UNIUNEA EUROPEAN~ {I }~RILE CANDIDATE DIN EST:...

$: UNIUNEA EUROPEAN~ {I }~RILE CANDIDATE DIN EST: …ier.gov.ro/wp-content/uploads/publicatii/wp_7.pdf · 2018-12-10 · Socialismul – proprietate comun` – poate fi fie dictatorial$
MARIUS SPIRIDON

UNIUNEA EUROPEAN~ {I }~RILE CANDIDATE

DIN EST: DEZVOLTARE PRINTRANSFORMARE

SISTEMIC~?

(Efectele economice ale procesului de aderare)

CUPRINS

I. Sfår[itul socialismului [i c`utarea drumului c`tre prosperitate

1. Cauzele pr`bu[irii comunismului2. Reforma. Strategii posibile3. Indicele libert`]ii economice

II. Modelul european

Aderarea: catalizator sau från` pentru transformarea sistemic`?2. Elementele fundamentale ale modelului european

2.1 Prezentarea modelului2.2 Acquis-ul2.3 Satisfacerea criteriilor de participare la uniunea monetar`2.4 Adoptarea euro2.5 Asisten]a financiar` extern`

III. Concluzii

Majoritatea zdrobitoare aactualului val de l`rgire a UniuniiEuropene este reprezentat` de ]`ricare au apar]inut fostului bloccomunist: opt ]`ri din cele zececare vor adera \n 2004. Propor]iaeste [i mai covår[itoare dac` avem\n vedere c` Romånia [i Bulgaria,candidate cu mari [anse de a adera\n 2007, au fost [i ele parte aaceluia[i bloc.

Caracterul socialist-etatist aleconomiilor estice este fundamental\n cel pu]in trei planuri:

- el explic` e[ecul economicmajor al zonei;

- furnizeaz` cheia \n]elegeriiprocesului de reform`;

- constituie punctul de plecarepentru \n]elegerea semnifica]ieieconomice a ader`rii pentru aceste]`ri.

Studiul de fa]` \[i propune s`discearn` efectele economicegenerale ale ader`rii asupraperforman]elor economice ale ]`rilorangrenate \n procesul de l`rgire,acordånd o aten]ie special` Romåniei.

Aderarea poate fi privit` ca o fa]et` –poate cea mai important` – a efortuluiintern de reform` economic`.

Este oare „dezvoltarea prinintegrare“1) o op]iune viabil` sauintegrarea reprezint` doar un procesmånat de „voin]a politic`“ a eliteloroccidentale [i a celor autohtone?

1. Cauzele pr`bu[iriicomunismului

O scurt` discu]ie asupra cauzelorlipsei de viabilitate a regimurilorsocialiste este necesar` nu numaipentru a \n]elege un evenimentistoric. Identificarea gre[it` a acestorcauze a produs solu]ii de reform`eronate.

Atåt socialismul cåt [i orice alt`form` de societate se confrunt` cucåteva date naturale imposibil desurmontat: raritatea resurselor (sferanevoilor este mai larg` decåt sferaresurselor pe care le avem ladispozi]ie pentru a satisface acestenevoi), incertitudine (imposibilitateacunoa[terii „[tiin]ifice“ a felului \ncare va ar`ta lumea \n viitor, \n

I. Sfår[itul socialismului [i c`utarea drumului c`treprosperitate

1) Aceast` expresie a fost utilizat` pentru prima oar` de Nicolae Idu \ntr-o

comunicare public`.

particular configura]ia viitoare apre]urilor), imposibilitatea de a ob]inecea mai mare parte a bunurilor deconsum altfel decåt prin combinareafactorilor de produc]ie [i acumularede capital, productivitatea mai mare aunei economii bazate pe diviziuneamuncii, divizibilitatea imperfect` afactorilor de produc]ie, specificitateabunurilor de capital (orice bun decapital are o sfer` mai restråns` saumai larg` de utiliz`ri alternative, \ns`niciodat` nu poate fi reconvertit c`treorice alt` produc]ie; \n general, cu cåtun bun de capital atinge stadii aleproduc]iei mai apropiate de consum,cu atåt el este mai specific, mai greuconvertibil).

Aceast` economie productiv`,complex`, bazat` pe diviziuneamuncii, depinde \n mod esen]ial decå]iva factori: unul men]ionat, anumeacumularea de capital2), [i \nc` doi,

nu mai pu]in importan]i: moneda [iproprietatea privat`. Moneda este totun produs al schimbului voluntar debunuri, n`scut` din necesitatea de adep`[i cele dou` probleme majoreale barterului – indivizibilitatea bunu-rilor [i absen]a dublei coinciden]e anevoilor.3)

Inadecvarea total` a socialismului ladatele naturale ale lumii \n care tr`im [ila precondi]iile sine qua non ale uneieconomii complexe, cheie a uneiexisten]e civilizate, deriv` din \ns`[i na-tura sa: proprietatea comun` (de stat,public`…) asupra resurselor. Din cau-za propriet`]ii comune, socialismului \ilipse[te instrumentul care s`-i permit`s` fac` o compara]ie \ntre capacitateadiverselor proiecte de investi]ii (resurse-le au utiliz`ri alternative) de a contribuila bun`starea consumatorilor.2) F`r`schimburi este imposibil` apari]ia unorpre]uri care s` reflecte percep]ia

2) A se vedea critica f`cut` de Carl Menger \n al s`u Principles of Economics lui Smith,adept al ideii naive c` diviziunea muncii singur` e suficient` pentru a avea o societateprosper`.

3) Precizarea datelor naturale ale universului \n care ac]ion`m [i condi]iilor deexisten]` ale unei economii complexe este necesar` din cauza discu]iilor sterile aleunor pseudo-economi[ti, \n particular polonezul Oskar Lange, care au rezolvatproblema aloc[rii resurselor \n socialism \ntr-o lume a echilibrului (caracterizat` prininforma]ie perfect` (“simetric`”), perfecta divizibilitate a factorilor de produc]ie, non-specificitate etc). E suficient s` enumeri aceste condi]ii pentru a constata c` Lange [icei care dup` el au studiat problemele aloc`rii socialiste \n echilibru nu s-au ocupatcåtu[i de pu]in de lumea real`. “Echilibrul” lor e imagina]ie pur`, o lume \n care toateproblemele sunt dinainte rezolvate. Aceast` lume face posibil` modelareamatematic`, \ns` utilitatea ei e aproape nul`.

4) Sau la realizarea obiectivelor agreate de un dictator sau de o comunitate (prin votsau prin alte metode).

oamenilor asupra rarit`]ii resurselor; iarf`r` aceste pre]uri este imposibil`efectuarea de compara]ii \ntrecheltuielile de resurse [i valoareaprodusului rezultat. F`r` pre]uri nuexist` decåt o colec]ie de bunuri fiziceca inputuri [i o colec]ie sau un bun fizicla finalul procesului de produc]ie, f`r`nici o posibilitate de a agrega inputurilesau de a face compara]ii \ntre inputuri[i rezultate. „Planificarea“ socialist`este pur [i simplu imposibil`, planifi-catorul fiind \n imposibilitatea de aspune dac` un proiect trebuie realizatsau nu, cu ce resurse [i \n ce cantit`]i(din cauza rarit`]ii, mai multe resurseatrase \n respectivul proiect \nseamn`mai pu]in pentru alte proiecte, deci odiminuare a produc]iei altor bunuri,poate mai importante („valoroase“).

Mai mult, imposibilitatea de aschimba liber \n socialism face im-posibil` apari]ia monedei \n cadrul

unei asemenea ordini; absen]a mo-nedei condamn` la subdezvoltarecronic` diviziunea muncii \n oricesocietate (vezi problemele barteru-lui). |n concluzie, insuccesul econo-mic al tuturor societ`]ilor bazate peproprietate comun` nu este o \ntåm-plare, e produsul naturii profunde aordinii socialiste, natur` incompati-bil` cu controlul ra]ional al activi-t`]ilor productive, dar [i cu moneda[i cu acumularea de capital.5)

Pentru ca socialismul s` experi-menteze cu o diviziune extins` amuncii (asemenea economiilor ]`-rilor central [i est-europene (TCEE)dup` al doilea r`zboi mondial), tre-buie ca el s` se grefeze pe o aseme-nea entitate, nefiind capabil s` oproduc`. Dezastrul economic pecare l-a produs \n aceste economiinu este decåt manifestarea incapa-cit`]ii pe care am examinat-o de a

5) Imposibilitatea aloc`rii ra]ionale a resurselor (numit` [i “imposibilitatea calcululuieconomic”) \n socialism a fost pentru prima oar` expus` de economistul austriacLudwig von Mises, discipol al lui Carl Menger [i Eugen von Boehm-Bawerk. Lucr`rile\n care Mises face prezent`ri sistematice ale subiectului sunt: Economic Calculation inthe Socialist Commonwealth (studiu publicat prima oar` \n 1920, reluat \n 1990 dePraxeology Press, Auburn, Alabama); Socialism (1922); Human Action: A Treatise onEconomics (1949). Teoria calculului economic este una din pietrele de temelie ale[colii austriece moderne. Printre cei mai importan_i economi[ti care au expus corect[i au rafinat tratamentul misesian se num`r` Fritz Machlup (Guide a travers lespanacees economiques, 1938), Murray N. Rothbard (Man, Economy, and State (1962),“The Calculation Debate Revisited” (1990)), Joseph Salerno, “Mises and HayekDehomogenized”, The Review of Austrian Economics, vol. 6, nr. 2, 1993, p. 113-146,Hans Hermann Hoppe [i Jorg Guido Huelsmann.

alege \ntre proiectele alternative fe-zabile de investi]ii.6)

Socialismul se confrunt` [i cu oproblem` serioas` legat` de stimulente.Inexisten]a pie]ei, a schimburilorvoluntare las` locul redistribuiriibirocratice, redistribuire care asigur`distrugerea dependen]ei produc`toru-lui fa]` de consumatori. Distrugerea re-la]iei munc` (capacitate antreprenoria-l` superioar` etc.)-rezultate are reper-cusiuni nefaste asupra dorin]ei de exer-citare a capacit`]ilor specifice de pro-duc`tor. Este ra]ional s` neglijezi efor-tul antreprenorial - productiv, pe de oparte, iar pe de alta s` cau]i s` con-trolezi [i s` fii parte a procesului de de-cizie redistributiv` sau/[i s` gestioneziresursele pe care le ai la dispozi]ie \ninteres propriu [i \n interesul grupuluidin care faci parte. Oricum, impo-sibilitatea calculului nu las` altceva def`cut.

|n]elegerea r`d`cinii e[eculuisocialismului – proprietatea publi-

c`/comun` – ne ofer` cheia pentruevaluarea unei serii de propuneride reform` avansate \n perioadatranzi]iei.

Socialismul – proprietate comun` –poate fi fie dictatorial (o persoan` sauun grup decid alocarea factorilor deproduc]ie), fie democratic (obiective-le de realizat cu factorii de produc]ieafla]i \n proprietatea tuturor sunt de-cise de majoritate). Indiferent decaracterul sù, dictatorial sau vo-luntar, faptul r`måne c` proprietateacomun` e incompatibil` cu alocareara]ional` a resurselor. Prin urmare, oserie de explica]ii ale e[ecului so-cialismului [i propunerile comple-mentare de reform` (preferin]a pentru\ntreprinderi mari, inflexibile \n loculcelor mai mici [i flexibile (aceasta arfi [i solu]ia de „reform`“); absen]ademocra]iei; incapacitatea (intelectu-al`?) a conduc`torilor) sunt analfabe-te economic. Democra]ia – cu men-]inerea sistemului – poate face socia-

6) Fa]` de o societate socialist` izolat` (discutat` \n text), societ`]ile socialiste concrete dinsecolul XX au avut câteva avantaje: posibilitatea de se “inspira” din pre]urile vestice,schimburi cu strìn`tatea, ajutoare, economie subteran`, tolerarea oficial` a unui anumit gradde libertate economic` (proprietate privat` \n agricultur`, destul de extins` pe alocuri(exemple: Iugoslavia, Polonia, Ungaria), reintroducerea propriet`]ii private [i a monedei prinNoua Politic` Economic` (NEP) a lui Lenin [.a.). Aceast` diferen]` de libertate economicèxplic` atât “greaua mo[tenire” româneasc`, dar [i performan]ele mai bune ale Poloniei,Ungariei, Cehiei etc. O relatare interesant` cu privire la utilizarea pre]urilor din vest \n scopulintroducerii unei brume de ra]ionalitate \n sistem \n România este cea a doamnei profesoareSorica Sava: o compara]ie \ntre pre]urile din Fran]a [i cele din România \n anii ’70 ar`ta unraport destul de exact de 1 : 10! Pentru utilizarea de c`tre sovietici a pre]urilor din Occidentpentru a elabora planurile cincinale a se vedea contribu]iile lui Alec Nove.

lismul voluntar. |ntreprinderile mici [iconduc`torii capabili nu au cum re-zolva nici m`car problema stimulen-telor, problema calculului r`månåndde nerezolvat chiar [i pentru socia-lismul democratic.

Problema central` a socialismului]ine de esen]a sa – respingerea pro-priet`]ii – [i nu poate fi corectat` prinvoluntarism, schimbarea personaluluide conducere sau prin eforturi maride economisire.7) Singura solu]ier`måne reforma propriet`]ii. Corecti-tudinea acestei solu]ii – ca singurdrum spre prosperitate – este ilustrat`de toat` tranzi]ia ]`rilor din Est.

2. Reforma. Strategii posibile

Nu face obiectul acestui studiuprezentarea \n detaliu a unei teoriia reformei [i a tranzi]iei [i niciidentificarea strategiilor posibilede transformare social` \n direc]iaidentificat`. Cåteva scurte conside-ra]ii \ns` se impun.

Dat fiind c` nu exist` cale demijloc \ntre proprietatea privat` [icea colectiv`, iar proprietatea de stateste incapabil` s` creeze sau s`sus]in` o alocare ra]ional` aresurselor [i s` ofere stimulenteadecvate celor capabili s` produc`,sensul fundamental al reformeir`måne crearea condi]iilor pentruapari]ia unei economii bazate peproprietatea privat`.

Am utilizat \n mod deliberatexpresia „crearea condi]iilor“ [i nuprivatizare din dou` motive: unuleste confuzia ideologic` existent`cu privire la sensul acestui termen8),

al doilea pentru c` o economie cuun sector privat semnificativ poatefi creat` [i prin dereglementare9), nunumai prin transfer de active.

