UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA FINANȚE ȘI BĂNCI

TEMA:Particularitățile organizării operațiunilor fără numerar pe

teritoriul Republicii Moldova

La disciplina Bazele activității bancare

Verificat: Micineanu Viorica,profesor universitar

Elaborat: Știrbu Elena, FB 1352

1

Chișinău 2015

Cuprins

1. Introducere............................................................................32. Capitolul I. Instrumentele de plată fără numerar..................53. Bibliografie............................................................................21

2

Introducere

Dezvoltarea continuă a tehnologiilor informaționale are o contribuție semnificativă

la elaborarea și implimentarea noilor sisteme de plăți și decontări,instrumente de

plată fără numerar,sisteme de deservire bancară la distanță care,din cauza gradului

de complexitate,sînt expuse la riscuri ce necesită a fi monitorizate și gestionate în

modul corespunzător.De asemenea,în vederea promovării încrederii publicului în

efectuarea plăților fără numerar,Banca Națională efectuează supravegherea

instrumentelor de plată fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță

în scopul asigurării eficienții și siguranței utilizării acestora.

Organizarea supravegherii sistemelor de plăți și decontări,instrumentelor de plată

fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță se bazează pe

următoarele principii:

1. Transparență;

2. Standarde internaționale;

3. Consolidare;

4. Consecvanță;

5. Cooperare;

1. Pincipiul transparenței prevede dezvăluirea publicului larg a informației cu

privire la scopul supravegherii,componentele sistemului de plăți din

Republica Moldova supuse supravegherii,precum și acțiunile Băncii

Naționale în acest domeniu.

2. Principiul standardelor internaționale presupune aplicarea normelor și

cerințelor utilizate la nivel internațional care se bazează pe cele mai bune

practici existente în domeniul supravegherii sistemelor de plăți și

decontări,instrumentelor de plată,sistemelor de deservire bancară la distanță.

3. Principiul consolidării determină dezvoltarea continuă a capacităților

organizaționale,umane și tehnice care sînt necesare pentru îndeplinirea

3

eficientă a activităților aferente supravegherii sistemelor de plăți și

decontări,instrumentelor de plată fără numerar,sistemelor de deservire

bancară la distanță.

4. Principiul consecvenței presupune aplicarea cerințelor de supraveghere

stipulate în actele normative relevante într-un mod imparțial și previzibil

asupra sistemelor supuse supravegherii,indiferent de faptul dacă aceste

sisteme sănt operate de către sectorul public sau privat.

5. Principiul cooperării include conlucrarea Băncii Naționale a Moldovei cu

alte autorități în scopul asigurării unui proces de supraveghere eficient,fiind

asigurate schimbul de informații necesare și divizarea clară a

responsabilităților fiecărei autorități.În același timp este evitată suprapunerea

acțiunilor aferente supravegherii.

4

Capitolul I. Instrumentele de plată fără numerar

Instrumentele de plată fără numerar sunt componente esențiale ale sistemelor de

plăți,în special în cadrul etapelor de creare,validare și transmitere a

plăților.Totodată ,modalitatea de organizare a supravegherii instrumentelor de plată

este diferită față de cea a sistemelor/componentelor sistemice,ca urmare a

particularităților pe care acestea le posedă și a consecințelor directe pe care

funcționarea sigură și eficientă a acestora le au asupra încrederii publicului în

efectuarea plăților fără numerar.

Ca urmare a faptului că sistemele de deservire bancară la distanță reprezintă

mijloace de efectuare a plăților fără numerar cu utilizarea electronică a

instrumentelor de plată,modalitatea de organizare a supravegherii acestora este

similară supravegherii instrumentelor de plată fără numerar.

În vederea realizării scopurilor enunțate în domeniul supravegherii instrumentelor

de plată fără numerar și a sistemelor de deservire bancară la distanță,supravegherii

sunt supuse:

1. Cardurile bancare;

2. Transferurile de credit;

3. Debitările directe;

4. Sistemele de deservire bancară la distanță.

Cardul bancar reprezintă un suport de informație standardizat și personalizat prin

intermediul căruia deținătorul,de regulă,cu utilizarea numărului personal de

identificare și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa,are acces la

distanță la contul bancar în vederea efectuării anumitor operațiuni prevăzute de

banca care a emis cardul.

