UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

GHID

PENTRU STUDII UNIVERSITARE

DE MASTERAT

Programul de studii

PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI INTERVENŢIE PSIHOLOGICĂ

ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENŢĂ

Ciclul de studii universitare de masterat 2017 - 2019

2

Cuprins

PREZENTAREA FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ............ 3

1. MISIUNEA FUNDAMENTALĂ ..................................................................................................... 3

2. OBIECTIVELE FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ........................................ 4

3. ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ .......................................................... 5

4. PROGRAMELE DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE.......................................................................... 6

5. BAZA MATERIALĂ .................................................................................................................... 7

6. FACILITĂŢI ............................................................................................................................... 7

7. EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR .................................................................................................. 8

II. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI INTERVENŢIE PSIHOLOGICĂ ............................................... 99

1. INTRODUCERE ........................................................................................................................ 99

2. DESCHIDERI NOI ÎN PREGĂTIREA MASTERANZILOR ............................................................... 100

COMPETENŢE PROFESIONALE ............................. EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.2

COMPETENŢE TRANSVERSALE ............................ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.2

3. FORMAREA MASTERANZILOR ............................................................................................... 122

4. PRACTICA DE SPECIALITATE ŞI APLICATIVĂ ........................................................................... 13

5. SURSE, SUPORTURI ŞI MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE ..................................................................... 133

6. DOMENII DE ACTIVITATE ÎN CARIERA MASTERANZILOR ....................................................... 144

7. EVALUAREA SEMESTRIALĂ ŞI FINALĂ .................................................................................. 155

8. EXAMENUL DE DISERTAŢIE .................................................................................................... 16

9. ADMITEREA LA PROGRAMUL MASTERAL .............................................................................. 188

DESFĂŞURAREA ADMITERII ........................................................................................................ 19

III. ALTE INFORMAȚII ........................................................................................................ 200

1. REALIZAREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE ................................................................................ 200

2. PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT ......................................................................................................... 200

3. FIȘELE DISCIPLINELOR.......................................................................................................... 200

4. PROGRAMUL SECRETARIATULUI .......................................................................................... 200

5. PROGRAMUL BIBLIOTECII ..................................................................................................... 200

3

PREZENTAREA FACULTĂŢII DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei este o structură academică nouă, înfiinţată în

anul 2015 în cadrul Universităţii Spiru Haret prin reorganizarea Facultăţii de Sociologie-

Psihologie. Reorganizarea a fost impusă de dezvoltarea a noi programe de studii din domeniul

Ştiinţelor Educaţiei (programul de studii universitare de licenţă Pedagogia Învăţământului Primar

şi Preşcolar), în strânsă legătură cu cerinţele pieţei muncii şi cu precizările legislative în vigoare.

În conformitate cu H.G. 615/2017 privind Aprobarea nomenclatorului domeniilor şi al

specializărilor/ programelor de studii universitare şi a structurilor instituţiilor de învăţământ

superior pentru anul universitar 2017 – 2018, programele de studii ale facultăţii aparţin aceleiaşi

ramure de ştiinţe, respectiv Psihologie şi Ştiinţe Comportamentale.

În conformitate cu prevederile legale, în cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

sunt organizate următoare programe de studii universitare de licenţă şi masterat:

a) Studii universitare de licenţă 3 ani/6 semestre (180 credite):

- Psihologie IF – 200 locuri, program acreditat (H.G. 615/2017)

- Psihologie IFR – 125 locuri, program autorizat (H.G. 615/2017)

- Psihologie ID – 75 locuri, program autorizat (H.G. 615/2017)

- Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar IF - 100 locuri, program autorizat (H.G.

615/2017)

b) Studii universitare de masterat cu frecvență, 2 ani/4 semestre (120 credite)

- Psihologie judiciară și victimologie, program acreditat (Anexa nr. 2 la Hotărârea

Guvernului nr. 117/2017)

- Psihologie clinică și intervenție psihologică, program acreditat (Anexa nr. 2 la

Hotărârea Guvernului nr. 117/2017)

- Psihologie organizaţională şi managementul resusrselor umane (Anexa nr. 2 la

Hotărârea Guvernului nr. 117/2017)

1. Misiunea fundamentală asumată de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

constă în a oferi şi asigura pregătirea şi formarea profesională a studenţilor şi masteranzilor la cel

mai înalt nivel de competenţa, în spiritul valorilor europene, al tradiţiilor umaniste şi în

concordantă cu standardele actuale ale dezvoltării ştiinţifice, cu cerinţele reclamate de statutul

României ca ţara membră a U.E. și cu exigenţele pieţei muncii interne şi externe. Pregătirea

4

studenţilor şi masteranzilor Facultăţii urmăreşte atât formarea fundamentală, cât şi dezvoltarea

abilităţilor necesare practicării profesiei în concordanţă cu standardele ştiinţifice şi profesionale

actuale şi promovarea interdisciplinarităţii.

Astfel, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei se concentrează asupra unor activităţi

ale căror funcţii principale constau în: pregătirea iniţială şi continuă a studenţilor; promovarea

cercetării ştiinţifice (fundamentale, aplicative şi de dezvoltare); oferirea de consultanţă şi

consiliere, servicii profesional-ştiinţifice adresate instituţiilor, comunităţii şi persoanelor

interesate; dezvoltarea spiritului civic, a gândirii inovatoare şi critice, a valorilor democratice în

rândul studenţilor; extinderea şi diversificarea relaţiilor de cooperare academică cu instituţiile de

învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din ţară şi din străinătate; iniţierea şi supravegherea

funcţionării structurilor şi mecanismelor de asigurare a calităţii academice; consolidarea şi

dezvoltarea expertizei profesional-ştiinţifice a corpului profesoral; dezvoltarea capacităţii

instituţionale a specializării şi, implicit, a Facultăţii.