Produc]ia unui bun este \n regimde proprietate privat` dac`

1) intrarea \n ramur` este liber`; 2) resursele pe care le are la

dispozi]ie pentru continuareaactivit`]ii respectivul \ntreprinz`tor

7) Max Weber credea c` economisirea e marca distinctiv` a capitalismului. Toate ]`rile socialistecare s-au angajat \n procese gigantice de economisire (URSS dup` 1917, Romånia dup` 1950etc.) nu au f`cut decåt s` ilustreze adev`rul atåt de neglijat c` structura produc]iei [i acumulareade capital nu sunt o gr`mad` nediferen]iat` de ceva, un K din ecua]ia Cobb-Douglass, ci ostructura extrem de delicat` [i de complex`, a c`rei na[tere, men]inere [i extindere presupuninstrumentul calculului economic.8) Mul]i afirm` c` privatizarea nu e un scop \n sine [i c` s-a dovedit a fi nefunc]ional` \n multezone ale lumii [i pentru furnizarea mai multor categorii de bunuri (exemplele oferite suntArgentina, criza energiei \n California, Rusia etc.). Aici avem de-a face cu confuzia ideologic` de

provin din a) fondurile ob]inute dinvånzarea c`tre consumatori sauc`tre \ntreprinz`torii priva]i de lastadii mai apropiate de produsulfinal; b) fonduri proprii; c) fondurileinvestite aici de al]i \ntreprinz`toripriva]i; [i 3) modalit`]i non-violentede utilizare a respectivelor resursenu sunt anulate prin reglement`ri.Practic, produc]ia unui bun poate fi\n regim de pia]` liber`, \n regimsocialist (control deplin al statului,proprietate public`) sau poate fi unmix de elemente de proprietateprivat` [i modalit`]i de control(interven]ionism)10), mix care, gra]ieinventivit`]ii birocra]iei, cunoa[te

infinite varia]iuni.Cele trei caracteristici men]ionate

ale \ntreprinderii private suntcapitale pentru recunoa[terea„privatiz`rii“; transferul de activec`tre o persoan` (de obicei clientpolitic) c`reia guvernul \i acord` [iprivilegiul de fi unicul produc`tor\nc` nu este privatizare; transferul deactive c`tre persoane ce trìesc apoidin contracte de stat \nc` nu eprivatizare. Fondurile „private“ depensii constituite din contribu]iiobligatorii [i/sau cu obliga]ia de ainvesti o treime sau jum`tate dinsume \n titluri de stat (pentru afinan]a deficitul bugetar) sunt

care vorbeam mai sus. Rusia nu a privatizat mai mult decât alte coda[e ale tranzi]iei (vezi [idiscu]ia care va urma despre Indicile libert`]ii economice); Argentina a adoptat o politic_monetar` mai s`n`toas` prin import de politic` (adoptarea Consiliului Monetar), \ns`„reforma” argentinian` s-a oprit aici. Garan]iile acordate de FMI [i de guvernele occidentaleinvestitorilor a dus la plasare de sume enorme \n obliga]iunile guvernamentale argentiniene,sume a c`ror soart` era previzibil`: risipirea lor \n programe populiste, sprijinirea unor\ntreprinderi de stat nerentabile [i umflarea unor conturi \n strìn`tate ale unor birocra]i,popula]ia argentinian` r`mânând cu povara datoriei. Oricum, ace[ti economi[ti care sus]inc` solu]ia pie]ei libere a fost \ncercat` [i g`sit` nepotrivit` pentru Est se afl` \ntr-o dilem` f`rìe[ire: nu le mai r`mâne decât proprietatea de stat, care [i ea a fost g`sit` nepotrivit`!Bine\n]eles c` pia]a n-a fost niciodat` \ncercat` cu adev`rat \n Rusia [i c` „laissez-faire-ul”românesc este o glum`. Exist` chiar oficiali europeni care afirm` c` Uniunea European` esteagnostic` cu privirea la forma de proprietate. Nu aceasta este \ns_ pozi_ia UE, care are printrecriteriile de aderare „economia de pia]` func]ional`”!9) A se vedea Aurelian Dochia, “Contribu]ia noilor firme private la schimb`rile structurale dineconomia româneasc`” (publicat \n volumul Tranzi]ia economic` \n România: trecut, prezent[i viitor, Editura Economic`, Bucure[ti, 2000, cap. 12) cu interesantele observa]ii pe care leare privind formarea sectorului privat \n Polonia. Ponderea mare a sectorului se datoreaz` nutransferului de active („privatizare”), ci dinamicii superioare a sectorului privat \n raport cusectorul ineficient de stat.10) Interven]ionismul nu este deloc o „a treia cale” ci o combina]ie de pia]` liber` [i controlstatal, la nivelul societ`]ii sau la nivelul produc]iei unui bun.

binecunoscute [i ilustreaz` perfectpunctul 3).11)

Putem sintetiza cele spuse pånàcum prin sintagma „bariereintelectuale \n calea procesului dereform`“. Definirea propriet`]ii private[i precizarea seriei de condi]iinecesare pentru ca ea s` existe \ndiversele domenii nu e o \ntreprindereintelectual` simpl`.12) Ca s` lu`m unsingur exemplu, sectorul bancar,proprietatea privat` depinde depozi]ia pe care o lu`m cu privire larezerva frac]ionar`, distinc]ia depozitela vedere/depozite la termen, moned`de hårtie/etalon marf`, banc`central`/liber` \ntreprindere bancar`[.a.. Din p`cate pentru cei din Est,mainstreamul keynesist, preocupat cucolectarea de date [i cu modelarea lormatematic`/statistic`, nu a pututfurniza solu]ii solide.

Un al doilea obstacol \n calea

procesului de reform` era de ordininstitu]ional: reforma presupuneaeliminarea privilegiilor pentru o partesemnificativ` a elitelor politice [ieconomice. Cum \ntregul proces dereform` era centrat pe stat, cele douòbstacole enumerate mai sus auf`cut ca reformele s` nu fie regula ciexcep]ia, datorat` unor conjuncturifavorabile sau unor persoane deexcep]ie. 13)

Dorin]a intern` de reform` [i uti-lizarea prezen]ei \n diverse orga-nisme [i organiza]ii interna]ionalesunt cele dou` cì disponibilepentru a efectua transformarea so-cial` dorit`.

Dorin]a intern` de reform` sepoate manifesta fie sub forma voin]eimajorit`]ii de a schimba total saupar]ial regimul socialist de proprieta-te asupra resurselor, fie conjunctural,cånd balan]a grupurilor interne de

11) Cazul energiei în California este iar`[i sugestiv. Datorit` puternicei mi[c`ri ecologiste dinstat nu s-au mai construit decât centrale eoliene sau solare (!), iar pre]ul energiei a fostcontrolat. Dublarea popula]ie [i practic dublarea cererii, combinate cu controlul pre]urilor [iimposibilitatea de a m`ri capacit`]ile de produc]ie au creat haos. Haosul a fost pus pe seama„dereglement`rii”; or, singura „dereglementare” a constat în liberalizarea pre]ului „en gros”,pre]urile cu am`nuntul r`mânând controlate. Bineîn]eles c` pia]a a „e[uat”, cauza fiind unasimpl`: nu exista!12) Cel mai complet demers pentru în]elegerea [i justificarea propriet`]ii private îl constitutieRothbard, Ethics of Liberty, New York, New York University Press, 1998. Modul defunc]ionare a unei economii bazate pe proprietate privat` este, dup` [tiin]a noastr`, cel maibine descris în: Ludwig von Mises, Human Action, , Auburn, The Mises Institute, 1998;Murray N. Rothbard, Man, Economy, and State, Auburn, The Mises Institute, 1993; [i GeorgeReismann, Capitalism, Ottawa, Illinois, Jameson Books, 1998.

interese o permite. {ansa istoric` de areforma radical regimul propriet`]ii\n Est a fost aproape irosit` de unele]`ri, fructificat` mai mult sau maipu]in de altele. Performan]eleeconomice ulterioare au reflectat \nmare parte gradul de fructificare aacestei [anse. Ignoran]a [i grupurilede interese privilegiate au cånt`ritgreu \n ratarea acelei [anse.

Participarea la diversele organiza]iiinterna]ionale impune anumiteconstrångeri; o putere dornic` s`reduc ̀ nivelul interven]iei \n interiorpoate utiliza aceste constrångeri selectiv[i \ntr-un sens pozitiv, reformator. Nevom referi pe larg la poten]ialulreformator oferit de aderarea laUniunea European ̀mai tårziu \n aceststudiu. Facem \ns ̀men]iune aici c ̀[irela]iile cu principalele organiza]iieconomice economice multilaterale(Fondul Monetar Interna]ional, BancaMondial̀ [i Organiza]ia Mondial̀ a

Comer]ului) precum [i rela]iilebilaterale au poten]ialul de a reducenivelul intern al interven]iei.Recomand`rile repetate ale FMI [iB`ncii Mondiale de privatizare, dereducere sau men]inere \n limiterezonabile a deficitului bugetar, dereducere a infla]iei, puteau oferijustific`ri „tari“ unui guvern cu inten]iiseriose de reform .̀14)

Din p`cate, multe guverne auprofitat de participarea \n organiza]iilemultilaterale pentru a spori putereabirocra]iilor interne [i resursele aflate ladispozi]ia lor, contribuind la etatizareaeconomiei, nu la liberalizarea ei. Unexemplu gr`itor ([i nu singurul) esteparticiparea Romåniei la negocierileprivind agricultura din cadrul RundeiUruguay; negociatorii romåni autrecut o ofert` tarifar` extrem deprotec]ionist`, pretinzånd ulterior c`Acordul privind agricultura oblig`Romånia la cre[teri semnificative de

13) Vaclav Klaus în Cehia, Balczerovich în Polonia, Mart Laar în Estonia [i exemplele potcontinua. Situa]ia e asem`n`toare cu aceea de dup` al doilea r`zboi mondial în EuropaOccidental`, acolo unde reformele profunde au fost opera unui Erhard în Germania sau LuigiEinaudi în Italia.14) Recomand`rile FMI [i B`ncii Mondiale con]in [i un num`r de propuneri ce sporesc gradulde interven]ie în economie. Dou` exemple: recomandarea, criticat` printre al]ii [i de JanosKornai, de a reduce pierderile din sectorul de stat prin cre[terea pre]urilor (în loc deprivatizare); cre[terea impozitelor în scopul reducerii deficitului bugetar [i opozi]ia fa]` dereducerea taxelor de teama sporirii deficitului au generat impozite enorme, care n-aucontribuit decât la formarea unei economii subterane semnificative, la distrugerea ini]iativeiprivate, la corup]ie, la rate de colectare a impozitelor foarte mici. Cre[terea impozitelor aajuns s` fie justificat` prin “echilibrarea bugetului”! Reducerea cheltuielilor nu a fost niciodat`pe agend`.

taxe vamale, acestea provenind dintarificarea unor m`suri netarifareaplicate anterior, m`suri cu totulimaginare.15)

3. Indicele libert`]iieconomice

O ilustrare a ideii generale de pånàcum – performan]a economic` estecu atåt mai bun` cu cåt nivelulinterven]iei este mai sc`zut [i cu cåtacest set de politici s`n`toase estepracticat pe perioade mai lungi detimp – ne este oferit` de Indicelelibert`]ii economice.16) Indicelereprezint` o \ncercare de m`surare alibert`]ii economice \n lume. Gradulde libertate este sintetizat printr-onot` (de la 1 la 10), calculat` camedie ponderat` a notelor acordatepentru urm`toarele domenii/criterii:dimensiunea guvernului; structuraeconomiei [i gradul de utilizare apie]elor (\ntreprinderi de stat [i in-vesti]ii de stat, pre]uri controlate,serviciu militar obligatoriu, impo-zite); politica monetar` [i stabilitateapre]urilor; posibilitatea de a utilizamonede alternative; respectarea

dreptului de proprietate (riscul deconfiscare, justi]ie independent`);comer]ul interna]ional; pie]ele decapital [i financiare.

Punctele tari ale acestui Indice suntfaptul c` identific` \n mod corectlibertatea economic` drept variabilafundamental` de care depindedezvoltarea economic`, dar mai alesfaptul c` \n]elege c` libertatea econo-mic` ]ine de posibilitatea nestånjenità proprietarilor de resurse de a leutiliza conform planurilor proprii atåttimp cåt nu afecteaz` violent sauconstrång`tor pe al]i proprietari deresurse.17) Pe scurt, Indicele evit` eroa-rea frecvent` de a lega e[ecul econo-mic de prezen]a sau absen]a „demo-cra]iei“ (alegeri libere), multipartidism(pluralism politic), dreptul la liberèxprimare, pedeapsa cu moartea,discriminarea homosexualilor [.a.,eroare caracteristic` altor \ncerc`ri dem`surare (de exemplu cea a HeritageFoundation). Este limpede c` acestedou` perspective vor genera evalu`ritotal opuse ale gradului de libertateeconomic` \n ]`ri precum Chile (\ntimpul regimului Pinochet), Hong

15) Exemplul este preluat din Drago[ Negrescu, “Politica agricol` româneasc` [i perspectivaader`rii la Uniunea European`”, Romanian Journal of European Affairs, vol. 2, nr. 1, aprilie2002. Studiile acestui economist sunt o surs` important` pentru în]elegerea tranzi]ieiromâne[ti. 16) Vezi James Gwartney [i Robert Lawson, Economic Freedom of the World Annual Report2003, www.cato.org.

Kong sau China. 18)

Vom comenta mai pe larg tabelelecare urmeaz` la prezentarea „mo-delului european“ [i la consecin]eleadopt`rii lui de c`tre TCEE. }inemaici doar s` reiter`m faptul c` Indexuleste o fotografie f`cut` la un anumitmoment, c` prosperitatea depinde delibertatea economic` men]inut` peperioade lungi de timp (Portugalia,spre exemplu, trebuie s` men]in` [i s`continue reformele pentru c` e abiala \nceput; Marea Britanie dup`Thatcher [i Irlanda sunt deja con-

firm`ri) [i c` reformele, substan]ialesau superficiale, realizate \n ]`rilecandidate sunt \n primul rånd re-zultatul efortului intern. O lec]ie carenu trebuie uitat` se desprinde cuclaritate din tabelul 1: reformele,libertatea economic` reprezint` caleanu numai spre performan]e econo-mice mai bune ci [i spre integrarea \nUniunea European`. Cele opt ]`riinvitate s` adere \n mai 2004 ocup`primele opt locuri, la mare distan]` deBulgaria [i Romånia.

17) Cu to]ii suntem proprietari de resurse, fiind cel pu]in st`pânii resurselor noastre corporale.Acest aspect justific` [i prezen]a criterului men]ionat privid “serviciul militar obligatoriu”.18) Suprimarea dreptului la liber` exprimare este [i ea o înc`lcare a dreptului de proprietate!Oricine are dreptul s`-[i exprime opinia pe proprietatea sa sau acolo unde i se permite (s`liînchiriate în acest scop, propriet`]ile prietenilor, locuri publice (cu aprobarea autorit`]ilor)etc.) [i înc`lcarea acestui drept aici este o înc`lcare a dreptului de proprietate. Problema cucriteriile Heritage este c` ei reduc libertatea economic` la manifest`ri de acest tip, uitând decomplexitatea [i cuprinderea rela]iei guvern-proprietate. A[a cum am men]ionat, în socialismdreptul la liber` exprimare este practic inexistent dat fiind controlul guvernamental deplinasupra resurselor prin care – în aceast` lume – ne putem transmite opinia (hârtie, tipar, s`li deconferin]e …).

Nr.crt.

}ARA Loc \n index Nota

1 ESTONIA 16 7,5

2 UNGARIA 35 7,0

3 CEHIA 39 6,9

4 LETONIA 51 6,6

5 LITUANIA 69 6,2

6 SLOVEIA 73 6,1

7 POLONIA 77 6,0

8 SLOVACIA 77 6,0

9 BULGARIA 103 5,3

10 TURCIA 103 5,3

11 RUSIA 112 5,0

12 ROMÅNIA 116 4,7

TABELUL 1: Pozi]ia TCEE ([i altele) \n Indicele libert`]ii economice

Sursa: Economic Freedom of the World: 2003 Annual Report

Nr.crt.

}ARA Loc \n index Nota

1 MAREA BRITANIE 4 8,2

2 IRLANDA 7 8,0

3 OLANDA 10 7,8

4 FINLANDA 11 7,7

5 LUXEMBURG 11 7,7

6 AUSTRIA 13 7,6

7 DANEMARCA 13 7,6

8 BELGIA 18 7,4

9 GERMANIA 20 7,3

10 PORTUGALIA 23 7,2

11 SUEDIA 26 7,1

12 ITALIA 35 7,0

TABELUL 2: Pozi]ia ]`rilor UE-15 \n Indicele libert`]ii economice

Sursa: Economic Freedom of the World: 2003 Annual Report

13 SPANIA 35 7,0

14 FRAN}A 44 6,7

15 GRECIA 44 6,7

Aderarea: catalizator sau från`pentru transformarea sistemic`?

O reluare pe scurt a firului logic alstudiului este folositoare pentru a pune\ntr-o perspectiv` potrivit` procesul deaderare. Mizeria generalizat` [ioprimarea (suprimarea libert`]ilor) aucondus la pr`bu[irea socialismului lasfår[itul anilor ’80. Cauza profund` amizeriei [i oprim`rii ]inea de naturasistemului: respingerea generalizat` apropriet`]ii private sau controluletatist-birocratic al resurselor. Acestcontrol nu numai c` f`cea imposibilàlocarea ra]ional` a resurselor \ntr-oeconomie complex`, \ns` genera [iiresponsabilitate \n administrarea lor(stimulente adverse) [i anula oriceposibilitate de manifestare a altoropinii [i preferin]e decåt cele aleconduc`torilor. |n consecin]`, strategiade transformare trebuia s` cuprind` \nprimul rånd transformarea regimuluipropriet`]ii, revenirea la o ordinebazat` pe proprietatea privat`. Celedou` cì de realizare a transform`rii desistem erau efortul intern [i preluareaselectiv` de m`suri reformiste, urmarea interac]iunii bilaterale [i multilaterale

pe plan interna]ional. Pån` \n prezent,efortul intern a reprezentat factoruldecisiv, gradul de transformare fiinddiferit (transform`ri mai adånci:Estonia, Ungaria, Cehia sau maimoderate: Romånia, Bulgaria).

Cu siguran]` \ns`, \ncepånd cufinele anilor ’90, datorit` seriei deschimb`ri institu]ionale interneimplicate, cel mai importantfactor de transformare sistemicèste unul „extern“: \ndeplinireacondi]iilor pentru aderarea laUniunea European`.