Transferul de credit reprezintă o serie de proceduri inițiate în baza ordinului de

plată pe suport hîrtie sau electronic prezentat de către plătitor băncii sau inițiat de

5

către bancă în nume și pe cont propriu în scopul transferării mijloacelor bănești în

contul bancar al beneficiarului.

Debitarea directă constă dintr-o serie de proceduri în care debitarea contului

bancar al plătitorului se realizează în baza informației primite de la beneficiarul

plății și a consimțămîntului acordat de către plătitor privind debitarea contului său.

Sistemele de deservire bancară la distanță sunt soluții informatice care facilitează

accesarea la distanță a contului bancar,obținerea de informații privind starea

contului bancar și a operațiunilor realizate,precum și utilizarea electronică a

instrumentelor de plată fără numerar în vederea efectuării operaținilor de

plată.Sistemele de deservire bancară la distanță pot fi clasificate în: pc-

banking,internet-banking,mobile-banking,ATM-banking etc.

În domeniul supravegherii instrumentelor de plată fără numerar și sistemelor de

deservire bancară la distanță Banca Națională a Moldovei efectuează următoarele:

1. Colectează date privind siguranța și eficiența instrumentelor de plată fără

numerar și sistemelor de deservire bancară la distanță.Datele folosite în

scopul supravegherii sunt colectate în baza rapoartelor statistice prezentate

de către bănci,a informațiilor obținute în cadrul controalelor pe teren

efectuate la acestea,precum și din sursele de informare în masă

(internet,presa scrisă etc.);

2. Monitorizează apariția noilor tehnologii în domeniu.Evoluțiile înregistrate în

domeniul tehnologiilor informaționale influențează în mod direct

caracteristicile serviciilor de plată și implicit nivelul de siguranță și eficiență

a instrumentelor de plată fără numerar,sistemelor de deservire bancară la

distanță.Valorificarea acestor evoluții permite creșterea eficienței

supravegherii ca urmare a introducerii unor noi metode de protecție

împotriva fraudelor,optimizarea mecanismelor de efectuare a plăților,precum

și cunoașterea noilor tipuri de fraude;

6

3. Analizează indicatorii de eficiență și siguranță în baza informației și datelor

obținute atît de la băncă,cît și ca urmare a cercetărilor proprii în vederea

identificării situației actuale și evoluțiilor recente în utilizarea instrumentelor

de plată fără numerar/sistemelor de deservire bancară la distanță,a siguranței

acestora,precum și a măsurilor ce pot fi întreprinse în vederea îmbunătățirii

valorii indicatorilor menționați;

4. Întreprinde măsurile relevante.În cazul constatării deteriorării situației

indicatorilor aferenți siguranței și eficienței instrumentelor de plată fără

numerar/sistemelor de deservire bancară la distanță ,Banca Națională

intervine prin ajustarea cadrului normativ,formularea de recomandări sau

întreprinderea altor măsuri potrivite în vederea sporirii solidității acestora.

În Republica Moldova în prezent se utilizează următoarele instrumentele de

plată fără numerar:

Ordinul de plată;

Ordinul incaso;

Acreditivului documentar;

Cardurilor bancare.

1.Decontări prin ordinul de plată

Ordinul de plată este documentul de plătă prin intermediul căruia are loc

transferarea mojloacelor bănești din contul plătitorului în contul

beneficiarului.Acesta este întocmit de către emitentul acestuia conform modelului

elaborat de bancă.Se întocmește în limba de stat și nu se admit greșeli sau

corectări.Responsabilitatea pentru veridicitatea și corectitudinea informației

indicate în ordinul de plată îi revine emitentului.Ordinul de plată prezentat la bancă

poate fi în:

Într-un singur exemplar- în cazul emiterii ordinului de plată de către

bancă,în nume și în cont propriu;

7

În două exemplare-în cazul emiterii de clientul băncii și în cazul emiterii

ordinului de plată aferent debitării directe.

