UNIVERSITATEA DIN BACĂU - ub · F 114.08/Ed.01 3 Hristea, Theodor (coord.) Sinteze de limba...

F 114.08/Ed.01 1

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE LITERE

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40-234-588884

e-mail: litere @ub.ro

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE LITERE Programul de studii: O limbă şi literatură modernă (franceză) - Limba şi literatura română

Forma de învăţământ: Învățământ cu frecvență

REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR

Anul de studiu: I

Anul universitar: 2015-2016

Disciplina: Lingvistică generală

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Hriban Mihaela

I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect

1 2x14=28 - - - 3

II. Conţinutul disciplinei:

- Lingvistica în secolul al XXI-lea;

- Ferdinand de Saussure şi distincţiile saussuriene;

- Normă, tip, sistem; sincronie, diacronie;

- Orientări ale lingvisticii străine;

- Orientări ale lingvisticii româneşti;

- Orientări şi direcţii ale lingvisticii interdisciplinare: pragmatica, sociolingvistica, morfologia,

sintaxa;

- Orientări şi direcţii ale lingvisticii interdisciplinare: semantica, psihosistematica/psihomecanica

etc.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: expunerea, brainstormingul, demonstraţia etc.

IV. Forma de evaluare: examen – teste în conformitate cu notele de curs; fişe de evaluare; lucrări

de control; examen final

V. Bibliografie

1. Coşeriu, Eugeniu, Lecţii de lingvistică generală, Editura „ARC”, Chişinău, 2000

2. Idem, Prelegeri (1992/1993), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

3. Idem, Sincronie, diacronie şi istorie – Problema schimbării lingvistice, Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 1997

mailto:[email protected]

F 114.08/Ed.01 2

4. Dobridor-Constantinescu, Gheorghe, Dicţionar de termeni lingvistici, Editura „Teora”, Bucureşti,

1998

5. Ducrot, Oswald; Schaeffer-Marie, Jean, Noul dicţionar de ştiinţe ale limbajului, Editura „Babel”,

Bucureşti, 1996

Disciplina: Limba română contemporană (Fonetică şi dialectologie)





1 2x14=28 1x14=14 - - 5


1. Sunetul vorbit şi proprietăţile lui. Tipuri de fonetică. Domeniul fono-audio. Emiterea şi recepţia sunetelor articulate.

2. Fonetică vs fonologie. Convenţii de reprezentare a unităţilor. Transcrierea românească tradiţională. Fonem, invariantă vs fon, variante/ varietăţi/ variaţii. Continuu vs discret.

Segmentare. Relaţie şi corelaţie. Opoziţie şi contrast la nivel fonologic. Distribuţie. Ocurenţă.

Comutare. Permutare. Substituţie. Caracteristici vs trăsături distinctive. Neutralizare şi arhifonem.

3. Segmentele minimale. Sistemul fonemic – realitate şi modele. Vocalele şi consoanele. Caracteristici articulatorii. Caracteristici acustice. Trăsături distinctive formulate în termeni de

fonetică articulatorie. Subsistemul vocalic. Interpretări fonologice ale semivocalelor. [i]-ul

asilabic postconsonantic. Apendice și sunet de tranziție. Subsistemul consonantic. Interpretări

fonologice ale segmentelor [k’] şi [g’], [w] și [j].

4. Structura fonemică. Segmente vocalice complexe. Diftong şi triftong. Segmente consonantice complexe. Tăietura silabică. Coarticulaţia. Alofonele vocalice. Alofonele consonantice.

5. Unități suprasegmentale: accentul și intonația. Lege şi accident fonetic. Alternanţe fonologice. Modificările fonetice accidentale.

6. Raportul rostire – scriere în româna actuală: aspecte descriptive şi implicaţii normative. Sistem şi structură fonematică vs sistem şi structură grafematică. Fonem, sunet-tip, sunet vs grafem,

literă-tip, literă. Foneme şi grafeme – corespondenţe.

7. Dialectologia, dialecte, graiuri, subgraiuri.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: explicaţia, exerciţiul, demonstraţia,

brainstormingul, expunerea ş.a.m.d.

IV. Forma de evaluare: examen (testări ale temelor de curs discutate 20%; fişe de evaluare 50%;

examenul final 30%)

V. Bibliografie

Bidu-Vrănceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaş, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii, Bucureşti,

Editura „Nemira”, 1997

Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, Fonetica, Fonologia, Morfologia, Bucureşti, EDP, 1985

Dănilă, Ioan, Fonetică, fonologie. Aplicaţii. Note de curs, Bacău, Editura „Egal”, 2001

Drăghici, Ovidiu, Fonetică şi ortografie, Craiova, Editura „Universitaria”, 2007

F 114.08/Ed.01 3

Hristea, Theodor (coord.) Sinteze de limba română, ediţia a III-a revăzută şi din nou îmbogăţită, Bucureşti, Editura „Albatros”, 1984

Iordan, Iorgu; Robu, Vladimir, Limba română contemporană, Bucureşti, EDP, 1978

Negomireanu, Doina, Limba română contemporană. Fonetică şi fonologie. Noţiuni generale, Craiova, Editura „Universitaria”, 2003

Rosetti, Al.; Lăzăroiu, Aurelian, Introducere în fonetică, Bucureşti, EŞE, 1982

http://ovidiudraghici.webs.com/Programa%20LRC%20RI%202013-2014.pdf

Disciplina: Literatură română (Literatură veche și premodernă)

Titular disciplină: Lect.univ.dr. Adrian Jicu




1 2x14=28 1x14=14 - - 5


1. Începuturile culturii și literaturii române – 2h

2. Problema umanismului românesc. Cronicarii moldoveni şi munteni. Dimitrie Cantemir – 2h

3. Literatura română medievală. Evoluţia prozei – 2h

4. Literatura română medievală. Evoluţia poeziei (Varlaam, Dosoftei, Miron Costin etc.) – 2h

5. Iluminismul european şi iluminismul românesc. Şcoala Ardeleană. Ion Budai-Deleanu, Țiganiada

– 2h

6. Tranziţia spre modernitate: Poeţii Văcăreşti, Dinicu Golescu, Costache Conachi, Anton Pann

7. Îndrumători culturali: Gh. Asachi și Ion-Heliade Rădulescu – 2h

8. Paşoptismul. Cadrul cultural. Curente şi ideologii. „Dacia literară” – 2h

9. Poezia paşoptistă: Ion-Heliade Rădulescu, Gh. Asachi, Cezar Bolliac, Vasile Cârlova – 2h

10. Poezia paşoptistă: Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri – 2h

11. Proza paşoptistă: Ion-Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Odobescu – 2h

12. Un prozator remarcabil: Constantin Negruzzi – 2h

13. Începuturile romanului românesc. Nicolae Filimon – 2h

14. Teatrul românesc. Întâii autori dramatici. Vasile Alecsandri şi Bogdan Petriceicu-Hasdeu – 2h

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei

Expunerea, conversația euristică, problematizarea, prelegerea etc.

IV. Forma de evaluare: Forma şi criteriile de evaluare

Examen, scris și oral

V. Bibliografie

1. *** Cartea cronicilor, texte antologate şi comentate de Elvira Sorohan, Iaşi, Editura „Junimea”,

1986

2. Alexianu, Al., Istoria poeziei române de la 1570 la 1830, ediţie îngrijită de Mircea Coloşenco şi

3. Laurenţiu Avram, prefaţă de I. C. Chiţimia, studii introductive: Mircea Coloşenco şi Laurenţiu

4. Avram, Galaţi, Editura Porto-Franco, 1993

5. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediţia a II-a, Bucureşti,

Editura „Minerva”, 1985

6. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, ediția a II-a, București, Editura „Cartea

Românească”, 2008

7. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, „Paralela 45”, 2008

8. Negrici, Eugen, Iluziile literaturii române, Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 2008

9. Piru, Al., Istoria literaturii române de la început până astăzi, Bucureşti, Editura „Univers”, 1981

http://ovidiudraghici.webs.com/Programa%20LRC%20RI%202013-2014.pdf

F 114.08/Ed.01 4

Disciplina: Limba franceză contemporană (Fonetică şi fonologie)

Titular disciplină: prof. univ. dr. Adriana-Gertruda ROMEDEA




1 1x14=14 1x14=14 - - 4


Curs

1. La phonétique et la phonologie 2. Le système vocalique du français et le système consonantique du français 3. Phonétique syntactique : L’intonation ; Les consonnes géminées 4. Les enchaînements vocaliques et consonantiques ; La syllabation ouverte 5. L’interrogation partielle ; La phrase impérative 6. La prosodie ; Le rythme ; Les sonorités

7. Notions de versification

Seminar 1. L’alphabet phonétique international

2. Les oppositions des voyelles

3. Les voyelles nasales

4. Le [ə] instable, caduc ou muet

5. La règle des trois consonnes

6. Les liaisons obligatoires, facultatives et interdites

7. Analyses des poésies et des chansons

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: proceduri

Metode expozitive: prelegerea, expunerea cu întrebări

Analiza practică şi audiţii


Examen. Cunoaşterea terminologiei utilizate în Fonetica limbii franceze. Capacitatea de a aplica

regulile de pronunţie.

V. Bibliografie

1. Abry, Dominique et Marie-Laure Chalaron (1994), 350 exercices de phonétique, Hachette, Paris.

2. Léon, Monique (1964), Exercices systématiques de prononciation française, Hachette/Larousse, Paris.

3. Léon, Pierre (1992), Phonétisme et prononciation du français, Nathan Université, Paris. 4. Pavel, Maria (1981), Phonétique et phonologie du français. Exercices de prononciation,

Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi.

5. Pavel, Maria (1996), Prononciation du français actuel, Editura Demiurg, Iaşi. 6. Romedea, Adriana-Gertruda (2006), Cours pratique de prononciation du français, Alma Mater,

Bacău.

