Universitatea Transilvania din Braşov Universitatea …old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...

1

Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”

Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctorale pentru cercetare de excelenta

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378 Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Partener:

Universitatea Transilvania din Brasov

Scoala Doctorala Interdisciplinara

Departament: Educație Fizică și Motricitate Specială

Sîngeorgean (Țurcanu) Dana Simona

Optimizarea procesului de instruire din cadrul jocului

de volei la nivel de senioare, prin integrarea și

eficientizarea atacului din linia a II-a

Optimization of the instruction process for senior

volleyball players by integrating and developing the

second line attack

Conducător ştiinţific

Prof. dr. Mircea NEAMȚU

BRASOV, 2015

2

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525

RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat

Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov

Nr. 7117 din 16. 12. 2014

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. Lorand BALINT

PRODECAN – Facultatea de Educație Fizică și Sporturi Montane

CONDUCĂTOR

ŞTIINŢIFIC:

Prof. univ. dr. Mircea NEAMȚU

Universitatea “Transilvania” din Brașov

REFERENŢI: Prof. univ. dr. Vasile BOGDAN

Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca

Conf. univ. dr. Adin Marian COJOCARU

Universitatea „Spiru Haret”, București

Prof. univ. dr. Dionisie TURCU

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 23.01.2015, ora 17,

Sala de Consiliu QI7 a Facultății de Educație Fizică și Sporturi Montane.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să

le transmiteţi în timp util, pe adresa [email protected] .

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de

doctorat.

Vă mulţumim.

mailto:[email protected]

3

CUPRINS (lb. română)

Pg.

teza

Pg.

rezumat

PARTEA I-a

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI

METODOLOGICĂ A TEMEI

INTRODUCERE 19 11

1. CAPITOL 1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ISTORICUL ȘI

REGULAMENTUL JOCULUI DE VOLEI..........................................................

21 11

1.1 Scurt istoric al jocului de volei......................................................................... 21 11

1.2 Regulamentul jocului de volei.......................................................................... 24 11

2. CAPITOL 2 FUNDAMENTAREA ANTRENAMENTULUI PENTRU

VOLEIUL FEMININ DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ........................................

27 12

2.1 Delimitări conceptuale...................................................................................... 27 12

2.2 Obiectivele antrenamentului de volei la nivel de senioare............................... 30 12

2.3 Stadiul IV în antrenamentul sportiv de volei.................................................... 35 13

3. CAPITOL 3 MODELUL JUCĂTORULUI DE VOLEI ȘI FACTORII

FAVORIZANȚI ÎN ATINGEREA MARILOR PERFORMANȚE

SPORTIVE................................................................................................................

39 13

3.1 Modelul jucătorului de volei de înaltă performanță......................................... 39 13

3.2 Calitățile motrice determinante în jocul de volei............................................. 45 14

4. CAPITOL 4 PREGĂTIREA TEHNICĂ A VOLEIBALISTELOR

SENIOARE................................................................................................................

62 15

5. CAPITOL 5 PREGĂTIREA TACTICĂ A VOLEIBALISTELOR

SENIOARE.................................................................................................................

67 17

6. CAPITOL 6 EFORTUL SPECIFIC VOLEIULUI DE ÎNALTĂ

PERFORMANȚĂ.......................................................................................................

73 20

7. CAPITOL 7 ATINGEREA FORMEI SPORTIVE LA O ECHIPĂ DE

VOLEI SENIOARE...................................................................................................

79 20

8. CAPITOL 8 MONITORIZAREA ÎN ANTRENAMENTUL DE

PERFORMANȚĂ.......................................................................................................

83 21

4

PARTEA a II-a

STUDIU PRELIMINAR PRIVIND OPORTUNITATEA ȘI EFICIENȚA

UTILIZĂRII UNEI METODOLOGII CENTRATE PE IMPLEMENTAREA

ATACULUI DIN LINIA a II-a ÎN CADRUL ACȚIUNILOR TEHNICO-

TACTICE DIN JOCUL DE VOLEI

9. CAPITOL 9 DEMERS OPERAȚIONAL METODOLOGIC AL

STUDIULUI PRELIMINAR.....................................................................................

88 21

9.1 Premisele studiului preliminar.......................................................................... 88 21

9.2 Scopul, ipotezele și obiectivele studiului preliminar........................................ 88 22

9.3 Metodologia cercetării științifice a studiului preliminar.................................. 89 23

10. CAPITOL 10 ORGANIZAREA, CONȚINUTUL ȘI DESFĂȘURAREA

CERCETĂRII PRELIMINARE..............................................................................

93 23

10.1 Eșantionul, periodizarea și locația cercetării preliminare............................... 93 23

10.2 Prezentarea mijloacelor de acționare pentru elaborarea Modelului de

pregătire corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarea trăgător

secund, în vederea creșterii performanțelor sportive..............................................

94 24

10.2.1 Exerciții pentru dezvoltarea vitezei în regim de forță – detenta trenului

inferior.......................................................................................................

94 24

10.2.2 Circuit pentru dezvoltarea forței în regim de viteză – forța explozivă a

brațului îndemânatic...............................................................................................

101 29

10.2.3 Exerciții pentru dezvoltarea vitezei de deplasare................................... 104 31

10.2.4 Exerciții pentru creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a...... 111 38

10.3 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat.................................................. 122 49

10.4 Prezentarea instrumentelor de testare............................................................. 123 49

10.5 Prezentarea mijloacelor de cuantificare.......................................................... 126 50

10.6 Prezentarea instrumentelor de înregistrare și de calculare a coeficientului de

eficiență pentru atacul din linia a II-a.....................................................................

127 50

10.7 Testarea inițială............................................................................................... 127 51

10.8 Testarea finală................................................................................................ 135 53

10.9 Analiza rezultatelor cercetării preliminare...................................................... 137 54

10.10 Concluzii și propuneri ale cercetării preliminare.......................................... 146 60

5

PARTEA a III-a

CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA PROCESULUI

DE INSTRUIRE LA VOLEIBALISTELE SENIOARE PRIN

EFICIENTIZAREA ATACULUI DIN LINIA a II-a

11. CAPITOL 11 ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII DE

BAZĂ..........................................................................................................................

148 61

11.1 Premisele cercetării de bază........................................................................... 148 61

11.2 Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării de bază............................................ 151 62

11.3 Stabilirea eșantionului de subiecți ai cercetării de bază................................. 152 63

11.4 Periodizarea și locația cercetării de bază....................................................... 152 63

11.5 Metodele aplicate în cercetarea de bază........................................................ 153 64

12. CAPITOL 12 PREZENTAREA METODOLOGIEI EXPERIMENTALE

APLICATE ÎN CERCETAREA DE BAZĂ...........................................................

155 64


pregătire corespunzător perioadei pre-competiționale pentru jucătoarele trăgător


155 64


pregătire corespunzător perioadei pre-competiționale pentru jucătoarele trăgător

universal, în vederea creșterii performanțelor sportive..........................................

156 65


pregătire corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarele trăgător


164 69


pregătire corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarele trăgător

universal, în vederea creșterii performanțelor sportive..........................................

164 69

12.5 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat, corespunzător perioadei pre-

competiționale.........................................................................................................

165 70

12.6 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat, corespunzător perioadei

competiționale.........................................................................................................

165 70

13. CAPITOL 13 REZULTATELE OBȚINUTE ÎN CADRUL CERCETĂRII

DE BAZĂ....................................................................................................................

166 70

13.1 Rezultatele testării componentei fizice – detenta trenului inferior................. 166 70

13.2 Rezultatele testării componentei fizice – viteza de deplasare........................ 168 72

6

13.3 Rezultatele testării componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia

a II-a.......................................................................................................................

169 72

13.4 Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-

a...............................................................................................................................

170 73

14. CAPITOL 14 ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN CADRUL

CERCETĂRII DE BAZĂ..........................................................................................

180 76

14.1 Analiza componentei fizice – detenta trenului inferior................................... 180 76

14.2 Analiza componentei fizice – viteza de deplasare........................................... 186 80

14.3 Analiza creșterii calității preciziei atacului din linia a II-a.............................. 189 82

14.4 Analiza creșterii coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-a........... 194 85

15. CAPITOL 15 CONCLUZII ȘI PROPUNERI.................................................. 201 89

CONTRIBUȚII ORIGINALE.................................................................................. 208 95

DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII........................................... 209 95

BIBLIOGRAFIE 212 95

Scurt Rezumat (romană/engleză)......................................................................... 271 104

CV (română/engleză)............................................................................................. 272 105

7

CUPRINS (lb. engleza)

Pg.

teza

Pg.

rezumat

PART ONE

THEORETICAL, CONCEPTUAL AND METHODOLOGICAL

TEHEME BASIS

INTRODUCTION...................................................................................................... 19 11

1. CHAPTER 1 GENERAL TERMS AND HISTORY OF VOLLEYBALL..... 21 11

1.1 Brief history of volleyball.................................................................................. 21 11

1.2 The rules of volleyball....................................................................................... 24 11

2. CHAPTER 2 SUBSTANTIATION OF THE TRAINING FOR HIGH

PERFORAMNCE FEMALE VOLLEYBALL PLAYERS...................................

27 12

2.1 Conceptual framework...................................................................................... 27 12

2.2 Volleyball training objectives for senior players............................................... 30 12

2.3 Stage IV in volleyball training........................................................................... 35 13

3. CHAPTER 3 THE VOLLEYBALL PLAYER MODEL AND

CONTRIBUTORY FACTORS IN ACHIEVING GREAT SPORT

PEROFORMANCE...................................................................................................

39 13

3.1 High performance volleyball player model....................................................... 39 13

3.2 Determining motor qualities in the game of volleyball..................................... 45 14

4. CHAPTER 4 TECHNICAL TRAINING OF FEMALE SENIOR

VOLLEYBAL PLAYERS........................................................................................

62 15

5. CHAPTER 5 TACTICAL TRAINING OF FEMALE SENIOR

VOLLEYBAL PLAYERS........................................................................................

67 17

6. CHAPTER 6 SPECIFIC EFFORT OF HIGH PERFORMANCE IN

VOLLEYBALL..........................................................................................................

73 20

7. CHAPTER 7 ACHIVING SPORTS FORM AT A SENIOR FEMALE

VOLLEYBALL TEAM............................................................................................

79 20

8. CHAPTER 8 TRAINING MONITORING IN SPORT PERFORMANCE.... 83 21

8

PART TWO

PRELIMINARY STUDY ON THE OPORTUNITY AND EFFICIENCY OF

IMPLEMENTING THE SECOND LINE ATTACK IN THE TACTICAL

AND TECHNICAL ACTIONS OF THE VOLLEYBALL GAME

9. CHAPTER 9 OPERATIONAL APPROACH OF THE PRELIMINARY

STUDY........................................................................................................................

88 21

9.1 The premises of the preliminary study.............................................................. 88 21

9.2 Purpose, hypothesis and objectives of the preliminary study........................... 88 22

9.3 Research methodology of the preliminary study.............................................. 89 23

10. CHAPTER 10 ORGANIZATION, CONTENT AND CONDUCT OF

PRELIMINARY RESEARCH.................................................................................

93 23

10.1 The sample, periodization and preliminary research location........................ 93 23

10.2 Presenting the means of action for developing the training model

appropriate to the competition season for the second hitter player, to increase

sports performance..................................................................................................

94 24

10.2.1 Exercises for developing speed under force – lower body

detent........................................................................................................................

94 24

10.2.2 Circuit for developing strength under speed – explosive force of the

dexterous arm...........................................................................................................

101 29

10.2.3 Exercises for developing travel speed..................................................... 104 31

10.2.4 Exercises to increase precision quality of the second line attack............ 111 38

10.3 Presenting the training model.......................................................................... 122 49

10.4 Presenting the testing equipment..................................................................... 123 49

10.5 Presentation the means of quantification......................................................... 126 50

10.6 Presenting the recording and calculation instruments of the efficiency

coefficient for the second line attack......................................................................

127 50

10.7 Initial testing.................................................................................................... 127 51

10.8 Final testing..................................................................................................... 135 53

10.9 Analysing the results of the preliminary research........................................... 137 54

10.10 Conclusions and proposals............................................................................ 146 60

9

PART THREE

PERSONAL CONTRIBUTIONS IN OPTIMISING THE TRAINING

PROCESS OF FEMALE SENIOR VOLLEYBALL PLAYERS BY

IMPPROVING THE SECOND LINE ATTACK

11. CHAPTER 11 ORGANIZATION AND BASIC RESEARCH....................... 148 61

11.1 The premises of basic research........................................................................ 148 61

11.2 Purpose, basic hypothesis and research objectives.......................................... 151 62

11.3 The establishment of subjects from the basic research.................................... 152 63

11.4 Periodization and location of basic research................................................... 152 63

11.5 The methods applied in basic research............................................................ 153 64

12. CHAPTER 12 PRESENTATION OF APPLIED EXPERIMENTAL

APPROACHES IN BASIC RESEARCH...............................................................

155 64

12.1 Presentation of actuating means for developing appropriate training model

for the second volleyball hitter, in the pre-competition season to increase sports

performance.............................................................................................................

155 64


for the universal volleyball hitter, in the pre-competition season to increase

sports performance...................................................................................................

156 65


for the second volleyball hitter, in the pre-competition season to increase sports

performance.............................................................................................................

164 69


for the universal volleyball hitter, in the pre-competition season to increase

sports performance..................................................................................................

164 69

12.5 Presentation of the training model, corresponding to the pre-competition

period.......................................................................................................................

165 70

12.6 Presentation of the training model, corresponding to the competition

period......................................................................................................................

165 70

13. CHAPTER 13 RESULTS FROM THE BASIC RESEARCH......................... 166 70

13.1 Results of the physical component – detent.................................................... 166 70

13.2 Results of the physical component – travel speed........................................... 168 72

13.3 Results of the physical component – precision of the second line attack........ 169 72

13.4 Results of recording the efficiency coefficient of the second line attack........ 170 73

10

14. CHAPTER 14 ANALYSIS OF THE RESULTS FROM THE BASIC

RESEARCH...............................................................................................................

180 76

14.1 Analysis of physical component – detent....................................................... 180 76

14.2 Analysis of physical component – travel speed.............................................. 186 80

14.3 Analysis of increasing the quality precision of the second line attack............ 189 82

14.4 Analysis of increasing the efficiency coefficient the second line attack......... 194 85

15. CHAPTER 15 CONCLUSIONS AND PROPOSALS....................................... 201 89

ORIGINAL CONTRIBUTIONS.............................................................................. 208 95

DISSMINATION OF RESEARCH RESULTS...................................................... 209 95

BIBLIOGRAPHY...................................................................................................... 212 95

Summary (romanian/english)................................................................................ 271 104

CV (romanian/english)........................................................................................... 272 105

11

PARTEA I-a

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ, CONCEPTUALĂ ȘI

METODOLOGICĂ A TEMEI

INTRODUCERE

Prin întreaga noastră acțiune investigativă, pledăm pentru o nouă filosofie a concepției de

antrenament sportiv din cadrul jocului de volei, bazată pe fundamente teoretice riguros analizate

științific. Astfel, prin prezenta cercetare, ne propunem să elaborăm un Model de pregătire

structurat pe două componente ale antrenamentului sportiv, fizic și tehnico-tactic. De asemenea,

acest Model de pregătire, este elaborat pe cele două perioade ale pregătirii sportive, pre-

competițională și competițională.

Nu în ultimul rând, Modelul de pregătire propus este individualizat pe jucătoarele care

execută atac din linia a II-a în cadrul jocului bilateral. Aceste jucătoare sunt singurele care pot

ataca din linia a II-a, pe ambele faze ale jocului și sunt specializate pe postul de trăgător secund,

respectiv trăgător universal.

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ISTORICUL ȘI

REGULAMENTUL JOCULUI DE VOLEI

1.1 Scurt istoric al jocului de volei

Istoricul jocului de volei pe plan mondial

William G. Morgan, tânăr profesor (25 ani) de educație fizică la Colegiul de Administrarea

Afacerilor din Holyoke, S.U.A., s-a hotărât în anul 1895 să găsească o modalitate de exercițiu

fizic prin care studenții săi să facă un efort de o intensitate mai mică. Astfel, a apărut un joc pe

care l-a denumit Minonette și care combină elemente din jocul de baschet, baseball, tenis și

handbal. În România voleiul a început să fie practicat în anul 1920, fiind introdus de către o

organizaţie a tineretului creştin american. În anul 1931 se înfiinţează Federaţia Română de

Baschet şi Volei care organizează primul Campionat Naţional masculin la care participă 8

echipe.

1.2 Regulamentul jocului de volei

Suprafața de joc – cuprinde terenul de joc și zona liberă. Ea trebuie să fie rectangulară,

simetrică, plană, orizontală și uniformă. Terenul de joc are dimensiunile de 9 x 9 m., cu linia de

atac trasată la 3 m. de linia de mijloc a terenului și cu o grosime de 5 cm. Înălțimea sălii trebuie

să aibă minim 8 m. pentru competițiile interne și 12 m. pentru cele internaționale. Zona liberă

trebuie să aibă între 5 și 8 m. în spatele terenului de joc și între 3 și 5 m. pe părțile laterale.

12

CAPITOLUL 2

FUNDAMENTAREA ANTRENAMENTULUI PENTRU VOLEIUL

FEMININ DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ

2.1 Delimitări conceptuale

Antrenamentul sportiv este un proces îndelungat, desfășurat pe mai mulți ani, durată care

impune proiectarea și programarea riguroasă, pe trepte sau stadii. Acestea trebuie să

corespundă caracteristicilor de vârstă și, îndeosebi, unei dinamici ascendente, dictată de

procesele de adaptare diferențiate după conținutul fiecărei ramuri de sport (Dragnea, A.,

Păunescu, A.C., Tudor, V., Morenciu, M., 2004, p. 24).

Regretatul profesor Gheorghe Roman, definește antrenamentul sportiv: organizat și

desfășurat în scopul obținerii de performanță, fiind o activitate specific umană, delimitată de

componenta anatomică, fiziologică, psihologică, afectivă, estetică și socială. Autorul afirmă că

valoarea deosebită a performanţelor sportive impune perfecţionarea continuă a tuturor laturilor

pregătirii sportivilor şi a creat în jurul ei o ştiinţă a sportului, a antrenamentului. Valoarea

ridicată, alături de posibilitatea de creşterea viitoare a performanţelor, depinde direct atât de

temeinicia şi corectitudinea muncii depuse de sportiv, cât şi de seriozitatea abordării pregătirii

de către antrenor ajutat de echipa managerială din instituţie. (Roman, G., 2004, p. 28).

Din studiile efectuate, prof. Păcuraru Alexandru propune următoarea abordare a

antrenamentului sportiv: în complexitatea sa, antrenamentul poate fi considerat ca ansamblul

diferitelor aspecte ale pregătirii, în vederea abordării unei competiții (pregătire fizică, tehnică,

tactică, psihologică etc.) sau antrenamentul poate fi considerat ca un sistem integrat, exercitând

o influență asupra spotivului și producând o serie de modificări organice (Păcuraru, A., ș.a.,

2000, p. 47). Conform aceluiași autor, antrenamentul sportiv este definit ca: proces de acțiune

complexă, al cărui obiectiv îl reprezintă influențarea dezvoltării performanței sportive, într-o

manieră sistemtică și orientată spre scop. Numim complex un conglomerat de acțiuni efectuate

în scopul de a obține efecte precise în raport cu toate caracteristicile ce determină performanța

unui sportiv.

2.2 Obiectivele antrenamentului de volei la nivel de senioare

Obiectivele specifice voleiului de mare performanță, pot fi sintetizate astfel (Păcuraru, A.,

citat în Țurcanu, F., Țurcanu D.S., 2010, p. 131-141):

- Perfecționarea tehnicii fundamentale și a procedeelor specifice care sunt incluse în

bagajul tehnic al postului ocupat în teren;

- Lărgirea bagajului tehnico-tactic specific altui post din teren;

- Cultivarea spiritului de participare activă și conștientă în ședințele de pregătire, dar și a

rigurozității în ceea ce privește regimul de viață extrasportivă;

13

- Capacitatea de a aplica sistemul de 5T+1R în atac și a sistemului de apărare pe culoare;

- Creșterea indicilor calităților motrice de bază cu accent pe formele de manifestare în

jocul de volei.

2.3 Stadiul IV în antrenamentul sportiv de volei

O privire de ansamblu asupra antrenamentului sportiv, reliefează cel putin două idei

fundamentale:

1. Antrenamentul este proces îndelungat, programat pe mai mulți ani, condiţie de bază

pentru realizarea adaptării de lungă durată și dezvoltarea capacităţii de performanță;

2. Existența în cadrul acestei pregătiri a unui număr de 4 stadii (Colibaba-Evuleț, D., Bota,

I., 1998, p. 51-52; Păcuraru, A., ș.a., 2000, p. 56-125; Teodorescu, S., 2009-1, p. 79-90;

Teodorescu S., 2009-2, p. 25).

Acest Stadiu IV reprezintă ultima etapă de valorificare a pregătirii pe termen lung.

Planificarea antrenamentelor de volei în cadrul acestui ultim stadiu, este cu preponderenţă

individualizată. La baza planificării stă calendarul competiţional şi realizarea formei sportive

maxime la cea mai importantă competiţie.

CAPITOLUL 3

MODELUL JUCĂTORULUI DE VOLEI ȘI FACTORII FAVORIZANȚI

ÎN ATINGEREA MARILOR PERFORMANȚE SPORTIVE

3.1 Modelul jucătorului de volei de înaltă performanță

Modelul jucătorului de volei pe plan mondial, corespunzător stadiului IV (înaltă

performanță), poate fi caracterizat astfel (Alexandrescu, C., 2009, p. 251-252):

1. Tipul constituțional:

- Longilin;

- Musculatura trenului inferior și superior armonios dezvoltată;

- Statură înaltă.

