UNIVERSITATEA DIN PITETI

PROIECT INDIVIDUAL

Tema: Alimentri cu ap i canalizri

Student: Idicliu Iulia AlexandraFacultatea de tiineSpecilizare: INGINERIA MEDIULUIAnul de studiu: IIIProf. Coord. Dr. Ing. Marinescu Cicerone Nicolae

Cuprins

Etapa I ~Tema de proiectareStudiu de prefezabilitate Studiu de fezabilitate

Etapa II ~ Calitatea apei Necesar i cerina de ap

Etapa III ~ Infrastructur existent Operare ap Infrastructur existent Operare canal Branament ap i canalizare Pitesti, Arges, str. Emil Racovita, nr.32

Etapa IV ~ Metoda de tratare a apei

Etapa I

Tema de proiectare

Prezentul proiect trateaz din punct de vedere tehnic, branarea imobilului din strada Oituz, numrul 16 la reeaua de distribuie a apei potabile.Prin sistem de alimentare cu ap se nelege totalitatea construciilor i a instalaiilor necesare pentru satisfacerea nevoilor de ap n scopuri menajere, industriale sau pentru combaterea incendiilor.Sistemul de alimentare cu ap cuprinde instalaiile din exteriorul cldirii, numite instalaii exterioare de alimentare cu ap i instalaiile din interiorul cldirii, numite instalaii interioare de alimentare cu ap.Acest documentaie este realizat de Capota Daniel, domiciliat pe Pitesti, Arges, str. Emil Racovita, nr.32 , cladire de locuit, casa si avand drept caracteristici constructive P-parter, etaj si beci.Casa prezinta doua nivele , iar structura acesteia este constituita din camere de locuit.Casa prezinta ca drept conditii de rezistenta- o strctura cu schelet portant realizata din beton armat ;ziduri care delimiteaza spatiu interior al cladiri de mediul inconjurator si imparte constructia la interior in incaperi; stalpi ce reeprezinta elemente verticale care preaiua incarcarile provenite de la elementele de constrctie orizontale sau inclinate( grinzi, plansee) si le transmit fundatiilor; lucrari de finisaj si peotectie cu rolul de a proteja elementele de constructie si de a da un aspect placut si esthetic; izolatii care au rolul de a proteja interiorul cladirilor impotriva infiltartilor de apa, a modificarilor temperaturii mediului exterior, precum si impotriva zgomotelor, tencuielile si placajele ce protejeaza peretii si alte elemente constructive; pardoselile care asigura o buna circulatie in interior si protejeaza planseele impotriva unor uzuri produse de circulatie; tamplaria care asigura inchiderea golurilor incaperilor, jugravelile care au un rol de protectie si decorative.

Camera de zi ( suprafata utila 33,6 mp) Terasa (suprafata utila 30,8mp) Terasa (suprafata utila 10,26 mp) Terasa (suprafata utila 7,18 mp) Terasaa (suprafata utila 6,23 mp) Birou (suprafata utila 12,2 mp) Hol ( suprfata utila 11,5 mp) Hol+Casa scarii (suprafata utila 12,95 mp) Bucatarie ( suprafata utila 20,2 mp) Garderoba (suprafata utila 7,80 mp) Dormitor (suprafata utila 10,12 mp) Dormitor ( suprafata utila 15,2 mp) Dormitor (suprafata utila 17,20 mp) Dormitor (suprafata utila 18,8 mp) Baie ( suprafata utila 6,03 mp) Baie (suprafata utila 9,20 mp) Baie (suprafata utila 7,70 mp)

In ceea ce priveste conditiile de confort casa detine: instalatii sanitare, pentru alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendilor, instalatie de incalzire pentru asigurarea temperaturii necesare funcionarii casei , instalatii electrice de iluminat, alimentari cu gaze.