F 114.08/Ed.01 5

Disciplina: Literatură franceză (Evoluţia curentelor literare)

Titular disciplină: conf. univ. dr. Munteanu Emilia




1 2x14=28 1x14=14 - - 5


La littérature du Moyen Age. La Renaissance en littérature. Le siècle du classicisme. Le siècle des

Lumières. La révolution romantique: Lamartine, Hugo, Musset. Le discours romanesque au

XIXe siècle. La poésie du XXe siècle. Le roman du XXe siècle.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea, dezbaterea, analiza literară

IV. Forma de evaluare: EC/E

capacitatea de a identifica specificitatea poeziei, a tragediei, a comediei, a poveștii filosofice și a romanului

-abilitatea de a distinge trăsăturile proprii fiecărui text și gen in parte și de a le aborda în mod diferit și adecvat

îndeplinirea obligațiilor de a parcurge bibliografia minimală.

V. Bibliografie

1. Genette, Gérard, Figures III, Paris, Seuil, 1972

2. Tieghem, Philippe van, Marile doctrine literare în Franţa, Univers, 1979

3. Ion, Angela, coordonator, Histoire de la littérature française, Editura Didactica si pedagogica,

1982

4. Barthes, R, Sur Racine, Paris, Seuil, 1963

5. Calas, F., Le roman épistolaire, Paris, Nathan, 1996.

6. Grecu, Veronica, Le théâtre français du Moyen Age au XVIIe siècle, Iasi, Institutul European,

2013.

7. Landry, J.-P., Morlin, I., La littérature française du XVIIe siècle, Paris, Armand Colin, 1993

8. Muntean, R: Clasiscism si baroc in cultura europeana din secolul al XVII –lea, Bucureşti, Alfa,

1998.

Disciplina: Curs practic de limba română





1 - 2x14=28 - - 2


- Abateri de la normă: DOOM1-DOOM2;

F 114.08/Ed.01 6

- Pleonasmul;

- Contradicţia în adaos;

- Degradarea unităţilor frazeologice;

- Nerespectarea proprietăţii termenilor;

- Etimologia populară;

- Hipercorectitudinea;

- Extensiunea sensului – nepermisă din punct de vedere etimologic;

- Extensiunea sensului – nepermisă etimologic, dar tolerată, acceptată ca exprimare metaforică;

- Încălcarea restricţiei gramaticale pentru unele verbe de a fi folosite numai în construcţii cu

dativul;

- Folosirea termenilor cu sensuri care nu le sunt proprii;

- Inovaţii lexicale inutile sau negative;

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: expunerea, conversaţia, problematizarea,

prelegerea, exerciţiul etc.

IV. Forma de evaluare: colocviu

Teste de evaluare a cunoştintelor, fişe de evaluare 50%, colocviu 50%;

V. Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan – Al Rosetti”, Dicţionarul ortografic,

ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2), Bucureşti, Editura ,,Univers Enciclopedic”,

2005

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică ,,Iorgu Iordan – Al Rosetti”, Îndreptar ortografic,

ortoepic şi de punctuaţie, Ediţia a V-a, Bucureşti, Editura ,,Univers Enciclopedic”, 1983

3. Coşeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie şi istorie, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997

4. Dănilă, Ioan, Româna corectă, Bucureşti, Editura „BIC ALL”, 2005

5. Idem, Algoritmii analizei gramaticale (variantă teoretică), Bacău, Editura ,,Egal”, 2005

6. Iordan, Iorgu, Limba literară, Craiova, Editura ,,Scrisul românesc", 1977

7. Revistele ,,Presa noastră" , ,,România literară", ,,Luceafărul", ,,Limba română”, ,,Limba şi

literatura română” etc.

Disciplina: Curs practic limba franceză - structuri gramaticale I

Titular disciplină: Conf.univ. dr. Simina Mastacan




2 2x14=28 - - 2


Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect)

Les accents

Les groupes verbaux. La description de l’indicatif. Le présent de l’indicatif: la formation du présent de l’indicatif, les radicaux des verbes irréguliers. Nuances temporelles exprimées par le

présent.

L’article. Formes, valeurs et emplois. L’article zéro. L’article défini. L’article indéfini. L’article partitif.

Le futur simple, le futur antérieur: la formation et l’emploi de ces deux temps. Nuances temporelles exprimées par les deux futurs

Les temps du passé (le passé composé, l’imparfait, le passé simple et le passé antérieur, le plus-

F 114.08/Ed.01 7

que-parfait).

Les auxiliaires. Verbes transitifs et verbes intransitifs. Valeurs temporelles exprimées par les temps du passé.

La concordance des temps à l’indicatif.

Les pronoms et les adjectifs pronominaux possessifs

Les pronoms et les adjectifs pronominaux démonstratifs

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei:

Prelegeri, materiale didactice complementare (exemple pe suport de hârtie sau prezentare Power

Point), interacţiune continuă cu studenţii pentru verificare înţelegerii elementelor predate, iniţierea

de discuţii pentru clarificarea şi exemplificarea conceptelor.

IV. Forma de evaluare: Colocviu

-Verificarea cunoştinţelor prin colocviu– 40%

1. - Evaluare pe tot parcursul semestrului (răspunsuri la seminar, teme de casă, teste periodice,

lucrare semestrială) - 60%

V. Bibliografie 1. Ghidu, G., Pisoschi, V., Gramatica limbii franceze moderne cu excerciţii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1970

2. Gorunescu, Elena, Gramatica limbii franceze, Corint, Bucureşti, 2005.

3. Mastacan, Simina, La phrase et son au-delà, Bacau, Alma Mater, 2008.

4. Monneret, Ph., Rioul, R.- 1990 - Questions de syntaxe française, PUF, Paris.

5. Riegel, M. J.-C. Pellat et R. Rioul, Grammaire méthodique du français, P.U.F., Paris, 2009.

6. *** 1988 - Le Bon Usage, Editions Duculot, Paris.

7. *** 1988 - Abrégé de grammaire française, coord. Cuniţă Alexandra şi Vişan Viorel,

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie;

8. ***Dictionnaire Nouveau Petit Larousse, Librairie Larousse, Paris, 1970.

Disciplina: Curs practic limba franceză - comunicare orală şi scrisă I

Titular disciplină: Lector dr. Strungariu Maricela




1 2x14=28 - - 2


Seminar Nr. ore

La maison. La famille et les relations de parenté.

Se présenter, saluer

4

Le corps et la santé

Parler et convaincre. Exprimer une opinion personnelle

4

Les chiffres et les heures

Parler du quotidien

2

Les moyens de transports

Apprendre à répondre ou à poser des questions simples

2

Lucrare de verificare 2

Les achats; les services commerciaux

Donner et demander des renseignements

4

F 114.08/Ed.01 8

Les rencontres; la poste; l'administration et l'ordre public

La correspondance (la lettre): Ecrire à un service public ou privé: la formule

d'appellation, le corps de la lettre; les formules de politesse

4

Les vêtements. La mode

Extraire les idées principales d'un texte écrit

4

Verificare finală 2

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: lecturǎ, conversaţie, exerciţii lexicale, activitate

individuală şi în grup

IV. Forma de evaluare: verificare (testare scrisă şi orală)

Criterii de evaluare: corectitudinea exprimării orale şi scrise în limba franceză, capacitatea de a-şi

adapta discursul oral şi scris în funcţie de situaţia şi specificul comunicării.

V. Bibliografie

1.Caradec, J. et Nègre, G., Thèmes et textes de français, Librairie Delagrave, 1973.

2.Dobrescu-Warodin, Andreea, Marcu, Rodica, Repeţeanu, Liana, Langue, vie et civilisation

française, Ed. didacticǎ şi pedagogicǎ, Bucureşti, 1980.

3.Eluerd, R., Langue et littérature. Grammaire, communication, techniques littéraires, Nathan,

Paris, 1992.

4.Pacthod, A. et Roux, P.-Y., 80 fiches pour la production orale en classe de FLE, Paris, Didier,

1999.

5.Plazolles, L.-R. et Plazolles, J.-B., Thèmes d'hier et d'aujourd'hui, Paris, Fernand Nathan, 1973.

6.Tuţescu, M., Du mot au texte, Ed. Cavallioti, Bucureşti, 1996.

Disciplina: Istoria culturii şi civilizaţiei româneşti

Titular disciplină: prof. univ. dr. Spiridon Vasile




I 1x14=14 – – – 1


1. Conceptul de cultură şi civlizaţie. Relaţia cultură – civilizaţie. Şocul cultural. Sinteză şi

convergenţă între cultură şi civilizaţie. Cultură şi civilizaţie în gândirea românească. Cultura română

între conştiinţă şi istorie. Între Orient şi Occident. (2 h)

2. Românii şi conştiinţa Romei. Spiritualitatea geto-dacică. Colonizarea Daciei:

mitogeneză şi etnogeneză. Creştinarea românilor. Existenţa culturală ca precedent al existenţei

politice. Miturile fundamentale ale culturii româneşti. (2 h)

3. Umanismul artistic al Evului de Mijloc. Umanismul renascentist românesc în context

european. Trecerea de la umanismul renascentist la barocul modernizat. Mitul cultural al

Basarabilor. Cultura şi civilizaţia moldovenească în epoca lui Ştefan cel Mare şi a lui Vasile Lupu.

Varlaam şi izbânda scrisului românesc. Semnificaţia culturală şi civilizatorică a epocii lui Şerban

Cantacuzin şi Constantin Brâncoveanu. Nicolaus Olahus. (2 h)

4. Cronicarii. Grigore Ureche şi începuturile istoriografiei. Miron Costin – conştiinţa critică

şi sentimentul tragic al istoriei. Ion Neculce între estetica oralităţii şi arta prozatorului. Cultura

transilvăneană în secolul al XVII-lea. Reforma şi ecourile ei culturale. Dimitrie Cantemir. Cărturar

şi savant de talie europeană şi situarea sa în cadrul civilizaţiei continentale. (2 h)

5. Cultura română în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. De la baroc la Iluminism.

Şcoala Ardeleană şi formarea conştiinţei culturale de sine a românilor transilvăneni. Controverse

F 114.08/Ed.01 9

despre cultură şi civilizaţie în perioada realizării unităţii statale şi a independenţei naţiunii române.

