In anul 1992 un studiu olandez a comparat utilitatea chiropraxiei si cea a fizioterapiei in tratamentul durerilor persistente la nivelul spatelui si al gatului.

Un numar de 256 de pacienti au fost inclusi in acest studiu. Acestia acuzau dureri la nivelul spatelui si gatului ce persistau de cel putin 6 saptamani. Subiectii au fost tratati de chiropracticieni, fizioterapeuti si medici generalisti. Fizioterapeuti le-au aplicat pacientilor diferite terapii, de la unde electrice, ultrasunete, exercitii clasice sau masaje. Medicii generalisti le-au prescris pacientilor lor analgezice, repaos la pat sau medicamente tip-placebo. Chiropracticienii le-au aplicat pacientilor proceduri de manipulare si mobilizare a coloanei vertebrale.
Concluzia studiului a fost ca terapia prin manipularea coloanei a dat rezultate mai bune decattratamentele placebo sau medicamentatia prescrisa de medicul generalist. De asemenea, intr-un interval de 12 luni chiropraxia s-a dovedit a fi mai eficienta decat fizioterapia.
Studiul UK BEAM (United Kingdom Back Pain Exercise and Manipulation) in ceea ce priveste eficacitatea exercitiilor fizice si a manipularii spinale in tratamentul durerilor lombare.

Studiul a reliefat faptul ca durerile de spate au ajuns sa fie considerate o problema economica majora. Angajatii devin din ce in mai neproductivi din cauza durerilor localizate la nivelul spatelui. Manipularea coloanei este considerata o modalitate eficienta prin care se reduc pierderile datorate acestor afectiuni. S-a demonstrat de asemenea ca manipularea coloanei folosita ca metoda unica de tratament este mai eficienta pentru pacienti decat combinatia dintre chiropraxie (manipularea coloanei) si o serie de exercitii fizice.
La studiu au participat 1287 de persoane, iar concluziile au relevat faptul ca manipularea coloanei (privita ca tratament exclusiv, neasociat cu nicio alta metoda) are o foarte mare eficienta in termeni financiari atat pentru marile companii cat si pentru pacienti.

Din punct de vedere financiar acest studiu a stabilit ca manipularea coloanei, tehnica principala de tratament in chiropraxie, este cea mai eficienta metoda - din punct de vedere al costurilor si rezultatelor de tratament a durerilor de spate. Cercetare comparativa a diferitelor remedii, de la medicatia traditionala, la acupuntura si manipularea spinalaAcest studiu compara efetele acestor 3 tehnici de tratament a durerilor localizate la nivelul coloanei vertebrale. Concluziile sale au aratat superioritatea chiropraxiei ca metoda de tratament.

Studiul arata ca, in cazul episoadelor dureroase mai lungi de 13 saptamani chiropraxia este mai eficienta decat medicamentatia sau acupuntura. Cercetarea s-a desfasurat la un spital din Australia si a implicat un numar de 115 pacienti carora le fusese prescris unul dintre cele tratamente incluse in studiu. Pacientii au fost impartiti in 3 grupuri:in primul grup au fost aplicate proceduri de acupuntura;

in cel de al doilea grup au fost administrate doze de Celebrex, Vioxx si paracetamol;

pacientii din cel de al treilea grup au participat la doua sedinte de chiropraxie pe saptamana.

La sfarsitul studiului, grupul care a fost tratat prin manipulare spinala a inregistrat cel mai mare numar de recuperari 9. In cazul pacientilor tratati prin acupuntura, doar 3 au inregistrat rezultate pozitive, in timp ce doar in 2 cazuri medicamentatia a avut rezultatele scontate. Participantii la studiu au fost rugati sa completeze si un chestionar in care sa evalueze imbunatatirea starii generale de sanatate (daca este cazul) in urma acestor tratamente. Pacientii carora li s-a aplicat manipularea spinala au apreciat o imbunataire de 47%, cei care au fost supusi la proceduri de acupuntura, de 15%, iar cei care au primit tratamente medicamentoase, de 18%.Un articol publicat de Asociatia Americana de Chiropractica trece in revista o serie de studii si cercetari ce confirma rezultatele obtinute de tratamentele prin chiropraxie.

Din ce in ce mai multe studii i cercetari arata ca medicina conventionala nu raspunde tuturor nevoilor oamenilor bolnavi, tot mai multi gasind solutia in medicina alternativa. Chiropraxia este una din aceste solutii.

Un studiu publicat in numarul din 1 iulie 1998 al Annals of Internal Medicine arata ca tratamentul prin chiropraxie este adecvat pentru un numar semnificativ de cazuri de dureri de spate. Studiul respectiv arata ca 46% din pacientii cu probleme de spate au folosit cu succes chiropraxia pentru a se trata. Un alt sondaj realizat in ianuarie 1998 de Landmark Healthcare Inc. arata ca un adult din cinci cu virsta cuprinsa intre 55 si 64 de ani au beneficiat in viata lor de tratament prin chiropraxie. Un raport din decembrie 1997 al Agentiei Federale pntru Politici de Sanatate si Cercetare (Federal Agency for Health Policy and Research - AHCPR) arata ca, in Statele Unite, terapeutii prin chiropraxie se claseaza pe locul 3, din punct de vedere numeric, dupa medici si dentisti, in lista categoriilor profesionale ce practica activitati medicale.
Acelasi raport arata ca 80% dintre planurile de asigurari medicale ale americanilor includ si tratamente chiropractice. Iata ce spune raportul: "Din punct de vedere al trainingului, practicii i cercetarii, chiropraxia a trecut de la periferia sistemului medical in zona de interes si joaca un rol tot mai important in discutiile pe tema politicilor de sanatate.

Un articol publicat in martie 1998 in revista Business and Health arata: "Multe companii spun ca tratamentul prin chiropraxie le-a redus costurile medicale pentru tratamentul angajatilor, marind gradul de sanatate si productivitate al acestora. Articolul mentioneaza un studiu realizat in statul Oregon, care arata ca timpul mediu pierdut de un angajat din cauza durerilor de spate a fost de 9 zile pentru cei ce s-au tratat cu chiropraxie, respectiv 34,5 pentru cei ce au folosit tratament clasic.

Chiropraxia duce la o ameliorare rapida a simptomelor si este extrem de eficienta. In Statele Unite, intr-un singur an 1997 peste 20 de milioane de adulti au folosit chiropraxia.

In 1994, instructiunile AHCPR cu privire la durerile de spate arata ca manipularea coloanei tehnica principala de tratament in chiropraxie este unul din tratamentele a caror eficienta este demonstrata prin cercetari stiintifice.

Un studiu din 1992 realizat de RAND Corp. arata ca pacientii decid sa mearga la chiropractor din urmatoarele cauze:

-durere de spate in zona salelor

-durere in zona gitului

-durere de coloana in zona mediana, dureri de cap sau alte simptome

Durerea de spate este o probleme extrem de prezenta si comuna in societatea in care traim. Un studiu publicat in British Medical Journal arata ca durerea de spate nu poate fi tratata extrem de usor un lucru pe care chiropractorii il stiu dintotdeauna. Doar 25% din pacientii cu probleme de spate s-au recuperat dupa 12 luni de tratament clasic. Aceasta cifra contrazice spusele medicilor care sustin ca durerile de spate vor disparea dupa aproximativ o luna de tratament. Chiropracticienii stiu ca durerile de spate apar ciclic, ceea ce face probabil ca rezultatele lor sa fie mult mai bune. Intr-un sondaj realizat de Gallup, 90% dintre persoanele care au vizitat un chiropractor afirma ca tratamentul prin chiropraxie a avut efecte extrem satisfacatoare. Practic, pacientii subliniaza atit eficienta tratamentului, cit si propria satisfactie cu tratamentul de care au beneficiat.