2. Obiectivele Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei:

• promovarea, într-un sistem integrat de predare–învăţare–evaluare şi cercetare, a unei pregătiri

complexe şi durabile a studenţilor şi masteranzilor în spiritul valorilor şi tradiţiilor umaniste

autohtone şi europene;

• dezvoltarea, diversificarea şi eficientizarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii educaţionale

şi de cercetare din ţară şi din străinătate, dar şi cu alte instituţii şi organizaţii;

• conferirea de valenţe europene procesului educaţional şi cercetării ştiinţifice, centrate pe

calitate şi performanţă, care să certifice aşteptările absolvenţilor şi să le ofere şansa ocupării

unei poziţii sociale şi profesionale satisfăcătoare;

• promovarea şi dezvoltarea programelor de mobilităţi naţionale şi internaţionale ale cadrelor

didactice şi studenţilor; creşterea vizibilităţii corpului profesoral al facultăţii, atât pe plan

intern, cât şi extern.

• promovarea calităţii în procesul educaţional şi în cercetarea ştiinţifică;

• actualizarea programelor de studii şi a suporturilor didactice;

• promovarea în procesul didactic a metodelor şi mijloacelor moderne de predare (audio-video)

şi utilizarea tehnologiilor IT (platforma E-learning Blackboard);

• asigurarea permanentă a materialelor didactice pentru toate disciplinele prevăzute în planul

de învăţământ, atât pentru studii de licenţă, cât şi pentru studiile de masterat;

• colaborarea cu Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră (C.C.O.C.) pentru a asigura o

5

mai bună orientare şi integrare a studenţilor, masteranzilor şi absolvenţilor pe piaţa muncii;

• accesarea programelor de cercetare finanţate din fonduri naţionale sau internaţionale, cu

scopul realizării Planului de cercetare ştiinţifică al Facultăţii şi susţinerii Strategiei de

cercetare ştiinţifică.

3. Activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică a membrilor facultăţii

se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de etică universitară, ce cuprinde dispoziţii

normative aplicabile tuturor membrilor comunităţii Universităţii Spiru Haret. Din Codul de etică

universitară derivă drepturi şi obligaţii, precum şi modul cum sunt apărate libertăţile academice,

autonomia universitară şi integritatea etică. Prin urmare, Universitatea dispune de practici şi

mecanisme clare şi eficiente pentru aplicarea prevederilor Codului în ceea ce priveşte activităţile

de management, cercetare, predare sau evaluare.

Programele de studii ale facultăţii sunt gestionate de Departamentul de Psihologie şi

Ştiinţele Educaţiei – entitate academică integrată organic în structura Universităţii Spiru Haret,

care beneficiază de sprijinul constant al Senatului, al conducerii Universităţii şi de colaborarea cu

celelalte facultăţi şi cu departamentele instituţiei. Departamentul este condus de un director – care

asigură managementul şi conducerea operativă a departamentului – şi de Consiliul

Departamentului – ca structură de conducere la nivelul departamentului de studii.

Alegerea membrilor structurilor de conducere la nivelul Facultăţii se desfăşoară în

conformitate cu Metodologia privind procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor

de de conducere la nivelul Universităţii Spiru Haret. Conducerea Facultăţii de Psihologie şi

Ştiinţele Educaţiei este asigurată de către: Consiliul Facultăţii – cu funcţie decizională şi

deliberativă şi Decanul - cu funcţie executiv-operativă. Consiliul Facultăţii îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu atribuţiile conferite de Carta Universităţii Spiru Haret şi în baza

unui program în care sunt cuprinse aspecte relevante ale activităţii didactice şi de cercetare

ştiinţifică.

Consiliul Facultăţii şi Consiliul Departamentului sunt sprijinite în activitatea de proiectare

şi evaluare a calităţii procesului educaţional la nivelul celor două specializări de către Comisia de

Evaluare şi Asigurarea Calităţii a Facultăţii. Comisia funcţionează atât în baza Manualului de

management al calităţii, a Regulamentelor şi Metodologiilor şi a Procedurilor operaţionale,

6

aprobate de către Senatul universitar, cât şi a Planului de activitate, validat la începutul anului

universitar de către Consiliul Facultăţii.

Alături de Consiliul Facultăţii şi Consiliul Departamentului, funcţionează, în conformitate

cu Carta Universităţii Spiru Haret, şi Comisia de Audit Intern al Calității, care organizează

procedura de auditare internă, astfel încât să existe certitudinea că angajamentele pe care instituţia

şi le-a asumat sunt respectate riguros, în condiţii de transparenţă publică.

Programele de studii ale Facultăţii, planurile şi strategiile de cercetare, supuse periodic

analizei Consiliului Departamentului şi Consiliului Facultăţii, reflectă deschiderile spre spaţiul

european al cunoaşterii academice şi ştiinţifice. În acest fel, misiunea de învăţământ şi de cercetare

ştiinţifică asumată de Facultate se justifică prin elemente de pertinenţă şi oportunitate în raport cu

Nomenclatorul naţional de calificări şi se raportează la obiectivele de învăţământ, de cercetare

ştiinţifică şi profesionale naţionale şi europene.