O privire comparativ` asupratabelelor ce sintetizeaz` pozi]iileocupate de TCEE [i de ]`rile membreUE-15 (tabelele 1 [i 2) pune \neviden]` cu claritate faptul c`, \nciuda a mai mult de un deceniu dereforme, ]`rile candidate (de fapt,fostul bloc comunist \n general) auniveluri de interven]ie \n economiemult peste ceea ce exist` \n UE-15.Concluzia este limpede: preluareamodelului european echivaleaz` cuo reducere, \n general, a interven]ieiguvernamentale \n economie pentrugrupul ]`rilor candidate, fapt carea[eaz` integrarea \n råndul factorilorstimulatori ai transform`rii sistemice

I. MODELUL EUROPEAN

interne [i, \n consecin]`, ai perfor-man]ei economice.19)

Concluzia pe care tocmai amformulat-o scoate \n relief un alt aspectfundamental: integrarea are o di-mensiune, o miz` economic` real`; eapoate ac]iona ca un factor catalizatorpentru dezvoltare („dezvol-tare prinintegrare“), nu este o simpl` deciziepolitic` f`r` fundament economic.20)

Am dori aici s` facem o mic` di-gresiune [i s` examin`m mai \ndea-proape aceast` teorie a „deciziei po-litice“. Sus]in`torii acestei idei ajung\ntotdeauna, mai devreme sau mai tår-ziu, la ceea ce am putea numi

„argumentul disparit`]ilor sau al ni-velurilor diferite de dezvoltare“. |nopinia lor, integrarea21) este benefic`numai \n m`sura \n care ]`rile par-ticipante au niveluri egale sauapropiate de dezvoltare. Analogia pecare o au \n minte e aceea a unui mecide box: lupta ar fi inegal` dac` nu s-ardesf`[ura \n limitele aceleia[i categorii.Economiile estice (sau cele„periferice“ \n general) ar trebui mai\ntåi s` creasc` economic (prin re]etacunoscut`: protec]ionism [i interven]ieguvernamental` generalizat`) [i apois` se integreze.22) Altfel, „libertatea“din spa]iul european le-ar distruge.

19) Expresia “în general” reflect` faptul c` s-ar putea ca nu orice reform` intern` generat`de aderare s` fie un pas înainte în raport cu situa]ia anterioar` (vom da exemple mai târziu)[i, mai mult, având în vedere reformele profunde în care s-au angajat unele ]`ri (exemplu:Estonia), “europenizarea” chiar s` nu echivaleze cu o reducere a interven]iei. Reducereainterven]iei, într-un cuvânt, este una ce prive[te ]`rile candidate ca grup, nu fiecare domeniu[i fiecare ]ar` în parte.

O a doua obiec]ie care ar putea fi formulat` la adresa concluziei ar fi aceea c` Indicelecuprinde nu “modelul european” ci modele na]ionale, mult mai cuprinz`toare decât modeluleuropean. Voi încerca s` argumentez în text c` modelul european însu[i e suficient de non-interven]ionist (în raport cu grupul ]`rilor candidate) [i de cuprinz`tor încât s` genereze omas` critic` de reforme aduc`toare de performan]` economic`. Dac` lu`m în calcul nu numaicaracteristicile obligatorii ale modelului ci [i [irul de domenii cu “cooperare voluntar`”,modelul european nu las` multe domenii neatinse.

{i o ultim` observa]ie: considerentele economice nu sunt singurele care conteaz` în balan]adeciziei privind integrarea. Chiar dac` pentru Estonia aderarea poate aduce pa[i înapoi însfera economiei, considerente de securitate [i altele pot înclina balan]a în favoarea ader`rii. 19) Aten]ie: dezvoltarea prin integrare nu înseamn` dezvoltare dup` integrare ci adoptareasetului de reforme pe care le presupune integrarea. Cele mai multe vor fi adoptate înainte deaderare, în perioada de preaderare.21) De orice fel: comercial`, monetar` etc.. 22) Un argument similar poate fi întâlnit la privatizare: întreprinderile socialiste trebuiau mai întâirentabilizate [i apoi privatizate! Dac` acest lucru ar fi posibil, ce sens mai are privatizarea? Maimult, corolarul acestui argument ar fi c` socialismul este un sistem fezabil, concluzie infirmat`de demonstra]ia imposibilit`]ii calculului economic în socialism (vezi prima parte a studiului).

O alt` linie de argumenta]ie esteurm`toarea: Romånia are nevoie deinfuzii masive de fonduri pentru a seputea dezvolta, fonduri care nu suntdisponibile. Uniunea European` ia o„decizie politic`“ de a ne primi camembri, urmånd s` pompeze apoi su-me considerabile pentru „dezvoltare“.

Ce se poate r`spunde? |n primulrånd c` economia nu este nici mecide box, nici concurs de frumuse]e. |nal doilea rånd c` „re]eta de dezvol-tare“ e o re]et` pentru dezastru. {i \nal treilea rånd c` deversarea de fon-duri \ntr-un mediu interven]ionist \n-r`ut`]e[te, nu \mbun`t`]e[te situa]ia.

A[a cum am ar`tat, proprietateaprivat` [i libertatea economic` suntsingurele capabile s` asigure oalocare ra]ional` a resurselor. In-dicele libert`]ii economice este oilustrare empiric` a acestui adev`rfundamental. Gradul ridicat deinterven]ie \n economie esteresponsabil de statutul de „periferie“al economiilor estice, nu lipsa defonduri [i nici al]i factori, precum„accesul la pia]`“. Integrarea este unproces favorabil dezvolt`rii tocamipentru c` diminueaz` aceste barierebirocratice \n calea liberei \ntreprin-deri. Aceasta este semnifica]iaeconomic` fundamental` a inte-gr`rii: o realocare masiv` de resurseurmare a rolului mai mare jucat de

proprietatea privat`23) ; o nou` divizi-une a muncii prin schimbarea re-gimului propriet`]ii [i prin deschide-rea c`tre lume. Ea nu are nimic de-aface cu intrarea \n ring a unui boxerde categoria „musc`“.

„Disparit`]ile“ sunt \n general re-zultatul diferen]elor mari de regimeconomic, nu rezultatul „func]ion`-rii inechitabile a pie]ei“.24)

2. Elementele fundamentaleale modelului european

Vom face o prezentare a modeluluieuropean \n paralel cu efectele adop-t`rii principalelor sale componenteasupra Romåniei. Vom \ncerca s`identific`m punctele tari [i puncteleslabe ale modelului din perspectivaabilit`]ii lui de a contribui la transfor-marea sistemic`; s` discut`m problema„timingului“ (cåt de repede trebuieadoptat modelul sau diversele saleelemente); cum trebuie abordat proce-sul de negociere a ader`rii [i aderarea\n general \n func]ie de punctele tari [islabe identificate; s` evalu`m compa-rativ capacitatea modelului de a se ma-nifesta drept cadru favorabil a) per-forman]ei economice [i b) convergen-]ei reale; s` vedem direc]iile posibile deextindere a modelului [i posibilit`]ileviitorilor membri de a-l influen]a \ndirec]ia bun`.

2.1 Prezentarea modelului

Asumarea modelului europeanpresupune satisfacerea unui set decondi]ii a c`ror esen]` este aceea[i,\ns` forma de prezentare difer`:

- o prim` formulare accentueaz`trei condi]ii: a) condi]ii politice; b)adoptarea acquis-ului; c) atingereacapacit`]ii administrative de aplicarea acquis-ului;

- o a doua cuprinde 1) condi]ii poli-tice; 2) economie de pia]` func]ional`;3) capacitatea de a face fa]` presiunilorconcuren]iale din UE; 4) capacitateade a adera la obiectivele Uniunii Eco-nomice [i Monetare.

Cele dou` formul`ri sunt asem`-n`toare, condi]iile 2 [i 3 din a douaformulare reflectånd dorin]a actua-lilor membri UE de a primi ]`ri cutranzi]ia \ncheiat` (schimbare semni-ficativ` de sistem) – criteriul 2–, crite-riul 3 fiind un rezultat al combina]ieidintre economia de pia]` func]ional`[i adoptarea acquis-ului (plus capaci-tatea administrativ` de a-l aplica),adic` al patrulea criteriu.

Din punct de vedere economic,

elementele esen]iale ale ader`rii ar fi:- acquis-ul;- satisfacerea condi]iilor pentru

participarea la UEM (Maastricht);- adoptarea euro;- asisten]a financiar`.Ace[tia sunt pilonii principali ai

„modelului european de dezvoltare“.Vom face \n continuare o scurt` eva-luare a poten]ialului lor reformator.

2.2 Acquis-ul

Sub denumirea de „acquis“ amcuprins numai partea de reglemen-tare a legisla]iei europene [i capaci-tatea administrativ` de a o aplica.25)

Adoptarea onest` a acquis-uluiechivaleaz`, \n cazul Romåniei, cu oreform` serioas` a birocra]iei statale [ia h`]i[ului legislativ. |ntre altele, rezul-tatele acestor reforme ar fi reducereacorup]iei [i a barierelor \n calea liberei\ntreprinderi.26) |ns` reglement`rileeuropene vor ac]iona [i \n sensulcre`rii unui mediu de afaceri maiconcuren]ial [i mai favorabil ini]iativeiprivate, romåne[ti sau str`ine. D`maici numai cåteva exemple:

23) Vezi Marius Spiridon, “Semnifica]ia tranzi]iei”, Tribuna Economic`, nr. 4/199824) Din nou “în general” pentru c` libertatea economic` explic` diferen]a de dezvoltare dintreRomânia [i Germania, îns` nu [i pe aceea dintre Germania [i Muntele Athos. Cei de la Athosau libertate, îns` nu-i intereseaz` prosperitatea material`.25) Bineîn]eles c` acquis-ul cuprinde [i p`r]i din ceilal]i “piloni” ai modelului.26) Nu cu mult timp în urm`, pentru a înfiin]a o firm` în România era nevoie de cel pu]in [ase luni,de mit` [i de aproximativ dou` kilograme de documente! (Costea Munteanu)

1*) adoptarea politicii comercialecomune presupune o reducere abarierelor vamale \n calea importu-rilor de produse industriale. Im-porturile industriale mai ieftine vorafecta economia romåneasc` \n treifeluri: prin sporirea nivelului de trai(dac` bunurile industriale importatesunt bunuri de consum); prin efi-cientizarea unor ramuri (importuride factori de produc]ie mai ieftini);[i/sau prin spargerea unor mono-poluri interne ineficiente, bazate peprivilegii [i care atr`geau factori rari,o parte dintre ace[tia (cei mai mo-bili) fiind elibera]i [i aloca]i c`treramuri cu avantaj comparativ.27)

2*) concentrarea mai mare peproprietate privat` [i concuren]` pepia]a energiei.

3*) serviciile de telecomunica]iivor trece prin acela[i proces.

4*) politica \n domeniul concu-ren]ei va avea ca rezultat par]ial eli-minarea subven]iilor sectoriale sau,mai general, neutralizarea politiciiindustriale selective.

5*) Instabilitatea legislativ` cro-nic` – motiv de nemul]umire con-stant` pentru investitorii str`ini – vafi de domeniul trecutului acolounde vom avea directive sau regu-lamente europene. Men]inerea [idezvoltarea acquis-ului este un ele-ment cheie al construc]iei euro-

pene: „acest lucru este vital pentru\ncrederea \ntre statele membre [ipentru \ncrederea mediilor de afa-ceri \n stabilitatea normelor pie]eiinterne. [..] o revizuire politic` arduce la o incertitudine foarte costi-sitoare referitoare la mediul juridic\n care firmele ar trebui s` profitede oportunit`]ile pie]ei unice“.28)

|n dou` domenii importante efec-tele acquis-ului nu vor fi tocmaicele dorite: agricultura [i mediul.

|n agricultur`, combina]ia dereglementare [i transferuri ar generapentru Romånia, a[a cum afirm`Drago[ Negrescu, „o distorsionare aaloc`rii resurselor de propor]iiplanetare“.29) Sunt totu[i cåteva ele-mente care atenueaz` sau voratenua efectele negative:

- caracterul puternic interven]io-nist al actualelor politici agricoledin Romånia (schimbarea nu va fiuna „cuantic`“);

- posibila reform` a PAC, genera-t` de presiuni interne, l`rgire [i ne-gocierile pe agricultur` din OMC.

Reglement`rile de mediu, \n m`sura\n care ar fi aplicate rapid \n Romånia,ar avea cel mai mare poten]ial dereducere a performan]elor economiceprin standardele \nalte [i cheltuielileprohibitive pentru firme [i buget pecare le implic`. |n general, pozi]ia UE\n negocierile de aderare a fost una

ra]ional`, acordånd perioade detranzi]ie lungi pentru mediu. S` sper`m– de[i [ansele nu sunt mari – c` abor-darea european` actual` (proprietatepublic` asupra aerului, apei etc. plusstandarde \nalte plus cheltuieli guver-namentale) va fi \nlocuit` cu una ba-zat` pe extinderea drepturilor de pro-prietate.30) Chiar [i numai recunoa[tereareciproc` a standardelor, prin con-curen]a pe care o genereaz` \ntre re-gimurile de reglementare din UE, aravea poten]ialul de a reduce sau elimi-na standardele absurde prin preferin]a

pe care produc`torii ar manifesta-opentru mediile de afaceri mai pri-etenoase (mai pu]in interven]ioniste).

2.3 Satisfacerea criteriilor departicipare la uniunea monetar`

(criteriile de convergen]`nominal` sau criteriile de la

Maastricht)Modelul european este unul fa-

vorabil cre[terii pentru Romånia da-torit` faptului c`, pe lång` priva-tizare, pune ordine mai mare \ncomportamentul guvernului: redu-

27) Cu cât economia româneasc` este mai “de pia]` func]ional`”, cu atât realocarea resurselor va fimai rapid`. Aceast` reconfigurare sau rena[tere a economiei poate fi anulat` de barierele statale încalea circula]iei factorilor, mi[carea antreprenorial` de realocare fiind înlocuit` de cre[terea listelorcu [omeri sau de proiecte de lucr`ri publice menite a combate [omajul. A se vedea o excelentànaliz` a rela]iei rigiditate (bariere birocratice)-realocare în Jorg Guido Huelsmann, “Review ofMillennium Doom. Fallacies about the end of Work”, The Quarterly Journal of Austrian Economics,vol. 3, nr. 1, 2000, p. 85-88. Reformele sunt legate, interdependente, formeaz` un tot, existând unprag critic de reforme pentru o reajustare real`.

Teama de importuri [i controlul guvernamental al restructur`rii (dirijarea factorilor prin deciziebirocratic`) sunt cele mai importante dogme etatiste ce împiedic` mersul înainte al economieiromâne[ti. O analiz` recent` identific` deficitul bugetar mic drept principala cauz` a lipsei deperforman]` a economiei române[ti [i propune cre[terea deficitului bugetar pentru – printre altele -preluarea for]ei de munc` suplimentare din agricultur`! Aceasta este o mostr` de “gândireeconomic`” autohton` care, dac` se va men]ine, va garanta r`mânerea economiei României într-ostare de înapoiere permanent`. Ineficien]a proiectelor guvernamentale de ocupare este demonstrat`de imposibilitatea calculului economic [i de stimulentele birocratice perverse [i copios ilustrat` deistoria economiei.

Teama de importuri este [i ea nejustificat`. Cele dou` temeri majore – deficitele comerciale [iconcuren]a puternic` a produselor strìne ce ar aduce reducerea activit`]ii economice interne – suntconcluzii teoretice bazate pe analize eronate. În primul rând, exist` ]`ri [i teritorii care au procedatla o liberalizare deplin` [i care, în loc de declin economic [i deficite în balan]` (previziunilemainstreamului), au atins peforman]e economice extraordinare (Hong Kong, Estonia etc.). În aldoilea rând trebuie spus c` principala cauz` a deficitelor comerciale cronice o reprezint`combina]ia infla]ie intern` – control al cursului de schimb (subevaluarea monedelor strìne prininterven]ii ale B`ncii Centrale) – împrumuturi externe. Vezi pe larg în opera unor economi[ti caMises, Machlup, Rothbard. În al treilea rând, importurile mai mari genereaz` dou` procese neglijateîn general [i care ac]ioneaz` în favoarea restructur`rii [i cre[terii activit`]ii economice.

ce tendin]a de reglemenatre exce-siv` [i instabilitatea legislativ` (vezipunctul i)); disciplineaz` finan]elepublice (ii)); [i pune la dispozi]iaromånilor, pe termen mai lung, omoned` mai s`n`toas` – euro (iii)).

Aceste criterii de convergen]` nomi-nal`, cum sunt ele numite, \mpreun`cu momentul potrivit pentru adoptareaeuro fac obiectul unor discu]ii intense\n mediile economice din Romånia.31)

|n opinia unei p`r]i importante amainstreamului romånesc, criteriile deconvergen]` nominal` sunt incompati-bile cu cre[terea economic` \n general[i cu obiectivul „convergen]ei reale“ \nparticular (diminuarea decalajului dedezvoltare dintre Romånia/TCEE [i UE-15), cre[terea economic` [i reducereadecalajului necesitånd o politicèconomic` „activ`“, „flexibil`“, „orien-tat` spre cre[tere“. Aceast` politic`flexibil` nu ar fi compatibil` cu crite-

riile „rigide“ de convergen]` nominal`.Criteriile de la Maastricht „leag`måinile guvernului“ [i compromit \nacela[i timp performan]a economic`.