În cazul transmiterii ordinului de plată în formă electronică acestea trebuie să

corespundă prevederilor Regulamentului cu privire la transferul de credit al Băncii

Naționale a Moldovei.În caz de forță majoră confirmat de organul

abilitat(incendiu,inundații etc.),titularilor de cont li se permite întocmirea manuală

a ordinilor de plată care ulterior se legalizează cu ștampila și semnătura pesoanelor

împuternicite.Ordinele de plată se primesc de către lucrătorul bancar numai în

cazul în care acestea sunt completate cu înscris vizibil.

Moment al primirii ordinului de plată este momentul în care ordinul de plată

transmis direct de către plătitor sau indirect de către ori prin intermediul unui

beneficiar al plăţii este recepţionat de către prestatorul de servicii de plată al

plătitorului. În cazul în care momentul primirii nu este într-o zi lucrătoare pentru

prestatorul de servicii de plată al plătitorului, ordinul de plată se consideră primit în

următoarea zi lucrătoare. Prestatorul de servicii de plată poate stabili ora-limită

aproape de sfîrşitul zilei lucrătoare, după care orice ordin de plată primit se

consideră primit în următoarea zi lucrătoare. În cazul în care utilizatorul serviciilor

de plată care iniţiază un ordin de plată şi prestatorul său de servicii de plată convin

ca executarea ordinului de plată să înceapă într-o anumită zi sau la sfîrşitul unei

anumite perioade, sau în ziua în care plătitorul a pus fonduri la dispoziţia

prestatorului său de servicii de plată, momentul primirii, este considerat ziua

convenită. În cazul în care ziua convenită nu este o zi lucrătoare pentru prestatorul

de servicii de plată, ordinul de plată este considerat primit în următoarea zi

lucrătoare.

În cazurile în care sînt îndeplinite toate condiţiile stabilite în contractul-cadru al

plătitorului, prestatorul de servicii de plată al plătitorului nu poate refuza

executarea unui ordin de plată autorizat, indiferent dacă ordinul de plată a fost

iniţiat de plătitor sau de beneficiarul plăţii ori prin intermediul beneficiarului

plăţii, dacă această executare nu este interzisă prin alte legi. În cazul în care 8

prestatorul de servicii de plată refuză executarea unui ordin de plată, el notifică pe

utilizatorul serviciilor de plată cu privire la refuz şi, dacă alte legi nu interzic,

comunică motivele refuzului, precum şi procedura de remediere a oricăror erori de

fapt care au determinat refuzul. Prestatorul de servicii de plată transmite sau pune

la dispoziţie notificarea, în modul convenit, în cel mai scurt timp, dar cel tîrziu

pînă la sfîrşitul zilei lucrătoare următoare celei în care a fost primit ordinul de plată

respectiv. Contractul-cadru poate cuprinde o condiţie privind dreptul prestatorului

de servicii de plată de a percepe un comision pentru notificarea prevăzută la alin.

dacă refuzul de executare a unui ordin de plată este justificat în mod obiectiv. Un

ordin de plată a cărui executare a fost refuzată este considerat că nu a fost primit.

Un ordin de plată transmis direct de către plătitor nu poate fi revocat după

momentul în care acesta a fost primit de către prestatorul de servicii de plată al

plătitorului, dacă prezentul articol nu prevede altfel. În cazul în care operaţiunea de

plată este iniţiată de către beneficiarul plăţii sau prin intermediul beneficiarului

plăţii, plătitorul nu poate revoca ordinul de plată după transmiterea acestuia sau

după exprimarea consimţămîntului său pentru executarea operaţiunii de plată către

beneficiarul plăţii. În cazul debitării directe şi fără a aduce atingere dreptului de

rambursare, plătitorul poate revoca ordinul de plată cel tîrziu la sfîrşitul zilei

lucrătoare care precede ziua convenită pentru debitarea fondurilor.Utilizatorul

serviciilor de plată poate revoca un ordin de plată cel tîrziu pînă la sfîrşitul zilei

lucrătoare care precede ziua convenită.După expirarea limitelor de timp specificate

,ordinul de plată poate fi revocat numai dacă utilizatorul serviciilor de plată şi

prestatorul său de servicii de plată convin astfel. În cazurile menţionate este

necesar şi acordul beneficiarului plăţii. În cazul în care se convine în contractul-

cadru, prestatorul de servicii de plată poate percepe un comision de revocare.

