12 tooy patso[s

Doa ca un€ori uiLAdtA$a ct aclrm $iu ce Eebuie sa fac.Trebuie s{ rnin€nc ponidge rcce ,i si mA lupt cu dorinta

asta coplegiloar€ de a punc mena pe tclefon.

Unu

Ccva nu e it reguh cu inima mea.N-ar Eebui sa faca a$a" Altceva ts€bui sa faci" Ceva

nonnal. Ca inimile celorlalli,Nu fnte6g, Am alergat prin parc doar z€ce minute, iar

adidasii mei nou-noufi au dungi fosforescentF pe maryini.Dar deja mugchii de la picioarc fui ard, respiralia estesacadao 9i guieratoare, iar inima - nu ma face$ sa hcep saspun ce e cu inima mea. Inima lmi umple piephrl ca unchebap urias nedigerat.

Inina Ina injunghie pe la spate.lnima e gata sa ma arac€.Este duminica dinineata, o zi mare $i alba$a de

sepmrbrie, iar parcul este qroape gol. Aproape, dar nuchir gol.

ln zona cu iati unde nu sunt perrnise jocurile cu mingeaeste un chin€z bfiran cu parul agintiu tuns sc'ult sr pielca deculoarca aunrlui slefuit Priobabil ca e,ste de v&sta tatilui meu,aproee dc $izeci de ani, dar pare zdravln $ ciudat de t8ne.

E ftnbracat c-u un costum negru, cre a$ma pe el gi fl faccsa eale de psri ar fi ftrca ftr pijau4 9i lgi mipa ftrc* bra{ele sipicioarclg pe un c6nt€c lent, a.lzit dou de el.

Vedeam chestiile astea h fiecarc zi c6nd locuian in HongKong. B{tr6nii din pac, cae fhceau Tai Chi, misc€ndu-seagalej de pscl avean tot timpul din lume.

11 tooy palsons

Batinul nu se uita la mine cand ma apropii de el pufaind gigafaind. Privette iinta hainte, pierdut in dansul lui cuincetinitorul. Deodaa simt ca-l recunosc. Am mai vazut faBasta" Nu fata lui, ci zece rnii de fele ca a lui.

C6nd locuiam in Hong Kong, am vazut fata asta muncindpe Star Ferry, am vazutr conducand un uxi in Kowloon, amvazut-o nefericita la cursa de la Happy Vailey. $i am vAzut fataasta suprdveghind n€potul cu ochisorii ca de Bambi care-gifac€a temele in spatele unui magazinas, am vazut-o hapaindni9!e 6ifei la o taraba u mencefe daipaidong, am vazut-o plinade praf, constuind noi zg6rie-nori.

Fala aia tni este foarte familia$- Este impasibila, inchisa insine 9i complet indifercnta fata de exislenla mea- Fa[a aia se uitadirect prin rnine. Acelei fete nu-i pasa daca tr'aiesc sau mor.

O vedeam mereu acolo.Ma tnebuneaTlecand pe hnga batan, imi prinde privirea" Apoi spune

ceva Un cuv6nt. Nu gtiu. Suna ca ,JnmulF te-te".

fi simt ca ma cuprinde tristelea cand ma gandesc - nici oiansa. amice!

Sunt ultimul din specia mea.

Hong Kong ne facea sa ne simtim diferiti.Ne uitam ln jos la inima smlucitoarc a cartienrlui Cenral 9i

ne simlqm ca mostenitorii a ceva epopeic, eroic gi imponantRirnineam cu privirea a{intita la toate acele lumini, la toli

rcei bani, la tof acei oameni care locuiau intr-un mic avanpostb'ritanic din Marea Chinei de Sud, si ne simleam diferiti, asacum nu ne simfisem la I-ondr4 Liverpool 9i Edinburgh.

Nu aveam nici un drept sa ne simtim diferiti, desigur. Nunoi construisem Hong Kongul. Mulfi dinte noi nici nuajunsesera aici pena sa vina vrcmea sa-l dim inapoi chinezilorlnsa nu puteai si nu te simti diferit in acel loc strahcitor.