Aceast` teorie pare a sus]ine –nici mai mult, nici mai pu]in – decåtc` iresponsabilitatea financiar` lanivelul guvernului merge mån` \nmån` cu cre[terea economic` [i c`disciplina financiar` („legareamåinilor guvernului“) este re]etasigur` pentru dezastru. O viziuneinfla]ionist-keynesist` a dezvolt`rii,avånd \n centru ideea cre[teriibazate pe un guvern atotputernic,gata s` suplineasc` \n orice momentprin cheltuieli guvernamentale sauprin pompare de bani \n economieorice „comportament suboptimal“al agen]ilor economici priva]i, pares` sub\ntind` teoria sus-men]ionat`.

Toate aceste argumente produse\mpotriva criteriilor de convergen]`

Importurile mai mari nu pot fi realizate decât prin cre[terea produc]iei firmelor strìne produc`toareale bunurilor respective, cre[tere care, atât timp cât ne afl`m într-o lume a rarit`]ii, nu se poate facedecât prin diminuarea produc]iei altor bunuri. Liberalizarea va genera prin urmare o cre[tere aactivit`]ii pentru firmele autohtone care acum beneficiaz` de importuri mai ieftine [i pentru firmeleautohtone care pot acum exporta acele bunuri a c`ror produc]ie s-a redus ([i al c`ror pre] a crescut)în strìn`tate. F`r` reducerea activit`]ii în alte sectoare interne, aceste firme nu î[i vor putea procuraresursele (for]` de munc`, resurse naturale, bunuri de capital) necesare extinderii activit`]ii. Acestaeste procesul de realocare pe care dirijismul populist îl distruge prin interven]ii pe pia]a muncii [iprin alte mii de bariere în calea întreprinderii private. [i studiile empirice sectoriale sufer` din cauzaneîn]elegerii acestor reajust`ri economice complexe, deplângând reducerea activit`]ii în sectorul pecare îl analizeaz`, recomandând mai mereu sprijin guvernamental [i neglijând rolul realoc`rilorintersectoriale în apari]ia sau men]inerea unei economii productive complexe.28) Jacques Pelkmans, Integrarea european`: metode [i analiz` economic`, Bucure[ti, InstitutulEuropean din România, 2003, p. 26.

Indi

cato

ri19

9319

9419

9519

9619

9719

9820

0020

0120

0220

03

Mas

a m

onet

ar`

(mld

.)4.

472

10.6

4918

.271

30.3

3462

.150

92.5

3013

4.12

218

5.06

027

0.51

237

3.71

2

Rata

infla

]iei

(%)

256

137

3239

155

5946

4635

23

Def

icitu

lbu

geta

r(m

ld.)

521

2.07

02.

970

5.35

99.

062

10.4

0113

.647

28.8

2635

.809

47.6

18

Cur

sul d

esc

him

b(le

i/$)

1.27

61.

767

2.57

84.

035

8.02

310

.951

18.2

5525

.926

31.9

5733

.500

Tabelul nr. 3: Romånia - Evolu]ia unor indicatori \n perioada 1993-2002

Sursa: Banca Na]ional` a Romåniei

sunt eronate32) [i vom \ncerca s` ar`-t`m pe scurt de ce. Cre[terea econo-mic` are urm`toarele ingredienteprincipale: proprietatea privat`; libera\ntreprindere; [i, mai ales, acumulareade capital pe aceste baze, acumularece presupune \ntotdeauna economi-sire (diminuarea absolut` sau relativ`a consumului33)) [i investire.

Economia trebuie v`zut`, prinurmare, nu ca o cifr` uria[` – PIB etc.– la care guvernul adaug` generosprin cheltuieli guvernamentale sauprin expansiunea bancar` a creditului(viziunea infla]ionist-keynesist`) ci cao structur` complex` [i delicat`,coordonat` antreprenorial [i sus]inut`[i expandat` prin economisire (re-ducerea absolut` sau relativ` aconsumului ) [i investire.

Economia romåneasc` dup` 1990este o ilustrare perfect` a consecin]elor„måinilor libere“ [i „flexibilit`]ii“.

Un sector de stat neprivatizat(„nerestructurat“) a blocat cu succesorice \ncercare serioas` de reform`.Mai mult, cheltuielile de la bugetul destat [i economiile popula]iei plusexpansiunea creditului (de dimensiuniuria[e – vezi tabelul 3) au fost „captu-rate“ de acest sector, semnificativ dinpunct de vedere electoral, \ns` inca-pabil s` fac` rost de resurse prin rela]iide pia]` pentru a-[i continua activi-tatea (afectat – dup` cum am accentu-at de nenum`rate ori pån` acum – deimposibilitatea calculului [i de stimu-lentele perverse). Impozitele mari,generate de bugetele mari, \mpreun`cu reglementarea instabil` [i excesiv`[i expansiunea uria[` a creditului aucondamnat economia. Ini]iativa pri-vat` [i acumularea de capital au fostputernic handicapate, ratele mari aleinfla]iei (generate de expansiuneacreditului) confiscånd economiile

29) Vezi Drago[ Negrescu, “Integrarea în Pia]a Unic`”, interven]ie publicat` în Exigen]eeuropene [i realit`]i române[ti, Bucure[ti, Institutul European din România, iunie 2001, p. 24.30) A se vedea M.N. Rothbard, “Law, Property Rights, and Air Pollution”, Cato Journal, vol. 23,1982 pentru problemele definirii [i extinderii drepturilor de proprietate asupra resurselornaturale, în prezent comune. 31) Exist` o controvers` aprins` asupra criteriilor [i în Europa. De ea ne vom ocupa mai târziu,tot la acest punct.32) Am auzit chiar argumente fantastice precum încercarea de a compara criteriile “rigide” cuplanul cincinal din perioada ceau[ist` (!) sau solu]ii extraordinare de salvare a economieiromâne[ti prin –bineîn]eles! – cre[terea deficitului bugetar (vezi nota 27).

Repet`m acest lucru pentru c` de prea multe ori auzim c` “economia american` trece printr-un boom generat de cre[terea cheltuielilor de consum”. 33) Repet`m acest lucru pentru c` de prea multe ori auzim c` “economia american` treceprintr-un boom generat de cre[terea cheltuielilor de consum”.

popula]iei [i aruncånd \n s`r`cie cate-goriile cu venituri fixe (pensionarii);[ubrezirea sectorului bancar (vezidezordinea [i falimentele de dup`1995) a fost o alt` consecin]` a acestuimix interven]ionist. Din cauza acestei„flexibilit`]i“ catastrofale Romånia nuse va al`tura celor 10 ]`ri care \n mai2004 vor adera la Uniune. {i mai trist,aceast` re]et` dezastruoas` este \ncontinuare sus]inut`.

Cheia \n]elegerii acestor lucruri esteabandonarea acelei viziuni simpliste,„cifrice“, agregative, a performan]eieconomice [i adoptarea abord`rii an-treprenoriale. Privite din aceast` per-spectiv`, criteriile de convergen]` no-minal` [i euro sunt instrumente esen]i-

ale ale „arsenalului“ european de re-form`. Ele nu reprezint` cåtu[i de pu-]in doar manifest`ri ale unei „\nguste“temeri de infla]ie, ci un adev`rat cadrude performan]` economic`, de desc`-tu[are a activit`]ii antreprenoriale pri-vate [i de \nc`tu[are a discre]ionaris-mului fiscal-monetar guvernamental.Altfel spus, criteriile de convergen]`nominal` reprezint` un ingredientesen]ial al convergen]ei reale!

Discu]ia criteriilor

Criteriile34) nu constituie un set decondi]ii disparate ci o \ncercare co-erent` de limitare a managemen-tului macroeconomic iresponsabilla nivel na]ional, iresponsabilitate

34) Vezi [i discu]ia din Pelkmans, op. cit., p. 358 - 367.35) Concuren]a între regimurile de reglementare se manifest` [i pentru monede, cu siguran]`.Existen]a unei monede solide - marca - era o acuz` vie la adresa acelor guverne cu monedeinfla]ioniste. Cea mai s`n`toas` reform` monetar` – una care ar fi ucis infla]ia pentru totdeauna– ar fi constat în combina]ia concuren]` monetar` (libertatea acordat` fiec`rui cet`]eaneuropean de a utiliza moneda pe care o dore[te, în afara celei na]ionale) – eliminarea rezerveifrac]ionare. Aceast` concuren]` era din p`cate incompatibil` cu managementul monetar–fiscalinfla]ionist [i cu statul social-asisten]ial pentru care finan]area prin alte surse decât impoziteleeste esen]ial`. Putem face o paralel` între cadrul în care fuc]ioneaz` BCE (inclusiv criteriile deconvergen]` [i cooperarea macroeconomic`) [i Constitu]ia american` ini]ial`: ambele suntîncerc`ri de a împiedica arbitrariul statului s` îmbrace forme hilare. Constitu]ia american` nua putut împiedica prea mult cre[terea extraordinar` a statului în SUA; f`r` reforme serioase,cadrul monetar actual din Europa va sfâr[i în mâinele infla]ioni[tilor, elibera]i acum [i deconstrângerea impus` de existen]a mai multor monede. Întreaga evolu]ie de dup` adoptareaeuro – cu excep]ia performan]elor peste a[tept`ri ale BCE – nu face decât s` ilustreze „drumulamerican”: nerespectarea promisiunilor de reducere a datoriei publice, înc`lcarea pactului destabilitate (privind limitarea deficitelor bugetare). Ideea concuren]ei monetare a fost lansat` deFriedrich von Hayek [i elaborat` de economistul spaniol Jesus Huerta de Soto în Dinero,Credito Bancario y Ciclos Economicos, Union Editorial, Madrid, 1999. Murray Rothbard, Whathas Government Done to Our Money? este cea mai bun` introducere pe care o cunoa[tem înaceste probleme spinoase. Studiul de mari dimensiuni al lui Jorg Guido Huelsmann, Euro: uneinterpretation rothbardienne de l’histoire monnetaire recente, disponibil online lawww.euro92.org, este o excelent` prezentare a evolu]iilor monetare din Europa dup` anii `70,eviden]iind marile pericole ale actualului aranjament monetar european.

care ar pune \n pericol imediat ca-pacitatea B`ncii Centrale Europenede a elabora o politic` monetar` s`-n`toas` [i, pe termen mai lung,chiar existen]a euro.35) |n privin]a fi-nan]elor publice avem dou` criteriicare trebuie \ndeplinite: un deficitbugetar de cel mult 3% din PIB [i odatorie public` de cel mult 60% dinPIB. Dou` aspecte vom discuta aici:dac` aceste limit`ri au senseconomic [i situa]ia Romåniei \nraport cu aceste criterii.

Guvernele nu au resurse. Acestadev`r simplu ne ofer` cheia\n]elegerii criteriilor. Guvernele nuau alt` posibilitate decåt s` atrag`resurse din singurul loc undeacestea exist`: economia privat`.Orice \ncercare a guvernului de afurniza anumite bunuri, de a efectuatransferuri (interregionale, intergru-puri etc.) justificate de „echitatea so-cial`“, orice \ncercare de a stimulaeconomia, toate acestea necesit`resurse. Exist` trei modalit`]i de a leprocura: impozitare, emisiune demoned` (infla]ie) [i \mprumuturi (in-terne [i/sau externe). Impozitareaeste \n acela[i timp o modalitateneinfla]ionist` de finan]are a cheltu-

ielilor guvernamentale [i o dovad`de onestitate fa]` de cet`]eni: ceicare trebuie s` cedeze resursele [tiucåt trebuie s` cedeze. Acest caracter„public“, deschis al procur`rii de re-surse prin impozitare poate provocanepl`ceri guvernan]ilor risipitori;nivelurile ridicate de impozitare isc`rezisten]` social` [i, adesea, revolte.Aici intr` \n joc celelalte dou`modalit`]i „ascunse“ de impozitare:emisiunea de moned` [i datoria pu-blic`. Pe lång` transferul de resursedin sfera privat` \n sfera public`,atåt emisiunea cåt [i \ndatorarea au[i alte dezavantaje: emisiunea demoned` diminueaz` puterea decump`rare a monedei [i genereaz`cre[terea pre]urilor (adic` infla]ie36));cum varia]iile anuale ale produc]ieinu dep`[esc \n general 10 procente,putem afirma cu siguran]` c` oriceinfla]ie de dou` cifre are drept cau-z` emisiunea de moned`. Datoriapublic`, de[i nu genereaz` infla]ie,are poten]ialul de a crea iresponsa-bilitate fiscal` prin faptul c` puneconsecin]ele nepl`cute (cre[tereaimpozit`rii \n viitor pentru rambur-sarea \mprumuturilor sau emisiuneade moned`) pe umerii guvernelor

36) Deprecierea accelerat` are drept cauz` tot deprecierea monedei prin emisiune, nu seceta saualte inven]ii. O legend` larg r`spândit` pune infla]ia din anii `70 pe seama „[ocurilor petroliere”.Nu intr`m aici în discu]ii teoretice; men]ion`m doar faptul c` [i Germania a fost afectat` deacelea[i [ocuri [i infla]ia ei a r`mas în limite normale.

viitoare. Dorin]a de popularitate [i„externalizarea“ consecin]elor a dusdatoria public` \n ]`rile UE la ni-veluri incredibile, ajungånd \n unelecazuri la mult peste 100% din PIB!

Putem acum concretiza aborda-rea coerent` a problemelor macrola nivel na]ional impus` de criterii:acestea reduc \n primul rånd di-mensiunea non-taxe a bugetelorna]ionale (cel mult 3% din PIB);apoi, de[i nu impun obiective demas` monetar`, atac` prin con-strångeri la nivelul consecin]elormanipul`rii laxe a masei monetare:un criteriu solicit` ca rata infla]iei s`fie cu cel mult 1,5% peste mediacelor mai performante trei state;nivelul de 60% al datoriei \nsemnapentru multe guverne imposibilita-tea de a mai apela la \mprumuturi,ba mai mult, erau necesare sur-plusuri primare pentru a rambursadin creditele contractate, pas nece-sar pentru reducerea datoriei sprenivelul de 60%37); o politic` mone-tar` responsabil` putea realiza [icriteriul stabilit`]ii cursului de

schimb. |ndeplinirea ultimului cri-teriu, cel privitor la rata dobånzii,nu reprezenta o problem` pentru o]ar` \n care presiunea guvernuluiasupra pie]ei creditului (prin \mpru-muturile guvernamentale) era dimi-nuat` semnificativ, iar componentade infla]ie din dobånzi era [i ea subcontrol prin \ndeplinirea criteriuluistabilit`]ii pre]urilor.