In numarul din mai-iunie 1998 al revistei Health, se arata ca prestigiosul Texas Back Institute (TBI) a inceput sa foloseasca chiropracticieni aproximativ cu 10 ani in urma, tocmai datorita succesului acestui tip de tratament. In anul publicarii articolului, aproximativ 50% dintre pacientii institutului erau vazuti si de un chiropractor inainte de inceperea unui tratament.

Un articol publicat in Washington Post arata succesul unei companii nou- infiintate ce oferea un mix de tratamente medicale traditionale si alternative, inclusiv chiropraxia.

In Statele Unite exista 17 facultati acreditate de chiropraxie, practica este permisa in toate cele 50 de state ale SUA, iar in anul 1994 exista un numar de aproximativ 50.000 de chiropracticieni. La momentul respectiv, estimarile pentru 2010 vizau un numar dublu.Milioane de americani sufera de sciatica. Boala se manifesta prin dureri in zona de jos a spatelui, care coboara uneori pe picior. Durerea este provocata uneori de un disc herniat ce apasa pe radacina nervului sciatic, care se propaga in jos pe picior. Se estimeaza ca circa 300.000 de americani sint operati anual. Pacientilor li se spune adesea ca daca mai asteapta risca sa ajunga la deteriorarea permanenta a nervului.

Iata ce arata un studiu pe 2000 de pacienti, derulat timp de 2 ani, care face o comparatie intre chirurgia imediata si asteptare. Studiul publicat in the Journal of the American Medical Association arata ca operatia reduce durerea mai rapid, insa chiar si fara operatie, majoritatea celor ce sufera de sciatica se recupereaza, prin urmare nu exista nici un pericol in a astepta.

Pacientii care au apelat la operatie au obtinut o usurare imediata a durerii, dar intr-un interval cuprins intre 3 si 6 luni, persoanele din ambele grupuri atat cei care s-au operat, cat si cei care au preferat sa astepte au inregistrat o ameliorare.

Dupa 2 ani, aproximativ 70% dintre pacienti au constatat o imbunatatire rapida in simptomele lor. Concluzia studiului a fost ca riscul asteptarii este extrem de mic, dat fiind ca niciuna dintre persoanele care nu au apelat la interventia chirurgicala nu au suferit consecinte serioase.
Rezumatul studiului

Context:Discectomia lombara este cea mai utilizata procedura chirurgicala in S.U.A in tratamentul sciaticii, dar eficacitatea procedurii ramane in continuare controversata.

Obiective:Evaluarea eficacitatii interventiei chirurgicale in tratamentul herniei de disc.

Model, derulare, pacienti:Studiul s-a derulat intre martie 2000 si noiembrie 2004 pe un numar de 501 de pacienti din 13 clinici in care se trateaza afectiuni ale coloanei vertebrale. Clinicile au fost selectate din 11 state de pe teritoriul S.U.A. Pacientii sufereau de hernie de disc si prezentau semne de discopatie lombara (radiculopatie) de cel putin 6 saptamani.

Interventii:discectomia clasica vs tratament non-chirurgical adaptat fiecarui pacient in parte.

Rezultatele principale:Concluziile studiului au dus la modficari ale valorilor initiale inscrise in Studiul Rezultatelor Medicale. In al doilea rand, rezultatele acestui studiu au influentat standardele de masurare ale severitatii sciaticii.

S-au inregistrat si schimbari in intentia initiala de tratament a pacientilor: 50% dintre pacientii carora li s-au recomandat operatii au suferit interventia chirurgicala dupa 3 luni, in timp ce 30% dintre cei care au fost indrumati spre tratamente non-chirurgicale au fost operati in aceeasi perioada.

Concluzie:Pacientii din ambele grupuri atat cei care au fost operati cat si cei care au asteptat au inregistrat o imbunatatire majora a starii de sanatate in decurs de 2 ani. Datorita numarului mare de pacienti care si-au schimbat intentia initiala de tratament, concluziile bazate exclusiv pe intentia initiala a pacientului de a urma o metoda sau alta de tratament, nu pot fi creditate cu o veridicitate de 100%.

Corporatia RAND este una dintre cele mai presitigioase organizatii care se ocupa cu cercetarea in domeniul sanatatii publice. In anul 1991, corporatia a publicat un studiu conform caruia chiropraxia este indicata pentru durerea resimtita de pacienti in extremitatea de jos a coloanei. Acest studiu a determinat Agentia pentru Calitate si Cercetare in domeniul Sanatatii sa includa recomandari pozitive referitoare la chiropraxie in studiul clinic referitor la durerile din portiunea inferioara a coloanei, publicat in anul 1994.Acest studiu a ajuns la concluzia conform careia chiropraxia este o metoda de tratament indicata pentru durerile din partea de jos a spatelui.

Timp de jumatate de secol, chiropracticienii au fost priviti cu neincredere de catre Asociatia Medicala Americana (AMA). Astazi ei sunt al treilea mare grup de furnizori de servicii medicale, dupa doctorii generalisti si dentisti. AMA nu doar ca aproba, dar chiar recomanda medicilor sa isi indrume pacientii catre chiropractori.
In ultima decada a secolului XX, chiropraxia a inceput sa iasa din relativa obscuritate in care se afla si sa intre in zona de interes a sistemului medical, a declarat Paul Shekelle, director al filialei RAND din Sudul Californiei. De altfel el a jucat un rol major in reevaluarea atitudinii asociatiilor medicale referitore la chiropraxia si la alte practici mai putin traditionale.

Dar ce a dus de fapt la schimbarea atitudinii fata de chiropraxie? Este vorba despre mai multe evenimente, printre care enumeram:

Decizia luata in 1990 de catre Curtea Suprema in cadrul Cazului Wilks, unde s-a statuat faptul ca AMA s-a facut vinovata de practici ilegale de ingradire a chiropraxiei;

Comunitatea medicala a recunoscut oficial faptul ca majoritatea terapiilor clasice pentru diminuarea durerilor de spate sunt ineficiente;

Studiul publicat de corporatia RAND in 1992 prin care se analiza principala procedura utilizata in chiropraxie, manipularea spinala. Cercetarea a determinat Agentia pentru Calitate si Cercetare in Domeniul Sanatatii sa includa o serie de recomandari pozitive referitoare la chiropraxie in ghidul sau pentru tratarea durerilor de spate, publicat in 1994. Agentia editeaza periodic ghiduri destinate imbunatatirii calitatii serviciului medical din S.U.A


Afirmarea chiropraxiei

Inainte de 1990, se stiau foarte putine despre aceasta stiinta medicala. Acest lucru s-a schimbat odata cu cercetarea condusa de RAND.Acest studiu a pornit de la o serie de intrebari cheie si de la raspunsurile gasite:

Cine merge la chiropractori si de ce?
Raspunsurile la aceasta intrebare pot fi sumarizate, dupa cum urmeaza:
- Pacientii sunt, in general, oameni de varsta medie, casatoriti;
- Din punct de vedere al repartizarii pe sexe, femeile depasesc putin numarul barbatilor care apeleaza la chiropractori;
- Circa doua treimi dintre pacienti acuza dureri in partea de jos a spatelui, urmate de durerile de cap, gat si extremitati;
- Mai putin de 10% dintre pacienti au probleme non-musculare, algii scheletice, inflamatii ale urechii medii sau astm;
- In S.U.A oamenii fac circa 280 de milioane de vizite anual la chiropractor;
- In ziua de astazi oamenii merg mai des la chiropractor fata de acum 15 sau 20 de ani;

Chiropraxia functioneaza?
Corporatia RAND a evaluat temeinic toate datele referitoare la manipularea spinala in ameliorarea durerilor de spate. Concluziile au fost urmatoarele: manipularea spinala grabeste recuperarea in urma episoadelor acute de durere lombara.
In ceea ce priveste durerile de gat si de cap, concluziile au fost urmatoarele, luandu-se in calcul remedii cum sunt mobilizarea, terapia fizica si manipularea spinala: mobilizarea poate sa aduca, cel mult, o ameliorare pe termen scurt a durerii; manipularea spinala este mai eficienta decat mobilizarea, iar terapia fizica pentru episoadele dureroase cu o durata intre 3 si 13 saptamani este mai buna decat tratamentele clasice (relaxanti musculari etc); manipularea spinala si/sau mobilizarea ajuta la eliberarea tensiunii musculare acumulate la nivelului capului.