4. Programele de practică de specialitate

Predarea şi învăţarea sunt corelate cu programele de practică de specialitate, diferenţiate

pe specializări şi ani de studii. Programele de practică de specialitate sunt reînnoite anual, dat fiind

faptul că reprezintă cadrul de aplicare a cunoştinţelor teoretice şi de formare/dezvoltare a

competenţelor profesionale şi transversale, la nivelul cerinţelor actuale, în contact direct cu

realitatea psihosocială. Pentru asigurarea desfăşurării practicii s-au încheiat convenţii de

colaborare cu instituţii de specialitate, organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale,

administraţii publice, institute de cercetare etc., între acestea înscriindu-se: Institutul de Filosofie

şi Psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Ministerul Administraţiei şi Internelor

– Agenţia Naţională Antidrog şi centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog din

sectoarele 3, 4 şi Ilfov, Societatea Română de Psihanaliză, Asociaţia de Analiză Tranzacţională,

Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România, Inspectoratul Şcolar al

Municipiului Bucureşti, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Spiru Haret,

S.C. Lifelong Learning Solution S.R.L., The Gender and Sociology Departament, Institute of

Sociology of the Academy of Sciences of the Cyech Republic, Asociaţia RESURSE – Centrul de

resurse pentru sănătate mintală, Administraţia Naţională a Penitenciarilor – Penitenciarul

Bucureşti-Jilava etc.

7

5. Baza materială

Activitatea didactică se desfăşoară la sediul propriu al Universităţii Spiru Haret, situat pe

Str. Fabricii, Nr. 46G, sector 6, Bucureşti, telefon 021/4551021, fax 021/2556094, e-mail

secretariat_pse@spiruharet.ro , web-site: www.spiruharet.ro /

https://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-clinica-si-interventie-psihologica şi are în dotare patru

amfiteatre (cu o capacitate de 1008 de locuri), săli de seminar corespunzătoare şi şapte

laboratoare; sunt disponibile 230 de calculatoare, dintre care 60 de calculatoare deţin softuri

specifice cercetării sociale (de tip SPSS), softuri de tehnoredactare, prezentare şi calcul tabelar –

de tip Office 2007 HOME and Students, softuri de analiză şi conversie a textului tipărit în format

audio. De asemenea, laboratoarele dispun de dotare cu echipamente şi mijloace de funcţionare

corespunzătoare exigenţelor actuale, inclusiv programe software aferente, ce deţin licenţele de

utilizare.

Universitatea Spiru Haret are asigurată tipărirea integrală a cursurilor şi manualelor

didactice prin utilizarea Editurii Fundaţiei România de Mâine din Bucureşti, editură acreditată

CNCS. Editura, laboratorul de tehnoredactare, dotat cu echipamente performante pentru editarea

de carte şi complexul tipografic digital de ultimă generaţie asigură resurse de învăţământ – cărţi,

tratate, cursuri universitare de referinţă necesare pregătirii individuale, ghiduri de studiu, materiale

publicitare etc.

6. Facilităţi Studenţii au la dispoziţie un set diversificat de suporturi şi mijloace de învăţare, cărora li

se adaugă o serie de oportunităţi şi facilităţi, între care cele mai importante sunt:

• Suporturi didactice, care acoperă toate disciplinele ce se predau în cadrul programelor de

studii (note de curs, sinteze, manuale şi cursuri tipărite, caiete de seminar şi laborator etc.);

• Sinteze pe ani de studii, în format electronic, la toate disciplinele înscrise în planurile

specializărilor;

• Platforma integrată E-Learning Blackboard;

• Cursuri televizate la postul propriu de televiziune al Universităţii Spiru Haret -TvH şi

dezbateri televizate pe tematică didactică sau de cercetare ştiinţifică;

• Biblioteca Facultăţii, care dispune de un fond de carte corespunzător şi care achiziţionează

permanent cărţi şi reviste apărute în ţară şi în străinătate; accesul gratuit la baza de date

JStore, de pe toate calculatoarele din reţeaua USH; Biblioteca digitală a USH

8

(http://biblioteca.spiruharet.ro/catalog/) şi biblioteca virtuală a Facultăţii de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei

• Periodicul „Opinia Naţională”, în care sunt publicate sinteze ale cursurilor, dezbateri

ştiinţifice, opinii, aprecieri şi propuneri ale cadrelor didactice, studenţilor şi masteranzilor;

• Sediu propriu al facultăţii, cu spaţii moderne de învăţământ şi laboratoare dotate cu

aparatură, computere şi software de ultimă generaţie;

• Un suport relevant care vine în sprijinul rutei profesionale este şi Centrul de Consiliere şi

Orientare în Carieră (CCOC), unitate cu atribuţii specifice activităţilor de consiliere şi de

orientare în carieră subordonată Rectorului Universităţii Spiru Haret, care funcţionează în

baza Regulamentului de organizare şi funcţionare propriu CCOC se adresează studenţilor,

absolvenţilor studiilor de licenţă, masteranzilor şi absolvenţilor de master pentru a-i susţine

în alegerea şi construirea rutei profesionale, precum şi în dezvoltarea carierei.

7. Evaluarea cunoştinţelor

Evaluarea cunoștințelor studenţilor se realizează în conformitate cu Regulamentul privind

activitatea profesională a studenţilor şi Regulamentul privind examinarea şi notarea

studenţilor. Se organizează în trei sesiuni de examene: sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi

sesiunea de toamnă. Programarea sesiunilor de examene se afişează la avizierele Facultăţii cu

două săptămâni înaintea sesiunilor de examene.

Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se realizează prin: examene, verificări pe parcurs,

colocvii, probe de verificare, conform planului de învăţământ al fiecărui Program de studii.

