UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltarii Regionale si

Administratiei Publice

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii Administrative"

Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu UE a Comisiei Naţionale de Prognoză, cod SMIS 27153

“VERSIUNEA 2012 A MACROMODELULUI ECONOMIEI ROMANESTI”

EMILIAN DOBRESCU20 martie 2013

Raport tehnic

I. Principalele modificari (comparativ cu versiunea 2005)II. Cele doua etape de lucruIII. Sectiunile “Sistemului integrat”IV. Cateva aspecte legate de dateV. Specificarea si estimarea econometricaVI. AnalizaVII. Principalele ipoteze utilizate pentru simularile ilustrative (2012-2016)

I. Principalele modificari (comparativ cu versiunea 2005)1.

Noi domenii

•

PIB-ul potential si output-gap, bazat pe o functie de productie

macroeconomica dubla•

Bugetul general consolidat, intr-o structura compatibila cu

planificarea finantelor publice•

Masa monetara M3 (in loc de M2)

•

Productia sectoriala finala

•

Balanta energiei primare in legatura cu tabelele I-O

•

Emisiile de CO2 ca parametru al poluarii mediului

•

Datoria publica, datoria externa totala

Pag

3

2. Dezagregarea

•

Trecerea in cadrul tabelelor I-O de la 6 la 10 sectoare, respectiv de la 36 la 100 coeficienti tehnici

•

Piata fortei de munca (inclusiv veniturile) estimate

separat pentru: a) companiile din sector, b) sectorul public si c) restul economiei

•

Exporturile si importurile estimate nu numai ca indicatori

agregati, dar si separat, pentru a) bunuri si b) servicii•

Consumul gospodariilor calculat pe doua componente: a)

piata si b) non-piata (autoconsum)

Pag

4

3. Determinarea temporala tridimensionala

•

Indicatorii anuali de referinta•

Estimarile trimestriale/lunare derivate din cele anuale

•

Prognoza cresterii economice pe termen lung

4. Tehnici statistice si de modelare •

Baza de date extinsa (1989-2011 pentru indicatorii

macroeconomici si 1989-2009 pentru tabelele I-O)•

Instrumente diversificate pentru stationarizarea seriilor de

timp•

Implicarea procedurilor econometrice alternative

Noua versiune a macromodelului utilizeaza 205 simboluri distincte (inclusiv pentru sectoare)

Pag

5

II. Cele doua etape de lucruNoua versiune a macromodelului a fosat elaborata in doua etape.

1. In prima etapa, s-au construit urmatoarele blocuri functionale (in paranteze sunt enumerati autorii pentru fiecare bloc in parte):

•

Produsul intern brut (Prof. Dr. D. Jula, Dr. B. Pauna,

Drd. C. Saman), •

Bugetul public (Dr. C. Stanica),

•

Sectorul monetar (Dr. B. Murarasu),

•

Tabelele Input-Output (Dr. V. Gaftea, Dr. A. Dospinescu),

•

Energie primara (Dr. R. Iorgulescu) si

•

Prognoza pe termen lung (Dr. F. Pavelescu).

Pag

6

2. In cea de-a doua etapa, s-a realizat un “Sistem Integrat”. S-au agregat principalele relatii ale blocurilor functionale (cu

exceptia ultimului, care ramane autonom). O astfel de operatie a

implicat nu numai respecificarea multor ecuatii, dar si aparitia

de noi

interdependente ale indicatorilor macroeconomici.

Activitatea noastra a beneficiat de asistenta specialistilor de la Comisia Nationala de Prognoza, care au asigurat o baza de date extinsa, pentru intervalul 1990-2011.

Pag

7

III. Sectiunile “Sistemului Integrat”

Sistemul integrat este organizat in 8 sectiuni:•

Ocupare, capital, venitul fortei de munca

•

Functia de productie si output gap

•

Absorbtia interna si comertul exterior

•

Preturi, rata de schimb, alte variabile monetare

•

Bugetul general consolidat (BGC) si datoria publica

•

Balanta de plati si datoria externa

•

Structura sectoriala a economiei

•

Consumul de energie primara si emisiile de CO2

Pag

8

IV. Cateva aspecte legate de date

•

Capitalul fix la preturi constante. Imbunatatirea metodologiei din 2005, preponderent bazata pe datele oficiale.•

Coeficientii alpha. Conform ipotezelor neoclasice admise in mod

uzual, ponderea venitului fortei de munca in valoarea adaugata bruta este considerata ca o reprezentare a coeficientului alpha in functia de productie. Actuala propunere utilizeaza si anchetele privind piata fortei de munca si bugetul general consolidat.•

Ratele de impozitare ca instrument de calcul al veniturilor

bugetului public.•

Tabelele input-output sunt agregate in 10 sectoare. Datele

primare provin din nomenclatorul celor 105 ramuri.