Tabelul 1. Gradul de rezisten la foc:

Nr. Crt.Tipul elementelor de construcieGradul de rezisten la foc

0.123456

1.Stlpi, coloane,perei portaniC0 (CA1)2 oreC0 (CA1)2 oreC1 (CA2a)1 oraC2 (CA2b)30 minC4 (CA2d)-

2.Perei interiori neportaniC0 (CA1)30 minC1 (CA2a)30 minC2 (CA2b)15 minC3 (CA2c)15 minC4 (CA2d)-

3.Perei exteriori neportaniC0 (CA1)15 minC1 (CA2a)15 minC2 (CA2b)15 minC3 (CA2c)-C4 (CA2d)-

4.Grinzi, planee, nervuri, acoperiuri terasC0 (CA1)1 oraC0 (CA1)45 min(30 min)C1(CA2a)45 min(30 min)C2 (CA2b)15 minC4 (CA2d)-

n ceea ce privete caracteristicile terenului de fundare a construciei, amplasarea casei se ncadreaza n normativele n vigoare.Din punct de vedere seismic, casa se ncadreaza n parametrii normali de seismicitate.Parametrii apei din conducta public n punctul de racord al instalaiei interioare i anume: debitul, sarcina hidrodinamic disponibil, regimul de furnizare a apei (continuu) i calitatea apei sunt conform normelor n vigoare.In ceea ce priveste sursa de cldur i sistemul de preparare a apei calde de consum sunt realizate de centrala proprie si incalzirea in podea.

Studiu de prefezabilitate:

Prile scrise:

Obiectivul de investiii este reprezentat de Alimentarea cu ap rece i cald pentru consum menajer i de canalizare n locuina proprie.Acest studiu de prefezabilitate este realizat de Idicliu Iulia Alexandra, iar cordonatorul principal de credite este Dobrin C Bogdan.Locuina este amplasat pe strada Emil Racovita, nr. 32, Pitesti, Arges. Tema acestui studiu de prefezabilitate este reprezentat de Instalaii de alimentare cu ap rece i cald pentru consum menajer i de canalizare n locuina proprie.Att studiul de prefezabilitatea ct i studiul de fezabilitate sunt realizate de ctre Dobrin C Bogdan.Valoarea total a acestui obiectiv de investiii este de aproximativ 90000 Lei, proiectarea studiului de prefezabilitatea a dus la cheltuieli de aproximativ 45000 Lei, iar proiectarea studiului de fezabilitate i a prii tehnice a dus la cheltuieli de aproximativ 55000 Lei.n vederea realizrii studiilor de prefezabilitatea i fezabilitate au fost obinute avize legale, i anume: avize de mediu, avize de electricitate, avize de gaze, avize de alimentare cu ap i canalizri.Cu privire la pregatirea documentelor pentru organizarea licitaiei se realizeaz dosar pentru licitaie pe baz de ofert.

Date tehnice ale investitiei:

In ceea ce privete terenul care urmeaza a fi ocupat pentru obiectivul de investiii, acest teren a fost pus la dispoziie pentru racordul branamentului de ap. Natura terenului de fundare este caracterizat de un teren planinnd cont de locuin, i anume casa, acesta prezint 3 niveluri, este situat pe str, Emil Racovita, nr. 32, iar reelele pn la strad sunt la 4 m si diametrul 2.Utilaje de construcii precum pompe, compresoare, hidrofoare, cazane, schimbtoare de caldur nu sunt necesare.n realizarea acestor studii se beneficiaz de utiliti precum: ap, caldur, electricitate.Din valoarea toatal estimativ a investiiei, 100% din surse proprii. n cadrul prilor desenate prezentul proiect are anexate un plan de amplasare n zon (1:25.000 1:5000) i un plan general (1:5000 1:1000).