2. Anvergura: trebuie să fie mare, cu indice supraunitar depășind cu 6-8 cm. înălțimea

corpului; indice bidiametric bun sau foarte bun (centura scapulară bine dezvoltată).

3. Structura (compoziția) corporală: aproximativ 89% masă activă și aproximativ 11%

țesut adipos.

4. Indicele de nutriție Quetelet: să aibă valori cuprinse între 350-370 pentru jucătoare și

380-420 pentru jucători.

5. Calitățile motrice:

- Detenta va trebui să se mențină la următoarele valori medii: de pe loc (70 cm. fete

și 85 cm. băieți) și cu elan (80 cm. fete și 100 cm. băieți);

14

- Timpul de reacție la un excitant optic: 12-14 sutimi de sec.;

- Îndemânarea (sub aspectul coordonării) dezvoltată la un nivel foarte ridicat;

- Forța dinamică cu o viteză de reacție-anticipare și angrenare în lucru a

segmentelor corpului la indici superiori.

6. Capacitatea anaerobă: să aibă valori pozitive la testul de 1 minut la cicloergometru

(TTR raportat la kg. corp).

7. Puterea maximă anaerobă: determinată prin testul Bosco să prezinte valori peste 35

W. la jucători.

8. Puterea maximă aerobă: testată prin metoda dr. Miron Georgescu să prezinte valori în

jur de 55 ml. la femei și în jur de 60 ml. pentru bărbați.

9. Calități neuropsihice necesare unui mare performer vor fi:

- Tip de sistem nervos puternic, echilibrat, mobil, adaptabil și energic;

- Capacitate mare de concentrare, stabilitate și distribuție a atenției;

- Trăsături caracteriale superioare: curaj, perseverență, dârzenie, combativitate;

- Responsabilitate, perseverență, disciplină, dorință de a învinge;

- Promptitudine în gândire, imaginație creatoare și memorie dezvoltată.

10. Capacități psihomotrice:

- Sensibilitate kinestezică și orientare în spațiu;

- Percepții tactile, spațiale și vizuale bine dezvoltate;

- Ambidextrie bine dezvoltată.

11. Bagaj tehnico-tactic pentru jucătoarele atacante din linia a II-a (adaptare după

Păcuraru A. ș.a., 2000, pg. 127)

- Capacitate ridicată de acționare la combinațiile tactice aplicate;

- Structură motrică desăvârșită;

- Viteză de reacție, deplasare și de execuție superioară;

- Detentă foarte bună;

- Putere explozivă în brațul îndemânatic;

- Capacitate de anticipare a acțiunilor adversarului direct;

- Să execute dublajul blocajului;

- Să participe la preluarea din serviciul advers.

3.2 Calitățile motrice determinante în jocul de volei

Calitățile motrice sunt definite ca fiind însușiri ale organismului uman, care se pot

dezvolta/educa în ontogeneză. Se mai numesc și „calități fizice” și sunt de două categorii: de

bază și specifice (Cârstea, Gh., 2000, p. 19).

O altă abordare, definește calitatea motrică ca fiind o însușire esențială a activității

musculare, exprimată prin intermediul actelor motrice, condiționată de structura și capacitățile

15

fundamentale ale diferitelor aparate și sisteme ale organismului uman și de procesele psihice

(Balint, L., 2003, p. 133).

Același autor, referindu-se la calitățile motrice menționează că în diferite ponderi, sunt

prezente în efectuarea oricărui act de mișcare al omului. Nicio calitate motrică nu se poate

manifesta însă în mod izolat. În timpul efectuării actelor/acțiunilor motrice, în același timp, sunt

prezente forme de manifestare ale tuturor calităților motrice, fiecare dintre acestea participând

într-o anumită proporție la realizarea sarcinii de mișcare. Nivelul indicilor de viteză,

îndemânare, rezistență, forță sau suplețe, nu condiționează numai efectuarea deprinderilor

motrice ci și valoarea maximă a acestora.

Dacă facem o comparație între viteza în regim de forță și forța în regim de viteză, putem

distinge următoarele aspecte (Baroga, L., citat în Iacob, I., Păcuraru, A., 1999, p. 188):

- Viteza în regim de forță (detenta) este caracterizată prin lucrul cu încărcături cuprinse

între 30-65% din posibilități. Numai în astfel de condiții se poate obține îmbunătățirea indicilor

de detentă specifică săriturilor (Alexandrescu, D., Neamțu, M., 2000, p. 106);

- Forța în regim de viteză (forța explozivă) este caracterizată prin lucrul cu încărcături

cuprinse între 65-80% din posibilitățile maxime. În acest caz și numai în acesta, obținem

îmbunătățirea indicilor forței explozive (Alexandrescu, D., Neamțu, M., 2000, p. 151).

O definiție dată detentei menționează ca fiind: capacitatea unor grupe de mușchi de a

dezvolta forța maximă într-un timp cât mai scurt (Dragnea, A., citat în Iacob, I., Păcuraru, A.,

1999, p. 187).

CAPITOLUL 4

PREGĂTIREA TEHNICĂ A VOLEIBALISTELOR SENIOARE

Tehnica sportivă presupune totalitatea deprinderilor motrice specifice ce asigură o

rezolvare eficientă a sarcinilor motrice ce sunt condiționate de proba (ramura) sportivă

respectivă. Pozițiile și mișcările specializate ale sportivilor care se deosebesc printr-o structură

motrică caracteristică, utilizată în afara situației competiționale, se numesc procedee. Procedeul

sau câteva procedee utilizate pentru rezolvarea unei anumite sarcini tactice reprezintă acțiunea

(Triboi, V., Păcuraru, A., 2013, p. 156).

Conform acelorași autori pregătirea tehnică reprezintă nivelul de însușire a sistemului de

mișcări ce corespunde particularităților probei sportive și este orientată pentru obținerea

performanțelor.

Mecanismul de bază

16

Principalele acţiuni ce intră în componenţa mecanismului de bază al acestui element tehnic

sunt: elanul, bătaia-desprinderea, lucrul în aer cu lovirea mingii, aterizarea.

În funcţie de modul în care se realizează şi se leagă în cadrul mecanismului de bază aceste

componente, rezultă execuţii diferite, concretizate în următoarele procedee tehnice:

- lovitura de atac din linia a II-a pe direcţia elanului sau procedeu drept;

- lovitura de atac din linia a II-a procedeu întors;

- lovitura de atac din linia a II-a procedeu liftat (plasat).

Rapiditatea tot mai crescută a combinaţiilor de atac, necesitatea unei viteze de execuţie tot

mai mare la finalizare, au impus ritmuri care au departajat noi procedee de atac din linia a II-a,

care chiar dacă păstrează aceeaşi structură şi înlănţuire a actelor motrice componente, constituie

variante distincte, specifice jocului combinativ:

- lovitura de atac din pasă în urcare, pe timpul 2 (peste atacul în urcare din linia I-a);

- lovitura de atac din pasă întinsă, pe timpul 2 (peste atacul cu elan pe un picior în Z2).

1. Elanul

În jocul actual, elanul se face cu 1-2 paşi, uniform accelerat, ultimul pas mai rapid şi mai

lung (pasul de apropiere faţă de verticala mingii sau de locul de desprindere pentru o execuţie

optimă). Elanurile mai mari de trei paşi duc, de regulă, la întârzierea execuţiei datorită faptului

că anticiparea şi coordonarea acţiunilor atacantului cu mingea se fac mai greu, mai puţin exact,

iar lovitura de atac pierde din înălţime şi, deci din eficienţă.

2. Bătaia - desprinderea

Această acţiune este elementul care transformă viteza acumulată pe orizontală în deplasare

pe verticală.

În prima fază se produce bătaia sau blocarea deplasării pe orizontală, acţiune care se poate

executa simultan (în care contactul tălpilor cu solul se face în acealaşi timp) sau succesiv (în care

contactul tălpilor cu solul se face la un anumit interval de timp).

După bătaie urmează o flexie pronunţată la nivelul tuturor articulaţiilor membrelor

inferioare, simultan cu ducerea braţelor înapoi pentru elan. Urmează o extensie energică a

lanţului triplei extensii, simultan cu redresarea trunchiului şi elanul braţelor spre înainte şi în sus,

acţiuni care duc la desprinderea pe verticală. Această acţiune motrică departajează unele

procedee tehnice prin particularităţi de execuţie. De exemplu: la loviura de atac procedeu întors,

bătaia – desprinderea determină o rotaţie a corpului în aer de aproximativ 90 de grade în jurul

unei axe imaginare constituite de braţul de elan (neîndemânatic).

Lucrul în aer are ca principală acţiune lovirea mingii în condiţii de echilibru, în punctul cel

mai înalt posibil, cu palma deschisă pe calota superioară, imprimând acesteia o traiectorie

descendentă.

17

Braţul de lovire descrie, la rândul său, o traiectorie descendentă, lovind mingea cu o

mişcare scurtă, biciuită, mişcare la care participă toate articulaţiile membrului superior şi în care

un rol deosebit, privind dirijarea mingii şi gradul ei de acoperire, îl are articulaţia pumnului

(poigne-ul). Pentru a imprima mingii o viteză şi o forţă deosebită, la mişcarea braţului de lovire

se adaugă o mişcare scurtă şi energică de flexie a trunchiului.

1. Aterizarea

Se face elastic, echilibrat, pe ambele picioare; cu posibilitatea de a participa cât mai repede

la fazele de joc ce urmează.

CAPITOLUL 5

PREGĂTIREA TACTICĂ A VOLEIBALISTELOR SENIOARE

Noțiunea de tactică sportivă presupune totalitatea mijloacelor de realizare a acțiunilor

motrice, care asigură o activitate competițională eficientă ce contribuie la realizarea

obiectivului propus (Triboi, V., Păcuraru, A., 2013, p. 206).

În structura pregătirii tactice, trebuiesc evidențiate următoarele noțiuni (Păcuraru, A.,

Gramatopol, G.B., 2005, p. 262-268):

Cunoștințele tactice reprezintă totalitatea informațiilor despre mijloacele, aspectele și

formele tacticii sportive și particularitățile lor de folosire în activitatea de antrenament și

competițională

Priceperile tactice constituie forma de manifestare a conștientului sportivului, ce

reflectă acțiunile lui bazate pe cunoștințele tactice. Pot fi menționate abilitățile de a anticipa

gândurile adversarului, de a prevedea desfășurarea competițiilor, de a modifica propria tactică.

Deprinderile tactice sunt acțiuni tactice însușite, combinații ale acțiunilor individuale și

colective. Deprinderile tactice apar sub formă de acțiune tactică finisată într-o anumită situație de

antrenament sau competițională.

Gândirea tactică este demonstrată de sportiv în procesul activității sportive, în condițiile

unui deficit de timp și tensionări psihice. Gândirea tactică este orientată nemijlocit spre

rezolvarea sarcinilor tactice concrete.

Intuiția tactică reprezintă acea operație cognitivă care este parte integrantă a tacticii

activității competiționale. În cazul unei imperfecțiuni a intuiției tactice, nu vor fi fructificate

posibilitățile tehnice, fizice și psihologice ale sportivului.

Tactica în jocul de volei poate fi individuală sau colectivă. Tactica individuală se referă la

strategia fiecărui jucător în parte, în funcție de specializarea sa pe posturi, de a se plia pe tactica

de echipă. Tactica colectivă, privită ca sistem de joc, presupune patru situații (Țurcanu, F.,

Țurcanu, D.S., 2010, p. 75):

18

A. Tactica sau sistemul de joc la efectuarea serviciului;

B. Tactica sau sistemul de joc la primirea serviciului;

C. Tactica sau sistemul de joc în atac;

D. Tactica sau sistemul de joc în apărare.

Pentru jocul de volei, tactica poate fi structurată astfel (concepție proprie):

Tactica activă, este acea tactică în care sportivul sau echipa se află în faza de construcție

a atacului (faza I-a a jocului);

Tactica pasivă, reprezintă acea tactică în care sportivul sau echipa se găsește în faza de

apărare (faza a II-a a jocului).

Din punct de vedere al situațiilor de joc în care se impune folosirea atacului din linia a II-a,

putem distinge 2 posibilități de folosire (ca acțiune tactică) a acestui element tehnic:

1. Când preluarea din serviciul advers (faza I-a a jocului) sau din atacul advers (faza a II-a

a jocului) este defectuoasă – atunci atacul din linia a II-a devine element de siguranță;

2. Când preluarea din serviciul advers (faza I-a a jocului) sau din atacul advers (faza a II-a

a jocului) este bună sau foarte bună – atunci atacul din linia a II-a se transformă din element de

siguranță în element de surprindere a adversarului.

Prof. Păcuraru Alexandru evidențiază următoarele componente ale tacticii (Păcuraru, A.,

ș.a., 2000, p. 183):

1. Concepţia tactică reprezintă un sistem de principii, idei, reguli şi norme relativ stabile,

elaborate în vederea participării cu succes în competiţii.

Concepţia tactică este stabilită în principal de antrenori şi alţi specialişti (metodişti,

psihologi, medici etc.) în urma analizei stadiului de dezvoltare a ramurii de sport respective, pe

plan naţional şi internaţional. În ajutorul acestora vin şi comisiile tehnice şi organizatorice ale

federaţiilor internaţionale, care înaintează federaţiilor naţionale concluziile desprinse din

desfăşurarea celor mai importante competiţii (C.E., C.M., J.O.).

2. Planul tactic, reprezintă ansamblul măsurilor stabilite în vederea rezolvării problemelor

tactice ridicate de pregătirea şi desfăşurarea acţiunilor de atac şi apărare. Pentru abordarea

fiecărei competiţii se întocmesc planuri tactice diferenţiate, în conformitate cu concepţia tactică.

Planul tactic, este o particularizare temporară a tacticii, în concordanţă cu o serie de condiţii

specifice şi se stabileşte în funcţie de mai multe cerinţe:

A. Cunoaşterea de către antrenor a experienţei competiționale anterioare a propriilor

sportivi, precum și dacă aceștia au cunoștințe referitoare la:

- cunoaşterea regulamentului de concurs, a deciziilor impuse de nerespectarea lui şi

folosirea regulilor în vederea rezolvării tacticii individuale şi colective;

- cunoaşterea foarte bună a modului de organizare a competiţiei pentru a lua măsurile

necesare de valorificare a timpului;

19

B. Obişnuirea sportivilor cu rezolvarea problemelor tactice individuale și colective

Caracteristica tacticii este dată de situaţiile problematice existente în concursuri, care

implică o gândire lucidă în perfectă cunoştinţă de cauză, pentru alegerea celor mai bune soluţii.

Rezolvarea situaţiilor problematice se face trecând de la o verigă la alta şi prin stabilirea unor noi

legături între cunoştinţele anterioare şi situaţiile concrete din concurs.

C. Dezvoltarea creativităţii în soluţionarea situaţiilor tactice

Planurile tactice nu trebuie să constituie tipare din care sportivul să nu poată ieşi, ci trebuie

înţelese ca fiind cadre generale de acţiune, ce pot fi modificate în situaţiile neprevăzute ale

concursului.

D. Cunoaşterea particularităţilor adversarilor

Această cerinţă constituie un punct de bază în alcătuirea planului tactic. În acest scop, este

necesar ca tehnicienii care se ocupă de pregătirea sportivilor să fie în posesia unui număr mare

de informaţii reale despre adversarul ce urmează să fie întâlnit.

E. Aplicarea planului tactic

Aplicarea sa începe prin tatonarea adversarului, pentru a vedea reacţiile acestuia şi a

prevedea intenţiile sale. Gândirea sportivului operează în această situaţie cu material senzorial

imediat. Gândirea este intuitivă şi operativă, valorificând experienţa anterioară.

3. Acţiunile tactice sunt instrumentele practice de realizare a planului tactic şi respectiv a

concepţiei tactice. Cu alte cuvinte, sunt componentele concrete ale tacticii. Acţiunile tactice se

prezintă ca structuri înlănţuite de procedee tehnice numite combinaţii, scheme şi iniţiative

individuale, efectuate în scopuri tactice bine determinate.

Acţiunile tactice se desfăşoară pe mai multe faze, dintre care, mai multe sunt de natură

psihologică şi una motrică, practică, concretă de rezolvare a situaţiei tactice:

- perceperea şi analiza situaţiei competiţionale care favorizează o anumită acţiune tactică,

sau informarea senzorială, după care urmează prelucrarea datelor culese;

- rezolvarea mentală prin elaborarea unei strategii adecvate şi a deciziei;

- aplicarea practică, concretă a deciziei;

- analiza efectelor acţiunii tactice.

4. Sistemul tactic de joc este specific numai jocurilor sportive şi se referă la modul de

aşezare a sportivilor pe teren, pe compartimente, linii şi posturi şi interacţiunea dintre acestea.

Sistemul de joc se stabileşte în funcţie de concepţia şi planul tactic, acestea favorizând realizarea

practică a componentelor amintite. Sistemul de joc din cadrul jocului de volei, ca parte integrantă

a tacticii, reprezintă un sistem coerent de acțiuni selecționate, planificate și pregătite anticipat

spre a fi utilizate în jocul echipei în funcție de adversar și condițiile de joc, pe o perioadă mai

scurtă sau mai lungă de timp în scopul îndeplinirii obiectivelor de performanță stabilite.

20

CAPITOLUL 6

EFORTUL SPECIFIC VOLEIULUI DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ

Pentru a defini efortul, am consultat diferite surse bibliografice de unde am extras

următoarele definiții:

Efortul de antrenament este procesul învingerii conştiente de către sportivi a

solicitărilor din pregătire pentru perfecţionarea fizică, pentru atingerea unui nivel tehnic şi

tactic superior, precum şi pentru accentuarea factorilor psihici şi intelectuali, ale căror rezultate

produc, în mod voit, modificări ale capacităţii de performanţă şi adaptarea organelor şi

sistemelor funcţionale implicate. (Dragnea, A., 2002).

Efortul de antrenament reprezintă procesul învingerii conştiente de către sportivi a

solicitărilor din pregătire pentru perfecţionarea fizică, pentru atingerea unui nivel tehnic şi

tactic superior, precum şi pentru accentuarea factorilor psihici şi intelectuali, ale căror rezultate

produc, în mod voit, modificări ale capacităţii de performanţă şi adaptarea organelor şi

sistemelor funcţionale implicate (Teodorescu, S., 2009-1, p. 47).

În jocul de volei mingea este jucată prin lovire, acțiune care capătă nuanţe calitative

diferite specifice fiecărei acţiuni de joc în parte. Uneori apar aspecte diferite chiar şi în cadrul

aceleiaşi acţiuni de joc, de exemplu: atacul din linia a II-a poate fi executat în forță, plasat sau

liftat şi atunci sigur efortul este calitativ diferit, subordonat însă scopului şi esenţei execuţiilor

respective.

CAPITOLUL 7

ATINGEREA FORMEI SPORTIVE LA O ECHIPĂ DE VOLEI SENIOARE

Prof. univ. dr. Mircea Neamțu, afirmă faptul că, eficacitatea pregătirii, concretizată prin

obținerea formei sportive, depinde totuși, în primul rând, de raportul optim dintre volum

(caracterul acestuia), intensitate și duritate; raport care determină calitatea procesului de

pregătire. Desigur, se mai pot adăuga și alte elemente, cum sunt: structura exercițiilor,

complexitatea lor etc. (Alexandrescu, D., Neamțu, M., 2000, p. 80-81).

În cadrul unui campionat de volei, datorită structurii acestuia, este necesar ca, atingerea și

mai ales menținerea formei sportive să se realizeze printr-un lucru în echipă, din care nu trebuie

să lipsească (propunere personală):

- Antrenorul principal, care dealtfel coordonează întreaga activitate;

- Preparatorul fizic, cu responsabilitate directă asupra atingerii celor mai înalți parametri

fizici ai jucătorilor;

- Kinetoterapeutul, care are în sarcină eventualele recuperări fizice;

21

- Medicul, cu asigurarea stării de sănătate optimă în rândul sportivilor;

- Psihologul, cu sarcini precise asupra motivării sportivului și a conștientizării acestuia

asupra importanței câștigării partidei respective dar și a altor probleme legate de eventualele

neajunsuri personale ale sportivilor.

CAPITOLUL 8

MONITORIZAREA ÎN ANTRENAMENTUL DE PERFORMANȚĂ

Monitorizarea este reliefată sub forma unui proces de urmărire, de supraveghere şi de

înregistrare sistemică a anumitor valori, rezultate, evenimente, din diversele domenii ale

activităţii umane sau al unor fenomene naturale (Prescorniţă, A., 2008, p. 68).

Normele de control reprezintă indici valorici planificați pentru a fi realizați de către

sportivi cu ocazia efectuării probelor de control. Ca urmare, indicii respectivi însoțesc

obligatoriu probele de control și în ultimă instanță exprimă nivelul necesar dezvoltării calităților

motrice. Bateria de teste presupune un complex de teste selecționate, menite să evalueze anumite

elemente ale structurii personalității sportivului sau a capacității de performanță de care dispune

acesta sau echipa.

Evaluarea este însoţită de monitorizare, deoarece evaluarea reprezintă aprecierea modului

în care s-a abordat procesul de însuşire a tehnicii, iar monitorizarea parametrilor cinematici

implicaţi în realizarea acestei acţiuni motrice presupune urmărirea evoluţiei acesteia şi a

factorilor implicaţi în creştere ei.

PARTEA a II-a

STUDIU PRELIMINAR PRIVIND OPORTUNITATEA ȘI

EFICIENȚA UTILIZĂRII UNEI METODOLOGII CENTRATE PE

IMPLEMENTAREA ATACULUI DIN LINIA a II-a ÎN CADRUL

ACȚIUNILOR TEHNICO-TACTICE DIN JOCUL DE VOLEI

CAPITOLUL 9

DEMERS OPERAȚIONAL METODOLOGIC AL STUDIULUI PRELIMINAR

9.1 Premisele studiului preliminar

Participând la diferite competiții interne și internaționale cu echipele de club dar și cu

Lotul Național de Volei Senioare al României la care am activat 7 ani ca jucătoare, am constatat

atât pe plan european cât și pe plan mondial faptul că, jocul de volei la nivel de senioare, se

22

caracterizează prin varietatea acțiunilor tehnico-tactice individuale și colective care duc la o

permanentă contracarare a acțiunilor de atac din cadrul fazei I-a a jocului, cu cele de apărare din

cadrul fazei a II-a și invers.