La jum`tatea anilor ’90 a fostadoptat a[a-numitul „Pact de stabili-tate [i cre[tere“. N`scut din con[tien-tizarea necesit`]ii respect`rii crite-riilor de convergen]` nominal` pen-tru existen]a monedei europene, pac-tul \nsemna mai mult decåt penaliza-rea financiar` (modic`) a ]`rilor care\nc`lcau limita de 3% impus` defici-tului bugetar na]ional. Aceast` pena-lizare se dorea \n primul rånd unsprijin exterior important pentrumini[trii de finan]e responsabili, \neventualitatea confrunt`rii \n interiorcu presiuni populiste (de m`rire adeficitului) puternice, \n special \nperioadele electorale. |ns` pactul nuse oprea aici. El lua \n seam` pre-

37) O er` de 60 de ani de keynesism luase sfâr[it, o er` în care toate guvernele c`utau s`cheltuie mult [i s` plaseze povara pe umerii guvernelor viitoare, sub pretextul c` bugetultrebuie echilibrat „pe parcursul ciclului”! Din perpetuarea bugetelor dezechilibrate se pare c`ciclul nu se termina niciodat`!38) Cu pu]ine excep]ii, metoda preferat` în Europa Occidental` în perioada postbelic` pentrureducerea [omajului a fost crearea de locuri de munc` în sectorul de stat [i, mai ales,reducerea salariilor artificial ridicate prin “negocieri colective” cu sindicatele prin infla]ie(solu]ia keynesist` de diminuare real` în condi]ii de cre[tere nominal` a salariilor).

siunile guvernamentale pentru „flexi-bilitate“38) \ntr-un mod ingenios: cereaechilibrarea pe termen mediu a buge-telor na]ionale, astfel \ncåt \n perioa-dele de presiune limita de 3% putea fifolosit` ca rezerv` de flexibilitate.Majoritatea ]`rilor membre UE nu aurealizat acest obiectiv, motiv pentrucare presiunile recente pentru „flexi-bilitate“nu au putut fi acomodatedecåt prin \nc`lcarea de c`tre maimulte ]`ri a limitei de 3%. Cumaceste ]`ri au [i niveluri ale datorieipublice ce dep`[esc 60% din PIB, fi-nan]area deficitului pune problemeimense: fie este amenin]at` stabili-tatea euro prin presiunile asupra B`n-cii Centrale Europene de a furniza uneuro „mai ieftin“, fie se pune \n pa-ranteze [i criteriul referitor la datoriapublic`, ceea ce ar transforma atåtcriteriile cåt [i pactul \n vorbe goale.Situa]ia creat` va fi una extrem dedificil`, pentru c` fie un euro atåt deslab nu va fi acceptat (cel pu]in destatele cu tradi]ii de stabilitate mone-tar`), fie transferurile necesare pentrurezolvarea acestor dificult`]i nu vor fiacceptate, dat` fiind absen]a unui„demos“ european.39) Adåncirea inte-

gr`rii, indiferent de opinia pe care oavem despre acest proces, depindeacum \n mod esen]ial de adoptareade politici economice s`n`toase.40)

|ndeplinirea criteriilor ar \nsemnaenorm pentru Romånia; o examinarea tabelului 3 ne arat` c` aceasta arechivala cu o adev`rat` revolu]ie ma-croeconomic` pentru ]ara noastr`.Performan]ele Romåniei sunt \nc`departe de cerin]ele europene laaproape toate capitolele: infla]ie, ratadobånzii pe termen lung, curs deschimb. |n ceea ce prive[te deficitulbugetar, credem c`, \n ciuda cifrelor\ncurajatoare (deficit bugetar \n jur de2,5% \n 2002), introducerea fon-durilor „din afara bugetului“ [i luareacorect` \n considerare a altor sumevor revela deficite mult mai substan]i-ale. Criteriul pe care Romånia \l satis-face cu siguran]` este datoria public`.Nivelul actual se situeaz` \n jurulcifrei de 30%. Nu trebuie \ns` uitatfaptul c` Romånia a f`cut cu greu fa]`ramburs`rii datoriei la sfår[itul anilor’90 [i c` datoria intern` a ap`sat greuasupra pie]ei creditului [i a absorbit labuget cea mai mare parte a resurselorde creditare din b`nci pentru proiecte

39) Acesta este motivul esen]ial pentru care deocamdat` UE înseamn` “reglement`ri, nu bani”:transferurile, statul redistributiv este acceptat în primul rând la nivel na]ional.40) Formarea statelor na]ionale în secolul al XIX-lea a fost posibil` în primul rând datorit`sprijinului popular de care s-au bucurat guvernele na]ionale, promotoare ale elimin`riiprivilegiilor la nivel local.

guvernamentale. O parte din privati-z`rile f`cute \n acea perioad` se ex-plic` chiar prin nevoia de sumepentru plata datoriilor [i nu prin do-rin]a de transformare sistemic`.41) Opi-niile conform c`rora datoria public` aRomåniei este una mic` [i c` putemfolosi rezerva de 30% (pån` la 60%,limita cerut` de criterii) pentru stimu-larea activit`]ii economice [i a cre[-terii interne sunt, \n aceste condi]ii,foarte periculoase. Romånia ar trebuis` se concentreze pe reformareamediului economic intern (din carecriteriile de convergen]` nominal`reprezint` o parte important`), nu peatragerea de credite externe pentrucre[terea cheltuielilor guvernamenta-le. Reforma mediului intern de afaceriar aduce capitaluri strìne [i ar revi-taliza acumularea intern` (privat`) decapital, singurele solu]ii pentru o cre[-tere economic` s`n`toas`.

2.4 Adoptarea euro

Politicile monetare discre]ionare,marc` distinctiv` a b`ncilor centralemoderne, au dat prin transplantarealor \n afara spa]iului ]`rilor dezvol-

tate rezultate dintre cele mai neferi-cite.42) Rezultatele nu au fost dintrecele mai bune nici pentru ]`rile dez-voltate; Robert Mundell, laureatulNobel, afirm` c` \n secolul XX a fostmai mult` infla]ie decåt \n cele dou`milenii precedente, ponderea covår-[itoare avånd-o infla]ia de dupàbandonarea etalonului aur \n1973. Acesta este motivul pentrucare unii economi[ti – printre carese num`r` [i autorul acestor rånduri– au cùtat solu]ii pentru eliminareaacestui discre]ionarism.43)

Adoptarea euro nu reprezint` unpanaceu, o solu]ie pentru toate pro-blemele economiei romåne[ti. Elemen-tele pe care le-am enumerat \n primaparte a studiului reprezint` programulcomplet necesar unei transform`risistemice depline. |ns` adoptarea europresupune delegarea atributuluipoliticii monetare discre]ionare c`treBanca Central` European` [i \nlocuirealeului cu euro, reforme care vorproduce schimb`ri semnificative, pecare le vom trata \n continuare.

Adoptarea euro este un lucru bunpentru c` euro este o moned` mult

41) Vezi Daniel Dìanu, “Încordare, structur` [i dinamic` economic`”, publicat în volumulTranzi]ia economic` în România: trecut, prezent [i viitor, Editura Economic`, Bucure[ti, 2000,cap. 1.42) Vezi, printre altele, studiul lui Kurt Schuler din Polis, nr. 2/1999.43) O prim` solu]ie pe care am sprijinit-o a fost a[a-numitul “consiliu monetar”, legareavaria]iilor masei monetare prin emisiune de moned` în interior de intr`rile-ie[irile de moned`strìn` (pe atunci erau preferate dolarul [i marca).

mai solid` decåt leul, rezultat al uneipolitici monetare mai pu]in expan-sioniste.

1. Revelarea sectoarelor parazitare.Un prim rezultat pozitiv al adopt`riieuro [i elimin`rii discre]ionarismuluimonetar intern \l reprezint` punereaguvernului \n imposibilitatea de afinan]a prin expansiune monetar`sectorul nerestructurat al economiei,ineficient dar decisiv din punct devedere politic-electoral. Avånd \nvedere nivelul actual al impozitelor dinRomånia, este cu totul improbabil capopula]ia s` accepte cre[terea impo-zitelor pentru sus]inerea acestui sector.

Capacitatea euro de a revela nece-sitatea reformelor este ilustrat̀ [i derecentele evolu]ii din Uniunea Euro-pean ̀ \ns`[i. Indicele libert̀ ]ii eco-nomice (vezi Tabelul nr. 2) arat̀ faptulc ̀ Germania [i – mai ales – Fran]aocup ̀pozi]ii coda[e \ntre ]̀ rile mem-bre ale UE-15 (9, respectiv 14). Acestepozi]ii sunt rezultatul faptului c ̀acestedou ̀ economii au devenit dup ̀ anii’70 tot mai interven]ioniste. Germania[i-a pierdut stautul de lider, statut dato-rat reformelor radicale ini]iate deLudwig Erhard la sfår[itul anilor ’40. Tot

mai mult economiile acestui „nucleudur european“ au devenit mai regle-mentate, pietele muncii mai rigide, im-pozitele (mai ales contribu]iile laasigur`rile sociale) mai mari, crearea delocuri de munc ̀a fost rezultatul pro-gramelor guvernamentale sau extinderiisectorului public. Adoptarea euro [ipolitica monetar` relativ s`n`toas`(„restrictiv`“) a BCE au f̀ cut ca [omajuls ̀ating ̀cote alarmante \n aceste dou`]̀ ri ([i nu numai). A devenit evident c`f̀ r ̀ \nl̀ turarea rigidit̀ ]ior generate dereglementarea pro-sindical` a pie]eimuncii, f̀ r ̀diminuarea extraordinareipoveri fiscale, f̀ r ̀reforme substan]iale\ntr-un cuvånt, stagnarea permanent̀este soarta economiilor Fran]ei [i Ger-maniei.44) M`surile de reform ̀nu suntdificil de identificat, \ns ̀ deceniile deinterven]ionism au creat grupuri depresiune extrem de puternice, grupuricare au reu[it pån` \n prezent s`blocheze schimbarea politicii economi-ce. Germania [i Fran]a au ajuns s`-[i \n-calce angajamentele europene (au\nc l̀cat pactul de stabilitate, nefiind ca-pabile nici s ̀echilibreze bugetul, nicis ̀ men]in ̀ deficitul bugetar sub 3%)din cauza incapacit̀ ]ii de a-[i reforma

44) |ntr-o situa]ie asem`n`toare se afla Marea Britanie la începutul guvern`rii Thatcher.M`surile de reform` au întâmpinat o rezisten]` înver[unat`, îns` guvernul a fost suficient dedecis [i sprijinul popular destul de puternic pentru a trece acele m`suri [i a pune MareaBritanie pe alt drum decât cel keynesist-interven]ionist urmat începând cu anii `20. Vezi PaulJohnson, Modern Times, Chicago, Chicago University Press, 2000, cap. 22 (traducereromâneasc` la Humanitas în 2003).

intern economiile. Nu poate fi totu[i decåt un lucru

bun faptul c` euro a scos \n evi-den]` nesustenabilitatea politiciloreconomice actuale [i necesitateareformelor, eliminånd o parte din„libertatea“ clasei politice de a as-cunde efectele politicilor interven-]ioniste.45)

2. Problema ratelor exorbitanteale infla]iei va fi de domeniul trecu-tului. Responsabilitatea pentru in-fla]ie \n zona euro o are BancaCentral` European`. Politica mo-netar` a BCE este una de expansiunemoderat` a masei monetare, \n oricecaz o expansiune mult sub cea amasei monetare exprimate \n lei,fapt ce determin` [i va determinarate ale infla]iei mici (\n orice cazsub cele ale leului).46)

3. O serie de consecin]e ale in-fla]iei vor disp`rea odat` cu adopta-rea euro.

Categoriile cu venituri fixe (\nprimul rånd pensionarii), atåt de lo-vi]i de infla]ia de dup` 1989, nu se

vor mai confrunta cu problemele depån` acum. Euro este suficient destabil pentru a nu mai oferi posibi-litatea de confiscare a acestorcå[tiguri.

O moned` s`n`toas` este [i unpas spre refacerea unei clase decare depinde prosperitatea ]`rii: ceice economisesc. Infla]ia galopant`a avut ca rezultat confiscarea eco-nomiilor popula]iei [i descurajareaeconomisirii. Cei care au fostresponsabili [i economi au fostpenaliza]i, cei care au tr`it pe creditau fost avantaja]i. Aceast` „\nclina-]ie spre consum“ stimulat` institu]i-onal a f`cut imposibil` investirea(privat`) [i acumularea de capital,fapt ce a anulat posibilitatea dez-volt`rii economice. Mai grav, \mbo-g`]irea accelerat` prin redistribu-i-rea uria[` efectuat` prin infla]ie adus la dispre]ul fa]` de munc`, ladispre]ul pentru economisirea [iacumularea gradual` de avu]ie,cheia progresului economic.

De asemenea, infla]ia (expansi-

45) Aceasta este o ilustrare a ceea ce spuneam mai înainte: o moned` s`n`toas` nu rezolv`deloc toate problemele. Îns` ea reprezint` un pas în direc]ia bun` (sau mai mul]i), l`sândarsenalul populismului f`r` o arm` esen]ial`: manipularea monedei.46) Orice banc` central`, oricât de independent`, are obliga]ia de a se coordona cu guvernul.Atunci când facem observa]ia c` infla]ia din România este cauzat` în primul rând de politicamonetar` expansionist`, aceasta nu înseamn` automat c` Banca Na]ional` a României st` laoriginea expansiunii. De cele mai multe ori în ultimii 14 ani, expansiunea a fost produsulpresiunilor guvernamentale, politice, menite a men]ine sistemul economic ineficient pe carel-am descris mai înainte. Expansiunea a fost realizat` prin instrumentele B`ncii Centrale, îns`nu la ini]iativa activ` a B`ncii, uneori chiar împotriva recomand`rilor B`ncii.

unea masei monetare) a f`cut s` spo-reasc` pre]urile [i implicit profiturile,\ns` aceste cre[teri erau doar no-minale. Aceste cre[teri iluzorii, no-minale au creat euforie pentru mul]i\ntreprinz`tori, neobi[nui]i cu infla-]ia, care au \nceput s` consume dincapital crezånd c` de fapt acumu-leaz`!

Efortul productiv a fost diminuat [ialtfel: diminuarea accelerat` a puteriide cump`rare i-a determinat peoameni s`-[i protejeze averile prinachizi]ionarea de monede mai sta-bile (dolari, m`rci, azi euro); acestlucru necesita timp, timp care puteafi dedicat activit`]ilor productive.Controlul achizi]iilor de valut` (maiales \n prima parte a anilor ’90) nunumai c` m`rea timpul alocat „pro-tej`rii“, dar crea adev`rate drameprin faptul c` \n aceast` activitate ile-gal` – vånzarea de valut` – nu preaintrau decåt persoane dubioase.47)

4. Folosirea euro ca moned` intern`are o serie de efecte benefice [i \n ceeace prive[te „comer]ul interna]ional“.

Cursul de schimb extrem de volatildin Romånia ultimului deceniu (vezitabelul nr. 3) a determinat o incertitu-

dine crescut` \n tranzac]iile interna]i-onale [i a oferit posibilitatea manipu-l`rii comer]ului interna]ional de c`treguvern. Schimburile externe nu auavut decåt de suferit de pe urmaacestor interven]ii. Cursul s-a trans-format \n teren de confruntare: se do-rea ba un leu „tare“ (supraapreciat),ce d`dea atåt impresia de soliditate\n ochii popula]iei, dar oferea [ienergie ieftin`, necesar` sectoruluienergofag, nerestructurat (neprivati-zat); ba un leu „slab“, \n \ncercareade a „stimula exporturile“ [i a „echi-libra balan]a comercial`“. Importato-rii doreau un leu tare, exportatorii unleu slab etc.

Cursul natural al comer]ului inter-na]ional al Romåniei, deja afectat dedimensiunea sectorului de stat [i demultitudinea de subven]ii [i regle-ment`ri interne intruzive, a fost distor-sionat suplimentar prin manipularea,adesea contradictorie, a cursului deschimb. Adoptarea euro va face po-sibil` o mai bun` valorificare a avan-tajelor comparative naturale ale fir-melor romåne[ti.48)

Cre[terea continu` [i \n ritmuriame]itoare a masei monetare (ilus-

47) Explica]ia o constituie respectul fa]` de lege (oricât de absurd` ar fi ea) al cet`]enilor one[ti.48) Despre avantajul comparativ vezi Ludwig von Mises, Human Action, cap. 8 [i Marius Spiridon,Cosmin Marinescu, “Avantajul comparativ [i reforma economic`”, studiu publicat în carteaLiberalizarea comer]ului exterior al României, Editura Economic`, Bucure[ti, 2002. Privatizarea (ceinclude, cum am ar`tat mai înainte [i dereglementarea) este un ingredient esen]ial pentru ointegrare natural`, eficient` în comer]ul interna]ional.

trat` \n tabelul nr. 3) a dus la pre-siuni [i asupra cursului de schimb.Deprecierea leului nu a fost accep-tat` \ns` atåt de u[or. Banii supli-mentari intra]i \n buzunarele romå-nilor au fost cheltui]i fie pe produseautohtone, sporindu-le pre]urile [if`cåndu-le mai pu]in atractive laexport ([i stimulånd [i firmele romå-ne[ti s`-[i reduc` exporturile, dincauza profitabilit`]ii crescute la in-tern), fie pe produse de import, sti-mulånde astfel importurile. Dimi-nuarea ofertei de valut` (cazul 1)sau cre[terea cererii de valut`(cazul 2) ar fi avut ca rezultatnatural deprecierea leului49), depre-ciere care ar fi frånat tendin]a de re-ducere a exporturilor (cazul 1) saude cre[tere a importurilor (cazul 2),adic` exact ceea ce numim o „ba-lan]` comercial` deficitar`“. Cursulde schimb supraapreciat, ob]inutprin vånzare de valut` de c`tre ban-ca central` pe pia]`, a fost acelacare a generat deficitele cronice dinbalan]a comercial`. Aceste inter-ven]ii, motivate de cele mai multe

ori de dorin]a guvernului de areduce ritmul deprecierii, inevitabildup` expansiunea monetar` anteri-oar`, au pus la dispozi]ia popula]ieimijloacele de a-[i cre[te achizi]iiledin exterior („importurile“). Nu„anii de penurie“ de dinainte de’89, nici dorin]a ira]ional` apopula]iei de a importa sunt factoriicare au generat deficitele cronicedin balan]a comercial` a Romåniei,ci expansiunea monetar` combina-t` cu controlul cursului de schimb(leul supraapreciat prin interven]iipe pia]a valutar`).50) Simpla dorin]`de cump`rare nu este suficient`pentru a cump`ra; \]i trebuie mij-loace pentru a te angaja \ntr-un actde schimb. Nu deficitele comercia-le sunt cauza deprecierii leului, ciexpansiunea monetar`.51)

Interven]iile pe pia]a valutar`sunt costisitoare; ele necesit` rezer-ve valutare. Este limpede c` opolitic` monetar` expansionist` \ninterior nu poate decåt s` dimi-nueze rezerva de valut` a b`nciicentrale dac` se dore[te \ncetinirea

49) Acela[i rezultat s-ar fi ob]inut [i dac` noii posesori de moned` ar fi încercat s` achizi]ionezedirect valut`, pentru a-[i pl`ti, spre exemplu, datoriile fa]` de creditorii lor externi.50) Creditele contractate de c`tre guvern în exterior constituie cel`lalt factor fundamental,al`turi de supraaprecierea prin interven]ie, generator de deficite comerciale. Oricine seîmprumut` se împrumut` pentru a cheltui, fie pe produse autohtone fie pe produse de import;continuarea ra]ionamentului este aceea[i cu cea indicat` în text.51) Cum orice ]ar` are expansiune monetar`, men]inerea constant` a cursului de schimbnecesit` nu o mas` monetar` constant`, ci un ritm de expansiune paralel. O cre[tere într-unritm inferior ar avea ca rezultat aprecierea leului.

ritmului deprecierii. Problemele finan]`rii deficitelor

comerciale, crizele valutare, nece-sitatea men]inerii unei rezerve devalut` ar disp`rea odat` cu adopta-rea euro. Euro nu este numai o mo-ned` mult mai solid` decåt leul ([ileva sau forintul sunt), este \n ace-la[i timp [i o moned` de plat` ac-ceptat` \n schimburile interna-]ionale.52)

Adoptarea euro se mai love[te de\nc` un obstacol: sus]in`torii ana-lizei cost-beneficiu. Ace[tia sus]inc` adoptarea (rapid`) a euro ar im-plica destule costuri, poate maimari decåt beneficiile.