n ceea ce privete suprafaa/terenul ce urmeaza a fi ocupat de instalaia de ap i canalizare, n zonastr. Emil Racovita, nr. 32, se va face definitiv. Acest teren a fost pus la dispoziie pentru racordul branamentului de ap.Avnd n vedere cldirea, i anume casa, acesta prezint 2 nivele avnd o nalime total de 10 m, este situat pe str. Emil Racovita, nr. 32, iar reelele pn la strad sunt la 4 m si diametrul 2.Suprafaa pe care se afl blocul este reprezentat de un teren plan.Cu privire la utilaje pentru construcii si anume: pompe, compresoare, hidrofoare, cazane, schimbtoare de caldura, acestea nu sunt n dotare.Drept soluii adoptate pentru instalaiile de alimentare cu ap i canalizare se opteaz pentru : apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitaional prin intermediul unei reele de cmine, la cminul de canalizare; apele meteorice de pe acoperiul cldirii vor fi colectate cu ajutorul receptorilor de teras fiind apoi evacuate prin intermediul unei instalaii ctre cminul de record la canalizarea public; traseul principal de distribuie al apei reci va fi montat sub placa de beton de la parter, apoi va urca pe coloane ctre consumatori; instalaia de alimentare cu ap rece i cald de consum, se va executa cu evi din polipropilenn ceea ce privete ocuparea forei de munc n executarea instalaiei de alimentare cu ap i canalizare se va realiza cu un personal de execuie specializat n instalaii. n 6 luni a fost ealonat investiia, iar durata de realizare a investiiei a fost de 6 luni. Lucrarea de execuie a fost realizat de ctre o firm autorizat n domeniu. Nu s-au creat locuri de munc noi, ns la ndeplinirea acestor obiective au participat 10 persoane, din care 6 fac parte din personalul de execuie.Mainile i utilajele necesare procesului tehnologic sunt cele pe care personalul implicat practic n executare le-a utilizat pentru ndeplinirea proiectului.Echipamentele i dotrile utilizate constau n apometrele i conductele montate, se pot utiliza de asemenea i detectoare de conducte, etc.n cadrul proiectului pentru manoper s-a investit 45% din totalul investiiei (instalator alimentare cu ap 10%, operator circuite ap 10%, muncitor ncrcare-descrcare materiale 5%, muncitor de servire construcii-montaj 15%, dulgher construcii 5%, etc.).Valoarea total a acestui obiectiv de investiii este de aproximativ 25000 Lei.Din valoarea totala a investiiei, i anume 25000 Lei s-au alocat din surse proprii.n cadrul proiectului am prezentat 2 plane: una reprezentnd planul de amplasare n zon a imobilului i cealalt reprezentnd un plan general al locuinei.A fost utilizat strictul necesar de materiale i utilaje pentru ndeplinirea obiectivelor proiectului prezent (conducte, apometre, piulie, cuie, contoare de ap, cli de cnep, etc.).n cadrul prilor desenate prezentul proiect are anexate un plan de amplasare n zon (1:25.000 1:5000) i un plan general (1:5000 1:1000).Detaliile de execuie au fost elaborate n conformitate cu materialele i tehnologiile de execuie propuse, dar cu respectarea strict a prevederilor proiectului tehnic, fr s fie necesar s se suplimenteze cantitile de lucrri respective i fr s se depeasc costul lucrrii stabilit.

Etapa II

Calitatea apei

ntr-o prim aproximaie se admite c apa pur este format din molecule de oxid de hidrogen, H2O. Dar apa n stare pur nu este propice vieii i nici nu se gaseste n natur. Apa n natur conine numeroase substane minerale i organice diolvate sau n stare de suspensie.Apa care este potrivit consumului se numete ap potabil. Conform standardului din ara noastr, pentru ca apa s fie potabil sestorul nu trebuie s depeasc 1 ml/m3. Aceasta este colectat la izvoare sau este extras din puuri artificiale. Se mai ntlnesc ca surse de ape: ploile i apa din ruri i lacuri nsa apa de suprafa trebuie ns purificat naintea consumului de ctre om.Purificarea implic ndepartarea substanelor nedizolvate sau dizolvate, precum i a bacteriilor periculoase, astfel cele mai folosite metode sunt: filtarea cu nisip, pentru ndepartarea materiilor nedizolvate; tratarea cu clor i fierberea pentru uciderea bacteriilor nedizolvate; distilarea; osmoza invers.O ap potabil de calitate bun trebuie s fie: rece (5As), cu gust plcut; incolor i inodor, cu un coninut mediu de substane minerale (carbonate de calciu, magneziu, sruri de sulfai); relativ insipid; transparent.Apa nu trebuie s conin substane chimice organice sau de alt natur, peste limita admisibil de standardele obligatorii; trebuie sa fie lipsit de microorganisme patogene i relativ patogene; microflora saprofitasa fie limitat strict la un numr foarte redus; s aib compoziie acceptabil n sruri de calciu care imprim aa numita duritate a apei.