Erau unii expatriali care chiar erau pulin diferili, gmecheriin costume Armani u$oarc care lucrau in Cenral gi care aveausa se intoarca acasa lnt-o buna zi acoperili de glorie gi cu un

cont de saPte cifte in banca- Dar eu nu eram unul dintre ei' Nici

pe departe.' Eu predam lirnba engleza la Double Fonune Language

School doamnelor chinemaice bogate 9i ing6rnfate care voiau

I Doata vorbi cu ospatarii cu ochii rcrunzi in limba lor matema"-Ospatar. tn supa mea de rechin e o

musca" Este revoltator'

Tait"ii a""stiu 'r*t

reci. Unde este directoml? AccePtaf

emerican rxpresi?" Conjugam o mulfime de verbe legate de

servicii penEu ca in 1996, anul in care am ajuns eu la Hong

Kone. eiau o mulfme de baied albi care serveau la mese'

inm puti" aldel spre deosebire de colegii mei' Se pare cao1i ceilalf profesori d; h bouble Fotune Language School -;;;;;* era: "Engleza fara durcri in numai doi ani"r -aveau un motiv ca sa se afle in Hong Kong, un motiv diferit de

acel sentirnent sDecial'

O femeie din Brighton era o budista practicanta' Un tip

ticut din Wilmslow lgi petecea fiecare moment liber studiind

Wine Chun Kung Fu. $i mai era un BBC - englez denad;a[tate chineza2 - care voia sa vada de unde i se trageang*n it uinte de a se apuca cle afaceri de familie pe GenardStreet in Chinatownul londonez'

Toli aveau un motiv intemeiat ca sa sq afle aici' La fel si

expatria$i din bancile 9i firmele de avocanra din Cenral' La fel

5i celelalte tipuri de expatriali carc se aflau pe Lantau'

constuind noul aeroPo(- ---ioti uu"uu * *otiv ca sa se afle aici' in afata de mitt"'

Eu eram la Hong Kong PenEu ca ma saturasem de Londra'

Predasem tirnp de cinci ani literatura engleza la o gcoab de

cartier. Era destul de dura" Poate chiar ali auzit de noi' Numele

de Princess Diana Comprchensive School for Boys va spune

ceva? Nu? Era aceea din nordul Londrei, unde profesorul de la

atelieml mesteiugarcsc 5i-a pus capul in pmpria menghina" S-a

scris in toate ziarele

Iecgii de viaSt.

r --Enslish without lcats in just two years", in limba englezi' in oritinal

, .]sgt - gri i.tr-bo- chinese"' in limba cngleza, in oriSinal'

16 tooy personsMai mult decat orice, parinlii erau mai infrico$atori decat

copiii. Serile po4ilor deschise la Princess Diana ma faceau sama confrunt cu toate ace$e batAu$e murdare cu figuri incnrntate

9i tatuaje livide.

$i aslea erau doar marnele.M-am sahrrat. M-am saturat fi am obosit. M-am sahrrd sa

corectez lucrari care incepeau cu: ,,S-ar putea spune caMercutio era un pic cam onanist". Obosit sa predau Romeo g,lulr'aa unor pusti care rideau c6nd unul dinte shakespearieniidin spatele clasei umfla un prezervativ in timp ce noi facearnscena balconlui. M-am sanrrat gi am obosit sa tot incerc saexplic gloria ii minunea literaturii engleze unor copii carctumau ,,frrtu-i", ,,al d$cului" $i ,,futuf in discugiile lor cum ar fitumat ketchup p€ un sendvi$.

Apoi am auzit ca britanicii pot sa mai mearga inca in HongKong si primesc automat permis de munca pe un an. Dar nupenru mult timp.

Eram cam in vrernea in care urul dinre parinfi elevilor mei -rcsp€ctiv un tata, amuzant lucru, un barbat care era pemanentimbracar ca de plaja, chiar gi in mijlocul iem[ - 9i-a facut untatuaj cu Marea Britanie pe tlral $ en scris gegit.

Scria: ,Jvlarca Britenie'l, chiar sub imagipea unui buldogh[bat inblacat cu un tricou cu Union Jack care fie era croit preastamt, fie era mai mic cu citeva numere.