Cat de indicata este chiropraxia ca metoda de tratament?
Cercetatorii de la RAND au inclus in studiu un numar de chiropractori alesi aleatoriu in S.U.A si Canada. Termenul indicat a fost definit prin beneficiile preconizate, care trebuie sa fie mai mari decat riscurile la care se supune pacientul. Aceasta regula a fost folosita si pentru evaluarea altor metode medicale. Cercetatorii au aratat ca tratamentul a fost benefic pentru aproape jumatate dintre pacienti.

Chiropraxia este costisitoare?
Cercetatorii de la RAND au concluzionat ca tratamentul oferit de un chiropractician este mai scump decat costul tratamentului la un medic generalist. Totusi, trebuie mentionat si faptul ca tratamentul la un chiropractician necesita mai multa vizite, decat cel efectuat, spre exemplu, la un ortoped sau la un medic generalist.

am terminat Liceul Sanitar i coala Postliceal Sanitar
* am lucrat la Spitalul Universitar - recuperare
* am continuat lucrnd la Hotelul Mariott, dup care la cererea multor oameni am deschis acest cabinet.

Cred c atunci cnd este sincer, dorina de a ajuta atrage un sprijin suplimentar, un sprijin care vine... de Sus. Proporia este bineneles diferit, dar in opinia mea, aceast Graie se manifest ntotdeauna chiar dac oamenii sunt contieni sau nu de darul pe care l primesc.

Cnd vrei si ajui pe oameni, n sprijinul tu vine ntotdeauna i un ajutor ceresc. Am recuperat pacieni care sufereau de pareze, hemipareze, hernie de disc, hemiplagii, accidente vasculare, discopatii si diferite afectiuni (boli interne)..

Am lucrat anumite edine de masaj special cu Nicole Kidman, n decursul filmrilor pentru filmul Cold Mountain, actorul Jay Tavare a beneficiat de serviciile mele. Cabinetul de masaj Lungu Mihai Vili.Metodele terapeutice aplicate:
* Kiropractie (Chiropraxie) - Osteopatie - tratament pentru afeciuni de coloan
* Kinetoterapie - recuperare medical postoperatorie, gimnastic medical
* Masaje: terapeutice, anticelulitice, intreinere, infrumuseare, relaxare
* Bioenergie - orice boal poate fi vindecat
* Reflexoterapie - presupunctur pe punctele reflexe ale tlpilor - efecte benefice pentru diferite afeciuni.Masajul suedez, cunoscut si sub denumirea de masaj somatic, este considerat una dintre cele mai vechi terapii, fiind constituit dintr-o prelucrare metodica normala a partilor moi ale organismului in scop fiziologic sau curativ profilactic.
Tehnicile de masaj clasic suedez sau masaj limfatic practicate cu maiestrie, au efecte deosebit de benefice asupra sanatatii, conditiei fizice si aspectului general al corpului pacientilor de orice varsta.

Masajul clasic suedez asigura o functionalitate perfecta a organismului persoanelor aparent sanatoase, creste tonusul muscular si totodata relaxeaza sistemul nervos, stimuleaza organele interne si intretine starea de sanatate si echilibru psihic al pacientilor la orice varsta, prevenind astfel dizarmoniile functionale ce ar putea duce la o dereglare a sanatatii prin aparitia si instalarea bolii in sine.
Prin masajul adecvat, efectuat cu competenta sunt stimulate majoritatea functiilor corporale si a organelor si tesuturilor pielea, muschii, tendoanele, nervii, glandele endocrine, organele digestive si sexuale, coloana vertebrala etc.
Datorita intensificarii circulatiei sanguine, a limfei si influxului nervos, se obtine o revigorare pregnanta a intregului organism, este ameliorata mobilitatea articulatiilor si ligamentelor, sunt stimulate circulatia sanguina si limfatica precum si metabolismul si se amplifica totodata eliminarea toxinelor din corp.

Tehnicile de masaj speciale au scopuri curativ-terapeutice producand vindecarea si ameliorarea unei palete largi de boli si afectiuni, unele dintre ele considerate incurabile in medicina clasica.
Dintre acestea citam cateva:
afectiuni ale sistemului osteomuscular crampe si dureri musculare, recuperare motorie dupa traumatisme si fracturi grave, pierderea mobilitatii, entorse, luxatii, reumatism (artrite, artroze);
afectiuni ale sistemului circulator sanguin circulatie periferica, arterite, hipotensiune si hipertensiune arteriala, ateroscleroza etc;
afectiuni ale sistemului nervos paralizii si pareze, stari de stress si depresie nervoasa, insomnie, oboseala cronica, afectiuni ale coloanei vertebrale, nevralgii etc;
afectiuni ale sistemului endocrin stari de oboseala generala, imbatranire prematura, disfunctii sexuale, somnolenta si absenteism, obezitate etc;
afectiuni dermatologice riduri si imbatranirea pielii, celulita, tulburari de transpiratie, alopecie, edeme etc.

EFECTELE MASAJULUI TERAPEUTIC:
stimuleaza centrii nervosi din piele dinamiznd functiile organelor,
accelereaza curentul limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor toxice,
dinamizeaza circulatia sanguina spre inima usurndu-i munca,
stimuleaza nutritia pielii si grabeste regenerarea celulelor,
repozitioneaza muschii corpului recstigng starea de bine,
regleaza secretiile glandelor endocrine, mbunatatind metabolismul,
intensifica schimburile nutritive si eliminarea toxinelor din corp,
corpul devine calm si relaxat, dispar tensiunile si stresul.

Masajul terapeutic reprezint utilizarea acestuia n tratamentul diferitelor afeciuni, avnd ca obiectiv favorizarea proceselor de vindecare i de recuperare funcional: afeciuni ale sistemului nervos periferic, afectiuni ale sistemul muscular, afectiuni ale coloanei, stres, oboseala, cefalee,etc.

Obiectivele masajului:mbuntirea circulaiei sanguine i limfatice cu activarea proceselor metabolice n membrele afectate

meninerea troficitii, a elasticitii i excitabilitii muchilor

combaterea edemelor

prevenirea tulburrilor trofice ale tegumentelor i esutului celular subcutanat.