Proprietile organoleptice ale apei sunt reprezentate de acele caracteristici care impresioneaz organele noastre de sim ,adic gustul i mirosul apei.

Gustulapei este dat de coninutul n substane chimice i n primul rnd de sarurile minerale i de gazele dizolvate (oxigenul i bioxidul de carbon). Excesul sau carena unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplcut (fad, salciu, amar, dulceag).

Mirosulapei este legat de asemenea de prezena n exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei, i din unele transformri la care sunt supuse n ap anumite substane chimice mai ales poluante.

Astfel, calitatea apei se determin n funcie de caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, biologice i bacteriologice.

Sistemul mondial de supraveghere a mediului inconjurator prevede urmarirea calitatii apelor prin trei categorii de parametrii: parametrii de baza : temperatura, PH, conductivitate, oxigen dizolvat, colibacili; parametrii indicatori aipoluarii persistente: cadmiu, mercur, compusi organo-halogenati si uleiuri minerale; parametrii obtionali: carbon organoic total (COT), consum biochimic de oxigen (CBO), detrgenti anionici si metale grele.

Pentru precizarea carcteritsicilor de calitate a apei se utilizeaza urmatoarea terminoligie: criterii de calitate a apei: totalitatea indicatorilor de calitatea a apei care se utilizeaza pentru aprecierea in raport cu masura in care satisface un anumit domeniu de folosinta pe baza carora se poate elabora o decizie asupra gradului in care calitatea apei corespunde cu necesitaile de protectie a mediului inconjurator; indicatori de calitate ai apei : reprezentati de caracteristicile nominalizati pentru detrminarea precisa a calitatii apleor; parametrii de calitate ai apei: sunt valori si exprimari numerice ale parametrilor de calitatea a unei ape; valori standardizate ale calitatii apei: valori ale indicatori de calitatae a apelor care limiteaza un domeniu conventional de valori acceptabile.Clasificarea dupa natura indicatorilor de calitate: indicaori organoleptici (gust, miros);

IndicatoriValori admiseValori admiseexceptionalMetoda de analiza

Mirosgrade22STAS 6324-61

Gustgrade22STAS 6324-61

culoare reala :se datoreaza substantelor dizolvate in apa si se determina in comparatie cu etaloanele preparate in laborator; mirosul apelor este clasificat in sase categorii: dupa intensitate fara miros, cu miros neperceptibil, cu miros perceptibil unui speacilist, cu miros perceptibil unui consumator, cu miros puternic si cu miros foarte puternic; gustul se clasifica utilizandu-se detreminari conventionale cum ar fi: Mb: ape cu gust mineral-bicarbonat-sodic; Mg: ape cu gust mineral-magnetic; Mm: ape cu gust mineral metallic; Ms:ape cu gust mineral sarat; Oh: ape cu gust organic hidrocarburat; Om:ape cu gust organic, pamantos; Op: ape cu gust organic pamantos; Ov: ape cu gust organic vascos.Apa este un factor indispnsabil existentei si continuitatii vietii pe planeta noastra. Ea ne ofera confortul de zi cu zi dar si contribuie la sanatatea noastra.Cea mai potrivita consumului este apa potabila si reprezinta 1% din suparafata planetei.Sursele de apa potabile sunt izvoarele si puturile; ploile si apa din rauri care trebuie purificata inainte de a fi consumata de om.Purificarea apei implica indepartarea substantelor nedizolvate sau dizolvate precum si a bacteriilor periculoase. Metode folosite in purificarea sunt: filtrarea cu nisip, tratarea cu clor si fierberea pentru uciderea bacterilor periculoase.Pentru a putea fi folosita de om, acestea trebuie sa tina cont de proprietetile chmice ale apei cum ar fi fapltul ca este radioactiva si ca in unele conditii reactioneaza cu metalele si nemetalele, oxizi bazici, dar si de proprieteatile fizice, sa fie limpede, fara miros, gust si sa nu contina materii prime in suspensie.La nivel nationa si mondial imbunatatirea continua a calaitati apei potabile se uramaresc 45 de indicatori referitori la calitatea apei :Sistemul mondial de suparaveghere a mediului inconjurator initiat prin Programul Natiunilor Unite prevede uramrirea calitatii apleor prin trei categorii:a) parametrii de baza: temperatura, PH, conductibilitate, oxigen dizolvat;b) parametrii indicatori ai poluarii persistente: cadmiu, mercur, uleiuri minertale, compusi organo-halogenati;c) parametrii obtionali: carbon organic total, metale grele, arsenic, bor, cianuri.Din punctul meu de vedere, apa este cel mai important element. Poluand mai putin, fiind mai responasili aceasta ne va oferi lucruri benefice.O apa curata inseamna o viata mai lunga si sanatatoasa!