Mihai Eminescu despre cultură şi civilizaţie. Problemele culturii şi civilizaţiei în polemica

Maiorescu – Gherea. Din istoria teoriei „formelor fără fond”. Spiritul critic în cultura românească în

viziunea lui G. Ibrăileanu (2 h)

6. România modernă în contextul civilizaţiei europene. Contribuţii şi teorii de filosofia

culturii şi civilizaţiei în perioada interbelică. Teoria sincronismului cultural a lui E. Lovinescu.

Tudor Vianu despre filosofie şi cultură. Problema crizei culturii moderne în viziunea unor gânditori

din perioada interbelică (Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Emil Cioran). (2 ore)

7. România şi Europa. Rezistenţa culturală în timpul comunismului. Cultură oficială şi

cultură alternativă. Protocronismul. Constantin Noica şi modelul cultural european.

Postcomunismul cultural. Integrarea şi identitatea culturală a României în noua realitate europeană.

Civilizaţia europeană şi universală: o nouă perspectivă comparatistă în epoca globalizării. (2 h)

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere.

IV. Forma de evaluare: colocviu, prin care se cere demonstrarea însuşirii preceptelor teoretice ale

cursului, a concepţiilor şi orientărilor privitoare la cultura şi civilizaţia românească.

V. Bibliografie

1. Blaga, Lucian, „Spaţiul mioritic”, în Opere filozofice. 9. Trilogia culturii, Bucureşti, Editura

Minerva, 1995, pp. 189 – 334.

2. Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinţa românească, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997

3. Cazacu, Mihai, Sinteză şi originalitate în cultura românească, Timişoara, Editura Facla, 1990

4. Cioran, Emil, Schimbarea la faţă a României (ediţia a patra), Bucureşti, Editura Humanitas, 1993

5. Djuvara, Neagu, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne (1800 –

1848) (trad. rom.), Bucureşti, Editura Humanitas, 1995

6. Drăghicescu, D., „Recapitulare și concluzie”, în Din psihologia poporului român, Bucureşti,

Editura Albatros, 1996, pp. 416 – 436.

7. Eliade, Mircea, „Dacii şi Lupii” şi „Zalmoxis”, în De la Zalmoxis la Genghis-Han. Studii

comparative despre religiile şi folclorul Daciei şi Europei Orientale (pp. 21 – 37; 38 – 86), trad.

rom., Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980

8. Ibrăileanu, G., Spiritul critic în cultura românească, Bucureşti, Ed. Minerva, 1984, pp. 11 – 38.

9. Noica, Constantin, Modelul cultural european, București, Editura Humanitas, 1993

10. Tănase, Alexandru, O istorie umanistă a culturii române, vol. I – II, Iaşi, Editura Moldova,

1995

Disciplina: Educaţie fizică

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Ciuntea Mihai Lucian




1 – 1x14=14 – – 1


1. Menţinerea şi întărirea sănătăţii, călirea organismului şi dezvoltarea fizică armonioasă a

organismului cu ajutorul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a

exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber;

F 114.08/Ed.01 10

2. Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor psiho-motrice prin intermediul

practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a exerciţiilor cu caracter atletic

desfăşurate în aer liber;

3. Organizarea, conducerea şi arbitrarea unei competiţii sportive organizate în timpul liber;

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: metode de lucru în grup, individual şi frontal,

ateliere de lucru

IV. Forma de evaluare:

Participare activă: 50%

Însuşirea şi înţelegerea importanţei practicării exerciţiilor fizice asupra organismului;

Practicarea independentă a exerciţiului fizic în activităţile de timp liber şi recreative (50%).

V. Bibliografie:

1. Acsinte A. , Jocuri şi activităţi dinamice de timp liber, Editura „Performantica”, Iaşi, 2007

2. Balint Gh., Jocurile dinamice – o alternativă pentru optimizarea lecţiei de educaţie fizică cu teme

din fotbal în învăţământul gimnazial, Editura Pim, Iaşi, 2009

3. Ciocan V. C., Baschet – Îndrumar metodico – practic, Editura „Alma Mater”, Bacău, 2004;

4. Balint Gh., Bazele generale ale fotbalului, Editura „Pim”, Iaşi, 2008

5. Dobrescu T., Gimnastica aerobică – o alternativă pentru un nou stil de viaţă al adolescentelor,

Editura „Pim”, Iaşi 2008

6. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- strategii pentru optimizarea fitnessului, Editura „Pim”, Iaşi

2008

7. Pavel Silviu-Ioan, Caiet de lucrări practice la facultăţile neprofil, Editura „Alma Mater” , Bacău,

2007

8. Şufaru C., Handbal III, Editura „Pim”, Iaşi, 2006

Disciplina: Teoria literaturii

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Violeta Popa




2 1x14=14 1x14=14 - - 3

II. Conţinutul disciplinei: Conţinut

1. I. Introducere

Delimitări. Precizări ; Terminologii ; Raporturile cu alte ştiinţe ; Metodele şi izvoarele teoriei

literare ;

II. Literatura─modalitate specifică de cunoaştere şi comunicare

La început a fost cuvîntul… ; Ce este literatura? ; Funcţia de cunoaştere a artei. Specificul

cunoaşterii artistice

III. Conceptele de bază ale analizei operei literare

Literatura ca sistem ; Criterii de ordonare a sistemului literaturii ; Fenomenologia curentului literar ;

IV. Genul literar

Terminologie ; Criterii de definire ; Antropologia genurilor ;

IV. Genul liric

Lirism ; Genul liric ; Poezia lirică ; Marile teme lirice ; Specii

V. Genul epic

F 114.08/Ed.01 11

Accepţiuni ale epicului ; Tipuri de povestire ; Constituienţii acţiunii ; Structura acţiunii

VI. Genul dramatic

VII. Procedee şi particularităţi ale comunicării literar-artistice

Creaţia poetică şi modernismul ; Structuri narative ; Arta şi gîndirea artificială ; Cîteva consideraţii

asupra genurilor literare ; Competenţă comunicativă vs competenţă literară


Prelegerea, problematizarea, conversaţia euristică.


Forma de evaluare: examen (referate, portofoliu 40%;examenul final 60%)

V. Bibliografie

1. Adam, Jean-Michel, Textele. Tipuri si prototipuri, Institutul european, Iasi, 2009

2. Boia, Lucian, Explorarea imaginară a spaţiului, Humanitas, Bucureşti, 2012

3. Cazimir, Ştefan, I. L. Caragiale faţă cu kitschul, Humanitas, Bucureşti, 2012

4. Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, Ed. „Univers”, Bucureşti,

1994

5. Papu, Edgar, Evoluţia şi formele genului liric, Ed. Albatros, Bucureşti, 1972

6. Săndulescu, Al. (Coord.), Dicţionar de termeni literari, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976

7. Tiutiuca, Dumitru, Teoria literară, Ed. Institutul european, Iaşi, 2002

8. Tomaşevski, Boris, Teoria literaturii, Poetica, Ed. Univers, Bucureşti, 1973

9. Vianu, Tudor, Problemele metaforei şi alte studii de stilistică, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1957

10. Wellek, Rene; Warren, Austin, Teoria literaturii, E.P.L.U., Bucureşti, 1967

11. Preda, Violeta, Interferenţe, Ed. „Plumb”, Bacău, 2002

Disciplina: Limba română contemporană (Lexicologie)

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Mihaela Hriban




2 2x14=28 1x14=14 - - 3


Curs:

- Lexicologia şi disciplinele înrudite

- Cuvântul şi îmbinările/grupurile de cuvinte

- Lexicul. Vocabularul

- Formarea cuvintelor. Calcuri lexicale. Împrumuturi lexicale

- Etimologia. Relaţii semantice

- Dinamica lexicului. Inovaţia lexicală

- Valori expresive la nivel lexical-semantic

Seminar:

- Exerciţii aplicative: analiza pe unităţi constitutive a structurii lexicale

- Teste: structura etimologică a lexicului, relaţii de sens

- Referat: inovaţia lexicală

F 114.08/Ed.01 12

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: expunerea, conversaţia, problematizarea,

prelegerea, exerciţiul etc.

IV. Forma de evaluare:examen

Aplicaţii pe texte aparţinând diverselor stiluri funcţionale ale limbii române 20%; Teste – în

conformitate cu notele de curs 50%, examen final 30%.

V. Bibliografie

1) Bidu-Vrănceanu, Angela, Structura vocabularului limbii române contemporane, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1996

2) Coteanu, Ion; Sala, Marius, Etimologia şi limba română: principii, probleme, Editura Academiei,

Bucureşti, 1987

3) Dumistrăcel, Stelian, Lexic romînesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1980

4) Dumistrăcel, Stelian, Până-n pânzele albe. Expresii româneşti. Bibliografii-motivaţii, Ediţia

a II-a, revăzută şi argumentată, „Institutul European”, Iaşi, 2001

5) Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura „Polirom”, 1999

6) Şerban, Vasile; Evseev, Ivan, Vocabularul românesc contemporan. Schiţă de sistem, Editura

„Facla”, Timişoara, 1978

Disciplina: Literatura română (Marii clasici)

Titular disciplină: Lect.univ.dr. Adrian Jicu




2 2x14=28 1x14=14 - - 3


1. Junimea şi junimismul – 2h

2. Titu Maiorescu, îndrumător cultural – 2h

3. Poezia lui Mihai Eminescu – 2h




7. Proza lui Mihai Eminescu – 2h

8. Opera lui Ion Creangă – 2h

9. Proza lui I. L. Caragiale – 2h

10. Dramaturgia lui I. L. Caragiale – 2h

11. Proza lui Ioan Slavici – 2h

12. Duiliu Zamfirescu – 2h

13. Poezia lui Al. Macedonski – 2h

14. Poezia lui Al. Macedonski – 2h


Expunerea, conversația euristică, problematizarea, prelegerea etc.