Sunt dou` probleme aici: primaar fi aceea c` nu trebuie s`rit directla analiza cost-beneficiu; a doua cànaliza cost-beneficiu pe careace[ti autori o fac pleac` de lapremise etatiste nedemonstrate saueronat „demonstrate“.

Analiza cost-benficiu identificìmediat grupuri „lovite“ economic.Acest lucru nu trebuie pus imediat[i automat la „pasivul“ euro. F`r` a

intra \ntr-o critic` mai detaliat` autilitarismului sau a produsului lui,analiza cost-beneficiu utilizat` f`r`discern`månt, dorim totu[i sìlustr`m deficien]ele acestei metodelarg r`spåndite prin cåtevaexemple. Analiza cost-beneficiu arface imposibil` retrocedarea pro-priet`]ii, ac]iune \n care guvernulromån se afl` angajat \n prezent.Num`rul proprietarilor este incom-parabil mai mic decåt cel al chiria-[ilor; grupul „lovit“ este sensibil mai„greu“ decåt cel care cå[tig`. Furtulde c`tre un \nfometat din casa oa-menilor boga]i ar m`ri „bun`stareasocial`“ conform analizei cost-be-neficiu; no]iunea de furt ar deveniextrem de problematic`, garantareapropriet`]ii la fel. Analiza cost-beneficiu duce la concluzii absurdepentru c` neglijeaz` doi factori:imposibilitatea de a compara utili-tatea interpersonal [i de a o agrega[i, mai ales, principiul propriet`]ii\n calitate de criteriu fundamental\n analiza politicilor publice [i ac-]iunilor individuale.53) Retrocedarea

52) Teoria comer]ului interna]ional este unul din punctele cele mai slabe ale mainstreamuluieconomic românesc. Pseudo-teoriile mercantiliste ale efectelor nefavorabile ale importurilor[i ale virtu]ilor exporturilor, ale echilibr`rii balan]elor comerciale prin stimularea exporturilorsau prin ridicarea de bariere în calea importurilor, ideile absurde criticate în text – depreciereamonedei [i reducerea rezervelor valutare generate de deficitele comerciale, deficitelecomerciale înse[i fie neexplicate, c`zute din cer fie atribuite unei dorin]e ira]ionale de aimporta -, toate acestea stau la loc de cinste între explica]iile oferite de ace[ti economi[ti. 53) În plus, ia în calcul numai factorii monetari, deficien]` serioas` în multe cazuri din lumeareal`. Pentru o critic` a analizei cost-beneficiu vezi Walter Block, “Coase and Demsets on

are sens ca act de dreptate, de rec`-p`tare a resurselor de c`tre creatoriilor, adev`ra]ii proprietari. Indiferentde num`rul celor afecta]i la unmoment dat, criteriul propriet`]iir`måne singurul criteriu coerent,capabil s` genereze o societatenon-conflictual` sau s` rezolve \nmod non-arbitrar un conflict. Iaravantajele unei ordini a propriet`]iiprivate, din perspectiva bun`st`rii,sunt mult mai mari decåt ceea ce sepoate ob]ine \n condi]iile oric`ruialt aranjament alternativ.

Nu putem decåt s` tragem con-cluzia c` cele mai multe din a[a-numitele „costuri“ ale euro trebuietrecute la „activul“ sau la „benefi-ciile“ euro. Nu este un beneficiu alleului c` permite supravie]uireaunui sistem clientelar, \n care sec-toare \ntregi ale economiei exist`numai datorit` transferurilor f`cutepe seama creatorilor de avu]ie. Su-primarea instrumentului de transfernu poate fi decåt un lucru bun.Proprietatea celor care \[i procur`resursele prin angajarea \n rela]iii depia]`, non-violente este acum maibine protejat`. Cei ce argumenteaz`c` anumite grupuri care tr`iau peseama infla]iei [i transferurilor sta-tale sunt lovite de adoptarea euro arfi capabili s` argumenteze c` un ho]ar avea foarte mult de suferit ca

urmare a \napoierii bunului iar actulde justi]ie ar fi unul „suboptimal“din punct de vedere social!

De asemenea, multe din „bene-ficiile“ leului sunt imaginare [i le-amdiscutat \nainte (capacitatea ma-nipul`rii masei monetare de a generaprosperitate, de a ac]iona anti-ciclicetc.); iar o parte din beneficiile realeale euro (discutate pu]in mai \nainte)sunt cu totul neglijate.

Cånd [i cum s` adopt`m euro?

Avånd \n vedere atåt caracterul non-invaziv (protector [i restaurator aldrepturilor de proprietate), cåt [i be-neficiile euro, nu putem decåt s` con-cluzion`m c` adoptarea euro este cuatåt mai bun` cu cåt este mai rapid`.

Uniunea European` s-a pronun-]at deja \n privin]a adopt`rii dec`tre o ]ar` nemembr` (sau mem-bru recent) a monedei unice. |nesen]`, ]ara respectiv` trebuie s` \n-deplineasc` criteriile de perfor-man]` cerute [i s` fi fost membru \nMecanismul Ratelor de Schimb IIcel pu]in doi ani. Aceasta \nsea-mn`, \n practic`, o perioad` de mi-nim trei ani (\n cel de-al treilea ansunt examinate performan]ele, in-trarea fiind \n anul urm`tor) pentrua fi admis \n zona euro.

Exist` \ns` o alt` solu]ie, multmai simpl` [i mai onest` fa]` de ce-

t`]enii Romåniei. Prin abolirealegisla]iei privind puterea liberato-rie, romånii ar putea decide ei \n[i[ice moned`/monede s` foloseasc`.Avånd \n vedere stabilitatea (rela-tiv`) euro, e aproape sigur c` va fiutilizat pe scar` larg` la noi.54)

2.5 Asisten]a financiar` extern`

Dup` cum „dezvoltarea prinintegrare“ nu trebuie confundat` cudezvoltarea dup` integrare, tot a[aea nu trebuie confundat` cu asis-ten]a financiar` extern` (a[a numi-tul „foreign aid“). Integrarea repre-zint` un pachet complex din careasisten]a nu e decåt unul dintreingrediente.55)

|ncerc`m s` argument`m \ncontinuare c` ideea fundamental` aa[a-numitei „economii a dezvolt`-rii“ – \n vog` dup` al doilea r`zboimondial -, [i anume c` transferurileinterguvernamentale efectuate pecale bi- sau multilateral` [i crediteleexterne atrase de guverne constituieun substitut pentru investi]iile pri-vate de capital, fiind capabile s`asigure cre[tere economic` indife-

rent de tipul de sistem economic \ncare aceste resurse sunt pompateeste fundamental eronat`. Criticaacestei idei este important` pentruc` opinia predominant` \n ]`rilecandidate ([i \n Romånia) pune \nprim-planul avantajelor oferite deaderare efectul benefic al acestortransferuri.

Esen]a asisten]ei externe o con-stituie gestionarea de c`tre guvern aunor fonduri primite din exterior.Toate aceste fonduri fiind adminis-trate public, avem o situa]ie identic`cu aceea a fondurilor bugetareprovenite din impozitare intern` [ialocate de c`tre guvern pentrudiverse proiecte. Ca [i \n cazul fon-durilor publice interne, orice guvernse confrunt` cu acelea[i eterne pro-bleme ale calculului economic [i sti-mulentelor perverse (expuse mai \ndetaliu \n prima parte a acestei lu-cr`ri). Orice respingere a acesteiargument`ri necesit` o continuaredeloc simpl`: este necesar` justifi-carea posibilit`]ii aloc`rii ra]ionale aresurselor \n socialism. Altfel, con-cluzia nu poate fi decåt imposibilita-

54) Euro este deja prezent în economiile multor români. F`r` constrângerile legislative arbitrare,leul ar fi fost abandonat înc` de la începutul anilor ’90, când, din cauza infla]iei galopante,dolarul [i marca ajunseser` monedele în care erau cotate pre]urile.54) |n aceast` categorie a foreign aid-ului intr` toate transferurile interguvernamentale, cu titlugratuit, în condi]ii mai bune sau mai pu]in bune decât cele oferite pe pia]`. Creditele contractatede c`tre guvern de la entit`]i private din exterior [i gestionate de el au efecte similare.

tea guvernului de a se insera ra]ional\n structura de capital [i productiv` asociet`]ii.

Experien]ele istorice ale asisten]eifinanciare externe nu fac decåt sìlustreze concluziile teoretice gene-rale [i s` adauge situa]ii concretep`r]ii de „stimulente perverse“.

Vom pune \n contrast \n continu-are dou` tipuri de abordare a pro-blemelor dezvolt`rii, abord`ri careconstituie unul din elementele cen-trale ale acestui studiu: pe de oparte transformarea sistemic` inter-n`, rezultat al adopt`rii unui pachetde reforme care s` genereze o nouòrdine, a propriet`]ii private; pe dealt` parte, asisten]a extern`.56)

Rezultatele asisten]ei simple

Un prim argument \n favoareaasisten]ei \l furnizeaz` economiaagregat` keynesist`: fondurile supli-mentare ar duce la cre[terea produ-sului intern brut, ceea ce echivaleaz`cu cre[terea economic`.

Aceast` explica]ie nu rezist` niciunei examin`ri teoretice, nici nu estesus]inut` de cercet`rile empirice.

Concentrarea pe agregate este\n[el`toare. Orice sum` pompat` \n

economie ar duce la cre[terea nomi-nal` a PIB.57) Aceast` viziune pierdedin vedere procesele micro de alo-care, importan]a crucial` a propriet`]iiprivate [i a activit`]ii antreprenoriale.S-ar p`rea c` nu conteaz` dac` osum` este cheltuit` de c`tre guvernsau de \ntreprinz`torii priva]i, dac` eamerge spre consum sau spre investi]ii.Cum PIB-ul include [i consumul [iinvesti]iile [i cheltuielile guver-namentale, orice cheltuial` estegeneratoare de cre[tere economic`!Aceast` teorie naiv` a stat la bazaenormit`]ilor spuse timp de 70 de anidespre Uniunea Sovietic`: o ]ar` cu„cre[tere economic` rapid`“, capabi-l` s` prind` din urm` ]`rile dezvoltate.{ocul economi[tilor keynesi[ti a fostdestul de mare atunci cånd, \n loc de„catching-up“, economia sovietic` s-apr`bu[it. Macroeconomia keynesistàre \nc` de recuperat rolul propriet`]iiprivate \n alocarea ra]ional` aresurselor, diferen]a fundamental`\ntre consum [i economisire, rolulactivit`]ii antreprenoriale private,diferen]a dintre cheltuielile guverna-mentale [i cele private, rolul monedei\n alocare, fundamentele procesuluide acumulare de capital, diferen]a

56) Cele dou` nu sunt de fapt decât o reformulare modern` a solu]iilor problemelor sociale:libertatea individual` sau ac]iunea coercitiv`, guvernamental`.57) Sau la infla]ie dac` economia se afl` deja la punctul de ocupare deplin`.

dintre investi]iile interna]ionale private[i asisten]a public` extern` etc.

La nivel empiric, sunt numeroaseexemplele de ]`ri care au beneficiatmasiv [i pe termen lung de ajutoare [ial c`ror PIB a sc`zut continuu sau nua cunoscut cre[teri (vezi tabelul nr. 4).

Dup` un sfert de secol deasisten]` substan]ial`, PIB-ulEtiopiei era exact la acela[i nivel cucel din 1971 (!), iar asisten]a strìn`reprezenta 20% din PIB! PIB-ul

Mozambicului era la 75% dinnivelul atins \n 1980 (primul anpentru care sunt date disponibile),iar asisten]a reprezenta 84 % din el!{i exemplele pot continua.58)

Cele de mai sus ilustreazìnutilitatea pomp`rii simple de

fonduri \n economii etatiste. Zone\ntinse din Asia, America Latin` [iAfrica stau m`rturie e[eculuiasisten]ei pentru dezvoltare. Aceastàsisten]` a eliminat presiunea asupra

Tabelul nr. 4 Asisten]a financiar` extern`, 1971-94 (milioane de dolari)

Sursa: Doug Bandow, “Help or Hindrance: Can Foreign AidPrevent International Crises?”, Cato Policy Analysis nr. 273, 1997

56) Cifrele sunt calcule ale autorului pornind de la datele furnizate de Doug Bandow în “Helpor Hindrance: Can Foreign Aid Prevent International Crises?”, Cato Policy Analysis nr. 273,1997.

guvernelor de a face reformele ne-cesare, punåndu-le la dispozi]ie re-sursele cu care de multe ori au na]i-onalizat propriile economii. Asis-ten]a a creat dependen]` [i a f`cutimposibil` manifestarea elitelor carear fi favorizat dezvoltarea institu]iilorsine-qua-non ale dezvolt`rii econo-mice: proprietatea privat`, monedas`n`toas`, comer] (intern [iinterna]ional) liber.

Un alt argument invocat de sus]i-n`torii asisten]ei publice este acelaal succesului planului Marshall \nrefacerea economic` a EuropeiOccidentale dup` al doilea r`zboimondial.59) Este suficient s`observ`m c` Germania Federal`,]ara cu cea mai rapid` [i maiviguroas` dezvoltare dup` r`zboi aprimit un ajutor mai mic decåtMarea Britanie, spre exemplu, iardesp`gubirile de r`zboi pl`tite aufost mai mari decåt ajutorul.Oricum, este destul de descurajatorc` adep]ii asisten]ei trebuie s`

mearg` 50 de ani \napoi pentru ag`si un exemplu de succes alajutorului pentru dezvoltare.60)

Irlanda este un alt exemplu invo-cat \n sprijinul teoriei cre[terii baza-te pe asisten]`.

Cazul irlandez este \n opinianoastr` unul plin de \nv`]`minte [ide aceea ne vom opri mai \ndelungasupra lui.

Irlanda este locul \n care – s-ar p`-rea – au ac]ionat ambii factori. Irlandaa beneficiat de sprijin financiarcomunitar, \ns` – [i acest lucru estemai pu]in cunoscut – a realizat [i unuldin cele mai ambi]ioase programe dereform` din lume. Aceste reforme auadus ast`zi Irlanda pe locul 7 pe glob\n clasamentul libert`]ii economice [ipe locul 2 \ntre ]`rile UE-15 (vezitabelul nr. 1). |n ciuda acestui fapt, Ir-landa este oferit` \n mod constant cailustrare de manual a cre[terii bazatepe foreign aid, \n timp ce Argentinaeste dat` ca exemplu de reform`liberal` e[uat`.61)

59) Aceste argumente empirice sunt singurele care pot fi produse de ace[ti economi[ti. Am ar`tatc` obiec]ia fundamental` împotriva asisten]ei (imposibilitatea aloc`rii ra]ionale a resurselor înregim colectivist) este imposibil de comb`tut teoretic, motiv pentru care statutul epistemological acestor “argumente empirice” este similar cu acela al refut`rii teoremei lui Pitagora prinobserva]ii de tipul “în sudul Zambiei exist` un triunghi dreptunghic în care suma p`tratelorcatetelor este mai mare decât p`tratul ipotenuzei”. Este evident c` observa]ia empiric` esteeronat`, f`r` s` mai mergem în Zambia. Tot a[a stau lucrurile [i cu afirma]iile care sus]in c`proprietatea de stat a generat alocare ra]ional` în Zambia sau în Europa Occidental`.60) Vezi Ian Vasquez, “A Marshall Plan for Iraq?”, Investor’s Business Daily, 9 mai, 2003. Exist`o întreag` literatur` ce documenteaz` e[ecul planului Marshall.61) Vezi discu]ia privind Argentina pe care am f`cut-o în nota 8.