2.Decontări prin ordinul incaso

Ordinul incaso reprezintă documentul de plată prin intermediul căruia are loc

perceperea incontestabilă a mijloacelor bănești din contul plătitorului în contul

9

beneficiarului în cazul neonorării la timp a obligațiunilor de plată de către

plătitor.Ordinul incaso se emite de către anumite instanțe împuternicite.

Sechestrarea mijloacelor băneşti din conturile bancare se efectuează de către

organele abilitate prin lege cu acest drept în vederea asigurării executării

documentelor executorii. Organele abilitate prin lege cu dreptul de sechestrare a

mijloacelor băneşti din conturile bancare emit documente executorii (încheieri,

decizii, hotărîri, ordonanţe etc.) pe care le prezintă prin intermediul

reprezentanţilor săi sau prin intermediul oficiilor poştale băncilor în care debitorii

au deschise conturi bancare.

La primirea spre executare a documentului executoriu banca este obligată:

a) să înregistreze documentul executoriu în conformitate cu procedurile interne ale

băncii;

b) să aplice sechestru pe sumele indicate în documentul executoriu;

c) să aplice pe copia documentului executoriu al organului care l-a emis, data şi

ora primirii spre executare a acestuia.

În cazul în care mijloacele băneşti în cont nu sunt suficiente, banca aplică sechestru

în limita mijloacelor disponibile, cu informarea organului care a emis documentul

executoriu cu privire la suma pe care a fost aplicat sechestru. Pe măsura acumulării

mijloacelor băneşti în cont, banca este obligată să aplice sechestru pe acestea pînă

la asigurarea sumei integrale indicate în documentul executoriu.

Banca încetează executarea documentului executoriu în ziua în care primeşte

decizia instanţei de judecată sau înştiinţarea organului care l-a emis privind sistarea

sau retragerea acestuia. În cazul încetării executării documentului executoriu,

precum şi executării depline a acestuia, originalul documentului se restituie

organului care l-a emis cu menţiunile relevante, iar copia se păstrează la bancă.

10

Perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale

contribuabilului/debitorului se efectuează de către bancă în baza ordinului incaso

emis de către persoana abilitată prin lege cu acest drept, cu excepţia perceperii în

mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare ale Trezoreriei de

Stat. Ordinul incaso se emite în limba de stat şi se înaintează atît la contul deschis

în lei moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în dependenţă de

contul şi valuta indicată în ordinul incaso. În funcţie de mijloacele tehnice

disponibile emitentul ordinului incaso poate utiliza formularul ordinului incaso

prezentat în Anexa 1 sau Anexa 2 la prezentul Regulament. Ordinul incaso se

întocmeşte în conformitate cu Anexa 3 la prezentul Regulament.

Ordinul incaso se emite:

a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate

de beneficiar;

b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu

dreptul de a emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.

Primul exemplar al ordinului incaso se legalizează cu semnăturile persoanelor cu

drept de semnătură şi amprenta ştampilei emitentului. În cazul în care ordinul

incaso se emite de către persoana împuternicită de a emite ordin incaso în numele

unei terţe persoane, în acesta se indică rechizitele beneficiarului (terţei persoane).

Ordinul incaso se prezintă nemijlocit de către emitent sau de persoana

împuternicită a acestuia la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o

zi lucrătoare după ziua emiterii. În cazul prezentării ordinului incaso emis în baza

documentului executoriu, emitentul este obligat să anexeze originalul acestuia.