În timp, jocul de volei a crescut în spectaculozitate printr-o progresie permanentă a

nivelului calităților motrice pe fondul unei selecții sportive din punct de vedere biomotric și

psihomotric dusă la limite extreme. Astfel, specialiștii în volei se confruntă în permanență cu o

complexitate a pregătirii sportivilor din punct de vedere fizic dar mai ales tehnico – tactic.

Tema propusă spre abordare reprezintă, o minge ridicată la fileu pentru actualii și viitorii

antrenori de volei și are ca premisă, integrarea în structura tactică colectivă a echipei, a atacului

din linia a II-a, ca element de surprindere a adversarului și care, poate face diferența în orice

moment pe tabela de marcaj.

9.2 Scopul, ipotezele și obiectivele studiului preliminar

Scopul studiului preliminar este de a valida:

1. Modelul de pregătire elaborat în vederea creșterii următorilor parametri:

- Parametri fizici (puterea explozivă și viteza de deplasare – calități motrice

determinante în execuția atacului din linia a II-a);

- Parametri tehnici (precizia execuției atacului din linia a II-a);

- Parametri tactici (eficiența execuției atacului din linia a II-a).

2. Instrumentele de testare folosite pentru măsurarea și evaluarea performanțelor

parametrilor fizico-tehnico-tactici.

3. Instrumentul de înregistrare a coeficientului de eficiență a atacului din linia a II-a, prin

folosirea Fișei de înregistrare elaborată.

Ipotezele specifice studiului preliminar

Pentru prezentul studiu preliminar emitem două ipoteze specifice:

1. Elaborarea unui Model de pregătire pe componentele fizic și tehnico-tactic ce se

implementează în perioada competițională, determină eficientizarea semnificativă a atacului din

linia a II-a, concretizată prin dinamica indicatorilor motrici, tehnico-tactici și integrativi ai

jocului bilateral.

2. Elaborarea și utilizarea unei Fișe de înregistrare care să pună în evidență parametrii de

eficiență tehnico-tactici ai atacului din linia a II-a pe durata derulării jocurilor bilaterale, se

constituie într-un instrument operațional de remodelare permanentă a procesului de pregătire.

Obiectivele specifice studiului preliminar

Pentru acest studiu preliminar, am formulat următoarele obiective:

1. Stabilirea eșantionului de subiecți pe care se va efectua cercetarea în cadrul

experimentului preliminar;

23

2. Evaluarea în rândul eșantionului de subiecți prin aplicarea anchetei tip chestionar, a

gradului de conștientizare asupra importanței și momentului folosirii atacului din linia a II-a în

joc;

3. Necesitatea abordării unei pregătiri specifice pentru jucătoarele care execută acest

element tehnic;

4. Interpretarea rezultatelor metodelor de cercetare utilizate și emiterea unor concluzii

parțiale pe baza cărora se vor emite ipotezele cercetării în cadrul experimentului preliminar.

9.3 Metodologia cercetării științifice a studiului preliminar

În cadrul studiului preliminar s-au folosit următoarele metode de cercetare:

1. Metode particulare/empirice de cercetare:

- Metode analitice – studiul materialelor bibliografice;

- Metode descriptive – observația, ancheta tip chestionar;

- Metoda experimentală.

2. Metode de prelucrare și interpretare a datelor

- Metoda organizării și prezentării datelor;

- Metoda grafică;

- Metoda matematico-statistică;

- Metoda clasificării/ordonării;

- Metoda comparării/raportării.

3. Tehnici de analiză a parametrilor cercetați

- Analiza cantitativă;

- Analiza observațională.

CAPITOLUL 10

ORGANIZAREA, CONȚINUTUL ȘI DESFĂȘURAREA

CERCETĂRII PRELIMINARE

10.1 Esantionul, periodizarea și locația cercetării preliminare

Eșantionul de subiecți

Grupul țintă sau eșantionul de subiecți din cadrul cercetării preliminare, este format dintr-o

jucătoare componentă a echipei de volei CSU Medicina Tîrgu Mureș care a evoluat în

Campionatul Național de volei al României, Divizia A1, sezon competițional 2012-2013, faza

Retur (Tabelul nr. 2):

Tabelul nr. 2 Eșantionul de subiecți

Numele și prenumele Postul în teren Anul nașterii Înălțimea (cm.)

S.A. Trăgător secund 1990 184

24

Periodizare

Perioada cercetării preliminare a fost determinată de desfășurarea Returului Campionatului

Național de Volei al României, sezonul competițional 2012-2013, respectiv:

1. Implementarea Modelului de pregătire (elaborat pentru cercetarea preliminară) s-a

realizat în perioada 07.01.2012 – 02.03.2013 (Returul sezonului 2012-2013);

2. Testarea inițială s-a derulat în perioada 06.10.2012 – 12.01.2013, astfel:

Testarea detentei trenului inferior și a vitezei de deplasare: 07 – 12.01.2013

Testarea preciziei atacului din linia a II-a: 07 – 12.01.2013

Efectuarea înregistrărilor parametrilor de eficiență a atacului din linia a II-a:

06.10.2012 – 15.12.2012.

3. Testarea finală s-a derulat în perioada 12.01.2013 – 09.03.2013, astfel:

Testarea detentei trenului inferior și a vitezei de deplasare: 04 – 09.03.2013

Testarea preciziei atacului din linia a II-a: 04 – 09.03.2013

Efectuarea înregistrărilor parametrilor de eficiență a atacului din linia a II-a:

12.01.2013 – 02.03.2013.

Locație

Locul unde s-a efectuat cercetarea preliminară a fost Sala de Sport Anton Pongracz din

Tîrgu Mureș și sălile de sport unde echipa de volei CSU Medicina a disputat partidele din

deplasare, în următoarele orașe: București, Cluj Napoca, Blaj, Piatra Neamț, Bacău, Pitești,

Craiova, Sibiu, Constanța și Lugoj.

10.2 Prezentarea mijloacelor de acționare pentru elaborarea Modelului de pregătire

corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarea trăgător secund, în vederea

creșterii performanțelor sportive

10.2.1 Exerciții pentru dezvoltarea vitezei în regim de forță – detenta trenului inferior

Pentru o vizualizare cât mai bună a exercițiilor folosite în vederea îmbunătățirii detentei,

am realizat un montaj foto cu jucătoarea L.D., componentă a echipei CSU Medicina Tîrgu

Mureș.

Exerciţiul nr. 1

Direcție de acționare: factorul fizic – dezvoltarea musculaturii coapsei, în principal

(biceps femural, cvadriceps femural, muşchii fesieri)

Descriere:

- P.I. Stând depărtat cu haltera (30 kg.) susținută pe umeri, privirea înainte oblic sus;

- Execuție: semigenuflexiune urmată de desprindere (săritură) pe verticală;

Dozare: 30 kg x 5 repetări;

Intensitatea efortului: mare (se va forța o desprindere maximă pe verticală);

25

Volumul efortului: mediu (încărcătură totală – 150 kg.);

Indicație de execuție: spatele se menține în extensie pe toată perioada execuției.

Exerciţiul nr. 2

Direcție de acționare: factorul fizic – dezvoltarea musculaturii coapsei (în principal)

Descriere:

- P.I. Stând depărtat în semigenuflexiune (vesta cu nisip de 20 kg. aplicată pe corp),

brațele întinse înapoi, privirea înainte oblic jos;

- Execuție: Sărituri laterale cu umărul stâng/drept în direcţia deplasării;

Dozare: 20 kg. x 6 sărituri, pauză 3 min. între serii;


Volumul efortului: mediu (încărcătură totală – 120 kg.);

Indicație de execuție: acțiunea brațelor de ducere prin înainte sus, va accentua desprinderea

pe verticală. După aterizare se va menține 2 sec. poziția inițială.

Exerciţiul nr. 3

Direcție de acționare: factorul fizic – dezvoltarea musculaturii coapsei (în principal)

Descriere:

- P.I. Stând depărtat, brațele pe lângă corp în fața lăzii de gimnastică;

- Execuție: Sărituri sus-jos pe lada de gimnastică (50 cm.) și menținerea poziției finale (2

sec.) cu genunchii semiflectați și palmele la nivelul feței;

Dozare: 10 sărituri x 4 serii; pauză 3 min. între serii;

Intensitatea efortului: medie;

Volumul efortului: mic;

Indicație de execuție: acțiunea brațelor de ducere prin înainte sus, va fi energică asfel încât

să accentueze desprinderea pe verticală.

Exerciţiul nr. 4

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii gambei, în principal (mușchii gastro-

cnemian și solear)

Descriere:

- P.I. Stând depărtat cu haltera (20 kg.) susținută pe umeri, privirea înainte oblic sus;

- Execuție: Sărituri succesive cu picioarele întinse din ușoara semigenuflexiune;

Dozare: 10 sărituri;


Volumul efortului: mare (încărcătură totală 200 kg.);

Indicație de execuție: spatele se va menține în permanență în extensie.

26

Exerciţiul nr. 5

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii gambei (în principal)

Descriere:

- P.I. Stând, brațele pe lângă corp;

- Execuție: Sărituri succesive cu picioarele întinse peste garduri joase – 20 cm.;




Indicație de execuție: brațele se vor menține pe lângă corp iar mișcarea de împingere se va

executa exclusiv folosind musculatura gambelor.

Exerciţiul nr. 6

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii gambei (în principal)

Descriere:

- P.I. Stând, în fața capacului lăzii de gimnastică, brațele pe lângă corp;

- Execuție: Sărituri sus-jos cu picioarele întinse pe capacul lăzii de gimnastică.

Dozare: 8 sărituri x 4 serii; pauză 3 min. între serii



Indicație de execuție: brațele vor ajuta acțiunea de împingere a picioarelor printr-o mișcare

energică de ducere a lor prin înainte sus; săriturile se vor executa într-un ritm rapid.

Exerciţiul nr. 7

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii gambei și coapsei

Descriere:

- P.I. Stând pe un picior, celălalt sprijin pe pingea pe banca de gimnastică;

- Execuție: Desprindere cu impulsie maximă pe piciorul de pe bancă și schimbarea

poziției picioarelor.


Intensitatea efortului: mare;

Volumul efortului: mediu;

Indicație de execuție: brațele vor ajuta la echilibrul corpului; impulsia va fi energică,

numai din acțiunea picioarelor.

27

Exerciţiul nr. 8


Descriere:

- P.I. Stând pe un picior, celălalt sprijin pe pingea pe banca de gimnastică;

- Execuție: Desprindere cu impulsie maximă simultană și revenire în poziția inițială (fără

schimbarea picioarelor).




Indicație de execuție: brațele vor ajuta la echilibrul corpului; impulsia va fi maximă, numai

din acțiunea picioarelor.

Exerciţiul nr. 9


Descriere:

- P.I. Stând cu fața la banca de gimnastică;

- Execuție: Desprindere de pe loc cu două picioare, aterizare pe banca de gimnastică și

revenire în poziția inițială.




Indicație de execuție: picioarele vor efectua o semigenuflexiune la impulsie.

Exerciţiul nr. 10

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii gambei.

Descriere:

- P.I. de sus apucat la spalier cu sprijin pe vârfurile picioarelor în flexie dorsală.

- Execuție: Ridicări pe vârfuri, în flexie plantară.

Dozare: 20 de execuții;



Indicație de execuție: mișcarea va fi energică; apucarea se va realiza la nivelul umerilor.

Exerciţiul nr. 11

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii coapsei (în principal) și gambei

Descriere: – Sărituri succesive cu genunchii sus peste garduri înalte – 60 cm.;

28




Indicație de execuție: brațele vor ajuta efectuarea săriturii prin avântarea lor energică prin

înainte sus; distanța între garduri va fi de 3 pași.

Exerciţiul nr. 12

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii coapsei și gambei (în principal) și forței

explozive a brațelor (mușchii deltoid, biceps și flexori)

Descriere

- P.I. Stând, la linia de 3 metri a terenul de volei, brațele mențin mingea medicinală (2

kg.) deasupra capului;

- Execuție: Efectuarea elanului pentru lovitura de atac, urmată de aruncarea mingii

medicinale peste fileul de volei.

Dozare: 8 execuții;


Volumul efortului: mediu, (2 kg./8 execuții = 16 kg.);

Indicație de execuție: mișcarea de aruncare va fi foarte energică, finalizată din încheietura

pumnului și executată cât mai aproape de fileu (în terenul advers).

Exerciţiul nr. 13 (Metodă pliometrică)

Direcție de acționare: dezvoltarea musculaturii coapsei și gambei

Descriere – sărituri succesive peste 3 bănci de gimnastică (așezate perpendicular pe

direcția deplasării la 1 pas distanță între ele) urmate de o săritură maximală pe capacul (înălțat la

50 cm.) lăzii de gimnastică.

Dozare: 4 sărituri x 3 serii;



Indicație de execuție: (Bibliografie Web, 9):

- O încălzire temeinică înainte de a începe exercițiul;

- Respectarea cuvântului cheie progresiv;

- Aterizarea efectuată ușor, cu genunchii moi;

- Oprirea imediată a exercițiului în momentul unei dureri la nivelul articulațiilor;

- Practicarea exercițiilor pe suprafețe moi, ideal suprafață de tartan.

29




direcția deplasării) urmate de un atac din linia a II-a, din minge ridicată de coordonator.




Indicație de execuție: Idem exercițiul nr. 14.




direcția deplasării) urmate de un atac din linia a II-a, din minge ridicată de coordonator.




Indicație de execuție: Idem exercițiul nr. 14.

10.2.2 Circuit pentru dezvoltarea forței în regim de viteză – forța explozivă a brațului

îndemânatic

ATELIER 1

Descriere

- P.I. Stând, brațele pe lângă corp cu mingea medicinală de 1 kg. ținută cu palma brațului

îndemânatic;

- Execuție: Efectuarea elanului pentru atac, și aruncarea mingii peste fileul de volei.

Dozare: 10 execuții;


Volumul efortului: mic, (1 kg./10 execuții = 10 kg.);



ATELIER 2

Descriere

- P.I.: Stând, cu spatele la spalier, cu piciorul opus brațului îndemânatic în față;

- Execuție: Tracțiuni cu brațul îndemânatic a capătului unui benzi elastice, fixată la

nivelul umărului de spalier.

30

Dozare: 25 execuții x 2 serii, pauză 1 min. între repetări;



Indicație de execuție: mișcarea de tracțiune se va executa energic și rapid, cu brațul întins

din articulația umărului și finalizată din încheietura pumnului.

ATELIER 3

Descriere

- P.I. Stând, la linia de 3 metri a terenul de volei, brațele mențin mingea medicinală (2

kg.) deasupra capului;

- Execuție: Efectuarea elanului pentru lovitura de atac, urmată de aruncarea mingii

medicinale peste fileul de volei.

Dozare: 8 execuții x 2 serii, pauză 2 min. între repetări;


Volumul efortului: mediu, (2 kg./8 execuții = 16 kg.);



ATELIER 4

Descriere – din stând depărtat cu brațele întinse înainte la nivelul umerilor, cu câte o

ganteră (0,5 kg.) în fiecare mână, se execută forfecări ale brațelor.

Dozare: 3 x 4 repetări, 5 x 4 repetări, 7 x 4 repetări, 10 x 4 repetări (două forfecări urmate

de o extensie a brațelor de 4 ori, ș.a.m.d.), pauză 1 min. între repetări;



Indicație de execuție: spatele se va menține în extensie, privirea orientată oblic-sus.

ATELIER 5

Descriere – din culcat dorsal cu brațele în prelungirea trunchiului, cu câte o ganteră (0,5

kg.) în fiecare mână, se execută flexia trunchiului pe bazin.

Dozare: 10 sec. x 3 repetări; pauză 1 min. între repetări;




31

ATELIER 6

Descriere – din stând depărtat, brațele pe lângă trunchi, cu câte o ganteră (1,5 kg.) în

fiecare mână, se execută ridicarea alternativă a brațelor întinse, prin înainte sus.

Dozare: 10 sec. x 3 repetări; pauză 1 min. între repetări;




ATELIER 7


ganteră (0,5 kg.) în fiecare mână, se execută împingeri alternative înainte.

Dozare: 10 repetări, 14 repetări, 16 repetări, 18 repetări, pauză 1 min. între repetări;




ATELIER 8


ganteră (0,5 kg.) în fiecare mână, se execută împingeri simultane spre înainte.

Dozare: 10 repetări, 14 repetări, 16 repetări, 18 repetări, pauză 1 min. între repetări;




10.2.3 Exerciții pentru dezvoltarea vitezei de deplasare

Exerciţiul nr. 1 (Figura nr. 17)

A

B

Figura nr. 17 Deplasare precedată de preluare din atac

32

Descriere

- P.I. poziție de apărare în Z6 a terenului de volei

- Preluare din atacul venit de la adversar

- Alergare cu fața în direcția deplasării (A) urmată de elan pentru atac din linia a II-a

- Alergare cu spatele în direcția deplasării și revenire în P.I.

- Alergare cu fața în direcția deplasării (B) urmată de elan pentru atac din linia a II-a

- Revenire cu spatele în direcția deplasării în Z6

Dozare: 4 x 2 repetări (4 = numărul de reveniri în Z6), pauză 2 min. între repetări;



Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, contra cronometru, cu

doi sportivi executând același exercițiu în ambele terenuri; sportivul care va fi cronometrat cu

timpul 2, va repeta exercițiul.


Descriere

- P.I. poziție de preluare din serviciu în Z6 a terenului de volei

- Preluare din serviciul venit de la adversar

- Alergare cu fața în direcția deplasării (A) urmată de elan pentru atac din linia a II-a

- Alergare cu spatele în Zona 5 și revenire prin alergare cu umărul drept în direcția

deplasării în P.I.

- Alergare cu fața în direcția deplasării (B) urmată de elan pentru atac din linia a II-a

- Alergare cu spatele în Zona 1 și revenire prin alergare cu umărul stâng în direcția

deplasării în P.I.

- Dozarea și indicațiile sunt identice cu cele de la exercițiul precedent.

A

B

Figura nr. 18 Deplasare precedată de preluare din serviciu

33


Descriere

- P.I. Stând în poziție fundamentală medie, în Z6

- Alergare cu fața în direcția deplasării (Z5) urmată de atac din linia a II-a

- Alergare cu spatele în direcția deplasării și revenire în P.I.

- Alergare cu fața în direcția deplasării (Z1) urmată de atac din linia a II-a

- Revenire cu spatele în direcția deplasării în Z6

Z5

Z1

Figura nr. 19 Deplasare urmată de atac din linia a II-a (Z1, Z5)

Dozare: 2 serii x 3 atacuri din fiecare zonă, pauză 2 min. între serii;



Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, iar atacul va fi dirijat pe

o zonă a terenului dinainte stabilită.


- P.I. Stând în poziție fundamentală medie, în Z1

- Alergare cu fața în direcția deplasării, atac din linia a II-a, revenire cu spatele în P.I.

Dozare: 2 serii x 5 atacuri, pauză 2 min. între serii;





34

Figura nr. 20 Deplasare urmată de atac din linia a II-a (Z1)


Descriere

- P.I. Poziție de apărare pentru preluarea din atac în Z1;

- Preluare la atacul venit din Z4 a terenului advers;

- Alergare cu fața în direcția deplasării, atac din linia a II-a, revenire cu spatele în P.I.




Indicație de execuție: atacul va fi dirijat pe o zonă a terenului dinainte stabilită.

Figura nr. 21 Preluare urmată de atac din linia a II-a (Z1)

35


Figura nr. 22

Deplasare, atac din linia a II-a (Z6), preluare din atac

Descriere

- P.I. Stând în poziție fundamentală medie, în Z1;

- Alergare cu fața în direcția deplasării, atac din linia a II-a (Z6);

- Alergare cu spatele în direcția deplasării în Z5;

- Preluare la atacul venit din Z2 a terenului advers;

- Alergare laterală în P.I.



Volumul efortului: mare;




Figura nr. 23

Atacuri din linia a II-a (Z1, Z5), precedate de deplasare

36

Descriere

- P.I. Stând în poziție fundamentală medie, în Z1;

- Alergare cu fața în direcția deplasării, atac din linia a II-a (Z1),

- Alergare cu spatele P.I.;

- Alergare cu fața în direcția deplasării în Z3;

- Alergare cu fața în direcția deplasării și atac din linia a II-a din Z5;

- Alergare laterală și revenire în P.I.




Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, iar atacul va fi liber.


Descriere

- P.I. Stând în poziție de preluare din servici, în Z6;

- Preluare din serviciul venit din terenul advers;


- Alergare cu spatele P.I.;


- Alergare cu spatele P.I.




Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, iar atacul va fi liber.

Figura nr. 24

Atacuri din linia a II-a (Z1, Z5), precedate de deplasare

37


Descriere

- P.I. Stând în poziție de preluare din servici, în Z5;

- Preluare din serviciul venit din terenul advers;


- Alergare cu spatele în direcția deplasării, preluare din serviciul venit din terenul advers





Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, iar atacul va fi într-o

zonă dinainte stabilită.

Figura nr. 25 Atac din Z6, precedat de preluare din servici


Figura nr. 26 Deplasări multiple urmate de atac din linia a II-a

Descriere

- P.I. Stând în poziție fundamentală medie;


38

- Alergare cu spatele în direcția deplasării și revenire în P.I.;

- Alergare laterală în Z1 și atac din linia a II-a;





Indicație de execuție: deplasarea se va executa în viteză maximă, iar atacul va fi într-o

zonă dinainte stabilită.

