potriveşte nimic mai bine decât muzica simfonică. Aşa câ Orchestra Filarmonicii din Cluj, condusă de renumitul dirijor austriac Georg Kugi, va susţine un concert joi, 12 septembrie. De la 17:30, în faţa teatmlui.
I l i www.hvb.ra I tel. 406 070 I O bancă a HVB Group
f Kt \ f
A te n ta te le d in 11 sep te m b rie au fost rezultatul unei c o nspiraţii a F B I, care a declanşat un război global între islam şi creştinism , ce se va încheia prin instaurarea hegemoniei m usulm ane , a afirmat un lider m usulm an radical britanic, citat d e ediţia d e ieri a cotidianului "T im e s ”, relatează A F P .
P urtăto ru l de c u v în t pentru afaceri externe ai „ britanice, Richard Spring, consideră că aderare* d
ia N A T O nu va duce automat la eliminarea o b l t
vize. britanice pentru cetăţenii
M i i p u i să’iM ia san
Prevederile actuale ale Constituţiei ar trebui amendate şi în ceea ce priveşte activitatea foştilor preşedinţi ai României, astfel îneît aceştia să aibă dreptul de a deveni senatori de drept, a declarat premierul Adrian Năstase.
Posib ilitatea ca problem a privind prelungirea numărului de mandate prezidenţiale să fie rezolvată cu prilejul celei de-a doua revizuiri a Constituţiei, ar putea avea loc în jurul anilor 2007-2008.
“Iniţial, eu am făcut o sugestie, pentru o dezbatere publică, referitoare la numărul de mandate prezidenţiale, dar nimeni nu a luat-o în seamă şi am renunţat să mai insist pe această idee atunci cînd preşedintele Ion Iliescu s-a declarat neinteresat”-, a spus Năstase.
Premierul s-a referit şi la sistemul executiv din statele membre ale Uniunii Europene, arătînd că la reuniunile Consiliului European ţările membre sînt reprezentate la nivelul prim-miniştrilor, singura excepţie constituind-o Franţa, unde preşedintele ocupă un rol mai important. în Europa de Răsărit, în schimb, puterea executivă este deţinută în continuare de şeful statului, a adăugat premierul.
“România este undeva la mijloc, într-o situaţie de compromis, deoarece cei care erau siguri, în 1991, că Ion Iliescu va cîştigă, au vrut să-i taie din putere. Problemele s-au evidenţiat în urmă cu cîţiva ani, cînd nimic nu mai funcţiona în momentul în care în relaţiile dintre premierul Radu Vasile şi preşedintele Emil Constantinescu apăreau divergenţe”, a spus Năstase.
 doua etapă de trecere la noua numerotaţie telefonică va începe vineri, 14 septembrie
I n a c e a s t ă t o a m n ă s e n u m ă r ă t r a n d a f i r i i
urm are din pagina 1
Problema lor principală nu este însă una de exterior. Adversarii cci mai temuţi se află în interiorul formaţiunii, creaţi tocmai prin acumularea puterii. Acuzele formulate de preşedintele ţârii, creatorul PDSR-ului, la adresa unor PSD- işti carc obişnuiesc să îşi piardă uzuLraţiunii atunci cînd se văd în fruntea bucatelor, lasă sâ transpară doar o parte din tensiunile cc dospesc spornic printre faliile social-democrate. Aisbergul PSD e pe măsura dimensiunilor structurii sale măreţe. Toată lumea aşteaptă însă ultimul val de la Praga şi nu e dispusă sâ nu rişte nimic înainte. Fie că vom fi acceptaţi sau nu 1 1 1 NATO, in această toamnă, cu siguranţă, trandafirii vor fi număraţi. Atunci vom şti şi cine va emite pretenţii pentru fotoliul dc la Cotroccni şi dacă pe scena politică vor apărea noi buchete de trandafiri. Pînă atunci însă au prioritate chestiuni cu tentă dc divertisment, menite sâ relaxeze viitorii combatanţi. E vorba dc hornuri, comuri, lapte, ventilatoare şi altele cc vor sâ vină.