F 114.08/Ed.01 13


Examen, scris și oral

V. Bibliografie 1. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediţia a II-a, Bucureşti,

Editura „Minerva”, 1985

2. Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, vol. I-II, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1970

3. Cioculescu, Şerban, Caragialiana, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura „Eminescu”, 1977

3. Jicu, Adrian, Epoca marilor clasici (note de curs), Bacău, Editura „Edusoft”, 2007

4. Lovinescu, E., T. Maiorescu, Bucureşti, Editura „Minerva”, 1972

5. Marino, Adrian, Opera lui Alexandru Macedonski, Bucureşti, 1967

6. Streinu, Vladimir, Clasicii noştri, Bucureşti, Editura tineretului, 1969

Disciplina: Limba franceză contemporană (Lexicologie)

Titular disciplină: prof. univ. dr. Adriana-Gertruda ROMEDEA




2 2x14=28 1x14=14 - - 3


Curs 1. Concepts préliminaires. Les rapports entre la lexicologie et les autres disciplines 2. Moyens de constitution et d’enrichissement du vocabulaire 3. La dérivation suffixale 4. La dérivation paradigmatique

5. La dérivation syntagmatique

6. La dérivation préfixale

7. La composition

8. Autres procédés d’enrichir le vocabulaire

9. Le sens des

10. Techniques nouvelles dans l’évolution du vocabulaire

11. Les unités linguistiques

Seminar 1. Les relations paradigmatiques et syntagmatiques 2. Les relations sémantiques et morphologiques 3. Les analyses du sens lexical : exercices 4. Les locutions phraséologiques : exercices 5. Les changements de sens : le mécanisme des tropes : exercices 6. La démotivation : exercices 7. Etudes de mots dans un texte


Metode expozitive: prelegerea, expunerea cu întrebări. Analiza practică şi exerciţii.


Examen. Cunoaşterea terminologiei utilizate în Lexicologia limbii franceze. Capacitatea de a aplica

regulile de formare a cuvintelor în limba franceză.

F 114.08/Ed.01 14

V. Bibliografie

1. Charaudeau, Patrick, Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette, 1992. 2. Cuniţă, Alexandra, La formation des mots. La dérivation lexicale en français contemporain,

Bucureşti, Editura didactică şi Pedagogică, 1980.

3. Eluerd, Roland, La lexicologie, Paris, P.U.F., 2000. 4. Lehmann, Alise et Françoise Martin-Berthet, Introduction à la lexicologie, Paris, Armand

Colin, 2008.

5. Mortureux, Marie-Françoise, La lexicologie entre langue et discours, Paris, SEDES, 1997. 6. Romedea, Adriana-Gertruda, … la science des mots … Cours pratique de lexicologie, Iaşi,

Junimea, 2002.

7. Romedea, Adriana-Gertruda, Apprendre le vocabulaire français, Bacău, Alma Mater, 2013.

Disciplina: Literatură franceză (Literatura Evului Mediu şi a Renaşterii)

Titular disciplină: conf. univ. dr. Grecu Veronica




2 1x14=14 1x14=14 - - 3


Cântecul de vitejie. Caracteristici. Poezia lirică a secolelor XII și XIII. Fin’amor și dragostea

cavalerească. Dragostea și Islamul. Poetica trubadurilor. Truverii. Literatura curtenească

(caracterizarea diferitelor genuri: lai, roman, evidențierea caracterului stereotipal,

originalitatea structurii textelor). Teatrul medieval. Inceputurile teatrului religios. Marii

retoricari. François Villon. Secolul al XVI-lea. Repere cronologice. Renașterea. Umanismul.

François Rabelais. Michel de Montaigne.



capacitatea de a identifica specificitatea textului literar medieval și renascentist

abilitatea de a distinge trăsăturile proprii fiecărui text și stil în parte și de a le aborda în mod diferit

și adecvat


V. Bibliografie

1. Blakeslee, M.R., Love‘s Masks, Identity, Intertextuality and Meaning In The Old French Tristan

Poems, Cambridge, Brewer, 1989

2. Bakhtine, Mikhail, L’oeuvre de François Rabelais et la culture populaire au Moyen Age et sous

la Renaissance, Paris, Gallimard, 1970

3. Grecu, Veronica, Transparence et ambigüité de la „semblance”: interpréter et traduire les

figures du déguisement au Moyen Age, Iasi, Demiurg, 2006

4. Grecu, Veronica, Le theatre francais du Moyen Age au XVIIe siecle, Iasi, Institutul European,

2013

5. Nelli, René, L’érotique des troubadours, Toulouse, Privat, 1963

6. Poirion, Daniel, Précis de littérature française du Moyen Age, Paris, PUF, 1983

7. Prigent, Michel, Lestringant, Frank, Zink, Michel, Histoire de la France littéraire. Naissances.

Renaissances, PUF, Paris, 2006.

F 114.08/Ed.01 15

8. Rougemont, Denis, Iubirea si Occidentul, Bucuresti, Univers, 1977

9. Stanesco, Michel, Zink, Michel, Histoire européenne du roman médiéval, Paris, PUF, 1992

10. Dictionnaire des lettres françaises. Le Moyen Age, éd. R. Bossuat, L. Pichard et G. Raynaud de

Lage, éd. refondue par G. Hasenohr et M. Zink, Paris, Fayard, 1992

Disciplina: Curs practic de limba română

Titular disciplină: Lector dr. Nicoleta Popa




2 - 1x14=14 - - 2


Aplicaţii pe text, vizând identificarea şi comentarea unor fenomene de expresie (mărci stilistice)

specifice unor autori clasici din literatura română:

- valenţe stilistice ale flexiunii nominale în discursul liric, în dramaturgie , în proza literară şi în

eseistică;

- valenţe stilistice ale flexiunii verbale în discursul liric, în dramaturgie, în proza literară şi în

eseistică;

- valenţe stilistice ale utilizării părţilor de vorbire neflexibile în dramaturgie, în proza literară şi în

eseistică.

Corpus de autori:

Bălcescu, Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici, Delavrancea, Sadoveanu, Arghezi, Topârceanu,

Perpessiciuss, Rebreanu, Papadat-Bengescu, Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Gib I. Mihăescu, Camil

Petrescu.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia euristică, prelegerea, analiza de text,

explicaţia, problematizarea, demonstraţia, brainstormingul etc.


Participarea activă la cursuri. Frecvenţa şi

calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a conţinuturilor discutate.

Parcurgerea bibliografiei corespunzatoare.

O bună utilizare a limbii române, în scris şi oral.

Participarea activă la cursuri

şi la discuţiile din cadrul

cursurilor cu desfăşurare

interactivă.

Lucrare scrisă pe parcursul

semestrului.

Evaluare orală.

30%

35%

35%

V. Bibliografie

1. ***, Gramatica limbii române, editia II-a revăzută, Bucureşti, Editura Academiei, 1966.

2. Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan & Al. Rosetti”, Gramatica limbii

române. Cuvântul. Enunţul, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.

3. Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan & Al. Rosetti”, Gramatica de bază a

limbii române, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010.

4. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001.

F 114.08/Ed.01 16

5. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, Bucureşti, Minerva, 1988.

Disciplina: Curs practic limba franceză - structuri gramaticale II

Titular disciplină: Lector univ. dr. Raluca Bălăiță




2 2x14=28 - - 2


Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Structuri

gramaticale II

Nr.

ore

L’accord du participe passé construit avec

auxiliaire (avoir) 6

L’accord du participe passé construit avec

auxiliaire (être) 6

Le conditionnel. La subordonnée hypothétique

introduite par si. Valeurs de si. 6

Les pronoms adverbiaux : EN, Y 3

Les pronoms personnels 2

Place des pronoms personnels compléments 3

L’impératif. Valeurs modales et temporelles de

l’impératif 2


Expunere, exerciţii gramaticale, activităţi individuale şi în grup


Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare

Pondere

din nota

finală

Seminar/laborator/proiect

Corectitudinea si temeinicia

cunoştinţelor asimilate

Capacitatea de a opera cu

cunoştinţele

asimilate

Participare activă la seminar

Evaluare la sfârşitul

semestrului a

cunoştinţelor şi

competenţelor

acumulate

Teme de casă,

răspunsuri la

seminar

Lucrare semestrială

40%

30%

30%

Standard minim de performanţă

Studentul va fi capabil sa identifice şi sa aplice în mod corect diferite echivalenţe, în special lexicale

şi gramaticale. Este necesară o minimă acurateţe în folosirea limbii franceze, demonstrată de

corectitudinea structurilor folosite, valorificarea dicţionarului, reflecţia asupra textului. De

asemenea, sunt necesare participarea moderată la discuţii, rezolvarea temelor de casă în proporţie de

cel puţin 75% şi note de trecere la lucrarea semestrială.

V. Bibliografie

1. BESCHERELLE – La grammaire pour tous, Paris, Hatier, 1990.

2. BLED. O. ET E. – Cours supérieur d’orthographe, Hachette, 1997.

3. FRINCULESCU, O., Dicţionar morfosintactic al verbelor franceze, Albatros, Bucuresti, 1984.

F 114.08/Ed.01 17

4. GHIDU, G., PISOSCHI, V., Gramatica limbii franceze moderne cu excerciţii, Editura Didactica

si Pedagogica, Bucuresti, 1970.