NECESAR I CERINA DE AP(Determinri)

Necesarul de ap potabil pentru consum igienico-sanitar (instalaii interioare de ap si canalizare, cu prepararea local a apei calde).Conform STAS 1478-90 tabel 4 si STAS 1343/1-91:

Numr consumatori (N)Debite specifice

Personal: N=47qs2=60 l/om zi

qs3=5 l/om zi

Pentru consumul curent de ap s-a inut seama de prevederile STAS 1343 i 1478, cu valori medii si maxime ale debitului zilnic 15315d33p c, estimate astfel:

Consum mediu zilnic:

Qzimed= (qs* N) / 1.000 (m3/zi)Qzimed = (65* 47) / 1.000 = 3,05 m3/zi

Consum maxim zilnic:

Qzi max= Kzi* Qzi med= 1,2 *3,05 = 3,66 m3/zi

Kzi= 1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)

Consum orar maxim:

Qorar maxim= (1/24)*Ko* Qzi max= (1/24) * 2.8 * 3,66 = 0,427 m3/h

Ko= 2,8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar).

Cerina de ap a sursei:

Cerina de ap pentru nevoi igienico - sanitare se stabilete pe baza necesarului de ap pentru nevoi igienico - sanitare stabilit mai sus, innd seama de pierderile pe circuitul apei de la surs la utilizare.Astfel cerina de ap care trebuie asigurat de surs este :

n care :KS= coeficient supraunitar care ine seama de nevoile tehnologice ale instalaiilor de tratare si epurare ale sistemului de alimentare cu ap i canalizare, de necesitatea splrii reelelor; KS= 1,1;KP= coeficient supraunitar care ine seama de pierderile de ap n aduciune i n reeaua de distribuie; Kp= 1,05; N = necesarul de ap , n metri cubi pe zi;D = durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de ap.

Evacuarea apei:

Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz n reeaua de canalizare, Quse calculeaz cu relaia:Qu= 0,8 * QS

n care QS- debitele de ap de alimentare caracteristice ( zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim )Astfel :

Debitulzilnic mediu:

Qu zi med= Qzi med* 0.8 =3,05 * 0,8 = 2,44 m3/zi

Debitulzilnic maxim:

QU zi max= Qzi max* 0.8= 3,66 * 0,8 = 2,928 m3/zi

Debitul orar maxim:

QU orar maxim= Qorar max* 0.8= 0,427 * 0,8 = 0,3416 m3/h

Etapa III

INFRASTRUCTURA EXISTENT-OPERARE AP

Surse de ap:Cele dou surse de ap ale municipiului Piteti sunt:-surs subteran Mrcineni: asigur un debit mediu de 7000 m3/zi prin 129 foraje de 12-15 m adncime , executate n stratul freatic i 5 foraje la 80-150 m adncime n stratul de Cndeti (7%).-surs lac Budeasa: asigur un debit mediu de 91000 m3/zi (93%).

Debite efectiv captate (2004):-subteran Q mediu = 148.000 mc/lun-suprafaa Q mediu = 2.570.000 mc/lun

Sisteme de transport ap brut:-conducte aduciune PREMO 2X Dn 1000 mm, L=2,5 km fiecare.