Pag

9

Pag

10

Structura sectoriala a tabelelor Input-Output din Romania

Cod Definitie

1 Agricultura, silvicultura, vanatoarea si pescuitul

2 Industria extractiva

3 Productia si distributia energiei electrice si termice

4 Industria alimentară, de bauturi si tutun

5 Textilele, pielaria, productia de celuloza si hartie, industria mobilei

6 Industriile de echipamente, masini, utilaj transport, alte produse din metal

7 Alte industrii prelucratoare

8 Constructiile

9 Transporturile, posta, telecommunicatiile

10 Comertul, serviciile comerciale si publice

•

O imbunatatire semnificativa a modelarii: introducerea structurii sectoriale a productiei finale (NY), care defineste resursele finale, conform celor doua ipoteze principale

:

a) preturile sunt comparabile cu cele utilizate in determinarea output-ului (a productiei) si consumului intermediar in tabelele I-O;

b) balanta comerciala este 0.Relatia contabila NY=GVA. Aceasta egalitate este valabila

numai la nivel agregat si nu sectorial (astfel, NYi≠GVAi).•

In cazul sectorului energetic, seriile statistice initiale au avut

puncte de pornire diferite

(1993, 1995

si chiar 2001). Acestea au fost

extinse printr-o retropolare bazata pe regresii foarte simple.

Pag

11

V. Specificarea si estimarea econometrica

A.

Specificarea –

Generalitati

1. Majoritatea relatiilor comportamentale -

conform

teoremelor standard referitoare la economiile deschise de dimensiuni mici si medii. 2. Teste econometrice de specificare -

contributia dl.

Prof

Jula3. Metode combinate, in functie de plauzibilitatea rezultatelor obtinute.

Pag

12

Examplu: Functia de productie si output gap

Functia de productie este considerata in forma sa clasica, insa au fost adoptate doua determinari. •

O determinare corespunde output-ului actual (GDP05), rezultat

din estimarile bazate pe seriile statistice primare ale ratei de

participare a fortei de munca, ratei somajului, coeficientului alpha si factorului total de productivitate. •

Cealalta determinare aproximeaza nivelul potential al output-ului

(GDPP05), in acest caz fiind implicate ecuatiile derivate din seriile filtrate Hodrick-Prescott pentru aceiasi indicatori. •

Output gap este definit prin raportul GDP05/GDPP05.

Pag

13

B. Estimarea –

Tehnici

1. Sistemul econometric SySm

Acesta se refera la relatiile macroeconomice, care contin 57 ecuatii cu 182 estimatori econometrici.

Acest sistem a fost rezolvat cu ajutorul a cinci algoritmi:•

metoda celor mai mici patrate (OLS),

•

metoda celor mai mici patrate ponderate (WLS),

•

metoda celor mai mici patrate in doua etape(2SLS),

•

metoda celor mai mici patrate ponderate in doua etape

(W2SLS) si•

metoda celor mai mici patrate in trei etape (3SLS).

In toate cazurile, estimatorii sunt semnificativi din punct de vedere statistic. Independent de procedura adoptata, semnul algebric al

acestora nu se schimba.Optiunea finala a fost determinata de performanta de predictie globala (PPG) a rezultatelor econometrice comparate.

Pag

14

Sistemul pentru anul 2011 a fost rezolvat prin utilizarea succesiva a fiecaruia dintre cele cinci seturi de parametri economici, mai sus mentionate. In mod surprinzator, metoda OLS a indus cele mai putine erori relative ale estimarilor modelului, in comparatie cu datele statistice corespunzatoare. In consecinta, rezultetele acestora au fost adoptate pentru simulari demonstrative de prognoza.

2. Sistemul econometric SySsAcesta se refera la coeficientii tehnici input-output,

ponderea sectoriala a productiei finale si energointensivitatile

sectoriale ale productiei. Sistemul contine 120 ecuatii cu 491

estimatori.

Pag 15

Corelatiile Galtung-Pearson ale coeficientilor aij:“__“

0-0.2499, “__“

0.25-0.499, “__“

0.5-07499, “__“

0.75 –

1Pag 16

Sistemul SySs a fost rezolvat cu OLS si WLS. Metoda SUR nu a functionat. Sa se ia in considerare ca estimatorii OLS si WLS sunt identici; anumite diferente pot avea in vedere numai t-Statistic. Aceasta este o problema dificila pentru realizarea de prognoze.•

Nivelurile anuale succesive ale coeficientilor aij in perioada 2010 –

2016 au fost calculate experimental. Rezultatele au aratat o volatilitate relativ mare a estimarilor, in special dupa primii 2-3 ani ai perioadei estimate. •

O medie mobila (din trei termeni) a fost de asemenea

experimentata. In mod normal, reprezentarea este complet schimbata, estimarile devenind din ce in ce mai cvasistabile. Acest fapt contrazice studiile recente consacrate, referitoare la tabele input-output.•

In consecinta, a fost adoptata o metoda combinata, prin care

ambele abordari –

estimatorii OLS si media mobila -

sunt implicate.