Banca care deserveşte emitentul aplică pe primul exemplar al ordinului incaso

menţiunile necesare în conformitate cu p. 1.12 – 1.14 din Anexa 3 la prezentul

Regulament şi îl remite băncii plătitoare, dacă s-a constatat că:

11

a) emitentul are dreptul conform prevederilor actelor normative în vigoare de a

emite ordin incaso;

b) ordinul incaso a fost întocmit în conformitate cu prevederile prezentului

Regulament;

c) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată în

ordinul incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);

Ordinul incaso se remite de către banca care deserveşte emitentul în aceeaşi zi spre

executare băncii plătitoare cu documentul executoriu (dacă acesta a fost emis în

baza documentului executoriu) prin intermediul poştei sau al persoanei

împuternicite a emitentului. Ordinul incaso care nu poate fi remis băncii plătitoare

spre executare, se restituie emitentului împreună cu documentele aferente. Pe

versoul ordinului incaso se indică motivul restituirii, data, luna, anul şi se aplică

semnătura funcţionarului responsabil şi ştampila băncii. În cazul în care plătitorul

(contribuabilul/debitorul) este un titular de cont bancar al băncii în proces de

insolvabilitate sau lichidare sau în cazul în care plătitorul este o bancă în proces de

insolvabilitate sau lichidare, ordinul incaso, după verificare, se remite de către

banca care deserveşte emitentul sau de către emitent spre executare nemijlocit

administratorului în oficiu / administratorului insolvabilităţii / comisiei de lichidare

(lichidatorului).

Banca plătitoare acceptă spre executare ordinul incaso, dacă sunt respectate

următoarele condiţii:

a) ordinul incaso este emis de către persoana abilitată prin lege;

b) ordinul incaso este întocmit în conformitate cu prevederile prezentului

Regulament;

c) ordinul incaso este însoţit de originalul documentului executoriu (în cazul în

care acesta a fost întocmit în baza documentului executoriu);

12

d) informaţia din documentul executoriu corespunde cu informaţia indicată in

ordinul incaso (în cazul existenţei documentului executoriu);

e) pe ordinul incaso sunt aplicate semnătura şi amprenta ştampilei băncii în care se

deserveşte emitentul;

f) mijloacele băneşti în cont sunt suficiente pentru executarea totală sau parţială a

sumei înscrise în ordinul incaso şi disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora

nu este aplicată procedura de suspendare/sechestrare sau în urma aplicării acesteia

a fost asigurată suma necesară);

Ordinul incaso neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare

băncii în care se deserveşte emitentul sau nemijlocit emitentului, cu menţiunea

aplicată pe verso despre motivele neexecutării, data, luna, anul, semnătura

funcţionarului responsabil şi ştampila băncii. Pe ordinul incaso acceptat spre

executare, banca plătitoare aplică menţiunile necesare în conformitate cu p. 1.15 –

1.19 din Anexa 3 la prezentul Regulament şi îl execută în conformitate cu

procedurile interne ale băncii. La efectuarea plăţii parţiale, banca aplică pe versoul

tuturor exemplarelor ordinului incaso menţiunea cu privire la suma plăţii parţiale,

data, luna şi anul, semnătura şi ştampila băncii, iar în cazul existenţii documentului

executoriu menţiunile nominalizate se aplică şi pe versoul acestuia.

Banca plătitoare trece la scăderi suma totală sau parţială înscrisă în ordinul incaso

în ziua primirii acestuia spre executare. Ordinul incaso se transmite cu suma totală

sau parţială în aceeaşi zi:

a) prin intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare în adresa băncii

beneficiare;

b) prin sistemul intern al băncii în adresa beneficiarului, în cazul în care plătitorul

şi beneficiarul se deservesc în aceeaşi bancă;

c) prin alt sistem utilizat de bancă, în cazul transferului în valută străină. Primul

exemplar al ordinului incaso împreună cu copia documentului executoriu (în cazul

13

în care acesta a fost emis în baza documentului executoriu) se includ de către

banca plătitoare în dosar. Al doilea exemplar al ordinului incaso şi copia

documentului executoriu (în cazul în care acesta a fost emis în baza documentului

executoriu) se remit plătitorului (contribuabilului/debitorului) alăturat la extrasul

de cont bancar. Al treilea exemplar al ordinului incaso se remite băncii în care se

deserveşte emitentul împuternicit cu dreptul de a emite ordin incaso în numele unei

terţe persoane, pentru a fi prezentat emitentului. După executarea ordinului incaso

în sumă totală sau parţială, banca plătitoare aplică pe versoul originalului

documentului executoriu suma executată, data efectuării plăţii, semnătura

funcţionarului responsabil şi ştampila băncii şi îl remite emitentului prin

intermediul băncii în care se deserveşte acesta.