Circulaia limfatic este alctuit dintr-un sistem de capilare limfatice, vase i ganglioni limfatici, cu originea la nivelul lichidului interstiial al esuturilor i cu mers centripet, prin trunchiurile colectoare limfatice, spre sistemul venos al marii circulaii. n traiectul lor spre cord, vasele limfatice strbat unul sau mai muli ganglioni limfatici de unde primesc limfocite i imunoglobuline.Marele canal limfatic (ductul toracic) este situat napoia aortei, strbate diafragmul i se vars n unghiul venos stng, constituit prin unirea venelor jugular intern i subclavicular stng. n el este drenat limfa din membrele inferioare, peretele abdominal, organele genitale i organele abdominale, primind n traiectul su toracic i limfa din partea stng a capului i gtului, membrul superior stng i jumtatea stng a toracelui.Canalul limfatic drept este un colector scurt, care primete limfa din jumtatea dreapt a capului i gtului, membrul superior drept i jumtatea dreapt a toracelui i se vars n unghiul venos drept, format prin unirea venelor jugular intern i subclavicular dreapt.Compoziia limfei difer n funcie de teritoriul de unde provine i de starea funcional a esutului unde s-a format. Limfa este un lichid incolor, cu un coninut proteic destul de ridicat. Limfa hepatic conine mai multe proteine dect cea provenit din membre, iar coninutul proteic al limfei este mai mare dup ce a strbtut un ganglion.Coninutul lipidic al limfei pe gol este redus, ns limfa recoltat la 6-8 ore dup mesele bogate n lipide are un aspect lptos din cauza lipidelor absorbite prin celulele mucoasei intestinale. Fluxul normal al limfei n 24 ore este de 2-4 l.Circulaia limfei se face de la periferie spre marile ducturi limfatice.Funciile sistemului limfatic:
dreneaz o parte din lichidele interstiiale
readuce n circulaie proteinele extravazate
transport acizii grai cu lan lung i colesterolul, resorbii din intestin precum i enzime i hormoni descrcai n lichidul interstiial
are rol n imunitatea organismului

n organism se mai afl i alte organe limfoide: foliculii solitari din peretele intestinal, amigdalele, pulpa alb a splinei, timusul.

Drenajul ganglionilor limfatici
Ganglionii limfatici se afl n regiuni bine stabilite ale corpului uman, fiind grupai n reele(axilar, latero-cervical, inghinal, mediastinal, abdominal, etc.).Mrimea lor variaz ntre cea a unui bob de orez i cea a unui smbure de mslin, i au o form oval.Drenajul ganglionilor limfatici are ca scop de a le goli coninutul, prin presiuni, repetate lent i cu intensitate slab. Mna se aplic pe reeaua ganglionar, degetele fiind aezate transversal pe vasele aferente. Degetele ntinse trag pielea ca i ganglionii subiaceni, n timp ce o presiune uoar contribuie la evacuarea limfei. Ritmul micrilor este de 2-3 la fiecare 10 secunde, deoarece ganglionul limfatic se golete foarte lent. Micarea, lent i blnd a minii, se repet de 10 ori pe fiecare reea ganglionar.

Drenajul colectorilor limfatici
Se aplic mai jos de regiunea pe care dorim s o drenm. Presiunea este uoar, micrile ncepnd din parte proximal a edemului, pentru a se termina distal. Degetele sunt aezate transversal pe vasele limfatice, pentru a le stimula n timpul presiunii. Micrile trebuie s se execute foarte lent, n ritm de aproximativ 3 micri la fiecare 10 secunde. Circulaia limfatic este considerabil activat prin aceste micri. Micrile trebuie s se efecuteze de mai multe ori pe loc nainte de a deplasa minile, pentru a deplasa coloana de limf. Stimularea colectorilor ncepe de la rdcina membrelor (dup ce s-au drenat reelele ganglionare), minile deplasndu-se apoi progresiv spre regiunea de drenat.

Drenajul de resorbie
Nu se folosete dect atunci cnd edemul a invadat esuturile situate ntre derm i fascia muscular superficial.

Efecte: de la nivelul zonelor infiltrate, lichidul excedentar (n plus) este mpins progresiv din spaiul interstiial spre capilarele limfatice, prin care limfa va fi condus lent spre colectori.

Se aplic imediat dup drenjul colectorilor, la grania dintre marginea inferioar a edemului i regiunile neinfiltrate. Presiunea exercitat ncepe distal i se termin proximal, fiind orietat spre colectori. Dac edemul este mare, este bine s fie fragmentat n timpul aplicrii drenajului de resorbie, adic s se acioneze progresiv, din aproape n aproape, pn cnd se realizeaz drenarea lui. Faza cea mai important a micrii este relaxarea presiunii, moment n care capilarele i revin la calibrul lor iniial, din acest motiv acestei faze trebuind s i se acorde atenia necesar (presiunea mpinge limfa din capilare spre colectori, iar relaxarea permite reumplerea capilarelor).

Se spune ca femeile au cu 10% mai mult tesut adipos decat barbatii; tesut care este distribuit neuniform pe suprafata corpului. Femeile au predispozitie sa aiba mai mult tesut adipos pe coapse in adolescenta si se adauga si zona abdomenului si poate a bratelor in perioada adulta. Barbatii, in schimb, au predispozitie sa aiba mai mult tesut adipos in zona abdomenului si, unii dintre ei, in zona coapselor si a mainilor.Tesutul adipos este peste tot: in jurul inimii, pe abdomen, pe coapse, pe brate, pe spate, peste tot, iar, in anumite zone, are un diametru care ne supara. In momentul in care ne apucam fie de sala, fie de un regim alimentar, nu noi alegem de unde va micsora diametrul mai intai. S-ar putea ca respectivul corp sa considere ca tesutul adipos din zona spatelui este mai accesibil si de acolo sa simta nevoia sa consume la inceput. Apoi sa mearga in zona fetei, a sanilor, a coapselor, a abdomenului, a soldurilor, dar fara a-si epuiza nici pe departe rezervele! Pentru ca acest tesut adipos reprezinta excelente rezerve pentru perioadele grele prin care organismul se asteapta sa treaca.Masajul anti-celulita este una din cele mai bune solutii de a scapa de coaja de portocala". Acest tip de masaj se efectueaza local, in zonele afectate de celulita. Masajul se face de obicei pe solduri, picioare, fese, abdomen. Se folosesc creme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul anti-celulita.Influentele masajului anti-celulita asupra organismului se explica in buna masura prin actiunea directa asupra straturilor superficiale ale corpului. Cu ajutorul acestui masaj se stimuleaza supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se activeaza circulatia sangelui. Trebuie sa tineti insa cont de faptul ca masajul anti-celulita nu este un masaj de relaxare - se actioneaza insistent (uneori chiar usor dureros) asupra zonelor afectate de celulita. La Perfectcontur poti beneficia si de acest tip de masaj cu minimum de disconfort si maximum de efecte.

Celulita
Celulita este o inflamatie a tesutului adipos, putand fi considerate o boala. Celulele grase sunt dispuse subcutanat in ochiurile unei retele de tesut conjunctiv. Inflamatia acestui tesut se produce din cauza unei circulatii sangvine locale si a unui drenaj limfatic deficitar. In urma procesului inflamator, celulele adipoase devin mult mai aderente la piele, iar fibrele conjunctive ce formeaza ochiurile retelei se fibrozeaza si se scurteaza inegal si trag de piele, dand astfel aspectul de "coaja de portocala" al acesteia.

Abdomen
neteziri
frmntat (cut mare)
ciupit
plescit
pensat
neteziri
Se repet de mai multe ori aceeai succesiune, pe o durat de 15-20 minute.
Coapse i fesieri
neteziri
frmntat
tapotament
ciupit
neteziri

Este bine sa incepem masajul anticelulitic cu un drenaj limfatic si o stimulare a glandelor endocrine. Trebui tinut cont de gradul celulitei in asa fel incat dupa masaj sa nu apara echimoze. Daca masajul este facutla un nivel profesional trebuie stiut ca este una dintre cele mai complexe metode de indepartare a celulitei, necesitandun efort mare din partea maseurului.

Masajul Anticelulitic propriu-zis

PROCEDEE:
Masajul gambei - anterior si posterior ,
Masajul coapsei anterior si posterior
Masajul fesier si abdominal
Frictiune, framntat, tapotament,
Presiuni, vibratii, trepidatii,
Netezire finala de relaxare.