Rezultetele obtinute au fost utilizate in simulari semnificative

de

prognozare.

Pag

17

VI. Rezumat

Pag18

Macromodelul economiei romanesti (Versiunea 2012) – Sistemul Integrat

SectiuneaNumarul de

relatii contabile

Numarul de relatii

econometriceTotal

Ocuparea fortei de munca, capitalul, venitul fortei de munca 20 6 26

Functia de productie macroeconomica si output gap-ul 17 10 27

Absorbtia interna si comertul exterior 26 13 39

Preturi, rata de schimb, alte variabile monetare 10 7 17

Bugetul general consolidat (GCB) si datoria publica 43 17 60

Balanta de plati si datoria externa 7 4 11

Structura pe sectoare a economiei 141 110 251

Consumul de energie primara si emisiile de CO2 33 14 47

Total 297 181 478

VII. Principalele ipoteze cu privire la Simularile Estimative Demonstrative (2012-2016)

•

Variabilele demografice (AP si RP) in conformitate cu anumite

estimari de prognoze acceptate de CNP. •

Mediul international perturbat, in special datorita prelungirii

crizei

economice in UE (OFCAE moderat, IWTc relativ stabil, nivel ridicat al OILP). •

GCB: reducerea EG de la 1.245 mill. in 2011 la 1 mill. in 2015;

impozitare neschimbata).•

Politica monetara stabila (rmon, viteza circulatiei monetare,

rezerve NBR).•

Crestere usoara a fondurilor UE.

•

Crestere moderata a veniturilor nominale estimate (IGDI rata

anuala 5-6%) ca si rezultat al unei piete a muncii mai flexibile si al rationalizarii cheltuielilor publice.

Pag19

Grafic G1: Cresterea economica (rate anuale)

Pag

20

Revenire usoara

-0.4-0.3-0.2-0.1

00.10.20.30.4

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

rIGDPc rIFCc rIGFCFc rIFTc

Comertul exterior, principal suport al cresterii economice.

Grafic EQ; Principalele echilibre

Pag

21

Simularile prezinta o ameliorare a principalelor echilibre macroeconomice pe plan extern si intern.

-0.16-0.14-0.12

-0.1-0.08-0.06-0.04-0.02

020

07

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

rnx rcae cbb

Deficitele bugetare sunt situate concret intre limitele stabilite de catre Uniunea Europeana pentru tarile membre. In consecinta, datoria publica se incadreaza intr-o gama foarte ingusta.

Ponderea marilor sectoarelor primare se extinde, iar ponderea industriei prelucratoare se dezvolta, de asemenea. Ponderea constructiilor stagneaza la modul general. O reducere limitata, dar indubitabila se poate observa in cazul serviciilor. Aceste schimbari pot fi interpretate contextual, avand in vedere particularitatile economiei românești în această perioadă.

Grafic S: Structura pe sectoare

00.10.20.30.40.50.6

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

shGVA1-3 shGVA4-7 shGVA8 shGVA9-10

Pag

22

Grafic ECO: Energointensivitatea la nivel global si emisiile de CO2

Forma curbei emisiilor de CO2 reprezinta o replica cuprinzatoare

a

traiectoriei productiei economice.

Simularile indica un anumit grad de dezvoltare a nivelului total al energointensivitatii economiei romanesti

020406080

100120140

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

CO2, mill. t egl, koe per th. RON-GDP05

Pag

23

Grafic RD: Raportul fata de PIB al datoriei externe (edr) si publice (pdr)Graficul RD caracterizeaza pozitia Romaniei cu privire la datoria publica si externa.

00.20.40.60.8

11.2

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

edr pdr

Pag 24

In ceea ce priveste datoria publica, dupa dublarea raportului sau fata de PIB in perioada 2007 -2011, acest parametru tinde sa se situeze la 44-45%, un nivel considerabil mai scazut decat bine cunoscutul nivel de 60% al criteriului Maastricht.Raportul similar al datoriei externe totale atinge 96% la sfarsitul perioadei prognozate (2016). Multe economii de piata emergente europene s-au situat în ultimii ani în jurul,

sau chiar peste acest

nivel (Ungaria 115%, Bulgaria 90%, Lituania 90%, Estonia 96%, etc).