10.2.4 Exerciții pentru creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a

Exerciţiul nr. 1 (Figura nr. 27):

Descriere: atac din linia a II-a, din Zona 6 în Zona 1

Structură de joc: faza I-a a jocului – intrarea coordonatorului din Z1;

Dozare: 8 execuții corecte;



Indicaţie tehnico-tactică de execuţie a atacului din linia a II-a:

- Acţiunea se va realiza exclusiv peste atacul din ridicare întinsă a jucătorului din Z4.

Motivaţie:

- Se crează superioritate numerică în atac pe fileu în Z4 proprie.

Z1

Figura nr. 27 Situație tehnico-tactică – atac din Z6 în Z1

Legendă:

– coordonatorul în poziţie de pasare (după primirea serviciului);

– TS (trăgător secund);

– atac din linia a II-a;

Z1 – Zona 1 a terenului de joc.

– acțiunea de blocaj la atacul din linia a II-a.

39








- Acţiunea se va realiza exclusiv peste atacul pe timpul 1 al jucătorului centru care

execută atac în urcare din Z3.

Motivaţie:


Z5


Legendă:



– atac executat de jucătorul din linia a II-a;




Descriere: atac din linia a II-a liftat, din Zona 6 în Zona 3








40

Motivaţie:


Z3

Figura nr. 29 Situație tehnico-tactică – atac liftat din Z6 în Z3

Legendă:







Z5


Legendă:




Z5 – Zona 5 a terenului de joc;


41

Descriere: atac din linia a II-a, din Zona 1 în Zona 5;








Motivaţie:



Z1


Legendă:













execută atac din pasă întinsă în Z3.

42

Motivaţie:

- Se crează superioritate numerică în atac pe fileu în Z3 proprie;










Motivaţie:


Z2


Legendă:








Structură de joc: faza a II-a a jocului – intrarea coordonatorului din linia a II-a;




43


- Jucătorul TS (singurul care poate executa atac din linia a II-a) va folosi atacul procedeu

pe culoar în Z1.

Motivaţie:

- Atacantul din linia a II-a poate rămâne fără blocaj advers, datorită combinaţiilor pe

timpul 1 realizate în Z3 și Z4 proprie.

Z1


Legendă:








Structură de joc: faza a II-a a jocului – intrarea coordonatorului din linia a II-a;





- Jucătorul TS (singurul care poate executa atac din linia a II-a) va folosi atacul procedeu

întors spre Z5.

Motivaţie:

- Atacantul din linia a II-a poate rămâne fără blocaj advers, datorită combinaţiilor pe

timpul 1 realizate în Z3 și Z2 proprie.

44

Z5


Legendă:







Direcție de acționare:

- perfecționarea preciziei execuției atacului din linia a II-a;

- alegerea unui procedeu tehnic al atacului din linia a II-a, pentru evitarea blocajului.

Descriere: Joc 4 x 4 cu atac exclusiv din linia a II-a.

Dozare: se joacă până la punctul 5 realizat de una dintre echipe;



Indicație metodică:

- Mingea în joc se repune prin executarea serviciului;

- Atacul din linia a II-a îl va executa numai jucătorul desemnat pentru realizarea acestui

procedeu tehnic (trăgătorul secund);

- Blocajul va fi realizat de coordonatorul de joc.

Z5

Z1

Z6

Z5

Figura nr. 35 Joc 4 x 4

45

Legendă:

– jucătoarea care execută atacul din linia a II-a (trăgător secund);

– coordonatorul în poziţie de pasare;

– acțiunea de blocaj la atacul din linia a II-a;

Z – zonele terenului de joc.


Z5

Z5

Figura nr. 36 Joc 2 x 2 pe diagonala terenului

Legendă:



– acțiunea de blocaj a coordonatorului la atacul din linia a II-a;



- perfecționarea preciziei atacului din linia a II-a, procedeu întors;

Descriere: Joc 2 x 2 cu atac din linia a II-a, din Z5 în Z5;







46


Z5

Z1

Figura nr. 37 Joc 2 x 2 pe lungimea terenului

Legendă:



– acțiunea de blocaj a coordonatorului la atacul din linia a II-a;

Z – zonele terenului de joc.


- perfecționarea preciziei atacului din linia a II-a, procedeu drept;

Descriere: Joc 2 x 2 cu atac din linia a II-a, din Z5 în Z1 și invers;







Complex tehnico-tactic (1) (Figura nr. 38):




Descriere:

Preluare din serviciu;

Ridicare pentru atac din linia a II-a;

Atac din linia a II-a cu evitarea blocajului advers format din 2 jucători.

Dozare: se joacă până la realizarea a 3 acțiuni reușite, consecutive;


47



- Atacul din linia a II-a îl va executa jucătorul care nu efectuează preluarea din servici.

Figura nr. 38 Structură de joc (1)

Legendă:






Legendă:







Descriere:




48





- Atacul din linia a II-a îl va executa jucătorul care efectuează preluarea din servici.





Descriere:

Preluare din atac;







- Atacul din linia a II-a îl va executa jucătorul care efectuează preluarea din atac.


Legendă:




49

10.3 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat

Exemplificare pentru etapă de campionat cu partidă disputată sâmbătă în deplasare:

Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Dumi-

nică

10-12 18-20 10-12 18-20 10-12 18-20 10-12 18-20 10-12 18-20 10-12 18-20

L

I

B

E

R

10 L

I

B

E

R

11 9 D

E P

L

A S

A

R E

JOC 2 P.F. X

P.Te. X X X X X X X

P.Ta. X X X X X X X

Legendă:

Dezvoltarea vitezei de deplasare

Exercițiile 1 – 5 Exercițiile 6 – 10

Dezvoltarea vitezei în regim de forță – detenta trenului inferior


Creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a

Exercițiile 1 – 8 Jocuri 9, 10, 11 Complexe Te.-Ta. 1 – 3

Dezvoltarea forței în regim de viteză – forța explozivă a brațului îndemânatic


10.4 Prezentarea instrumentelor de testare

Testarea componentei fizice – detenta

Pentru testarea puterii explozive a trenului inferior am folosit Aparatul de măsurat detenta

pe verticală, omologat de Federația Română de Volei în testarea obligatorie a acestei calități

motrice, la începutul fiecărui sezon competițional.

Descrierea mișcării:

Acțiunea 1 – subiectul se așează sub aparat în poziție inițială stând cu brațul îndemânatic

ridicat și așezat cu palma lipită pe rigla gradată. Se realizează prima măsurătoare, considerându-

se această valoare ca fiind punctul 0.

Acțiunea 2 – subiectul, cu un elan de 2 pași (specific loviturii de atac), execută o săritură

pe verticală lovind fășiile orizontale într-un punct cât mai înalt. Astfel, se va realizeaza a doua

măsurătoare (măsurătoarea finală).

Interpretare:

Diferența între cele două măsurători (măsurătoarea finală și punctul 0) reprezintă valoarea

puterii explozive a subiectului (sportivului).

Testarea componentei fizice – viteza de deplasare

Pentru testarea vitezei de deplasare specifice elanului pentru atacul din linia a II-a, am

folosit o probă de control utilizată în măsurarea performanțelor acestei calități motrice de

Federația Română de Volei (Bibliografie Web, 10 – teza de doctorat):

50

Denumire: deplasare înainte-înapoi pe distanța de 6 m. x 5 repetări;

Descriere: din poziția de start din picioare, plecare liberă spre înainte urmată de deplasarea

înapoi cu spatele.

Testarea componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia a II-a

Testarea preciziei, a constat în direcționarea, pe o zonă a terenului dinainte stabilită, cu

blocaj individual, a atacului din linia a II-a, executat prin următoarele procedee tehnice:

1. Atacul procedeu întors, executat din Z6 în Z1;

2. Atacul procedeu întors, executat din Z6 în Z5;

3. Atacul procedeu drept, executat din Z1 în Z5;

4. Atacul procedeu drept, executat din Z5 în Z1;

5. Atacul procedeu liftat, executat din Z1 în Z2.

10.5 Prezentarea mijloacelor de cuantificare

Cuantificarea componentei fizice – detenta

Pentru cuantificarea detentei, am folosit formula de calculare a indicelui săriturii

(Bibliografie Web, 11 – teza de doctorat):

I.S. = [(T / Î) x (S2 – Î + S1 – Î)] / 100

Unde: I.S. = indicele săriturii / T = talia sportivei / Î = înălțimea fileului / S1 = săritura cu

elan în înălțime și atingerea baghetelor aparatului de detentă cu o mână / S2 = săritura de pe loc

în înălțime și atingerea baghetelor aparatului de detentă cu două mâini.

Cuantificarea componentei fizice – viteza de deplasare

Grila de calcul pentru identificarea indicelui de deplasare înainte-înapoi, este prezentată în

Anexa 10 iar interpretarea rezultatelor în Anexa 11 (teza de doctorat).

Cuantificarea componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia a II-a

Testarea preciziei atacului din linia a II-a am realizat-o, calculând procentajul execuțiilor

corecte dintr-un număr total de 10 repetări pentru fiecare procedeu de atac.

10.6 Prezentarea instrumentelor de înregistrare și de calculare al coeficientului de

eficiență pentru atacul din linia a II-a

Parametrii de eficienţă ai atacului din linia a II-a, i-am înregistrat în timpul partidelor

oficiale, cu ajutorul unei Fişe de înregistrare elaborată în acest sens. Modelul fişei de

înregistrare este prezentat sub forma unui Protocol de înregistrare (Anexa 12 – teza de doctorat).

Pentru calcularea coeficientului de eficienţă al atacului din linia a II-a, am folosit

următoarea formulă de calcul (Stroe, Șt., Lăzărescu, D., 1989):

51

Unde:

K – coeficientul (indicele) de eficienţă;

X – acţiuni câştigate (decisive);

Y – acţiuni nedecise (neutre);

Z – acţiuni pierdute (greşite).

10.7 Testarea inițială

Aplicarea metodei anchetei tip chestionar

La testarea inițială, prin metoda anchetei tip chestionar, au participat un număr de 14

respondenți:

- Lotul de jucătoare al echipei de volei feminin C.S.U. Medicina Tîrgu Mureș care a

evoluat în Campionatul Național de Volei al României, Divizia A1, sezon competițional 2012 –

2013, faza Retur;

- Staff-ul tehnic, format din antrenor principal și antrenor secund al echipei de volei

feminin C.S.U. Medicina Tîrgu Mureș.

Modelul chestionarului aplicat este prezentat în Anexa nr. 13 (teza de doctorat).

Rezultatele testării componentei fizice – detenta

Folosind aparatul pentru măsurarea detentei pe verticală (prezentat în subcapitolul X.4.1.),

am înregistrat următoarele valori (Tabelul nr. 11):

Tabelul nr. 11 Testarea inițială – detenta

Numele și prenumele S1 (m.) S2 (m.)

S.A. 2.95 2.87

Legendă:

S1 = săritură cu elan în înălțime și atingerea baghetelor aparatului de detentă cu o mână;

S2 = săritură de pe loc în înălțime și atingerea baghetelor aparatului cu două mâini.

Pentru stabilirea indicelui săriturii am folosit formula prezentată în subcapitolul X.5.1.:

I.S. = [(T / Î) x (S2 – Î + S1 – Î)] / 100

Unde:

I.S. = indicele săriturii;

T = talia sportivei;

Î = înălțimea fileului.

Calculul pentru stabilirea indicelui săriturii este următorul:

I.S. = [( 1.84/ 2.24) x (2.87 – 2.24 + 2.95 – 2.24)] / 100 = (0.83 x 134) / 100 = 1.12

Rezultatele testării componentei fizice – viteza de deplasare

Viteza de deplasare înregistrată prin proba 5 x 6 m. – deplasare înainte-înapoi (prezentată

în subcapitolul X.4.2.) se regăsește în Tabelul nr. 12:

52

Tabelul nr. 12 Testarea inițială – viteza de deplasare

Numele și prenumele Viteza de deplasare

S.A. 7.81 sec.

Rezultatele testării componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia a II-a

(Tabelul nr. 13):

Tabelul nr. 13 Testarea inițială – precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total

de repetări

Execuții

reușite Procentaj

Procedeu întors (din Z6 în Z1) 10 5 50 %


Procedeu drept (din Z1 în Z5) 10 7 70 %


Procedeu liftat (din Z1 în Z2) 10 8 80 %

Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-a

Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență pentru atacului din linia a II-a, s-a

realizat în turul Campionatului Național de Volei, Divizia A1, din sezonul competițional 2012 –

2013, folosind Fișa de înregistrare elaborată și propusă spre validare. Aceste rezultate se

regăsesc la capitolul Anexe (numerele 14–24) sub formă de Protocoale de înregistrare pentru

fiecare partidă desfășurată. Centralizarea datelor sunt prezentate în Tabelul nr. 14:

Tabelul nr. 14 Înregistrarea inițială – coeficientul de eficiență

Momentul

jocului

Total atacuri

din linia a II-a

Atac decisiv Atac neutru / greşit

din Zona Din Zona În Zona (direcția)

I VI V I VI V

Faza I-a

10 VI – 0 1 / 1 2 / 5 1 / 0

I – 0

V – 0

Faza a II-a 31 V – 13 9 0 4 V – 13 / 5

Total 41 13 17 / 11

Din analiza Tabelului nr. 14 putem determina următorii parametri:

1. Coeficientul de eficiență în raport cu zonele de unde se efectuează atacul din linia a

II-a, folosind formula de calcul prezentată în subcapitolul X.6.2. (Tabelul nr. 15):

Tabelul nr. 15 Coeficientul de eficiență în raport cu zonele de atac

Momentul jocului Zonele de atac

Zona VI Zona I Zona V

Faza I-a 0.15 0.25 0.50

Faza a II-a - - 0.63

2. Ponderea acțiunilor decisive în relație cu direcția de atac (Tabelul nr. 16):

53

Tabelul nr. 16 Ponderea acțiunilor de atac decisive

Momentul jocului Direcția atacului

Faza a II-a Z5 → Z1 Z5 → Z6 Z5 → Z5

69.23 % 0 30.77 %

3. Coeficientul general de eficienţă al atacului din linia a II-a (Tabelul nr. 17):

Tabelul nr. 17 Coeficientul general de eficiență

Jucătoarea Coeficientul de eficiență

S.A. 0.53

10.8 Testarea finală

Rezultatele testării componentei fizice – detenta

Valorile componentei fizice – detenta în cadrul testării finale (după implementarea

Modelului de pregătire elaborat), sunt prezentate în Tabelul nr. 18:

Tabelul nr. 18 Testarea finală – detenta

Numele și prenumele S1 (m.) S2 (m.)

S.A. 3.05 2.98

Folosit formula prezentată în subcapitolul X.5.1., indicele săriturii calculat, este: I.S. = 1.23

Rezultatele testării componentei fizice – viteza de deplasare



Tabelul nr. 19 Testarea finală – viteza de deplasare

Numele și prenumele Viteza de deplasare

S.A. 7.41 sec.

Rezultatele testării componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia a II-a

Rezultatele testării preciziei atacului din linia a II-a, sunt prezentate în Tabelul nr. 20:

Tabelul nr. 20 Testarea finală – precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total

de repetări

Execuții

reușite Procentaj





Procedeu liftat (din Z1 în Z2) 10 10 100 %

Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență ale atacului din linia a II-a

Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență pentru atacului din linia a II-a, s-a

realizat în returul Campionatului Național de Volei, Divizia A1, din sezonul competițional 2012

– 2013, folosind Fișa de înregistrare elaborată și propusă spre validare.

54

Aceste rezultate se regăsesc la capitolul Anexe (numerele 25–35) sub formă de Protocoale

de înregistrare pentru fiecare partidă desfășurată (teza de doctorat).

Coeficientul general de eficienţă al atacului din linia a II-a (Tabelul nr. 24):


Jucătoarea Coeficientul de eficiență

S.A. 0.71

10.9 Analiza rezultatelor cercetării preliminare

Analiza componentei fizice – detenta trenului inferior

Rezultatele înregistrate la cele două testări sunt interpretate prin figura nr. 51, pentru

detenta trenului inferior iar pentru interpretarea indicelui săriturii, figura nr. 52:

Figura nr. 51 Valorile detentei trenului inferior

Legendă:

1. Testarea Inițială

2. Testarea Finală

Figura nr. 52 Valorile indicelui săriturii

Legendă:


2. Testarea Finală

55

Analiza componentei fizice – viteza de deplasare

Rezultatele înregistrate prin proba 5 x 6 m. (deplasare înainte-înapoi) la cele două testări

pentru componenta fizică – viteza de deplasare sunt prezentate în Tabelul nr. 26:

Tabelul nr. 26 Analiza componentei fizice – viteza de deplasare

Testarea Viteza de deplasare (sec.)

Inițială 7.81

Finală 7.41

Interpretare:

I. Din analiza Tabelului nr. 26 (teza de doctorat) putem observa faptul că, valorile vitezei

de deplasare prin testarea ei au înregistrat valori mai mici la testarea finală comparativ cu cele

înregistrate la testarea inițială (Figura nr. 54):

Figura nr. 54 Valorile vitezei de deplasare

Legendă:


2. Testarea Finală

Analiza creșterii calității preciziei atacului din linia a II-a

Tabelul nr. 27 Precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Testare

Inițială

Testare

Finală

Procedeu întors (din Z6 în Z1) 50 % 70 %

Procedeu întors (din Z6 în Z5) 60 % 80 %

Procedeu drept (din Z1 în Z5) 70 % 80 %

Procedeu drept (din Z5 în Z1) 50 % 80 %

Procedeu liftat (din Z1 în Z2) 80 % 100 %

Interpretare:

Din analiza Tabelului nr. 27 putem observa o creștere a preciziei (direcției de execuție)

atacului din linia a II-a în cadrul testării finale comparativ cu rezultatele înregistrate la testarea

inițială.

Acest lucru este exemplificat în Figura nr. 56:

56

Figura nr. 56 Precizia atacului din linia a II-a

Legendă:

1. Procedeu întors (din Z6 în Z1);

2. Procedeu întors (din Z6 în Z5);

3. Procedeu drept (din Z1 în Z5);

4. Procedeu drept (din Z5 în Z1);

5. Procedeu liftat (din Z1 în Z2).

Analiza creșterii coeficientului de eficiență al atacul din linia a II-a

I. Pentru o analiză comparativă între rezultatele celor două înregistrări (inițială și finală) a

coeficientului de eficiență în raport cu zonele de unde se efectuează atacul din linia a II-a, am

luat în calcul valorile prezentate în tabelele cu numerele 14 și 18 (Tabelul nr. 28):

Tabelul nr. 28 Coeficientul de eficiență în raport cu zonele de atac

Momentul

jocului

Zonele de unde se efectuează atacul din linia a II-a


Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Faza I-a 0.15 0.68 0.25 0.62 0.50 0,70

Faza a II-a - - - - 0.63 0,76

Interpretare:

Din analiza Tabelului nr. 28 putem observa o creștere a coeficientul de eficiența în raport

cu zonele de atac în cadrul înregistrării finale comparativ cu cele ale înregistrării inițială pentru

Faza I-a a jocului. Acest lucru este exemplificat în Figura nr. 57:

Figura nr. 57 Evoluția ponderii zonelor de atac (Faza I-a)

57

Legendă:

1. Atac executat din Zona VI a terenului;

2. Atac executat din Zona I a terenului;

3. Atac executat din Zona V a terenului.

De asemenea, din rezultatele înregistrate în cadrul Fazei a II-a a jocului, se poate observa o

creștere a aceluiași coeficient de eficiență în raport cu zonele de atac în cadrul celor două

înregistrări. Figura nr. 58 confirmă această afirmație:

Figura nr. 58 Evoluția ponderii zonelor de atac (Faza a II-a)

Legendă:

1. Înregistrarea Inițială

2. Înregistrarea Finală

II. Pentru o analiză comparativă între rezultatele celor două înregistrări (inițială și finală)

a direcției atacurilor din linia a II-a decisive, am luat în calcul valorile prezentate în tabelele cu

numerele 14 și 21.

Aceste rezultate sunt prezentate în Tabelul nr. 29:

Tabelul nr. 29 Ponderea acțiunilor de atac decisive

Momentul

jocului

Direcția atacului din linia a II-a

Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Înregistrarea

Inițială

Înregistrarea

Finală

Faza I-a Z6 → Z1 Z6 → Z6 Z6 → Z5

0 % 46.16 % 0 % 0 % 0 % 53.84 %

Z1 → Z1 Z1 → Z6 Z1 → Z5

0 % 22.23 % 0 % 11.12 % 0 % 66.65 %

Z5 → Z1 Z5 → Z6 Z5 → Z5

0 % 40 % 0 % 20 % 0 % 40 %

Faza a II-a Z5 → Z1 Z5 → Z6 Z5 → Z5

69.23 % 37.50 % 0 % 4.17 % 30.77 % 58.33 %

Interpretare:

Din analiza Tabelului nr. 29 putem observa o apariție a folosirii atacului din linia a II-a cu

acțiuni reușite pe Faza I-a a jocului, acțiuni inexistente în cadrul înregistrării inițiale, respectiv în

Turul Campionatului Național de Volei. Figurile 59, 60 și 61, confirmă afirmația precedentă.

58

Figura nr. 59 Ponderea acțiunilor de atac decisive din Zona VI

Legendă:

1. Atac decisiv executat din Zona VI în Zona I;

2. Atac decisiv executat din Zona VI în Zona VI;

3. Atac decisiv executat din Zona VI în Zona V.

Figura nr. 60 Ponderea acțiunilor de atac decisive din Zona I

Legendă:

1. Atac decisiv executat din Zona I în Zona I;

2. Atac decisiv executat din Zona I în Zona VI;

3. Atac decisiv executat din Zona I în Zona V.

Figura nr. 61 Ponderea acțiunilor de atac decisive din Zona V

59

Legendă:

1. Atac decisiv executat din Zona V în Zona I;

2. Atac decisiv executat din Zona V în Zona VI;

3. Atac decisiv executat din Zona V în Zona V.

Din analiza Tabelului nr. 29 se observă o creștere semnificativă a acțiunilor reușite din

Zona V spre zonele VI și V în cadrul Fazei a II-a a jocului, dar și o scădere a numărului de

reușite ale atacului din linia a II-a executat spre Zona I.