A doua etapă de introducere a noului plan de numerotaţie se va desfăşura între 14 septembrie - 14 noiembrie, perioadă în care abonatul va fi avertizat vocal, dacă va forma numărul vechi, cu privire la modificarea numerelor de telefon fără să se mai realizeze direcţionarea apelului, a declarat, ieri, ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica. Codurile de acces, 00 pentru a p e lu rile internaţionale şi 0 pentru cele interurbane, rămîn ne sch im ba te. De asem enea, apelurile efectuate în aceeaşi localitate în reţeaua RomTeiecom, respectiv de pe un telefon fix pe un alt telefon fix, nu presupun nici o schim bare în form area
numărului. După 14 septembrie, un abonat R om Te ieco m din provincie trebuie să formeze, în cazul unui apel către Bucureşti, 021 p lus actualele num ere formate din şapte cifre, iar pentru o co n vo rb ire interjudeţeană utilizatorul va tasta 02, prefixul judeţului şi şase cifre.
Pentru operatorii de telefonie m ob ilă , cifra 9 din structura numerelor actuale va fi înlocuită cu două cifre: 7 şi o altă cifră, caracteristică operatorului.
Astfel, pentru reţeaua Connex, num ărul 091 va deveni 0721, numărul 092 va fi înlocuit de 0722, iar 093 se va transforma în 0723, la care se adaugă actualele şase
cifre. în cazul reţelei O ra n ge (fosta Dialog), numerele 090, 094, 095 plus şase cifre vo r lua forma 0740, 0744, 0745 plus şase cifre.
Num erele de te lefon din reţeaua C o s m o ro m , care în prezent au forma 096 plus şase cifre, se vor transforma în 0766
. plus şase cifre. In mod similar, utilizatorii Te le m o b il (Z app Mobile), care în prezent formează 098 plus şase cifre, vo r tasta, 0788 plus alte şase cifre.
Referitor la a p e lu rile de urgenţă, cum ar fi S a lva re , Pompieri sau Poliţie, numerotaţia va rămîne aceeaşi, pînă la intrarea în funcţiune a sistemului naţional pentru apeluri de urgenţă - 112.
P re tu rii:
permisele*
certificatelor a u to aa foit
m ajoraţiPreţurile permiselor ‘
certificatelor auto vor' majorate începînd t data de 16 septembrie,! baza avizului Oficiul Concurenţei, informeai Direcţia Generală c Evidenţă Informatizata Persoanei.
Astfel, un permis d conducere aufo va cor425.000 de lei certificat înmatriculare265.000 de lei.
Solicitanţii care a:achitat cu chitariL contravaloarea taxei c/J emitere a permiselor c conducere şi certificatelor f înmatriculare auto pi: în data de 16 septembr şi care solicită emiteri documentelor duri această dată vor pli! diferenţa de suci rezultată dintre preţuri, vechi şi cele noi.
iar tc
REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ■ SUBIECT DE DEZBATERE PENTRU SOCIETATEA CilSîmbătă, 14 septembrie, între
orele 10 - 13, în Sala de Consiliu a PalatuluiAdministrativ Cluj va avea locConferinţa Regională aForumului Constituţional, organizată de ConsiliulForumului Constituţional şi Asociaţia Pro Democraţia.
Dezbaterile vor fi prezidate de Bogdan Niculescu-Duvăz, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi coordonator al Consiliului Forumului Constituţional, şi Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.
Potrivit precizărilor luliei Manolache, coordonator regional Club APD Cluj, evenimentul are rolul de a asigura cadrul pentru
consultarea organizaţiilor nonguvernamentale, a patronatelor şi sindicatelor din regiunea de dezvoltare nr. 6 (judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Satu Mare) cu privire la procesul de revizuire a Constituţiei. în tematica dezbaterilor, propusă de organizatori, se înscriu: drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale; dezvoltarea autonomiei locale;
relaţiile de putere şi auterq- integrarea europeana ţ atlantică. [
Forumul Constituţional ţ un proiect iniţiat de Czz Deputaţilor, avînd scopul i asigura un c:; instituţionalizat de dezfcţ. între diferite componentei societăţii civile, pe tq revizuirii Constituţiei. j
TRIPl
urm are din pagina 1______
“Este o timpenie, e modul cel mai prost posibil de a face propagandă pentru Legislativ”, a spus Năstase.