Pag 25

Grafic O: Output GAP

Pag

26

Graficul O compara actualul produs intern brut cu nivelul sau potential, ambele in preturi constante 2005.

0

100

200

300

400

500

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

GDP05, bill. RON GDPP05 , bill. RON

Astfel, dupa

perioada

anterioara

crizei, caracterizata

prin

output-gap -

uri

relativ

pozitive, economia

romaneasca

a trecut

spre

output-gap-

uri

succesiv

negative. Simularile

prezente

reprezinta

numai

facilitatile

de calcul

oferite

de catre

versiunea

noua

a macromodelului. Acestea

nu

pot fi

considerate ca si

posibil

scenariu

de referinta.

Comisia Naţională de Prognoză – beneficiar exemplar

A. Varianta prezentată astăzi îşi datorează existenţa în mare măsură modului impecabil în care a avut loc cooperarea cu Beneficiarul.

1. Pe întregul parcurs, specialiştii CNP au manifestat un interes major în derularea eficientă a tuturor componentelor proiectului – de la configurarea arhitecturii generale a noii versiuni, până la ultimele simulări aplicative.

2. Toate solicitările CNP - de natură principială sau pur tehnică -, precum şi observaţiile formulate în diferitele faze de elaborare şi validare a proiectului au fost clar direcţionate şi de substanţă.

3. Beneficiarul –

în colaborare cu Ministerul Finanţelor

Publice, INS, BNR şi alte instituţii -

a asigurat cu promptitudine şi la

nivelul de calitate necesar informaţiile care au stat la baza ecuaţiilor econometrice şi contabile ale macromodelului, ca şi a testelor de plauzibilitate a acestuia.

Pag

27

5. De la înfiinţarea Comisiei Naţionale de Prognoză, am avut contacte sistematice cu specialiştii săi. Cele două versiuni ale macromodelului economiei româneşti (cu numeroasele lor aplicaţii) ilustrează doar în parte această conlucrare. Am de aceea suficiente temeiuri pentru a constata progresul considerabil pe care l-a înregistrat aparatul CNP în asimilarea şi utilizarea tehnicilor moderne de analiză şi predicţie.

Am în vedere îndeosebi pe cele privind:•

structurarea şi verificarea coerenţei unei baze de date

macroeconomice;• analiza seriilor de timp până la identificarea de regularităţi

pretabile formalizării econometrice (mai toţi specialiştii CNP operează curent softul EViews, unul dintre cele mai performante în acest domeniu);

•

gestionarea unui masiv informaţional input-output complex,

cu multiple facilităţi în agregarea sectorială şi prelucrarea matricilor Leontief;

Pag

28

•

rezolvarea unui macromodel conţinând un număr important de ecuaţii simultane;

•

experimentarea tehnicilor de construire a scenariilor de

simulare pe termen scurt-mediu.6. De altfel, am convenit cu Beneficiarul ca, până în toamnă,

să încorporeze în noua versiune datele definitive pentru 2010-2011 şi pe cele provizorii pentru 2012, precum şi tabelele input-output 2010. În acest fel, CNP îşi va putea updata prognozele viitoare utilizând un elaborat în mare măsură propriu.

Mulţumiri• Preşedintelui CNP –

Prof. Dr. Ion Ghizdeanu, care s-a

identificat cu existenţa acestei instituţii de circa un deceniu şi jumătate, a muncit cu o dăruire rar întâlnită pentru modernizarea activităţii sale –

de la întinerirea personalului şi stimularea acestuia

pentru perfecţionare profesională până la promovarea cu tenacitate a tehnicilor avansate de analiză şi prognoză macroeconomică.

Pag

29

•

Doamnelor Dana Plăvicheanu, Veronica Tudorescu şi altor membri ai Stafului CNP, ca şi tuturor colegilor care lucrează în cadrul Comisiei.

Cu exact un an si jumătate în urmă, adică la 20 septembrie 2011, şi tot la Hilton, afirmam -

în numele echipei care se angaja la

dificilul proiect finalizat astăzi – că în viziunea noastră “modelul aplicativ nu se poate substitui utilizatorului, ci trebuie să reprezinte un instrument de lucru al acestuia. Cu alte cuvinte, este departe de noi tentaţia modelelor profetice. Le preferăm pe cele de simulare a evoluţiei economiei in funcţie de schimbarea posibilă a factorilor contextuali (interni si externi)...De asemenea, nu aspirăm la aşa-zise “black boxes” adică elaborate ermetice, ci optăm pentru scheme conceptuale transparente, perfect accesibile utilizatorului.”

(p.16)

Fideli acestei opţiuni epistemologice, exprim încă o dată în încheiere întrega noastră disponibilitate pentru cooperări viitoare.

Pag

30