Aspectele ponderii acțiunilor de atac decisive, sunt exemplificate în Figura nr. 62:

Figura nr. 62 Ponderea acțiunilor de atac decisive

din Zona V – Faza a II-a

Legendă:

1. Atac decisiv executat din Zona V în Zona I;

2. Atac decisiv executat din Zona V în Zona VI;

3. Atac decisiv executat din Zona V în Zona V.

III. Pentru analiza coeficientului general de eficiență al atacului din linia a II-a, am

centralizat rezultatele înregistrate în tabelele cu numerele 17 și 24.

Aceste valori sunt prezentate în Tabelul nr. 30:


Testarea Coeficientul de eficiență

Inițială 0.53

Finală 0.71

Interpretare:

Din analiza Tabelului nr. 30 putem observa o creștere semnificativă al coeficientului

general de eficiență, al atacului din linia a II-a, între cele două înregistrări (inițială și finală) ca

urmare a Modelului de pregătire elaborat și implementat.

Această afirmație este întărită și de Figura nr. 63:

60

Figura nr. 63 Coeficientul general de eficiență

Legendă:

1. Înregistrarea Inițială

2. Înregistrarea Finală

10.10 Concluzii și propuneri ale cercetării preliminare

În urma demersului operațional preliminar desfășurat, formulăm concluzii preliminare

legate de ipotezele de lucru, care sunt focalizate pe crearea unui model de pregătire, elaborat

pentru eficientizarea atacului din linia a II-a:

În urma analizei datelor obținute la testări, ipotezele de lucru au fost confirmate;

Modul de desfășurare și rezultatele cercetării preliminare au contribuit la validarea

instrumentelor de testare, a mijloacelor de cuantificare și a modalităților de înregistrare, astfel:

Pentru testarea componentei fizice – detenta (aparat pentru măsurarea detentei pe

verticală – omologat de federația Română de Volei);

Pentru testarea componentei fizice – viteza de deplasare (proba 6 m. x 5 repetări –

folosită de Federația Română de Volei în testările naționale);

Pentru testarea componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia II-a

(situație tactică: atac din linia a II-a cu blocaj individual, pe 5 direcții de execuție dinainte

stabilite – propunere personală);

Pentru cuantificarea detentei – calcularea indicelui săriturii (formulă matematică

din bibliografia de specialitate);

Pentru cuantificarea eficienței atacului din linia a II-a – calcularea coeficientului

de eficiență (formulă matematică din bibliografia de specialitate);

Pentru înregistrarea eficienței atacului din linia a II-a – Fișă de înregistrare.

Comparând rezultatele celor două testări (inițială și finală) putem afirma cu

certitudine faptul că, Modelul de pregătire elaborat și implementat în cercetarea preliminară,

poate fi folosit în cercetarea de bază pentru a confirma ipoteza generală a cercetării potrivit

căreia prin transformarea atacului din linia a II-a, din element de siguranţă în element de

realizare a puctului şi integrarea acestuia în structura tactică colectivă, putem creşte indicele de

eficienţă şi implicit pe cel de performanţă în jocul de volei.

61

Fișa de înregistrare a parametrilor de eficiență pentru atacul din linia a II-a, s-a

dovedit a fi un instrument util și ușor de folosit, ea oferind o imagine completă și complexă a

locului de unde se poate executa eficient atacul din linia a II-a dar și direcțiile unde trebuie să se

acționeze astfel încât să crească eficacitatea acțiunilor de atac.

Opiniile subiecților asupra folosirii atacului din linia a II-a în timpul partidelor oficiale

dar și asupra implementării unei pregătiri specifice, au fost variate, determinate de informarea

acestora insuficientă asupra noutăților în pregătirea fizico-tehnico-tactică modernă din jocul de

volei.

Prin rezultatele cercetării preliminare propunem o particularizare a Modelului de pregătire

elaborat, în funcție de perioada de pregătire și în funcție de caracteristicile postului ocupat în

teren de jucătoarea care execută atacul din linia a II-a, prin diversificarea modalităților de

acționare dar și prin creșterea sau scăderea parametrilor efortului specific jocului de volei.

PARTEA a III-a

CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OPTIMIZAREA PROCESULUI

DE INSTRUIRE LA VOLEIBALISTELE SENIOARE PRIN

EFICIENTIZAREA ATACULUI DIN LINIA a II-a

CAPITOLUL 11

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII DE BAZĂ

11.1 Premisele cercetării

Evoluţia voleiului la nivel mondial, cunoaşte o deosebită dinamică, atât în privinţa

dezvoltării conţinutului şi a spectaculozităţii jocului, cât şi a ariei de răspândire şi a popularităţii,

urmare firească a politicii pe care F.I.V.B. o practică cu consecvenţă în această direcție

(Cojocaru, A., 2007, p. 9).

Identificarea neajunsurilor și cauzelor lor, a deficiențelor, ca și a împlinirilor, sunt acțiuni

indispensabile elaborării strategiilor de dezvoltare a voleiului românesc (Mârza-Dănilă, D., 2006,

p. 111).

Progresul, în continuare ascendent al jocului de volei, nu poate fi conceput și realizat fără o

abordare corelată, integratoare, a tuturor componentelor performanței, pornind de la resursele

umane - sportivi, tehnicieni, științifice - cercetare, metodologie, medicină, tehnico-tactice și

cadrul organizatoric - unități specializate, sisteme competiționale, management și până la

intimitățile procesului de pregătire, conținutul instruirii și al jocului - programare, metode și

mijloace, control, dirijare, evaluare, acțiuni tehnico-tactice, modele de joc etc. (Ioniță, M., citat

în Cojocaru, A., Cojocaru, M., Țurcanu, F., Țurcanu, D., 2011, p. 285).

62

Analiza datelor și prelucrarea lor statistică evidențiază: eficiența realizată în utilizarea

fiecărei acțiuni de joc fundamentală, ponderea cifrică și procentuală a fiecărei acțiuni de joc la

câștigarea sau pierderea fiecărui set și joc oficial și ierarhizarea ponderilor contribuțiilor fiecărei

acțiuni de joc (Cojocaru, A., 2007, p. 105).

Este acţiunea specifică, care reflectă prin execuţie efortul cumulat al echipei de construire a

atacului şi are de învins, din punct de vedere teoretic, în ordine, blocajul, auto-dublarea, dublarea

şi preluarea din atac (Roşca, E., 2010, p. 128).

11.2 Scopul, ipoteza și obiectivele cercetării de bază

Scopul cercetării de bază

Scopul general al cercetării vizează, progresul parametrilor de eficienţă a jocului de volei

prin alinierea strategiilor performanţiale interne la tendinţele jocului modern, care se bazează pe

surprinderea adversarului.

Cercetarea propriu-zisă urmărește implementarea în structura tactică colectivă, a atacului

din linia a II-a și utilizarea acestuia pe ambele faze ale jocului:

- Faza I-a, la construcția atacului din minge venită de la adversar, prin execuția serviciului;

- Faza a II-a, la construcția atacului din minge venită de la adversar, prin execuția atacului.

Ipoteza cercetării de bază

Extinderea și individualizarea Modelului de pregătire pe direcția transformării atacului din

linia a II-a din element de siguranță în element de realizare a punctului, determină creșterea

indicelui de eficiență și implicit al celui de performanță în jocul de volei.

Obiectivele cercetării de bază

Obiectivul general al cercetării îl reprezintă, dezvoltarea unei concepţii moderne a

pregătirii sportive bazată pe criterii ştiintifice, prin abordarea unei cercetări cu caracter complex,

interdisciplinar, pentru dobândirea de cunoştinţe noi în vederea optimizării tacticii colective, prin

introducerea atacului din linia a II-a în structura jocului de volei.

Obiectivele de referință urmăresc:

Dezvoltarea calității motrice – detenta trenului inferior;

Dezvoltarea calității motrice – forța explozivă a brațului îndemânatic;

Dezvoltarea calității motrice – viteza de deplasare;

Creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a;

Creșterea coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-a;

Creșterea randamentului jocului de atac;

Obținerea de rezultate favorabile.

63

11.3 Stabilirea eșantionului de subiecți ai cercetării de bază

Eşantionul de subiecţi pe care s-a realizat cercetarea de bază îl reprezintă, jucătoarele care

execută atac din linia a II-a din cadrul echipei de volei feminin CSU Medicina Târgu Mureş, care

activează în Campionatul Naţional de Volei al României, Divizia A1 (Tabelul nr.31)

Tabelul nr. 31 Eşantionul de subiecţi ai cercetării de bază

Nr.

crt.

Numele și

prenumele

Postul în teren Anul nașterii Talia

(cm.)

1. T.G. T.U. (trăgător universal) 1991 185

2. R.I. T.S. (trăgător secund) 1983 181

3. T.A. T.S. (trăgător secund) 1985 184

11.4 Periodizarea şi locaţia cercetării de bază

Periodizare:

Cercetarea de bază s-a realizat în perioada desfăşurării Campionatului Naţional de Volei al

României, Divizia A1, sezonul competiţional 2013-2014, respectiv:

1. Implementarea Modelului de pregătire (elaborat pentru cercetarea de bază), s-a

derulat în funcție de etapa de pregătire în care s-a aflat echipa de volei CSU Medicina Tîrgu

Mureș, astfel:

Etapa pre-competițională: 02.09 – 06.10.2013;

Etapa competițională: 07.10.2013 – 26.04.2014.

2. Pentru testarea componentelor fizice (detenta, viteza de deplasare) şi a

componentei tehnico-tactice (precizia atacului din linia a II-a):

Testarea iniţială (T.I.): 07-11.10.2013 – înaintea Etapei Tur;

Testarea intermediară (T.Int.): 09-13.12.2013 – înaintea Etapei Retur;

Testarea finală (T.F.): 03-07.03.2014 – înaintea Etapei Play Off.

3. Pentru înregistrarea componentei tehnico-tactice (coeficientul de eficienţă al

atacului din linia a II-a)

Înregistrarea iniţială (T.I.): 12.10.-14.12.2013 – desfăşurarea Etapei Tur;

Înregistrarea intermediară (T.Int.): 18.01-01.03.2014 – desfăşurarea Etapei Retur;

Înregistrarea finală (T.F.): 08.03-26.04.2014 – desfăşurarea Etapei Play Off.

Locaţie:

Locul unde s-a efectuat cercetarea de bază a fost Sala de Sport Anton Pongracz din Tîrgu

Mureș și sălile de sport unde echipa de volei CSU Medicina a disputat partidele din deplasare, în

următoarele orașe: Bacău, București, Blaj, Târgoviște, Lugoj, Piatra Neamț, Craiova, Iași,

Constanța.

64

11.5 Metodele aplicate în cercetarea de bază

Metoda experimentului

Această metodă este prezentă și folosită în capitolul XIII.

Metoda organizării și prezentării datelor

Este operațiunea premergătoare celei de prelucrare a datelor. Organizarea a constat în

condensarea datelor în tabele sintetice, în care s-au avut în vedere diferiți indicatori. Această

metodă este folosită în Capitolul XIII.

Metoda grafică

Metoda grafică ne permite vizualizarea datelor obținute pentru o mai bună înțelegere a

dinamicii fenomenelor urmărite, precum și a raporturilor între ele. Această metodă a fost folosită

prin utilizarea diagramei de structură (areolară), unde au fost diferite reprezentări comparative

între rezultele celor trei testări, în Capitolul XIV.

Metoda matematico-statistică

Această metodă constă în aprecierea critică a datelor obținute de eșantionul de subiecți

prin determinarea unor indici statistici calculați cu programul SPSS 20. În cadrul cercetării de

bază s-au calculat următorii indici statistici: media, dispersia și valoarea t (Testul Student).

Această metodă este prezentă și folosită în Capitolul XIV.

Metoda clasificării/ordonării

Această metodă a constat în așezarea rezultatelor cercetării de bază într-o ordine

crescătoare, pentru a determina cu ușurință, indicii statistici. Această metodă este prezentă și

folosită în Capitolul XIII și Capitolul XIV.

Metoda comparării/raportării

Această metodă a constat în compararea rezultatelor finale din cadrul testării finale cu cele

ale testării inițiale și intermediare, fiind folosită în Capitolul XIV.

CAPITOLUL 12

PREZENTAREA METODOLOGIEI EXPERIMENTALE APLICATE

ÎN CERCETAREA DE BAZĂ


corespunzător perioadei pre-competiționale pentru jucătoarele trăgător secund, în vederea


Exerciții pentru dezvoltarea vitezei în regim de forță – detenta trenului inferior

Exercițiile 1 – 15 (prezentate în subcapitolul X.2.1.) sunt identice, parametrii efortului

modificându-se astfel:

Dozare: dublarea numărului de repetări;

65


Volumul efortului: mare.

Circuit pentru dezvoltarea forței în regim de viteză – forța explozivă a brațului

îndemânatic






Exerciții pentru dezvoltarea vitezei de deplasare






Exerciții pentru creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a

Exercițiile 1 – 8, Jocurile 9 – 11 și Complexele tehnico-tactice 1 – 3 (prezentate în

subcapitolul X.2.4.) sunt identice, parametrii efortului modificându-se astfel:





corespunzător perioadei pre-competiționale pentru jucătoarele trăgător universal, în

vederea creșterii performanțelor sportive

Exerciții pentru dezvoltarea vitezei în regim de forță – detenta trenului inferior






Circuit pentru dezvoltarea forței în regim de viteză – forța explozivă a brațului

îndemânatic




66



Exerciții pentru dezvoltarea vitezei de deplasare






Exerciții pentru creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a

Zona de acționare a jucătoarelor trăgător universal fiind Zona 1, alta decât a jucătoarelor

trăgător secund (Zona 5), exercițiile prezentate în subcapitolul X.2.4. se vor modifica astfel:

Exerciţiul nr. 1


Structură de joc: faza I-a a jocului – coordonatorului se află în Zona 2;

Dozare: 8 execuții corecte x 2 serii;




- Acţiunea se va realiza exclusiv peste atacul în urcare al jucătorului din Zona 3.

Motivaţie:

- Se crează superioritate numerică în atac pe fileu în Zona 3 proprie.

Exerciţiul nr. 2









Motivaţie:


67

Exerciţiul nr. 3

Descriere: atac din linia a II-a liftat, din Zona 6 în Zona 3








Motivaţie:


Exerciţiul nr. 4

Descriere: atac din linia a II-a, din Zona 1 în Zona 5;








Motivaţie:


Exerciţiul nr. 5








execută atac din pasă întinsă în Z3.

Motivaţie:

- Se crează superioritate numerică în atac pe fileu în Z3 proprie;

68

Exerciţiul nr. 6









Motivaţie:


Exerciţiul nr. 7




Descriere: Joc 4 x 4 cu atac exclusiv din linia a II-a.






- Atacul din linia a II-a îl va executa numai jucătorul desemnat pentru realizarea acestui

procedeu tehnic (trăgătorul universal);


Exerciţiul nr. 8


- perfecționarea preciziei atacului din linia a II-a, procedeu diagonală;

Descriere: Joc 2 x 2 cu atac din linia a II-a, din Z1 în Z1;







69

Complex tehnico-tactic




Descriere:








- Atacul din linia a II-a îl va executa jucătorul care nu efectuează preluarea din servici.


corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarele trăgător secund, în vederea


Mijloacele de acționare pentru elaborarea Modelului de pregătire corespunzător perioadei

competiționale pentru cercetarea de bază specifice jucătoarelor trăgător secund, sunt identice cu

cele prezentate și validate prin studiul experimental (subcapitolul X.2.).


corespunzător perioadei competiționale pentru jucătoarele trăgător universal, în vederea


Mijloacele de acționare pentru elaborarea Modelului de pregătire corespunzător perioadei

competiționale pentru cercetarea de bază specifice jucătoarelor trăgător universal, sunt identice

cu cele prezentate și validate prin studiul experimental (subcapitolele X.2.1., X.2.2., X.2.3.).

Exercițiile pentru creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a, păstrează aceeași

structură cu cele prezentate în subcapitolul XII.1.4., cu următoarea particularizare în relație cu

parametrii efortului:

Dozare: 1/2 din dozarea prezentată pentru perioada precompetițională; motivația fiind

perioada competițională în care se aplică Modelul de pregătire, unde numărul de repetări este

mai redus.


Volumul efortului: mic.

70

12.5 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat corespunzător perioadei pre-

competiționale

Modelul de pregătire elaborat pentru cercetarea de bază, corespunzător perioadei pre-

competiționale, este prezentat în Anexa 36 (teza de doctorat).

12.6 Prezentarea Modelului de pregătire elaborat corespunzător perioadei

competiționale

Modelul de pregătire elaborat pentru cercetarea de bază, corespunzător perioadei

competiționale, este personalizat pentru specificul postului din teren al subiecților (trăgător

secund – trăgător universal) și structurat în funcție de zilele și localitățile de desfășurare ale

etapelor din cadrul Campionatului Național de Volei al României, Divizia A1, sezonul

competițional 2013 – 2014.

În acest sens, structura Modelului de pregătire elaborat este următorul:

1. Etapă disputată sâmbătă, în deplasare – Anexa 37 (teza de doctorat);

2. Etapă disputată sâmbătă, pe teren propriu – Anexa 38 (teza de doctorat);

3. Etapă intermediară (miercuri în deplasare și sâmbătă acasă) – Anexa 39 (teza de

doctorat);

4. Etapă intermediară (miercuri în deplasare și sâmbătă acasă) – Anexa 40 (teza de

doctorat).

CAPITOLUL 13

REZULTATELE OBȚINUTE ÎN CADRUL CERCETĂRII DE BAZĂ

13.1 Rezultatele testării componentei fizice – detenta trenului inferior

Testarea inițială

Folosind aparatul pentru măsurarea detentei pe verticală, am înregistrat următoarele valori

(Tabelul nr. 32):

Tabelul nr. 32 Testarea inițială – detenta trenului inferior

Numele și prenumele S1 (cm.) S2 (cm.)

T.G. 293 288

R.I. 289 278

T.A. 291 288

Legendă:



71

Pentru calcularea indicelui săriturii corespunzător eșantionului de subiecți, am folosit

datele din tabelul nr. 31 (teza de doctorat), unde este prezentată talia măsurată pentru fiecare

jucătoare în parte. Astfel, indicele săriturii este prezentat în Tabelul nr. 33:

Tabelul nr. 33 Testarea inițială – indicele săriturii

Numele și prenumele I.S.

T.G. 1.10

R.I. 0.97

T.A. 1.09

Legendă:

I.S. = indicele săriturii

Testarea intermediară

Valorile celor două sărituri sunt prezentate în Tabelul nr. 34:

Tabelul nr. 34 Testarea intermediară – detenta trenului inferior


T.G. 301 293

R.I. 292 282

T.A. 298 290

Legendă:



Indicele săriturii este prezentat în Tabelul nr. 35:

Tabelul nr. 35 Testarea intermediară – indicele săriturii


T.G. 1.22

R.I. 1.02

T.A. 1.17

Legendă:


Testarea finală

Valorile celor două sărituri sunt extrase din Fișa de înregistrare oficială pentru echipa CSU

Medicina Tîrgu Mureș, participantă în Cupa Challenge (Anexele 41 și 42) și prezentate în

Tabelul nr. 36:

Tabelul nr. 36 Testarea finală – detenta trenului inferior


T.G. 305 298

R.I. 298 290

T.A. 300 298

Legendă:



Indicele săriturii este prezentat în Tabelul nr. 37:

72

Tabelul nr. 37 Testarea finală – indicele săriturii


T.G. 1.29

R.I. 1.14

T.A. 1.25

Legendă:


13.2 Rezultatele testării componentei fizice – viteza de deplasare

Testarea inițială



Tabelul nr. 38 Testarea inițială – viteza de deplasare

Numele și prenumele Viteza de deplasare (sec.)

T.G. 7.67

R.I. 7.63

T.A. 7.70


Valorile vitezei de deplasare se regăsesc în Tabelul nr. 39:

Tabelul nr. 39 Testarea intermediară – viteza de deplasare


T.G. 7.47

R.I. 7.46

T.A. 7.41

Testarea finală

Valorile vitezei de deplasare se regăsesc în Tabelul nr. 40:

Tabelul nr. 40 Testarea finală – viteza de deplasare


T.G. 7.20

R.I. 7.31

T.A. 7.22

13.3 Rezultatele testării componentei tehnico-tactice – precizia atacului din linia a II-a

Testarea inițială

Valorile înregistrate sunt prezentate în Tabelul nr. 41:

73

Tabelul nr. 41 Testarea inițială – precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări

(100%)

Număr execuții

reușite

Procentaj

(%)

T.G. R.I. T.A. T.G. R.I. T.A.

Procedeu întors (din Z6 în Z1) 10 5 6 7 50 60 70


Procedeu drept (din Z1 în Z5) 10 4 5 8 40 50 80


Procedeu liftat (din Z1 în Z2) 10 8 6 7 80 60 70



Tabelul nr. 42 Testarea intermediară – precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări

(100%)

Număr execuții

reușite

Procentaj

(%)







Testarea finală


Tabelul nr. 43 Testarea finală – precizia atacului din linia a II-a

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări

(100%)

Număr execuții

reușite

Procentaj

(%)







13.4 Rezultatele înregistrării coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-a

Înregistrarea iniţială

Centralizarea valorilor atacului din linia a II-a (Tabelul nr. 47):

Tabelul nr. 47 Centralizarea valorilor atacului din linia a II-a (Tur)

Nr.

crt.