EFECTE:
fragmenteaza si discloca lobulii de grasime,
elibereaza tesutul de celulele adipoase,
accelereaza fluxul limfatic pentru preluarea toxinelor,
intensifica circulatia sanguina n tesuturi,
dezagregheaza si elimina produsele de descompunere,
stimuleaza terminatiile nervoase subcutanate

Prin masaj se inelege un grup de exerciii mecanice de tip manual sau tehnic prin care, lundu-se contact cu tegumentul, se efectueaz diferite manevre, n scop igienic, profilactic sau terapeutic i recuperator. Aceste manevre stimuleaz pielea, determinnd reacie vascular, biochimic, de stimulare senzitiv i induce reacii de tip reflex n vecintatea zonei de masaj sau la distan.

TIPURI DE MASAJ MANUA EFECTUAT DE CTRE MASEUR:
a) masajul clasic
- tehnici clasice principale: netezirea, friciunea,frmntat, tapotament, vibraia;
complementare: cernutul, rularea, presiunea i tensiunile, traciuni, scuturri,elongaiile, pensri, ciupiri
b) masajul reflex
- masajulesutului conjunctiv
- masajul reflex segmentar
- masaje reflexe speciale: reflexologia vertebral, reflexologia limbii, reflexologia endonazal, reflexologia auricular, reflexologia irisului, reflexologia buzelor, reflexologia intestinului gros, reflexologia dinilor, reflexologia palmar, reflexologia plantar,neuralterapia
INDICAIILE MASAJULUIAfeciuni ale aparatului locomotor reumatismale, neurologice, posttraumatice, psihogene afeciuni articulare, miozite, miofasciite, miogeloze, celulite, nevrite i polinevrite, retracii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii i atrofii musculare de diferite cauze.

Afeciuni ale aparatului cardiovascular staze venoase i limfatice, cu edeme circulatorii periferice.

Afeciuni ginecologice inflamaii cronice, ptoze uterine, aderene etc.

Afeciuni psihogene forme de nevroz astenic, spasmofilii, distonii neurovegetative.

Afeciuni dismetabolice obezitate, diabet, gut.

Pediatrie anemii, rahitism, sindroame hipoanabolice.

Geriatrie tratament de ntreinere i stimulare a musculaturii scheletice i a metabolismului diminuat, dup explorri paraclinice.

Optimizarea formei sportive.

Sedentarism.

Profilaxie secundar.

mbuntirea consistenei, elasticitii i mobilitii pielii

Creterea supleii i ameliorarea circulaiei sngelui la nivelul esutului subcutanat i conjunctiv

Stimularea resorbiei produilor din jurul leziunilor cu refacerea mai rapid a esuturilor respective i grbirea cicatrizrilor

mbuntirea circulaiei sngelui, cu creterea cantitii de oxigen la nivelul esuturilor i cu eliminarea mai rapid a deeurilor toxice provenite din activitatea muchilor

Activarea circulaiei limfei din cile limfatice cu o resorbie mai rapid a lichidelor interstiiale i a edemelor

CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
Contraindicaii definitive:afeciuni maligne sau cu potenial de malignizare prin masaj;

afeciuni cutanate (bolile de piele) : parazitare, infecioase, inflamatorii, eczematoase, eruptive de diverse cauze, plgi posttraumatice, fragilitate capilar;

afeciuni acute febrile;

afeciuni inflamatorii osoase i osteoarticulare;

tuberculoz cu diferite localizri;

tromboflebite i flebotromboze;

afeciuni cardiocirculatorii acute : angin pectoral, infarct miocardic, tulburri de ritm, insuficien cardiac, embolii cu diferite localizri, hipertensiune arterial netratat;

afeciuni pulmomare acute;

afeciuni acute ale tubului digestiv;

manifestri hemoragipare;

stri de oboseal;

bolile psihice majore (n special psihoze).

Zone anatomice n care se interzice masajul:spaiul popliteu (situat pe faa posterioar a articulaiei genunchiului)

triunghiul lui Scarpa (situat la rdcina membrului inferior, faa anterioar)

axil (subsuoar)

articulaia cotului (faa anterioar)

partea anterioar a gtului

zona mamar

partea interioar a coapselor; zona cu varice

Alte contraindicaii pot ine de:maseur starea de sntate fizic/psihic

locul n care se efectueaz masajul: spaii neigienice, umede, reci (temperatura optim 20 24C)

n urm cu civa ani am avut o decepie puternic. Urmrile au fost grave. Nu mai puteam s vorbesc, iar o mn i un picior mi paralizaser. Am urmat nenumrate tratamente alopate, dar nici o ameliorare. Ajutorul a venit ns. L-am cunoscut pe acest om care n ciuda tuturor pronosticurilor negative fcute de medici a reuit s m vindece. Dup prima edin ncepusem s simt deja furnicturi n picior i am reuit chiar s pronun cteva cuvinte. Dup cea de a treia edin puteam s merg, iar dup o sptmn eram complet vindecat.A trecut ceva timp de atunci. Dar din acea perioad grea nu a mai rmas dect o amintire neplcut, deoarece i acum sunt complet bine.Ii mulumesc lui Dumnezeu i domnului Vili pentru marele dar primit de la minile sale cu har:sntatea.Am fost diagnosticat cu mielo poli radiculo-nevrit. In februarie 2004 am fost internat n spital cu parez total de la mijloc n jos, unde am urmat tratament cu antiinflamatoare.Dup 3 luni de stat acas imobilizat la pat am nceput tratamentul cu domnul Vili de 3 ori pe sptmn, m-am simit mult mai bine i am ctigat echilibru la mers. In luna August am fcut pauz, iar dup o lun am reluat tratamentul. Acum m simt foarte bine.Am 54 de ani, am fost diagnosticat cu spondilit anchilopoetic la 28 de ani. Am fost internat la spitalul de Construcii din Bucureti timp de 2 sptmni, unde am fcut infiltraii cu hidrocortizon.Am fost n staiuni (Techerghiol) unde fceam bi de nmol 2 sptmni pe an. Am fost la mai muli terapeui. Dup 8 edine de masaj cu domnul Mihai Vili Lungu m simt mult mai bine. Gtul este mult mai mobil, spatele s-a ndreptat, merg mai lejer, pot conduce i vd n oglinda din dreapta.Am fost diagnosticat cu lombosciatic i discopatie lombar. Dup a cincea edin durerile de picioare au disprut, iar dup a cincisprezecea edin nu mai aveam nici o durere.Tratamentul a durat 30 de edine, iar dup 6 luni m simt foarte bine.erb Nicuor, Bucureti,Acum civa ani am suferit un accident vascular, n urma cruia mna i piciorul stng mi-au rmas paralizate. Incercnd cu greu s merg prin cas, am czut i mi-am fracturat colul femural al piciorului sntos.Mi s-a pus proteza Moore, ceea ce nsemna c va fi imposibil s mai merg vreodat. Nu mai aveam nici o speran de vindecare.Viaa mi se prea fr rost...L-am cunoscut pe domnul Mihai Lungu care a reuit practic imposibilul. Masajul, presopunctura, gimnastica recuperatorie m-au ajutat s m vindec.Ambele picioare, att cel ce fusese paralizat, ct i cel operat au putut fi recuperate. Acum pot din nou s merg i simt din nou c viaa e frumoas i merit trit.M numesc Negoi Anica, am 51 de ani, diagnosticul meu este hernie de disc (L5 S1). Am fost internat pe 15.08.2007 la spitalul Colentina la secia ortopedie, unde mi s-a fcut peridular anestezic i mi s-au administrat medicamente antiinflamatoare (diastat). Am stat n spital 2 sptmni i am fost externat doar cu o uoar ameliorare. Mi s-a recomandat s nu fac efort fizic. Dup 3 sptmni durerile erau din ce n ce mai mari.