Uzine de potabilizare a apei:Uzin de ap Budeasa:Q proiectat = 2.250 l/sQ efectiv = 1.040 l/sP instalat = 3.365 KWP absorbit = 400 KW

Aduciuni ap tratat:

Ap potabil livrat de uzina de ap Budeasa este pompat printr-un sistem de aduciuni (PREMO i OL) cu diametru 1 X Dn 600 mm, 2 X Dn 800 mm, 2 X Dn 1000 mm n lungime de L = 23.960 m n patru complexe de nmagazinare : ZIN, Schitului, Smeura i Rzboieni.

Aduciuni ap subterani potabilizat:OL cu Dn 600 mm, L = Km.

nmagazinare: Volumul rezervoarelor de ap potabil este de 58.000 m3. Din aceste complexe se asigur alimentarea gravitaional a unei pri din reea (97.56 km); restul de 118.62 km de reea are asigurat presiunea prin pompare din aceleai complexe. Staiile de pompare din cele 4 complexe sunt dotate cu un numr de 22 agregate de pompare cu randamente sczute.

P instalat = 4.818 KWP absortit = 1.380 KW

INFRASTRUCTURA EXISTENT OPERARE CANAL

Reeaua de canalizare menajer n municipiul Piteti nsumeaz 171.4 Km, iar cea pluvial este de 82.6 Km.

Din totalul lungimii reelei de canalizare, 54% este format din canale stradale de diametre reduse de 20, 25, 30 cm. Reeaua de canalizare este executat din tuburi din beton simplu i beton armat pentru seciunile mai mari (peste 100/150 cm), n zona seciunilor mari este utilizat cu precdere seciunea de tip ovoid impus de limea mai redusi asigurarea unor viteze minime relativ mai mari pe timp uscat.

Nr. Cmine de vizitare = 18.500Nr. Guri de scurgere = 10.500Nr. Staii de pompare ape uzate = 3Nr. Staii pompare ape meteorice = 3Nr. Staii epurare = 3

Staii de epurare:

Staia de Epurare Piteti

Q proiectat = 2.550 l/s Q efectiv epurat = 1.100 l/s P instalat = 4.180 KW P absorbit = 1.285 KW

Staia de Epurare Mrcineni

O unitate de decantare tip Inhoff pentru 500 locuitori echivaleniStaia de Epurare Bascov

O unitate de decantare tip Inhoff pentru 2 x 1.500 locuitori echivaleni.

Branament ap i canalizare str. Emil Racovita, nr.32, Piteti:

ArticolDenumirea resursei materialeU.M.Cantitate

Art. 1.Sptura 3m (ap)M3 M

Art. 2.Sptura 3m (canalizare)M3 M

Art. 3.Conducta PEHD 80 Pn 6 D 40*2,3 mm (ap)M20 ML

Art. 4.Conducta PVC 110*2,2 mm (canalizare)M20 ML

Art. 5.Contor ap rece Dn 15 Dn 20 mm (ap)BUC1

Art. 6.Supap sens 1/2 (apa)BUC5

Art. 7.Muf mbinare (ap)BUC15

Art. 8.Teu mbinare (ap)BUC20

Art. 9.Cot (ap)BUC15

Art. 10.Filtru cu sit (ap)BUC3

Art. 11.Reducie (ap)BUC3

Art. 12.Golirea instalaiei de ap pentru efectuarea branamentuluiM25 M

Art. 13.Cot PVC 110 (canalizare)BUC5

Art. 14.Muf PVC 110 (canalizare)BUC5

Art. 15.Reducie PVC 110 (canalizare)BUC5

DEVIZ ESTIMATIVBranament ap i canalizare str. Emil Racovita, nr. 32, Piteti:

Articol

Denumirea resursei materiale

U.M.