Jucătoarea Total atacuri

din linia a II-a

Atac decisiv

din Zona

Direcţia (Zona) Atac neutru/greşit

din Zona

I VI V I VI V

1. T.G. 85 VI – 26 16 3 7

10/6 18/3 3/0 I – 19 15 1 3

2. T.A. 37 VI – 13 9 3 1

2/0 11/4 1/0 I – 6 3 2 1

3. R.I. 17 VI – 3 3

1/0 5/7 0/0 I – 1 1

74

Coeficientul de eficienţă în raport cu zonele de atac (Tabelul nr. 48):

Tabelul nr. 48 Coeficientul de eficiență în raport cu zonele de atac (Tur)

Nr.

crt. Jucătoarea

Coeficientul de eficienţă


1. T.G. 0,75 0,69 0,50

2. T.A. 0,66 0,88 0,50

3. R.I. 0,37 0,75 0

Coeficientul de eficienţă în raport cu direcţia de atac (Tabelul nr. 49):

Tabelul nr. 49 Coeficientul de eficiență în raport cu direcția de atac (Tur)

Nr.

crt. Jucătoarea


Z6 → Z1 Z6 → Z6 Z6 → Z5 Z1 → Z1 Z1 → Z6 Z1 → Z5

1. T.G. 0,68 0,50 0,58 0,65 0,36 0,43

2. T.A. 0,61 0,48 0,41 0,80 0,75 0,67

3. R.I. 0,37 0,21 0,21 0,75 0,50 0,50


Tabelul nr. 50 Coeficientul general de eficiență (Tur)

Nr.

crt. Jucătoarea Coeficientul de eficienţă

1. T.G. 0,72

2. T.A. 0,71

3. R.I. 0,18

Înregistrarea intermediară


Tabelul nr. 54 Centralizarea valorilor atacului din linia a II-a (Retur)

Nr.

crt.


din linia a II-a

Atac decisiv

din Zona


din Zona

I VI V I VI V

1. T.G. 80 VI – 23 11 2 10 18/5 7/2 1/0

I – 24 16 2 6

2. T.A. 42 VI – 21 10 3 8 2/0 8/1 0/1

I – 9 5 1 3

3. R.I. 43 VI – 16 9 2 5 2/2 9/6 1/0

I – 7 2 2 3


Tabelul nr. 55 Coeficientul de eficiență în raport cu zonele de atac (Retur)

Nr.

crt. Jucătoarea



1. T.G. 0,83 0,71 0,50

2. T.A. 0,84 0,91 0

3. R.I. 0,67 0,73 0,50

75


Tabelul nr. 56 Coeficientul de eficiență în raport cu direcția de atac (Retur)

Nr.

crt. Jucătoarea


Z6 → Z1 Z6 → Z6 Z6 → Z5 Z1 → Z1 Z1 → Z6 Z1 → Z5

1. T.G. 0,73 0,50 0,71 0,65 0,44 0,52

2. T.A. 0,74 0,59 0,71 0,86 0,67 0,80

3. R.I. 0,57 0,39 0,48 0,50 0,50 0,58


Tabelul nr. 57 Coeficientul general de eficiență (Retur)

Nr.


1. T.G. 0,75

2. T.A. 0,84

3. R.I. 0,14

Înregistrarea finală


Tabelul nr. 61 Centralizarea valorilor atacului din linia a II-a (Play Off)

Nr.

crt.


din linia a II-a

Atac decisiv

din Zona


din Zona

I VI V I VI V

1. T.G. 64 VI – 19 12 1 6

18/0 4/2 1/0 I – 20 12 3 5

2. T.A. 45 VI – 17 10 2 5

8/0 3/0 1/0 I – 16 15 0 1

3. R.I. 38 VI – 16 7 0 9

6/0 6/1 I – 9 6 0 3


Tabelul nr. 62 Coeficientul de ficiență în raport cu zonele de atac (Play Off)

Nr.

crt. Jucătoarea



1. T.G. 0,84 0,77 0

2. T.A. 0,93 0,84 0

3. R.I. 0,83 0,80 0


Tabelul nr. 63 Coeficientul de eficiență în raport cu direcția de atac (Play Off)

Nr.

crt. Jucătoarea


Z6 → Z1 Z6 → Z6 Z6 → Z5 Z1 → Z1 Z1 → Z6 Z1 → Z5

1. T.G. 0,78 0,43 0,67 0,70 0,58 0,61

2. T.A. 0,89 0,70 0,82 0,83 0,50 0,56

3. R.I. 0,72 0,43 0,75 0,75 0,50 0,67

76


Tabelul nr. 64 Coeficientul general de eficiență (Play Off)

Nr.


1. T.G. 0,79

2. T.A. 0,87

3. R.I. 0,83

CAPITOLUL 14

ANALIZA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN CADRUL CERCETĂRII DE BAZĂ

14.1 Analiza componentei fizice – detenta trenului inferior

În urma centralizării Tabelelor 32, 34 și 36, în relație cu parametrii detentei trenului

inferior, respectiv a valorilor S1 (săritura pe verticală cu atingerea baghetelor aparatului de

detentă cu o mână), au rezultat următoarele valori la cele trei testări (Tabelul nr. 65):

Tabelul nr. 65 Valorile detentei trenului inferior (S1) – eșantionul de subiecți

Nr.

crt.

Numele şi

prenumele

Testarea inițială

(cm.)


(cm.)

Testarea finală

(cm.)

1. T.G. 293 301 305

2. R.I. 289 292 298

3. T.A. 291 298 300

Pentru analizarea, interpretarea şi evidenţierea rezultatelor obţinute în urma celor trei

testări, vom efectua o analiză comparativă între Testarea Iniţială şi Testarea Finală, dar şi o

raportare a acestor rezultate finale la performanţele obţinute de jucătoarele Lotului Naţional de

Volei al României, care execută atacul din linia a II-a pe acelaşi post în teren cu jucătoarele care

reprezintă eşantionul de subiecţi ai prezentei cercetări.

Această evaluare a rezultatelor s-a realizat prin calcul statistic, respectiv prin calcularea

testului de comparaţie t. În acest sens am folosit următoarele formule de calcul statistic (Bocoş,

M., 2003, pg. 154-157, 197):

Unde:

t = testul de comparaţie

N = efectivul eşantionului

T = totalul valorilor pe întreg eşantion

∑ x

2 = suma valorilor individuale

77

𝝈2 = dispersia colectivităţii generale

A. Analiză comparativă între rezultatele testării iniţiale şi a celei finale

t = 4,21

Cum valoarea calculată t = 4,21 este mai mare decât valoarea lui t din tabel,

corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05 (4,21 ˃ 2,78), dar mai mică decât valoarea lui

t din tabel la pragul de semnificaţie p = 0,01 (4,21 < 4,60), atunci se infirmă ipoteza nulă şi se

acceptă ipoteza specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic

semnificativă la pragul de semnificaţie P = 0,05.

B. Analiză comparativă între rezultatele testării finale şi performanţele obţinute de trei

jucătoare componente ale Lotului Naţional de Volei al României

Valorile punctului maxim de lovire a mingii în cadrul loviturii de atac (S1), atinse de trei

jucătoare de volei componente ale Lotului Naţional, sunt prezentate în Tabelul nr. 68 (Cojocaru,

A., Lăzărescu, D., Stefănescu, A., 2011):

Tabelul nr. 68 Valorile detentei trenului inferior (S1) – jucătoare Lot Național

Nr.

crt.

Numele şi prenumele Detenta tren inferior (S1)

(cm.)

1. B.I. 276

2. B.A. 279

3. C.L. 286

t = 5,71

Interpretare:

Ipotezele nule fiind infirmate în ambele cazuri iar ipotezele specifice confirmate, putem

afirma faptul că, valorile punctului de lovire a mingii de volei în urma efectuării unei sărituri pe

verticală s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire elaborat şi

implementat. De altfel, reprezentarea grafică (Figurile nr. 73, 74, 75) ne prezintă traseul

ascendent al acestor rezultate:

Figura nr. 73 Evoluția parametrilor detentei (T.G.)

Legendă:

1. Testare inițială 2. Testare intermediară 3. Testare finală

78

Figura nr. 74 Evoluția parametrilor detentei (R.I.)

Legendă:


Figura nr. 75 Evoluția parametrilor detentei (T.A.)

Legendă:


Din analiza tabelelor cu numerele 33, 35 și 37, putem observa o evoluție ascendentă al

indicelui săriturii înregistrat de subiecți la cele trei testări. Rezultatele centralizate le prezentăm

în Tabelul nr. 70:

Tabelul nr. 70 Indicele săriturii

Testarea Eșantionul de subiecți

T.G. R.I. T.A.

Inițială 1.10 0.97 1.09

Intermediară 1.19 1.02 1.14

Finală 1.29 1.14 1.25

Progresul înregistrat de cele trei jucătoare la cele trei testări, în relație cu valoarea indicelui

săriturii, se poate observa din studierea Figurii nr. 76:

79

Figura nr. 76 Evoluția Indicelui săriturii

Legendă:

1. Jucătoarea T.G. 2. Jucătoarea R.I. 3. Jucătoarea T.A.

Analizând valorile Indicelui săriturii (Tabelul nr. 3 – prezentat în subcapitolul X.5.1.),

putem realiza o analiză comparativă între valorile înregistrate la testările inițiale și finale pentru

subiecții prezentei cercetări:

1. Figura nr. 77 prezintă progresul Indicelui săriturii pentru jucătoarea T.G.:

Figura nr. 77 Indicele săriturii (T.G.)

Interpretare:

Se poate observa o depășire a pragului marii performanțe pentru valorile înregistrate la

testarea finală, a Indicelui săriturii.

2. Figura nr. 78 prezintă progresul Indicelui săriturii pentru jucătoarea R.I.:

80

Figura nr. 78 Indicele săriturii (R.I.)

Interpretare:

Se poate observa o apropiere de pragul marii performanțe pentru valorile înregistrate la

testarea finală, a Indicelui săriturii dar, în același timp se remarcă nivelul de testare inițială, care

a fost sub pragul performanței.

3. Figura nr. 79 prezintă progresul Indicelui săriturii pentru jucătoarea T.A.:

Figura nr. 79 Indicele săriturii (T.A.)

Interpretare:

Se poate observa o depășire a pragului marii performanțe pentru valorile înregistrate la

testarea finală, a Indicelui săriturii.

14.2 Analiza componentei fizice – viteza de deplasare

Centralizarea valorilor vitezei de deplasare prezentate în subcapitolul XIII.2., se regăsesc

în Tabelul nr. 71:

Tabelul nr. 71 Valorile vitezei de deplasare


T.G. R.I. T.A.

Inițială 7.67 sec. 7.63 sec. 7.70 sec.

Intermediară 7.47 sec. 7.46 sec. 7.41 sec.

Finală 7.20 sec. 7.31 sec. 7.22 sec.

81


corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (10,75 ˃ 4,60), atunci se infirmă ipoteza nulă

şi se acceptă ipoteza specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic

semnificativă la pragul de semnificaţie P = 0,01 (Bocoș, M., 2003, p. 157).

Figura nr. 80 ne prezintă îmbunătățirea timpilor înregistrați ai vitezei de deplasare:

Figura nr. 80 Valorile vitezei de deplasare

Legendă:

1. Testarea inițială 2. Testarea intermediară 3. Testarea finală

Calculând indicele de deplasare (Anexa 10) corespunzător valorilor înregistrate ale vitezei

de deplasare, vom avea următoarele rezultate (Tabelul nr. 74):

Tabelul nr. 74 Valorile indicelui de deplasare


T.G. R.I. T.A.

Inițială 0.65 0.65 0.60

Finală 0.80 0.75 0.80

Interpretând valorile indicelui de deplasare (Anexa 11), putem observa o depășire a

Indicelui Minim, corespunzător Diviziei A1 (înregistrat la Testarea inițială) și o trecere la

Indicele Mediu, corespunzător Lotului Național (înregistrat la Testarea finală). Figurile 81, 82 și

83 întăresc această afirmație.

Figura nr. 81 Indicele deplasării (T.G.)

82

Figura nr. 82 Indicele deplasării (R.I.)

Figura nr. 83 Indicele deplasării (T.A.)

14.3 Analiza creșterii calității preciziei atacului din linia a II-a

Rezultatele centralizate (prelucrarea tabelelor 41, 42 și 43) pe fiecare jucătoare în parte

sunt prezentate astfel:

1. Calitatea preciziei atacului din linia a II-a, pentru jucătoarea T.G. (Tabelul nr. 75):

Tabelul nr. 75 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a – jucătoarea T.G.

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări (100%)

T.I.

(%)

T.Int.

(%)

T.F.

(%)

Procedeu întors (din Z6 în Z1) 10 5 6 8


Procedeu drept (din Z1 în Z5) 10 4 6 7


Procedeu liftat (din Z1 în Z2) 10 8 7 10

Pentru a demonstra faptul că, rezultatele superioare ale preciziei atacului din linia a II-a

înregistrate în testarea finală nu se datorează altor factori ci exclusiv implementării Modelului de

pregătire elaborat, vom aplica Testului Student.

t = 3,08

83

Valorile lui t (din Tabelul lui Student) la pragurile de semnificaţie P = 0,05 şi P = 0,01

corespunzătoare gradelor de libertate n = 8, sunt 2,31 respectiv 3,36. Cum valoarea calculată t =

3,08 este mai mare decât valoarea lui t din tabel, corespunzătoare pragului de semnificaţie P =

0,05 (3,08 ˃ 2,31), dar mai mică decât valoarea lui t din tabel la pragul de semnificaţie p = 0,01

(3,08 < 3,36), atunci atunci se infirmă ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza specifică,

considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic semnificativă la pragul de

semnificaţie P = 0,05

Interpretare:

Ipoteza nulă fiind infirmată iar ipoteza specifică confirmată, putem afirma faptul că,

valorile superioare din testărea finală faţă de testarea iniţială a calității preciziei atacului din linia

a II-a pentru jucătoarea T.G., s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de

pregătire tehnico-tactică elaborat şi implementat.

De altfel, reprezentarea grafică (Figura nr. 84) ne prezintă traseul ascendent al acestor

rezultate:

Figura nr. 84 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a (T.G.)

Legendă:

Rezultatele testării iniţiale 1. Procedeu întors (din Z6 în Z1)

Rezultatele testării intermediare 2. Procedeu întors (din Z6 în Z5)

Rezultatele testării finale 3. Procedeu drept (din Z1 în Z5)

4. Procedeu drept (din Z5 în Z1)

5. Procedeu liftat (din Z1 în Z2)

2. Calitatea preciziei atacului din linia a II-a, pentru jucătoarea R.I. (Tabelul nr. 78):

Tabelul nr. 78 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a – jucătoarea R.I.

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări (100%)

T.I.

(%)

T.Int.

(%)

T.F.

(%)






84

Urmând aceleași formule de calcul statistic (punctul 1), am obținut următoarele valori între

rezultatele celor două testări (inițială și finală):

t = 7,28

Valoarea lui t (din Tabelul lui Student) la pragul de semnificaţie P = 0,01 corespunzătoare

gradelor de libertate n = 8, este 3,36. Cum valoarea calculată t = 7,28 este mai mare decât

valoarea lui t din tabel, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (7,28 ˃ 3,36), atunci

se infirmă ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele

două medii este statistic semnificativă la pragul de semnificaţie P = 0,01.

Interpretare:

Ipoteza nulă fiind infirmată iar ipoteza specifică confirmată, putem afirma faptul că

valorile superioare din testărea finală faţă de testarea iniţială a preciziei atacului din linia a II-a

pentru jucătoarea R.I., s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire

tehnico-tactică elaborat şi implementat. Reprezentarea grafică (Figura nr. 85) ne prezintă traseul

ascendent al acestor rezultate:

Figura nr. 85 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a (R.I.)

Legendă:






3. Calitatea preciziei atacului din linia a II-a, pentru jucătoarea T.A. (Tabelul nr. 79):

Tabelul nr. 79 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a – jucătoarea T.A.

Procedeul de atac

din linia a II-a

Număr total de

repetări (100%)

T.I.

(%)

T.Int.

(%)

T.F.

(%)






85

Valorile rezultate din calculul statistic sunt următoarele:

t = 4,09


corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (4,09 ˃ 3,36), atunci se infirmă ipoteza nulă

şi se acceptă ipoteza specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic


Interpretare:

Afirmăm faptul că, progresul calității preciziei atacului din linia a II-a, s-a datorat exclusiv

intervenţiei experimentale. Figura nr. 86 ne întărește această afirmație:

Figura nr. 86 Calitatea preciziei atacului din linia a II-a (T.A.)

Legendă:






14.4 Analiza creșterii coeficientului de eficiență al atacului din linia a II-a

Din studierea rezultatelor centralizate ale înregistrărilor efectuate:

- Înregistrarea inițială – Tabelul nr. 47;

- Înregistrarea intermediară – Tabelul nr. 54;

- Înregistrarea finală – Tabelul nr. 61,

în relaţie cu zonele de atac dar şi direcţiile de atac, vom determina pentru fiecare jucătoare

în parte, cea mai eficientă zonă de atac dar şi direcţia cu cele mai bune rezultate ale execuţiei

atacului din linia a II-a.

A. Calculele implicate în determinarea indicilor statistici pentru analiza creșterii

coeficientului de eficientă al jucătoarei T.G.

t = 7

86

Cum valoarea calculată t = 7 este mai mare decât valoarea lui t din tabel, corespunzătoare

pragului de semnificaţie P = 0,05 (7 ˃ 4,30), dar mai mică decât valoarea lui t din tabel la pragul

de semnificaţie p = 0,01 (7 < 9,92), atunci se infirmă ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza

specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic semnificativă la

pragul de semnificaţie P = 0,05.

Interpretare:

Ipoteza nulă fiind infirmată iar ipoteza specifică confirmată, putem afirma faptul că, atacul

din Zona VI în Zona I şi din Zona I în Zona I s-au dovedit a fi cele mai eficiente execuţii

pentru jucătoarea T.G. şi s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de

pregătire tehnico-tactică elaborat şi implementat. De altfel, coeficientul de eficienţă pentru

jucătoarea T.G. în relaţie cu zona şi direcţia de atac au fost superioare în cadrul înregistrării

finale în raport cu cele ale înregistrării iniţiale (a se consulta Tabelele nr. 48-62 și 49-63). Şi

reprezentarea grafică (Figura nr. 87) ne confirmă traseul ascendent al acestor rezultate:

Figura nr. 87 Evoluția coeficientului de eficiență în atac (T.G.)

Legendă:

Atacul executat din Zona VI în Zona I

Atacul executat din Zona I în Zona I

1. Înregistrarea iniţială

2. Înregistrarea finală

B. Calculele implicate în determinarea indicilor statistici pentru analiza creșterii

coeficientului de eficientă al jucătoarei T.A.

t = 6,97

Valorile lui t (din Tabelul lui Student) la pragurile de semnificaţie P = 0,05 şi P = 0,01

corespunzătoare gradelor de libertate n = 2, sunt 4,30 respectiv 9,92. Cum valoarea calculată t =

7 este mai mare decât valoarea lui t din tabel, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05

(6,97 ˃ 4,30), dar mai mică decât valoarea lui t din tabel la pragul de semnificaţie p = 0,01 (6,97

< 9,92), atunci se infirmă ipoteza nulă şi se acceptă ipoteza specifică, considerându-se că

diferenţa dintre cele două medii este statistic semnificativă la pragul de semnificaţie P = 0,05.

87

Interpretare:

Ipoteza nulă fiind infirmată iar ipoteza specifică confirmată, putem afirma faptul că atacul

din Zona I în Zona I s-a dovedit a fi cea mai eficientă execuţie pentru jucătoarea T.A. şi s-au

datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire tehnico-tactică elaborat şi

implementat. De altfel, coeficientul de eficienţă pentru jucătoarea T.A. în relaţie cu zona şi

direcţia de atac au fost superioare în cadrul înregistrării finale în raport cu cele ale înregistrării

iniţiale (a se urmări tabelele nr. 49 şi 63). Şi reprezentarea grafică (Figura nr. 88) ne confirmă

traseul ascendent al acestor rezultate:

Figura nr. 88 Evoluția coeficientului de eficiență în atac (T.A.)

Legendă:




C. Calculele implicate în determinarea indicilor statistici pentru analiza creșterii

coeficientului de eficientă al jucătoarei R.I.

t = 4,34


corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05 (4,34 ˃ 4,30), dar mai mică decât valoarea lui

t din tabel la pragul de semnificaţie P = 0,01 (4,34 < 9,92), atunci se infirmă ipoteza nulă şi se

acceptă ipoteza specifică, considerându-se că diferenţa dintre cele două medii este statistic


Interpretare:

Ipoteza nulă fiind infirmată iar ipoteza specifică confirmată, putem afirma faptul că atacul

din Zona I în Zona I s-a dovedit a fi cea mai eficientă execuţie pentru jucătoarea R.I. şi s-au

datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire tehnico-tactică elaborat şi

implementat. Figura nr. 89 confirmă traseul ascendent al rezultatelor:

88

Figura nr. 89 Evoluția coeficientului de eficiență în atac (R.I.)

Legendă:




Studiind Tabelele nr. 50, 57 şi 64, putem avea o imagine generală a evoluţiei coeficientului

general de eficienţă al atacului din linia a II-a, corespunzător celor trei înregistrări pentru fiecare

jucătoare în parte (Figura nr. 90):

Figura nr. 90 Evoluția coeficientului general de eficiență

Legendă:

Rezultatele înregistrării iniţiale

Rezultatele înregistrării intermediare

Rezultatele înregistrării finale

1 – jucătoarea T.G.

2 – jucătoarea T.A.

3 – jucătoarea R.I.

89

CAPITOLUL 15

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii generale privind susținerea teoretico-științifică

Publicațiile din literatura de specialitate internă și internațională, care vizează conținutul și

mijloacele antrenamentului de volei, în relație directă cu folosirea atacului din linia a II-a pe

ambele faze ale jocului, sunt relativ puține. Însă, cercetările științifice în acest domeniu, privind

posibilitatea dar mai ales efectele asupra scorului de pe tabela de marcaj, a utilizării atacului din

linia a II-a ca element prioritar în conceperea unei tactici colective de joc sunt, în opinia noastră,

extrem de reduse.