Colocviile şi verificările pe parcurs se programează în presesiuni. Evaluarea cunoştinţelor la

disciplinele prevăzute în planul de învăţământ se desfăşoară sub formă de: examen scris sau oral,

test grilă pe calculator şi probă practică.

Nota finală se compune din media ponderată între:

➢ nota obţinută la verificările pe parcurs, care are o pondere de maxim 20%;

➢ nota obţinută la evaluarea semestrială, care are o pondere de 80% din nota finală.

Pentru calcularea mediei ponderate a notei finale studentul trebuie să aibă la examenul

semestrial cel puţin nota 5.

Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face cu note da la 1 la 10.

În structura Facultăţii sunt incluse şi serviciile administrative, tehnice, secretariat, casierie,

arhivă, registratură, librărie şi bibliotecă.

9

II. PREZENTAREA PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE

MASTERAT

PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI INTERVENŢIE PSIHOLOGICĂ

(Ciclul II Bologna – 4 semestre)

1. Introducere

Programul de studii universitare de masterat Psihologie clinică şi intervenţie psihologică

se înscrie în domeniul de studii Psihologie, având însă deschidere interdisciplinară către domeniile

medicină, antropologie, asistenţă socială, psihopedagogie specială.

Dezvoltarea fără precedent a studiului comportamentelor care menţin starea de sănătate

sau generează boala a facut ca rolul psihologului în practica medicală ca şi în preventie si terapie

sa creasca in mod exploziv în ultimile trei decenii. Pentru acoperirea cererii existente pe piaţa

forţei de muncă în acest moment, având în vedere faptul că în orice colectiv medical ar trebui să

existe şi un psiholog clinician, acest Program masteral vine cu o ofertă bogată atât în ceea ce

priveşte cursurile, cât şi în formarea abilităţilor practice ale viitorilor specialişti în psihologie

clinică.

Tipul masterului este de profesionalizare, în sensul dobândirii de competenţe

profesionale într-un domeniu specializat. Finalitatea acestui program constă în formarea

masteranzilor în domeniul Psihologiei clinice.

Programul de studii este gestionat de către cadre de specialitate din cadrul Departamentului

de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Psihologie, ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele

Educaţiei.

În contextul creşterii cererii privind programele de profesionalizare, Facultatea de

Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei promovează responsabilitatea academică şi ştiinţifică în formarea

competenţelor specifice Psihologiei clinice, insistând pe aspectele practice ale acestui domeniu,

pe configurarea mai precisă a rolului şi potenţialităţilor psihologului în echipa terapeutică.

Programul masteral se adresează absolvenţilor de studii universitare de scurtă durată cu

profil socio-uman: psihologie, sociologie, asistenţă socială, ştiinţe ale educaţiei, medicină etc.

Misiunea de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică a programului masteral Psihologie

clinică şi intervenţie psihologică se justifică prin elemente de pertinenţă şi oportunitate în raport

cu cerinţele pieţei de muncă şi cu nomenclatorul naţional de calificări. Programul urmăreşte

aprofundarea noţiunilor specifice psihologiei medicale insistând pe aspectele practice ale acestei

10

discipline, pe configurarea mai precisă a rolului şi potenţialităţilor psihologului în echipa

terapeutică, în contextul reformelor care au loc la nivelul asistenţei pentru sănătatea mintală în

România, program naţional de lungă durată în care rolul psihologului este extrem de important.

2. Deschideri noi în pregătirea masteranzilor

Programul masteral Psihologie clinică şi intervenţie psihologică reprezintă ciclul II al

studiilor universitare (studii de masterat) şi continuarea firească a ciclului I de licenţă pentru

absolvenţii specializării psihologie, dar şi pentru absolvenţii unor specializări adiacente. Acesta

oferă atât perspective fundamentale cât şi tendinţe actuale în cunoaşterea stiinţifică specifică

activităţii clinice a psihologului. Permite explorarea, înţelegerea, analiza şi practicarea domeniului

psihologiei clinice corelativ cu standarde academice şi profesionale naţionale şi internaţionale.

Misiunea esenţială a programului masteral constă în formarea de specialişti în domeniul

psihologiei clinice. Formarea în cadrul acestui program masteral presupune dobândirea

următoarelor abilităţi şi competenţe: psihodiagnostic psihologic şi evaluare clinică (vizează

identificarea factorilor psihologici implicaţi în sănătate şi boală); intervenţie/asistenţă psihologică

generală şi specifică, cea specifică, dobândită după programe avansate de formare profesională,

fiind exprimată în consiliere psihologică şi psihoterapie; vizează controlul, la diverse niveluri de

expertiză (generală versus specifică), factorilor psihologici implicaţi în sănătate şi boală;

cercetare; vizează investigarea rolului factorilor psihologici în sănătate şi boală; educaţie şi

formare; vizează implicarea celor deja formaţi în acest domeniu atât în pregătirea noilor generaţii

de profesionişti pentru de a deveni psihologi clinicieni (ex., psihologi specialişti în psihologia

clinică) şi în dezvoltarea lor profesională (formare continuă). Misiunea de învăţământ şi de

cercetare ştiinţifică asumată prin programul masteral se încadrează, astfel, în profilul şi

specializarea Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.