Timp de peste dou` secole, Irlan-da a fost una din cele mai s`racezone ale Europei. Anii ‘60 ai seco-lului trecut au constituit punctul depornire c`tre o alt` abordare a pro-blemelor economice.62) Protec]ionis-mul agresiv a fost tr`s`tura domi-nant` a anilor ‘50, combinat cuinterven]ii masive \n celelalte zoneale economiei. Rezultatul a fostunul pe m`sur`: Irlanda era pe ulti-mele locuri \ntre ]`rile europene \nprivin]a performan]ei economice (ocre[tere economic` de sub dou`procente) [i fenomenul na]ional ir-landez al emigr`rii continua. Acesttrend interven]ionist a \nceput trep-tat s` se schimbe \n anii ‘60 odat`cu reducerile unilaterale de taxe va-male (1964) [i cu acordul comercialanglo-irlandez (1965), ce prevedeaaccesul liber pe pia]a britanic` aproduselor irlandeze \n schimbulreducerii anuale cu 10 procente ataxelor vamale impuse produselorbritanice de Irlanda.

Aceste reforme, de[i cu rezultatemai bune decåt cele din anii ‘60(cre[tere economic` de 4,2% \nmedie \n acest deceniu), nu au con-dus la reducerea decalajului fa]` deEuropa, [i celelate ]`ri europene

avånd rate similare de cre[tere.Reforme mult mai adånci erau ne-cesare pentru atingerea unor perfor-man]e superioare ]`rilor europene,performan]e care s` duc` la „prin-derea din urm`“.

Perioada 1973 – 1986 a fost mar-cat` de dorin]a de a realiza„catching-up“-ul prin stimulareaeconomiei printr-o politic` econo-mic` expansionist` de tip keynesist.De[i economi[tii nu au avut nimicde \nv`]at din experimentulkeynesist irlandez, ]ara a ajuns \ntr-o criz` economic` [i fiscal` profun-d`. Sectorul de stat devenise princi-palul absorbant al [omajului, credi-tele acordate sectorului public cres-cånd de la 10 % din PIB \n 1977 la17 % 1981, \n ciuda impozitelorsporite, cheltuielile sociale [iprogramele de lucr`ri publice (in-frastructur`) luånd [i ele amploare.Datoria public` atinsese nivelulrecord de 116 % din PIB. |n 1984devenise evident c` sporirea \n con-tinuare a impozitelor nu mai era osolu]ie viabil`, impozitarea atin-gånd deja niveluri percepute dreptconfiscatorii.

Rezultatele au fost, din nou,previzibile: decalajul nu s-a redus

62) Evolu]ia vie]ii economice irlandeze pe care o prezent`m aici se bazeaz` în mare m`sur` peanaliza pe care Benjamin Powell o face în studiul s`u „Economic Freedom and Growth: TheCase of the Celtic Tiger”, studiu publicat în Cato Journal, vol. 22, nr. 3 din 2003.

deloc, PIB-ul irlandez pe locuitorr`månånd la nivelul de 2/3 din celeuropean. Din fericire, Irlanda afost capabil` s` \nve]e lec]ia corect`din criza economic` [i s` seangajeze \ntr-un program radical dereforme.

Adoptarea [i aplicarea programu-lui de reforme din 1987 este o lec]iepentru toate societ`]ile care doresctransformarea sistemic`. Ea esteilustrativ`, \n acela[i timp, [i pentrudificultatea de a face schimb`ri ne-populare, de[i corecte [i necesare,\ntr-un mediu democratic (ceea ceam numit mai devreme \n studiu„strategia de transformare“). Mai\ntåi, ac]iunile \ntreprinse pe planeconomic: percep]ia faptului c`singura alternativ` la m`surileradicale ar fi „a full-scale debt crisisrequiring external intervention fromthe IMF“63) a determinat aplicareasingurei solu]ii viabile – reducereadeficitului prin reducerea cheltuie-lilor. Am v`zut c` impozitele [idatoria public` se aflau deja la unnivel extrem de ridicat [i c` m`rirealor nu rezolvase problema la\nceputul anilor ’80. Calitatea demembru al Uniunii Europene, do-båndit` \n 1973, \[i arat` pentruprima dat` beneficiile; emisiunea

de moned` ar fi fost singura posibi-liatate interven]ionist` de ie[ire(temporar`) din dificult`]i, permi-]ånd guvernului s` se \mprumute ladobånzi mai mici de pe pia]abancar` sau s` recurg` la monetiza-rea direct` a datoriei. Expansiuneamonetar`, generatoare de infla]ie,era \ns` incompatibil` cu calitateade membru al Sistemului MonetarEuropean. Aceasta este o prim`mostr` a efectelor benefice ale inte-gr`rii, altele decåt cele mediatizateale asisten]ei financiare. Ceea cepentru majoritatea ]`rilor globului afost o imposibilitate s-a produs \nIrlanda: cheltuielile bugetare au fostreduse substan]ial: cheltuilile cus`n`tatea au fost reduse cu 6%, celecu educa]ia cu 7%, agricultura aavut un buget mai mic cu 18%,cheltuielile militare s-au redus cu7%, drumurile [i locuin]ele au avutcu 11% mai pu]in. Bugetul din1988 a reprezentat cea mai marereducere de cheltuieli publice dinultimii 30 de ani. Aceste m`suri aueliminat criza fiscal`. Rolul guver-nului \n economie sc`zuse substan-]ial, gradul de libertate economic`\n Irlanda crescånd semnificativ.Aceasta a fost re]eta irlandez` adezvolt`rii: diminuarea sectorului

63) Benjamin Powell, op. cit., p. 435

public din economie, bugete mici [iechilibrate, stabilitate monetar` [icomer] interna]ional liber. Seam`n`izbitor cu re]eta clasic` de dez-voltare; e de fapt aceea[i solu]ie.

|n perioda ‘90-95 au fost \ntre-prinse m`suri suplimentare de re-form`. Calitatea de membru UE s-amanifestat \nc` o dat` \n mod sa-lutar, prin aderarea la criteriile de laMaastricht, discutate mai pe larg denoi anterior. Irlanda [i-a onoratobliga]iile de membru, men]inånddeficitul bugetar sub 3% [i re-ducånd \n continuare datoria publi-c`. Participarea la Sistemul MonetarEuropean [i ulterior dorin]a de aadera la zona euro, dorin]` care ne-cesita [i stabilitatea cursului deschimb a f`cut ca recursul la infla]ies` devin` imposibil.64) Cum cre[te-rea direct` a impozitelor este nepo-pular`, guvernul irlandez a r`masmoderat (\n compara]ie cu restulstatelor europene) \n privin]a chel-tuielilor, neg`sind alte surse de fi-nan]are. Mai mult, impozitele au

fost reduse \n continuare, atåt celeasupra veniturilor personale, cåt [icele privind firmele.

Este important de men]ionat aiciun lucru legat de aceste impozite [ide participarea la Uniune. Irlandadusese impozitele asupra compani-ilor la 24% \n general [i la 10 % \nzona Shannon [i \n Centru deServicii Financiare din AeroportulInterna]ional Dublin. „Pachetul“ dereforme irlandez a avut ca efectatragerea de capitaluri importantedin SUA [i din statele UE, mai alesdin Fran]a [i Germania. Aceast` mi-gra]ie a capitalurilor diminua [i di-minueaz` veniturile fiscale aleacestor state, ceea ce explic` do-rin]a lor de armonizare fiscal`.65)

Armonizarea nefiind agreat` politicla nivelul UE, singura m`sur` g`sit`a fost utilizarea politicii \n do-meniul concuren]ei pentru a elimi-na zonele cu impozite foarte micidin interiorul aceleia[i ]`ri. Acestlucru a avut un efect nea[teptatasupra Irlandei: datorit` volumului

64) Cum am spus în discu]ia criteriilor nominale: criteriile nu impun ]inte de mas` monetar`,îns` atingerea acelor ]inte este posibil` numai printr-un management monetar responsabil. Încazul nostru, atât stabilitatea cursului de schimb cât [i infla]ia intern` erau incompatibile cuexpansiunea puternic` a masei monetare.65) Aceast` armonizare s-ar face prin cre[terea impozitelor în ]`ri precum Irlanda sauLuxemburg spre niveluri mai apropiate de cele franco-germane. Altfel, armonizarea n-ar maiavea sens: Germania [i Fran]a î[i pot diminua oricând impozitele [i contribu]iile la asigur`rilesociale pentru a opri “hemoragia” de capital [i pierderea de venit fiscal. A se vedea [i scurtadiscu]ie asupra situa]iei din Germania [i Fran]a la efectele adopt`rii euro. Aceste observa]iisunt valabile pentru “armonizarea” european` în orice domeniu, nu numai fiscalitate.

mare de investi]ii str`ine atrase,Irlanda a fost nevoit` s` reduc`nivelul general al impozitelor c`treun nivel apropiat de cel preferen]i-al, acordat firmelor din zonele spe-ciale, [i anume a uniformizat taxa-rea firmelor la 12,5 %, realizareepocal` pentru cadrul institu]ional(populist) al deciziilor politicecontemporane.66) Urmare a acesteim`suri, Irlanda a devenit ]ara cucea mai mic` povar` fiscal` dinUniune, cu excep]ia Luxemburgu-lui (31 % din PIB, fa]` de o medieeuropean` de 46).

Acest „pachet“ de reforme, echi-valent cu o liberalizare de propor]ii,a avut rezultate spectaculoase, rea-lizånd rate de cre[tere de peste 9 %\n perioada 1996 – 2000 [i elimi-nånd complet decalajul fa]` demedia european`! Exemplul irlandezeste o dovad` vie a for]ei liberei\ntreprinderi private. Liberul schimb[i un management responsabil internnu ne condamn` la subdezvoltare, cieste singura solu]ie de ie[ire din

subdezvoltare. Irlanda ne ofer`tabloul unei ]`ri care a reu[it s` re-duc` decalajul („catching-up“) prinreduceri unilaterale de taxe vamale,prin reducerea cheltuielilor bugetare[i echilibrarea bugetului, prin sta-bilitate monetar`. Acesta a fost ca-drul care a atras investi]ii str`ine im-presionante (numai investi]iile ameri-cane se ridicau \n 1994 la 10 mili-arde de dolari, adic` 3000 de dolaripe locuitor) [i a f`cut posibil` „cre[-terea bazat` pe export“, care a per-mis dep`[irea PIB-ului europeanmediu pe locuitor \n 10 ani, \ncondi]iile unui spor natural \nsemnatal popula]iei [i – fapt demn desemnalat – al imigra]iei. Contribu]ia„european`“ a fost una \nsemnat`,\ns` ea a constat \n stimulente pentrustabilitate fiscal` [i monetar`.67)

Strategia de realizare a reformelordin 1987 este [i ea extrem de intere-sant`. Partidul care a cå[tigat ale-gerile sus]inuse pe tot parcursul cam-paniei electorale indezirabilitateareducerii cheltuielilor bugetare, iar

66) Men]ion`m iar`[i c` ]`ri precum Germania [i Fran]a au trebuit s` cedeze grupurilor depresiune [i s` nu întrepind` m`surile necesare de reform`, ba mai mult, înc`lcându-[iangajamentele europene. România a eliminat [i ea impozitarea preferen]ial` din parcurileindustriale ca urmare a unui aviz nefavorabil al Comisiei, f`r` a fi capabil` s` imite Irlanda [is` reduc` nivelul general al impozit`rii.67) Irlanda are o tradi]ie de libertate. Înainte de cucerirea englez` din secolele XV – XVI, Irlandaavea chiar [i justi]ia [i furnizarea de securitate, intern` [i extern`, pe baze private! Vezi studiulextrem de interesant al lui Joseph R. Peden, “Property Rights in Celtic Irish Law”, Journal ofLibertarian Studies, vol 1, nr 2, 1977.

68) Datorez aceast` explica]ie profesorului Idu.

ulterior, reformele au fost sprijinitechiar [i de principalul partid de opo-zi]ie. Ambele partide s-au comportat„nedemocratic“, opozi]ia refuzånd s`dobåndeasc` popularitate prin me-saje demagogice, iar partidul la pu-tere atr`gåndu-[i antipatia prin retra-gerea sprijinului guvernamental unorsectoare electorale importante (nu-mai \n sectorul public au fost su-primate 10 000 de locuri demunc`).68)

{i sindicatele [i patronatele s-aucomportat responsabil. Acordul din1987 a fost re\nnoit periodic, elprev`zånd modera]ie \n privin]arevendic`rilor salariale din parteasindicatelor, guvernul avånd dou`obliga]ii implicite: s` men]in` stabi-litatea pre]urilor [i s` ofere reduceride impozite. Sindicatele au devenitastfel sus]in`tori ai infla]iei reduse [iai reducerilor de taxe, lucru carepermitea atragerea \n continuare decapital str`in [i formarea celui au-tohton. Solu]ia g`sit` este exce-lent`, ea transformånd m`surile dereform` \n stimulente oferite acestorgrupuri electorale puternice.

|n ceea ce prive[te fondurile eu-ropene [i posibilitatea ca ele s`constituie explica]ia major` a suc-cesului economic irlandez, nu vom

face decåt s` observ`m c` redu-cerile de cheltuieli publice au fostmai mari decåt intr`rile de fondurieuropene, c` exist` o corela]ienegativ` \ntre ratele de cre[tereeconomic` [i dimensiunea asisten-]ei [i c` nici o alt` ]ar` receptoaremasiv` de asemenea transferuri \nEuropa ([i nici \n alt` parte) nu aavut performan]e satisf`c`toare.

Irlanda este un exemplu emble-matic pentru toate ]`rile \n tranzi]ie[i cele candidate, ar`tånd c` exist`posibilitatea unui mix na]ionaleficient de politici economice, \ncare integrarea european` este doaro dimensiune, de[i o dimensiunefoarte important`. Exist` \nc` posi-bilitatea [i responsabilitatea ela-bor`ri la nivel na]ional a unei p`r]iconsiderabile din politica economi-c`. De aceast` parte depinde suc-cesul sau e[ecul economic [i ni-meni nu ne poate lua aceast`responsabilitate de pe umeri.

„Economia dezvolt`rii“ careform` economic`: Hong

Kong [i Estonia

Irlanda ar fi trebuit inclus` \naceast` sec]iune, \ns` am preferat s`discut`m despre performan]ele ei

acolo unde e \ntålnit` mai des – laasisten]a financiar`. Ilustrarea tezeifundamentale a acestui studiu –dependen]a exclusiv` a posibilit`]iide alocare ra]ional` a resurselor delibertatea economic` -, va continuacu alte dou` cazuri: Hong Kong [iEstonia. Ambele arat` c` \ncrederea\n transformarea sistemic` suficient`are ca rezultat dezvoltarea econo-mic` [i eliminarea decalajelor fa]`de ]`rile mai dezvoltate.69)

Hong Kong-ul avea toate datelenecesare pentru a nu reu[i s` ias`vreodat` din s`r`cie dac` e s`credem dogmele economiei asis-ten]iale: o suprafa]` mic`, deluroa-s` [i stearp`, cu o densitate apopula]iei printre cele mai mari dinlume, cu o cre[tere rapid` a popula-]iei (natural` [i provenit` din imi-gra]ia masiv`); Hong Kong-ul im-port` toate materiile prime [i petro-lul; nu impune controale valutare [inici restric]ii asupra importului [iexportului de capital; guvernul s`unu se angajeaz` \n planificarepentru a stimula dezvoltarea, nuacord` subven]ii [i nu reglementea-

z` \n favoarea unor ramuri saufirme.70) Mai mult, accesul la pie]eleexterne i-a fost puternic \ngr`dit debarierele impuse de statele dezvol-tate, care nu au g`sit alt` solu]iepentru „scoaterea din dificult`]i“ aramurilor confruntate cu importu-rile ieftine din acea zon` \ndep`r-tat`. {i lucrurile nu se opresc nicim`car aici: educa]ia nu era chiarpunctul ei tare, doar \nv`]`måntulprimar fiind public [i obligatoriu.Erezia ereziilor – avånd \n vederecruciada modern` pentru principiulsfånt un om – un vot - abia urmea-z`: Hong Kong-ul nu este nicim`car o democra]ie. Iat` cum rezu-m` Bauer lec]ia Hong Kong-ului:

„Hong Kong is a dictatorship inthat people do not have to vote. Butin their personal life, especiallytheir economic activities, they arefar freer than most people in theWest, not to speak of the ThirdWorld. Hong Kong should remindus that a non-elective governmentcan be more limited than an elec-tive one; and that for most ordinarypeople it is arguably more impor-

69) Germania dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, Chile, Singapore, Noua Zeeland` ([ienumerarea poate continua) sunt tot atâtea exemple de reform` economic` reu[it`.70) Pasajul de mai sus este o reluare complet` a descrierii f`cute Hong Kong-ului de c`tre PeterBauer, cel mai influent critic al economiei asisten]iale. Vezi Bauer, Equality, Third World, andEconomic Delusion, Allen & Unwin, London, 1990, capitolul 10: „The Lesson of Hong Kong”.Merit` consultat` [i cartea lui Alvin Rabushka, Hong Kong: A Study in Economic Freedom.

tant whether government is limitedor unlimited than whether it iselective or non-elective.“71)

„Pachetul“ economic preferat deHong Kong a fost unul al non-inter-ven]iei radicale: bugete mici [i echi-librate (\nso]ite de impozite extremde modeste); comer] liber \n ambeledirec]ii (import [i export), adic` taxevamale zero [i absen]a barierelornetarifare; libera circula]ie a capitalu-rilor, f`r` tratament privilegiat pentrucapitalurile strìne [i f`r` cerin]e mi-nime de participare \n joint venturespentru firmele autohtone; repatrierealiber` a profiturilor; moned` s`n`toa-s` (Hong Kong-ul a avut un consiliumonetar clasic), ceea ce a \nsemnatstabilitate monetar` [i a cursului deschimb.