Introducerea unui Model de pregătire cu o metodologie de aplicare specifică, directă și

inovatoare, se încadrează în tendințele moderne de lărgire a bagajului fizic dar mai ales tehnico-

tactic al jucătorului de volei, în relație cu utilizarea la parametri superiori de eficiență a atacului

din linia a II-a.

Folosirea atacului din linia a II-a în timpul desfășurării unei partide oficiale, conform

puținelor studii anterioare desfășurate de anumiți cercetători în domeniul jocului de volei, relevă

numeroase oportunități de a realiza punctul pe tabela de marcaj.

Însă, prin cercetarea realizată, oferim elemente concrete în utilizarea atacului din linia a II-

a în relație cu momentul alegerii acestei acțiuni dar mai ales, procedeul tehnic cel mai eficient de

folosit. De asemenea, în prezentul studiu se regăsesc și elemente concrete de direcționare din

punct de vedere tactic al atacului din linia a II-a, în funcție de așezarea în teren a coordonatorului

propriu dar și advers.

Beneficiile implementării Modelului de pregătire elaborat în cadrul planului general de

pregătire, sunt dependente de posturile din teren ale jucătoarelor care execută atacul din linia a

II-a (trăgător secund și universal) și răspund cerințelor moderne de practicare a voleiului.

Folosirea atacului din linia a II-a în ultimul timp (ultimele 2-3 sezoane competiționale

interne și 4-5 sezoane competiționale externe) a cunoscut o nouă orientare în ceea ce privește

strategia de construcție pe faza ofensivă datorită creșterii tendinței de agresivitate în joc a

jucătorilor care efectuează acțiunea de blocaj.

Studierea alegerii momentului cel mai adecvat de folosire a atacului din linia a Ii-a în

timpul jocului, se constituie într-o tendință modernă care, prin generalizare, poate contribui la

îmbunătățirea performanțelor sportive ale jucătorilor de volei.

Pregătirea fizică specifică jucătoarelor care execută atacul din linia a II-a, se concretizează

prin folosirea a numeroase tehnici de acționare organizare printr-o tehnologie proprie,

diversificată, în care se regăsesc elemente de dezvoltare a detentei trenului inferior, de dezvoltare

90

a forței explozive a brațului îndemânatic dar și de dezvoltare a vitezei de deplasare specifice

elanului pentru execuția acestui element tehnic.

Tehnicile de acționare prin exercițiile special concepute pentru perfecționarea componentei

fizice, alături de cele care au vizat componenta tehnico-tactică prin creșterea preciziei execuției

atacului din linia a II-a, au contribuit la structurarea Modelului de pregătire elaborat și

implementat la eșantionul de subiecți care au participat la prezenta cercetare.

În cadrul partidelor oficiale ale echipei de volei CSU Medicina Tîrgu Mureș, din Sezonul

Competițional 2013-2014, utilizarea Fișelor de înregistrare special concepute, a permis o

înregistrare precisă și exactă a direcțiilor de atac dar și a zonelor de unde această execuție a avut

eficiența cea mai ridicată.

Identificarea factorilor de influiențare a folosirii atacului din linia a II-a în partidele

oficiale, contribuie eficient la proiectarea întregului proces de antrenament, urmărindu-se

îndeplinirea obiectivelor specifice de performanță.

Modelul de pregătire propus și implementat la echipa de volei feminin CSU Medicina

Tîrgu Mureș, a fost apreciat de specialiștii în domeniu, cadre didactice universitare, antrenori dar

și formatori de antrenori.

Printre aceștia amintim:

Prof. Alina ȘTEFĂNESCU, Maestru Emerit al Sportului, Director Tehnic al Loturilor

Naționale Feminine de Volei ale României – Anexa 43;

Prof. Alexandru CULEVA, Expert specialitate I formare specialiști din cadrul

Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor – Anexa 44;

Prof. univ. dr. Florin GRAPĂ, Antrenorul Lotului Național de Volei Senioare al

României 1996 – 2010, Multiplu Campion Național cu echipa de volei feminin Știința Bacău,

Directorul Clubului Sportiv Universitar Bacău – Anexa 45;

Conf. univ. dr. Adin-Marian COJOCARU, Președintele Colegiului Național al

Antrenorilor din cadrul Federației Române de Volei, Delegat Tehnic Internațional al

Confederației Europene de Volei – Anexa 46;

Asist. univ. drd. Laurențiu MAGDAȘ, Team Manager CSU Medicina Tîrgu Mureș,

Directorul Clubului Sportiv Universitar Tîrgu Mureș – Anexa 47.

Concluzii practico-metodice ale demersului științific

În urma demersului științific desfășurat, utilizând argumente concrete întărite de calculele

și analizele statistico-matematice, se confirmă ipoteza cercetării și anume că, prin transformarea

atacului din linia a II-a, din element de siguranţă în element de realizare a puctului şi integrarea

acestuia în structura tactică colectivă, putem creşte indicele de eficienţă şi implicit pe cel de

performanţă în jocul de volei.

91

Prelucrarea statistico-matematică dublată de reprezentarea grafică ce reflectă cât mai

elocvent dinamica ascendentă a rezultatelor înregistrate corespunzătoare eșantionului de subiecți,

ne îndreptăţeşte să formulăm următoarele concluzii parțiale care, în ansamblul lor, vor întări

confirmarea ipotezei generale a prezentei cercetări:

Rezultatele superioare obţinute de eșantionul de subiecți la testarea finală comparativ

cu testarea iniţială, în relaţie cu punctul maxim de lovire a mingii prin calcularea indicelui

săriturii, se datorează Modelului de pregătire elaborat în vederea creșterii performanțelor

sportive, particularizat pentru specificul fiecărui post din teren dar și pentru cele două perioade

distincte de pregătire (pre-competițională și competițională).

Această concluzie se bazează pe următoarele argumente:

- valoarea lui t calculată între Testarea iniţială şi Testarea finală dar şi între Testarea

Finală şi rezultatele înregistrate de trei componente ale Lotului Naţional de Volei al României, a

fost mai mare decât valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare pragului de semnificaţie

P = 0,05 dar mai mică decât valoarea corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01. În acest

sens se confirmă ipoteza specifică și anume că, rezultatele superioare înregistrate se datorează

exclusiv implemetării Modelului de pregătire, factorii întâmplători fiind nesemnificativi;

- evoluţia ascendentă a valorilor punctului de lovire pentru cele trei jucătoare care

reprezintă eșantionul de subiecți, poate fi observată din studierea Figurilor nr. 73, 74 și 75;

- evoluția indicelui săriturii corespunzător celor trei testări, poate fi observat prin

studierea Figurii nr. 76;

- trecerea de la nivelul performanței la nivelul marii performanțe a calității motrice

detenta prin calcularea indicelui săriturii, se poate observa studiind Figurile nr. 77 și 79 (pentru

jucătoarele T.G. și T.A.), iar apropierea de pragul marii performanțe pentru jucătoarea R.I.

(Figura nr. 78).


cu testarea iniţială, în relaţie cu valorile vitezei de deplasare, se datorează de asemenea,

Modelului de pregătire elaborat în vederea creșterii performanțelor sportive, particularizat pentru

specificul fiecărui post din teren dar și pentru cele două perioade distincte de pregătire (pre-

competițională și competițională).

Această concluzie se bazează pe următoarele argumente științifice:

- valoarea lui t calculată între Testarea iniţială şi Testarea finală, a fost mai mare decât

valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01. În acest



- îmbunătățirea timpilor înregistrați ai vitezei de deplasare pentru cele trei jucătoare,

poate fi observată din studierea Figurii nr. 80;

92

- evoluția indicelui deplasării dar și trecerea de la Indicele Minim (corespunzător

Diviziei A1) la Indicele Mediu (corespunzător Lotului Național), poate fi observat prin studierea

Figurilor nr. 81, 82 și 83.


cu testarea iniţială, în relaţie creșterea calității preciziei atacului din linia a II-a, se datorează

Modelului de pregătire elaborat în vederea creșterii performanțelor sportive, particularizat pentru

specificul fiecărui post din teren dar și pentru cele două perioade distincte de pregătire (pre-

competițională și competițională).


- pentru jucătoarea T.G. valoarea lui t (t = 3,08) calculată între Testarea iniţială şi

Testarea finală, a fost mai mare decât valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare

pragului de semnificaţie P = 0,05 (2,31) dar mai mică decât valoarea corespunzătoare pragului de

semnificaţie P = 0,01 (3,36). În acest sens se confirmă ipoteza specifică și anume că, rezultatele

superioare înregistrate se datorează exclusiv implemetării Modelului de pregătire, factorii

întâmplători fiind nesemnificativi;

- evoluţia ascendentă a valorilor preciziei atacului din linia a II-a pentru jucătoarea T.G.,

corespunzătoare direcțiilor de atac studiate, poate fi observată din analiza Figurii nr. 84;

- pentru jucătoarea R.I. valoarea lui t (t = 7,28) calculată între Testarea iniţială şi


pragului de semnificaţie P = 0,01 (3,36). În acest sens se confirmă ipoteza specifică și anume că,

rezultatele superioare înregistrate se datorează exclusiv implemetării Modelului de pregătire,

factorii întâmplători fiind nesemnificativi;

- evoluţia ascendentă a valorilor preciziei atacului din linia a II-a pentru jucătoarea R.I.,


- pentru jucătoarea T.A. valoarea lui t (t = 4,09) calculată între Testarea iniţială şi


pragului de semnificaţie P = 0,01 (3,36). Și în acest caz se confirmă ipoteza specifică și anume

că, rezultatele superioare înregistrate se datorează exclusiv implemetării Modelului de pregătire,

factorii întâmplători fiind nesemnificativi;

- evoluţia ascendentă a valorilor preciziei atacului din linia a II-a pentru jucătoarea T.A.,


Atacul din Zona VI în Zona I şi din Zona I în Zona I s-au dovedit a fi cele mai

eficiente execuţii pentru jucătoarea T.G. şi s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin

Modelul de pregătire tehnico-tactică elaborat şi implementat.

93


- valoarea lui t (t = 7) calculată între înregistrarea iniţială şi cea finală, a fost mai mare

decât valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05 (4,30)

dar mai mică decât valoarea corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (9,92). În acest



- evoluţia ascendentă a valorilor coeficientului de eficiență în atac pentru jucătoarea

T.G., corespunzătoare zonelor și direcțiilor de atac studiate, poate fi observată prin analizarea

Figurii nr. 87;

Atacul din Zona I în Zona I s-a dovedit a fi cea mai eficientă execuţie pentru

jucătoarea T.A. şi s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire

tehnico-tactică elaborat şi implementat.


- valoarea lui t (t = 6,97) calculată între înregistrarea iniţială şi cea finală, a fost mai

mare decât valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05

(4,30) dar mai mică decât valoarea corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (9,92). În

acest sens se confirmă ipoteza specifică și anume că, rezultatele superioare înregistrate se

datorează exclusiv implemetării Modelului de pregătire, factorii întâmplători fiind

nesemnificativi;


T.A., corespunzătoare zonelor și direcțiilor de atac studiate, poate fi observată prin analizarea

Figurii nr. 88;

Atacul din Zona I în Zona I s-a dovedit a fi cea mai eficientă execuţie pentru

jucătoarea R.I. şi s-au datorat exclusiv intervenţiei experimentale prin Modelul de pregătire

tehnico-tactică elaborat şi implementat.


- valoarea lui t (t = 4,34) calculată între înregistrarea iniţială şi cea finală, a fost mai

mare decât valoarea lui t din Tabelul Student, corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,05

(4,30) dar mai mică decât valoarea corespunzătoare pragului de semnificaţie P = 0,01 (9,92). În

acest sens se confirmă ipoteza specifică și anume că, rezultatele superioare înregistrate se

datorează exclusiv implemetării Modelului de pregătire, factorii întâmplători fiind

nesemnificativi;


R.I., corespunzătoare zonelor și direcțiilor de atac studiate, poate fi observată prin analizarea

Figurii nr. 89;

94

Coeficientul general de eficiență al atacului din linia a II-a pentru eșantionul de

subiecți, corespunzătoare celor trei înregistrări, a avut o evoluție ascendentă pentru jucătoarele

T.G. și T.A., iar pentru jucătoarea R.I. valorile înregistrării intermediare au avut un procent de

0,04% mai mic decât înregistrarea inițială dar net inferior celei finale.

Această concluzie poate fi verificată prin analiza Figurii nr. 90.

Jucătoarea T.G. având o eficienţă superioară a atacului din linia a II-a atât din Zona I

cât şi din Zona VI, putem concluziona faptul că, acestei jucătoare i-a fost atribuită ca sarcină

tactică, folosirea acestui element tehnic atât pe faza a doua a jocului cât şi pe faza întâi.

Jucătoarele T.A. şi R.I. având o eficienţă superioară a atacului din linia a II-a din Zona

I a terenului de joc, putem concluziona faptul că, aceste două jucătoare sunt folosite în planul

tactic general al echipei, cu acest element tehnic doar pe faza întâi a jocului; zona lor de aşezare

în teren în faza a doua fiind Zona V.

Jucătoarea care s-a detaşat din cadrul eşantionul de subiecţi, luând în considerare cei

trei parametri studiaţi (eficienţa, precizia şi punctul maxim de lovire), conform cercetării de faţă,

a fost T.A.

Din studierea clasamentului final, Sezonul Competițional 2013-2014 (Anexa 48),

putem concluziona faptul că, atacul din linia a II-a a reprezentat pentru echipa de volei CSU

Medicina Tîrgu Mureș, elementul tehnic de surprindere al adversarului, element care în opinia

noastră, a fost determinant în obținerea celui mai bun rezultat sportiv al echipei de volei din

istoria sa. (Anexa 47).

Recomandări

În urma cercetării întreprinse şi raportându-ne la cerinţele tot mai mari ale creşterii

competitivităţii acţiunilor de joc individuale dar mai ales colective din cadrul jocului de volei,

formulăm câteva recomandări care, în accepţiunea noastră, pot determina creşterea eficienţei

acţiunilor tehnico-tactice, structurate în mod special pe folosirea atacului din linia a II-a în

ambele faze ale jocului de volei:

1. Diversificarea zonelor de unde se efectuează atacul din linia a II-a;

2. Diversificarea direcţiilor de atac, cu precădere a atacului din Zona V, pentru jucătoarea

trăgător secund;

3. Utilizarea atacului din linia a II-a în ambele faze ale jocului;

4. Utilizarea atacului din linia a II-a atunci când preluarea din servici sau din atac este

considerată a fi una foarte bună. Acest lucru este indicat deoarece numai în aceste momente ale

jocului, cu preluare foarte bună, putem surprinde adversarul, acesta fiind pregătit pentru un atac

de pe fileu pe timpul 1.

95

CONTRIBUȚII ORIGINALE

Contribuțiile originale aduse prin prezenta cercetare sunt următoarele:

1. Crearea unui Model de pregătire, propus spre implementare la o echipă de volei

feminin, Divizia A1, conceput pentru creșterea indicelui de eficiență și implicit al celui de

performanță în joc, particularizat pe:

a. perioadele de pregătire (pre-competițională/competițională);

b. specificul postului ocupat în teren (trăgător secund/trăgător universal).

2. Elaborarea unei Fișe de înregistrare care să pună în evidență parametrii de eficiență

tehnico-tactici ai atacului din linia a II-a pe durata derulării jocurilor bilaterale și care să se

constituie într-un instrument operațional de remodelare permanentă a procesului de pregătire.

DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

A. 7 Lucrări indexate BDI (5 autor, 2 co-autor)

B. 12 Alte categorii de lucrări (10 autor, 2 co-autor)

BIBLIOGRAFIE

1. Abrams, M., Anger Management in sport, Understanding and Controlling Vilolence in

Athletes, Editura Human Kinetics, Leeds, UK, 2010.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică “Iorgu Iordan”, Dicționarul Explicativ al

limbii române, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, București,

2012.

3. Achim, S., Planificarea în pregătirea sportivă, Editura Ex Ponto, București, 2002.

4. Ackland, R.T., Elliot, C.B., Bloomfield, J., Applied Anatomy and Biomecanics in Sport,

2th, Editura Human Kinetics, Cahmpaigns, 2009.

5. Albu, C., Albu, A., Vlad, T., Iacob, I., Psihomotricitatea, Editura Institutului European,

Iași, 2006.

6. Alexandrescu, C., Selecția în volei, Editura GMI, Cluj Napoca, 2009.

7. Alexandrescu, D., Neamțu M., Atletism, Editura Omnia Uni SAST, Brașov, 2000.

8. Alexe, N., Teoria și metodica antrenamentului sportiv modern, Editura Fundației

România de Mâine, București, 2002.

9. Anastasi, A., Final Report 22 nd, Voley-ball Edition, World League, Palermo, 2011.

10. Andersson, J., Liner, M., Fredsted, A., Schagatay, E., Cardiovascular and respiratory

responses to apnea with and without face immersion in exercising humans, Journal of Applied

Psysiology, Nr. 96, p. 1005-1010, 2003.

11. A.N.S. – Institutul Național de Cercetare Pentru Sport, Psihologia activităților fizice,

Seria Sportul de înaltă performanță, nr. 479, București, 2005.

96

12. A.N.S. – Institutul Național de Cercetare Pentru Sport, Factorii psihologici care

influiențează randamentul sportiv, Seria Sportul de înaltă performanță, nr. 8, 9, București, 2006.

13. Ardeleanu, V.P., Psihomotricitatea și rolul acesteia în procesul pregătirii sportive,

Revista „Știința Sportului”, 2005.

14. Asta, A., Schema riassuntivo sulla Batutta. Blog technico sul mondo della pallavolo,

set.13, Roma, 2011.

15. Atherton, C., Burrows, S., Young, S., Physical Education. Philip Allan Updates, part

of Hachette Livre, Deddington, Oxfordshire OX 15 OSE, UK, 2008.

16. Atkinson, L., Atkinson, C., ș.a., Introducere în psihologie, Editura Tehnică, București,

2002.

17. Balint, L., Teoria educației fizice și sportului – sinteze, Editura Universității

Transilvania, Brașov, 2003.

18. Balint, E., Teoria și metodica activităților ludice, Editura Universității Transilvania,

Brașov, 2009.

19. Băban, A., Metodologia cercetării calitative, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj

Napoca, 2002.

20. Bădău, D., Gimnastica de bază, Editura Omnia Uni SAST, Brașov, 2003.

21. Bădău, D., Ambidextria în activitatea motrică, Editura Universității Transilvania,

Brașov, 2006.

22. Bădău, D., Paraschiv, F., Jocurile sportive, teorie și metodică, Editura Universității

Transilvania, Brașov, 2007.

23. Bădău, D., Evaluare motrică și somato-funcțională, Editura Universității Transilvania,

Brașov, 2010.

24. Bâc, O., Volleyball, Editura Universităţii, Oradea, 1999.

25. Becea, L., Optimizarea comportamentului psihomotor prin programe care solicită o

intensă și susținută conștientizare corporală, În: “Știința Sportului” nr. 33 – Revista editată sub

egida M.T.S. și M.E.C., 2003.

26. Bedard, D., La rech erche en pedagogie: un moteur pour les practiciens de

l’enseignement?, 1-ere Journee Annuelle de l’IFRES, Universite de Sherbrooke, Quebeque,

2007.

27. Blandin, Y., L’apprentissage par observation d’habiletes motrices: un processus

d’apprentissage specifique? L’annee psychologique, vol. 102, nr. 3, p. 523-554, Paris, 2002.

28. Bocoș M., Ciomoș F., Proiectarea și evaluarea secvențelor de instruire, Editura Casa

Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2001.

29. Bocoș, M., Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune, Ediția a-II-a,

revăzută, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2002.

97

30. Bocoș, M., Cercetarea pedagogică, suporturi teoretice și metodologice, Editura Casa

Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2003.

31. Bocoș, M., Profesorul – practician reflexiv și cercetător, în volumul „Omagiu

profesorului Miron Ionescu. Studii și reflecții despre educație”, coord. Chiș, V., Stan, C., Bocoș,

M., Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, p. 202-208, 2003.

32. Bocoș, M., Teoria și practica cercetării pedagogice, Ediția a-II-a, Editura Casa Cărții

de Știință, Cluj Napoca, 2007.

33. Bocu, T., Investigația selecției în sport, Editura Medicală Universitară Iuliu

Hațieganu, Cluj Napoca, 1999.

34. Bompa, T., Teoria și metodologia antrenamentului sportiv – Periodizarea, Editura Ex.

Ponto, București, 2001.

35. Bompa, T., Teoria și metodologia antrenamentului–Periodizarea, CNFPA București,

Editura Albion Translation Services, 2002.

36. Bompa, T., Totul despre pregătirea tinerilor campioni. Editura Ex Ponto, București,

2003.

37. Bompa, T.O., Periodizacion del entrenamiento deportivo, 2 Edicion, York University,

S.U.A., 2004.

38. Bompa, T., Carrera, M., Periodizarea antrenamentului sportiv – Planuri științifice

pentru forță și condiția fizică pentru 20 de discipline sportive, Editura Tana, Bucureşti, 2006.

39. Bortoli, G., Manuel de Volley-Ball, de l’initiation au perfectionnement, Editura

Amphora, Paris, 2007.

40. Calais-germain, B., Anatomie pentru mișcare. Introducere în analiza tehnicilor

corporale, Vol. 1, Editura Polirom, Iași, 2009.

41. Calu, S., Andreescu, L., Fișa de caracterizare psihopedagogică a elevului/sportivului,

În: “Știința Sportului” nr. 33 – Revistă editată sub egida M.T.S. și M.E.C., 2003.

42. Cârstea, G., Teoria și metodica educației fizice, Editura An-Da, București, 2000.

43. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, strategii –

Editura Aramis, București, 2002.