Disciplina: Curs practic limba franceză - comunicare orală şi scrisă II





2 2x14=28 - - 2


Seminar Nr. ore

Professeurs et étudiants

Décrire son emploi du temps habituel

La lettre de motivation

4

L’emploi

La lettre de candidature, le curriculum vitae

4

Les fêtes françaises

Faire des souhaits; écrire des cartes de vœux

2

Le voyage-forme d’évasion

La carte de visite, la carte postale, le télégramme

4

Lucrare de verificare 2

Les loisirs des Français/Les loisirs des Roumains

Raconter oralement et par écrit une petite histoire

4

Nécessité du livre

Présenter un livre à l’oral et par écrit

2

L’amitié

Le résumé

4

Verificare finală 2

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: lecturǎ, conversaţie, exerciţii lexicale, activitate

individuală şi în grup

IV. Forma de evaluare: verificare (testare scrisă şi orală)

Criterii de evaluare: corectitudinea exprimării orale şi scrise în limba franceză, capacitatea de a-şi

adapta discursul oral şi scris în funcţie de situaţia şi specificul comunicării.

V. Bibliografie

1.Caradec, J. et Nègre, G., Thèmes et textes de français, Librairie Delagrave, 1973.


française, Ed. didacticǎ şi pedagogicǎ, Bucureşti, 1980.

3.Eluerd, R., Langue et littérature. Grammaire, communication, techniques littéraires, Nathan,

Paris, 1992.

4.Pacthod, A. et Roux, P.-Y., 80 fiches pour la production orale en classe de FLE, Paris, Didier,

1999.

5.Plazolles, L.-R. et Plazolles, J.-B., Thèmes d'hier et d'aujourd'hui, Paris, Fernand Nathan, 1973.

6.Tuţescu, M., Du mot au texte, Ed. Cavallioti, Bucureşti, 1996.

F 114.08/Ed.01 18

Disciplina: Istoria culturii şi civilizaţiei franceze





2 1x14=14 - - 2


Curs Nr. ore

I. L’Antiquité et le Moyen Age 2

II. De la Renaissance au Classicisme (La Renaissance française; le siècle de l’absolutisme)

4

III. Le siècle des Lumières 2

IV. Le XIXe siècle 2

V. Repères historiques et culturels du XXe siècle 2

VI. Prezentarea portofoliilor 2

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea, conversaţia euristică, problematizarea,

studiul de text

IV. Forma de evaluare: examen - prezentarea portofoliului şi examen oral

V. Bibliografie

1.Braudel, Fernand, L’identité de France, Paris, Arthaud-Flammarion, 1988

2.Carpentier, Jean, Lebrun, François, Histoire de France, Paris, Seuil, 1987

3.Curtius, Ernst-Robert, Essai sur la France, trad. De l’allemand par J. Benoist-Méchin, Ed. de

l’Aube, 1995


française, Bucureşti, Ed. didacticǎ şi pedagogicǎ, 1980

5. Andreï Makine, Cette France qu'on oublie d'aimer, Paris, Flammarion, 2006

6.Monnerie, Annie. La France aux cent visages, Paris: Hatier/Didier, 1996

7.Paoletti, Michel, et Steele, Ross. Civilisation Française Quotidienne, Paris, Hatier, 1986

8.*** Tout l’Univers. Les rois de France, Paris, Hachette, 2001

Disciplina: Latina

Titular disciplină: Conf. univ. dr. Ioan Dănilă




2 - 1x14=14 - - 2


1. Introducere. Scriere si pronunţare. Accentul. Trăsături generale ale limbii latine

2. Elemente de morfologie. Exerciţii practice. Substantivul. Clasificare si trăsături structura

morfematică, teme, paradigme flexionare

F 114.08/Ed.01 19

3. Adjectivul. Clasificare. Declinarea adjectivului. Gradele de comparaţie ale adjectivului

4. Flexiunea pronominală. Paradigme. Caracteristice. Clasificare. Paradigme

5. Verbul. Desinenţe. Sufixe morfologice. Paradigme flexionare

6. Traducerea unui text latinesc. Considerente teoretice. Etape în traducere: literal/literar

7. Interpretarea complexă a textului: conţinut tematic şi ideatic, resurse expresive, viziune si stil

Texte: Caesar, De bello Galico (excerptae); Cornelius Nepos, De viris illustribus (Vita Hannibalis)

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: explicaţia, exerciţiul, dezbaterea, conversaţia

euristică, problematizarea etc.


- participarea activă la seminar;

- elaborarea unui portofoliu care să cuantifice cunoştintele teoretice şi de analiză gramaticală.

- două teste de evaluare formativă (100%).

V. Bibliografie:

1. Bujor, I. I., Chiriac, Fr.,Gramatica limbii latine, Ediţia a II-a cu întregiri substanţiale, Bucureşti,

Editura Ştiinţifică, 1971

2. Cizek, Eugen, Istoria literaturii latine, vol. I, Societatea „Adevărul”, 1994

3. Ernout, A., Morphologie historique du latin, Paris, C. Klincksieck, 1953

4. Franga, Mariana, Limba latină. Morfologie si sintaxă, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de

Mâine”, 2007

5. Lavency, Marius, VSVS. Description du latin classique en vue de la lecture des auteurs, Paris-

Gembloux, Duculot, 1985

6. Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, Ediţie revăzută si adăugită de Gabriela Creţia, „ALL”,

[1996]

7. Pichon, René, Histoire de la literature latine, Paris, 1924

8. Serbat, Guy, Les structures du latin, Paris, Editions Picard, 1980

Disciplina: Etnologie şi folclor

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Violeta Popa




2 1x14=14 1x14=14 - - 3


1. Introducere în folcloristică 1.1. Noţiuni introductive. Apariţia termenului folclor şi constituirea disciplinei.

1.2. Cultură primitivă, cultură populară, cultură naţională.

1.3. Delimitări terminologice: folclor, etnografie, etnologie, antropologie.

1.4. Folclor şi folcloristică. Literatura populară şi literatura cultă. Raporturile dintre ele

2. Caracterele specifice ale folclorului

2.1. Caracterul tradiţional. Raportul tradiţie – inovaţie.

2.2. Caracterul colectiv. Raporturile dintre individul talentat şi colectivitate.

2.3. Caracterul oral.

2.4. Caracterul anonim.

2.5. Caracterul sincretic.

F 114.08/Ed.01 20

2.6. Caracterele structurale ale folclorului literar. Caracterul formalizat. Sincretismul funcţional.

2.7. Prototip şi variante. Structura faptului folcloric

3. Genuri şi categorii ale folclorului literar

3.1. Poezia de ritual şi ceremonial. Poezia de urare. Poezia descriptivă (pluguşorul, cântecele de

seceriş). Poezia colindelor. Poezia de incantaţie. Paparuda. Caloianul.

3.2. Poezia ceremonialurilor de trecere 3.2.1.Poezia riturilor de naştere

3.2.2. Poezia ceremonialului de nuntă. Nunta ca ceremonial de trecere. Momentele principale ale

ceremonialului de nuntă. Nunta ca spectacol. Poezia integrată ceremonialului de nuntă.

3.2.3. Poezia ceremonialului de înmormântare. Cântecele ceremoniale de înmormântare. Cântecul

zorilor, Cântecul de despărţire, Cântecul mare, Cântecul bradului, Bocetele

4. Poezia descântecelor.

5. Proverbe şi zicători, Ghicitorile

6. Proza populară. Clasificarea prozei populare. Coordonatele povestitorului. Denumirea şi

definitivarea speciilor prozei populare. Basmul despre animale. Basmul fantastic. Legenda. Snoava

7. Cântecul epic (balada). Origine si evoluţie. Clasificarea cântecului epic. Balada fantastico-

mitologică. Balada eroică. Cântecul epic istoric şi haiducesc

Balada nuvelistică. Cântecul liric şi strigăturile. Clasificare. Strigăturile


Prelegerea, problematizarea, conversaţia euristică.

IV. Forma de evaluare: examen (referate, portofoliu 40%;examenul final 60%)

V. Bibliografie

1. Datcu, Iordan, Dicţionarul folcloriştilor, Ed. „Saeculum I.O.”, Bucureşti, 2006

2. Evseev, Ivan, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Ed. „Amacord”,

Timişoara, 1998

3. Ghinoiu, Ion, Panteonul românesc. Dicţionar, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2001

4. Gorovei, Artur, Datinile noastre la naştere şi la nuntă, Ed. „Paideia”, Bucureşti, 2002

5. Pop, M.; Ruxăndoiu, P., Folclor literar românesc, EDP, Bucureşti, 1974

6. Preda, Violeta, Interferenţe, Ed. „Plumb”, Bacău, 2002

7. Preda, Violeta, Petru Caraman. Introducere in universul operei, Ed. „Edusoft”, Bacau, 2007

Disciplina: Antropologie culturală





2 1x14=28 - - - 2

II. Conţinut 1. Antropologie fizică, antropologie lingvistică, antropologie culturală. Antropologie

culturală,ştiinţe sociale, discipline umaniste. Elemente de antropologie lingvistică – aplicaţii.

Mental colectiv şi structură lingvistică – expresii idiomatice.

2. Metodologia cercetării – observarea participativă – metoda comparativă. Şcoli/ curente/

direcţii în cercetarea antropologică. Determinismul rasial – Evoluţionismul clasic (Lewis

Henry Morgan, Edward Burnett Taylor – animism şi religie) – Particularismul istoric (Franz

Boas) – Funcţionalismul britanic (Alfred Reginald Radcliffe-Brown, Kaspar Bronislaw

Malinowski) – Difuzionismul – Structuralismul francez (Marcel Mauss, Claude Lévi-

F 114.08/Ed.01 21

Strauss) – Cultură şi personalitate (Ruth Fulton Benedict, Margaret Mead) –

Neoevoluţionismul.

3. Concepte fundamentale: cultură, personalitate, structură socială. Definiţia,

componentele, manifestările şi rolul culturii. Multiculturalism. Limbă/ limbaj/ comunicare şi

cultură. Familia şi rudenia.

4. Mit, rit, practici magice. Riturile de trecere. Formele şi funcţiile magiei – conceptul de

mana. Structura şi funcţiile mitului – cosmogonii şi escatologii. Imaginar mitic dualist.