Banca beneficiară, după recepţionarea ordinului incaso de la banca plătitoare prin

intermediul sistemului automatizat de plăţi interbancare, efectuează în aceeaşi zi

lucrătoare controlul corectitudinii indicării contului bancar şi codului fiscal al

beneficiarului. În cazul în care contul bancar şi codul fiscal al beneficiarului din

ordinul incaso sunt indicate corect, banca beneficiară efectuează următoarele:

a) înregistrează în aceeaşi zi lucrătoare mijloacele băneşti în contul bancar al

beneficiarului;

b) tipăreşte două exemplare ale ordinului incaso, primul exemplar îl remite

beneficiarului aplicînd menţiunile relevante în conformitate cu procedurile interne

ale băncii, al doilea exemplar î-l include în dosar.

În cazul în care banca beneficiară depistează că în ordinul incaso recepţionat de la

banca plătitoare este indicat greşit contul şi/sau codul fiscal al beneficiarului, sau

contul beneficiarului nu există, banca beneficiară restituie băncii plătitoare suma

respectivă nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare celei în care aceasta a fost

primită, întocmind un ordin de plată în conformitate cu Regulamentul cu privire la

transferul de credit. În ordinul de plată emis de banca beneficiară se indică codul

14

tranzacţiei respectiv şi se face referinţă la ordinul incaso transmis eronat de banca

plătitoare.

Procedurile interne privind înregistrarea documentului de suspendare/executoriu şi

executarea ordinului incaso, precum şi legalizarea acestuia în cazul recepţionării

prin sistemul automatizat de plăţi interbancare se elaborează de sine stătător de

către bancă. 7.2 Perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile

bancare ale Trezoreriei de Stat se efectuează în conformitate cu prevederile Legii

nr. 847 – XIII din 24.05.96 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi actelor

normative ale Ministerului Finanţelor.

3.Decontări prin acreditivul documentar.

Acreditivul documentar reprezintă un angajament prin care o bancă (banca

emitentă),acționînd la cererea clientului său (ordonatorul) și conform

instrucțiunilor acestuia sau în nume propriu,efectuează o plată contra documente

către un terț (beneficiar) ori la ordinul acestuia,sau acceptă și plătește cambii trase

de către beneficiar,sau autorizează o lată bancă să efectueze o astfel de plată ori să

accepte și să plătească asemenea cambii.

Conform legislației în vigoare ,pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează cîteva

tipuri de acreditive documentare,dintre care poate fi menționat acreditivul

irevocabil,acreditivul acoperit,acreditivul transferabil.

Acreditivul irevocabil reprezintă acreditivul care nu poate fi modificat sau

anulat fără consimțămîntul ordonatorului,beneficiarului,băncii emitente și

băncii beneficiare.

Acreditivul acoperit este acreditivul la deschiderea căruia banca emitentă

transferă din contul plătitorului sau creditului acordat plătitorului suma

acreditivului băncii beneficiare în contul de bilanț “Creditori privind

decontări documentare”,cu condiția utilizării acestor mijloace bănești pentru

achitarea acreditivului.

15

Acreditivul documentar transferabil reprezintă acreditivul în virtutea

căruia beneficiarul (primul beneficiar) poate cere băncii autorizate să

plătească,să-și asume un angajament de plată amînată sau să accepte sau,în

cazul unei negocieri libere,să facă acreditivul utilizabil în totalitate ori

parțial pentru unul ori mai mulți beneficiari (beneficiari

secundari).Acreditivul transferabil poate fi transferat numai în cazul în care

este desemnat în mod expres ca “transferabil” de către banca emitentă la

rubric “Denumirea mărfii,documentelor contra plată,condiții suplimentare”

din cererea de acreditiv.În cazul lipsei în cererea de acreditiv a mențiunii

“transferabil” ,acreditivul este considerat netransferabil.