Marea Britenie.Isuse mare!Ata ca am plecat. Partea cea mai grca a fost sA ma hotArasc

sa fac asta- Dupa acee4 a fost u5or, Dupa douasprczece orc,patru filme, tlei mese $i doutr crize de stomac in ultimul rand aiunui Boeing 741, am atanzat p. aeropoftul Kai Tak din HongKong, unde aterizarea se face inima cat un purice in pidurea dezgfie-nori, destul de aproape incft sa po$ vedea rufele la uscatin fiecare balcon. $i am ramas acolo pentru ca Hong Kongulmi-a dat acel sentiment - acel sentiment special.

lecAii de viaSl. 17

Eran foarte depane de ,Marea Britenie"' Era alta lume'

&mci cand exact de asta aveam nevoie in viaF $i totu$i' era

altA lume, carc m-a facut sa-mi iubesc tara inu-un fel ln care

nrc mai facusem Phna anmci.

Hong Kong ma facea sa ma simt ca $i cum lara mea facuse

odata ceva impoftast $i unic. Ceva magic ai curajos' $i ma

uirarn la toate tuminile alea, care ma faceau sa ma simt ca $i curn

aveam in mine puiln din toate acestea.

lnsa nu aveam tm motiv real ca sN ma aIlu aici, nu ca tipul

rcela BBC, care-ii cauta radacinile, si nici ca aceia carc se aflau

aici pentru Buddha sau Pentu Bnrce Le€'

Atunci an intalnit-o Pe Rose.

$i ea a devenit motivul meu.

Batrinul chinez nu e singurul semn de viala' in partea mai

indepanata a inrcului sunt unii care au rdmas de sambaa sear4

un gmp de adolescenfi cu privirile lncetofate carc inca nu au

ajuns acasa.

Membrii acestei mici gasti sunt doar umbra curcubeului

uman si, cu toate ca Personal ma prcnunl in favoarca societa;ii

multiculturale, ceva din felul in care pu5tii a$tia scuiPaporumbeii nu ma face Prca oPtimist in privinla capacitAliiomenirii de a rai ln Pace.

Cand ma vad ci apar in drumul lor, schirnba rinjete cusublnlelesuri 9i eu ma gandesc: ,'De ce-or fi rdzind?"

Imediat aflu rasPunsul.

Rad de tipul gras cu fata ro$ie, carc gafrie, in adida$i nou-

nou1i, care evident n-are unde sa mearga sarnbaB seea $i nici

p€ nimeni cu care sa meargl undeva. Tipul care se culcA mereu

odata cu gainile. Care nu e deloc diferit'

Sau Poate sunt Prea dur cu mine insurni?

- Uita-te la branza! sPune unul dintre ei'Sa se uite la br?nza? Ce inseamna asta? E vorta desge

mine? Sa verifice brdnza? E o expresie noua?

- E atet de gras ca arata ca doua curve care se luPtA subpatu$, nu?

' Crlar Britan. in loc de Cred Brirain. in limba cnSleza" fi original.

18 tooy parsotrs

- E atit de grai ca isi face poza de paqapon din satelit.- E ,rlt de gras ca primepte scrisori de la fani, de la Captain

Ahabl.Ca fost profesor de literdtura engleza, sunt imFesionat de

aceasta referirc la MoDl Drbt. Agtia nu sunt copii rai. Degi faco larna ingrozitoarc r6zind de mine, le acord ceea ce cred eu case poate numi un zambet prietenos. t.e arat ca brenza poate safie un tip de treaba Si care $tie cum sa se poane c6nd se facglume pe seama lui. insa ei nu fac alrceva decat sa-$i zembeascaafectat unul altuia si apoi rnie. Renjet, ranjet, ranjet, mdiaza tnegala masura de tinercte gi de pmstie.

Ma uit r€pede h alta pafte Si, dupa ce ftc de ei, imiamintesc ca am un baton de Snickers in buzunarul teningului,pentu caanxi de urgenp" Sub privirile unei veverile gri, imimanSnc batonul de ciocolata pe o banca uda din parc.

Apoi ramAn mult tirnp pe banca, rasucindu-mi verigheta peal treilea deget de la mAna $angA, si ma sirnt mai singur ca 'niciodara.