Reprezentari mitice ale timpului şi spaţiului. Mit – psihanaliză – psihologie socială –

ideologie. Practicile darului – potlatch.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversaţia euristică, prelegerea, analiza de text,

explicaţia, problematizarea, demonstraţia, brainstormingul etc.


Participarea activă la cursuri. Frecvenţa şi

calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor teoretice

predate. Folosirea corectă şi nuanţată a acestora

în analiza fenomenelor literare şi lingvistice.

Parcurgerea bibliografiei corespunzatoare.

O bună utilizare a limbii române, în scris şi oral.


şi la discuţiile din cadrul

cursurilor cu desfăşurare

interactivă.

Lucrare scrisă pe parcursul

semestrului.

Evaluare orală.

30%

35%

35%

V. Bibliografie

1. Caillois, Roger, Mitul şi omul, Nemira, Bucureşti, 2000.

2. Geană, Gheorghiţă, Antropologia culturala. Un profil epistemologic, Bucureşti, Criterion

Publishing, 2005.

3. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Iaşi, Institutul European, 1993.

4. Cassirer, Ernst, La Philosophie des formes symboliques (t. 2, La Pensée mythitique), Les

Editions de Minuit, 1972 (1953 by Yale University Press).

5. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, trad. de P.G. Dinopol, Bucureşti, Univers, 1978.

6. Eliade, Mircea, Tratat de istoria religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1992.

7. Eliade, Mircea, Imagini şi simboluri, Humanitas, Bucureşti, 1994.

8. Kernbach, Victor, Miturile esenţiale, ESE, 1978.

9. Lévi-Strauss, Claude, Mitologice I, Babel, Bucureşti, 1995.

10. Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală, Editura politică, Bucureşti,1978.

11. Maisonneuve, J., Les Rituels, Paris, PUF, 1988.

12. Mesnil, M. si A. Popova, Eseuri de mitologie balcanică, trad. de I. Bot si A. Mihăilescu,

Bucureşti, Paideia, 1997.

13. Muller, Adam, Concepts of Culture: Art, Politics, and Society, Calgary, Alta, University of

Calgary Press, 2005.

14. Rapport, Nigel and Joanna Overing, Social and Cultural Anthropology: The Key Concepts,

London, Routledge, 2000.

15. Ries, J., Sacrul în istoria religioasă a omenirii, Polirom, Iaşi, 2000.

16. Rivière, C., Socio-antropologia religiilor, Polirom, 2000.

17. Van Gennep, Arnold , Riturile de trecere, trad. de L. Berdan şi N. Vasilescu, Iaşi, 1996.

18. Winthrop, Robert H., Dictionary of Concepts in Cultural Anthropology, New York, Greenwood

Press, 1991.

19. Wunenburger, Jean-Jacques, Sacrul, Dacia,Cluj-Napoca, 2002.

F 114.08/Ed.01 22

Disciplina: Educaţie fizică

Titular disciplină: Lect. univ. dr. Ciuntea Mihai Lucian




2 – 1x14=14 – – 1


1. Menţinerea şi întărirea sănătăţii, călirea organismului şi dezvoltarea fizică armonioasă

a organismului cu ajutorul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei)

şi a exerciţiilor cu caracter atletic desfăşurate în aer liber;

2. Dezvoltarea deprinderilor, priceperilor motrice şi a aptitudinilor psiho-motrice prin

intermediul practicării jocurilor sportive (handbal, fotbal, baschet, volei) şi a exerciţiilor

cu caracter atletic desfăşurate în aer liber;

3. Organizarea, conducerea şi arbitrarea unei competiţii sportive organizate în timpul

liber;

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: metode de lucru în grup, individual şi frontal,

ateliere de lucru

IV. Forma de evaluare: verificare

Participare activă: 50%

Însuşirea şi înţelegerea importanţei practicării exerciţiilor fizice asupra organismului;

Practicarea independentă a exerciţiului fizic în activităţile de timp liber şi recreative (50%).

V. Bibliografie:

1. Acsinte A. , Jocuri şi activităţi dinamice de timp liber, Editura „Performantica”, Iaşi, 2007

2. Balint Gh., Jocurile dinamice – o alternativă pentru optimizarea lecţiei de educaţie fizică cu

teme din fotbal în învăţământul gimnazial, Editura Pim, Iaşi, 2009

3. Ciocan V. C., Baschet – Îndrumar metodico – practic, Editura „Alma Mater”, Bacău, 2004;

4. Balint Gh., Bazele generale ale fotbalului, Editura „Pim”, Iaşi, 2008

5. Dobrescu T., Gimnastica aerobică – o alternativă pentru un nou stil de viaţă al

adolescentelor, Editura „Pim”, Iaşi 2008

6. Dobrescu T., Gimnastica aerobică- strategii pentru optimizarea fitnessului, Editura „Pim”,

Iaşi 2008

7. Pavel Silviu-Ioan, Caiet de lucrări practice la facultăţile neprofil, Editura „Alma Mater” ,

Bacău, 2007

8. Şufaru C., Handbal III, Editura „Pim”, Iaşi, 2006

F 114.08/Ed.01 23

Anul de studiu: II

Anul universitar: 2015-2016

Disciplina: LITERATURĂ COMPARATĂ





1 2x14=28 1x14=14 - - 4


1. C1-C2. Noţiuni introductive. “Biografia” ideii de comparatism în literatură.

Literatură naţională, literatură universală. Literatură generală şi comparată (P. van

Tieghem). Criterii de universalitate: “concordanţe literare” – paralelism/ omologie,

filiaţie/ influenţă/ dependenţă – şi difuziune. Problema stabilirii unui corpus universal de

texte “canonice”. Comparatism, imagologie, interculturalitate.

2. Comparatism istoric vs. comparatism tipologic – o poetică de tip comparatist.

Invarianţii (René Etiemble, Adrian Marino) – Aplicaţie : Poezia „Renaşterii ” chineze (Li

Tai Pe, Van Wei, Du Fu) şi barocul european. Poeticile Antichităţii clasice şi formarea

„ideilor literare” europene - Aristotel, Poetica, Pseudo Longinos, Tratatul despre sublim,

Horatiu, Ars poetica. Direcţii de cercetare comparatistă. Aspecte particulare ale

comparatismului: traducerea, adaptarea, „transpunerea intersemiotică” (Jakobson).

3. C3-C4. Comparatism, tematologie, mitologie, imagologie. Comparatism şi

intertextualitate (Kristeva, Rifaterre, Genette). Transtextualitate. “Legile”

comparatismului: emergenţa, flexibilitatea, iradierea (Pierre Brunel). Aplicaţii: Mit şi

intertextualitate. Tragedia şi rescrierea mitului tragic în (post)modernitate (Oedip,

Atrizii, Antigona, Prometeu) : Eschil, Sofocle, Euripide, Shelley, O'Neill, Gide, Anouilh,

Robbe-Grillet. Intertextualitatea ca „relaţie triunghiulară” (Claudon & Haddad-

Wotling): Eneida de Vergiliu, Creanga de aur de Mihail Sadoveanu, Muntele vrăjit de

Thomas Mann. Intertext şi metaliteratură: Miguel de Cervantes, Don Quijote de la

Mancha. Intertext şi intermedialitate în romanele lui Proust şi Th. Mann : (a)temporalitate

şi experienţă estetică (Muntele vrăjit, Moartea la Veneţia).

4. C5-C6. Epos şi interculturalitate. Eposul Antichităţii orientale şi greco-latine (filiaţii,

convergenţe, particularităi de structură narativă, mentalitate şi imaginar literar,

semnificaţii): Epopeea lui Ghilgameş ; Homer, Iliada şi Odiseea ; Vergiliu, Eneida. Eposul

medieval – rescrierea germană a mitului Graalului (Chrétien de Troyes, Wolfram von

Eschenbach). Romanul antic latin : Petromius, Satyricon, Apuleius, Măgarul de aur.

5. C7-C8. Interculturalitate şi lirism. Lirica Antichităţii orientale şi greco-latine

(prezentare generală). Lirica medievală. Difuziunea modelului provensal şi constituirea

şcolilor europene de poezie (literaturile iberice, Minnesangul german, Dante şi Il Dolce Stil

Novo).

6. C9-C10. Literatură, istoria ideilor, istoria credinţelor : Divina Comedie, teosofie

medievală şi prefigurări umaniste. Apoteoza credinţei (Dante, Divina Comedie), credinţa

şovăitoare (Dostoievski, Fraţii Karamazov), apostazia şi deicidul simbolic (Nietzsche).

7. C11-C12. Umanismul şi Renaşterea în Italia, Ţările de Jos, Germania, Franţa, Anglia,

Suedia, Danemarca (prezentare generală). Umanism şi baroc: genuri literare, teme şi

F 114.08/Ed.01 24

motive („convenţia nebunului”, fortuna labilis, carpe diem, lumea ca teatru). Francesco

Petrarca, Giovanni Boccaccio, Cervantes, Calderon de la Barca, Camões.

8. C13-C14. Clasicism şi manierism în literaturile europene (prezentare generală:

clarificări terminologice, suprapuneri şi delimitări cronologice, estetici şi poetici

specifice, reprezentanţi). Difuziunea modelului francez în celelalte literaturi europene –

clasicismul augustan.

9. Filosofie şi literatură în epoca Luminilor (prezentare generală): Anglia, Franţa, Rusia.

Iluminism, Sturm und Drang şi (neo)clasicism în Germania. J.W. Goethe. Circulaţia mitului

faustic în literaturile europene (cărţile populare ale Renaşterii germane, Marlowe, Goethe,

Th. Mann).

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversația euristica, prelegerea, analiza de text,

explicatia, problematizarea, demonstratia, brainstorming.

IV. Forma de evaluare: examen

Participarea activă la cursuri şi seminarii.

Frecvenţa şi calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor de teorie şi

istorie literară predate. Folosirea corectă şi

nuanţată a acestora în analiza fenomenului

literar.