Acreditivul poate fi utilizat la banca beneficiară în următoarele moduri:

a. Cu plata la vedere;

b. Cu plata amînată;

c. Cu plata prin acceptare.

Acreditivul documentar cu plata la vedere se achită imediat după verificare și

acceptare spre plată de către bancă a documentelor prezentate în cazul în care

acestea corespund condițiilor din cererea de acreditiv.

Acreditivul documentar cu plata amînată se achită la data scadenței determinabile

în conformitate cu condițiile stabilite în acreditiv.

Acreditivul documentar cu plata prin acceptare se achită la scadența cambiei

acceptate de către bancă.

Închiderea sau supendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează în cazul:

Expirării termenului de valabilitate a acreditivului;

Cererii plăților contractante privind refuzul de întrebuințare în continuare a

acreditivului pînă la expirarea termenului de valabilitate.

16

În toate cazurile banca beneficiară,cel mai tîrziu în ziua ce urmează după data

încheierii acreditivului,transferă suma neutilizată a acreditivului (utilizînd nota de

transfer) băncii plătitoare pentru a o restitui în contul plătitorului (cont curent sau

de împrumut).

4.Decontări prin carduri bancare.

Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate executa plata unui produs sau

serviciu,avînd la bază un sistem organizat pe baze contractuale între

deținător,emitent și comerciant sau prestatorul de servicii.Așadar,cardul este un

instrument de plată fără numerar,prin care un posesor autorizat poate achita

contravaloarea unor mărfuri/servicii achiziționate de la comercianții abilitați să

accepte cardul.Prin utilizarea cardului se pot obține lichidități de la banca

emitentă.Noțiunea de card este definită ca “support de informație

standardizat,protejat,individualizat,utilizat de deținător în modul prevăzut în

obligațiunile reciproce cu emitentul cardului și acceptat de comerciant în calitate

de instrument de plată la procurarea mărfurilor,consumul de servicii,obținerea de

numerar și alte servicii”.

Clasificarea cardurilor bancare.

În funcție de structura cardului și a caracteristicilor semnificative cele mai

utilizate tipuri de carduri sunt:

Cardul magnetic-în prezent pe card pot exista pînă la patru benzi

magnetice.Pe una din ele (numită ISO-2) se poate afla numărul

cardului,termenul de valabilitate,codul de deservire,zona de control al

codului propriu și al altor coduri.Principalul neajuns al cardurilor cu bandă

magnetică este lipsa unui grad înalt de stocare a datelor și ieșirea rapidă din

funcțiune a benzii magnetice.

Cardul cu microprocesor mai sunt cunoscute sub numele de smart cards

(cărți inteligente),cu memorie sau cu circuite integrate.Acestea includ în

substanța lor o capsulă specială în care sunt poziționate dispozitivele 17

electronice.În memoria cardului respectiv sunt structurate cele patru zone de

stocare a informațiilor:nonconfidențiale (elementele de identificare a

emitentului,numărul de cont al titularului,termenul de valabilitate

etc.);confidențiale (soldul disponibil);inaccesibile (valoarea PIN sau alte

chei de codificare,respectiv de decodificare);înregistrările care captează

detalii unice,specifice fiecărei tranzacții și care sunt sintetizate într-o agendă.

Cardurile pot fi clasificate și din punctul de vedere al funcțiilor specifice pe care le

îndeplinesc.

Cardul de credit etse un instrument de plată care confirmă faptul că

posesorului i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă de

timp pe baza căreia acesta poate face plăți sau retrage numerar pînă la un

plafon prestabilit.

Cardul de debit reprezintăn un instrument de plată care permite posesorului

să dobîndească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului său

personal.

Cardul pentru retrageri de numerar e un instrument cu ajutorul căruia

posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de

bilete (cash dispenser),operațiunea reflectîndu-se ,după caz,în

creditul,respectiv debitul contului său personal,deschis la o instituție

bancară.