Dup 3 zile de tratament realizat de domnul Vili durerea de pe picior s-a ameliorat, iar dup 8 edine consecutive nu am mai avut nici un fel de durere. Pot mica piciorul care era amorit de sus pn jos. In prezent m simt foarte bine. C1 cefalee, migrena, nevroza, surmenaj, lapsus, insomnie, hipertensiune, oboseala cronica, ameteala.

C2 imbolnaviri, afectiuni sinusale, erizipel, boli
oftalmice, otite, surditate, lesin, diverse dureri.

C3 nevralgii, boli ale tenului, eczeme

C4 alergie asmatiforma, stari asmatiforme, tulburari auditive, polipi

C5 inflamatia corzilor vocale, ragusire, tonsilita

C6 torticolis, dureri ale bratelor, amigdalita, tuse convulsiva

C7 boli ale tiroidei, inflamatia glandelor salivare, raceala

T1 dureri ale antebratului si ale mainilor

T2 bronsita, pneumonie, astm, tuse

T3 afectiuni respiratorii

T4 pneumonie, pleurita (nu si in caz de febra)

T5 anemie, hipotensiune

T6 afectiuni cardiovasculare si dureri ale toracelui

T7 febra, insuficienta circulatorie, ulcer, gastrita

T8 afectiuni ale ficatului si colecistului, herpes intercostal, boli ale articulatiilor

T9 oboseala cronica, alergii, urticarie

T10 dureri de stomac, tulburari gastrice, arsuri stomacale, tulburari digestive

T11 inflamatii ale tegumentului, eczeme, scleroza arteriala, dureri renale

T12 reumatism, balonare, sterilitate

L1 constipatie, inflamatia intestinului gros, dizenterie, diaree, hernie

L2 crampe, afectiuni respiratorii, acidoza, flebita

L3 tulburari ale vezicii biliare, tulburari ale menstruatiei, eunerizis nocturn, tulburari ale climaxului, impotenta

L4 discopatie lumbago, dureri ale spatelui, dureri ale genuchiului

L5 tulburari ale circulatiei gambelor, glezne tumefiate, picior plat, picior obosit, crampe ale gambelor, dureri ale osului sacral, hemoroizi, prurit anal, dureri ale coccisului. ntroducere
Hernia de disc, cunoscuta si sub numele de ruptura a discului intervertebral, este o afectiune prin care o parte din discul intervertebral apasa elementele anatomice din canalul spinal (radacinile nervoase si maduva spinarii).
Acest lucru se intampla atunci cand inelul fibros care mentine discul pe loc se rupe, permitand nucleului central sa alunece in afara. Rezultatul este hernierea nucleului pulpos in canalul spinal.Varsta si traumatismele repetate sunt factori care predispun la aparitia herniei de disc lombare. Cele mai frecvente hernii de disc sunt intalnite in portiunea inferioara a coloanei lombare, la nivelul discurilor L4 si L5. Protruzia discala este o alunecare unilaterala a discului spre canalul spinal si radacina nervoasa, cauzand durere, amorteala si slabiciune musculara pe acea radacina nervoasa pe care o afecteaza.Simptome:
Durerea este prezenta in mod constant si este localizata in stransa relatie cu discul intervertebral herniat. Durerea este numita si sciatica, ea se extinde din spate spre coapsa pe portiunea posterioara, pana la nivelul gambei si piciorului, uneori numai unilateral.Tabelul urmator ilustreaza localizarea deficitului motor, a deficitului de sensibilitate si a modificarii de reflexe in functie de diferitele nivele ale herniei de disc lombare:Diagnostic
Examinarea coloanei vertebrale arata scaderea amplitudinii lordozei lombare, scaderea gradului de mobilitate din cauza musculaturii contractate. Testul Lasegue (ridicarea piciorului intins) provoaca durere prin intinderea radacinii nervoase.
Testarea grupelor musculare izolate poate arata deficit motor. Reflexele rotuliene si achiliene pot fi modificate. Sensibilitatea poate fi diminuata la testarea cu acul.Daca istoricul pacientului si examenul fizic sugereaza o afectare a discurilor lombare, atunci investigatia de electie pentru precizarea diagnosticului este imageria prin rezonanta magnetica nucleara (RMN). Cand aceasta nu este disponibila, se poate efectua examen computer-tomograf (CT) lombar sau mielografie-CT.Tratament
Tratamentul initial presupune administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene si repaus la pat. Circa 80% dintre herniile de disc se pot ameliora prin tratament. O parte din medici prescriu tratament fizioterapic, tractiuni musculare, aplicatii de ultrasunete, stimulare musculara pentru combaterea contracturilor precum si gimnastica medicala pentru intarirea musculaturii spatelui si a abdomenului. Acestea au rolul de a preveni recurentele sciaticii in aceasta boala.O metoda noua si foarte eficienta este kiropractiaosteopatia.CIFOZA (gheb) este o modificare n plan sagital a coloanei vertebrale. Musculatura este alungit, flasc, nu are putere s susin coloana.Tratament:
MASAJ DE TONIFIERE a musculaturii paravertebrale
kinetoterapie
mersul cu cartea pe cap
dormit pe pat tare, fr pernScolioza este o modificare n plan longitudinal a coloanei vertebrale n C sau n S.1. Curbura n C cuprinde cam toat coloana,
- musculatura din exteriorul curburii este relaxat -> MASAJ DE TONIFIERE,
- n timp ce musculatura din interiorul coloanei este contractat -> MASAJ DE RELAXARE

2. Curbura n S cervico-dorsal
- dorso-lombar (cea mai frecvent)
- lombo-sacratArtroza coxofemural (coxartroza) apare la persoane peste 50 ani i este una dintre formele cele mai invalidante. Se manifest cu dureri n regiunea inghinal sau fesier, ce pot iradia n coaps, fiind intensificate de mers pe scri sau teren accidentat. Muchii periarticulari pot prezenta contracturi. n fazele mai avansate apar hipotrofia muscular, limitarea micrilor articulare i impoten funcional a membrului inferior de partea afectat. Lombosciatica consta in afectarea unei rdcini a nervului sciatic produs de procesul de discartroz, care favorizeaz migrarea nuclelui pulpos al discului intervertebral. Se manifest cu dureri lombare instalate brusc n timpul ridicrii unei greutisau la redresarea coloanei vertebrale. n alte cazuri durerea se instaleaz lent, acentundu-se progresiv. Spondilita anchilozant este o afeciune inflamatorie a coloanei, predominant la brbai cu o numit particularitate genetic. Intereseaz articulaiile interapofizare ale vertebrelor i se manifest cu dureri la nivelul coloanei, n special n regiunea sacroiliac (articulaia oldului), limitarea micrilor, hipotrofie muscular (la pacienii imobilizai la pat) i tendin la cifoz dorsal. n fazele avansate se instaleaz anchiloza coloanei vertebrale. Tratament
faza acut:repaus pe pat tare (numai pe perioada dureroas), posturi corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase, medicamente analgezice antiinflamatoare, corticoterapie
faza de remisiune:kinetoterapie i masaj, astfel:
- la pacienii imobilizai la pat
- pentru mbuntirea circulaiei sanguine i a condiiilor trofice locale
- prevenire hipotrofiei musculaturii dorsolombare
Masajul va fi de tonifiere, cu frmntat mai energic, dar fr tapotament.