Am imalnit-o W Star Ferry, vaporul vechi cu doua punti,vopsit in verde $i alb, carc face legatura inte Kowloon lacapatul peninsulei chinezesti qi insula Hong K.ong.

Ma rcg, asta nu e chiar adevarat - adica nu am intalnit-o cuadevarat pe Stil Feny. N-am schimbat nume gi numere detelefon. N-am facut nici un plan sa ne mai vedem. N-am fostniciodan artist la agalat, iar asta nu s-a schimbat cu Rose. insaSlar Fery este locul unde am vazut-o pdma data, lup6ndu-sesa-Si faca loc prin tumichet, cu o cutie mare de carton in b'rafe,balans6nd-o pe un gold, in timp ce inuoducea citeva fise inlaca$ul special.

S-a alaturat mullimii care astepta feribohrl, o occidentalainconjurata de tot felul de localnici - rineri oameni de afacericantonezi care se indrcptau sprc birourile lor din Central, fete

I Capianul Ahab, capitanul navei Pequod din Moby Dlbft, cartea autoruluiamcrican Herman Mclville. (n.tr.)

Iectii de viall 19

st, fimctionare, cu telefoanele lor mobile, fustele mini $i Parulmgnr in vint, comercianfi fala haina carc scuipau flegme de

miimea unui dolar din Hong Kong' mame tinerc si bebelusii

br cu fete dolofane, cu surPrinzatoarc ciufiri de Elvis, batrine

mrmntele cu dinli de aur si Parul alb Pieptanat Pe spate'

manajerc filipineze .care se duceau la munca 9i chiar ciudali

nrisd gwejlol care si prajeau in liniste ln cNldura toridL

Avea parul nigm ca al chinezilor, insa Pielea ii era foarte

alba. ca ri cum abia ar fi Yenit dintr-un loc in care plouasehtruna. Em Anbracata htl-un deux-pidces simPlu, de birou'

insa, din pricina cutiei mari de carton, pArea ca merge sa lucr€ze

la una dintre pielele de dincolo de Sheung Wan, la vest de

Cental. Dar gtiam ca asta em imposibil.Rampa a fost lasata h jos si mulfimea s-a urcat pe Srar

Ferry in stilul tipic cantonez. Am privit-o cum se chinuie cu

cuti; de cartoh si am observat ca fala ei era rotunda, serioasa

si foarte tenara-Ochii ii erau prea departafi, iar gura prea mica' Dar ai fi zis

"a " Aornoa"r, pana cand a zambit. Iar cend a zimbit - rcpede'

ca sa se scuze dupa ce il lovise in spate cu cutia pe un om de

afaceri chinez - waja s-a dsipit imediat. Avea acel tip de ranjetcu strungareaF care te impiedica sa o consideri o frumusele

conventionali. $i totuSi, ceva din zambetul acela blegul m-a

arras si mi-a patruns in inima int-un fel in care simplafrumusete n-a facut-o niciodata' Era mai presus de frumusele'

Am gasit un scaun. Iar scaunele se ocupau repede' Statea

chiar l6nga mine, zambind timid, in timp ce stingea la piept

cutia de carton, iar feribotul se lasa 5i se ridica Pe Yaluri'

inconjurata de muftimile cu paml ca Pana coftului'

intre Kowloon 5i Hong Kong este un dlum de doar Sapte

minute, cea mai scuta calatorie pe mare din lume, un scurt

ki.lometu intortocheat, prinue gunoaie, barje, vase de qoaziera'

remorchere $i gampane. Dar ti se parc foarte mult atunci cand

cari o cutie aproape la fel de mare ca tine.

r Tcmen cantonez care desenneaza rasa caucaziana (n tr')

20 tony personsM-am ridicat.

- Scuzati-ma, \.reti sa stati jos?Ea s-a uitat la mine. Eram slab pe-atunci. Nu ca a$ fi fost

Brad Pin sau ceva de genul a$a, nici macar in perioada acee4dm nu eram nici Omul-Elefant. Nu ma a$eptam s-o vadlesinlnd, nici de dorinl4 nici de repulsie. Dar ma a$teptam safaca ceva- Ea doar se zgdia la mine.

hesupusesem ca este englezoiaca sau americanca. Acumvedeam ca, avand parul, si ochii, si pomelii ai4 era posibil sa fiede undeva din zona Mediteranei.