Obiectivele generale ale programului:

• asigurarea unei pregătiri teoretice şi practic-aplicative de calitate, în acord cu standardele

actuale de profesionalizare și cu direcţiile de perspectivă în domeniul psihologiei clinice

• realizarea unui învăţământ formativ, modern, centrat pe studenţi şi orientat pragmatic spre

nevoile reale ale mediului social şi economic, în contextul integrării europene și globalizării

• conectarea învăţământului cu cercetarea ştiinţifică relevantă în domeniu

11

• dezvoltarea de programe de cercetare orientate spre temele actuale ale dezvoltării domeniului

psihologiei clinice

• dezvoltarea programului de studiu în acord cu evoluția programelor de pregătire profesională

şi orientare în carieră la nivel internațional

• crearea unui orizont profesional apt pentru abordarea cu profesionalism a problematicii

subsumate psihologiei clinice.

Obiectivele specifice:

• dezvoltarea capacităţii de înţelegere şi însuşire a noţiunilor predate la cursuri, aprofundate

prin dezbateri la seminarii, verificate prin lucrări practice şi cercetări individuale sau în

grup;

• creşterea abilităţii cursanţilor în utilizarea metodelor şi tehnicilor moderne de cercetare în

domeniul psihologiei clinice, precum şi crearea unei mentalităţi noi în relaţie cu importanţa

şi performanţele cercetării ştiinţifice;

• cunoaşterea şi aplicarea strategiilor metodologice de evaluare, prevenire şi tratament

psihologic a tulburărilor psihice, psihosomatice şi de adaptare;

• formarea deprinderilor diagnostice şi terapeutice de lucru în echipa medico-socială;

• cultivarea abilităţilor de comunicare cu pacientul şi familia acestuia, formarea unei

atitudini de respect şi grijă în abordarea bolnavului;

• cunoaşterea şi abilitarea în utilizarea interviului clinic, anamnezei, observaţiei clinice ca

principale instrumente de lucru în psihologia clinică;

• aprofundarea cunoaşterii şi aplicării bateriilor de teste psihodiagnostice specifice evaluării

clinice;

• dezvoltarea abilităţii de a alege metodele psihologice adecvate ȋn vederea intervenţiei

terapeutice;

• cunoaşterea şi abilitarea iniţială minimală pentru practica psihoterapiei, a terapiei suportive

dedicată grupurilor ori terapia traumei.

12

Competenţe profesionale:

• Operarea cu concepte fundamentale în domeniul psihologiei clinice

• Proiectarea şi realizarea strategiei de cercetare specifice domeniului de studiu

• Evaluarea corectă şi critică a situaţiilor de risc psihopatogen

• Evaluarea psihologică a patologiei individuale

• Proiectarea şi aplicarea planului de intervenţie psihologică adaptat nevoilor specifice ale

clientului

• Comunicare profesională în contexte interdisciplinare specifice domeniului clinic

Competenţe transversale:

• Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice

• Exercitarea rolurilor profesionale în echipa multidisciplinară, la diferite niveluri ierarhice

• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor

profesionale la dinamica contextului social

3. Formarea masteranzilor

Durata programului de instruire este de patru semestre, în ultimul semestru existând o

dimensionare corespunzătoare a orelor necesare documentării şi elaborării lucrării de disertaţie.

O atenţie deosebită este acordată relaţiei student-profesor, concepută ca un parteneriat în

care fiecare din părţi responsabilizează importanţa propriei activităţi, a cunoştinţelor predate-

însuşite, a modului de prezentare şi utilizare a acestora în perspectiva atingerii obiectivelor

didactice, ştiinţifice şi profesionale pe care le susţine Programul de studii universitare de masterat.

Cursurile şi seminariile au un suport documentar consistent (planşe, casete audio-video,

schiţe etc.), care este valorificat în analize de caz şi proiecte de cercetare. De asemenea,

masteranzii beneficiază de aportul unui personal didactic valoros, cu experienţă teoretică şi

practică demonstrată şi validată public.

Valoarea şi experienţa profesională a corpului profesoral sunt dovedite de bogata activitate

didactică şi stiinţifică, reflectată prin publicarea a numeroase lucrări, studii si articole la edituri

prestigioase din ţară sau din străinătate.

Planul de învăţământ, structurat pe patru semestre, este astfel conceput încât să asigure un

nivel optim de pregătire masteranzilor, potrivit scopului şi obiectivelor propuse. Acestea îşi găsesc

reflectarea atât în aria tematică a cursurilor, cât şi în activităţile seminariale, aplicaţii, proiecte etc.

13

Fişele disciplinelor sunt conforme cu misiunea Programului de masterat; acestea au fost

elaborate de titularii de disciplină desemnaţi şi sunt rezultatul documentării pe plan naţional şi

internaţional, a experienţei didactice şi de cercetare acumulate, urmărindu-se asigurarea formării

abilităţii şi dobândirii competenţelor necesare profesiei pentru care se pregătesc masteranzii.

4. Practica de specialitate şi aplicativă

Practica de specialitate şi aplicativă se desfăşoară în baza acordurilor de colaborare

încheiate în cadrul unor organizaţii publice şi private, dintre care amintim: Asociaţia Naţională

pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România, Bucureşti (ANCAR); Asociaţia Resurse – Centrul

de Resurse pentru sănătate mintală, Bucureşti; Asociaţia Română de Analiză Tranzacţională,

Timişoara, Clinica ATI – Spitalul Clinic Universitar, Bucureşti, Fundaţia Estuar, Ploieşti, Spitalul

Witting – Laborator psihologie, Bucureşti, Institutul de Filosofie şi Psihologie Constantin

Rădulescu-Motru al Academiei Române, Bucureşti etc.