Cunoaşterea operelor literare discutate şi

capacitatea de le analiza cu discernamant, în

relaţia lor cu alte opere din literatura naţională şi

universală.

Parcurgerea bibliografiei critice corespunzatoare.

Capacitatea de a stabili corelaţii între diferite

fenomene literare, precum şi între literatură şi

alte domenii ale cunoaşterii.

O buna utilizare a limbii române, în scris şi oral.


şi seminarii.

Discuţii în cadrul

seminariilor şi al cursurilor

cu desfăşurare interactivă.

Lucrare scrisă la finalul

semestrului,

urmată de o evaluare orală.

10%

20%

35%

35%

V. Bibliografie

1. Antonescu, Venera şi Cizek, Alexandru, Istoria literaturii universale şi comparate. Antichitate

orientală şi clasică, Universitatea din Bucureşti, 1971

2. Auerbach, Erich, Mimesis. Reprezentarea realităţii în literatura occidentală, Iaşi, Polirom, 2000

3. Bahtin, M., Probleme de literatură estetică, Bucureşti, Univers, 1982

4. Barolini, Teodolinda and H. Wayne Storey (Eds.), Dante for the New Millennium, New York,

Fordham University Press, 2003

5. Bonnard, André, Civilizaţia greacă, Bucureşti, Editura Stiinţifică,1965

6. Cassirer, E., Filosofia Luminilor, Piteşti, Paralela 45, Bucureşti, 2003

7. Ciorănescu, Al., Barocul sau desoperirea dramei, Cluj, Dacia, 1980

8. Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, Iaşi, Polirom, 2003

9. Chabas, Juan, Istoria literaturii spaniole, traducere, studiu introductiv, note de Doina Maria

Păcurariu, Bucureşti, Ed. „Univers”, 1971

10. Claudon, Francis, Haddad-Wotling, Karen, Compendiu de literatură comparată, Bucureşti,

Cartea Românească, 1997

F 114.08/Ed.01 25

11. Comorovski, Cornelia, Literatura Umanismului şi a Renaşterii, Bucureşti, Albatros, 1972

12. Curtius, Ernst Robert, Literatura europeană şi Evul Mediu latin, Bucureşti, Univers, 1970

13. Drimba, Ovidiu, Istoria literaturii universale, Editura Saeculum, Editura Vestala, 1997

14. Fischer-Lichte, Erika and Jo Riley, History of European Drama and Theatre, London,

Routledge, 2002

15. Graziosi, Barbara and Emily Greenwood (Eds.), Homer in the Twentieth Century: Between

World Literature and the Western Canon, New York, Oxford University Press, 2007

16. King, Pamela M., Medieval Literature, 1300-1500, Edinburgh, Edingburgh University Press,

2011

17. Lambdin, Robert Thomas and Laura Cooner Lambdin, Encyclopedia of Medieval Literature,

Westport CT, Greenwood Press, 2000

18. Mancing, Howard, The Cervantes Encyclopedia, vol. 1, 2, Westport CT, Greenwood Press,

2004

19. Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973

20. Martini, Fritz, Istoria literaturii germane, de la inceputuri până in prezent, Bucureşti, Univers,

1972

21. Pageaux, D.-H., Literatura generală şi comparată, Iaşi, Polirom, 2000

22. Pizer, John, 'Toward a Productive Interdisciplinary Relationship: Between Comparative

Literature and World Literature', in The Comparatist, Vol. 31, May 2007

23. Planinc, Zdravko, Plato through Homer: Poetry and Philosophy in the Cosmological

Dialogues, Columbia MO, University of Missouri Press, 2003

24. de Sanctis, Francesco, Istoria literaturii italiene, Bucureşti, ELU, 1965

25. Taplin, Oliver, Greek Tragedy in Action, London, Routledge, 2003

26. Vianu, Tudor, Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, Editura Academiei, 1963

27. Zumthor, Paul, Încercare de poetică medievală , trad. şi pref. de Maria Carpov, Bucureşti, 1983.

Disciplina: Limba română contemporană (Morfologie) I

Titular disciplină: Lector dr. Luminița Drugă


Semestrul

Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite

Curs Seminar Laborator Proiect

1 2x14=28 1x14=14 - - 5


CURS

Unităţile limbii: cuvântul, enunţul

Morfemul – semn lingvistic minimal. Structura morfematică a cuvântului flexibil

Substantivul. Caracteristici morfologice. Flexiunea substantivului. Raportul

substantivului cu alte clase lexico-semantice

Articolul. Caracteristici morfologice. Articolul hotărât. Articolul nehotărât. Articolul

demonstrativ-adjectival. Articolul posesiv-genitival

Adjectivul Caracteristici morfologice. Flexiunea adjectivului. Raportul adjectivului cu

alte clase lexico-semantice

Pronumele Caracteristici morfologice. Categorii gramaticale. Raportul pronumelui cu

alte clase lexico-semantice. Adjectivul pronominal. Pronumele cu forme personale.

Pronumele cu forme nepersonale.

Numeralul Caracteristici morfologice. Numeralul cardinal. Numeralul ordinal.

Numeralul colectiv. Numeralul multiplicativ. Numeralul fracţionar. Numeralul

F 114.08/Ed.01 26

distributiv. Numeralul adverbial

Seminar

Exerciţii de lecturare critică a mesajelor lingvistice din perspectiva scopului integrării

informaţiilor gramaticale într-un model analitic complex

Substantivul. Articolul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul Analize interpretative ale

părţilor de vorbire, pe unităţi constituente

Exerciţii de identificare a transformărilor generate la nivel gramatical de

implementarea noilor norme literare recomandate de ediţia a doua a DOOM

Aplicaţii în scopul identificării şi individualizării constituenţilor structurii

morfologice, având în atenţie interpretări recente din teoria limbii, în deosebi din

Gramatica Limbii Române, Editura Academiei Române, ediţia 2005/2008

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: exerciţiul, dezbaterea, explicaţia, conversaţia

euristică, problematizarea

IV. Forma de evaluare: Examen scris, demonstrarea stăpânirii preceptelor teoretice ale morfologiei

prin rezolvarea unui subiect teoretic;

- probarea competenţelor de analiză gramaticală prin realizarea unor seturi de exerciţii aplicative.

V. Bibliografie

1. Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, 1986; ediţia a II-a, Editura Academiei,

Bucureşti, 1997.

2. Coteanu, Ion (coord.), Limba română contemporană, Ediţia aII-a, vol. al II-lea, Buc., E.D.P.,

1985;

3. Danilă Ioan, Algoritmii analizei gramaticale, Editura Egal, 2001.

4. *** Dictionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic, 2005

5. *** Gramatica limbii române, Bucureşti., Editura Academiei, 2005;

6. Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, Bucureşti, Ed. „Albatros“, 1984;

7. Gramatica limbii române, Editura Academiei RSR, vol. I, 1966.

8. *** Gramatica limbii române, Editura Academiei, vol. I, 2005.

9. Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Iaşi, Editura Polirom, 1997

10. Pană-Dindelegan, Gabriela, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări,

Bucureşti, Humanitas Educational, 2003

Disciplina: Literatură română (poezie şi dramaturgie interbelică)





1 2x14=28 1x14=14 - - 5


10. Simbolismul românesc în context european: caracteristici ale esteticii şi poeticii

simboliste, etape în constituirea simbolismului românesc, reprezentanţi (Al. Macedonski, St.

Petică, D. Anghel, O. Densusianu, I. Minulesu, G. Bacovia), publicatţii periodice

F 114.08/Ed.01 27

(Literatorul, Viaţa nouă). Al. Macedonski: teoria şi practica simbolismului; romantism,

simbolism, parnasianism şi clasicism în opera sa.

11. Bacovia şi „bacovianismul”: ilustrarea şi depăşirea simbolismului. Universul liric

bacovian; teme şi motive definitorii; mijloace de expresie, procedee şi particularităţi tehnice

ale discursului. Expresionism şi poetică simbolistă.

12. Tudor Arghezi: limbaj şi idee poetică. Reconfigurarea limbajului poetic românesc.

13. Lucian Blaga: reflexivitate şi lirism. Mit şi metaforă.

14. Ion Barbu – parnasianism, balcanism, ermetism.

15. Vasile Voiculescu (poezia şi proza)

16. Ion Pillat.

17. Alexandru Philippide.

18. Dramaturgia (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Gh. Ciprian).

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: conversația euristica, prelegerea, analiza de text,

explicatia, problematizarea, demonstratia, brainstorming.

IV. Forma de evaluare: Examen

Participarea activă la cursuri şi seminarii.

Frecvenţa şi calitatea intervenţiilor.

Gradul de asimilare a noţiunilor de teorie şi

istorie literară predate. Folosirea corectă şi

nuanţată a acestora în analiza fenomenului

literar.

Cunoaşterea operelor literare discutate şi

capacitatea de le analiza cu discernamant, în

relaţia lor cu alte opere din literatura naţională şi

universală.

Parcurgerea bibliografiei critice corespunzatoare.

O buna utilizare a limbii române, în scris şi oral.


şi seminarii.

Discuţii în cadrul

seminariilor şi al cursurilor

cu desfăşurare interactivă.

Lucrare scrisă la finalul

semestrului,

urmată de o evaluare orală.

10%

20%

35%

35%

V. Bibliografie

1. Balota, N., Opera lui Tudor Arghezi, Bucureşti, 1979.

2. Bote, L., Simbolismul românesc, Bucureşti, 1966.

3. Braga, C., Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Iași, Institutul European, 1998.

4. Caraion, I., Bacovia. Sfârşitul continuu, Bucureşti, 1977.

5. Călin, C., Dosarul Bacovia, Bacău, Agora, 1999.

6. Călinescu, G. , Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a doua, Bucureşti,

Minerva, 1982.