Clasificarea cardurilor după emitenți:

Cardurile universale sunt emise de bănci și instituții financiare și au o arie

foarte largă de utilizare.

Cardurile private sunt emise de comercianți și servesc pentru plata unor

anumite servicii,de exemplu,carduri care permit achitarea serviciilor în

restaurante,carduri pentru plata serviciilor telefonice,a benzinei,carduri

utilizate de anumite magazine aparținînd aceleiași companii etc.

Clasificarea cardurilor după categoria de clienți.18

Cardul obișnuit este destinat pentru clienții particulari (VISA

Classic,Euro/Master Card).

Cardul Silver sau Cardul Business este destinat angajaților unor

companii,împuterniciți să efectueze cheltuieli din contul companiei într-o

limită stabilită.

Cardul Gold este destinat clienților bogați.Dintre acestea fac parte American

Express Gold Card,Visa Gold etc.Acest card ami acordă un șir de facilități

ca:consultație juridică,medicală,creditarea fără limită la

cumpărături,primirea numerarului prin card,asigurarea gratuită a clientului

pentru cazuri nefaste pentru o sumă de cel puțin 150 000 dolari SUA,sistem

simplificat la achitarea serviciilor hoteliere,asigurarea cumpărătorului mărfii

în caz de necesitate de reparație,asigurarea convorbirilor din contul

emitentului pe o perioadă de 24 de ore etc.

Cardul Platinum este cardul corporativ eliberat exclusiv reprezentanților

companiilor mari.Cardul are o linie de credit pînă la 500 000 de dolari

SUA,plus toate facilitățile de la cardul Gold.

Pentru buna desfășurare a plăților cu carduri,protejarea reputației mărcilor de

card,evitarea conflictelor de interese și promovarea concurenței loiale,toți

participanții la plățile cu card sunt datori să accepte următoarele obligațiuni:

1. Contracte între emitenți și deținători;

2. Instrucțiuni de utilizare a automatelor bancare și a altor dispozitive ce

servesc în scopul efectuării plăților prin carduri;

3. Reguli de utilizare a cardurilor și alte documente.

Părțile participante la decontările prin card în Republica Moldova sunt:Banca

Națională a Moldovei,emitenții,deținătorii,comercianții,banca posesoruluim de

card,banca comerciantului și procesorii.

Banca Națională a Moldovei îndeplinește rolul de supraveghetor al activității

băncilor în domeniul plății cu card,promovarea cooperării

19

interbancare,reglementarea și supravegherea plăților interbancare prin plățile cu

card.

Chiar dacă această metodă de decontare este avantajoasă,mecanismul de plăți prin

carduri este expus și unor riscuri precum:risc de falsificare,risc de fraudă,risc

tehnic,risc normativ-juridic,risc de lichiditate etc.

Cardurile bancare completează nomenclatura instrumentelor de plată fără numerar

cu amănuntul.Emiterea cardurilor bancare în Republica Moldova a început în

aprilie 1997,cînd Victoriabank devine membră a sistemului internațional de plăți

cu carduri Visa International.

Analiza serviciilor de plată cu carduri demonstrează că sectorul nominalizat se

dezvoltă dinamic.

20

Bibliografie

1. Cornelia Grigoriță,Activitate bancară,Chișinău,2003;

2. Regulamentul BNM cu privire la utilizarea documentelor de plată la

efectuarea plăților fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova nr.150

din 26.06.2003;

3. Regulamentul BNM cu privire la suspendarea operațiunilor,sechestrarea

mijloacelor bănești din conturile bancare/trezoreriale și perceperea în

mod incontestabil a mijloacelor bănești din conturile bancare nr.113 din

21.05.2003;

4. Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda

electronică,Monitorul Oficial al Republicii Moldova,nr.193-197 din

14.09.2012;

5. Regulamentul BNM cu privire la utilizarea acreditivului documentar

irevocabil și acoperit pe teritoriul Republicii Moldova nr,122 din

29.05.2003;

6. Regulamentul BNM cu privire la organizarea de către bănci a plăților cu

carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22 mai 1997.

21