Cantitate

Pre unitarPre pe articol de deviz

Art. 1.Sptura 3m (ap)M3 M50 RON/M150 RON

Art. 2.Sptura 3m (canalizare)M3 M50 RON/M150 RON

Art. 3.Conducta PEHD 80 Pn 6 D 40*2,3 mm (ap)ML20 ML10 RON/ML200 RON

Art. 4.Conducta PVC 110*2,2 mm (canalizare)ML20 ML13 RON/ML260 RON

Art. 5.Contor ap rece Dn 15 Dn 20 mm (ap)BUC1350 RON/BUC350 RON

Art. 6.Supap sens 1/2 (apa)BUC520 RON/BUC1000 RON

Art. 7.Muf mbinare (ap)BUC156 RON/BUC90 RON

Art. 8.Teu mbinare (ap)BUC207 RON/BUC140 RON

Art. 9.Cot (ap)BUC1510 RON/BUC150 RON

Art.10.Filtru cu sit (ap)BUC335 RON/BUC105 RON

Art.11.Reducie (ap)BUC315 RON/BUC105 RON

Art.12.Golirea instalaiei de ap pentru efectuarea branamentuluiM25 M5 RON/M125 RON

Art.13.Cot PVC 110 (canalizare)BUC56,50 RON/BUC32.5 RON

Art.14.Muf PVC 110 (canalizare)BUC54,50 RON/BUC22.5 RON

Art.15.Reducie PVC 110 (canalizare)BUC56.50 RON/BUC32.5 RON

Total cheltuieli directe: 2912.5 RON

Total cheltuieli directe: 2912.5 RON

Etapa IV

Metoda de tratare a apei casnice

PURIFICATOR AP CU OSMOZ INVERS N 6 TREPTE BLUECLEAR RO80M1

Acest aparat de epurare casnic BlueClear este dotat cu un sistem de filtrare n 6 trepte pe baz de osmoz invers pentru cei care necesit cantiti de ap curat.Aparatul vine montat sub chiuvet i pe un robinet separat primim ap pur pentru but si gtit.Fenomenul de osmoz se produce cnd dou soluii apoase de concentraii diferite sunt situate n dou celule desprite printr-o membran semi-permeabil.n mod natural apa pur difuzeaz prin membrana semi-pemeabil din celula cu concentraie mai mic n celula cu concentraie mai mare, avnd tendina de egalizare a concentraiilor n ambele celule.Pe principiul fenomenului invers celui prezentat anterior, adic prin osmoza invers, apa pur va trece prin membrana semi-permeabil din soluia concentrat n cea diluat, n final obinndu-se apa pur filtrat la 0,0001 microni. Acest lucru se va realiza prin aplicarea unei fore asupra coloanei cu soluie concentrat care va nvinge presiunea osmotic i va determina trecera apei n celula cu soluie diluat. Filtarea pe principiul osmozei inverse se realizeaz prin intermediul unor module compuse dintr-un vas sub presiune n care se introduc membranele filtrante.Sistemele cu osmoz invers pentru uz casnic se bazeaz pe un proces ce se desfasoar n mai multe trepte de filtare a apei pentru a furniza n final o ap potabil de cea mai bun calitate.

Model: BlueClear RO80M1

Performan: 5-8 litri/h n funcie de presiunea i impuritatea apei

Condiii de funcionare: Presiune ap min. 2,5 bari Presiune ap max. 6 bari Posibiliate racordare la canal

Filtare: Prefiltru de 20 microni (FCPPS20) Prefiltru carbine activat (FCCTO) Prefiltru de 5 microni (FCCTO) Membran de osmoz (TFC75V) Postfiltru carbune activat (AICRO) Patron de remineralizare (AIMRO)

Mrimi de ncadrare

Purificator: nlime 400 mm Laime 400 mm Grosime 150 mm

Rezervor: Diametru 300 mm

Pachetul conine: Robinet chiuvet FXFCH Prefiltru de 20 microni (FCPPS20) Prefiltru crbune activat (FCCTO) Prefiltru de 5 microni ( FCPPS5)Membran de osmoz (TFC75V) Postfiltru crbune activat (AICRO) Patron de remineralizare (AIMRO) Set racorduri alimentare Cheie filtru FCPPS si FCCTO Cheie membrane de osmoz Distribuitor de alimentare 3/8 cu robinet Cheie de desfacere racorduri membran Rezervor stocare ap tratat 16 litri