- la pacienii care se deplaseaz, musculatura dorsolombar devine contractat pentru diminuarea durerilor i a contracturilor musculare masajul trebuie s fie calm i miorelaxant, utiliznd manevre mai puin energice, adaptate sensibilitii regiunilor dorsolombare: netezire, friciuni cu vrful degetelor, uoar frmntare n cut cu intensitate mic, vibraii longitudinale, cu efecte decontracturante Discopatia lombara se caracterizeaza prin procesul de degeneresceta discala, prin care nucleul si pierde omogenitatea fibroasa si se ngusteaza, iar pe inelul fibros apar fisuri si fante. (Stroescu, 1979) .Discopatia este boala discului vertebral. Discul vertebral foarte precoce, odata cu ncetinirea procesului de crestere sufera fenomene degenerative, legate n principal de degradarea substantelor proteice din nucleul pulpos si inel fibros. Dinamica discului si fortele care nasc n cursul miscarilor fac posibila dilacerarea fisurilor discale si chiar ruperea inelului fibros cu hernierea nucleului spre canalul rahidian si gaura de conjugare. Apare un conflict discoradial, care implica iritarea sau chiar compresarea radacinii, spatiului interdiscoligamentare fiind foarte redus.Fragmentarea si migrarea nucleului pulpos reprezinta hernia de disc, stare de deteriorare a discului care este ireversibila, necesitnd chiar si tratament neuro-chirurgical. Hernia de disc este cea mai des ntlnita forma a dicopatiei vertebrele.Evolutia discopatiei lombare
Evolutia discopatiei se face treptat, la nceput apare durerea lombara. Concomitent cu durerea apare criza de lumbago, care este contractura puternica si dureroasa a musculaturii paravertebrala lombara.
Dupa Arsene boala discului evolueaza n patru faze: prima faza de mpingere cnd nucleul forteaza inelul fibros; faza a doua cnd se rupe inelul fibros; faza a treia cnd fragmentul migreaza fragmentul; faza a patra de supraadaugare a procesului artrozic. Cea mai frecventa forma a discopatiei ntlnita este hernia de disc, care se poate produce la orice nivel dar cea mai afectata este coloana lombara, apoi cervicala si mai rar dorsala.Iaroslav Kiss descrie urmatoarele stadii evolutive ale discopatiei lombare: o protruzie simpla care irita ligamentul intervertebral comun posterior ( suferinta este ligamentara, durerea este vie deoarece acest ligament este foarte bine inervat, la fel cu straturile externe ale inelului fibros ); o hernie subligamentara a discului ( expresia clinica este lombasciatica ); hernie transligamentara posterioara, libera, ce gliseaza de-a lungul radacinii si o blocheaza comprimnd-o n gaura de conjugare.
Cea mai eficienta metoda in tratarea discopatiei este kiropractia asociata cu masajul terapeuticVracii de pe vremea strabunicilor stiau sa traga oase si sa rupa junghiuri. Mai nou, ei se numesc osteopati.

O noua disciplina din categoria medicinelor alternative isi face aparitia in peisajul terapeutic al secolului al XIX-lea datorita doctorului american Andrew Still, in 1874. Dupa cum ii spune si numele, osteopatia are legatura cu oasele, dar nu numai cu ele. Practic, ea consta in manipularea diferitelor parti ale corpului, pentru a se obtine o stare de mobilitate specifica starii de sanatate. Se spune ca unii osteopati sunt atat de maiestri, incat pot sesiza deplasari ale organelor de ordinul micronilor! Si asta numai datorita sensibilitatii deosebite pe care o au in maini... Osteopatia este inspirata din medicina chineza si are puncte comune cu chiropraxia. Chiropraxia, dezvoltata din osteopatia timpurie, se limiteaza la coloana vertebrala si membre, pe cand osteopatii pot trata si organele interne sau chiar zona capului. Tehnica folosita este un gen de masaj, diferite miscari executate cu ajutorul mainilor asupra corpului pacientului.
PRINCIPIUL DE BAZA
Ca si celelalte sisteme de medicina alternativa, si osteopatia priveste fiinta umana ca pe un intreg. Ea vrea sa trateze cauza care produce simptomul, astfel incat, dupa tratament, acesta sa nu mai apara. Tocmai de aceea, o incursiune in trecutul pacientului va aduce informatii despre comportamentul gresit care a dus la aparitia bolii. Chiar daca manevra osteopatica a dat rezultate imediat, daca pacientul nu-si modifica stilul de viata, boala va reaparea. Din punct de vedere osteopatic, orice dezechilibru din organism poate fi asociat cu o pierdere de mobilitate pe un anumit segment. Fiecare organ trebuie sa fie pozitionat in asa fel incat sa functioneze optim. Orice problema de sanatate se traduce printr-o deplasare in forma, care duce la modificari ale tesuturilor, provocand durerea. Corpul tinde, in mod natural, sa-si gaseasca pozitii in care durerea sa se amelioreze, dar osteopatii nu te sfatuiesc sa le dai curs. Pana la urma, aceste pozitii nu sunt nici ele naturale, iar durerile se vor inteti. De aceea, daca te doare spatele, fa-ti timp si du-te imediat la un osteopat. Nu sta incovoiata sperand ca durerea va trece de la sine. Probabilitatea sa se inteteasca este foarte mare.


INDICATII TERAPEUTICE
Orice fel de durere poate raspunde bine la un astfel de tratament. Durerile lombare, cervicale, cefaleea, dureri articulare toate se pot trata foarte bine cu ajutorul acestei forme de medicina alternativa. Dar nu numai ele. Boli cronice care nu raspund la tratamente clasice pot fi si ele vindecate: afectiuni neurologice, gastrointestinale si urogenitale. Infectiile cronice care nu raspund la antibiotice mai au o sansa. Colicile bebelusilor si alte probleme pediatrice isi gasesc si ele rezolvarea pe aceeasi cale. Daca ai radiografii sau alte imagini care pot da informatii despre starea interna a corpului tau, ia-le cu tine la consultatie. Osteopatia nu se recomanda in cazul inflamatiilor sau tumorilor si nici in cazul osteoporozei avansate. Exista si riscuri, de aceea este bine sa mergi la un terapeut recomandat. Ameliorarea suferintei poate sa apara si dupa o singura sedinta de maximum 40 de minute, dar poate sa necesite pana la opt sedinte. Daca e vorba de o afectiune cronicizata, e bine ca tratamentul sa se reia la intervale regulate de timp. CHIROPRAXIA (Vertebroterapia) este considerata de catre practicienii ei atat o stiinta, cat si o arta. Terapeutii acestei stiinte se specializeaza in tratarea unor varietati de maladii legate de sistemul muscular si articular prin manipularea coloanei vertrebrale si articulatiilor. Terapia nu include insa numai manipularea propriu zisa ci si folosirea mainilor pentru a localiza anumite zone pe coloana vertrebrala.

Scopul terapeutului este de a trata problema fundamentala a pacientului si nu doar simptomele de durere, discomfort pe care pacientul le simte pe moment. Terapeutul pune un diagnostic initial dupa o anamneza detaliata si dupa o atenta examinare fizica si psihica. Dupa aceasta va palpa coloana vertrebrala si anumite articulatii pentru a determina unde anume este o disfunctie a mobilitatii normale. O astfel de disfunctie sugereaza existenta unei probleme delicate de natura biomecanica mai profunda si care odata corectata poate contribui la imbunatatirea starii generale a pacientului.
CHIROPRAXIA (Vertebroterapia), asa cum este folosita in prezent in cabinetele de masaj locale utilizeaza, in functie de capacitatile si de influentele anterioare ale terapeutului, manevre si proceduri din:

osteopatie, terapie dezvoltata mai ales in mediile medicale din Europa,

terapia coxalelor a dr Yumeiho (care foloseste manipularea osteoarticulara si multiple elemente din Shiatsu),

chiropraxie , tehnica ruseasca care foloseste incalzirea prin masaj viguros al meridianelor energetice si in special a zonelor de langa coloana vertebrala si abia apoi manipularileosteo-articulare pentru ca asa numita memorie a muschiului sa se retina ca fiind o stare de relaxare, permitand astfel organismuluiun ragaz de mentinere a pozitiei corecte a articulatiei cu efecte curative sporite.

kinetoterapia monahala, dupa cum ii spune si numele a fost dezvoltata in mediul preotilor, constand in principal din manevre si proceduri de masaj executate cu talpa piciorului, avand influente certe din tehnicile stravechi numite calcarea pe prag .

masaj thailandez terapeutic, tehnica orientala care foloseste un masaj bland al meridianelor energetice (de tip Shiatsu), urmat de elongatii, presiuni, rasuciri si trageri ale articulatiilor si ale coloanei vertebrale, executate in maniera relaxata obtinand efecte de durata asupra eficientelor articulare si o relaxare profunda a zonelor din imediata apropiere a acestora, permitand organismului o regenerare rapida prin resurse proprii.

strecing, tehnica occidentala cu aplicabilitate pe partea de flexibilizare a articulatiilor, cu rezultate excelente in reducerea durerilor si a contracturilor musculare.

posturi si rasuciri de tip Hatha Yoga, cu influente din Yoga traditionala, avand rezultate in corectatea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale.