Acest pachet de reforme a \nceputs` fie aplicat la \nceputul anilor ‘60.Orice economist mainstream ar fiprezis catastrofa economic` [i socia-l` pentru Hong Kong. Rezultatul afost \ntr-adev`r uimitor, \ns` \n ce-l`lalt sens: dac` la \nceputul anilor`60 PIB-ul pe locuitor al HongKongu-lui era la 1/3 din cel al

metropolei, \n 1990 el era cu 1/3 maimare. {i acest „catching-up“ s-a rea-lizat \n condi]iile unei cre[teri rapidea popula]iei! Ca o ilustrare a analizeidin prima parte a studiului, HongKong-ul a ocupat \n mod constantprima pozi]ie \n Indicele libert`]iieconomice, chiar [i dup` trecerea laChina.72) Reformele rapide [i radicale,men]inute pe perioade lungi de timp,dau roade din bel[ug. Ele ar trebui s`fie studii de caz [i pentru cei caresu]in incompatibilitatea criteriilor deconvergen]` nominal` cu dezvolta-rea economic` rapid` [i cu reduce-rea decalajelor.

Se pare c` succesul acestor trans-form`ri a nemul]umit – paradoxal –Vestul. Motivele au fost multiple: ca[i \n cazul Irlandei, migra]ia de ca-pitaluri c`tre aceast` zon` diminuaveniturile fiscale ale statelor occi-dentale puternic interven]ioniste,punånd \n pericol existen]a a[a-numitului stat social; o a doua cau-z` o constituiau importurile compe-titive ale Hong Kong-ului, importuricare generau presiuni pentru res-tructurarea unor economii vestice.73)

71) Bauer, op. cit., p. 190.72) Este îndoielnic c` dup` reformele f`cute de China în ultimele dou` decenii mai e valabilsloganul „o ]ar`, dou` sisteme”. „Modelul chinez”, se poate argumenta, nu este decât oextindere, ceva mai timid`, a modelului „Hong Kong” la marile ora[e [i la zonele economicespeciale. Aceast` transformare a mediului intern de afaceri a adus investi]iile private strìneuria[e, China fiind cel mai mare receptor de investi]ii strìne (ca volum) pe parcursul anilor`90 din afara ]`rilor dezvoltate.

Reac]ia la aceste provoc`ri a fostdubl`: pe de o parte importurileprovenite din Hong Kong au fostsupuse unor bariere tarifare [i ne-tarifare sporite; pe de alt` parte, aufost f`cute presiuni asupra terito-rului pentru a adopta welfare state-ul de tip occidental, cu legisla]ia sasocial` [i \n domeniul pie]ei munciicostisitoare, ceea ce ar fi eliminatavantajul comparativ de care sebucura Hong Kong-ul.74) Presiunilenu au reu[it, dup` cum nici \ngr`di-rea accesului la pie]ele occidentalenu a determinat Hong Kong-ul s`-[ischimbe sistemul economic. Solidi-tatea intern` a fost mai puternic`decåt barierele comerciale externe,lec]ie extrem de important` pentru]`rile nedezvoltate din OMC, me-reu gata s` considere protec]ionis-mul occidental ca principal` ba-rier` \n calea prosperit`]ii lor eco-nomice. Aceste bariere exist` [isunt d`un`toare, \ns` caracterul e-tatist al economiilor lor este factorulcare le condamn` la subdezvoltare.

Estonia a fost ]ara care a profitatcel mai bine de [ansa istoric` ofe-rit` de c`derea comunismului,

realizånd o transformare de profun-zime a regimului economic. Cazulestonian arat` \ns` [i dificultatea dea men]ine reformele, nu numai de ale \ntreprinde.

Cu o economie de comand`, to-tal dependent` de Rusia, Estonia erarupt` de diviziunea interna]ional` amuncii [i cu performan]e economi-ce slabe. Pån` aici nimic nou \nraport cu celelalte state din bloculsovietic. De aici \nainte, \ns`, nimicasem`n`tor cu aceste state. Dezilu-zia economic` provocat` de socia-lism a paralizat principalele for]eanti-reform` (birocra]ia de partid [ide stat, managerii marilor ferme [i\ntreprinderi de stat), care au fost\nl`tura]i rapid de la conducere deun grup de tineri favorabili libera-liz`rii. Asocierea regimului socialistcu ocupa]ia rus` [i familiarizareainte-lectualilor dornici de indepen-den]` (viitorii lideri) cu func]ionareaunei pie]e libere la sfår[itul anilor’80 s-au num`rat printre factoriideterminan]i pentru schimb`rileradicale ce au urmat. Consensulintern \n favoarea libert`]ii eco-nomice a fost atåt de puternic \ncåt

73) Putem identifica [i alte cauze. Una ar fi pericolul reformelor radicale din Hong Kong pentruindustria asisten]ial` occidental`.74) Mai nou, protec]ionismul îmbrac` forma exportului de standarde de mediu extrem decostisitoare. Acest nou tip de protec]ionism, bazat pe exportul de standarde [i pe armonizare(fiscal` etc.), este mult mai periculos decât protec]ionismul „clasic”.

reformele au continuat [i dup` vic-toria \n 1995 a coali]iei de centru-stånga, victorie care a trimis \nopozi]ie partidul liderului reforma-tor Mart Laar, la putere din 1992.75)

Dup` ce am relatat schimb`riledin Irlanda [i Hong Kong, enume-rarea reformelor estoniene nu poatefi decåt repetitiv`. Liberalizareapre]urilor a \nceput \n 1990, an \ncare a fost abolit [i monopolulstatului asupra comer]ului exterior;\n 1992 Estonia adopt` consiliulmonetar, evitånd astfel infla]ia depropor]ii care a afectat majoritateacelorlalte ]`ri estice;76) aproape toatebarierele tarifare au fost aboliteunilateral \n 1993; privatizareamicilor \ntreprinderi a fost \ncheiat`\n 1994, tot atunci fiind realizat` [iconvertibilitatea de cont curent [iaceea a contului de capital, abolitetoate barierele netarifare din caleacomer]ului interna]ional [i intro-dus` cota unic` de impozitare de26%. Subven]iile, inclusiv celepentru agricultur`, au fost elimi-nate, echilibrul bugetar a devenit

obligatoriu prin lege, o reform` apensiilor fiind realizat` \n 1998.

Rezultatele nu au \ntårziat sàpar`. Cre[terea pe 1997 a fost de10,6 %, cea mai mare din Europa. Tot\n 1997 Uniunea European` a inclusEstonia \n primul grup de ]`ri cu careurma s` \nceap` negocierile deaderare. Mediul favorabil de afaceri aatras investi]ii strìne substan]iale,Estonia situåndu-se pe locul 3 \ntre]`rile estice, dup` Ungaria [i Cehia, \nclasamentul investi]iilor strìnedirecte pe locuitor (1275 de dolari \n1999). Exporturile au crescut de la430 de milioane de dolari \n 1992 la2,67 miliarde \n 199877), iar PIB-ul acrescut de la 1 miliard \n 1992 la 5,2miliarde \n 1998. Salariul mediu bruta trecut de la 134 de dolari \n 1994 la337 \n 1999. {i \n pofida celor caresus]in c` restructurarea este \nso]it`de [omaj masiv, nivelul acestuiindicator era aproximativ acela[i \n1993 [i 1998 (5,5, respectiv 5,1), elr`månånd \ntre 5 [i 6 procente pe totparcursul deceniului 10.78)

R`måne de v`zut ce soart` va avea

75) Estonia [i-a dobândit independen]a în 1991. Cazul Estoniei a fost cercetat în detaliu deprofesorul Razeen Sally de la London School of Economics. A se vedea, printre altele, MagnusFeldman [i Razeen Sally, From the Soviet Union to the European Union: the political economyof Estonian trade policy reforms, 1991-2000. 76) Adoptarea consiliului monetar ilustreaz` cum nu se poate mai bine consensul intern înfavoarea pie]ei libere de care am vorbit anterior, dat` fiind opozi]ia explicit` a FonduluiMonetar Interna]ional fa]` de aceast` m`sur`, indica]ia FMI fiind aceea de a r`mâne în zonarublei. [i dorin]a de independen]` a jucat aici un rol salutar.

sistemul economic din Estonia dupàderarea la Uniune. Se pare càderarea a fost dorit` chiar [i departizanii ini]iali ai independen]ei [i ailiberaliz`rii economice, careargumenteaz` ast`zi c` integrareamerit` s` fie f`cut` chiar [i cu pre]ulreducerii bun`st`rii.79) Estonia repre-zenta un pericol [i pentru sistemele deprotec]ie sociale [i pentru statulbun`st`rii \n general din marile state

europene, care s-ar fi confruntat cu onou` Irland` [i cu un nou Hong Kongchiar \n imediata apropiere.

Ca o concluzie, am dori s` spunemc` transformarea sistemic` pozitiv`(reformarea regimului propriet`]ii) d`rezultate indiferent de continent, degradul de dezvoltare a ]`rii sau de pe-rioada cånd e f`cut` reforma, a[a cumo demonstreaz` aceste trei exemple:Irlanda, Hong Kong [i Estonia.

77) Importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile, balan]a comercial` fiinddeficitar`. Cre[terea importurilor [i balan]a deficitar` au fost generate în primul rând de intr`rilemasive de capital, intr`ri concretizate în modernizarea [i restructurarea economiei estoniene prinimporturi de factori de produc]ie sau diminuarea exporturilor (prin cre[terea pre]urilor produselorinterne). Este probabil c` o parte din cre[terile de pre]uri s` nu respecte acest mecanism alcomer]ului interna]ional (pe care l-am descris pe scurt în nota 27) [i s` provin` din multiplicareacreditului în sistemul bancar. Consiliul monetar regleaz` [i disciplineaz` numai comportamentulb`ncii centrale, nu [i pe cel al b`ncilor comerciale, care r`mân pe rezerv` frac]ionar`. Oricum,expansiunea ar fi fost probabil mult mai mare f`r` consiliu monetar, rare fiind cazurile de b`ncicentrale cu performan]e superioare în afara lumii dezvoltate; infla]ia în Estonia a fost de 1076 %în 1991, chiar înainte de introducerea consiliului monetar. Lipsa de în]elegere a efectelor intr`rilormasive de capital a f`cut ca Estonia s` primeasc` note mici la criteriul stabilitate monetar` [i dinpartea autorilor Indicelui libert`]ii economice. Masa monetar` e normal s` creasc` atunci cândestonienii iau credite sau când strìnii investesc mult în Estonia. Idealul stabilit`]ii monetare nu serefer` la aceste cazuri ci la absen]a expansiunii bancare interne, neprovocate de realocareastocului de capital între ]`ri. Politica mioap` de “sterilizare” a masei monetare suplimentarepentru a ]ine sub control cre[terea pre]urilor nu ar fi f`cut decât s` amputeze capacitateaestonienilor de a importa factori de produc]ie din exterior [i de a re]ine mai mult din ceea ce seprodeuce în interior. Idealul friedmanian-keynesist de stabilitate a pre]urilor este incompatibil cudezvoltarea economic` bazat` pe atragerea de capitaluri strìne.78) {omajul mare din Polonia, ca s` nu lu`m decât un exemplu, nu a fost produsul restructur`rii cial reglement`rilor din pia]a muncii (salariile minime ridicate, ajutoarele de [omaj generoase etc.). 79) Vezi Feldman [i Sally, op. cit., p. 21: “The EU is seen as the strongest anchor for Estonia’s returnto the West, and in particular as a security guarantee against future instability and predationcoming from Russia. Even Estonian economic liberals argue that EU’s protective cloak is worth thesacrifice of full-blooded liberal economic policies, if that is indeed what EU membershiprequires.” Aceast` optic` justific` opinia acelora[i autori, care declar` c` experimentul estonianaeste mai mult “an exercise in nation-building”.

Vom contura aici numai cåtevadin concluziile care se pot desprin-de din acest studiu.

Argumentul principal al lucr`riieste acela c` integrarea are o miz`economic`, o dimensiune economi-c` real`. Pe de o parte, ea implic`transform`ri interne profunde,favorabile cre[terii economice. Pede alt` parte, asisten]a financiar`simpl` nu numai c` nu e suficient`pentru integrare [i nu reprezint`catalizatorul dezvolt`rii, \ns` poatefi chiar un factor de stagnare.

Punctele tari ale modeluluieuropean sunt reprezentate de oparte a acquis-ului, de criteriilenominale de convergen]`, de euro[i de politica monetar` responsabil`a B`ncii Centrale Europene. Acesteelemente ar trebui adoptate cåt mairepede de c`tre Romånia [i nego-cierile ar trebui orientate spreaccelerarea acestui proces. Oferim[i noi \n text cåteva solu]ii pentruaccelerarea acestor reforme.

Adoptarea rapid` a acestui cadruva avea ca rezultat [i reducereasemnificativ` a decalajelor. Dificul-tatea strategic` [i politic` de adop-tare a unor m`suri nepopulare

poate fi dep`[it` printr-o solu]ie detip irlandez, de angajament guver-namental pentru infla]ie sc`zut` –impozite sc`zute contra modera]iesalarial` din partea sindicatelor. Amilustrat \n text capacitatea acestuicadru de a genera dezvoltare [i„catching up“ \n termeni reali.

Partea „dificil`“ a acquis-ului, \nspe]` mediul, standardele sociale,legisla]ia rigid` din domeniul pie]eimuncii etc. trebuie amånate (cum s-a [i \ntåmplat \n negocierile privindmediul) prin ob]inerea de perioadede tranzi]ie lungi. Trebuie mai alesevitat` adoptarea selectiv` de m`surieuropene care s` favorizeze anumitegrupuri semnificative electoral.

Avånd \n vedere experien]a mondi-al` privind asisten]a financiar`, nego-cierea capitolelor financiare, \n curs \nacest an (2004), nu ar trebui s` se\ncheie cu un e[ec, Romånia putånds` evite preten]iile exagerate [i s` aib`grij` doar s` nu devin` contributornet. Acest fapt ar u[ura negocierileprivind aceste dificile „capitole fi-nanciare“. O alt` amenin]are trebuieserios cånt`rit`: dezechilibrarea buge-tului printr-un efort imens de cofinan-]are sau cre[terea impozitelor pentru a

III. CONCLUZII

nu dezechilibra bugetul. Ambele evo-lu]ii ar fi negative pentru performan]aeconomiei romåne[ti.

Cadrul european favorabil cre[te-rii poate fi completat \n interiorprintr-o reducere a poverii fiscale [iprin alte m`suri \n domeniul con-tribu]iilor sociale [i reglement`riicare s` reduc` presiunea asupra ini-]iativei private.

Absen]a armoniz`rii \n domeniulfiscal [i social las` un instrumentimportant \n måna autorit`]ilor na-]ionale. Este o [ans` de care Romå-

nia ar trebui s` profite.Modelul european, \nc` \n con-

turare, ar trebui s` evite \n viitortendin]ele de centralizare la niveleuropean a politicilor, acest lucruafectånd puternic performan]eleeconomice [i locul Europei viitoarepe scena interna]ional`. Romånia artrebui sa se manifeste \nc` de peacum cu o pozi]ie clar` \n ceea ceprive[te op]iunile de politic`economic`, op]iuni care \i vorpermite s` se raporteze responsabilla evolu]iile viitoare din Uniune.

UNIUNEA EUROPEAN~ {I }~RILE CANDIDATE DIN EST:...

Documents

Transcript of UNIUNEA EUROPEAN~ {I }~RILE CANDIDATE DIN EST:...