44. Cerghit, I., Metode de învățământ, Ediția a-III-a, Editura Polirom, Iași, 2006.

45. Cerghit, I., Metode de învățământ, Ediția a-IV-a, Editura Polirom, Iași, 2006.

46. Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de diplomă, o teză de doctorat, un articol

științific în domeniul științelor socioumane, 2003.

47. Chaudron, L., Etude de la performance motrice didactique: Quel modele mental pour

le demonstrateur du geste complexe?, ONERA, Centre dEtude et de Recherche, Toulouse, 2001,

sursa web: http://www.cert.fr/dcsd/psev/Equipe/Chaurdon/pmd_lau

http://www.cert.fr/dcsd/psev/Equipe/Chaurdon/pmd_lau

98

48. Chaudron, L., Etude de la performance motrice didactique: Quel modele mental pour

le demonstrateur du geste complexe?, ONERA, Centre dEtude et de Recherche, Toulouse, 2003,

sursa web: http://www.cert.fr

49. Chiș, V., Activitatea profesorului între curriculum și evaluare, Cluj Napoca, Editura

Presa Universitară Clujeană, 2001.

50. Chiș, V., Provocările pedagogiei contemporane, Cluj Napoca, Editura Presa

Universitară Clujeană, 2002.

51. Cojocaru, A., Model şi modelare în voleiul de performanţă, Editura Universitaria din

Craiova, 2007.

52. Cojocaru, A., Volei – Antrenament și performanță, Editura Bren, București, 2009.

53. Cojocaru, A., Volei – Teorie și practică, Editura Bren, București, 2009.

54. Cojocaru, A., Cojocaru, M., Țurcanu, F., Țurcanu, D., Actualități și tendințe în

voleiul românesc de mare performanță, în Palestrica Mileniului III, Vol. 12, nr. 3, 2011.

55. Cole, G.A., Managementul personalului, Editura CODECS, București, 2000.

56. Cole, G.A., Management. Teorie și Practică, Chișinău: Î.E.P. Știința, 2004.

57. Colibaba-Evuleț, D., Bota, I., Jocuri sportive. Teorie și metodică, Editura Aldin, 1998.

58. Cox R.H., Psychologie du sport, Ed. De Boeck Université, Bruxelles, 2005.

59. Delignieres, D., L’acquisition des habiletes motrices complexes. Universite

Montpellier,2004. Sursa web: http://pagesperso-orange.tr./didier.deligniers

60. Delignieres, D., Difficulte de la tache et performance. Edition Revue EPS, p. 85-112,

Paris, 2004.

61. Dragnea, A., Teoria Educației Fizice și Sportului, Editura FEST, București, 2002.

62. Dragnea, A.C., Mate-Teodorescu, S., Teoria sportului, Editura FEST, București, 2002.

63. Dragnea, A., Păunescu, A., C., Tudor, V., Morenciu, M., Pregatirea sportivă

teoretică, filiera vocațională-profil sportiv. Manual pentru clasa a IX–a, capitolul “Conținutul

antrenamentului în diferite stadii de pregătire sportivă”, Editura CD Press București, 2004.

64. Dicționarul Explicativ al Limbii Române, 2012.

65. Eysenck, H.J., Eysenck, M., Mind Watching; Descifrarea comportamentului uman,

Traducere de Mihaela Gafencu-Cristescu, Editura Teora, București, 2001.

66. Epuran, M., Modelarea conduitei sportive, Editura Sport Turism, București, 1990.

67. Epuran, M., Metodologia cercetării activităților corporale, Ediția a 2-a, Editura Fest,

București, 2005.

68. Epuran, M., Metodologia cercetării activităților corporale, Editura Fest, București,

2005.

69. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., Psihologia sportului de performanță, Teorie și

Practică, Ediția a 2-a revizuită, Editura FEST, București, 2008.

http://www.cert.fr/

http://pagesperso-orange.tr./didier.deligniers

99

70. Fabiano, T., Entraînement chez l’enfant et l’adolescent, 2007, Sursa web:

www.entraineudefoot.com/fabiano4.html

71. Fayt, V., Control moteur, 2006, Sursa web: http://courseligne.univ-ortois,fr

72. Federer, T.W., Statistics and Society. Data Collection and Interpretation. Second

Edition, Revised and Expanded, Statistics: Textbooks and Monograph, Southem Methodist

University, Dallas, Texas, 1991.

73. Fekete, J., Exerciții de dezvoltare fizică armonie-frumusețe, Editura Universității,

Oradea, 2007.

74. Gross, D.R., Psychology. The Science of Mind and Behaviour. London,

Hodder&Stougton, 1991.

75. Hanțiu, I., Studiul mișcării, Editura Universității din Oradea, Facultatea de Educație

Fizică și Sport, 2003.

76. Horghidan, V., Problematica psihomotricității, Editura Globus, București, 2000.

77. Iacob, I., Păcuraru, A., Volei – dezvoltarea calităților motrice, Editura Fundației

Chemarea, Iași, 1999.

78. Institutul Național de Cercetare Pentru Sport, Factorii psihologici care influiențează

randamentul sportiv, Seria Sportul de înaltă performanță – Nr. 8, 9, 2006.

79. Ionescu-Bondoc, Dragoș., Bazele antrenamentului sportiv, Note de curs, Brașov,

2008.

80. Ionescu, M., (coord.), Preocupări actuale în științele educației Vol. I, Editura Eikon,

Cluj Napoca, 2005.

81. Ionescu, M., Instrucție și educație, Ediția a-III-a, „Vasile Goldiș” University, Arad,

2007.

82. Ionescu, M., Bocoș, M., Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești,

2009.

83. Ioniță M., Modelarea pregătirii jocului de volei din perspectiva modificărilor

regulamentului, Editura Universitaria, Craiova, 2007.

84. Jarvis M., Sport Psychology, Ed. Routledge, Taylor & Francis Group, Hove, 2010.

85. Karageorghis, C.I., Terry, P.C., Inside Sport Psychology, Human Kinetics,

Stanningley, UK, 2011.

86. Klingner, D., Nalbandian, J., Public Personnel Management. Context and Strategies,

New Jersey: Prentice Hall, 1993.

87. Leveque M., Psychologie de L’athlète. Radiographie d’une carrière de sportif de haut

niveau, collection Science, Corps Mouvements, Editure Vuibert, 2008.

88. Lozincă, I., Marcu, V., Psihologia și activitățile motrice, Editura Universității, Oradea,

2005.

http://www.entraineudefoot.com/fabiano4.html

http://courseligne.univ-ortois,fr/

100

89. Macquet, A-C., Fleurance, F., Des modeles theoriques pour etudier l’activite de

l’expert en sport, Revue Science et Motricite, Nr. 2, Paris, 2006.

90. Marcu, V., Chiriac, M., Studii și cercetări privind evaluarea în cultură fizică și sport,

Editura Universității din Oradea, 2009.

91. Mate, S., Structura și caracteristicile efortului în voleiul de performanță. Modalități

privind optimizarea pregătirii, Teză de Doctorat, A.N.E.F.S., București, 1998.

92. Mathis, R. L., Nica, P.C., Evaluarea performanțelor resurselor umane, Bucureşti,

Editura Economică,1997.

93. Mârza-Dănilă, D., Optimizarea și dirijarea pe baze informatice a pregătirii și

competiției în jocurile sportive, Editura PIM Iași, 2006.

94. Monterio D., Orientational motivation for the practice of sports, În: “Știința sportului”

nr.33 – Revistă editată sub egida M.T.S. și M.E.C, 2003.

95. Muraru, A., Pedagogia sportului, Centrul Național de Formare și Perfecționare a

Antrenorilor, București, 2005.

96. Neagu N., Teoria și practica activității motrice umane, Editura University Press, Tîrgu

Mureș, 2010.

97. Neculau, A., (coord.), Psihologie social, Editura Polirom, Iași, 1996.

98. Nicu, A., Antrenamentul sportive modern, Editura EDITIS, București, 1993.

99. Niculescu, M., Elemente de psihologia sportului de performanță și mare performanță,

Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.

100. Nideffer R.M., Attentional control trening, In RN. Singer, M.Murphey & L.K. Tennat

(Eds), Handbook of research on Sport psychology, New York: Mcmillan, 1993.

101. Ovidiu, O., Management în sport și marketing sportiv, Note de curs, Editura

Renaissance, București, 2005.

102. Palestrica Mileniului III – Civilizație și sport, Revista trimestrială de studii și

cercetări interdisciplinare – Editată sub egida Cabinetului metodico-științific din cadrul Direcției

pentru Sport a Județului Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Cluj și Uniunea

Universităților Clujene, 2009-2014.

103. Parlebas, P., Pertinence motrice et complexite dans les jeux et les sports, Revue Actes

de Lecture, Nr. 98, Paris, 2007.

104. Păcuraru, A., Iacob, I., Balaiș, F., Braharu, O., Manualul profesorului de volei,

Editura HELIOS, Iași, 2000.

105. Păcuraru, A., Teoria antrenamentului sportiv, Vol. 1, Editura Fundației Universitare

Dunărea de Jos, Galați, 2000, p. 101.

106. Păcuraru, A., Teoria antrenamentului sportiv, Vol. 2, Editura Fundației Universitare

Dunărea de Jos, Galați, 2000, p. 121.

101

107. Păcuraru, A., Greșeli de tehnică în jocurile sportive, Sesiunea de comunicări

științifice cu participare internațională, FEFS, Brașov, 2005, p. 214-218.

108. Păcuraru, A., Gramatopol, G.B., Însușirea tehnicii și tacticii jocului de volei în funcție

de temperamentul acestora. Conferință Internațională de Comunicări Prospectiv, creativ,

aplicativ în domeniul educației fizice și sportului din România în perspectiva integrării europene,

Universitatea Dunărea de Jos, Galați, 2005.

109. Păcuraru, A., Maloussaris, G., Selecția secundară – etapă importantă în promovarea

jucătorilor de volei, Conferință Științifică Internațională, Galați, 2007, p. 238-241.

110. Păcuraru, A., Preda, C., Organizarea și învățarea creativă a jocului de volei, factori

decisivi în ridicarea calității lecției de educație fizică, Conferință Internațională Educația Fizică

și Sport din România – Perspective și Strategii Postaderare, Iași, Universitatea Al. I. Cuza, 2007,

p. 93-98.

111. Prescorniță, A., Cartea antrenorului de volei, Editura Universității Transilvania,

Brașov, 2008.

112. Prescorniță, A., Antrenamentul sportiv o viziune integrativă, Editura Transilvania,

Brașov, 2006.

113. Radu, I., Studiul de caz ca mijloc de cercetare și intervenție psihopedagogică, În

“Omagiu profesorului Miron Ionescu. Studii și reflecții despre educație”, coord. V. Chiș, C.

Stan, M. Bocoș, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2003.

114. Rață, G., Didactica educației fizice și sportului, Editura Alma Mater, Bacău, 2004.

115. Rădulescu, Șt.M., Metodologia cercetării științifice, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2006.

116. Răduț-Taciu, R., Pedagogia jocului. De la teorie la aplicații, Editura Casa Cărții de

Știință, Cluj Napoca, 2004.

117. Roman, G., Antrenamentul și competiția în sportul de performanță, Editura Napoca

Star, Cluj Napoca, 2004.

118. Roman, G., Antrenamentul sportiv, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2007.

119. Roman, G., Batali, F.C., Antrenamentul sportiv. Teorie și metodică, Editura Napoca

Star, Cluj Napoca, 2007.

120. Roşca, E., Contribuţii privind metodologia dezvoltării atenţiei la jucătoarele de volei

de performanţă, Teză de doctorat, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Bucureşti,

2010.

121. Roşca E., Eficientizarea finalizării acţiunilor de serviciu în jocul de volei feminin

prin training atenţional, Palestrica Mileniului III-Civilizație și Sport, 13 (2):112-117, 2012.

122. Rusu, F., Educația fizică și sportul de la origini la jocurile olimpice moderne, Editura

Napoca Star, Cluj Napoca, 2004.

102

123. Scarlat, E., Scarlat, M., Educația fizică și sport, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2003.

124. Simion, Gh., Simion, I., Arta pregătirii forței musculare, Editura Universității din

Pitești, 2006.

125. Stroe, Șt., Lăzărescu, D., Volei – Orientare metodică unitară, Federația Română de

Volei, Colegiul Central al Antrenorilor, București, 1989.

126. Teodorescu-Mate, S., Programare – planificare în antrenamentul sportiv, Editura

Semne, București, 2001.

127. Teodorescu, S., Antrenament și competiție, Editura ALPHA MDN, București, 2009-1.

128. Teodorescu, S., Periodizare și planificare în sportul de performanță, Editura ALPHA

MDN, București, 2009-2.

129. Triboi, V., Păcuraru, A., Teoria și metodica antrenamentului sportiv, Editura Pim,

Iași, 2013.

130. Triboi, V., Teoria și metodologia antrenamentului sportiv – Note de curs, Editura

USEFS, Chișinău, 2010, p. 264.

131. Tudos, Ş., Perspective actuale în psihologia sportului, Ed. SPER, colecţia Alma

Mater, Bucureşti, 2003.

132. Țurcanu, F., Țurcanu, D.S., Volei-dezvoltarea capacităților psihomotrice la

studenți, Editura Ardealul, Tîrgu Mureș, 2009-1.

133. Țurcanu, F., Țurcanu, D.S., Voleiul – suport al pregătirii psihice pentru studenți,

Editura Ardealul, Tîrgu Mureș, 2009-2.

134. Țurcanu, F., Țurcanu, D.S., T.M.D.S. – Volei, Note de curs, Litografiat U.M.F.

Tîrgu Mureș, 2010.

135. Țurcanu, F., Repere investigative privind dezvoltarea capacităților psihomotrice prin

jocul de volei, University Press, Tîrgu Mureș, 2013.

Bibliografie Web

1. www.frvolei.ro

2. www.acuz.net/html/voleiul.html

3. www.cev.lu

4. http://cis01.ucv.ro/ceres/biochimie.htm

5. www.pm3.ro

6. www.scribd.com/doc/131767400/4/Caracteristicile-jocului

7. www.andreaasta.com/volleyworld/2007/09/13/schemariassuntivosullabattuta

8. www.simi.com

9. www.danutritie.ro/exercitiile-pliometrice

http://www.frvolei.ro/

http://www.acuz.net/html/voleiul.html

http://www.cev.lu/

http://cis01.ucv.ro/ceres/biochimie.htm

http://www.pm3.ro/

http://www.scribd.com/doc/131767400/4/Caracteristicile-jocului

http://www.andreaasta.com/volleyworld/2007/09/13/schemariassuntivosullabattuta

http://www.simi.com/

http://www.danutritie.ro/exercitiile-pliometrice

103

10. http://www.frvolei.ro/pagini/6_antrenori/descriereNorme.html

11. http://www.frvolei.ro/pagini/6_antrenori/grila_de_calcul_indici.html

12. http://www.frvolei.ro/pagini/3_campionat/2013_2014/A1F/Clasament.htm

13. http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2005_-_2.html

14. http://www.cert.fr/dcsd/psev/Equipe/Chaurdon/pmd_lau

15. http://www.cert.fr

16. http://pagesperso-orange.tr./didier.deligniers

17. www.entraineudefoot.com/fabiano4.html

18. http://courseligne.univ-ortois,fr

http://www.frvolei.ro/pagini/6_antrenori/descriereNorme.html

http://www.frvolei.ro/pagini/6_antrenori/grila_de_calcul_indici.html

http://www.frvolei.ro/pagini/3_campionat/2013_2014/A1F/Clasament.htm

http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2005_-_2.html

http://www.cert.fr/dcsd/psev/Equipe/Chaurdon/pmd_lau

http://www.cert.fr/

http://pagesperso-orange.tr./didier.deligniers

http://www.entraineudefoot.com/fabiano4.html

http://courseligne.univ-ortois,fr/

104

REZUMAT

Optimizarea procesului de instruire din cadrul jocului de volei la nivel de senioare,

prin integrarea și eficientizarea atacului din linia a II-a

Tema abordată în această lucrare este de foarte mare actualitate pentru dezvoltarea jocul de

volei, în sensul elaborării unei strategii de surprindere a adversarului. Elementul tehnic studiat în

acest sens, îl reprezintă atacul din linia a II-a, prin elaborarea unui Model de pregătire

individualizat pe jucătoarele trăgător secund și trăgător universal, cu scopul de a crește indicele

de eficiență și implicit al celui de performanță în jocul de volei. Înregistrarea parametrilor de

eficiență ai atacului din linia a II-a s-a realizat printr-o Fișă de înregistrare special elaborată și

propusă spre validare prin studiul preliminar efectuat.

Teza este structurată pe trei părți, fiecare tratând în ordine, următoarele problematici:

fundamentarea teoretică a cercetării, studiul preliminar și cercetarea de bază. Studiul s-a efectuat

pe un eșantion de subiecți format din cele trei jucătoare de volei componente a achipei de Divizia

A1, CSU Medicina Tîrgu Mureș, care execută în cadrul partidelor oficiale atac din linia a II-a. În

partea alocată cercetării de bază este cuprinsă contribuția personală axată pe elaborarea

Modelului de pregătire propus, individualizat pe specificul postului dar și pe cele două perioade

de pregătire: precompetițională respectiv competițională.

ABSTRACT

Optimization of the instruction process for senior volleyball players by integrating

and developing the second line attack

The topic addressed in this paper is very actual for developing volleyball, in the sense of

building a strategy to surprise the opponent. The studied technical element is represented by the

attack from the second line, by developing a model of individualized training for the second

shooters and universal shooter, in order to increase the efficiency index and hence the

performance of volleyball. Registration of efficiency parameters of the attack from the second

line was achieved through a registration sheet developed and proposed for validation by the

performed preliminary study.

The thesis is structured in three parts, each covering in order the following issues:

theoretical foundations of research, preliminary study and basic research. The study was

conducted on a sample of subjects consisting of three female volleyball players, members of

Division A1 team, CSU Medicina Tîrgu Mureș, use the attack from the second line in official

matches. In the part dedicated to basic research there is the personal contribution based on the

proposed model of training, customized to the specific game position and training periods: pre-

competitive and competitive respectively.

105

CURRICULUM VITAE – limba română

INFORMAŢII PERSONALE

Nume Sîngeorgean (Țurcanu) Dana Simona

Adresă Tîrgu Mureș, str. Transilvania 21, ap. 9.

Telefon 0729924468

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 28.04.1968

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

2009 – prezent Asist. univ. drd. Universitatea de Medicină și

Farmacie Tîrgu Mureș, Facultatea de Medicină,

Departamentul M2, Disciplina Educație fizică.

EDUCAŢIE ŞI FORMARE Diplomă de Licență în Educație fizică –

specializare Volei, Universitatea Dunărea de Jos

Galați, Facultatea de Litere și Științe, promoția

1995.

Certificat de clasificare profesională – antrenor

Categoria a II-a la disciplina Volei.

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

PERSONALE

Limba maternă Română

Limbi străine cunoscute Engleză (citit, scris, vorbit – foarte bine);

Maghiară, Franceză (citi, scris, vorbit – bine)

Aptitudini şi competenţe

sociale

Abilități de comunicare, abilități de a lucra în

echipă, abilități de consiliere sportivă.


organizatorice

Aptitudini de a organiza manifestări culturale,

sportive sau științifice și de a conduce grupuri sau

structuri profesionale.


tehnice

Aptitudini de a lucra în programe word, power

point, internet etc.

Permis de conducere

Nu.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Activitate de manageriat:

- Director CSU Tîrgu Mureș (2006-2008)

- Membru fondator al Clubului Sportiv Star

Mureș

Recunoașteri sportive:

MAESTRU AL SPORTULUI: Ordin

1161/25.05.2011, MECTS.

Rezultate sportive de excepție: Campioană Mondială Universitară: SUA (1993);

Vicecampioană Mondială Universitară: Anglia

(1991)

Vicecampioană Națională: CSU Galați (1986);

Loc III Campional Național: U Cluj (1995, 1996);

Componentă a Lotului Național de Volei al

României de Senioare: 1985 - 1993


106

CURRICULUM VITAE – limba engleză

PERSONAL INFORMATION

Name Sîngeorgean (Țurcanu) Dana Simona

Address Tîrgu Mureș, 21 Transilvania Street, ap. 9.

Phone 0729924468

E-mail [email protected]

Nationality Romanian

Date of birth 28.04.1968

PROFESSIONAL EXPERIENCE

2009 – present

Assistant professor PhD, University of Medicine

and Pharmacy from Tîrgu Mureș.

EDUCATION AND TRAINING License in physical education – volleyball

specialization, Dunărea de Jos University from

Galați, Faculty of Letters and Sciences, 1995

promotion.

II category coach in volleyball.

PERSONAL SKILLS AND

COMPETENCES

Native language Romanian

Known foreign languages English (reading, writing and speaking – very

good); French, Hungarian – good.

Social skills and competences

Communications skills, ability to work in team,

counseling skills sports.

Organizational skills and competences

Aptitude to organise cultural, sports and scientific

events or driving scientific and professional

groups or structures.

Technical skills and competences

Aptitude to work in Word program, Power Point,

Internet, etc.

Driving license Not.

ADDITIONAL INFORMATION

Managerial activity:

- Director CSU Tîrgu Mureș (2006-2008)

- Founding member of C.S.Star Mureș

Sports recognitions:

MASTER OF SPORT: Order 1161/25.05.2011,

MECTS.

Exceptional sports results: I place – University World Championship: SUA

(1993);

II place – University World Championship:

Anglia (1991)

II place – National Championship with CSU

Galați Team (1986);

III place – National Championship with U Cluj

Team (1995, 1996);

Component of the National Volleyball Team of

Romania: 1985 - 1993


Universitatea Transilvania din Braşov Universitatea …old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...

Documents

Transcript of Universitatea Transilvania din Braşov Universitatea …old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de...