Fiecare terapeut, in functie de cunostiintele sale, de practicile sale curente si de experienta, poate alege sau recomanda, in beneficiul pacientului, unele dintre aceste tehnici sau o combinatie din toate. Este o terapie manual a articulaiilor, descoperit n 1845 de medicul englez, Daniel Palmer. Medicul englez a nfiinat zeci de coli pentru formarea specialitilor n acest domeniu. Prin inducie biomecanic de rsucire i deblocare a articulaiilor segmentelor vertebrale, prin extensia coloanei la toate nivelele, se pot rezolva cazuri complicate. Exist o aciune direct prin aezarea pacientului cu faa n jos, moment n care sunt rezolvate segmentele vertebrale, articulare i o aciune indirect de rsucire, prin care se obine deblocarea articulaiilor segmentelor vertebrale. Chiropraxia i osteopraxia pot fi folosite pentru toate articulaiile aparatului locomotor. De multe ori, prin cinci manevre fcute simultan, articulaiile sunt readuse la mobilitatea normal. ns cea mai mare mobilitate o au coloana cervical i lombar. Afeciunile coloanei cervicale pot declana dureri mari de cap, vuiet n urechi, ameeli, insomnii i chiar pierderea vederii. Aproape toi bolnavii cu discopatii lombare pot fi tratai prin chiropraxie i doar n cteva cazuri fiind necesar intervenia chirurgical.

Denumirea tehnicii vine de la cuvntul grecesc CHIROS care nseamn mna. Tehnica reprezint manipularea articulaiilor i vertebrelor cu ajutorul minilor ca acestea s poat aluneca, sau mai bine zis reveni in spaiile lor articulare. Succesul manevrei este anunat de un zgomot/trosnet specific denumit "CRACMENT" realizat la nivelul acelei articulaii. Datorit poziiilor greite pe care le adoptm n timpul zilei i al nopii, n timpul lucrului i n timpul ofatului, aceste articulaii se deplaseaz de la locul lor, apar contracturi musculare care menin aceste dereglri de la normal i dac acestea persist dup o perioad de timp apar posturi vicioase. Posturile vicioase apar aproape la toat lumea i asta nu nseamn c suntem bolnavi. Datorit activitii zilnice, suprasolicitri la efort prelungit, datorit greutii excesive, coloana vertebral se poate tasa i are nevoie de elongri i rearanjarea articulaiilor. Tehnica este folosit i n devieri i deformri ale coloanei vertebrale.

Devieri ale coloanei vertebrale:
Devierile i deformrile coloanei vertebrale sunt considerate din punct de vedere medical boli ale coloanei i au implicaii majore asupra anumitor organe interne , de aceea acestea trebuiesc tratate din timp. Fa de alte metode clasice de recuperare ale acestor afeciuni, cum ar fi:
-gimnastic medical, care este de lung durat i este recomandat dup rearanjarea coloanei.
-aparatul gipsat fiind incomod, dificil i nu totdeauna eficient.
-medicamentele nu pot interveni n aceast situaie.
-operaiile sunt traumatizante, costisitoare i necesit timp mare de recuperare.

Chiropractica reduce perioad de vindecare la jumtate ,efectele sunt spectaculoase , uneori chiar miraculoase n cazurile acute .Cercettorii n domeniu au constatat c mai mult de jumtate din populaia globului sufer de disfuncii ale coloanei vertebrale , care formeaz axul de susinere al aparatului locomotor.

Deformri ale coloanei vertebrale:
Prin deformri articulare, se nelege o modificare a staticii vertebrale sau a structurilor osteoligamentare i nu sunt considerate neaprat malformaii nete sau dizlocri evidente ale coloanei cu comprimri directe pe structuri vasculo-nervoase ci ca o deplasare uoar a unei vertebre ;.deplasare care determin mai inti tulburri funcionale, apoi lezarea acestora. Deplasrile, torsionrile i alunecrile sunt uneori vizibile, dar de cele mai multe ori nu pot fi sesizate dect radiologic sau la palpare .Ele mai sunt denumite i subluxaii .Consecinele acestor subluxaii constau n: nevrite , nevralgii , tulburri trofice , compresiuni arteriale , nervoase sau limfatice. Ligamentele devin tensionate , iar uneori se contract devenind dureroase la palpare sau apar dureri spontane.

n funcie de nivelul la care se afl subluxaia, apar i tulburri organice la nivel metameric dup cum urmeaz:
- Compresia la nivelul coloanei cervicale C1-C7 d tulburri cerebrale, cefalee, ameeli, tulburri oculo-motorii, migrene, insomnii.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T1-T4 d tulburri de ritm cardiac, senzaii de sufocare, dispepsii, tuse nervoas, parestezii n membrele superioare.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T4 -T9 d tulburri ale plmnului i pleurei .
- Compresia la nivelul coloanei toracale T9 -T10 d tulburri ale stomacului.
- Compresia la nivelul coloanei toracale T10-L1 d tulburri intestinale.
- Compresia la nivelul coloanei lombare L1-S1 duc la tulburri genito-urinare, frigiditate, disfuncii sexuale.

Prin deviaii i deformri ale coloanei vertebrale se inelege deplasarea corpilor vertebrali sub denumirea de CIFOZ , SCOLIOZ, LORDOZ.Coloana vertebral reprezint segmentul central al aparatului locomotor .Ea trebuie s susin capul i corpul n spaiu , s reziste forelor de gravitaie, tuturor forelor din exterior i s protejeze mduva spinrii cu rdcinile ei nervoase. Vzut din spate coloana este rectilinie , din profil ea descrie curburi normale denumite : lordoz cervical , cifoza toracal i lordoz lombar .Accentuarea acestor curburi este legat uneori de procese patologice , alte ori apar doar ca posturi vicioase .Deformrile structurale sunt determinate de afeciuni ce modific forma corpilor vertebrali i pot fi localizate la 1 ,2, sau 3 vertebre nvecinate .i n plan frontal pot aprea curburi ce sunt patologice , fiind fie o scolioz functional, fie una structural. Mare parte din acestea au un potenial evolutiv.

Aceste deviaii ale coloanei vertebrale se trateaz , se reduc i se amelioreaz vizibil prin aceste manipulri vertebrale care au ca rol de readucerea coloanei la curburile normale .Aceste manevre se vor executa dup o verificare atent , si dup un masaj terapeutic al muchilor paravertebrali ncordai .Numrul i frecvena edinelor se stabilesc in funcie de gradul de deformare, vrsta, vechimea afeciunii i dup cumulul de afeciuni .Numrul i frecvena sedinelor se stabilesc n funcie de gradul de deformare, vrsta, vechimea afeciuni i dup cumulul de afeciuni.