El a mai afirmat că nimeni nu îi obligă pe parlamentarii care au semnat acest proiect să părăsească Parlamentul şi sâ se orienteze spre alte domenii de activitate care le pot asigura, ulterior, pensii mai mari.
Un grup de şase deputaţi au depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, un proiect de lege prin care propun ca parlamentarii să beneficieze de “pensie de serviciu”, adică la pensia calculată conform prevederilor actuale sâ se mai adauge o sumă, în funcţie de numărul de legislaturi la care au participat. Potrivit propunerii
legislative, senatorii şi deputaţii care îndeplinesc condiţiile de vîrstă şi stagii de cotizare prevăzute de Legea 19 /2000 privind sistemul public de pensii vor beneficia de o pensie de serviciu, “în cuantumul rezultat din adăugarea la valoarea pensiei obţinută conform punctajului stabilit în condiţiile Legii 19/2000, a unei valori de completare pînă la cuantumul procentual din indemnizaţia lunară a unui senator sau deputat”.
Pensia de serviciu va fi “diferită, în funcţie de numărul de legislaturi în care pensionarul a fost senator sau deputat”, se precizează în proiectul de lege. Astfel, pentru cei care au fost parlamentari doar o singură legislatură, pensia de serviciu va fi de 65% din indemnizaţia
avută la sfîrşitul legislaturii, în - timp ce pentru două legislaturi, această pensie de serviciu va reprezenta 69% din indemnizaţia avută la sfîrşitul legislaturii. în cazul în care senatorul sau deputatul respectiv a fost parlamentar timp de trei sau mai multe legislaturi, pensia de serviciu va fi de 74% din indemnizaţia avută la sfîrşitul legislaturii.
Iniţiatorii proiectului de lege, deputaţii Vasile Mîndroviceanu şi Cornel Boiangiu (independenţi), Sotiris Fotopolos, Ştefan Tcaciuc, Radan Mihai (minorităţi naţionale) şi Francisc Pecsi (UDMR) susţin că pensia de serviciu se justifică, deoarece, potrivit noii Legi a pensiilor, se iau în considerare toate sporurile cu caracter permanent.
vineri 13 septem brie 2002 Terasa Flash ora 21.00
? sâmbătă 14 septem brie 2002 Diesel club ora 22.00
Bateneti rredaSAPTtSmr Monitorul
T A L
i i f ,
m ,• Ş f c k j i ,
CD
. cu sprijinul; * O N ?X- U R S l -
3 l3 |C lu j c i in r IN 'FL Adevărul d e C luj E L p u t e i
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- „ î-matriculstă ia OSciui Registrului Comerţului
aSjMCuj, sub nr. J/12/303 din 22.03.1991 cod ‘.scai R 204463
IL IE C A L I A N (r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H I O R E A N U (re d a c to r şef a d ju n c t);' C R I S T I A N B A R A (re d a c to r şef adjunct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 3 ; F a x :4 9 .2 8 .2 8 C e n t r a la : te l: 1 9 .2 1 .2 7 ; 0 7 8 8 -3 0 7 .9 8 2 E -m ail:adevcjr@ eurow eb.ro - redacţia E -m ail: reclam a_adevcj@ eurow eb.ro - publicitate S ecreta r de redacţie : Tel/fax:H orea P E T R U Ş 19.74.18
R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. Napoca 16
• CULTURĂ: TEL. 19.74.90:0788-307.982 - MICHAELA BOCU •SOCIAL-CETĂŢENEŞTI: TEL: 19.74,90; 0788-307.982-RADU VIDA: •ECONOMIC: TEL.: 19.75.07;• SPORT: TEL.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIM SAMOILĂ: .• PUBLICITATE: TELJFAX:19.73.04; 0788-307.987;• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;:• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP;• SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 •SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75
■ -Tu