7. Călinescu, M., Conceptul modern de poezie, Bucureşti, Eminescu, 1972.

8. Ciorănescu, Al., Ion Barbu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1996 .

9. Dimitriu, D., Bacovia, Iasi, 1981.

10. Foarţă, S., Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, Editura Facla, 1980.

11. Gană, G., Opera literară a lui Lucian Blaga, București, Editura Minerva, 1976.

12. George, S.Al., Marele Alpha, Bucureşti, 1970.

13. Manolescu, Istoria critică a literaturii române. Cinci secole de literatură, Piteşti, Paralela 45,

2008.

14. Mincu, M., Opera literară a lui Ion Barbu, Editura Cartea Românească, 1991.

15. Mihăilescu, D.C., Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj, Editura Dacia, 1984.

F 114.08/Ed.01 28

16. Nicolescu, B., Ion Barbu – Cosmologia „Jocului secund”, Editura pentru Literatură, București,

1968; ediția a II-a, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004.

17. Petrescu, I.Em., Ion Barbu și poetica postmodernismului, Editura Cartea Românească, 1993;

ediția a II-a, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2006.

18. Pop, I., Lucian Blaga - universul liric, București, Cartea Românească, 1981.

19. Scarlat, M., Ion Barbu - poezie și deziderat, București, Editura Albastros, 1981.

Simion, E. (coordonator general), Dictionarul general al literaturii române, vol. I-VI, Bucureşti,

20. Univers enciclopedic, 2004 – 2009.

21. Todoran, E., Lucian Blaga, mitul dramatic, Timișoara, Facla, 1985.

22. Vianu, T., Ion Barbu, București, Cultura Națională, 1935; ed. a II-a, Editura pentru Literatură,

1965.

23. Zaciu, M., Papahagi, M., Sasu, A. (coord.), Dicţionarul esenţial al scriitorilor români,

Bucuresti, Albatros, 2000.

Disciplina: Limba franceză contemporană (Morfosintaxa: grupul nominal)





1 2x14=28 1x14=14 - - 5


Curs Nr. ore

Le nom-noyau du GN

Traits inhérents du nom

2

Catégories grammaticales du nom: le genre et le nombre

Le genre

Motivation/ arbitraire du genre

Le genre des noms composés/ étrangers

6

Le nombre

Substantifs défectifs de singulier/ pluriel

Fonction distinctive de la catégorie grammaticale du nombre

Le nombre des noms composés/ propres/ étrangers

4

La détermination du substantif

Le degré zéro de détermination

Classement des déterminants

5

La caractérisation du substantif: l'adjectif

Classement des adjectifs

La catégorie grammaticale du degré

5

La représentation pronominale

Fonctions des pronoms

Classement des pronoms

6

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore

Catégories grammaticales du nom: le genre et le nombre

Fonction distinctive de la catégorie grammaticale du genre/du nombre

2

Marques du genre des substantifs dans les deux codes de la langue (oral et écrit)

Marques du nombre des substantifs dans les deux codes de la langue (oral et

écrit)

3

La détermination du substantif

Formes et emplois des déterminants

3

F 114.08/Ed.01 29

La caractérisation du substantif: l'adjectif

L’accord de l’adjectif qualificatif

L’accord des adjectifs composés

3

Fonctions linguistiques des pronoms 3


Prelegerea ; conversaţia euristică; exerciţiul; explicaţia

IV. Forma de evaluare: examen

Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare

Pondere

din nota

finală

Curs

Cunoaşterea teoriei şi analiza

practică a structurilor gramaticale

de bază.

Răspunsuri la

examen

70%

Seminar/laborator/proiect

Cunoaşterea teoriei şi analiza

practică a structurilor gramaticale

de bază.

Rezolvarea corectă a 50% din

subiectele propuse pentru lucrarile

de verificare.

Lucrare de

verificare

Teme de casă

30%

Standard minim de performanţă

Cunoașterea parțială a trăsăturilor morfologice, distribuționale, sintactice și semantice ale

constituenților grupului nominal. Cunoașterea parțială a criteriilor de recunoaștere de utilizare a

pronumelor, distingerea formelor simple și compuse și analiza funcțiilor pronumelor.

Prezenţa la lucrarea de control si obţinerea notei 5 la această lucrare.

V. Bibliografie

1. Agrigoroaiei, V., La sphère du nom, Ed. Fundatiei Chemarea, Iasi, 1994.

2. Agrigoroaiei, V., Eléments pour une morphosyntaxe du verbe français, Ed. Fundatiei Axis, Iasi,

1994.

3. Charaudeau, P., Grammaire du sens et de l’expression, Paris, Hachette, 1992

4. Cristea, T., Eléments de grammaire contrastive, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977.

5. Cristea, T., Grammaire structurale du français contemporain, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1979

6. Romedea, Adriana-Gertruda, La morphosyntaxe du français. Notes de cours, Iaşi, Editura PIM, 2007

Disciplina: Literatura franceză (Clasicismul şi iluminismul)

Titular disciplină: conf. univ. dr. Grecu Veronica




1 2x14=28 1x14=14 - - 5


Secolul al XVII-lea. Repere cronologice. Barocul. Jansenism și janseniști. Port-Royal. Pascal.

Doctrina clasică. Tragedia clasică. Pierre Corneille. Jean Racine. Moliere. Iluminismul si filosofia

F 114.08/Ed.01 30

secolului Luminilor. Voltaire. Les Contes philosophiques. Diderot, Jacques le fataliste. Romanul

epistolar. Laclos, Les liaisons dangereuses.



capacitatea de a identifica specificitatea tragediei clasice, a comediei clasice, a poveștii filosofice și a romanului epistolar

abilitatea de a distinge trăsăturile proprii fiecărui text și gen în parte și de a le aborda în mod diferit și adecvat


V. Bibliografie

1. Barthes, R., Sur Racine, Paris, Seuil, 1963. 2. Calas, F., Le roman épistolaire, Paris, Nathan, 1996. 3. Muntean, R., Clasiscism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII –lea,

Bucureşti, Alfa, 1998.

4. Goulemot, J.-M., La littérature des Lumières en toutes lettres, Paris, Bordas, 1989 5. Génetiot, Alain, Le classicisme, Paris, PUF, 2005. 6. Grecu, Veronica, Le théâtre français du Moyen Age au XVIIe siècle, Iasi, Institutul

European, 2013.

7. Landry, J.-P., Morlin, I., La littérature française du XVIIe siècle, Paris, Armand Colin, 1993.

8. Moncond'huy D., Histoire de la littérature française du XVIIe siècle, Unichamp-Essentiel, Champion, 2005.

9. Rousset, J., Forme et signification, Paris, J.Corti, 2000. 10. Starobinski, J, L’œil vivant, Paris, Gallimard, 1961.

Disciplina: Curs practic limba franceză - structuri gramaticale iii

Titular disciplină: Conf.univ.dr. Simina Mastacan




1 2x14=28 - - 2


Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect)

L’infinitif. Formes et emploi de l’infinitif. Valeurs de l’infinitif.

Le participe et le gérondif. Participes à valeur verbale et participes à valeur adjectivale. L’emploi

et les valeurs temporelle/circonstancielle/adjectivale du participe et du gérondif

Le substantif. Catégories grammaticales : le genre.

Le substantif. Catégories grammaticales : le nombre.

La détermination du substantif. Fonctions et classement des déterminants.

Travail de contrôle

L’adjectif qualificatif. Catégories grammaticales : le genre et le nombre. L’accord et la place des

adjectifs qualificatifs. L’accord des adjectifs de couleur. Les degrés d'intensité et de comparaisons.

Les adjectifs numéraux

Les adverbes. Formation. Place des adverbes.

Les pronoms relatifs

F 114.08/Ed.01 31


Prelegeri, materiale didactice complementare (exemple pe suport de hârtie sau prezentare Power

Point), interacţiune continuă cu studenţii pentru verificare înţelegerii elementelor predate, iniţierea

de discuţii pentru clarificarea şi exemplificarea conceptelor.

IV. Forma de evaluare: Colocviu

1. -Verificarea cunoştinţelor prin colocviu– 40% 2. - Evaluare pe tot parcursul semestrului (răspunsuri la seminar, teme de casă, teste periodice,

lucrare semestrială) - 60%

V. Bibliografie

1. Ghidu, G., Pisoschi, V., Gramatica limbii franceze moderne cu excerciţii, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1970

2. Gorunescu, Elena, Gramatica limbii franceze, Corint, Bucureşti, 2005.

3. Mastacan, Simina, La phrase et son au-delà, Bacau, Alma Mater, 2008.

4. Monneret, Ph., Rioul, R.- 1990 - Questions de syntaxe française, PUF, Paris.

5. Riegel, M. J.-C. Pellat et R. Rioul, Grammaire méthodique du français, P.U.F., Paris, 2009.

6. *** 1988 - Le Bon Usage, Editions Duculot, Paris.

7. *** 1988 - Abrégé de grammaire française, coord. Cuniţă Alexandra şi Vişan Viorel,

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filologie;

8. Dictionnaire Nouveau Petit Larousse, Librairie Larousse, Paris, 1970.

Disciplina: Curs practic limba franceză – comunicare orală și scrisă III





1 2x14=28 - - 2


Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore

La France dans le monde

Les Français vus par eux-mêmes et par les autres

Le résumé

6

Mon image de la France et des Français

Le dialogue 6

Sur la tolérance

Les limites de la liberté

Le texte argumentatif

6

Races et civilisations

Le problème de l’altérité

L'interview et l'entretien

6

L'uniformisation de la société contemporaine

Le récit 4


Lecturǎ, conversaţie, exerciţii lexicale, activitate individualã şi în grup, lucrări scrise, dictări

UNIVERSITATEA DIN BACĂU - ub · F 114.08/Ed.01 3 Hristea, Theodor (coord.) Sinteze de limba...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DIN BACĂU - ub · F 114.08/Ed.01 3 Hristea, Theodor (coord.) Sinteze de limba...