- Vorbili engleza?A dat din cap afirmativ.

- Vreti sa stati jos?- Mulpmesc, a spus ea" Dar e o calatorie scuta- Dar cutia e grea.- Am carat ahele ti mai grcle.Zimbetul acela. U$or, dur gi pulin refractar. Cine e'

strainul asta cu un tricou zdr€nfuit cu Frank Sinata (Frankzdmbind de sub o pal&ie cu boruri inguste, intr-o reclamaEMI din 1958, unul din anii lui de aur)? Cine e omul astamisterios? Acest slabanog care aducea mai mult cu Brad Pindecat cu Omul-Elefant?

Cutia ei era plina cu dosare, plicuri de pla.Stic 5i documentecu sofisticate sigilii rogii. Deci era avocat. Am simtit un val deresentiment, Probabil ca vortea numai cu barbali in cosnrm, cusalarii de gase cifre. Iar eu eram un barbat irnbracat int-unticou spahcit cu Sinaha, al carui pachet salarial, convertit inlire sterline, abia daca ajungea la cinci cifre.

- Nu cred ca se mai ofera locul unei femei W Stat Ferry, aspus ea. ln ziua de azi.

- Nu cred cA se mai ofera locul unei femei nicaieri, am spuseu. in ziua de azi.

- ln orice caz, mulgumesc.- N-ave1i penru ce.Ma pregateam sa ma a$ez din nou, cdnd un chinez in

varsta cu o camasa supraelastica si un ziar despre cursele de

Iecaii de viage 21

cai mi-a facut vdnt din cale $i s-a trantit pe scaunul meu'

Si-a adunat flegma cu zgomot 5i a scuipat exact inre ghetele

irete limuertaia. M-am holbat la el stupefiat' in limp ce el

i5i deschidea ziarul ;i incepea sa studieze caii de la cunaHappy ValleY.'-i?oftim,

a ras ea" oaca ai un scaun, te lii cu dinfii de el'

M-am uitat h da cum rdde, cu r6sul ei blegut, h timP ceaiungeam la instrta Hong Kong. Cladirile mari s€ ridicau+^-up* no^*a Banca Chinei. Banca Hong Kong 5i BancaSnanjnai. ttoteld Iraandarin. Toate blocurile de birouri argintii

si aurii, si din sticla, din CenFal, iar dincolo de toate astea

verdele luxuriant de la Victoria Peak, aproaPe Pierdut intr-un

giulgiu de ceaF troPicala.- beodata m-a apucat teama ca n-am s-o mai vad niciodat''

- Bei o cafea? am infiebal eu, rogind fruios' Eram nervos pe

mine insumil $tiu ca femeile nu spun niciodata ,da" la nimic'

daca nu poti sa le intrebi fara sa ro5egti'

- Cafea?- $tii desprc ce vortesc' Espresso CaPpuccino' Latte'

Cafea

- Haide, a spus ea Scaunul era bun Cafeaua - $tiu si eu?lE cam previzibil. $i apoi, trebuie sa las che$ia asta

Star Ferry s-a apropiat clatindndu-se de docud' Ratnpa a

fost coborfta. Multimile s-au Pregatit sa o ia la sanatoasa'

- Nu incerc sa te agAl am sPus eu'

- Nu? Figura ei era serioasa 5i nu puteam sa-mi dau seamadaca rddea de mine sau nu. Pacal!

Apoi a dispifut, inghidta de valul de cantonezi' cu tot cu

cutia ei de carton pline cu documente legale, spre chei 9i apoi

mai departe, spre cartieml de afaceri din Cenual'

M-am uitat clupa ea p e Star Feny a doua i' 9i a u€ia zi' $i apatra zi, ma a$ePtam sa o gas€sc z€rnbind cuiva pe carc toqnai

il pocnise cu cutia ei mare de documente oficiale' Sau - daci amnoro" - ,a -a lou"asca pe mine cu cutia de carton' Dar n-amvlzut-o nicioda$"

Pur 5i simplu voiam sa-i vad zambetul'