5. Surse, suporturi şi mijloace de învăţare

Masteranzii au la dispoziţie un set diversificat de facilităţi, între care cele mai importante

(inclusiv cele de ordin social) sunt:

• Suporturi didactice: note de curs, sinteze, lucrări bibliografice etc., existente la

bibliotecile şi librăriile Universităţii, cât şi pe site-ul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei;

majoritatea disciplinelor beneficiază de materiale didactice elaborate sub forma unei cărţi sau a

mai multe carţi ce conţin capitole predate la master;

• Biblioteca Facultăţii, care dispune de un fond de carte corespunzător şi care

achiziţionează permanent cărţi şi reviste apărute în ţară şi străinătate, precum şi accesul gratuit la

alte biblioteci ale Universităţii şi baza de date Jstore, de pe toate calculatoarele din reţeaua USH;

Biblioteca Digitală a Universităţii Spiru Haret; Biblioteca Virtuală a Universităţii Spiru Haret;

• Cursuri televizate la Postul propriu de televiziune TvH al Universităţii Spiru Haret şi

dezbateri televizate pe tematică didactică sau de cercetare ştiinţifică;

• Sediu propriu Facultăţii, cu spaţii moderne de învăţământ şi laboratoare dotate cu

aparatură, computere şi software de ultimă generaţie;

• Site-ul Facultăţii, unde sunt postate informaţii referitoare la: secretariat, cadre

didactice, orar şi anunţuri, bibliotecă virtuală, practica de specialitate, ghiduri universitare,

14

cercetarea ştiinţifică, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră, programe Erasmus, Analele

USH;

• Periodicul „Opinia Naţională”, în care sunt publicate dezbateri ştiinţifice, aprecieri şi

propuneri ale cadrelor didactice, studenţilor şi masteranzilor.

• Un suport relevant care vine în sprijinul rutei profesionale este şi Centrul de Consiliere

şi Orientare în Carieră (CCOC), unitate cu atribuţii specifice activităţilor de consiliere şi de

orientare în carieră subordonată Rectorului Universităţii Spiru Haret, care funcţionează în baza

Regulamentului de organizare şi funcţionare propriu. CCOC se adresează, în special,

absolvenţilor de la ciclul I Bologna, masteranzilor şi absolvenţilor de master pentru a-i susţine în

alegerea şi construirea rutei profesionale, precum şi în dezvoltarea carierei.

6. Domenii de activitate în cariera masteranzilor

Programul masteral Psihologie clinică şi intervenţie psihologică se adresează prioritar

psihologilor, precum şi specialiştilor în sociologie, medicină, asistenţă socială, ştiinţe ale

educaţiei, care lucrează sau vor profesa în domeniul clinic.

Astfel, statutul profesional conferit absolvenţilor le permite absorţia pe piaţa muncii în

calitate de specialişti în intituţii precum clinici de profil psihiatric şi neurologic, laboratoare de

sănătate mintală, spitale pentru asistarea bolilor cronice cu prognostic letal şi infecţioase, secţii

clinice recuparatorii sau spitale de traumatologie, spitale cu profil somatic, reţeaua naţională de

protecţie a copilului, maternităţi, reţeaua nationala de expertiză medico-legală sau de expertiză şi

recuperare a capacităţii de muncă a bolnavilor cu invaliditate.

Planul de învăţământ (2017-2018) al programului de studii este proiectat astfel încât să

confere absolvenţilor un statut profesional în concordanţă cu nevoile sociale şi de formare

manifestate pe piaţa muncii, în concordanţă cu Cadrul Naţional al Calificărilor. După finalizarea

studiilor, absolvenţii, potrivit COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România, ISCO 88, ISCO 08), se

pot califica sau perfecţiona pentru ocuparea unor poziţii cum ar fi: Psiholog – cod COR 244511,

Asistent de cercetare în psihologie – cod COR 263416 Cercetător în psihologie – cod COR

263415, Psiholog în specialitatea psihologie clinică – cod COR 263401, Consilier în domeniul

adicţiilor – cod COD 263502.

Oportunităţi profesionale ale absolvenţilor specializării:

- psiholog clinician în spitale sau clinici de profil psihiatric sau neurologic;

- psiholog clinician în spitale de profil somatic;

15

- psiholog clinician în spitale pentru asistarea bolilor cronice cu sfârşit letal;

- psiholog clinician în instituţii cu profil de recuperare şi spitale de traumatologie ;

- cercetător sau asitent de cercetare în laboratoare de sănătate mintală ;

- psiholog în clinici cu profil geriatric ;

- psiholog în cadrul unor ONG-uri pentru asistarea şi protecţia persoanelor cu nevoi speciale,

handicap, boli cronice şi invalidante, maladii psihotice, familii patogene, violenţă domestică,

abuz fizic şi sexual etc. ;

- psiholog în cadrul Reţelei Naţionale de Expertiză şi Recuperare a Capacităţii de Muncă a

bolnavilor cu invaliditate sau în cadrul Reţelei de Expertiză medico-legală ;

- psiholog în cadrul Reţelei Naţionale de Protecţie a Copilului ;

- psiholog în cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog şi a centrelor de recuperare a

toxicodependenţilor ;

- psiholog în cadrul maternităţilor şi al cabinetelor de planning familial şi psihosexologie.

7. Evaluarea semestrială şi finală

Evaluarea cunoştinţelor se realizează în conformitate cu Regulamentul privind

activitatea profesională a studenţilor şi Regulamentul privind examinarea şi notarea

studenţilor. Se organizează în trei sesiuni de examene: sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi

sesiunea de toamnă. Programarea sesiunilor de examene se afişează la avizierele Facultăţii cu

două săptămâni înaintea sesiunilor de examene.

Evaluarea cunoştinţelor masteranzilor se realizează prin examene, colocvii sau efectuarea

de lucrări practice (reiese din Planul de învăţământ) la sfârşitul fiecărui semestru, potrivit unui

calendar care este adus la cunoştinţa acestora. .

Procedeele de examinare şi evaluare, prezentate în fişele disciplinelor de către fiecare

titular sunt centrate pe rezultatele învăţării şi anunţate masteranzilor din timp şi în detaliu.

Promovarea unui examen sau colocviu în cadrul studiilor de masterat este condiţionată de

obţinerea cel puţin a notei 5 (cinci). Examenele şi colocviile nepromovate în sesiunile din

semestrul I, II şi III, programate conform Planului de învăţământ, se pot susţine, cu aprobarea

conducerii Facultăţii, în ultimul semestru.

Trecerea în anul al II-lea de masterat (respectiv în semestrul III al Programului masteral)

are drept condiţie obţinerea pe parcursul primelor două semestre a cel puţin 60% din numărul total

de credite (60), prevăzute pentru anul I al Programului masteral. În situaţia în care, la sfârşitul

programului de studii, masterandul nu obţine numărul de puncte de credit preconizat prin Planul

16

de învăţământ (120 de puncte de credit), examenele şi colocviile restante se pot susţine, numai în

baza unei cereri, aprobate de conducerea Facultăţii.

8. Examenul de disertaţie

Acesta constă într-o singură probă, şi anume Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie,

cu pronunţat caracter de cercetare ştiinţifică aplicată.

Examenul de disertaţie se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu Legea Educaţiei

Naţionale nr. 1/2011, Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3545 din 15 aprilie 2013, Carta

Universităţii Spiru Haret şi Regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea

examenelor de licenţă / diplomă şi disertaţie.

În vederea elaborării lucrării de disertaţie se stabilesc teme pe discipline şi coordonatori,

aprobate în Consiliul Facultăţii şi aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor, prin afişare la

avizierele şi pe site-ul Facultăţii. Coordonatorul ştiinţific stabileşte, de comun acord cu

masterandul, etapele pe care trebuie să le parcurgă acesta – de la faza documentării până la

redactarea finală, urmărind îndeplinirea punctuală a fiecărei faze de lucru.

Lucrarea de disertaţie prezintă următoarea structură şi elemente conexe:

- coperta – pe care se trec: denumirea instituţiei, programul de master, numele şi

prenumele coordonatorului lucrării, numele şi prenumele absolventului, localitatea şi

anul susţinerii;

- pagina de gardă - pe care se trec: denumirea instituţiei, programul de master, titlul

lucrării, numele şi prenumele coordonatorului lucrării, numele şi prenumele

absolventului, localitatea şi anul susţinerii;

- declaraţie – prin care absolventul îşi asumă în totalitate răspunderea pentru integritatea

lucrării, conţinutul şi originalitatea acesteia;

- curprins – conţine toate titlurile capitolelor şi subcapitolelor, cu menţiunea paginii

unde se găsesc în lucrare;

- introducerea – cuprinde: motivaţia care a stat la baza alegerii temei, obiectivele

generale şi specifice, metodologia de cercetare folosită şi o scurtă prezentare a

capitolelor şi a relaţionării dintre acestea ;

- capitolele – lucrarea de disertaţie conţine între 3 şi 5 capitole cu paragrafele aferente,

numerotate în ordine crescătoare;

17

- concluziile lucrării – în această secţiune se regăsesc cele mai importante aprecieri cu

privire la temă şi relevanţa ei, propuneri şi/sau recomandări personale, semnificative

pentru tema aleasă;

- bibliografie – împărţită în bibliografie principală (opere fundamentale în format tipărit

sau online), bibliografie secundară (cărţi, articole din reviste), dicţionare şi

enciclopedii;

- anexe – sunt trecute după bibliografie, fiind numerotate în ordine crescătoare.

Pentru elaborarea lucrării de disertaţie, masteranzii au la dispoziţie şi Ghidul privind

metodologia de elaborare a lucrărilor de licenţă şi / sau disertaţie în domeniul psihologiei /

ştiinţelor educaţiei – postat pe site-ul Facultăţii.

La susţinerea disertaţiei se pot înscrie şi prezenta masteranzii care au obţinut integral

numărul de credite prevăzut prin Planul de învăţământ al Programului masteral.

Dosarul de înscriere la examenul de disertaţie se depune la secretariatul Facultăţii.

În fiecare an universitar, susţinerea disertaţiei se organizează în trei sesiuni: sesiunea de

vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna februarie).

Înscrierea candidaţilor la examenul de disertaţie se efectuează cu cel puţin 10 zile înainte de data

programată pentru susţinerea examenului. Data, ora şi locul examinării sunt aduse din timp la

cunoştinţa masteranzilor, prin afişare la sediul Facultăţii. Neprezentarea candidatului atrage după

sine eliminarea candidatului din examenul de disertaţie.

Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa Comisiei de

examen şi a examinatului. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se testează capacitatea

de analiză şi sinteză a absolventului, disponibilitatea de abordare novatoare şi construcţie

originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica domeniului de specialitate;

se evaluează relevanţa temei de cercetare, conţinutul şi structura lucrării, coerenţa exprimării,

utilizarea corectă a aparatului ştiinţific, bibliografia consultată; aportul propriu (idei, concluzii

personale, propuneri); modul de prezentare şi susţinere a lucrării, utilizarea şi interpretarea

materialului bibliografic, gradul de originalitate a conţinutului lucrării, a concluziilor şi

propunerilor pe care le face autorul lucrării.

Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar numărul

de credite transferabile alocate este 10 (zece).

18

Media Probei Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie (a examenului de disertaţie)

este calculată ca medie aritmetică a notelor membrilor Comisiei de examen şi se determină cu

2 zecimale, fără rotunjire.

Notele membrilor Comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10.

Deliberarea Comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.

Deciziile în cadrul Comisiei de disertaţie se iau în unanimitate.

La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie nu se pot depune contestaţii.

Rezultatul examenului de disertaţie se comunică prin afişare la avizierul Facultăţii şi pe

pagina web a acesteia, în termen de 24 de ore de la data susţinerii.

Absolvenţii care promovează examenul de disertaţie primesc diploma de master, conform

reglementărilor legale, însoţită de suplimentul la diplomă, conform Ordinului Ministrului

Educaţiei, nr. 3271/14.02.2012 şi a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

În baza promovării disertaţiei, se eliberează, în termen de cel mult 12 luni, Diploma de

master, în specializarea masteratului absolvit, cu achitarea taxei corespunzătoare. Până la

eliberarea diplomei de master, facultăţile eliberează la cerere adeverinţe de certificare a promovării

examenului de disertaţie.

În cazul nepromovării examenului de disertaţie, candidatul se poate prezenta la o sesiune

ulterioară, după ce a integrat modificările recomandate de Comisia de examen şi a achitat taxa de

disertaţie stabilită de Consiliul de administraţie.

Dacă şi la a doua susţinere a disertaţiei, masterandul nu obţine medie de promovare, acesta

va primi, la cerere, un certificat de absolvire a programului de studii de masterat şi foaia matricolă.

9. Admiterea la programul masteral

La admiterea în ciclul de studii universitare de master pot candida absolvenţii cu diplomă

de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii

învăţământului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii cu diplomă de

licenţă ai ciclului de studii universitare de licenţă organizate conform Legii nr. 288/2004 privind

organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi absolvenţii

studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţia de specialitate din cadrul

Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, ca fiind cel puţin studii universitare de licenţă,

cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic

European şi ai Confederaţiei Elveţiene, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii

români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.

19

Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în ciclul de

studii universitare de master, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi

ofertelor unilaterale ale României şi metodologiilor special elaborate de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării Ştiinţifice pentru aceştia.

La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii

străini au obligaţia să facă dovada cunoaşterii limbii române, conform metodologiilor de

şcolarizare în România a cetăţenilor străini din state terţe sau a românilor de pretutindeni, după

caz.

Pentru înscrierea la admitere, candidatul depune la sediul Facultăţii de Psihologie şi

Ştiinţele Educaţiei un dosar de înscriere care cuprinde:

• cerere tip de înscriere la admitere;

• diploma de licenţă (în original) sau adeverinţă de promovare a examenului

de licenţă pentru promoţia 2015;

• foaie matricolă/supliment la diplomă sau situaţie şcolară (copie legalizată);

• diploma de bacalaureat (copie legalizată);

• curriculum vitae;

• eseu scris cu privire la motivaţia opţiunii, în limita a 2-5 pagini;

• certificat de naştere (copie legalizată);

• certificat de căsătorie, dacă este cazul (copie legalizată);

• copie xerox a buletinului/cărţii de identitate;

• adeverinţă medicală;

• 3 fotografii 3/4.

Pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii la studiile universitare de master se percepe

o taxă stabilită de Consiliul de administraţie al Universităţii Spiru Haret. Copiii personalului

didactic aflat în activitate sunt scutiţi, potrivit legii, de plata taxei de înscriere la concursul de

admitere în învăţământul superior.

Desfăşurarea admiterii

Concursul de admitere pentru studiile universitare de master are drept scop testarea

cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive ale candidaţilor.

Admiterea la studiile universitare de master constă în:

20

a) Analiza, de către Comisia de admitere, a documentelor existente în dosarul de

înscriere prezentat de candidat, vizând îndeplinirea condiţiilor de legalitate;

b) Interviu în cadrul căruia Comisia de admitere evaluează cunoştinţele şi capacităţile

cognitive ale candidatului: motivaţia opţiunii pentru programul de studii de masterat,

activitatea profesională, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată; informare bibliografică

în domeniul programului masteral (cunoştinţe fundamentale în domeniul de studii);

abilităţile candidatului pentru cercetarea ştiinţifică; abilităţi de comunicare; gândire

sintetică.

Prestaţia candidatului la interviu se apreciază de către Comisia de admitere prin notă de la

1 (unu) la 10 (zece). Departajarea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere,

care obţin rezultate identice se face ţinându-se seama de media generală obţinută la examenul de

licenţă.

III. ALTE INFORMAȚII

1. Realizarea lucrării de disertație

Consultați ghidul de elaborare a lucrării de disertatie pe situl facultății, la adresa:

http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-clinica-si-interventie-psihologica/disertatie

2. Plan de învățământ

http://pse-b.spiruharet.ro/departamente/departamentul-de-psihologie-si-stiintele-educatiei/29-

documente-pse

3. Fișele disciplinelor

http://pse-b.spiruharet.ro/psihologie-clinica-si-interventie-psihologica/fisele-disciplinelor

4. Programul secretariatului

http://pse-b.spiruharet.ro/program-secretariat

5. Programul bibliotecii

http://pse-b.spiruharet.ro/program-biblioteca

ctivităţii profesionale a studenţilor se face în conformitate cu prevederile legale,